Ecologia

1) Din istoria ecologiei Inca in Roma Antica populatia se plingea de poluarea riului Tibru,iar in Atena – de poluarea portului Pireu,unde soseau corabii din toata Oikumena.Acest cuvint sta la originea terminului ecologiei.,,Oikos” inseamna loc, casa.In anul 1863 a vazut lumina tiparului prima carte dedicate ecologiei.autorul ei , Marilaun,mentiona :,,Raspindirea plantelor se realizeaza dupa legitatile nescrise ale naturei.Fiecare planta cu locul, timpul,si rostul sau”.In anul 1862, in SUA a fost infiintata rezervatia naturala din Zellowstone,avind ca scop salvarea speciilor animale shi vegetale aflate pe cale de disparitie. Abea in anii 30 ai sec. al XX-lea s-a format conceptia despre ecosistem, iar prin anii 60 ecologia s-a constituit ca stiinta. In present, notiunea de ecologie cuprinde un domeniu vast, ce include totalitatea informatiilor despre viata si pamint: studiul relatiilor dintre om si natura, solutionarea problemei deseurilor si a celor legate de poluarea mediului. In genere nu exista domeniu care sa nu prezinte interes pentru ecologia, inclusive educatia tinerei generatii. Familiarizarea cu aceasta stiinta este accesibila tuturor celor interesati si constituie chiar o sarcina primordiala a fiecarui membru al societatii.

2)Importanta ecologiei si a informatiei ecologice Ecologia este stiinta care studiaza natura inconjuratoare, organismele vii atit ca indivizi aparte, cit si ca membrii a populatiilor si comunitatilor. Cele mai importante domenii de aplicare a cunostiinteleo ecologice sint: protectia mediului, agricultura, unele ramuri ale industriei shi comertului. In ultimul timp se impune tot mai mult crearii tehnologiilor fara deseuri. Din cauza poluarii mediului, conditiile de viata ale populatiei se inrautatesc, este afectata sanatatea oamenilor, in special a batrinilor si a copiilor. Se inregestreaza poluarea excesiva a apelor din riuri, fintini si izvoare. In Moldova aproape ca nu exista apa curate, iar locuitorii ei sint condamnati sa consume apa din fintini poluate. Conform studiilor facute de savanti in diverse buletine sau rapoarte,oamenii isi dau seama ca azi, mai mult ca ori cind, natura trbuie protejata. Statisticile relateaza ca o persoana arunca anual 0,3-0,4 tone de deseuri dintre care 20% carton si hirtie, 15% mase plastice, 5% sticla, 30% resturi de alimente si vegetatie. Totusi, s-a constatat ca 50-60% din deseuri pot fi refolosite. In unele localitati sint amplasate colectoare de deseuri pentru a fi reciclate. Asa dar, fiecare dintre noi ar trebui sa participe cu mai multa insistenta la salubrizarea mediului. De mai multe decenii savantii sunt preocupati de problema poluarii mediului inconjurator, urmare a atitudinii neglijente si ignorate a oamenilor fata de natura. Activitatea practica si eferturile creatoare ale fiecarui cetacean contribuie la realizarea obiectivului principal al ecologie-pastrarea vietii pe pamint.Nu poti cunoaste natura cu adevarat nume din carti, de la telivizor sau privind prin geam. Doar cei care indragesc natura din copilarie sint interesati de viata plantelor si animalelor,iar la maturitate nu sint indeferenti fata de universal miraculous si extraordinar al naturii.

Relatia om-mediu

De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua.Ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omel cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale. Multiplicandu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajului natural privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice.Pana aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.

Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale este contemporane, al progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.Efectele ei sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca in

timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu.

Poluarea mediului

În prezent nivelul de utilizare a deseurilor în republica constituie circa 18%, în Japonia nivelul de utilizare a deseurilor industriale constituie 39%, în Uniunea Europeana – 70%, iar a celor din gospodaria sateasca 95%.

În ultimii ani în rezultatul implementari Programului National de valorificare a deseurilor în republica se observa o îmbunatatire relativ slaba a situatiei ecologice. În anii 2000-2003 are loc o micsorare a cantitatilor de deseuri toxice ca rezultat a neutralizarii unor cantitati de deseuri cu continut de cianura, a valorificarii unei parti de deseuri galvanice si de mase plastice si a utilizarii în calitate de fertilizant a unor cantitati de namoluri formate la epurarea apelor reziduale. Are loc valorificarea unor cantitati tot mai mari de maculatura, a deseurilor de constructie, petroliere cu obtinerea produselor utile pentru societate.

Este necesar de mentionat ca în câteva microraioane a orasului Chisinau, se practica colectarea selectiva a deseurilor.

În anul 2002 au fost lichidate (în rezultatul neutralizarii si transmiterii la alte întreprinderi) doar 380 mii tone, iar în 2003 - 1494 mii tone.

Utilizarea deseurilor industriale, t.

De exemplu, societatea pe actiuni “Feonova” pe parcursul anului 2002 a valorificat 674 tone de deseuri galvanice de la SA “Alfa” si 145 tone de la SA “Topaz”. Întreprinderea “Uniplast” a colectat si prelucrat 186,4 tone pelicula si 3,6 tone mase plastice.

În Republica Moldova sunt mari cantitati de deseuri toxice cum ar fi deseurile de pesticide inutilizabile si interzise, deseurile de ferocianura, deseurile cu continut de vanadiu, deseurile galvanice, slamul petrolier etc.

De exemplu, societatea pe actiuni “Feonova” pe parcursul anului 2002 a valorificat 674 tone de deseuri galvanice de la SA “Alfa” si 145 tone de la SA “Topaz”. Întreprinderea “Uniplast” a colectat si prelucrat 186,4 tone pelicula si 3,6 tone mase plastice.

În Republica Moldova sunt mari cantitati de deseuri toxice cum ar fi deseurile de pesticide inutilizabile si interzise, deseurile de ferocianura, deseurile cu continut de vanadiu, deseurile galvanice, slamul petrolier etc.

Utilizarea pietrei si generarea deseurilor. (Foto A. Renita )

Stiti ca deseurile toxice se clasifica dupa categoria de toxicitate?

I categorie – extrem de periculoase , constituie total 5202 t (deseurile cu continut de plumb si compusii lui, deseuri de cianura, unele chimicalele si pesticidele inutilizabile si interzise etc.);

II categorie – nocivitate înalta , constituie total 939,7 t (deseurile cu continut de vanadiu, deseurile petroliere etc.);

III categorie – nocivitate medie se atribuie total – 695,4 t (slamul petrolier, deseurile de la producerea colorantilor, pigmentilor, vopselelor si lacurilor, emulsii si lichide);

IV categorie – nocivitate redusa reprezinta total – 2214,6 t (sedimentele decantate rezultate din epurarea chimica sau electrocoagularea, materialele uzate, lampile cu mercur etc.).

Toate aceste deseuri se gasesc în cantitati mari pe teritoriul republicii, deoarece în prezent lipsesc resursele financiare necesare pentru implementarea tehnologiilor de lichidare sau neutralizare a deseurilor de cianuri si metale grele, a lampilor luminiscente si a altor tipuri de deseuri

Deseurile astazi reprezinta una din cele mai mari probleme. Aceasta se explica prin faptul ca ele se formeaza în cantitati mari , sunt aruncate pretutindeni si duc la poluarea mediului înconjurator.

Pe teritoriul Republicii Moldova în decursul anilor pâna în prezent s-au acumulat circa 25 mil.tone de deseuri menajere solide, ce constitue 5,8 t pe cap de locuitor. În medie anual pe cap de locuitor pe teritoriul republicii se formeaza circa 180 kg, în orasul Chisinau - 400 kg. Toate deseurile menajere solide în prezent sunt depozitate numai la rampele de depozitare.

Formarea deseurilor în Republica Moldova

Un alt tip de deseuri acumulate pe teritoriul Republicii Moldova sunt deseuri de productie care includ si unele deseuri toxice. La sfârsitul anului 2003 în republica erau amplasate 8565,2 t de deseuri toxice. Cantitatea de aceste deseuri pe cap de locuitor constituie 0,002 t.

Conform datelor statistice cantitatea totala a deseurilor industriale pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2003 a constituit 3720 mii t (în anul 2002 s-au acumulat 5214 mii t).

Cele mai mari cantitati de deseuri sunt de la întreprinderile de extractie a materialelor de constructie - 4004 mii tone în 2002 si 3002 mii tone în anul 2003.

Generarea deseurilor de diferite sectoare economice, mii t.

Deseurile sunt substante, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activitatile economice, menajere si de consum.

Majoritatea activitatilor umane reprezinta o sursa de producere a deseurilor.

Ce fel de deseuri sunt ? În prezent în Republica Moldova se formeaza urmatoarele tipuri de deseuri.

Deseuri menajere - deseuri provenite din activitatile casnice si de consum;

Deseuri de productie - deseuri rezultate în urma unor procese tehnologice;

Deseuri periculoase - reprezinta deseurile care sunt periculoase pentru sanatatea populatiei si mediul înconjurator. Din acestea fac parte deseurile toxice si inflamabile, explozive, corozive, infectioase si altele.

Deseuri toxice

Deseuri animaliere - sunt cele care se formeaza la cresterea si îngrijirea animalelor.

Deseuri de constructie – sunt cele formate la întreprinderile si organizatiile ce extrag si utilizeaza materiale de constructie.

Poluarea atmosferei

Poluarea atmosferica implica emanarea de substante daunatoare orgasmimelor vii in atmosfera. Poluantii precum oxizii de sulf si azot sunt principalii contribuitori la poluarea atmosferica. Poluarea atmosferica poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice si terestre daca poluantii se dezolva in apa sau precipite sub forma de ploaie. Se estimeaza ca poluarea atmosferica contribuie anual la aproximativ 120.000 de decese in SUA. In fiecare an dezvoltarea industrie genereaza miliarde de tone de materiale poluante.

Cauzele poluarii atmosferice

Poluantii primarii sunt acei poluanti atmosferici emenati direct in atmosfera de ex: particuli de funingina, oxizii de sulf si de azot. Poluantii secundari sunt produsi prin reactii intre poluantii primari. De ex: ozonul se formeaza deasupre arealilor urbane. In fiecare an peste un milliard de tone de gaze toxice intra in compozitia atmosferei. Poluantii au tendinta de a se gasi numai in anumite zone. Alte materiale poluante pot avea sursa de emitere in industria metalilor (fier, zinc, plumb, cupru),rafinariile petrolifiere, uzinele de ciment si cele de in care se obtine acidul azotic si cel sulfuric. Aceste interactioneaza intre ele dar si cu razele ultraviolete . Smogul se formeaza in areale urbane, in acele locuri in care exista un mare numar de automobile, cind deoxidul de azot este descompus de razele solare, eliberinduse ozonul, aldehide si cetone. Smogul poate cauza severe probleme medicale. Cind deoxidul de sulf si oxidul azotos se transforma in acid sulfuric si acid azotic in atmosfera, aceste substante precipita sub forma de ploaie, asa numita ploaie acida.Ploaia acida este o grava problema globala pentru ca foarte putine specii sunt capabile sa supravetuiasca in asemenea conditii.

Poluarea solului

Poluarea reprezinta o modificare daunatoare pentru om, specii din ecosistemele naturale sau artificiala a factorilor de mediu, ca rezultat qal introducerii in mediu a poluantilor, care reprezinta deseurile activitatii umane

Poluarea cu reziduri Poluarea este evidenta in cazul solului. Rezidurile care nu au fost evacuate in apa si in aer acoperea uscatul, mediul ambiant de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat e intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocma acolo unde sunt mai fertile. Solul este supus actiunii poluarilor din aer si apa, fiind locul de intilnire al poluantilor:-pulberele din aer si gazelle toxice dezolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol - apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti adincindu-l-riurile poluate infecteaza suprefetele inundate sau irigate Aproape toate rezidurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intimplare pe sol. Poluarile directe ale solului provine din:-aruncarea mucului de tigara sau a biletului de tranvai pina la automobilul abandonat .-scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula pe cimp pina la cale de deseuri. Nocivitatile care nu sunt sufficient de concentrate pentru a distruge vegetatia pustiind locul pot provoca consecinte indirecte , fiind absorbite de plante care servesc ca alimente oamenilor si animalelor domestice.Bolile contagioase intestinale si parazitii din apele fecaloide parcurg un drum similar.

Poluarea cu ingrasaminte

Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legata de utilizarea ingrasamintelor, in special a celor cu potasiu,azot, fosfor. Efectul poluant deriva doua elemente :-contin multe impuritati toxice-sunt folosite in cantitati excessive Efectul poluant cel mai intens ii determina utilizarea in exces a azotatilor .Ingrasamintele-au fost folosite in agricultura pe scara larga si fara discernamint netinindu-se cont de necesarul specific al plantelor de cultura, de momentul de aplicarea a lor si de modalitatea cea mai adecvata. Ca urmare a folosirii lor , o parte ramin in sol si sunt antrenate prin apele de suruire, de infiltratie sau prin sistemul de drenaj al apelor de irigatii, ajungind in riuri sau in apele freatice unde conduc la accelerarea fenomenului de eutrofizare.