DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

„S@ afli ceea cegândesc oamenii,nu ce spun.”

M. Anderson

c my b

c my b

De}i de privatiz@ri se vorbe}te de ani dezile, Rom$nia înc@ este în c@utarea unorprivatiz@ri de succes. Sunt câ]iva candida]i:Dacia cu Renault, }i BCR cu Erste suntprimele op]iuni. Sidex cu Mitall un candi-dat, privatiz@rile din energie, al]i candida]i,dar peste tot semnele de întrebare aruncatede pre]uri dar }i de condi]ii r@mân valabile.Dar cu cât trece timpul, cu cât contractelepe care firme private, crescute de cele maimulte ori pe vechi structuri de stat, le faccu parteneri str@ini, se mai pune o por]iede sare pe rana privatiz@rilor prost f@cute.Ultima isprav@, vânzarea a trei sferturi dingrupul Rompetrol, a pus de doua ori sarepe aceast@ ran@ neînchis@ a privatiz@rilor.Aceasta pentru c@ perla coroanei în cazulRompetrol, cu toate utilajele, crean]ele, sta-]iile, câmpurile petroliere luate în exploa-tare, este, de departe, rafin@ria. Petromidiaeste atuul care pân@ la urm@ face (aproape)to]i banii pentru companie }i de aici totscandalul cu datoriile }i cren]ele, priva-tiz@rile ratate }i interesele politice ascunse.O rafin@rie pe care statul a vândut-o maimult moart@ decât vie dar cu 51 de mi-lioane de euro, }i care acum face partedintr-un montaj economic de sta]ii, con-ducte, utliaje }i terenuri evaluat la 3,6 mi-liarde dolari. De}i vorbim de entit@]i înesen]@ deosebite, diferen]ele sunt imense }ia}a sarea pe rana privatiz@rii din urm@ cucâtiva ani se prelinge u}or }i pi}c@ puter-nic. Sigur se poate spune, a}a pentrupotolirea arsurii, c@ în 2000 în momentulprivatiz@rii, cele peste 50 de milioane dedolari au reprezentat un mic record de pro-fil. Asta nu potole}te cel@lat motiv dearsur@, compara]ia inevitabil@ cu privatizareaPetrom, sau mai bine zis cu pre]ul acesteiprivatiz@ri: 1,5 mild. euro pentru 51& dinac]iuni în 2004 nu numai c@ par, dar }isunt, concret cu 500 de mil. euro maipu]ini decât banii ob]inu]i de Rompetrolgrup pentru 75& din ac]iuni. {i diferen]anu o fac cele 25& de ac]iuni suplimenta-re, ci negocierile mai aplicate }i mai intensepe care un agent privat la are atunci cândvinde chiar c@te (un alt) stat.

continuare ^n pagina 3

nr. 131 anul 3 vineri, 31 august 2007 0,50 RON

Farul din Cabo da Roca, Portugalia

Emil DAVID

Evolu]ii

la burs@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Începând cu anii 1970, marea distribu]ie specializat@ s-a dez-voltat considerabil în toate principalele ]@ri europene. Cre}-terea veniturilor menajelor a antrenat o puternic@ cre}tere }io diferen]iere a consumului nealimentar, care a provocat, larândul s@u, dezvoltarea }i diferen]ierea formulelor de distri-bu]ie nealimentar@ în respectivele ]@ri.Pentru INSEE (Institutul Na]ional de Statistic@ }i Studii Eco-nomice din Fran]a), categoria “mare distribu]ie nealimentar@specializat@” cuprinde toate întreprinderile comerciale specia-lizate prezentând una din caracteristicile urm@toare: cel pu]inun punct de vânzare de 2500 m2 sau mai mult; cel pu]in 10puncte de vân-zare (f@r@ m@rime limit@); efective de cel pu]in10 salaria]i. Aceast@ defini]ie acoper@ în mod sigur cvasi-totalitatea marilor suprafe]e specializate }i a unor lan]uri avândmai ales puncte de vânzare mici; dar ea exclude grupurile de“independen]i” asocia]i (Bricomarché în Fran]a) }i re]elele defranciz@ având puncte de vânzare de m@rime mic@ }i medie,totu}i importante în anumite sectoare (Yves Rocher, Benetton,Laura Ashley).Formele specializate se disting unele de altele prin m@rimeapunctelor de vânzare, prin compozi]ia lor, l@rgimea }i profunzi-mea asortimentului, prin localizarea predominant@ a maga-zinelor }i prin tipul de societate care le exploateaz@. În con-curen]a între firme, câ]iva lideri s-au impus }i formula pares@ se bucure de perspective frumoase.

continuare ^n pagina 2

Ardem gazul, pl@tim gazul.Dar la tarife europene!

Imaginea s@pt@m$nii

PAUL – EMILE VICTOR- „Împ@ratul Polilor” -

Marea distribu]ie specializat@ (I)

„Experien]a, acest fruct întârziat carese coace f@r@ s@ devin@ dulce”

Barbey D'Aurevilly

La 28 iunie anul acesta s-au împlinit100 de ani de la na}terea unui ommare. A unui om care a devenit }i vadeveni }i mai mare din unghiul pre-zentului nostru „fierbinte”, din per-spectiva timpului ce va urma, cunumeroase semne de întrebare dar }i

de exclamare, ambele, în bun@ m@-sur@, nedorite. În lumina imenselornoastre probleme generate de ceea ceam gre}it pân@ acum }i ale c@rorrelax@ri }i solu]ii provin din speran]ac@ nu vom mai gre}i în viitor. Estevorba de Paul – Emile Victor, pionieral ecologiei, cel denumit cu admira]ie}i invidie constructiv@ „Împ@ratulPolilor”.

continuare ^n pagina 4

Dan POPESCU

O nou@ veste proast@ vine s@ strice cheful de via]@ al românilor:în toiul iernii viitoare, mai precis la 1 ianuarie 2008, potrivit anga-jamentelor interna]ionale ale României, gazele naturale se vor scumpicu 50 la sut@ prin alinierea la pre]urile practicate în Uniunea Euro-pean@. Nu cu un procent, nici m@car cu cinci cum ne obi}nuis-er@ pân@ acum furnizorii na]ionali, ci direct cu jum@tate din tari-fele actuale! Va fi cu certitudine un }oc pe pia]a energetic@ ro-mâneasc@ }i cu deosebire în bugetele }i buzunarele românilor.Pân@ la un punct, strict statistic, m@sura, de}i drastic@, î}i arejustificarea sa. Într-adev@r, cu toate c@ ne-am plâns de scumpiriîn cascad@ ale gazelor naturale, de}i presa a încercat s@ acred-iteze ideea c@ noi cump@r@m de la ru}i gazul la cel mai ridicatpre] de pe pia]@, informa]ie îndelung }i aspru comentat@ la cozileinterminabile din fa]a ghi}eelor de plat@ a facturilor, în ciuda tu-turor acestor supozi]ii deci, suntem ast@zi nevoi]i s@ constat@mc@ nu am ajuns la fundul sacului cu surprize. Pentru c@, un ta-blou statistic al pre]urilor la aceast@ pre]ioas@ resurs@ energetic@ne demonstreaz@ c@ pre]ul pentru popula]ie a giga-joulului deenergie ob]inut@ din gaze naturale este în UE – 27, în medie de14,90 euro. Prin compara]ie, românii pl@tesc 9 euro. Mai binedecât noi o duc doar ungurii (7,15 euro) }i bulgarii (8,80 euro).În rest, pentru a da doar câteva exemple, în Germania tarifelesunt de 18,40 euro, în Austria 16 euro, în Italia 14,90 euro, înSpania 14,20 euro, în Fran]a 13,50 euro, în Cehia 9,50 euro. }idac@ tot ne-am aliniat pre]urile }i tarifele din via]a de zi cu zila cele din Comunitatea European@ (}i uneori, din exces de zelnegustoresc, chiar peste), de ce nu ne-am obliga s@ ofacem }i în domeniul energetic?S-ar putea obiecta c@ România nu este în a}a m@sur@dependent@ de importurile de gaze naturale pe cât UniuneaEuropean@ în ansamblul s@u.

continuare ^n pagina 8

Un pionier al ecologiei

Traversarea ghe]arului “Speran]a” din Groenlanda, 1937

Istoria

AEG

pag. 3Lia Baltador

Teorii

economice

Lia Baltador

Publicitate

pag. 5

Dan SUCIU

Cât cost@Rom$nia?

drd. LUCIAN BELA{CU

pag. 6

COMER[ VINERI 31 AUGUST 20072

urmare din pagina 1M@rimea punctelor de vânzare variaz@de la o categorie de produse la alta }i dela o firm@ la alta, în cadrul acelea}icategorii (a se vedea tabelul).Pe baza acestui criteriu, se distingdou@ tipuri principale: marile suprafe]especializate (MSS); respectiv, micile su-prafe]e specializate (mSS). Primele sedisting printr-o suprafa]@ mare de vân-zare (cel pu]in 400 m2, dar aceast@cifr@ variaz@ în func]ie de firm@) }iprintr-un asortiment larg }i profundpentru o categorie mare de produse (deexemplu, bricolaj, mobil@, sport, electro-casnice etc.). Micile suprafe]e specia-lizate prezint@ un asortiment mult maipu]in larg }i profund decât marile su-prafe]e specializate. Magazinele de pro-duse pentru copii (Aubert) sau deînc@l]@minte (Halle aux Chaussures) pots@ ocupe de la 400 la 1000 m2. Ma-gazinele de gr@din@rit (Gammvert),centrele de echipament auto (Norauto)sau marile suprafe]e pentru haine (Halleaux Vêtements) ating adesea 1500 m2,respectiv chiar mai mult. Marile supra-fe]e pentru juc@rii (Toys `R`Us), pentruelectrocasnice (Darty), de electrocasnice}i mobil@ (But sau Conforama) pot s@dispun@ de 2500 m2, tot atât cât osuprafa]@ medie pentru bricolaj. Marisuprafe]e de briolaj (Leroy-Merlin sauCastorama) sau de mobil@ (Ikea) ating10000 m2, respectiv mai mult, în anu-mite cazuri.În general, num@rul de referin]e estefoarte ridicat, dar variaz@ în func]ie degradul de specializare – deci l@rgimeaasortimentului – }i m@rimea punctuluide vânzare. În mod normal, oferta estemai profund@ decât în alte forme, c@civoin]a este de a oferi o posibilitate dealegere superioar@ generali}tilor (marilemagazine }i hipermagazinele). Marea va-

rietate a articolelor propuse – princi-palul factor de atrac]ie al acestei for-mule comerciale – }i caracteristicile bu-nurilor durabile comport@ stocuri destulde importante. Este cazul în special alunor firme precum André din Fran]a,care vând diferite colec]ii de înc@l]@-minte, în func]ie de sezon, }i trebuie s@aib@ dinainte toate modelele }i m@ri-mile. Consisten]a stocurilor condi]ioneaz@viteza lor de rota]ie }i, în consecin]@,ratele marjei, care sunt superioare me-diei înregistrate în hipermagazine }i netinferioare celor din marile magazine }imicile suprafe]e specializate (a se vedeatabelul).Localizarea depinde, înainte de toate, dem@rimea punctului de vânzare. Supra-fe]ele medii (mai pu]in de 600 m2) seg@sesc adesea în centrelor ora}elor, încentrele comerciale sau în galeriile co-merciale ale hipermagazinelor. Supra-fe]ele cuprinse între 600 }i 1500 m2

sunt mai des localizate la periferie – înconcentra]ii de magazine specializateregrupate în jurul unui hipermagazinsau a unui nod rutier – }i, uneori, încentrul ora}elor }i în centrele comer-ciale (în Fran]a, de exemplu, Habitat,Fnac, Go Sport). Marile suprafe]e suntîntotdeauna situate la periferia ora}elor.Localizarea depinde }i de pozi]ionareade marketing: firmele care propun unasortiment de calitate caut@ ampla-samente bine cotate, în centrul ora}elor}i în centrele comerciale, în timp cediscount-erii prefer@ locuri mai pu]inscumpe la periferie. Raza de atrac]ie aunei mari suprafe]e specializate variaz@în func]ie de m@rimea magazinului, darpentru cele mai mari, ea este într-adev@r foarte important@. Un exemplueste acela al lui Ikea care, ca urmare aimensei sale suprafe]e, a marjelor re-duse }i a pozi]ion@rii sale, necesit@ unvad de cel pu]in 1 milion de locuitori.Fnac, Decathlon, Castorama, Darty sau

Conforama au nevoie, în general, devaduri de 150.000 pân@ la 200.000 delocuitori.Pentru a pl@cea, o MSS trebuie s@ dis-pun@ de un asortiment larg }i profund,de o întreag@ gam@ de servicii accesorii}i de un personal de vânzare compe-tent. Într-adev@r, serviciile pentru clien-tel@ sunt un element distinctiv }i unuldin marile atuuri ale acestei forme înraport cu marile suprafe]e mixte. Înplus de ceea ce este oferit în modobi}nuit în marile suprafe]e care pro-pun, în principal, produse de mare con-sum (modalit@]i de plat@, livr@ri la do-miciliu, etc.), MSS-urile se ocup@ }i derepararea (de exemplu, în cazul pro-blemelor cu electrocasnicele) }i insta-larea aparatelor pe care le vând. Rolulcelor care consiliaz@ – aproape întot-deauna prezen]i în punctul de vânzare– este a}adar foarte important înaintede vânzare. În numeroase sectoare (bri-colaj }i electronice pentru marele pu-blic, de exemplu), tehnologiile s-au ba-nalizat }i concuren]a s-a intensificat,a}a c@ diferen]a între produsele pentru“profesionali” }i cele care se adreseaz@marelui public este din ce în ce maipu]in vizibil@. Mai mult, în perioad@ de re-cesiune, consumatorii ezit@ mult înaintede a cump@ra. În acest gen de situa]ie,consilierul îl asigur@ pe client }i devineun factor de vânzare foarte important.Pre]ul este un al factor important almixului de marketing, chiar dac@ maipu]in decât în marile suprafe]e nespe-cializate. El nu devine elementul stra-tegic major decât pentru firmele carecomercializeaz@ confec]ii }i înc@l]@minteorientate spre “discount” (Halle auxvêtements). În alte sectoare, “discount”-uleste, înc@, pu]in frecvent din cauza sto-curilor foarte ridicate }i al serviciuluinecesar. Totu}i, de câ]iva ani, tinde s@se dezvolte, }i exemplul unei ]@ri caMarea Britanie sugereaz@ c@ aceast@cre}tere va continua în noile forme demagazine. Vânz@rile pe salariat }i costulmuncii în procentaj din cifra de afaceri,dau indica]ii asupra nivelului serviciuluifurnizat }i asupra competen]ei perso-nalului. Se remarc@ efectiv c@ în ceeace prive}te MSS-urile, ace}ti parametrise situeaz@ la un nivel intermediarîntre marile magazine }i hipermagazine.În marile magazine, se }tie c@ serviciuleste superior, c@ vânz@rile sunt maipu]in ridicate pe salariat }i c@ procen-tajul costului muncii raportat la cifra deafaceri este mai ridicat. În hiperma-gazine se constat@ situa]ia invers@: maimulte vânz@ri pe salariat }i un raportîntre costul muncii }i cifra de afaceri

mai pu]in ridicat.Legat de concuren]a în cadrul secto-rului, în general, este vorba de lan]uride numeroase puncte de vânzare apar-]inând toate unei acelea}i întreprinderi.Comer]ul asociat }i franciza sunt pu]inr@spândite în aceast@ form@ de vânzare.În anumite sectoare, firmele lidere alevânz@rilor beneficiaz@ de o excelent@notorietate }i de o foarte bun@ imagine.Pe mai multe pie]e na]ionale, Ikea }iToys `R`Us au devenit veritabile insti-tu]ii; acela}i lucru este valabil pentruFnac }i Darty în Fran]a, Boots }i W.H.Smith în Marea Britanie. Toate se bu-cur@ de un avantaj concuren]ial consi-derabil care decurge, în principal, dinrolul lor de pionieri. Al]i lideri, totu}i,nu s-au diversificat foarte mult, chiardac@ dispuneau de nume foarte pu-ternice precum Castorama, Conforamasau C & A în Fran]a, B & Q în MareaBritanie. În fa]a acestor lideri, s-auafirmat }i “challenger”-ii, care au ob]i-nut chiar rezultate str@lucitoare; estecazul, în Fran]a, a lui Boulanger, Con-nexions, Fly, Kiabi, Leroy-Merlin. Foarteadesea, “challenger”-ii preiau aceea}ipozi]ionare ca liderii }i introduc câtevamodific@ri mai mult sau mai pu]in su-perficiale. S@ lu@m exemplul lui Fly dinFran]a: aceast@ firm@ a adoptat modelullui Ikea dar pe suprafe]e mai pu]in în-tinse, ceea ce îi permite s@ creeze maimulte puncte de vânzare. În fine, în di-feritele categorii de produse, se relev@o anumit@ tendin]@ de diversificare prinintermediul unei hiperspecializ@ri. Pro-blema competitiv@ cu care se confrun-t@, astfel, generali}tii ca Ikea }i Con-forama, aminte}te mult de problemelecu care hipermagazinele se confrunt@ înfa]a marilor suprafe]e specializate.Dup@ încetinirea conjunctural@ a cereriila începutul anilor ‘90, MSS-urile ar trebuis@ recâ}tige rate de dezvoltare ridicate}i o rentabilitate satisf@c@toare. Într-ade-v@r, anumite categorii nealimentare suntdestinate s@ profite de un avânt al ce-rerii care s@ privilegieze mai ales arti-colele pentru individ }i cas@ }i produseculturale mai degrab@ decât produselealimentare. Perspectivele MSS-urilor dehaine, înc@l]@minte }i mobilier sunt }iele foarte favorabile. Aceast@ formul@de distribu]ie corespunde tendin]elor nunumai în materie de consum, dar }i decomportament de cump@rare. Consuma-torii se adreseaz@ din ce în mai bu-curos magazinelor specializate care, princaracteristicile lor (m@rime, l@rgime }iprofunzime a asortimentului, amenajareaspa]iului de vânzare }i servicii), pot s@satisfac@ exigen]ele legate de posibili-

tatea de alegere, de confort la cump@-rare }i de servicii post-vânzare. Maimult, MSS-urile sunt favorizate pe ter-men lung în raport cu hipermagazinele– mai ales de m@rime mic@ }i medie –c@rora le este din ce în ce mai greu s@sus]in@ concuren]a pe m@sur@ ce sedezvolt@. Punct de vânzare nespecializatprin excelen]@, hipermagazinul ocup@ opozi]ie de pia]@ dificil de ap@rat împo-triva asalturilor diferi]ilor speciali}ti, maipu]in în cazul foarte marilor suprafe]ecare se bucur@ de o imagine bun@ }ide o credibilitate puternic@ în sectorulnealimentar. Sunt rare firmele care re-unesc aceste dou@ condi]ii }i doar ceidoi lideri ai pie]ei franceze }i europene(Carrefour }i Auchan) au atins poateacest nivel. Se poate prevedea c@ hi-permagazinele mai pu]in mari vor decides@ se concentreze pe partea alimentar@}i se vor mul]umi s@ nu adauge decâtcâteva raioane nealimentare administratede o manier@ foarte profesionist@. O ofert@mai larg@ de produse nealimentare ar fiastfel rezervat@ punctelor de vânzarecele mai vaste, ceea ce ar favoriza }imai mult dezvoltarea MSS-urilor. Pre-zen]a din ce în ce mai frecvent@ a hiper-magazinelor }i a MSS-urilor în centrelecomerciale va favoriza aceast@ tendin]@.Într-adev@r, numeroasa clientel@ atras@de centrul comercial, permite hiperma-gazinului s@-}i modifice asortimentul înfavoarea raioanelor alimentare – în spe-cial a produselor proaspete – care gene-reaz@ vânz@ri }i marje brute pe unitatede suprafa]@ superioar@ celor din sec-torul nealimentar. Evolu]ia comporta-mentelor de cump@rare ale consuma-torilor }i intensificarea concuren]ei cuhipermagazinelele, vor induce în viitoralte inova]ii în aceast@ formul@ dedistribu]ie. Unele întreprinderi au creatnoi concepte, de tip “discount”. Dar seconstat@ o multiplicare a firmelor careadopt@ o veritabil@ strategie de diferen-]iere cu mai multe posibilit@]i de seg-mentare. Posibilit@]ile de segmentareale clientelei sunt foarte variate }i diver-sificarea consumului ofer@ oportunit@]inumeroase celor mai aten]i comercian]i.Mai mult, MSS-urile pun în aplicarestrategii de dezvoltare ale m@rcilor dedistribu]ie cu o pozi]ionare spre “primulpre]”. Acest fenomen a fost deja obser-vat în cursul ultimilor ani în sectorulalimentar. Se prevede, astfel, o interna-]ionalizare crescând@ a sectorului, even-tual prin intermediul achizi]iilor, realizateprin întreprinderi originare din alte ]@rieuropene }i prin fuziuni sau societ@]imixte cu unele dintre ele.

(va urma)

Marea distribu]ie specializat@ (I)drd. LUCIAN BELA{CU

VINERI 31 AUGUST 2007 3ISTORIE INDUSTRIAL~

De la înfiin]area societ@]ii, în 1883, obiec-tivul major al acesteia era de a dep@}iigigantul Siemens. Din p@cate, în urmaacestui duel, au supravie]uit doar celetrei litere. Istoria tumultoas@ a AEG în-cepe în aprilie 1883 în Berlin, cu becullui Edison }i cu înfiin]area Societ@]iiGermane Edison pentru Electricitate Apli-cat@, de c@tre Emil Rathenau, societatecare patru ani mai târziu avea s@-}ischimbe denumirea în Allgemeine Elektri-zitat Gesellschaft (AEG). Cofondatorisunt un consor]iu de b@nci }i Siemens,al c@rui fondator dorea o bucat@ din „vii-torul luminat” adus de becul lui Edison(dar care nu }tia c@ ajuta la formareacelui mai mare concurent, deoareceRathenau va crea din nimic un concernimpresionant). Activitatea începe cu o duzin@ de an-gaja]i, iar, doar doi ani mai târziu, so-cietatea va înfiin]a filiale în str@in@tate.Începe un extraordinar proces de expan-siune. Obiectul de activitate al societ@]iise extinde: se produc ma}ini cu abur,dinamuri, electromotoare, locomotive,tramvaie; se constituie „Elektrobank”,menit@ s@ finan]eze aceste noi activt@]i,care mai cuprind }i ma}ini de scris,telegrafie f@r@ fir }i chiar construc]ia deavioane. Concernul condus de Rathenaueste agresiv, dispus la risc }i inovator.Înaintea începerii primului r@zboi mon-dial, societatea AEG este cea mai maredin industria electronic@, dep@}ind chiarfirma Siemens.Totu}i, pozi]ia de leader nu poate fimen]inut@ pentru mult@ vreme. Dup@moartea fondatorului, în 1915, conduce-

rea este preluat@ de fiul acestui, WaltherRathenau, dar care este asasinat în 1922de c@tre o grupare a c@m@}ilor maronii.Pierderea contractelor de înarmare }i apie]elor externe duce la mari problemefinanciare. În plus, finan]area extern@ }ilipsa unor economii adâncesc criza. Înatare situa]ie, societatea AEG, este foartedependent@ de conjunctura economic@,iar izbucnirea marii crize dintre 1929-1930 aduce firma, pentru prima dat@,în situa]ia de incapacitate de plat@.Avea s@ vin@ }i mai r@u. În timp ceconducerea firmei Siemens aflase dejadin 1944 despre împ@r]irea Germaniei înzone de ocupa]ie, fiind astfel capabil@s@-}i delocalizeze o mare parte dintreunit@]i în vest, pentru AEG aceast@situa]ia avea s@ duc@ la pierderea a75& din capacit@]ile de produc]ie, prindeposed@ri }i demont@ri. Cu toate acestea, AEG reu}e}te s@-}irevin@, iar miracolul cre}terii are loc,din nou. Datorit@ faptului c@ organiza-rea distribu]iei a r@mas intact@, relan-sarea are loc în timp record. Din nou seîncearc@ un curs de expansiune agresiv,care, din nou, este finan]at de c@tre b@nci,scopul r@mânând acela}i: dep@}irea celuimai mare concurent, Siemens. Hans Boden,pre}edinte al AEG declara, în 1959: „tre-buie depuse toate eforturile, pentru a re-cupera acest avans.” Achizi]iile sunt fa-buloase. În doar 4 ani, societatea vaprelua aproape 50 de firme, pentrusuma de 3 miliarde de m@rci. Datorit@generozit@]ii unor b@nci, societatea ajun-ge al patrulea concern de electronice dinEuropa, }i, din nou, ]inta este Siemens.Aceast@ cre}tere rapid@ va conduce,înc@ o dat@, la declan}area catastrofei ceva urma. Din nou AEG este extrem devulnerabil@, }i, iar@}i, lipsesc rezervelepentru perioade de criz@. Preluarea unorsociet@]i neproductive determin@ sc@-derea profiturilor, concomitent cu cre}-terea îndator@rii, care în 1970, ajungeala 2,5 miliarde de m@rci. La aceasta seadaug@ }i pierderea unor cote de pia]@}i probleme tehnice în domeniul nu-clear. Totu}i, aceast@ situa]ie este igno-rat@, de}i Johannes Semmler, managerulfinanciar al societ@]ii, trage semnalul de

alarm@: „în medicin@, o cre}tere necon-trolat@ se nume}te cartinom }i conduce,în general, la decesul pacientului.” În1973, criza nu mai poate fi ascuns@. Pelâng@ ace}ti factori intern, intervine }icriza pertrolului, care contribuie la agra-varea situa]iei. În 1974 cererea pentruaparate electroasnice se pr@bu}e}te. Do-meniul nuclear ad$nce}te criza. În 1974pierderile înregistrate sunt de 664 mi-lioane de m@rci. Concernul se afl@pentru a doua oar@ la marginea pr@-pastiei. În luna noiembrie a aceluia}i anse decide vânzarea ac]iunilor „KrafwerkUnion” (Uniunea centralelor nucleare).Siemens este preg@tit s@ cumpere, dea-semenea, participa]ia la Osram GmbH.Visul de a dep@]i rivalul Siemens sen@ruie. De}i situa]ia o impune, reorga-nizarea nu are loc la dimensiunile }iprofunzimea necesare. Asemenea m@-suri sunt introduse la începutul aniloroptzeci, dar ele vin prea târziu. Evenimentele se precipit@ în vara anului1982. În iunie, managerul financiar, HorstBrandt î}i }ocheaz@ colegii, când îi anun]@c@ lichiditatea disponibil@ se va con-suma pân@ în luna iulie. Ministrul fe-deral al economiei }i cel al finan]elorrefuz@ implicarea statului pentru a ajutasocietatea la ie}irea din criz@. Pre}edinteleAEG din acea perioad@, Heinz Durr ne-gociaz@ cu alte societ@]i o eventual@ par-ticipa]ie. Filiala britanic@ a General Electrics,dar }i United Technologies refuz@. În au-gust se solicit@ începerea procedurii decompensare, iar societatea ob]ine finan-]are din partea unui consor]iu de b@nci.Suma necesar@ relans@rii se ridic@ la 2,5miliarde de m@rci.În lunile urm@toare, conglomeratul electroî}i reduce obiectul de activitate de la32 la 20, iar num@rul angaja]ilor scadede la 123.000 la 73.000. Catastrofa are loc prin intermediul apa-rentului salvator. Daimler-Benz este in-teresat de competen]a tehnologic@ a so-ciet@]ii }i, pân@ în 1988, cump@r@ pa-chetul majoritar de ac]iuni al AEG. Ini]ial,societatea î}i poate continua direc]ia dedezvoltare, care, bineîn]eles, înseamn@expansiune. Reprezentan]ii sindicatelordin Consiliul de Administra]ie sunt ne-mul]umi]i, dar, degeaba. În 1990 aproapetoate domeniile de activitate înregis-treaz@ pierderi. Concernul mam@ începes@ vând@ ac]iunile. În 1995 Consiliul de

Administra]ie al Daimler-Benz decide di-zolvarea societ@]ii electronice }i vânza-rea acesteia „bucat@ cu bucat@.“ O le-gend@ a industriei este demontat@. Îniulie 1996 are loc ultima întâlnire ge-neral@ a AEG.Astfel se încheie o fil@ din istoria in-dustrial@ german@. Societatea AEG aavut o traiectorie spectaculoas@ la în-ceput, dup@ care a urmat declinul. Esteun exemplu care atest@, odat@ în plus,importan]a culturii organiza]ionale, o ade-v@rat@ „memorie” a unei întreprinderi,care, în acest caz, nu a fost capabil@s@ conduc@ la salvarea companiei. În anii'60 ai secolului trecut, societatea ar fi

avut posibilitatea s@-}i consolideze ca-pitalul propriu, dar semnalele de alarm@nu au fost auzite. Managementul s-al@sat ademeni]i de mirajul profitului, petermen scurt, }i a refuzat s@ vând@ oparte dintre participa]iile la firmele ne-rentabile. Financial Times comenta aceste}ec, titrând „o întreprindere subcapi-talizat@, cu un management deficitar, }io anumit@ doz@ de ghinion au condusla un dezastru economic.” Încrânce-narea cu care s-a încercat p@strareatradi]iei unei companii mari au deter-minat ca, din marele concern germande alt@dat@ s@ supravie]uiasc@ doarmarca, doar 3 litere...

AEG – povestea celor trei litere

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

urmare din pagina 1Lumea noastr@ a devenit „mai mare”}i datorit@ celebrilor Magellan }iChristophor Columb, }i datorit@ unoreminen]i exploratori precum ameri-canii Robert Peary }i dr. FrederichCook, „lansa]i” într-o teribil@ curs@spre Polul Nord, pe urm@ englezulJohn Franklin, totodat@ norvegianulRoald Amunsen }i englezul RobertFalcon Scott, ace}ti ultimi doi lansa]i}i ei într-o curs@ la fel de teribil@ sprePolul Sud etc. Le dator@m imens, prinsacrificiul lor cunoa}tem mai bine geo-grafia }i natura, o anume fiziologie aTerrei. Sub aspectul explor@rii ca atare,Paul-Emile Victor se afl@ doar relativaproape de ei. În fapt, destul de de-parte. Dar sub aspectul ecologiei,„Împ@ratul Polilor” a f@cut, se pare,mai mult. Pionier al ecologiei? Fi-re}te, f@r@ „aventurile” }i între-prinderile sale, f@r@ m@sur@torile sale,f@r@ semnalele de alarm@ trase de elatât de hot@rât – poate, într-un anumesens, ceva mai mult decât al]ii – noi,dup@ toate probabilit@]ile, nu am fifost }i nu am fi în m@sur@, ast@zi, s@evalu@m, s@ diagnostic@m maladiilede care „Terra” sufer@, nu am fi fost

}i nu am fi în m@sur@ s@ avans@mmai multe „tratamente” astfel, care,chiar dac@ nu pot înl@tura „r@ul”, potface mai fezabil viitorul. Cu altecuvinte, ac]iunile sale, al@turi de alealtora ca el, ne-au putut }i ne potoferi }ansa de a avea „un viitor” … … Paul-Emile Victor nu este delocamintit – }i pe nedrept, afirm@m noi– în manualele de economie. El seafl@ „à le une” cu prec@dere în celede geografie, în volumele consacratemarilor descoperitori }i c@l@tori ailumii, dincolo de linia meleagurilor,la un moment dat, cât de cât cunos-cute. Este o gre}eal@. Deoarece cer-cetarea economic@ din prezent face,oricum, „corp comun” cu biologia, cuecologia, cu geografia biologic@ a„Terrei”, „Mecca economistului”aflându-se în bioeconomie. Iar numelelui Paul-Emile Victor tocmai într-o astfelde zon@, atât de complex@, se înscrie.… Paul-Emile Victor a scris nupu]ine lucr@ri. Pe unele dintre aces-

tea nu pu]ini cercet@tori le consider@„volume de vulgarizare” … Dar, prinastfel de c@r]i dincolo de contribu]iilesale }tiin]ifice concrete, Victor s-a în-scris }i în conexiunea vital@ dintre}tiin]@ }i aplicarea ei, dintre }tiin]@ }ipoliticile economice care trebuie, suntobligate s@-i respecte cât mai multverdictele sau m@car prezum]iile. Estemult sau este pu]in? Eu spun c@este mult, chiar foarte mult. F@r@ ast-fel de oameni, de cercet@tori, de în-treprinz@tori, nici nu am f@cut }i nicinu facem ce trebuie }i nici nu ar fitrebuit s@ facem ceea ce, de fapt, amf@cut }i facem … Joc de cuvinte?Nici vorb@. Din p@cate, o dram@: veziseceta, ploile acide, inunda]iile, crizacerealelor, vezi supraînc@lzirea Terrei,marile discrepan]e de temperatur@, fa-vorizarea incendiilor devastatoare, po-luarea atât de tragic@ a aerului, apei,p@mântului, foametea … Dar cine a fost Paul-Emile Victor, cuma tr@it, ce fapte remarcabile a rea-lizat, ce a întreprins }i cum a fina-lizat întreprinderile sale în beneficiulpublic, în beneficiul umanit@]ii? Iat@câteva întreb@ri la care vom urm@ris@ r@spundem în rândurile de fa]@.Folosind, fire}te, ceea ce }tim dar }idocumentarea din mai multe c@r]i deprofil, mai ales dintr-un studiu ap@rut

nu de mult în remarcabila publica]iefrancez@ „Histoire - à la lumière dupassé le présent s'éclaire” (În luminaanalizei trecutului, prezentul devine maiclar), sub semn@tura prestigiosuluietnograf }i pasionatului biograf al luiPaul-Emile Victor, anume Thierry Fournier.… Paul-Emile Victor, etnograf }i ex-plorator, explorator }i etnograf, eco-log }i ecologist „fondator” din ambeledirec]ii, a fost îndr@gostit, pasionat, afost subjugat de „lumea lini}tii”, delumea ghe]urilor }i z@pezilor ve}nicesau aproape ve}nice. Ce destin! Sena}te în 28 iunie 1907, la Plainpa-lais, aproape de Geneva, în Elve]ia. Doarcu câteva zile înainte de na}terea sa,tat@l s@u, Erich Heinrich Victor Steins-chneider, emigrant evreu din EuropaCentral@, î}i schimbase numele înEric Victor. Era un industria} relativcunoscut, fabricant de pipe }i „port-peni]e” cu rezervor, mai târziu stilouri.În vremea primului r@zboi mondial,în 1915, – venise de mai mul]i ani în

Fran]a – , suspectat de filogermanismprecum mul]i al]i nativi în EuropaCentral@ tr@ind în vest, va fi arestat}i închis, chiar dac@, peste pu]in@vreme, va fi eliberat. Faptul va impri-ma fiului s@u o ur@ visceral@ împotri-va r@zboiului, a na]ionalismului prostîn]eles, exacerbat, dar }i dragosteafa]@ de „spa]iile deschise”, „libere”.Destule elemente, prin educa]ie, pen-tru a deveni „un vis@tor singuratic”.Cu condescenden]@ }i aplica]ii prac-tice, adolescent citind mai multe c@r]idespre c@l@toriile în Polynezia sau înlumea arcticii. Era gata s@ fac@ }i s@întreprind@ multe pentru a ajunge acolo.Devenise „scoot” (cerceta}) }i î}i m@r-turisea deschis voca]ia de exploratordar }i de dragoste fa]@ de Terra …… Tân@rul pedant, inteligent }ilini}tit, tipul de mic burghez dorit detat@l s@ îi ia locul în fruntea între-prinderii paternale, s-a îndep@rtat totmai mult de ceea ce reprezenta, f@-cea }i visa, de fapt, Paul-Emile Victor.Licean onorabil, va fi integrat în1925 la {coala Central@ din Lyon,care preg@tea }i forma ingineri }inicidecum exploratori … „Chemareadep@rt@rilor” a fost, îns@, mult maiputernic@. În 1928 va p@r@si aceast@institu]ie chiar înainte de ob]inereadiplomei, angajându-se în Marina

Comercial@ Francez@. Nu era, totu}i,aici, ceea ce spera el s@ fie, preamulte rute de rutin@ … La fel înMarina Militar@ Francez@, unde operioad@ de timp s-a ocupat de dra-garea hidrografic@ a Golfului de laSaint-Malo. Ce s@ fac@ el acolo?Revine la firma tat@lui pu]in deza-m@git, dar repede, repede se v@de}te}i mai hot@rât în înf@ptuirea aspi-ra]iilor sale ini]iale. Î}i d@ seama c@are nevoie de „carte”, deci va începe}i va finaliza la Paris studiul etno-grafiei. Era vremea în care cerce-t@tori francezi precum Levi-Strauss,în Brazilia, Soustelle, în Mexic, Griaule,între Jakar }i Djibuti „acopereau”lumea întreag@, alimentând revistelede profil cu minunate articole dar }iMuzeul Etnografic de la Trocadero,devenit Muzeul Omului din 1937, cudiverse exponate reprezentative pen-tru fundamentalul }i spectaculosuletnografiei. Întâlnirea sa cu coman-dantul Jean-Baptiste Charcot, marele

explorator francez, acceptul acestuiade a îl îmbarca pe vasul s@u, o expe-di]ie în Groenlanda, îi vor continuadestinul chiar a}a cum vroia „subiec-tul” s@u, „tân@rul vis@tor realist”,Paul-Emile Victor … În Groenlanda,în regiunea Adélie, dar }i în altelocuri }i regiuni arctice, Paul-EmileVictor va continua explor@rile polarefranceze, cele ale lui Kergueleu, Du-mont d'Urville }i, fire}te, Jean-Bap-tiste Charcot. În august 1934, vasul„Pourquoi-Pas?” va debarca, pentruun an, la Ammassalik, între z@pezile}i ghe]urile Groenlandei, patru temera-ri pentru a studia popula]ia Eskimo-Ammassalimint: Paul-Emile, }efulmisiunii etnografice, Robert Gessain,antropolog, Michel Perez, geolog }iFred Matter, cineast. Grupul condusde Paul-Emile va urma „programul}i metoda Mauss”. Adic@, „s@ fi cu-rios fa]@ de toate, s@ notezi totul, s@desenezi totul, s@ fotografiezi totul”,în scopul de a în]elege toate aspec-tele societ@]ii analizate: cele ale vie]iimateriale, (tehnica corpului, habitatul,alimenta]ia), via]a spiritual@ (legende,povestiri, „chamanisme”), tehnicatransportului, a vân@torii, etc. În cen-trul acestei „prime hibern@ri”, afirm@Thierry Fournier, o veritabil@ voca]iepolar@ se v@de}te tot mai puternic laPaul-Emile Victor, substituind, esen]ial,ini]iala dorin]@, de tinere]e, de a p@-r@si Europa }i de a c@l@tori în unelezone, poate polare, deosebite …Aureolat de succesul eclatant alacestei expedi]ii – articole, conferin]e,recunoa}teri – „omul nostru” va re-veni în Groenlanda cu un proiectc@ruia îi va da via]@ cu acela}i suc-ces: traversarea calotei glaciare de lavest la est în s@nii trase de câini. Vaîntreprinde aceast@ explorare în1936, al@turi de mai vechii colegiGessain }i Perez, dar }i al@turi dedanezul Vegener. Era expedi]ia pre-ludiu pentru explorarea cu adev@rat}tiin]ific@ a Groenlandei pe care o varealiza dup@ r@zboi. Acumulase multecuno}tin]e, experien]@. În vremea celeide a doua expedi]ii groenlandeze,Paul-Emile va „hiberna” pentru adoua oar@ aici: aproape un an „vatr@i ca un eschimos printre eschi-mo}i”, întov@r@}it de o minunat@femeie a locului, Doumidia …… R@zboiul, cruntul r@zboi, declan}atde Hitler în 1939, va întrerupe aceast@atât de frumoas@ }i promi]@toarecarier@, aceste atât de utile demer-suri. În asemenea „ani negri”, va fi maiîntâi „agent de informa]ii }i ofi]er deleg@tur@” francez cu Finlanda, intrat@în r@zboi împotriva URSS-ului. Vaasista apoi la dezastrul armatei fran-ceze din iunie 1940 … „Pacifismuls@u umanist, originile sale evreie}ti,dorin]a de a-}i continua cariera, cumscria Thierhy Fournier, îl vor deter-mina pe Paul-Emile Victor s@ aleag@calea emigra]iei”. Mai mult, minis-terul francez al Instruc]iunii Publice îlva îns@rcina s@-}i continue cercet@riledemografice }i s@ studieze mi}c@riletineretului în Statele Unite. Dup@ 2luni în Maroc }i 6 luni în Martinica,Paul-Emile Victor va ajunge la New-York în 1941. Se va angaja, îns@, în1942, dup@ Pearl Harbor, în U.S. AirForce, pentru a lupta împotriva ger-manilor. Americanii îi vor solicita, cudeosebire, excep]ionalele sale „calit@]ipolare”. Va redacta manuale polare(supravie]uire, deplasare, habitat), va

fi instructor polar (organizarea decampusuri de antrenament polar în Co-lorado) }i va func]iona }i în calitatede consilier arctic pentru crearea, for-marea }i antrenamentul a trei escadrilecu misiunea de c@utare }i salvare apersoanelor în dificultate. LocotenentulPaul-Emile Victor va dirija, apoi, înaprilie-mai 1944, “Escadrila Alaska”,organizând, dup@ aceea, o unitateaerian@ de ajutor maritim în strâm-toarea Behring. Va reveni în Fran]a,aici restabilindu-se definitiv din 1946.… Ceva, îns@, se schimbase. Pro-gresul tehnicilor polare va permite,de - acum-încolo, continuarea pe altec@i a explor@rii Groenlandei, regiunepolar@ pe care „r@zboiul rece”, dez-voltarea avia]iei }i extinderea liniiloraeriene o vor face strategic@ }i ac@rei imens@ calot@ glaciar@ se cereamai mult cercetat@ }i cunoscut@ înceea ce privea fiziologia sa, dinami-ca }i meteorologia sa. Victor va reu}iastfel imposibilul. Într-o Fran]@ sl@-bit@, debilitat@ economic }i str@b@tut@de la un cap la altul de numeroaseprobleme sociale }i politice, va ob]i-ne o nou@ expedi]ie francez@ în Groen-landa, menit@ s@ reafirme îns@}i su-veranitatea statului francez asupra„p@mânturilor Adélie”. În 27 februar-ie 1947 vor fi constituite institu]iile„Expedi]iilor Polare Franceze – misiu-nile Paul-Emile Victor”. Drumul spreecologie, aici, era practic deschis …… Supervizând toate expedi]iile deacest fel, Paul-Emile Victor va fi cuprec@dere activ în Groenlanda. Vadeschide drumul unor importante cer-cet@ri polare cu scopul m@sur@riigrosimii ghe]arilor, al m@sur@rii unormodific@ri meteorologice. Vor fi acum}i de-acum sesizate mai multe schim-b@ri pernicioase, urmate de drama-tice apeluri la lupt@ pentru protec]iamediului. Lumea polar@ se modifica,se modific@ tot mai mult ca urmarea acumul@rii efectelor unor gesturidecizionale }i activit@]i nes@buite aleomului, ceea ce, în timp, în zilelenoastre, cumulat, va pune în pericolîns@}i existen]a vie]ii pe Planeta P@-mânt. Cum „lumea polar@” se inter-na]ionaliza în cre}tere, Paul-EmileVictor va fi ini]iatorul semn@rii, în1959, al unui însemnat Tratat inter-na]ional în acest sens, dirijând, toto-dat@, mai multe institu]ii francezeimportante în domeniu. Îl va face parc@}i mai celebru, printre mai multe dinlucr@rile sale etnografice valoroase,cartea „Civiliza]ia focii”, un veritabil}i dur semnal de alarm@ pentru felulde a fi al lumii în care tr@im. … Paul-Emile Victor va muri la BoraBora, unde se retr@sese din 1976, înpostura în]eleptului, – o postur@ rela-tiv trist@ de a-}i vedea „împlinite”mai multe previziuni deloc optimiste– , în 1995. Aproape de sfâr}itul unuisecol pe care l-a slujit, din perspec-tiva civiliza]iei umane, cu tot ceea ce aavut el mai bun. O biografie pildui-toare pentru o lume cu iluzii, deziluzii}i speran]e }i care î}i urm@re}te,totu}i, cu stoicism, forjarea unui altdestin ecologic }i bioeconomic …

BIOECONOMIE VINERI 31 AUGUST 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

Un pionier al ecologieiUn pionier al ecologiei

Groenlanda - o insul@ a z@pezilor }i a ghe]urilor

PAUL – EMILE VICTOR- „Împ@ratul Polilor” -

Dan POPESCU

Paul-Emile Victor

VINERI 31 AUGUST 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

PUBLICITATE

„Ideile economi}tilor }i ale filozofilor politici atât cele corecte

cât }i cele gre}ite, sunt maiputernice decât se crede de obicei.A} merge pân@ la a spune c@ elesunt principiul cârmuitor al lumii.”

J.M. Keynes

Realitatea economic@ reprezint@, f@r@îndoial@, sun sistem complex, în caresubsistemele creaz@ o re]ea de inter-depen]e, a c@ror efecte sunt greu destabilit. În decursul istoriei au existatdeseori p@reri contradictorii cu privirela unul }i acela}i fenomen respectivla causele }i efectele implicate. Niciistoria gândirii economice, respectiv„filozofii lucrurilor p@mânte}ti”, cumîi nume}te profesorul Robert L. Heil-broner, nu s-au ab@tut de la aceast@practic@. A}a se întâmpl@ }i cu pri-vire la o tem@ economic@ important@,cre}terea economic@, c@reia i s-auatribuit abord@ri diametral opuse dec@tre diferi]i teoreticieni economi}ti.Una din marile dispute ale }tiin]ei eco-nomice se leag@ de acest aspect, adu-când în scen@ dou@ puncte de vedere:una optimist@ }i alte pesimist@. Cla-sicismul economic îi aduce astfel fa]@în fa]@ pe Adam Smith }i minunata lu-me pe care o prevedea, de o parte }ipe Robert Malthus }i David Ricardo, cupresim]irile lor sumbre, de cealat@.În concep]ia lui Adam Smith (1723-1790), exist@ legi naturale care stauîn spatele haosului aparent din uni-vers; în toate exist@ o ordine, o struc-tur@, o finalitate. Lucrarea sa „Avu]iana]iunilor. O cercetare asupra naturii}i cauzelor ei” reprezint@ o gigantic@panoram@ a vie]ii Angliei secolului XVIII.Pe Smith ̂ l preocup@ sporirea avu]iei în-tregii na]iuni, care const@ în bunurilepe care le consum@ to]i membrii so-ciet@]ii. El porne}te de la dou@ înre-b@ri fundamentale:Cum se realizeaz@ coeziunea societ@-]ii? În baza legilor pie]ei: „interesele }ipasiunile individuale ale oamenilor”sunt ghidate de o mân@ invizibil@ îndirec]ia „cea mai convenabil@ intere-selor întregii societ@]i”. Sunt lua]i înconsiderare 2 factori: interesul per-sonal }i concuren]a.

Interesul este cel care determin@ oa-menii s@ efectueze activit@]i pentrucare sunt remunera]i, ^n timp ceConcuren]a vegheaz@ ca interesul per-sonal s@ nu se r@sfrâng@ negativ asu-pra consumatorului. Este vorba de oconcuren]@ atomist@, în cadrul c@reianici un agent al mecanismului de pro-duc]ie (proprietar al muncii sau ca-pitalului) nu este destul de puternicpentru a perturba presiunile concu-ren]iale) Distilând mobilele egoiste al oame-nilor el ajun ge la concluziauimitoare c@ rezultatul este armoniasocial@. Legile pie]ei sunt astfelcapabile s@ impun@ pe pia]@ un pre]concuren]ial, cantitatea de bunuri }iservicii cerute de societate, dar }iveniturile celor care coopereaz@ laproducerea bu-nurilor; pia]a seautoregleaz@. Acest lucru conduce lao situa]ie parado-xal@: pia]a – culmealibert@]ii econo-mice individuale -este cel mai rigu-ros dispecer }isupraveghetor al bu-nului mers alsociet@]ii.Încotro se îndreapt@ societatea?„Nupoate fi în nici un chip înfloritoare }ifericit@ o societate alc@tuit@ în cea maimare parte din oameni s@raci }i n@-p@stui]i.” Astfel, Adam Smith consi-dera c@ societatea cunoa}te o ame-liorare progresiv@, datorat@ cre}terii pro-ductivit@]ii muncii (ap@rut@ ca urmarea diviziunii }i specializ@rii muncii), careconduce la „acea opulen]@ universal@care se propag@ pân@ în straturile dejos ale popula]iei.” Ce anume influen-]eaz@ aceast@ ameliorare? Sunt dou@ legicare conduc la cre}terea productivit@]ii}i implicit la cre}terea cantit@]ii de bu-nuri }i servicii:Legea acumul@rii, ]elul final al capitali}-tilor în ascensiune, }i legea popula]ieiAcumularea capitalului, transformat apoiîn ma}ini }i unelte, creaz@ acea mira-culoas@ diviziune a muncii care multi-plic@ energia productiv@ a omului (l@-comia individual@ are efecte favora-bile asupra bun@st@rii comunit@]ii).Mai multe utilaje necesit@ mai mult@for]@ de munc@. Cre}terea cererii demunc@ conduce la majorarea pre]uluimuncii. Astfel se reduce profitul, carereprezint@ sursa acumul@rii. Problemaastfel ap@rut@ se rezolva în baza legiipopula]iei, care consider@ c@ munca,

ca factor de produc]ie, urmeaz@ ace-la}i legi ale pie]ei. Salariile mai mari leva permite p@rin]ilor s@-}i îngrijeasc@mai bine copiii, for]a de munc@ vii-toare. Astfel dezechilibrul va fi înl@turat,iar profitul va cre}te. Singura condi]iecare se impune: pia]a trebuie l@sat@s@ func]ioneze nestingherit@. Presim]irile sumbre ale pastorului Malt-hus, mai ales, }i ^n unele privin]e }iale lui David Ricardo se datoreaz@ pro-blemei popula]iei. Aceasta apare odat@cu primele estim@ri privind evolu]ia po-pula]iei, efectuate de Gregory King saude dr. Price (care în secolul al XVIII-lea concludea c@ popula]ia Angliei esteîn sc@dere). Totu}i, în acel climat de în-credere oarb@ în puterea de echilibrarea legilor economice, solu]ii existau pentruambele variante: sc@derea popula]ieiputea fi frânat@ prin emiterea unor legicare prevedeau aloca]ii substan]ialepentru copii, în timp ce cre}terea po-pula]iei nu era considerat@ o proble-m@, de vreme ce popula]ia era consi-derat@ un izvor de cre}tere a bun@-st@rii na]iunilor. Thomas Robert Malthus(1766-2834) relev@ în „Eseu asupra prin-

cipiului popula]iei a}a cum afecteaz@el viitoarea ameliorare a popula]iei”,ap@rut@ în 1798, o perspectiv@ dezo-lant@, deoarece exist@ o tendin]@ na-tural@ ca popula]ia s@ dep@}easc@ to-talul mijloacelor de subzisten]@ posi-bile. Lumea sufere@ din cauza sur-plusului de popula]ie. Puterea repro-ductiv@ a oamenilor ar putea duceca, din 15-25 de ani, popula]ia s@ sedubleze. Spre deosebire de p@mânt,care nu poate fi înmul]it. Astfel, întimp ce num@rul oamenilor cre}te înprogresie geometric@, mijloacele desubzisten]@ ar putea cre}te doar înprogresie aritmetic@. Reglarea acestdezechilibru se realizeaz@ prin viciileoamenilor, r@zboaie, clima nes@n@toas@,epidemiile, ciuma }i calamit@]ile, iar dac@acestea nu sunt suficiente, printr-o foa-mete giganitic@. Previziunile lui Malt-hus nu s-au adeverit: par]ial pentruc@ a}a-numita revolu]ie verde a spo-rit recoltele de cereale în ]@ri precumIndia, pa]ial datorit@ educa]iei }i pla-nific@rii familiale. Foametea exist@, dareste considerat un fenomen local. Zonasubsaharian@, cea mai s@rac@ regiunede pe glob, s-ar putea dezvolta, în m@-sura în care cei patru factori ai dez-volt@rii (resurse umane, naturale, acu-mulare de capital }i progres tehno-logic) ar permite ie}irea din cerculvicios al subdezvolt@rii. }i totu}i...David Ricardo (1772-1823) sus]inea,la fel ca Malthus, c@ o lumea în caretr@ia nu se îndrepta c@tre un progresgeneral: industria}ii, care se plân-geau de cre}terea pre]ului la cereale,}i, impicit ale costurilor salariale, nuob]ineau un profit suficient pentrumunca depus@, în timp ce landlorziiob]ineau rente nemeritate (Legea Ce-realelor, care prevedea taxe vamaleglisante la importul de cereale, lepermitea acest lucru, prin faptul c@nu permitea aducerea gr$ului ieftindin str@in@tate). În 1817 public@ „Principii ale economieipolitice” în care încearc@ s@ stabileasc@cauzele ce au determinat aceast@ si-tua]ie. Interesele capitali}tilor sunt ire-vocabil opuse celor ale proprietarilorfunciar, iar interesele landlorzilor sunt po-trivnice societ@]ii. Introducând analizaabstract@ în }tiin]a economic@, Ricardorenun]@ la motiva]ia economic@, careghideaz@ comportamentul uman. Elvede trei categorii sociale:Muncitorii, unit@]i nediferen]iate deenergie economic@, ghidate doar de

„deliciile societ@]ii domestice”, ceea ceconduce la cre}terea popula]iei }iinstaurarea pauperit@]iiCapitali}tii, care se concureaz@ unii peal]ii, ei anulând astfel cu promptitu-dine orice profituri ob]inute în urmaunui nou procedeu tehnic. În plus, pro-fiturile lor depind în mare m@sur@ de sa-lariile pe care trebuie s@ le pl@teasc@.Landlorzii, singurii beneficiari ai acestuimod de organizare a societ@]ii, renta,un venit aparte, avându-}i originea înfaptul demonstrabil c@ nu tot p@mân-tul este egal de productiv, (aceastaapare din diferen]a costurilor de pro-duc]ie, în func]ie de productivitateap@mântului)Astfel, pe m@sur@ ce popula]ia cre}te(mai ales în rândul muncitorilor) aparenecesitatea de a utiliza noi }i noi p@-mânturi cultivabile, chiar dac@ acesteavor fi din ce în ce mai pu]in produc-tive. Astfel, costul de produc]ie al ce-realelor va cre}te, implicit }i pre]ulacestora. Astfel, vor cre}te rentele, }isalariile, dar acestea din urm@, într-unritm mai redus. De pierdut au numaiindustria}ii, care acumuleaz@ }i reinves-tesc, f@r@ îns@ a ob]ine ceva pentruactivitatea }i riscul la care se expun.Malthus se preocup@ intens de pro-blema avântului }i recesiunii economice,în timp ce Ricardo vizeaz@ reparti]ia.Ambii îns@ au o viziune sumbr@ înceea ce prive}te viitorul, instaurândpesimismul în }tiin]a economic@. În prezent, putem constata c@ niciunadintre viziunile sus]inute de cele dou@tabere nu s-au adeverit. Nu putemvorbi nici de o lume minunat@, dar nicidespre sfâr}itul omenirii, cel pu]in înviitorul apropiat. {i totu}i, fiecaredintre p@r]i aduce elemente ce nu potfi omise, când ne îndrept@m aten]iaspre complexei realit@]i economice.Prin faptul c@ în acest domeniu totuleste schimbare, dup@ cum afirm@ pro-fesorul Georgescu-Roegen, apar noielemente (ca urmare a noului princombina]ie) a c@ror efecte nu pot fistabilite dintr-o singur@ perspectiv@.Poluarea, înc@lzirea climatic@, dar }ipopula]ia, în cre}tere, cu prec@dereîn zonele s@race sunt doar o partedintre problemele cu care ne confrun-t@m ast@zi. {i totu}i, }i în prezent,disputa cu privire la aceste subiecteîmparte lumea economic@ în dou@tabere, „optimi}tii” }i „pesimi}tii”. Exist@unele lucruri care nu se schimb@niciodat@...

TEORIE ECONOMIC~ VINERI 31 AUGUST 20076

O realitate complex@ conduce la adev@ruri relativedrd. Lia - Alexandra BALTADOR

Robert L. Heil-broner

Thomas Robert Malthus David Ricardo

Adam Smith

BURS~ PRIVATIZAREVINERI 31 AUGUST 2007 7

La bursa din Sibiu s@pt@mâna cu-rent@ a început într-o not@ optimist@,pre]urile derivatelor beneficiind deaprecieri consistente. De aceast@ si-tua]ie s-au bucurat din nou specula-torii pe pozi]ii de cump@rare care }i-au v@zut „alimentate conturile” cu câ}-tiguri ridicate. Pe parcursul }edin]eiau fost încheiate 11.653 contracte va-loarea rulajului plasându-se la 45,7 mi-lioane de lei. Surpriza zilei a venit din rândul de-

rivatelor petroliere DERRC care augenerat, pân@ la suspendarea de laora 13,22 datorat@ tranzac]iei de vân-zare a 75 & din ac]iunile Rompetrolc@tre KazMunayGaz, 720 contracte.Rulajul precizat le-a asigurat locul treiîn ierarhia zilei iar cre}terile spectac-ulaose de 1,49 }i 1,5 bani pentruseptembrie }i decembrie au dus co-ta]iile DERRC la 11,68 respectiv 12,15bani/titlu. “Volatilitatea DERRC a im-presionat, randamentele long intra-day corespunz@toare cre}terilor de peste14& înregistrate pentru scaden]eledin acest an fiind, pân@ în momentulsuspend@rii, de 75&” a observat unbroker. Dac@ DERRC au fost vedetela nivel de volatilitate, cele aproape5800 contracte DESIF 5 au f@cut caaceste produse s@ devin@ vedetele se-siunii din perspectiva lichidit@]ii. Sca-den]a septembrie a tras 4652 con-tracte, pre]urile la care au fost în-cheiate variind între 4,52 }i 4,37lei/ac]iune. DESIF 5 decembrie au fostpreferate pentru 1032 contracte. Pentru

martie 2008 DESIF 5 au fost coate la4,83 lei iar pentru iunie la 5 lei/titlu.Rulajul pe DESIF 2 a dus acestederivate pe locul doi în top cu 4373contracte. „Cre}terile de luni de peDESIF 2 }i DESIF 5 cu scaden]a înseptembrie }i decembrie 2007 cares-au încadrat între 10 }i 16 bani auprodus randamente long intra-day apre-ciabile, posibilele câ}tiguri ajungândla 22-25& pentru DESIF 2 }i 24,5 }i29& pentru DESIF 5” a mai declaratbrokerul citat.

DERRC, randament long de150& în dou@ zile

}edin]a de ieri a mar]i s-a caracteri-zat prin evolu]ii mixte ale pre]urilor.Pentru cele mai lichide derivate dinpia]a sibian@, anume DESIF 2, DESIF5 }i DEBRK investitorii au avut partede corec]ii, singurele derivate din seg-mentul financiar care au f@cut excep]iede la traseul descendent fiind DETLV.În schimb, pe segmentul petrolier s-auconsemnat aprecieri pe ambele pro-duse, anume DERRC }i DESNP. Încondi]iile prezentate, au fost încheiateaproape 5900 contracte futures }ioptions din 1272 tranzac]ii iar valoa-rea echivalent@ transferurilor a urcatla 23,5 milioane de lei. Totodat@ s-aputut observa cre}terea num@rului depozi]ii futures care s-a apropiat dinnou de pagul de 65.000. Dup@ „}ti-rea bomb@” privind vânzarea a 75&din Rompetrol, derivatele pe ac]iunileRRC }i-au continuat urcu}ul câ}ti-gând 12,8& pentru scaden]a apropiat@}i 12,3& pentru decembrie. DERRCseptembrie au fost cotate la 13,18bani/ac]iune pentru septembrie }i13,65 bani/ac]iune pentru decembrie.Ca nivel de lichiditate DERRC au ge-nerat 165 contracte. „Dup@ dou@ zilede aprecieri consistente, randamen-tele posibile pe strategiile de cump@-rare de contracte futures DERRC cuscaden]a septembrie respectiv decem-brie au ajuns la 150&, a observat unbroker sibian. La capitolul lichiditate ve-dete au r@mas îns@ SIF-urile, DESIF2 impunându-se cu 2536 contracte

urmate de DESIF 5 cu aproape 2500.Miercuri au fost încheiate peste 12.000contracte futures }i aproape 200 op-]iuni pe contracte futures, totalul tran-zac]iilor fiind de 1960 iar valoarea de44,8 milioane lei. La închidere, pre-]urile celor mai multe derivate ilus-trau un traseu ascendent dar se pu-teau observa }i câteva deprecieri.Acestea au fost consemnate pe DEBRK,derivate precum }i pe DETLV. Lichi-ditatea a fost îns@ asigurat@ de evo-lu]ia altor derivate, anume DESIF 2,DESIF 5 }i DERRC, care au ocupat înaceast@ ordine primele trei locuri înierarhia zilei. Din nou, derivatele ceau ca active suport ac]iunile „Rom-petrol” au atras aten]ia investitorilorfutures, revenirea spectaculoas@ încentrul aten]iei aducându-le 1538 con-tracte. Dac@ în primele dou@ sesiuniale s@pt@mânii acestea au marcatcre}teri agresive, ziua de ieri a dusla o „reducere a tura]iei” aprecierilefiind mai mici pe ultimele dou@ sca-den]e din anul curent, în timp cepentru martie 2008 DERRC au închischiar pe minus. „Înc@ de la debutul}edin]ei, investitorii futures au tran-

zac]ionat derivatele RRC pentru sca-den]a apropiat@ cu circa un ban subpia]a la vedere anticipând o tempera-re a entuziasmului cre}terilor. Ulteriordiferen]ele s-au mai estompat darchiar }i la închidere pre]ul futuresDERRC pe septembrie se plasa u}orsub spot” a declarat un broker. DERRCseptembrie au fost cotate la 14 bani/ac-]iune, în urcare cu 0,82 bani iar DERRCdecembrie la 14,01 bani/ac]iune, încre}tere cu 0,36 bani. Pentru primascaden]@ de anul viitor DERRC s-audepreciat cu 0,21 bani valorând14,99 bani/titlu. DESIF 2 s-au remarcat prin 5214 con-tracte. Pentru septembrie }i decem-brie DESIF 2 au câ}tigat 3,15 }i 2,35bani/ac]iune, cota]iile ajungând la 3,725respectiv 3,8601 lei. Pentru martieviitor pre]ul unei ac]iuni DESIF 2 a sta-]ionat la 4,01 lei. DESIF 5 au atras5054 contracte. Pre]ul lor de cotarepentru septembrie a crescut cu 3,9bani, oprindu-se la 4,49 lei/ac]iune iarcel pentru decembrie cu 4 bani, pân@la 4,61 lei/titlu. Pe plus au închis }iDESIF 5 martie 2008, aprecierea de4,97 bani ducându-le la 4,85 lei.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Cât cost@ Rom$nia?

urmare din pagina 1Cazul acesta este doar ultimul dinlunga serie de privatiz@ri care au lasatun gust amar. Mai ales dup@ ce priva]iiau ar@tat c@ valorile reale ale com-paniilor sunt altele. Sigur, e vorba detranzac]ii între doi parteneri, unde în-]elegerile au ap@rut altfel. Atunci cândMobifon a vândut 79& din ac]iunileConnex c@tre Vodafone pentru 2 mild.euro, a vândut desigur TOT, inclusivdatoriile companiei din acea vreme,dar nu s-a negociat nici p@strareaprofilului companiei, nici investi]iiasumate, nici p@strarea num@rului deangaja]i. Se poate spune, cu temei,c@ aceste tranzac]ii pentru companiiprofitabile se fac doar pe bani }i nunegociind condi]ii pentru simplu mo-tiv c@ acele companii sunt profitabile.Banii cump@r@ un viitor profit carepoate fi estimat într-un orizont detimp rezonabil. A}a s-a întâmplat }iîn cazul tranzac]iilor dintre Gecad }i

Microsoft, cu milioanele nespuse dar}i între BCR }i Erste, cu miliardelede euro spuse sus }i r@spicat: 3,75pentru 61,8&. Diversele strategii pe care agen]ii deprivatizare func]ionale în perioadelepre-AVAS, sau AVAS acum, le-aulansat au punctat mereu importan]ainvesti]iilor strategice, p@strarea locu-rilor de munc@ }i alte obliga]ii maimult sau mai pu]in nobile care aufost trecute în caietele de sarcini }ipunctate ca atare în licita]ii întortochiate.Aceste cotloane au încurcat mereucontractele de privatizare. Un succesr@zle] pentru o asemenea privatizare- cum este cazul Dacia, cu un con-tract de privatizare complicat }i în-c@rcat cu ajutoare de stat - a fostconsiderat studiu de caz }i modelperfect, de}i Dacia a fost cu adev@rato privatizare cu un partener specialîntr-un context special motivant. Toatecelelalte, care au aruncat condi]ii pepia]@, mai mult au încurcat decât audescurcat situa]ii. Priva]ii, în schimb,au }tiut s@ vând@. Toat@ industria ITprivat@ care a vândut, pe sume de

milioane, afaceri noi a vândut doar]inând la pre]. A}a }i b@ncile care sepot l@uda c@ au acum parteneri pu-ternici, tot privatiz@ri pe bani }i nupe condi]ii au mizat. Din p@cate e olec]ie care în cazul privatiz@rilor s-aînv@]at cam târziu. Primele cinci tranzac]ii importanate pen-tru companii private sau de stat ro-mâne}ti (BCR, Rompetrol, Mobifon,Petrom }i Electrica Sud) au însumatvreo 12 mld de euro, cam 10& dinPIB. Urmatoarele 5 - alte doua com-panii de electricitate, b@nci }i o fabri-c@ - nu mai adun@ nici jum@tate dinsuma precedent@. Apoi vin o seriede tranzac]ii private unde banii con-teaz@ }i nu condi]iile contracte }i careau însemnat mult pentru ini]iatorii afa-cerii, pu]in îns@ în cifre absolute. Cucele câteva excep]ii, România a ar@tatc@ e o ]ar@ ieftin@. În cel mai bun caz,cu un poten]ial neexploatat dar care afost rareori valorificat. Care este atuncipre]ul României? Într-o economie tot maiglobalizat@, aceast@ întrebare mercan-til@ }i cam vulgar@ are îns@ nevoiede un r@spuns cu cât mai multe cifre.

Dan SUCIU

Bursa din Bucure}ti

Tranzac]ia de vânzare a 75 % din „Rompetrol” a animat pia]a derivatelor RRC

urmare din pagina 1E adev@rat c@, în condi]iile în care]ara noastr@ a consumat anul trecut17.200 de milioane de metri cubi,din care 12.100 de milioane de m.c.din produc]ia intern@ }i 5.194 de mili-oane de m.c. din import, independen-]a noastr@ energetic@ pare a fi oricummai consolidat@ decât în vestul Euro-pei. Per total, suntem dependen]i deimporturile de gaze în propor]ie denumai 30 la sut@, fa]@ de 57 la sut@cât este gradul de dependen]@ al Uniu-nii Europene.Aceast@ constatare optimist@ se cerea fi îns@ amendat@ în multe privin]e.Se vorbe}te – }i nu f@r@ temei – desec@tuirea previzibil@ a rezervelorproprii din z@c@mintele de înalt@ }ijoas@ presiune }i asta înc@ într-unviitor foarte apropiat. Pentru a evitao asemenea situa]ie este urgent@ ne-voie de o campanie costisitoare deprospec]iuni geologice, de noi foraje}i cre}terea capacit@]ii de înmagazi-nare. Strategia Energetic@ Na]ional@ facereferire la un volum de investi]ii de mareamploare în acest scop: aproape 1 mi-liard de euro! În cazul unor prospec-]iuni de succes, am avea certitudineamen]inerii unui grad de dependen]@sc@zut fa]@ de importuri, în condi]iile

în care Comunitatea European@ prog-nozeaz@ o dependen]@ fa]@ de gazulrusesc de 84 la sut@ în anul 2030.Pe de alt@ parte, îns@, investi]iile uria}eîn acest sector, chiar dac@ sunt ne-cesare }i vor fi încununate de suc-ces, vor trebui amortizate }i asta nuse poate întâmpla decât tot prinmajor@ri ale tarifelor la consumatori.Oricum am lua-o, tot la scumpirivom ajunge! Viitorul mediu }i înde-p@rtat este a}adar înc@rcat de griji }iincertitudini. Poate doar – ca s@ neîng@duim o glum@ amar@ – dac@ încontractul de vânzare a 75 la sut@din Rompetrol c@tre KazMunaiGaz,miliardarul Dinu Patriciu nu a pre-v@zut vreo clauz@ secret@ care s@ pro-tejeze bugetul na]ional }i buzunareleconsumatorilor români! Speran]@ de-}art@, fire}te, pentru c@ deja în culi-sele „tranzac]iei anului” se vorbe}tedespre acordul dintre Kazahstan }iRusia prin care se preconizeaz@ crea-rea unei unit@]i comune de procesarea gazului la Orenburg, coproprietarefiind KazMunaiGaz }i … Gazprom.A}adar, tot la mâna }i la tarifeleGazpromului vom fi în anii urm@tori! Ce speran]e le mai r@mân, totu}i, ro-mânilor?Una – fragil@ }i în consens cu filo-zofia românului potrivit c@reia oricenenorocire amânat@ echivaleaz@ cu ovictorie. În consecin]@, forurile com-

petente din ]ara noastr@ au elaborato scrisoare c@tre Comisia European@prin care solicit@ amânarea termenu-lui de aliniere a pre]urilor la gazelenaturale cu cele practicate în UE dela 1 ianuarie 2008, în anul 2010.R@mâne de v@zut dec@ dorin]ele ro-mânilor se potrivesc cu intereseleeuropenilor …A doua – ]ine seama de evolu]iilefire}ti de pe pia]a energetic@ euro-pean@. Aici lucrurile sunt mult maitran}ante }i ]in seama, strict, delegiferarea }i protejarea drepturilorconsumatorilor de energie. Odat@ cudeschiderea pie]elor de energie, lamijlocul acestui an, în majoritatea]@rilor membre ale UE s-a pus pen-tru prima oar@ problema elabor@rii înregim de urgen]@ a unei Carte aConsumatorilor de Energie. Aceastava bate în cuie drepturile consuma-torilor privind furnizarea gazelor }i acurentului electric, inclusiv forma }icon]inutul contractelor, informarea,pre]urile, solu]ionarea litigiilor }i pro-tec]ia împotriva practicilor comercialeneloiale. Primele patru obiective aledocumentului vor fi:l protejarea mai eficient@ a cet@]e-nilor vulnerabilil mai mult@ informare pentru con-sumatoril mai pu]in@ birocra]ie la schimbareafurnizorului

l energie disponibil@ la pre]uri re-zonabile, u}or de comparat }i trans-parente.Printr-o Directiv@ european@, practicilecomerciale neloiale sunt interzise.Ceea ce se încearc@ este, deopotriv@,o oportunitate }i o provocare, chiardac@ românilor li se pare mai curândo utopie. Obi}nui]i s@ pl@teasc@ fac-turile stând la cozi umilitoare, lapre]uri dictate de interese monopo-liste, s@ nu aib@ dreptul s@ întrebe decalitatea îndoielnic@ a gazului primitla contor, ceea ce-l face s@ ard@ de

dou@ ori cantitatea cu care se ob]ineaceea}i c@ldur@ în casele europenilor,cu toat@ aceast@ experien]@ amar@ încont, românilor nu le vine s@ cread@c@ cineva i-ar putea proteja de abu-zurile Gazpromului, Romgazului, Trans-gazului }i ale altor omnipoten]i ener-getici. Am fost mai curând „dresa]i”s@ pl@tim pentru servicii civilizate }ide calitate cu mult timp înainte de ane bucura de ele. A}tept@m îns@ }ivremuri mai bune. Aceasta este sin-gura certitudine în care merit@ s@investim.

ENERGIE VINERI 31 AUGUST 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIE

secretar general de redac]ieLIA-ALEXANDRA BALTADOR -

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Colegiul de redac]ie

Noua Oper@ din Paris

Emil DAVID

Ardem gazul, pl@tim gazul. Dar la tarife europene!

Colega noastr@, d-ra. Ileana Ilie,

membr@ a colegiuluide redac]ie, s-a c@s@-torit la Sibiu, la sf$r-}itul s@pt@m$ni trecute,cu dl. Marian Cr@ciun,am$ndoi absolven]iai universit@]ii sibie-ne, am$ndoi ziari}ti,am$ndoi fo}ti “rondi}ti”.Noi to]i le dorim “Cas@de Piatr@”, }i multi,mul]i copii!