MINISTERUL ECOLOGIEI ŞI RESURSELOR NATURALE AL...

MINISTERUL MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT

DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI

COORDONAT: APROBAT:Şeful Direcţiei Monitoring al Directorul ServiciuluiCalităţii Mediului Hidrometeorologic de Stat__________Gavril GÎLCĂ ____________Mihail ROIBU__________ 2013 ______________ 2013

ANUARSTAREA CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC

PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVAPENTRU ANUL 2012

CHIŞINĂU 2013

- 2 -

SUMARDefiniţii şi abrevieri specifice .........................................................................................................3

Prefaţă .................................................................................................................................................4

1. Infrastructura şi direcţiile prioritare în activitatea de supraveghere a calităţii aeruluiwiatmosferic pe teritoriul Republicii Moldova....................................................................................5

2. Mediul înconjurător şi sănătatea umană în raport cu gradul de poluare a aerului atmosferic........10

3. Îndrumări metodice ....................................................................................................................12

4. Caracterizarea calităţii aerului pe teritoriul Republicii Moldova4.1. Calitatea aerului atmosferic în aspectul condiţiilor meteorologice………… .......................164.2 Observaţii în reţeaua de posturi staţionare amplasate pe teritoriul Republicii Moldova,anul 2012.....................................................................................................................................31

4.2.1 Municipiul Chişinău .............................................................................................................33ă 4.2.2 Municipiul Bălţi ................................................................................................................. 37c 4.2.3,MunicipiulvTiraspol .............................................................................................................41c 4.2.4 Municipiul Bender................................................................................................................ 45c 4.2.5 Oraşul Rîbniţa..... ...................................................................................................................49v 4.2.6 Postul automat de monitoring din loc. Mateuţi......................................................................53w 4.2.7 Staţia de observaţii a poluării aerului în context transfrontier din or. Leova ........................56

5.eEvaluarea calităţii aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova pentru anul 2012...........60

6. Tendinţele modificării nivelului de poluare a aerului atmosferic în Republica Moldova,anii 2008 – 2012............................................................................................................................63

7. Investigarea particulelor cu fracţia PM10 mkm în aerul atmosferic, anul 2012.............................698. Investigarea precipitaţiilor atmosferice în anul 2012

w 8.1. Compoziţia chimică a precipitaţiilor atmosferice ..................................................................81

w 8.2. Conţinutul metalelor grele în precipitaţiile atmosferice ........................................................86

8.3. Conţinutul poluanţilor organici persistenţi în precipitaţiile atmosferice............................... 91Concluzii .........................................................................................................................................96

Anexa 1. Schema difuzării buletinului – alertă privind poluarea extrem de înaltă amediului ambiant în Republica Moldova (la momentul depistării) ................................98

Anexa 2. Schema difuzării buletinului lunar privind calitatea mediului ambiant peteritoriul Republicii Moldova .........................................................................................99

Anexa 3. Schema difuzării buletinului lunar privind gradul înalt şi /sau extrem de înalt alpoluării mediului ambiant pe teritoriul Republicii Moldova.........................................100

Anexa 4. Schema difuzării avertismentului în timpul condiţiilor meteorologice nefavorabile ....101

Anexa 5. Schema difuzării buletinului zilnic privind calitatea aerului atmosfericpe teritoriul Republicii Moldova....................................................................................102

Anexele 6-14. Poluarea de fond a aerului atmosferic în aspectul condiţiilor meteorologice.........103

Bibliografie ....................................................................................................................................112

- 3 -

DEFINIŢII ŞI ABREVIERI SPECIFICECalitatea aerului – ansamblu de caracteristici calitative şi cantitative ale aerului atmosferic, caredetermină starea acestuia.Depuneri atmosferice – reprezintă pulbere sedimentare şi aerosoli antrenaţi de impurităţi şi apemeteorice, ce se depun pe suprafaţa solului.Poluant – orice substanţă în stare solidă, lichidă, gazoasă (de vapori) sau energie (radiantă,electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrantă), prezentă în aer, care poate avea o acţiunenegativă asupra sănătăţii oamenilor şi /sau a mediului.CMA de poluanţi – concentraţie maximă admisibilă a poluanţilor din atmosferă, permisă dereglementările în vigoare pentru anumite zone şi intervale de timp, care nu au acţiune negativă asupra mediului.Nivel de poluare a aerului – concentraţie a poluanţilor din aerul atmosferic într-un punct sau zonăconcretă, stabilită în baza unor măsurări sistematice şi analize comparative în raport cu anumitecriterii (poluare de fond a aerului, CMA a poluanţilor, risc pentru sănătatea oamenilor şi /sau mediulînconjurător etc.).Poluarea de fond a aerului – poluarea aerului atmosferic în zonele în care acţiunea surselor depoluare nu se manifestă direct. Evaluarea nivelului poluării de fond a aerului conform IPA5: 7-14 –înalt (P > 0,3); 5-7 – sporit (P 0,21 – 0,30); 0-5 – redus (P < 0,21).Parametrul „P” - indicele integrat care reprezintă raportul dintre condiţiile, ce depăşesc valorilemedii sezoniere şi numărul total de măsurări pe parcursul zilei.Poluarea excepţională a aerului – situaţie în care concentraţia unuia sau a mai multor poluanţi înaerul atmosferic depăşeşte CMA:

a.) de 20 – 29 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 48 ore;b.) de 30 – 49 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 8 ore;c.) de 50 ori şi mai mult, ce se evidenţiază momentan sau se menţine îndelungat.

Monitorizarea poluării aerului – sistem de supraveghere sistematică a concentraţiilor de poluanţidin aerul atmosferic, în scopul estimării nivelului de poluare a acestuia.

pH - reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogenEMEP - Programul de cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului

la distanţe lungi a poluanţilor atmosferici în EuropaRM - Republica MoldovaSHS - Serviciul Hidrometeorologic de StatDMCM - Direcţia Monitoring al Calităţii MediuluiCMEIMI - Centrul Monitoring Ecologic Integrat şi Management InformaţionalCMCAARM - Centrul Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic şi Radioactivităţii MediuluiIPA - Indicele Poluării AtmosfereiSPPA - Secţia Prognoze a Poluării Aerului AtmosfericIPA4,5,6,8 - caracteristica cantitativă a nivelului de poluare cauzat de poluatorii

primari (suspensii solide totale, dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid decarbon ) şi specifici (fenol, aldehida formică şi sulfaţi solubili)

CMA - Concentraţia Maximă AdmisibilăCMAmm - Concentraţia Maximă Admisibilă (maximă momentană înregistrată timpwwwwwwwwwwwwww de 20 minute)CMAmd - Concentraţia Maximă Admisibilă (media diurnă)HCOH - Aldehidă formicăC6H5OH - FenolPOP - Post staţionar de Observaţii asupra Poluării aeruluiPOPs - Poluanţi Organici PersistenţiDDE - diclordifenildicloretilenDDT - diclordifeniltricloretanDDD - diclordifenildiclormetilmetanHCH ( alfa, beta, gama) – hexaclorciclohexanHCB - hexaclorbenzenBPC - bifenili policloruraţiPM-10 - suspensii solide cu mărimea 10mkm

- 4 -

PREFAŢĂ

Învelişul gazos reprezentat de atmosfera terestrăconstituie unul dintre factorii esenţiali ai existenţeivieţii pe pământ. Aerul atmosferic, alături de altecomponente ale mediului ambiant, are o însemnătatevitală foarte importantă pentru natură. Aerul este unamestec de oxigen şi azot necesar activităţii vitale aorganismelor aerobe, inclusiv a oamenilor, acestamestec conţine o cantitate neînsemnată de alte gaze:neon, argon, heliu, cripton, xenon, radon, bioxid decarbon, hidrogen, vapori de apă şi alte particule, carepractic nu au nici o influenţă asupra organismelor vii.Dar dezvoltarea societăţii umane, spre regret, duce la

crearea unui impact antropic şi tehnogen negativ asupra calităţii aerului. Poluarea aerului reprezintă,prezenţa substanţelor străine în aerul atmosferic, care afectează direct sau indirect sănătateapopulaţiei şi funcţia naturală a ecosistemelor. Poluarea aerului este generată în special de folosireaenergiei şi de activităţile de transport, în ţara noastră, unde situaţia economică este dificilă, cel maimult poluează aerul atmosferic transportul auto care provoacă emisii cu concentraţii mari desubstanţe poluante în atmosferă care duc la efecte nocive asupra naturii şi a tuturor organismelor vii.Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 70% din populaţia urbană a lumii respirăaer poluat şi doar circa 10% din populaţia lumii respiră aer, calitatea căruia este în limiteleacceptabilităţii.

În anul 2012 Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului a efectuat observaţii asupra stării depoluare a aerului în reţeaua naţională de monitoring amplasată în 7 localităţi al Republicii Moldova:Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Rîbniţa, Bender, Mateuţi şi Leova, ce includ 19 posturi staţionare deobservaţii, iar informaţia, cu privire la calitatea aerului a fost acumulată de la reţeaua de laboratoarede observaţii asupra poluării aerului atmosferic amplasate în teritoriu.

Pentru prevenirea şi stoparea poluării aerului atmosferic, cadrele instituţionale din RepublicaMoldova se bazează pe convenţii, legi şi hotărâri de guvern conform cărora sunt dirijate toateactivităţile întreprinse atât de către persoanele fizice cât şi de către peroanele juridice:

1. Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr.1515-XII din 16 iunie 1993;2. Legea privind protecţia aerului atmosferic, nr.1422-XIII din 17 decembrie 1997;3. Legea cu privire la activitatea hidrometeorologică, nr.1536-XIII din 25 februarie 1998;4. Legea cu privire la resursele naturale, nr.1102-XIII din 6 februarie 1997;5. Legea privind accesul la informaţie, nr.982-XIV din 11 mai 2000.

Gradul de poluare a aerului a fost supus aprecierii după mărimea concentraţiilor medii conformCMAmd, iar calitatea aerului s-a caracterizat prin indicele complex al poluării atmosferei – IPA.

Datele cu privire la starea poluării atmosferei sunt incluse în anuar sub formă de tabele,diagrame şi descrieri pentru fiecare localitate monitorizată în parte, redîndu-se o analiză integratăasupra evaluării calităţii aerului în ansamblu pe republică. Anuarul reflectă tendinţa schimbăriinivelului de poluare a aerului în Republica Moldova, în perioada ultimilor 5 ani (2008-2012).

Anuarul include şi informaţia despre compoziţia chimică a precipitaţiilor atmosfericecolectate la 4 staţii, informaţia referitoare la conţinutul POPs şi a metalelor grele în precipitaţiiatmosferice, precum şi diverse diagrame, tabele, cartoscheme, interpretări grafice şi modelări anivelului de poluare a aerului.

Sesizînd importanţa şi complexitatea acestei lucrări pentru instituţiile, departamentele şiministerele cu tangenţă la problemă şi funcţii de luare a deciziilor, cît şi mizînd în continuare pecompetenţă, generozitate şi entuziasmul profesional, aş dori pe această cale să aduc mulţumiricordiale, cele mai înalte consideraţiuni şi tot respectul echipei de profesionalişti care au contribuit laapariţia Anuarului dat.

Gavril Gîlcă Şeful Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului a SHS

- 5 -

1. INFRASTRUCTURA ŞI DIRECŢIILE PRIORITARE ÎN ACTIVITATEA DESUPRAVEGHERE A CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC

PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului (DMCM) din cadrul ServiciuluiHidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul ecologic privind calitatea componentelormediului (ape de suprafaţă, aer, sol, aluviuni acvatice, precipitaţii atmosferice, nivelul radioactiv) şiîn acest scop dispune de o reţea de laboratoare, posturi şi secţiuni de monitoring amplasate pe întregteritoriul Republicii Moldova.

Sistemul naţional de monitoring a fost înfiinţat în anii ,60 a secolului trecut, însă observaţiilecu caracter sistematic au început a fi realizate în anii ,80, avînd drept obiective prioritare:- monitorizarea calităţii mediului şi determinarea nivelului de poluare;- prevenirea şi reducerea efectelor nocive a factorilor antropici pentru mediul ambiant şi populaţie;- informatizarea sistematică a publicului privind calitatea mediului;- înştiinţarea în regim de urgenţă a organelor cu funcţii de luare a deciziilor, privind gradulexcepţional de poluare a componentelor mediului.

Dispunînd de un potenţial uman şi tehnic adecvat, precum şi fiind deţinătorul Certificatului deAcreditare (Centrele Monitoring a Calităţii Apelor de Suprafaţă, Solului, Aerului Atmosferic şiNivelul Fondului Radioactiv ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat) în conformitate cu cerinţeleinternaţionale, obţinute în baza evaluării de către Centrul de Acreditare în domeniul EvaluăriiConformităţii Produselor al Republicii Moldova, DMCM include 7 subdiviziuni: 4 Centre şi 1secţie de monitorizare, 1 Centru de Monitoring Ecologic Integrat şi Management Informaţional şiGrupul de Expediţie:

Organigrama Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului

DIRECŢIA MONITORINGAl CALITĂŢII MEDIULUI

CentrulMonitoring Ecologic

Integrat şi ManagementInformaţional

Secţia Monitoring al CalităţiiAerului Atmosferic

(mun. Bălţi)

CentrulMonitoring al CalităţiiAerului Atmosferic şi

Radioactivităţii Mediului

Grupul ExpediţieGrupul Hidrochimie

CentrulMonitoring

al Calităţii Solului

SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT

CentrulMonitoring

al Calităţii Apelorde Suprafaţă

Grupul Hidrobiologie

Centrulde Analize Fizico-Chimice

- 6 -

Una din priorităţile majore ale DMCM este familiarizarea sistematică a ministerelor,departamentelor, instituţiilor abilitate, organelor cu funcţii de luare a deciziilor, a populaţiei etc. cuinformaţia referitoare la gradul de calitate a mediului ambiant pe teritoriul republicii. Sistematic secompletează baza de date cu informaţia primară curentă referitoare la starea de poluare a aerului, iarrezultatele obţinute sînt utilizate ulterior la întocmirea buletinelor lunare privind calitatea mediuluiambiant, care se difuzează conform Schemei aprobate de Ministerul Mediului, precum şi seamplasează şi pot fi vizualizate pe pagina WEB a Serviciului - www.meteo.md. La momentuldepistării cazurilor de poluare extrem de înaltă pe teritoriul Republicii Moldova, în regim urgent seîntocmeşte Buletinul – Alertă. Sistematic se pregăteşte şi se difuzează informaţia referitoare lacalitatea atmosferei, solicitată în scrisorile parvenite de la diferite categorii de beneficiari, precum şistipulată în Acordurile şi Contractele de colaborare cu diverse instituţii, atît la nivel naţional, cît şiinternaţional (fig. 1).

0

10

20

30

40

50

60

70

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Lunile anului

Num

ărul

de

scri

sori

tran

smis

e

Fig. 1. Gradul de solicitare a informaţiei referitoare la calitatea aerului de cătreinstituţii şi agenţii economici în anul 2012

Activitatea de supraveghere a calităţii aerului atmosferic a început în cadrul ServiciuluiHidrometeorologic de Stat în anul 1969 la posturile staţionare de observaţii amplasate în cele maiindustrializate centre (Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender şi Rîbniţa) .

În anul 2012 reţeaua naţională de supraveghere a fost reprezentată de 19 posturistaţionare, inclusiv:

- 17 posturi ce funcţionează conform Programului de3 ori/24h ( 7oo, 13oo, 19oo), unde se prelevează probe de aerdupă următorii indici de bază: suspensii solide, SO2, CO,NO2 şi specifici: SO4, C6H5OH, CH2O, amplasate în 5 centreindustrializate ale Republicii Moldova (Chişinău - 6 posturi,Bălţi - 2 posturi, Bender - 4 posturi, Tiraspol - 3 posturi,Rîbniţa - 2 posturi).- Pe parcursul anului 2012 la postul automat Mateuţi s-auprelevat şi analizat cca 97081 probe, cîte 92054 pentru: CO,O3, H2S, SO2 dintre care 875 probe pentru suspensii solidetotale şi 4152 probe pentru echivalentul debitului dozeiambientale a radiaţiei gama.- la staţia din or. Leova în perioada anului 2012 s-au prelevatşi analizat circa 1392 probe pentru cei 12 poluanţi monitorizaţi (suspensii solide-fracţia PM10;anionii: Cl, NO3–N, SO4-S, HNO3, SO2-S şi cationii: Na+, NH4

+,K+, Mg++,NH4-N, Ca++), conform programului EMEP nivelul I.

Post staţionar de supraveghere a calităţiiaerului cu prelevare manuală a probelor,

mun. Chişinău.

http://www.meteo.md/

- 7 -

Rezultatele analizelor au fost supuse unei prelucrări statistice, în baza cărora au fostelaborate buletinele lunare ce se difuzează conform schemelor întocmite şi aprobate de MinisterulMediului (anexele 2, 3), precum şi toată informaţia solicitată de diverse instituţii. De asemenea,analizîndu-se condiţiile meteorologice ce contribuie la acumularea sau dispersia nocivelor pentruurmătoarele zile, se întocmesc sistematic prognoze privind poluarea atmosferei în localităţilemonitorizate şi se transmit recomandări privind regimul de lucru a întreprinderilor în dependenţă decondiţiile meteorologice prognozate.

Astfel, la procesul de monitorizare a calităţii aerului atmosferic în anul 2012 au fostimplicaţi 30 colaboratori, dintre care circa 53 % din angajaţi posedă studii superioare, 3 % - studiisuperioare incomplete şi 43 % - studii medii (fig.2).

13

1

15

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Num

ărul

per

sona

lulu

i ang

ajat

studii medii studii superioareincomplete

studii superioare

Studii

Fig. 2. Distribuirea personalului în concordanţă cu studiile obţinute

În dependenţă de studiile căpătate 5 persoane sunt specialişti în domeniul chimiei,2 - ecologie şi protecţia mediului, 2 – biologie-chimie, 1 – metrologie, 1 – meteorologie etc. (fig.3).

16

2

1

5

1

1

2

2

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

Altele

Radiotehnie

Geografie

Chimie

Meteorologie

Metrologie

Biologie-chimie

Ecologie şi protecţia mediului

Spec

ialit

atea

Numărul de personal angajat

Fig. 3. Distribuirea personalului în concordanţă cu specialităţile obţinute

În anul 2012 numărul personalului în dependenţă de experienţa de muncă în domeniu aconstituit: mai mult de 25 ani de experienţă - 3 persoane, între 15 - 20 ani - 6 persoane, 10 - 15 ani– 6 persoane, 5 - 10 ani – 6 persoane, 3 - 5 ani – 4 persoane, 0 - 2 ani – 5 persoane (fig.4).

- 8 -

3

6 6 6

4

5

0

1

2

3

4

5

6

7

> 25 15 - 20 10 - 15 5 - 10 3 - 5 0 -2

Vechimea în muncă, ani

Num

ărul

per

sona

lulu

i ang

ajat

Fig. 4. Distribuirea personalului în concordanţă cu experienţa de muncă

Pentru a acumula mai multă experienţă de lucru în domeniu şi a lărgi nivelul decompetitivitate, colaboratorii au participat la o serie de întruniri, training-uri şi conferinţe naţionaleşi internaţionale cu tangenţă la calitatea aerului atmosferic:

- 29 - 30 mai – trainingul regional privind procesarea datelor EMEP, demarat în cadrulinstitutului de investigaţii în domeniul aerului atmosferic din Norvegia, NILU.

- 04 – 08 iunie – trainingul regional privind prelevarea mostrelor de aer şi determinareaconcentraţiei particulelor în suspensie şi în special a metalelor grele cu aplicarea echipamentuluianalitic nuclear, demarat la Zagreb, Croaţia.

- 02 – 04 octombrie – Workshopul Regional – Aplicarea echipamentelor nucleare pentrususţinerea managementului calităţii aerului atmosferic, care a demarat în Sofia, Bulgaria.

- 05 decembrie – şeful CMCAARM a participat în calitate de expert tehnic în echipa deevaluare CAECP, pentru evaluarea periodică a laboratoarelor acreditate conform Standardului deCalitate ISO 17025.

w

Colaboratorii CMCAARM implicaţi în procesul de supravegherea calităţii aerului atmosferic

- 9 -

2. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI SĂNĂTATEA UMANĂ ÎN RAPORT CU GRADUL DEPOLUARE A AERULUI ATMOSFERIC

În cadrul interrelaţiilor între om şi mediul său de viaţă, acesta din urmă exercită asupraomului influenţe multiple, dintre care una din cele mai importante este acţiunea asupra sănătăţii.Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în modificările ce apar înorganismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiţi poluanţi atmosferici. De celemai multe ori, acţiunea directă a poluării aerului este rezultatul interacţiunii mai multor poluanţiprezenţi concomitent în atmosferă şi numai rareori acţiunea unui singur poluant.

Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă sunt:Monoxidul de carbon (CO). În oraşele cu un trafic intens, majoritatea monoxidului de

carbon eliberat în aer provine de la gazul de eşapament. Mai provine de asemenea din proceseleindustriale, arderea lemnului, etc. Sursele din interior includ fumul de ţigară şi instalaţiile deîncălzire.

Monoxidul de carbon scade capacitatea organismului de a transporta oxigen spre ţesuturi şiorgane, cum ar fi inima şi creierul. Este periculos mai ales pentru cei cu probleme cardiace, poate fifatal celor expuşi la concentraţii foarte mari ale acestuia.

Oxizi de azot (NOx) rezultă datorită căldurii create la combustie, aceasta cauzîndcombinarea oxigenului şi oxidului de azot din aer. Oxizii de azot cauzează mai multe probleme,cum ar fi: probleme respiratorii, mutaţii biologice, etc.

Suspensii solide totale. Numite adesea fum sau funingine, particulele solide din aer sînt celmai evident gen de poluare şi adesea cel mai periculos. Populaţia urbană a lumii respiră un aer încare concentraţia acestor particule depăşeşte limitele stabilite. Unele dintre aceste particule sîntevacuate prin coşurile fabricilor sub formă de fum negru. Majoritatea conţin dioxid de sulf şi oxizide azot, transformîndu-se apoi în nitriţi şi sulfaţi.

Suspensii solide cu fracţia 10 mkm (PM-10). Suspensiile solide de o mărime mai mică caPM-10 în procesul respiraţiei sunt stopate în partea superioară a sistemului de respiraţie şi provoacăîmbolnăviri grave. Impactul negativ al PM-10 asupra sănătăţii sunt supuşi locuitorii urbelor dintoată lumea. Astfel rezultatele investigaţiilor denotă că acţiunea negativă a PM-10 asupra sănătăţiipopulaţiei orăşeneşti din toată lumea este cauzată a cca 800 mii de decesuri înainte de vreme pe an.

Acţiunea acestor particule reduce durata medie a vieţii aproximativ cu un an şi se exprimăprin urmări negative pentru sistemul de respiraţie şi cardiovascular, în prealabil la copii şi lapersoanele cu vîrsta înaintată.

Dioxid de sulf (SO2) este un gaz acid şi incolor, poate declanşa accese de astmă, iar prezentfiind în atmosferă, reacţionează în continuare, formînd particule fine de acizi. Acest gaz seformează cînd combustibilul care conţine sulf este ars. Exemple sunt arderea cărbunelui şi uleiului,procesele de extragere a benzinei din ulei, etc. Alte surse sunt reprezentate de industriile care extragmetale din minereu, cărbune sau care folosesc uleiul spre ardere sau cu alte scopuri, cum ar firafinăriile de petrol sau industriile de procesare a metalelor.

Ploile acide. Hidrogenul este elementul cel mai abundent din scoarţa terestră. Ploaia acidăeste un tip de poluare atmosferică, în cazul când oxizii de sulf şi cei de azot se combină cu vaporiide apă din atmosferă, rezultînd acidul sulfuric şi acidul azotic, care pot fi transportaţi la distanţemari de locul emisiei agentului poluant, provocând efecte nocive asupra vegetaţiei, solului, apelor.Specialiştii evidenţiază o posibilă legătură a acestui fenomen cu apariţia unei boli degenerative, cugrave tulburări de memorie şi dereglări ale funcţiilor mentale.

Dioxid de azot (NO2). Principalele surse de NO2 sunt instalaţiile fixe de ardere acombustibilului fosil (cărbune, produse petroliere, gaze naturale) şi mobile - traficul rutier, naval,feroviar neelectric, aerian. Efectele asupra organismelor umane sensibile (astmatice) apar de laconcentraţia de 0,560 mg/mc pe timp scurt de mediere.

Fenoli (C6H5-OH) Sursele antropice: fabricarea fenolului, prepararea mixturilor asfaltice,tratamente termice. Pot declanşa iritarea căilor respiratorii, tulburări digestive, modificări nervoase.

Aldehida formică (CH2O) rezultă datorită emisiilor directe din activităţile de producere şide utilizare a aldehidei formice şi reacţii secundare ale hidrocarburilor oxidate rezultate din arderi însurse fixe şi mobile. Sursele majore antropice, care pot afecta sănătatea umană, sunt surse de incintă(locuinţe, birouri, alte locuri de muncă etc.) şi anume produse care conţin răşini: mobilă şi alteproduse din lemn, fumul de ţigară, încălzirea în condiţii casnice.

- 10 -

Plumbul (Pb) Principalele surse de emisie a Pb în mediu sunt traficul auto şi proceseleindustriale. Efectele asupra sănătăţii populaţiei se manifestă prin biosinteza hemoglobinei, efecteasupra sistemul nervos şi presiunea sîngelui ce apar la expuneri pe termen lung.

Cadmiul (Cd) În aer Cd ajunge sub formă de particule în urma emisiilor de la incinerareadeşeurilor, emisiilor din metalurgie. Particulele de Cd pot fi transportate pe distante lungi, astfel căaria poluată se extinde foarte mult. Se conţine în cantităţi mari în păcură şi motorină, ce provoacăaberaţii cromozomiale, care modifică respectiv ereditatea, mai posedă urmări cancerigene, leziunirenale.

Zincul (Zn) se conţine în cantităţi mari în produsele lactate, peşte, carne şi legume.Intoxicarea cu zinc poate provoca dezvoltarea hipertoniei, aterosclerozei şi bolilor cardiace.

Cuprul (Cu) Aceste metal are o importanţă vitală pentru creşterea şi dezvoltarea normala aomului, animalelor şi plantelor. În acelaşi timp, în legătură cu intensificarea poluării mediuluiambiant conţinutul acestor metale este limitat în produsele alimentare şi apă. Intoxicarea cronică cucupru poate provoca dezvoltarea hipertoniei, aterosclerozei şi bolilor de inimă.

Nichel (Ni) este prezent în minereuri sub trei forme principale: sulfit, silicat şi arsenit.Numeroasele studii epidemiologice au arătat că expunerea cronică la praful de nichel şi lasubsulfitul de nichel poate cauza cancer pulmonar sau nazal.

Cromul (Cr) expunerea cronică prin inhalarea compuşilor de crom insolubili poate producepneumoconioza cu alterarea funcţiei pulmonare. Excesul la săruri anorganice solubile poateprovoca apariţia de ulceraţii cutanate, dermatită, perforarea septului nazal şi manifestări respiratoriide hipersensibilizare.

Exista numeroase dovezi ca poluarea aerului afecteaza sanatatea oamenilor şi a animalelor,distruge vegetaţia, solul, afecteaza climatul, reduce vizibilitatea şi radiaţia solară. A doua jumatate asecolului XX este considerată ca o perioadă de dezvoltare fără precedent a urbanismului, industrieişi agriculturii. Pentru această dezvoltare se plăteşte însă un preţ foarte mare, sub forma epuizăriiresurselor naturale şi a operaţiei poluarii aerului, apei, solului, poluare care constituie o ameninţarepermanentă atît sănătăţii umane cît şi mediului înconjurător.

Sursele de poluare staţionare şi mobile ce contribuie semnificativla înrăutăţirea calităţii aerului atmosferic

- 11 -

3 . ÎNDRUMĂRI METODICE

Pentru observaţiile asupra poluării atmosferei s-au folosit lucrări metodice expuse în îndrumarulmetodic: „Руководство по контролю загрязнения атмосферы” 52.04.186-89 M., 1991 şi „РуководствоЕМЕП по отбору проб и химическому анализу”, 2001 .

Concentraţia suspensiilor solide s-a determinat prin metoda gravimetrică bazată pe stabilireamasei particulelor din suspensie, reţinute de filtru din ţesătură FPP-15 sau AFA-ВП-20 la trecereaunui anumit volum de aer.

Metoda separării anionilor şi cationilor prin cromatografia ionică a fost aplicată la analizacompuşilor anorganici din aerul şi precipitaţiile atmosferice. Cromatografia ionică este o tehnică deseparare, prin care substanţele sunt separate unele de altele, prin distribuirea lor între două faze şianume, o fază staţionară, imobilă (aflată de regulă într-un tub numit coloană) şi o fază mobilă aflatăîn mişcare ce se deplasează prin golurile primei faze. Separarea se petrece într-o coloanăcromatografică. Faza mobilă, denumită şi eluent scurgîndu-se în continuu (cu o viteză constantă)prin interstiţiile fazei staţionare, adeseori poroase, poate provoca migrarea cu viteze diferite a celorn componenţi ai amestecului de separate de-a lungul coloanei. Amestecul supus separării seintroduce sub formă de soluţie la începutul coloanei. Spălaţi de eluent, o parte din componenţiiprobei migrează prin coloană cu viteze diferite. Acest lucru se datorează interacţiunilor fizicespecifice dintre moleculele probei şi faza staţionară. Efectul este numit retenţie şi acesta provoacă oaşa-numită migrare diferenţiată. Astfel e posibilă sesizarea componenţilor, pe rînd, la părăsireacoloanei, de către un detector de conductivitate capabil să dea un semnal proporţional cuconcentraţia soluţiei de component din faza mobilă în funcţie de timp. Diagrama semnal, funcţie detimp se numeşte cromatogramă. Aceasta furnizează o serie de picuri, unde aria de sub picuri relevăinformaţia cantitativă despre cantitatea de component iar poziţia picului serveşte pentruidentificarea compusului din probă.

Metoda fotocolorimetrică de determinare a dioxidului de sulf e bazată pe captarea dioxidului desulf din aer pe hemosorbentul pelicular în baza tetraclormercuratului de sodiu (TCM) şideterminarea lui fotometrică după compusul colorat, rezultat la interacţiunea dioxidului de sulf cualdehida formică şi pararozanilina (sau fuxină).

pH (reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen) se determină prin metoda pH-metrie,utilizînd aparatul ionomer И – 130 M.

Metoda fotocolorimetrică de determinare a sulfaţilor solubili e bazată pe formarea sulfatului debariu insolubil la reacţia sulfat – ionilor cu clorură de bariu. Masa sulfat – ionilor se determinăturbidimetric.

Pentru observaţiile instrumentale asupra concentraţiei oxidului de carbon în aer s-au aplicatgazoanalizatoare de tipul ГМК-3 şi “Паладий”. Pentru gazoanalizatorul de tip ГМК-3 este utilizatămetoda potenţiostatică de măsurare optico-acustică bazată pe capacitatea oxidului de carbon de aasimila lungimile de undă cu centrul în zona de asimilare 4,7 mcm emise în diapazonul infraroşu.Principiul funcţionării gazoanalizatorului “Paladii” e bazat pe metoda amperometrieipotenţiometrice, ce constă în schimbarea curentului de oxidare electrochimică a oxidului de carbonpe electrodul de lucru a celulei electrochimice cu trei electrozi la potenţial permanent. Putereacurentului este proporţională cu concentraţia oxidului de carbon în gazul analizat.

Dioxidul de azot s-a stabilit prin metoda fotocolorimetrică bazată pe captarea dioxidului de azotdin aer pe hemosorbentul pelicular şi determinării fotometrice a ionului de nitrit după azocolorantulformat la reacţia ionului de nitrit cu reactivul Griss.

Metoda fotocolorimetrică de determinare a fenolului este bazată pe captarea fenolului din aer cusoluţie de carbonat de sodiu şi determinarea fotometrică a azocolorantului, ca rezultat alinteracţiunii fenolului cu paranitroanilina diazotată.

Metoda fotocolorimetrică pentru determinarea aldehidei formice este bazată pe captareaformaldehidei din aer cu soluţia acidului sulfuric şi determinarea fotometrică după compusulcolorat, ca rezultat al reacţiei în mediul acid al formaldehidei cu fenilhidrazină hidroclorură şicloramină B.

Prin metoda fotocolorimetrică, ca metodă comparativă, se determină ionii de sulfat şi deamoniu în precipitaţiile atmosferice. Determinarea conţinutului ionilor de sulfat e bazată peformarea sulfatului de bariu la reacţia ionului de sulfat cu clorura de bariu. Determinarea ionilor deamoniu se bazează pe interacţiunea sărurilor de amoniu şi amoniacului cu soluţia bazică areactivului Nessler.

- 12 -

Concentraţiawionilorwdewclor şi whidrogenocarbonaţi se determină în baza metodeititrimetrice (volumetrică) ce constă în determinarea cantităţii de constituent analizat (ion), prinmăsurarea volumului de soluţie de reactiv de concentraţie cunoscută (soluţie standard), consumatpentru reacţia cantitativă. Determinarea ionilor de clor este bazată pe interacţiunea lor directă cuionii de hidrargium (II) la titrarea probelor de precipitaţii cu soluţie de nitrat de hidrargium, înprezenţa indicatorului (difenilcarbozon şi bromfenol albastru), formînd compuşi complecşi deculoare violetă. Conţinutul ionilor de hidrogenocarbonaţi se determină în baza interacţiuneisurplusului de acid clorhidric cu soluţia de tetraborat de sodium, în prezenţa indicatorului (albastruşi roşu de metilen), formându-se compuşi complecşi de culoare cenuşie.

Metode şi principii de determinare a poluanţilor la staţia automată din localitatea MateuţiPulberi în suspensie cu fracţia 10 mkm - metoda

automată de măsurare, se bazează pe principiul ciclon,destinată pentru determinarea concentraţiei de masă a fracţieifibrogene cu mărimea <10 mkm în aerul atmosferic. Ladeterminarea concentraţiei suspensiilor cu această fracţie seutilizează analizatorul de tip „Dast„ cu aplicarea filtrelorbandă НЭЛ-3-25.

Suspensiile solide totale - metodă manuală demăsurare cu utilizarea analizatorului de tip „Dast-1” şiaplicarea filtrelor АФА-ДП-3. Metoda este destinată pentrudeterminarea concentraţiei de masă a suspensiilor totale înaerul atmosferic, cît şi a prafului în zona de lucru.

Metodă automată de măsurare a ozonului cu aplicareagazoanalizatorului Ф-105, se bazează pe principiul optic deabsorbţie a razelor ultraviolete la lungimea de undă 253,65nm a componentului analizat. Mărimea energiei captatecorelează cu concentraţia ozonului din amestecul gazos.Diapazonul de măsurare 0 - 10000 mkg/ m3.

Determinarea metodei automate de măsurare adebitului dozei de expoziţie a radiaţiei gamma, bazată pedeterminarea debitului dozei echivalente ambientale cuutilizarea detectorului УДБГ-01-02. Diapazonul de măsurare0,1- 1•105 μSv/h.

Oxidul de carbon (II) - metodă automată de măsurarecu aplicarea gazoanalizatorului K-100, destinată pentrudeterminarea concentraţiei de masă a monoxidului de carbonîn aerul atmosferic în diapazonul 0-50 mg/m3.Gazoanalizatorul funcţionează pe principiul metodeielectrochimice, utilizînd elementul sensibil- sensibilizatorelectrochimic. Gazul analizat prin difuzie pătrunde însensibilizator iniţiind curent electric pe electrozii receptoruluiproporţional cu concentraţia gazului.

Determinarea oxizilor de azot (NO, NO2, NOx) seefectuiază prin aplicarea metodei automate de măsurare cuaplicarea gazoanalizatorului ET- 909, destinat pentrumăsurarea continuă a concentraţiei de masă a oxizilor de azot

în diapazonul 0-10 mg/m3. Principiul de determinare se bazează pemăsurarea fluxului de lumină (hemiluminiscenţă) detectat laoxidarea oxidului de azot de către ozon.

Metodă automată de măsurare a CH (suma hidrocarburilor)cu aplicarea gazoanalizatorului ГАММА ЕТ, destinat pentru măsurarea continuă a concentraţiei demasă a sumei hidrocarburilor, cu excluderea metanului, în diapazonul 0-100 mg/m3. Metoda demăsurare se bazează pe principiul ionizării substantelor organice în flacăra de H2 şi cu determinareaulterioară a curentului ionizat detectat.

Echipamente utilizate lasupravegherea calităţiiaerului în loc. Mateuţi

- 13 -

Determinarea concentraţiei de masă a NH3, SO2, H2S - metodă automată de măsurare -principiu ciclon cu utilizarea gazoanalizatorului de tip „Сирена”. Gazoanalizatorul conţine în sinemai multe blocuri: receptorul şi blocul de comandă. Funcţionarea receptorului se bazează pe metodafotocolorimetrică cu utilizarea prafului convertizor de tip ППИ АА 5И 4.188.004-01, principiulcăruia constă în schimbarea coeficientului spectral ce se reflectă de pe suprafaţa vizibilă a spectruluila contactul cu aerul analizat.

Parametrii meteorologici (temperatura şi umiditatea aerului, presiunea atmosferică, direcţiaşi viteza vîntului) - se determină cu ajutorul complexului meteorologic MK-14-1, bazat peprincipiul automat de măsurare. Principiul de funcţionare a complexului dat este bazat petransformarea parametrilor atmosferici meteorologici în semnale electrice cu prelucrarea ulterioarăa acestora.

Spectrometria prin fluorescenţă de raze X cu Energie Dispersivă (EDXRF)Metoda dispersiei după energie a radiaţiilor X se bazează pe măsurarea

energiei radiaţiilor X de fluorescenţă. Această metodă permite obţinerea unor valorimai mari ale intensităţii radiaţiilor de fluorescenţă, deoarece aceste radiaţii sîntmăsurate direct cu ajutorul unor detectoare semiconductoare (Si. Ge).

Analiza prin fluorescenţă cu raze X (XRF) este una dintre cele mai bune metode analiticede a efectua analize în orice tip de probe lichide, solide sau pulberi ( determinarea conţinutului deelemente chimice în praful din atmosferă, în ape şi soluri).În această metodă se poate realiza analizacalitativă dacă elementul determinat este prezent în probă în concentraţie de la câteva zecimi deprocent până la zecimi de ppm.

Metodele de analiză bazate pe spectrometria de radiaţii X au la bază fenomenele fiziceproduse la interacţiunea radiaţiilor X cu substanţa. Fluorescenţa de radiaţii X are la bază emisia deradiaţii X atunci cînd se utilizează ca sursă pentru excitarea emisiei secundare de radiaţii X unfascicul incident (primar) de radiaţii. Metoda XRF combină precizia şi acurateţea de înaltăperformanţă cu simplitatea preparării probelor pentru analiza elementelor de la Beriliu la Uraniu înconcentraţii de la 100% în jos pînă la nivel de sub- ppm.

Pentru efectuarea analizei cantitative este necesar să se realizeze corelarea intensităţilorliniilor de emisie măsurate cu concentraţia elementelor chimice prezente în proba analizată. Secunosc o serie de metode care permit diminuarea sau compensarea de la dependenţa directproporţională a intensităţii liniei de concentraţia elementului chimic: compararea cu o probăstandard: trasarea curbei de etalonare; adăugarea unui standard intern: diluarea probeietc.

Principiul de funcţionare:Structura de bază pentru toate spectrometrele este o sursă de radiaţii X, o probăşi un sistem de detecţie. Sursa iradiază o probă iar detectonii măsoară radiaţiaprovenită de la material.

Fig. 5. Principiul de funcţionare a spectrometrului EDXRFStructura de bază pentru spectrometrele EDXRF şi WDXRF:

Structura de bază a unui astfel de spectrometru EDXRF este reprezentată în fig.5. Tubul de radiaţiiX iradiază direct proba iar fluorescenţa provenită de la probă este măsurată cu un detector dispersivdupă energie. O alternativă este plasarea unei ţinte secundare între tub şi probă. Tubul iradiază ţintasecundară iar aceasta va emite propria radiaţie caracteristică.

- 14 -

Metode şi principii de determinare a poluanţilor în aerul atmosfericConcentraţia POP-surilor în precipitaţiile atmosferice se determină prin metoda

cromatografiei în fază gazoasă cu extragere lichid – lichid utilizând ca solvent de extragere hexanulşi detectorul cu captură de electroni.

Pentru evaluarea IPA s-a utilizat următoarea formulă:

IPAi = ( Qa/CMAmd ) Ki,unde:- Ki – 0.9 ; 1.0 ; 1.3 ; 1.7 ; - coeficientul corespunzător pentru clasele de gravitate

a pericolului 4, 3, 2, 1.- Qa – concentraţia medie anuală.Pentru estimarea fluctuaţiei nivelului poluării atmosferei s-a calculat tendinţa (T) poluării conformdatelor medii pe oraş ale observaţiilor din perioada 2008-2012, conform formulei:

Tq = 0.1 ( 2 q5 + q4 - q2 - 2q1), unde q1,q2, q4, q5 – concentraţiile medii anuale alenoxelor (mg/m3) conform datelor observaţiilor de la toate posturile, ce au funcţionat pe parcursulperioadei date.

Valoarea concentraţiei maximă momentană determinată într-o perioadă de 20 min.

qm

CMA mm - exprimarea concentraţiei maxime momentană în părţi CMA

Valoarea concentraţiei medii în decurs de 24 ore.

q1......qi

CMAmd - exprimarea concentraţiei medii (diurne, lunare, anuale), în părţi CMA.

Tabelul 1.1

Normative pentru parametrii investigaţi

Codulpoluantului

Exactitateaînscrierii

concentraţiilorParametrul

Concentraţia maximăadmisibilă, mg/mc

CMAmd CMAmm01 10-1 Suspensii solide totale 0,15 0,502 10-3 Dioxid de sulf (SO2) 0,05 0,503 10-2 Sulfaţi solubili (SO4

-2) 0,1 0,304 100 Monoxid de carbon (CO) 3,0 5,005 10-2 Dioxid de azot (NO2) 0,04 0,08506 10-2 Oxid de azot (NO) 0,06 0,407 10-3 Ozon (O3) 0,03 0,1608 10-3 Hidrogenul sulfurat (H2S) 0,008 0,00810 10-3 Fenol (C6H5OH) 0,003 0,0119 10-2 Amoniac (NH3) 0,04 0,222 10-3 Aldehida formică (CH2O) 0,003 0,035

Suspensii solide cumărimea 10 mkm (PM -

10 mkm)0,05 0,15

Acid azotic (HNO3) 0,15 0,4

- 15 -

4.1 CALITATEA AERULUI ATMOSFERIC ÎN ASPECTULCONDIŢIILOR METEOROLOGICE

În dependenţă de compoziţia şi cantitatea emisiilor industriale, înălţimea şi diametrul coşurilorsurselor de emisie, temperatura amestecului de gaze evacuate, precum şi de condiţiilemeteorologice, care determină transportul şi dispersia emisiilor, se formează nivelul poluăriiaerului.

Gradul poluării aerului atmosferic în Republica Moldova este influenţat de emisiile provenite dintrei tipuri de surse poluante:- Sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă;- Sursele fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, întreprinderileindustriale în funcţiune;- Transferul transfrontalier de noxe.

Conform rapoartelor prezentate de Agenţiile şi Inspecţiile ecologice cantitatea de poluanţi emişiîn atmosferă de la toate sursele de poluare în anul 2011 a fost evaluată la nivelul de211 772,155 tone şi constituie 59,48 kg/an pe cap de locuitor. (fig. 5).

350

47,6 23,1

176,4220,6 211,8

050

100150200250300350

1990 1998 2000 2009 2010 2011

Anii

Mii

tone

Fig.5. Dinamica emisiilor de noxe de la sursele de poluare (mii tone) în perioadaanilor 1990-2011.

În calitate de surse puternice antropogene, care acţionează negativ asupra calităţii aerului înrepublică, sunt transportul auto şi întreprinderile de termoficare.

Parcul de transport auto în anul 2011 număra peste circa 724 mii unităţi, în anul 2010 – circa600 mii unităţi. Volumul emisiilor de la transportul auto a constituit 174 787,91 tone, sau 89 % dincantitatea sumară de poluanţi în aerul atmosferic din sectorul transporturi. Cota de emisii a acestoraîn volumul total de degajări constituie – 83 %. În anul 2011 cantitatea de emisii a scăzut cu 9786,764 tone faţă de anul 2010 (fig. 6).

174,8184,6

163,7159160,1182

244,7

200134,6130,9122,9

0

50

100

150

200

250

300

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Anii

Mii

tone

Fig.6. Dinamica anuală a emisiilor de noxe de la transportul auto, anii 2001-2011.

- 16 -

Cele mai poluate zone de la transportul auto sunt considerate: mun. Chişinău – 50 324,26 t/an (îna. 2010 – 73.358,6 t/an.) şi mun. Bălţi – 6 681,20 t/an (a. 2010 – 7.748,2 t/a).

Cantitatea emisiilor de poluanţi în atmosferă de la sectorul termoenergetic în anul 2011 constituie6964,665 tone, sau cu 2 337,21 tone mai mult faţă de anul 2010. Cei mai mari poluanţi ai bazinuluiaerian sunt SA”CET-2” (fig.7).

68,881,9

113,9

78,9

451,9

420,4

143,7

105,6

050

100150200

250300350400450500

Tone

SA"CET-NORD" SA"CET-I" SA"CET-II" SA"Termocom"

20102011

Fig.7. Dinamica emisiilor de poluanţi în atmosferă de la întreprinderile de termoficareîn anii 2010 - 2011.

În Republica Moldova în anul 2011 s-a înregistrat 5028 întreprinderi poluatoare ale aeruluiatmosferic, 3 centrale termoelectrice, 2832 cazangerii, 689 staţii de alimentare cu carburanţi.

Cantitatea totală de poluanţi calculată şi emisă în atmosferă de la sursele fixe pe parcursulanului 2011 a constituit 23 030,309 tone, care a scăzut cu 1128,273 tone faţă de anul 2010 (dateleprezentate nu sunt complete, întrucît nu includ întreprinderi transnistrene).

Conform datelor Inspectoratului Ecologic de Stat în sectorul industrial printre întreprinderilecu o influenţă negativă majoră asupra aerului atmosferic pe parcursul anului 2011 figureazăurmătoarele: mun. Chişinău – SA „Edilitate”, SRL „Moldovatransgaz”, I.S. „Fabrica de sticlă”,S.A. „Macon”, S.A. „Apa Canal Chişinău”; mun. Bălţi – ÎM „Regia Apa Canal”, S.A. „FloareaSoarelui”; Rezina – S.A. „Lafarge Ciment” (fig.8).

1033,9

209

189,6

138,9

127,6

113

108,3

0 200 400 600 800 1000 1200

Lafarge Ciment SA

IM „Regia Apa-Canal”

SA"Edilitate"

SRL"Moldovatransgaz"

SA „Floarea Soarelui”

SA „Macon"

Î.S"Fabrica de sticlă"

Tone

Fig.8. Volumul de emisii ale obiectelor sectorului industrial cu cei mai înalţi indici de poluare,anul 2011.

În mun. Chişinău cantitatea totală de poluanţi în atmosferă de la sursele staţionare pe parcursulanului 2011 a constituit 4723,4 tone/an (în a. 2010 – 5358,9 tone/an), în mun Bălţi –793,557tone/an (a. 2010 – 901,252 tone/an). Din zonele rurale cea mai mare poluare de la surselestaţionare se înregistrează în raionul Rezina – 4238,4 tone/an (în anul 2010 – 4161,4 tone/an).

- 17 -

Indicatorii de calitate a aeruluiPentru evaluarea anuală a nivelului de poluare a aerului în oraşele monitorizate se utilizează doi

indicatori de calitate:indicele complex al Poluării Aerului (IPA5) – caracteristica cantitativă a nivelului de poluare

cauzată de substanţele prioritare.cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%). (CMAmm – Concentraţia Maximă Admisibilă,

maximă momentană înregistrată timp de 20 minute).Evaluarea nivelului de poluare a aerului este prezentată în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1

Evaluarea generală a nivelului de poluare a aerului atmosferic în oraşele monitorizate.Nivelul de poluare a aerului atmosferic în medie pe oraş pentru anul 2012 se evaluează ca înalt

în mun. Chişinău (IPA5 = 13), sporit în mun Bălţi (IPA5 = 6) şi Tiraspol (IPA5 = 5), redus înmun. Bender (IPA5 = 3), or. Rîbniţa (IPA4 = 2) şi s. Mateuţi (IPA5 = 1) (Anexa 6).

Comparativ cu anul 2011 nivelul de poluare a aerului atmosferic conform IPA5 s-a majorat înmun. Chişinău, s-a micşorat în mun. Bender şi s. Mateuţi, a rămas la acelaşi nivel în mun. Bălţi,Tiraspol şi oraşul Rîbniţa (fig.9).

1210

13

6 6 65 5 5

4

7

3

2 2 2 2 21

0

2

4

6

8

10

12

14IPA5

Chişinău Bălţi Tiraspol Bender Rîbniţa Mateuţi

201020112012

Fig.9. Nivelul de poluare a aerului atmosferic conform Indicelui complex al Poluării Aerului(IPA5) în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender, or. Rîbniţa şi s.Mateuţi, a. 2010-2012.

Nivelul poluării aerului atmosferic privind separat nocivele.Pentru evaluarea anuală a nivelului de poluare a aerului privind separat nocivele în oraşele

monitorizate se utilizează un indicator de calitate – cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm(%).

În mun. Chişinău nivelul de poluare a aerului atmosferic pentru anul 2012 se evaluează caînalt privind conţinutul de dioxid de azot (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 28%), pestr.Vladimirescu (POP nr. 4), Fîntînilor (POP nr. 6) şi de aldehidă formică (cea mai marefrecvenţă a depăşirii CMAmm = 23%) pe str. Fîntînilor (POP nr. 6). Nivelul de poluare a aeruluiatmosferic se evaluează ca sporit: pe str. Calea Ieşilor (POP nr. 3) cu dioxid de azot (cea mai marefrecvenţă a depăşirii CMAmm = 16%); pe str. Vladimirescu (POP nr. 4) cu aldehidă formică (cea maimare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 16%) şi suspensii solide (cea mai mare frecvenţă a depăşirii

Nivelul poluăriiaerului

Indicatorii nivelului de poluare a aerului

Cea mai marefrecvenţă a depăşiriiCMAmm (%).

Indicele complex alPoluării Aerului(IPA5)

Redus 0 0-4Sporit 1-19 5-6Înalt 20-49 7-13Foarte înalt >50 % ≥ 14

- 18 -

CMAmm = 3%); pe str. Grenoble (POP nr. 7) cu dioxid de azot (cea mai mare frecvenţă a depăşiriiCMAmm = 12%); pe str. Moscovei (POP nr.8) cu aldehidă formică (cea mai mare frecvenţă adepăşirii CMAmm = 19%) şi dioxid de azot (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 5%); pestr. Uzinelor cu dioxid de azot (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 13%), aldehidăformică (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm =3%) şi suspensii solide (cea mai marefrecvenţă a depăşirii CMAmm = 2%).

Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm cu dioxid de azot (64%) s-a semnalat în luna apriliepe str. Vladimirescu (POP nr. 4) şi cu aldehidă formică – în luna iunie (57%) pe str. Moscovei(POP nr. 8) (fig.10).

POP nr.3

020406080

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% POP nr.4

020406080

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% POP nr.6

020406080

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Lunile anului

%

a) b) c)

POP nr.7

020406080

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% POP nr.8

020406080

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% POP nr.9

020406080

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

%

d) e) f)Fig.10. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun. Chişinău, dinamica anuală:

a) str. Calea Ieşilor, POP nr.3; b) str. Vladimirescu, POP nr.4; c)str. Fîntînilor, POP nr.6;d) str. Grenoble, POP nr.7; e) str. Moscovei, POP nr.8; f) str. Uzinelor, POP nr.9.

În mun. Bălţi nivelul poluării aerului pentru anul 2012 se evaluează ca sporit cu suspensiisolide (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 15%) şi cu dioxid de azot (cea mai marefrecvenţă a depăşirii CMAmm = 6%) pe str. Ştefan cel Mare (POP nr.1).

Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm cu suspensii solide (31% ) s-a semnalat în lunaaprilie pe str. Ştefan cel Mare (POP nr.1) (fig.11).

POP nr.1

0

20

40

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% POP nr.3

0

20

40

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

%

a) b)Fig.11. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun. Bălţi, dinamica anuală:

a) str. Ştefan cel Mare, POP nr.1; b) str. Cicicalo, POP nr.3.

În mun. Tiraspol nivelul de poluare a aerului atmosferic pentru anul 2012 se evaluează casporit pe str. Secrier (POP nr.2) cu fenol (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 8%); pestr. Ceapaev (POP nr.3) cu fenol şi dioxid de azot (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm =6%).

Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (17%) a fost înregistrată cu dioxid de azot în lunaseptembrie şi fenol (16%) în luna iunie pe str. Ceapaev (POP nr.3) (fig.12).

- 19 -

POP nr.2

0

10

20

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% POP nr.3

0

10

20

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% POP nr.5

0

10

20

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

%

a) b) c)Fig.12. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun.Tiraspol, dinamica anuală:

a) str. Secrier, POP nr.2; b) str. Ceapaev, POP nr.3;c) str. Fedico, POP nr.5.

În mun. Bender nivelul de poluare a aerului atmosferic pentru anul 2012 se evaluează casporit pe str. Comunisticescaia (POP nr.5) privind conţinutul cu aldehidă formică (cea mai marefrecvenţă a depăşirii CMAmm = 3%). Cele mai mari frecvenţe ale depăşirii CMAmm = 12% a fostînregistrat în luna iulie, (fig.13).

POP nr.2

0

7

14

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% POP nr.3

0

7

14

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

%

a) b)POP nr.4

0

7

14

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% POP nr.5

0

7

14

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

%

c) d)Fig.13. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun. Bender, dinamica anuală:a) str. Prieteniei, POP nr.2; b) str. Industrială, POP nr.3; c) str. Leningradscaia, POP nr.4;

d) str. Comunisticescaia POP nr.5.

În s. Mateuţi (r-nul Rezina) nivelul de poluare a aerului atmosferic cu suspensii solide seevaluează ca sporit în ianuarie, februarie, noiembrie şi decembrie. Cea mai mare frecvenţă adepăşirii CMAmm = 14% cu suspensii solide a fost înregistrat în luna ianuarie (fig.14).

%

02468

10121416

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Fig.14. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în s. Mateuţi, dinamica anuală.

- 20 -

În or. Rîbniţa cel mai mare nivel al poluării aerului (un nivel sporit) s-a atestat privindconţinutul de dioxid de azot în septembrie (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 3%), pestr. Industrială, POP nr. 1 (fig.15) .

POP nr.1

0123

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

% POP nr.2

0123

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

%

a) b)Fig.15. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun. Rîbniţa, dinamica anuală:

a) str. Industrială, POP nr.1; b) str. Gvardeiscaia, POP nr.2.Pentru evaluarea zilnică şi prognoza nivelului de poluare a aerului în mediu pe oraş se utilizează

indicele integrat – parametrul „P”, care reprezintă raportul dintre concentraţiile, ce depăşescvalorile medii sezoniere şi numărul total de măsurări pe parcursul zilei.

Nivelul sporit al poluării aerului în mediu pe oraş (P ≥0,21) în oraşele monitorizate s-au atestatîn decursul a 6 zile (în anul 2011 – 16 zile), dintre care: în mun. Bălţi 4 zile şi cîte o zi înmun. Chişinău şi Tiraspol (fig.16).

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Num

ărul

de

zile

Chişinău Bălţi Rîbniţa Tiraspol Bender

201020112012

Fig. 16. Numărul de zile cu nivelul sporit de poluare a aerului atmosferic(P ≥ 0,21) în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender şi or.Rîbniţa, în a. 2010, 2011, 2012.

Cel mai înalt nivel de poluare a aerului în mediu pe oraş s-a atestat: în mun Chişinău pe data 30aprilie (P = 0,23); în mun. Bălţi pe data de 12 decembrie (P = 0,25); în mun Tiraspol pe data 26decembrie (P = 0,22).

În lunile aprilie şi decembrie în a. 2012 s-a remarcat un număr mai mare de zile cu nivelulsporit de poluare a aerului atmosferic (fig. 17).

0

1

2

3

4

5

Num

ărul

de

zile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

201020112012

Fig. 17. Dinamica anuală a numărului de zile cu nivelul sporit de poluare aaerului.

atmosferic (P ≥ 0,21) în oraşele monitorizate, în a. 2010,2011, 2012.

- 21 -

Nivelul poluării aerului privind separat nocivele (evaluarea zilnică) a fost determinat devaloarea concentraţiei medii zilnice (Anexa 7). Un nivel sporit al poluării aerului s-a semnalat, cîndconcentraţia medie zilnică a unor poluanţi a depăşit CMAmm: pentru dioxid de azot – 27 zile (înanul 2011 – 20 zile), pentru aldehidă formică – 7 zile (în anul 2011 – 0 zile), pentru fenol - îndecursul a 6 zile (în anul 2011 – 16 zile), pentru suspensii solide – 6 zile (în anul 2011 – 21 zile),(fig.18).

20

0

21

16

27

7 6 6

0

5

10

15

20

25

30

NUm

ărul

de

zile

a.2011 a.2012

dioxid de azotaldehida formicăsuspensii solidefenol

Fig. 18. Numărul de zile cu nivelul sporit de poluare a aerului atmosfericprivind separat nocivele, a.2010, 2011, 2012.

Compararea indicilor poluării aerului atmosferic, indică că cel mai înalt nivel al poluării cudioxid de azot şi aldehidă formică s-a înregistrat în mun. Chişinău; cu suspensii solide – înmun. Bălţi; cu fenol – în mun. Tiraspol.

Cel mai înalt nivel de poluare a aerului în mun. Chişinău s-a atestat cu dioxid de azot pe datade 28, 30 aprilie şi 26 ianuarie (Anexa 8), cu aldehidă formică pe data de 22 mai (Anexa 9); înmun. Bălţi cu suspensii solide în data de 19 martie şi 28 aprilie (Anexa 10); în mun. Tiraspol cufenol în data de 24 aprilie, 13 iunie şi 27 septembrie (Anexa 11). În mun. Bender, or. Rîbniţa şis. Mateuţi pe parcursul anului nivelul poluării aerului privind separat nocivele s-a menţinut redus,dar cel mai mare nivel al poluării aerului s-a înregistrat: în mun. Bender pe 11, 12 iulie (Anexa 12),20 noiembrie şi 3 decembrie; în or. Rîbniţa pe 26 decembrie (Anexa 13); în s. Mateuţi pe 20ianuarie (Anexa 14).

Cel mai mare număr de zile cu nivelul înalt de poluare a aerului atmosferic privind separatnocivele în municipiile Chişinău, Bălţi şi Tiraspol s-a semnalat primăvara. (fig. 19).

0 5 10 15 20 25 30

Numărul de zile

Iarnă

Primăvară

Vară

Toamnă

201220112010

Fig. 19. Dinamica anuală a numărului de zile cu nivelul înalt de poluare a aeruluiatmosferic privind separat nocivele în oraşele monitirizate, a.2010, 2011, 2012.

- 22 -

Cea mai mare frecvenţă (%) a numărului de zile cu depăşirea CMAmd s-a înregistrat: înmun. Chişinău cu aldehidă formică – 89%; în mun. Bălţi cu suspensii solide – 91%; înmun. Tiraspol cu aldehidă formică – 38%; în mun. Bender cu aldehidă formică – 44%; înor. Rîbniţa cu dioxid de azot – 12%; în s. Mateuţi cu ozon troposferic – 46% din numărul total dezile cînd s-au efectuat observaţii (fig. 20).

0

30

60

90% suspensii

solidedioxid deazotfenol

aldehidaformică

0

30

60

90% suspensii

solide

dioxid deazot

aldehidaformică 0

30

60

90% suspensii

solidedioxid deazotmonoxidde carbonfenol

aldehidaformică

a) b) c)

0

30

60

90% suspensii

solide

dioxid deazot

aldehidaformică

0

30

60

90% suspensii

solide

dioxid deazot

0

30

60

90% suspensii

solide

ozon

d) e) f)

Fig. 20. Frecvenţa (%) numărului de zile cu depăşirea CMAmd: a) în mun. Chişinău;b) în mun. Bălţi; c) în mun. Tiraspol; d) în mun. Bender; e) în or. Rîbniţa; f) în s. Mateuţi.

În comparaţie cu perioada analogică a anului 2011 frecvenţa numărului de zile cu depăşireaCMAmd s-a mărit pentru: dioxid de azot în or. Rîbniţa, aldehidă formică în mun. Bălţi şi monoxidde carbon în mun. Tiraspol. În mun. Chişinău, Bender şi s. Mateuţi frecvenţa numărului de zile cudepăşirea CMAmd s-a micşorat pentru toţi poluanţii.

Asupra nivelului de poluare şi răspîndire a nocivelor dăunătoare în stratul atmosferic inferior înmod semnificativ influenţează factorii meteorologici. Transferul şi dispersia nocivelor dăunătoare,care nimeresc în atmosferă, are loc în conformitate cu legile difuziei turbulente, adică depinde dedistribuţia verticală a temperaturii (stratificaţia termică) şi viteza vîntului. În atmosferă, deasemenea, permanent are loc sedimentarea gravitaţională a particulelor mari, reacţii chimice şifotochimice între diferite substanţe, transportarea lor la o distanţă considerabilă şi spălarea dinatmosferă de către precipitaţii. Condiţiile meteorologice nefavorabile, care contribuie la acumulareapoluanţilor (acalmie, ceaţa, viteza şi direcţia periculoasă a vîntului, inversiunile termice,temperatura înaltă, lipsa precipitaţiilor) pot majora concentraţia substanţelor nocive de 2-3 ori.

Anul 2012 pe teritoriul Republicii Moldova a fost în mare parte mai cald decît în mod obişnuit şicu deficit semnificativ de precipitaţii în perioada iunie-septembrie.

Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +9,3..+11,7°С, depăşind normaclimatică cu 1,1-1,8°С.

Сantitatea anuală a precipitaţiilor căzute pe an a fost în limitele normei şi a constituit pe teritoriu444-704 mm (85-120% din normă), însă acestea au căzut foarte neuniform pe parcursul anului. Înperioada iunie – decada a doua a lunii septembrie au căzut doar 80-150 mm (30-65% din normapentru această perioadă), iar în luna decembrie cantitatea lor a atins 75-145 mm (200-450% dinnormă).

Sezonul de iarnă 2011-2012 a fost uşor mai rece decît în mod obişnuit şi cu precipitaţii. Vremeanomal de rece s-a semnalat în decursul primelor două decade ale lunii februarie.

Primăvara a fost foarte caldă şi cu precipitaţii. Vreme anomal de caldă s-a semnalat în decursuldecadei a treia a lunii aprilie şi în prima decadă a lunii mai.

- 23 -

Vara a fost anomal de caldă şi uscată. Vreme anomal de caldă s-a menţinut în cea mai mare partea primei decade a lunii august.

Toamna a fost anomal de caldă şi izolat cu deficit de precipitaţii.Condiţiile meteorologice nefavorabile pentru dispersia poluanţilor s-au format în toate

anotimpurile, dar în a. 2012 cel mai mare nivel a poluării aerului s-a semnalat primăvara şi toamna.(fig. 19, 21).

020406080

100120140160180200

Num

ărul

de

cazu

ri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

ChişinăuBălţiTiraspol

Fig. 21. Dinamica anuală a numărului de cazuri cu depăşiri ale CMAmmîn mun. Chişinău, Bălţi şi Tiraspol a.2012

La creşterea nivelului poluării aerului contribuie inversiunea termică de la sol în combinaţie cuvîntul slab, adică situaţia de stagnare a aerului, precum şi lipsa precipitaţiilor. Un rol important îlare şi relieful local, întrucît în depresiuni are loc stocarea maselor de aer poluat.

În anul 2012 numărul de zile cu inversiune termică de la sol a alcătuit: în mun. Chişinău 145zile (frecvenţa – 40 %), în mun. Bălţi 216 zile (59%), în mun. Rîbniţa 209 zile (57%), înmun. Tiraspol 205 zile (56%). Frecvenţa (%) vîntului slab (0-1 m/s) a alcătuit: în mun. Chişinău -24 %, în mun. Bălţi - 66%, în mun. Tiraspol – 57%, în or. Rîbniţa - 43%. (fig.22).

0

10

20

30

40

50

60

70

Chişinău Bălţi Rîbniţa Tiraspol

Frec

venţ

a,%

Inversiuneatermică de lasol, (%)

Viteza vîntuluide 0-1 m/s,(%)

Fig. 22. Frecvenţa (%) inversiunii termice de la sol şi vînt slab, a. 2012.

Cea mai mare frecvenţă a inversiunii termice de la sol şi vîntul slab pentru a. 2012 s-aatestat în mun. Bălţi.

În anul 2012 comparativ cu a. 2011 frecvenţa inversiunilor termice de la sol s-a micşorat înmun. Bălţi, Tiraspol, or. Rîbniţa şi a rămas la acelaşi nivel în mun. Chişinău, (fig.23).

- 24 -

0

10

20

30

40

50

60

70

Frec

venţ

a,%

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Anii

ChişinăuBălţiRîbniţaTiraspol

Fig. 23. Frecvenţa (%) inversiunii termice de la sol a.2007-2012.

Cea mai mare frecvenţă a inversiunii termice de la sol pentru a. 2012 s-a înregistrat: înor. Rîbniţa în luna septembrie (80%); în luna august şi septembrie în mun. Bălţi (74%); înmun. Tiraspol în luna septembrie (73%); în mun. Chişinău în luna februarie (66%) (fig.24, a).

Cea mai mare frecvenţă a vîntului slab s-a atestat în luna mai în mun. Bălţi (78%); în lunaseptembrie în or. Rîbniţa (50%), în mun. Tiraspol (44%) şi în mun. Chişinău 29% (fig.24, b).

a)

0

20

40

60

80

100

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Frec

venţ

a,% Chişinău

BălţiRîbniţaTiraspol

b)

0

20

40

60

80

100

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Frec

venţ

a,% Chişinău


Fig. 24. Frecvenţa (%) inversiunii termice de la sol (a) şi vînt slab (b) pe parcursul a. 2012.

Inversiunea termică de la sol în condiţii de vînt slab s-au atestat îndeosebi în orele nocturne şiale dimineţii (fenomen de stagnare a maselor de aer), contribuind la acumularea poluanţilor în aerde la sursele joase şi transportul auto. În a. 2012 frecvenţa acestei situaţii constituie: înmun. Chişinău – 11%; în mun. Bălţi – 42%; în or. Rîbniţa – 39%; în mun. Tiraspol – 31% (fig.25).

- 25 -

05

1015202530354045

Frec

venţ

a,%

Chişinău Bălţi Rîbniţa Tiraspol

201020112012

Fig. 25. Frecvenţa (%) inversiunii termice de la sol în condiţii de vînt slab a. 2010-2012.

În anul trecut frecvenţa numărul de zile cu depăşiri a CMAmm pentru principalele noxe în perioadacu inversiune termică de la sol în combinaţie cu viteza vîntului de 0-2 m/s a alcătuit în: mun. Chişinău –82% (în a.2011 – 93%); mun. Bălţi – 53% (60%); mun. Tiraspol - 37 % (29%) (fig.26).

93

60

29

82

53

37

0 20 40 60 80 100

Chişinău

Bălţi

Tiraspol

Frecvenţa,%

20122011

Fig. 26. Frecvenţa (%) depăşirii CMAmm pentru principalele noxe în timpul inversiunii termice de la solîn combinaţie cu viteza vîntului de 0-2 m/s, a. 2011, 2012.

În decursul a 46 de zile s-a prognozat inversiunea termică la înălţime, care a contribuit laacumularea nocivelor de la sursele înalte. În luna februarie s-a remarcat un număr mai mare de zilecu inversiune termică la înălţime (fig. 27).

0

2

4

6

8

10

12

14

Num

ărul

de

zile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Fig. 27. Dinamica anuală a numărului de zile cu inversiune termică de la înălţime, a. 2012.

În anul 2012 s-a prognozat un număr mai mare de zile cu inversiune termică la înălţime înultimii cinci ani (fig. 28).

- 26 -

0

246

8101214

Frec

venţ

a,%

2008 2009 2010 2011 2012

Anii

Fig. 28. Frecvenţa (%) inversiunii termice la înălţime a.2007-2012.

Cea mai înaltă frecvenţă a numărului de zile cu depăşirea CMAmm pentru principalele noxe întimpul inversiunii termice la înălţime în a. 2011-2012 s-a semnalat în mun. Chişinău şi a constituit96% (fig. 29).

96

18

14

96

20

37

0 20 40 60 80 100 120

Chişinău

Bălţi

Tiraspol

Frecvenţa,%

20122011

Fig. 29. Frecvenţa (%) depăşirii CMAmm pentru principalele noxe în timpul inversiunii termice laînălţime, a. 2011, 2012.

Un alt component climatic, care duce la sporirea gradului de poluare a aerului, este ceaţa.Numărul de zile cu ceaţă în anul 2012 a alcătuit: în mun. Chişinău – 40; în or. Rîbniţa – 39; înmun. Tiraspol – 27; în mun. Bălţi – 16 zile (fig. 30).

0

20

40

60

Num

ărul

de

zile

Chişinău 57 50 52 40 40

Bălţi 23 18 23 15 16

Rîbniţa 34 39 42 31 39

Tiraspol 30 37 42 25 27

2008 2009 2010 2011 2012

Fig. 30. Numărul de zile cu ceaţă, a.2008-2012.

Cel mai mare număr de zile cu ceaţă în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, or. Rîbniţa s-asemnalat în luna noiembrie (fig. 31).

- 27 -

02468

10121416

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Num

ărul

de

zile Chişinău


Fig. 31. Dinamica anuală a numărului de zile cu ceaţă, în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol şior. Rîbniţa, a. 2012.

Ceaţa şi vîntul slab (0-2 m/s) au contribuit la acumularea noxelor de la sursele reci şitransportul auto, ceaţa şi vîntul moderat – de la sursele calde. Nivelurile înalte de poluare îndepresiuni şi de-a lungul traseelor auto, s-au înregistrat, de obicei în timpul zilelor cu ceaţă,inversiune termică de la sol şi vînt slab.

Nivelul poluării aerului atmosferic depinde de astfel de factori meteorologici precum suntdirecţia şi viteza vîntului. Direcţia şi viteza nefavorabilă a vîntului transportă nocivele de la sursele depoluare spre cartierele de locuit.

În a. 2012 s-a atestat cea mai mare frecvenţă a vîntului din direcţia nord-vest în mun. Chişinău,Tiraspol şi or. Rîbniţa; acalmie – în mun. Bălţi (tabelul 4.1).

Tabelul 4.2Frecvenţa (%) direcţiilor vîntului în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol şi or. Rîbniţa

în a. 2012Oraşele

monitorizateAcalmie Nord Nord-

estEst Sud-est Sud Sud-

vestVest Nord-

vestChişinău 8 20 8 11 8 10 10 8 25

Bălţi 40 15 9 12 13 9 5 10 27Rîbniţa 21 11 10 10 15 9 5 13 27Tiraspol 13 20 10 9 16 10 4 5 26

Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm cu dioxid de azot în mun. Chişinău s-a semnalat întimpul direcţiei de sud (26,8%); cu suspensii solide în mun. Bălţi – în timpul direcţiei de sud-est(13,5%); cu fenol în mun. Tiraspol – în timpul direcţiei de sud-vest (11,1%) (tabelul 4.2).

Tabelul 4.3Frecvenţa (%) depăşirii CMAmm în mun. Chişinău pentru dioxid de azot, în mun. Bălţipentru suspensii solide, în mun. Tiraspol pentru fenol, în timpul diverselor direcţii ale

vîntului, în a. 2011, 2012Oraşele

monitorizateAnul Acalmie Nord Nord-

estEst Sud-

estSud Sud-

vestVest Nord-

vestChişinău 2011 19,1 18,0 23,6 23,2 21,8 26,0 24,2 14,3 14,8

2012 14,9 13,8 20,2 20,7 21,0 26,8 18,9 12,9 12,1Bălţi 2011 15,4 5,3 6,3 10,7 18,1 9,5 10,0 3,6 4,0

2012 11,2 2,1 9,3 7,5 13,5 12,0 7,8 0 1,1Tiraspol 2011 4,8 6,1 0 6,5 3,1 6,3 0 7,8 4,7

2012 8,8 6,2 4,7 9,4 10,6 0 11,1 4,5 4,8

Conţinutul de poluanţi în aerul urban şi, corespunzător, nivelul de poluare depinde departicularităţile dezvoltării proceselor sinoptice. Analiza cazurilor cu un nivel înalt de poluare a

- 28 -

aerului a evidenţiat trăsăturile proceselor sinoptice, care au contribuit la crearea nivelurilor înalte depoluare a aerului. Nivelul de poluare a aerului creşte în cazul unor situaţii sinoptice ca prezenţacîmpurilor barice cu gradienţi orizontali slabi, dorsalelor şi anticicloanelor. Concentraţiilesubstanţelor dăunătoare în oraş sunt reduse în situaţiile cu activitate intensă ciclonală.

Trebuie de menţionat, că legăturile de dependenţă obţinute dintre trăsăturile specifice depoluare a aerului şi situaţiile sinoptice sunt complicate. Însă, evidenţa contribuţiei sinoptice învariaţia concentraţiei poluanţilor în stratul de aer inferior este importantă pentru întocmireaprognozelor şi într-un şir de cazuri permite prezicerea cazurilor cu concentraţii extrem de înalte.

Numărul de zile (%) pe parcursul anului 2012, cînd vremea în republică a fost determinată deinfluenţa unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi, a alcătuit 27,7%. Cele mai multe număr dezile s-au atestat în lunile mai-iulie (fig. 32).

0

2

4

6

8

10

12

Num

ărul

de

zile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Fig. 32. Numărul de zile pe parcursul anului 2012, cînd vremea în republică a fost determinatăde influenţa unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi.

ţţţţţÎn cazul, cînd teritoriul republicii a fost sub influenţa a cîmpurilor barice cu gradienţi orizontali

slabi, frecvenţa numărului de cazuri (%) cu depăşiri ale CMAmm pentru principalele noxe a alcătuit:în mun. Chişinău – 28,4%; în mun. Bălţi – 43,8%; în mun. Tiraspol – 37,7%; în mun. Bender –41,9%; în or. Rîbniţa – 30%, din toate numărului de cazuri cu depăşiri CMAmm.

Numărul de zile (%), cînd teritoriul republicii a fost sub influenţa dorsalelor şi anticicloanelor, aalcătuit 30,5% . Cel mai mare număr de zile s-a atestat în luna martie şi noiembrie (fig. 33).

0

2

4

6

8

10

12

14

Num

ărul

de

zile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Fig. 33. Numărul de zile pe parcursul anului 2012, cînd vremea în republică a fost determinatăde influenţa dorsalelor şi anticicloanelor.

Î Frecvenţa numărului de cazuri (%) cu depăşiri ale CMAmm pentru principalele noxe în cazul unorsituaţii sinoptice ca prezenţa dorsalelor şi anticicloanelor, a alcătuit: în mun. Chişinău – 19,7%; înmun. Bălţi – 24,3%; în mun. Tiraspol – 28,7%; în mun. Bender – 41,9%; în or. Rîbniţa – 40,0%.

În baza datelor ce ţin de calitatea aerului atmosferic şi conform prognozei meteorologice s-a

- 29 -

întocmit prognoza poluării de fond a atmosferei şi prognoza privind poluarea atmosferei de lasursele separate. Pe parcursul anului pentru mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender şi or. Rîbniţa aufost întocmite 2374 prognoze a nivelului poluării aerului atmosferic în medie pe oraş, inclusiv 1187– precizarea pe parcursul zilelor curente.

Pentru sursele separate în mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina au fost întocmite 1433 prognoze.Cu privire la nivelul periculos a poluării aerului pentru mun. Tiraspol, Bender şi or. Rîbniţa au

fost întocmite 1425 prognoze.Evaluarea influenţei întreprinderilor din mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina asupra nivelului de

poluare a aerului a arătat necesitatea prognozării din timp a condiţiilor meteorologice nefavorabileşi reducerea degajărilor substanţelor dăunătoare în atmosferă în aceste perioade.

În scopul prevenirii creşterii concentraţiei periculoase a poluanţilor în aer, agenţilor economicidin mun. Chişinău, mun. Bălţi şi or. Rezina au fost întocmite şi transmise 168 de avertismente curecomandări privind reglementarea degajărilor (reducerea pe termen scurt a emisiilor nocive, cucirca 15-20%, conform planurilor elaborate), inclusiv pentru mun. Chişinău – 58 de avertismente,mun. Bălţi – 57 de avertismente, şi or. Rezina –53 de avertismente (tabelul 4.4).

Tabelul 4.4

Numărul de avertismente transmise agenţilor economici în anul 2012

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total pe anChişinău 2 5 2 9 4 11 3 2 10 4 6 0 58Bălţi 5 3 9 2 11 3 2 10 2 6 4 57Rezina 5 3 9 2 11 3 2 10 2 6 0 53Total 2 15 8 27 8 33 9 6 30 8 18 4 168

Ca motiv pentru întocmirea avertismentelor servesc condiţiile meteorologice nefavorabile(CMN) prognosticate, în timpul cărora se poate atesta nivelul de poluare relativ înalt a aerului,inclusiv depăşiri ale CMA. În complexul CMN au fost incluse: inversiunea termică de la sol şivîntul slab, inversiunea termică la înălţime în îmbinare cu viteza periculoasă a vîntului, direcţiavîntului spre cartierele de locuit în combinare cu viteza periculoasă a vîntului şi ceaţa.

Cel mai mare număr de avertismente au fost întocmit pentru agenţii economici în lunileaprilie, iunie şi septembrie (fig. 34).

2

15

8

27

8

33

96

30

8

18

4

05

101520253035

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Lunile anului

Num

ărul

de

aver

tism

ente

Fig. 34. Dinamica anuală a numărului de avertismente, a. 2012.

În o mare parte a lunii aprilie, iunie şi septembrie vremea în republică a fost determinată deinfluenţa sectorului cald şi unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi, în condiţiile cărora s-auatestat majorarea concentraţiilor poluanţilor în aer. Prezenţa inversiunii termice de la sol (straturilorde reţinere), care împiedică schimbul de turbulenţă a maselor de aer şi vîntul slab în orele nocturneau înrăutăţit situaţia ecologică în oraşele monitorizate. Radiaţia solară intensă şi valorile înalte aletemperaturii aerului au dus creşterea concentraţiilor de dioxid de azot şi aldehidă formică. Cele maimulte cazuri cu depăşirea CMAmm au avut loc: în mun. Chişinău pe 24 aprilie – 17 cazuri; înmun. Bălţi pe 12, 18, 19 iunie – 4 cazuri; în mun. Tiraspol pe 18 septembrie – 6 cazuri.

- 31 -

4.2 OBSERVAŢII ÎN REŢEAUA DE POSTURI STAŢIONARE AMPLASATE PETERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANUL 2012

În anul 2012 Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului a efectuat observaţii asupra stării depoluare a aerului în 7 localităţi ale Republicii Moldova: Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Rîbniţa, Bender,ce includ 19 posturi staţionare de observaţii, inclusiv staţia automată de control s. Mateuţi,r-nul Rezina şi staţia din or. Leova de determinare a calităţii aerului cu aspect transfrontalier.

Conform programului de activitate pentru mun. Chişinău au fost prelevate şi analizate68031 probe de aer, pentru poluanţii de bază - suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon,dioxid de azot şi cei specifici - sulfaţi solubili, fenol şi aldehidă formică; La postul automatMateuţi au fost prelevate şi analizate 92054 probe pentru CO, O3, H2S, SO2, suspensii solide totaleşi echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama, iar la postul transfrontalier Leova 1392probe (particule cu fracţia PM-10, amoniac - NH3, acid azotic - HNO3, dioxid de sulf - SO2 şi ionii:Cl-, NO3

-, SO4

--, NH4+, K+, Na+, Ca++, Mg++) (tabelul 4.2.1).

Activităţi în cadrul determinărilor zilnice a poluanţilor atmosferei

Colaboratorii implicaţi în procesul de monitorizare a calităţii aerului

- 32 -

Tabelul 4.2.1Reţeaua de observaţii privind calitatea aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova, a.2012

Localitatea

Numărul de observaţii pentru indicii monitorizaţi În total

Suspensiisolide

Dioxid desulf

Sulfaţsolubili

Monoxidde carbon

Dioxid deazot Fenol

Aldehidăformică

CO, O3,H2S,SO2

PM-10; anionii:Cl-,NO3-N,SO4

--

HNO3, SO2 şicationii:NH3,NH4

+

K+, Na+, Ca++,Mg++, NH4-N.

mun.Chişinău

POP

5365

3,4,6,7,8,9

5270

3,4,6,7,8,9

897

4

5394

3,4,6,7,8,9

5363

3,4,6,7,8,9

1948

4, 7,9

3233

3, 4, 6,8, 9

27470

mun.Bălţi

POP

1791

1,3

1611

1,3

899

3

-

1,3

1791

1,3

- 1295

1,3

7387

mun.Tiraspol

POP

2733

2,3,5

2730

2,3,5

-- 2739

2,3,5

2730

2,3,5

959

2,3

1371

2,3

13262

or.Rîbniţa

POP

1697

1,2

1696

1,2

-- 1715

1,2

1696

1,2

-- -- 6804

mun.Bender

POP

3399

2,3,4,5

3415

2,3, 4,5

-- 3415

2,3, 4,5

3415

2,3,4,5

-- 1260

3,5

14904

or. Leova 1392 1392s. Mateuţi

r-nul Rezina 92054 92054Total perepublică 14985 14722 1796 13263 14995 2907 7159 92054 1392 163273

- 33 -

4.2.1 MUNICIPIUL CHIŞINĂU

Teritoriul municipiului are o suprafaţă aproximativ de 120,75 km2, iar populaţia constituie circa592,6 mii locuitori.

Sursele de bază ale poluării atmosferei în municipiu sunt: SA”CET- I ”, SA”CET- II”, SA”Elcas”, SA ”Piele”, SA ”Viitorul”, Combinatul de şampanie „Cricova”, SRL „East Auto Lada”, SA„Tutun CTC”, SA ”Fabrica de sticlă”, SA „Agurdino”, Glass Container Company, SA „Macon”,Fabrica de drojdii, SA „Termocom” / cazangeria de Sud, SA „Icam”, SA „Termocom” / cazangeriaSculeni, SA „Aralit”, SA „Bucuria”, SA „Zorile”, SA „Fabrica de beton şi mortar”, SA „Taxi -Service”, Trustul „Edilitate”, SA „Autosalubritate”, SA „Topaz”, SA „Termocom”/ cazangeriaMunceşti, SA „Carmez”, SA „Frigo”, SA „Franzeluţa”, SA „Alimcom”, SA „Moldcarton”, SA„Vitanta”, Combinatul auto nr. 4, etc.

Pe parcursul anului 2012 în mun.Chişinău au fost prelevate şi analizate 27470 probe deaer./dewlaw6wposturiwstaţionarewdewobservaţii în baza a 7 indici: suspensii solide, dioxid de sulf,sulfaţi solubili, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi aldehidă formică.

Rezultatele investigaţiilor efectuate denotă că în raport cu anul precedent nivelul de poluare aaerului conform concentraţiilor medii anuale s-a modificat neesenţial. Astfel s-a înregistrat reducereaconcentraţiei suspensiilor solide şi sulfaţilor solubili, a rămas la acelaşi nivel pentru dioxid de azot, aldehidăformică şi fenol şi s-a majorat pentru dioxid de sulf şi monoxid de carbon.

Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au depistat pentru: suspensii solide înluna aprilie, la POP nr.4 şi a constituit 1,3 CMA; dioxid de sulf - în luna februarie, la POP nr.9 aconstituit 0,6 CMA; sulfaţi solubili - în luna decembrie, la POP nr.4 a constituit 0,1 CMA; monoxid decarbon - în luna iunie, la POP nr.9 a constituit 0,7 CMA; dioxid de azot - în luna septebrie, la POP nr.4a constituit 2,5 CMA; fenol - în luna iunie la POP nr.4 şi la POP nr.9 a constituit 0,7 CMA şi pentrualdehida formică – în luna iunie, la POP nr.8 a constituit 14,7 CMA.

Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale s-a înregistrat pentru dioxid de azot – 1,3 CMAşi aldehida formică– 6,0 CMA (tab.4.2.2).

Concentraţiile maxime momentane în anul 2012 au atins valorile: pentru suspensii solide – 2,8CMA la POP nr.4, în luna septembrie; pentru dioxid de sulf în luna octombrie, la POP nr.6 a constituit0,2 CMA; pentru sulfaţi solubili în luna noiembrie, la POP nr.4 a constituit 0,2 CMA; pentru monoxid decarbon – 1,6 CMA la POP nr.9, în luna iunie; pentru dioxid de azot – 5,6 CMA în luna iulie, la POP nr. 9;pentru fenol – 1,8 CMA la POP nr.9, în luna iulie şi pentru aldehida formică – 4,1 CMA în luna iunie, la POPnr.6 (tab.4.2.3).

Indicele mediu anual complex al poluării atmosferei (IPA6) s-a majorat în raport cu anul 2011,constituind 13,03 (fig. 35). Pe parcursul anului, valorile indicelui au variat de la 8,79 în luna februariepînă la 17,96 în luna mai.

4% 1% 4%

11%

1%

79%

Suspensii solide Dioxid de sulf Monoxid de carbonDioxid de azot Fenol Aldehidă formică

Fig. 35. Nivelul poluării aerului, conform IPA, în mun.Chişinău, a. 2012

- 34 -

Fig. 36. Schema amplasării posturilor staţionare de observaţii în oraşul Chişinău

- 35 -

Tabelul 4.2.2Caracteristica poluării aerului atmosferic în mun. Chişinău,

în anul 2012

0

0,5

1

1,5

2

2,5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Con

cent

raţia

med

ie lu

nară

exp

rim

ată

în C

MA

Suspensii solide Dioxid de azot Fenol

Fig. 37. Depăşirea concentraţiilor maxime admisibile în mun. Chişinău,pe parcursul anului 2012

Conform investigaţiilor constatăm că depăşiri ale concentraţiilor medii lunare au fostînregistrate cu dioxid de azot pe toată perioada anului, parvenite în urma maselor excesive de emisii dela sursele mobile şi de la cele fixe, excepţie facînd lunile martie, octombrie şi noiembrie (fig.37).

Nr.d/o Denumirea

poluantului

Nr.de

obser-vaţii

Concentraţii anualeNumărulde zile cu

depăşiri aleCMA mm

IPAmedii maxime momentane

mg/mcValoareaexprimatăîn CMAmd

mg/mcValoareaexprimată

în CMAmm

1. Suspensiisolide 5365 0,1 0,7 1,4 2,8 46 0,52

2. Dioxid desulf 5270 0,010 0,2 0,088 0,2 - 0,19

3. Sulfaţisolubili 897 0,01 0,1 0,07 0,2 - -

4. Monoxidde carbon 5394 1,2 0,4 8,0 1,6 6 0,47

5. Dioxid deazot 5363 0,05 1,3 0,48 5,6 233 1,45

6. Fenol 1948 0,001 0,3 0, 180 1,8 6 0,19

7. Aldehidăformică 3233 0,018 6,0 0,142 4,1 155 10,21

- 36 -

Tabelul 4.2.3Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionare de

observaţii din mun.Chişinău, anul 2012

Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigaţi conform tabelului 1.1

Adresele posturilor staţionare de observaţii:POP nr. 3 - str. Calea Ieşilor, 21 (sectorul Buiucani);POP nr. 4 - str. Tudor Vladimirescu, 1 (sectorul Ciocana);POP nr. 6 - str. Fîntînilor (sectorul Centru);POP nr. 7 - str. Grenoble, 134 (sectorul Botanica);POP nr. 8 - bd. Moscovei, 21 (sectorul Rîşcani);POP nr. 9 - str. Uzinelor, 171 (sectorul Ciocana).

Denumireapoluantului

Nr.POP

Nr.de

obser-vaţii

Concentraţii anuale Numărulde zile cudepăşiri

aleCMAmm


mg/mc Valoareaexprimată

în CMAmd

mg/mc Valoareaexprimată în

CMAmmSuspensii

solide346789

896897886899890897

0,10,10,10,020,030,2

0,70,70,70,10,21,3

1,11,40,80,30,51,2

2,22,81,60,61,02,4

2254--

16

0,340,980,390,160,201,05

Dioxid desulf

346789

886875879889865876

0,0020,0140,0170,0030,0040,017

0,040,30,30,10,10,3

0,0220,0770,0880,0380,0210,086

0,040,20,20,10,040,2

------

0,050,270,350,060,080,33

Sulfaţi solubili 4 897 0,01 0,1 0,07 0,2 - -Monoxid de

carbon346789

899899899899899899

1,21,41,31,01,11,4

0,40,50,40,30,40,5

4,07,04,02,06,08,0

0,81,40,80,41,21,6

-3--12

0,460,530,490,410,410,53

Dioxid de azot 346789

895895886898893896

0,050,070,070,050,040,05

1,31,81,81,31,01,3

0,340,330,210,210,260,48

4,03,92,52,53,15,6

98158171763481

1,382,032,021,230,841,27

Fenol 479

649650649

0,0010,0010,001

0,30,30,3

0,0130,0130,018

1,31,31,8

123

0,210,150,20

Aldehidăformică

34689

648649640647649

0,0080,0210,0260,0230,012

2,77,08,77,74,0

0,0600,1190,1420,1200,083

1,73,44,13,42,4

8801047720

3,4412,8316,1614,146,04

- 37 -

4.2.2 MUNICIPIUL BĂLŢI

Teritoriul mun. Bălţi constituie aproximativ 41,43 km2, iar populaţia de circa 122,8 miilocuitori.

Sursele de bază care contribuie la poluarea atmosferei municipiului sunt: SA „Combinatul deproduse cerealiere”, SA ”Cet - Nord”, SA „Moldagrotehnica”, SMS „Knauf”, SA „Combinatul deproduse alimentare”, Uzina de prelucrare a seminţelor de porumb, SA „Floarea soarelui”, SA„Beer Master”, SA „Incomlac”, SA “Basarabia- Nord”, Direcţia edificiilor civile (CSM), SA„Răut”, SA “Apa-Canal”, SA „Bălţanca”, Depoul de locomotive, SA „Barza albă”.

Pe parcursul anului 2012 au fost prelevate şi analizate 7387 probe de aer de la 2 posturistaţionare de observaţii, în baza a 5 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, dioxid deazot şi aldehidă formică.

Investigaţiile efectuate la posturile staţionare denotă că în raport cu anul precedent nivelulpoluării aerului atmosferic conform concentraţiilor medii anuale s-a micşorat neesenţial. Astfel s-aînregistrat o micşorare a concentraţiei medii anuale pentru suspensii solide şi dioxid de azot şi a rămasla acelaşi nivel pentru dioxid de sulf, sulfaţi solubili şi aldehidă formică.

Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au depistat pentru: suspensii solide –3,3 CMA în luna septembrie, la POP nr.1, dioxid de sulf – 0,2 CMA în luna decembrie, la POP nr.1;sulfaţi solubili - 0,2 CMA la POP nr.3, în luna aprilie; dioxid de azot – 1,5 CMA în luna decembrie, laPOP nr.1 şi aldehida formică – 6,0 CMA în luna iulie, la POP nr.3.

Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale s-au înregistrat pentru: suspensii solide – 2,0 CMA şialdehida formică – 2,3 CMA (tab.4.2.4) .

Concentraţiile maxime momentane în anul 2012 au atins valorile: pentru suspensii solide – 3,6CMA în luna aprilie la POP nr.1; pentru dioxid de sulf – 0,1 CMA în luna decembrie la POP nr.1;sulfaţi solubili – 0,1 CMA în luna ianuarie, la POP nr.3; dioxid de azot – 2,7 CMA în luna decembrie,la POP nr.1 şi aldehida formică – 1,1 CMA în luna august la POP nr.3 (tab.4.2.5).

Indicele mediu anual complex al poluării atmosferei (IPA6) s-a redus în raport cu anul 2011,constituind 5,91 (fig. 38). Pe parcursul anului indicele complex a variat de la 3,92 în luna februariepână la 10,04 în luna iulie.

32%

2%

13%

53%

Suspensii solide Dioxid de sulf Dioxid de azot Aldehidă formică

Fig. 38 Nivelul poluării aerului, conform IPA, în mun. Bălţi a .2012

- 38 -

Fig. 39. Schema amplasării posturilor de observaţii în oraşul Bălţi

- 39 -

Tabelul 4.2.4

Caracteristica poluării aerului atmosferic înmun. Bălţi, pentru anul 2012

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

5,0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Con

cent

raţia

med

ie lu

nară

exp

rim

ată

în C

MA

Suspensii solideDioxid de azotAldehidă formică

Fig. 40. Depăşirea concentraţiilor maxime admisibile înmun. Bălţi, a. 2012

Depăşiri ale concentraţiilor medii lunare au fost înregistrate pe toată perioada anului 2012 cualdehidă formică şi suspensii solide, iar cu dioxid de azot doar în lunile iunie, iulie şi decembrie(fig.40). Poluarea a fost condiţionată de emisiile de la sursele fixe şi mobile.


Nr.de

obser-vaţii

Concentraţii anualeNumărulde zile cudepăşiri alCMA mm



înCMAmd


înCMAmm

Suspensii solide 1791 0,3 2,0 1,8 3,6 102 1,88Dioxidde sulf 1611 0,006 0,1 0,042 0,1 - 0,13

Sulfaţi solubili 899 0,02 0,2 0,07 0,2 - 0,03Dioxidde azot 1791 0,03 0,8 0,23 2,7 32 0,79

Aldehidăformică 1295 0,007 2,3 0,039 1,1 8 3,07

- 40 -

Tabelul 4.2.5Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionare

de observaţii din mun. Bălţi, pentru anul 2012


Adresele posturilor staţionare de observaţii: POP nr. 1 - str. Ştefan cel Mare, 140.POP nr. 3 - str. Cicicalo, 8

Evaluarea computerizată a informaţiei privindcalitatea aerului atmosferic


Nr.POP

Nr.de

obser-vaţii


aleCMAmm



în CMAmd


CMAmm

Suspensii solide 13

892899

0,40,2

2,71,3

1,80,4

3,60,8

102-

2,511,27

Dioxid de sulf 13

802809

0,0080,005

0,20,1

0,0420,034

0,10,1

--

0,160,09

Sulfaţi solubili 3 899 0,02 0,2 0,07 0,2 - 0,03

Dioxid de azot 13

892899

0,040,02

1,00,5

0,230,08

2,70,9

32-

1,070,54

Aldehidăformică

13

644651

0,0050,010

1,73,3

0,0160,039

0,51,1

-8

1,694,61

- 41 -

4.2.3 MUNICIPIUL TIRASPOL

Teritoriul mun. Tiraspol are aproximativ 54,65 km2, iar populaţia constituie circa 166,8 miilocuitori. Sursele principale de poluare a atmosferei sunt: uzina “Moldavizolit”, uzina “Electromaş”,fabrica de cărămidă, uzina ambalajelor de sticlă, fabricile de mobilă nr. 4 şi nr. 5, asociaţia de conserve,reţelele termice şi cazangeriile, combinatul de bumbac, transportul auto etc. În anul 2012 au fostprelevate şi analizate 13262 probe de aer de la 3 posturi staţionare de observaţii în baza a 6 indici:suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi aldehidă formică.

Rezultatele observaţiilor efectuate denotă că nivelul de poluare al aerului atmosferic conformconcentraţiilor medii anuale s-a micşorat neesenţial comparativ cu anul precedent. Astfel s-a înregistrato reducere a concentraţiei medii anuale pentru suspensii solide, monoxid de carbon şi aldehida formică şi arămas la acelaşi nivel pentru dioxid de sulf, fenol şi dioxid de azot.

Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au înregistrat pentru: suspensii solide laPOP nr.3, în luna mai şi a constituit 1,3 CMA; dioxid de sulf la POP nr.2 în luna iulie a constituit 0,06CMA; monoxid de carbon la POP nr.3 în luna octombrie a constituit 0,8 CMA; dioxid de azot la POPnr. 3 în luna septembrie a constituit 1,3 CMA; fenol la POP nr.2 în luna septembrie şi la POP nr.3 înluna iunie a constituit 1,7 CMA; aldehida formică la POP nr.3 în luna august a constituit 5,0 CMA.

Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale s-a înregistrat pentru aldehida formică – 1,7 CMA(tab.4.2.6).

Concentraţiile maxime momentane au atins cele mai înalte valori pentru: suspensii solide laPOP nr.3 în luna martie, iulie, septembrie şi a constituit 1,4 CMA, dioxid de sulf la POP nr.2 în lunaiulie a constituit 0,1 CMA; monoxid de carbon la POP nr.3 în luna noiembrie a constituit 4,6 CMA;dioxid de azot la POP nr. 3 în luna decembrie a constituit 2,6 CMA; fenol la POP nr.2 în luna martie aconstituit 2,4 CMA; aldehida formică la POP nr.2 în luna iulie a constituit 1,4 CMA (tab.4.2.7).

11%0%

14%

6%

26%

43%

Suspensii solide Dioxid de sulf Monoxid de carbon Dioxid de azot Fenol Aldehidă formică

Fig. 41. Nivelul poluării aerului în mun. Tiraspol, conform IPA, în a. 2012

Indicele mediu anual complex al poluării atmosferice (IPA6) a constituit 4,39 (fig. 41). Pe parcursulanului valorile indicelui au variat de la 2,40 în luna decembrie pînă la 9,03 în luna august.

- 42 -

Fig. 42. Schema amplasării posturilor staţionare de observaţii în oraşul Tiraspol

- 43 -

Tabelul 4.2.6Caracteristica poluării aerului atmosferic în mun. Tiraspol,

pentru anul 2012

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Con

cent

raţia

med

ie lu

nară

exp

rim

ată

în C

MA

Suspensii solideFenolAldehidă formică

Fig.43. Depăşirea concentraţiilor maxime admisibile înmun. Tiraspol, a. 2012

Conform investigaţiilor, depăşiri a concentraţiilor medii lunare în mun. Tiraspol s-auînregistrat pentru fenol şi aldehida formică, care provin de la sursele fixe şi mobile. Cele mai marivalori s-au înregistrat pentru aldehida formică cu valoarea 4,7 CMA, iar în anul 2011 – 4,9 CMA.


Nr.de

obser-vaţii

Concentraţii anualeNumărul

de zile cudepăşiri

ale CMAmm



CMAmd


CMAmm

Suspensii solide 2733 0,1 0,7 0,7 1,4 5 0,46Dioxid de sulf 2730 0,001 0,02 0,033 0,1 - 0,02Monoxid decarbon 2739 1,7 0,6 23,0 4,6 12 0,61Dioxid de azot 2730 0,01 0,3 0,22 2,6 53 0,25Fenol 959 0,003 1,0 0,024 2,4 53 1,15Aldehidă formică 1371 0,005 1,7 0,050 1,4 1 1,89

“-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA

- 44 -

Tabelul 4.2.7

Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionarede observaţii din mun. Tiraspol pentru anul 2012


Adresele posturilor staţionare de observaţii:

POP nr. 2 – str. Secrier, 2

POP nr. 3 - str. Ceapaev, 91

POP nr. 5 – str. Fedico, 28


Nr.POP

Nr.de

obser-vaţii

Concentraţii anualeNumărulde zile cudepăşiri aleCMA mm



în CMAmd


CMAmm

Suspensiisolide

235

900913920

0,10,10,04

0,70,70,3

0,50,70,4

1,01,40,8

-5-

0,400,710,28

Dioxidde sulf

235

894915921

0,0020,0010,001

0,040,020,02

0,0330,0130,011

0,10,030,02

---

0,030,010,01

Monoxidde carbon

235

900918921

1,61,91,5

0,50,60,5

8,023,010,0

1,64,62,0

571

0,600,670,55

Dioxidde azot

235

894915921

0,010,030,01

0,30,80,3

0,120,220,10

1,42,61,2

5472

0,130,570,10

Fenol 23

478481

0,0030,003

1,01,0

0,0240,021

2,42,1

3328

1,161,11

Aldehidăformică

23

681690

0,0040,005

1,31,7

0,0500,034

1,41,0

1-

1,652,17

- 45 -

4.2.4 MUNICIPIUL BENDER

wwwMunicipiul Bender ocupă un teritoriu de aproximativ 20,86 km2 şi are populaţia de circa 121 miilocuitori.wwwSursele de bază a poluării atmosferei sunt: fabrica de amidon, uzina “Electrofarfor”, fabrica deprelucrare a lînii şi bumbacului, fabrica de mobilă nr.7, uzina “Moldavcabeli”, uzinele de producere abetonului armat nr. 3 şi nr. 7, termocentralele, cazangeriile, transportul auto, etc.wwwPe parcursul anului 2012 în mun. Bender au fost prelevate şi analizate 13644 probe de aer de la 4posturi staţionare, în baza a 5 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azotşi aldehidă formică.

Investigaţiile efectuate la posturile staţionare, denotă că nivelul de poluare a aerului atmosfericîn municipiu conform concentraţiilor medii anuale în comparaţie cu anul precedent s-a majorat pentrumonoxid de carbon, s-a redus concentraţia pentru aldehidă formică şi a rămas la acelaşi nivel pentrususpensii solide, dioxid de azot şi dioxid de sulf.

Depăşiri ale CMA pentru concentraţiile medii anuale s-au înregistrat pentrualdehida formică - 1,7 CMA (tab.4.2.8).

Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au înregistrat la POP nr.4 pentru suspensiisolide – 0,7 CMA, în luna martie; dioxid de sulf – 0,04 CMA în luna iunie la POP nr.5; monoxid decarbon – 0,7 CMA în luna iunie la POP nr.2 şi la POP nr.5; dioxid de azot – 1,3 CMA în lunanoiembrie la POP nr.5 şi pentru aldehida formică – 6,7 CMA în luna iulie la POP nr.5.Concentraţiile maxime momentane au atins cele mai înalte valori pentru: suspensii solide – 0,6 CMA laPOP nr.2 în luna martie; dioxid de sulf – 0,02 CMA la POP nr. 5 în luna iulie; monoxid de carbon – 1,0CMA la POP nr.2 în luna decembrie; dioxid de azot – 2,2 CMA la POP nr.5 în luna noiembrie şi pentrualdehida formică – 3,2 CMA la POP nr.5 în luna august (tab.4.2.9).

11%

18%

12%

59%

Suspensii solide Monoxid de carbon Dioxid de azot Aldehidă formică

Fig. 44. Nivelul poluării aerului în mun. Bender, conform IPA, în a. 2012

Indicele mediu anual complex al poluării atmosferei (IPA4) s-a micşorat în raport cu anul 2011,constituind 3,43. Pe parcursul anului valorile indicelui au variat de la 1,29 în luna decembrie până la8,65 în luna iulie.

- 46 -

Fig. 45. Schema amplasării posturilor staţionare de observaţii în oraşul Bender

- 47 -

Tabelul 4.2.8

Caracteristica poluării aerului atmosferic în mun. Bender,pentru anul 2012


0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

5,0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lunile anului

Con

cent

raţia

med

ie lu

nară

exp

rim

ată

în C

MA

Fig. 46. Variaţia concentraţiei medii lunare pentru aldehida formică,pentru anul 2012 în mun. Bender

În mun. Bender, conform investigaţiilor din anul 2012, cele mai mari valori conformconcentraţiilor medii lunare s-au înregistrat pentru aldehida formică, maxima înregistrîndu-se în lunaiulie cu valoarea 4,7 CMA, menţinîndu-se la acelaşi nivel cu anul 2011. Pe parcursul anului valorile auvariat de la 2,3 CMA în luna mai pînă la 4,7 CMA în luna iulie.


Nr.de

obser-vaţii


aleCMAmm


mg/mcValoarea

exprimată înCMAmd

mg/mcValoarea

exprimată înCMAmm

Suspensii solide 3399 0,1 0,7 0,3 0,6 - 0,37Dioxid de sulf 3415 0,001 0,02 0,008 0,02 - 0,01Monoxid decarbon

3415 1,7 0,6 5,0 1,0 - 0,62

Dioxid de azot 3415 0,02 0,5 0,19 2,2 8 0,41Aldehidă formică 1260 0,005 1,7 0,112 3,2 18 2,02

- 48 -

Tabelul 4.2.9

Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionarede observaţii din mun. Bender pentru anul 2012



Adresele posturilor staţionare de observaţii:

POP nr. 2 – str. Prieteniei, 42

POP nr. 3 – str. Industrială, uzina “Moldavcabeli”

POP nr. 4 – str. Leningradscaia, 37

POP nr. 5 – str. Comunisticescaia


Nr.POP

Nr.de

obser-vaţii

Concentraţii anualeNumărulde zile cu

depăşiri aleCMAmm


mg/mcValoareaexprimată

în CMAmdmg/mc

Valoareaexprimată în

CMAmm

Suspensiisolide

2345

854839851855

0,10,10,10,05

0,70,70,70,3

0,30,20,30,2

0,60,40,60,4

----

0,360,390,400,31

Dioxid desulf

2345

854855851855

0,00030,0010,0010,001

0,010,020,020,02

0,0050,0050,0070,008

0,010,010,010,02

----

0,010,010,010,02

Monoxid decarbon

2345

854855851855

1,71,71,51,9

0,60,60,50,7

5,02,02,04,0

1,00,40,40,8

----

0,620,620,570,66

Dioxid deazot

2345

854855851855

0,010,020,010,04

0,30,50,31,0

0,110,130,070,19

1,31,50,82,2

21-7

0,250,340,260,85

Aldehidăformică

35

630630

0,0030,007

1,02,3

0,0380,112

1,12,3

118

0,963,25

- 49 -

4.2.5 ORAŞUL RÎBNIŢA

Oraşul Rîbniţa ocupă un teritoriu de aproximativ 31,95 km2 şi are populaţia de circa 60 miilocuitori.

Sursele de bază a poluării atmosferei sunt: uzina de ciment şi ardezie, uzina metalurgică,combinatul de zahăr şi alcool, uzina de pompe, uzina de beton armat, parcul de automobile nr.2831 şinr.2, reţelele termice, cazangeriile, transportul auto.

Pe parcursul anului 2012 în or.Rîbniţa au fost prelevate şi analizate 6804 probe de aer de la 2posturi staţionare de observaţii în baza a 4 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon şidioxid de azot.

Rezultatele investigaţiilor efectuate denotă, că în raport cu anul precedent nivelul de poluare alaerului în oraş conform concentraţiilor medii anuale s-a micşorat uşor. Astfel s-a înregistrat o majorarea concentraţiei medii anuale pentru dioxid de azot; s-a micşorat concentraţia de dioxid de sulf şi monoxid decarbon şi a rămas la acelaşi nivel pentru suspensii solide.

Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale nu s-au înregistrat nici pentru un indice monitorizat.(tab. 4.2.10)

Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare, s-au înregistrat pentru: suspensii solide –0,7 CMA la POP nr.1 în luna iunie; dioxid de sulf – 0,1 CMA la POP nr.1, POP nr. 2 în luna ianuarie şifebruarie; monoxid de carbon – 0,4 CMA la POP nr.2 în luna decembrie; dioxid de azot – 1,0 CMA laPOP nr.1, POP nr. 2 în luna aprilie şi mai, la POP nr. 2 în luna noiembrie şi decembrie.

Concentraţiile maxime momentane au atins cele mai înalte valori la POP nr. 2 pentru: suspensiisolide – 1,0 CMA în luna ianuarie; dioxid de sulf – 0,1 CMA în luna februarie; monoxid de carbon – 1,6CMA în luna decembrie şi la POP nr. 1 pentru dioxid de azot – 2,4 CMA în luna august (tab. 4.2.11).

37%

2%23%

38%

Suspensii solide Dioxid de sulf Monoxid de carbon Dioxid de azot

Fig. 47. Nivelul poluării aerului în or. Rîbniţa, conform IPA, în a. 2012

Indicele mediu anual complex al poluării atmosferei (IPA4) s-a micşorat nesemnificativ în raportcu anul 2011, constituind 1,82 (fig.47). Pe parcursul anului valorile indicelui au variat de la 1,57 în lunaianuarie până la 2,10 în luna mai.

- 50 -

Fig. 48. Schema amplasării posturilor staţionare de observaţie în oraşul Rîbniţa

- 51 -

Tabelul 4.2.10Caracteristica poluării aerului atmosferic în

or. Rîbniţa pentru anul 2012


0,8

0,8

1,0 1,0

0,80,80,80,80,8

0,8

0,8

0,5

0,0

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIILunile anului

Con

cent

raţia

med

ie lu

nară

exp

rim

ată

în C

MA

Fig. 49. Variaţia concentraţiei medii lunare pentru dioxid de azot, a. 2012 în or. Rîbniţa

Conform concentraţilor medii lunare, în or. Rîbniţa în anul 2012, cele mai mari valori s-auînregistrat pentru dioxid de azot, maxima fiind 1,0 CMA pe parcursul perioadei aprilie - mai (fig. 49),iar în anul 2011 maxima pentru dioxid de azot nu a fost depăşită, deci observăm ca această valoare acrescut neesenţial pe parcursul perioadei 2011 – 2012.


Nr.de

obser-vaţii

Concentraţii anualeNumărul

de zile cudepăşiri aleCMA mm


mg/mcValoarea

exprimată înCMAmd

mg/mcValoarea

exprimată înCMAmm

Suspensiisolide 1697 0,1 0,7 0,5 1,0 - 0,69Dioxid desulf 1696 0,002 0,04 0,030 0,1 - 0,03Monoxid decarbon 1715 1,1 0,4 8,0 1,6 2 0,41Dioxid deazot 1696 0,03 0,8 0,20 2,4 7 0,69

- 52 -

Tabelul 4.2.11

Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionarede observaţii din or. Rîbniţa pentru anul 2012



Adresele posturilor staţionare de observaţii: POP nr.1 – str. Industrială, 3

POP nr. 2 – str. Gvardeiscaia, 25.


Nr.POP

Nr.de

obser-vaţii


aleCMAmm

IPAmedii maxime

momentane

mg/mcValoarea

exprimatăîn CMAmd

mg/mcValoarea

exprimată înCMAmm

Suspensiisolide

12

847850

0,10,1

0,70,7

0,40,5

0,81,0

--

0,660,71

Dioxid desulf

12

846850

0,0010,002

0,020,04

0,0300,030

0,10,1

--

0,030,03

Monoxid decarbon

12

858857

1,01,1

0,30,3

3,08,0

0,71,6

-2

0,400,42

Dioxid deazot

12

846850

0,030,03

0,80,8

0,200,11

2,41,3

43

0,660,73

- 53 -

4.2.6 POSTUL AUTOMAT DE MONITORING DIN LOC. MATEUŢIÎncepînd cu luna martie a anului 2007 în scopul realizării eficiente a monitoringului privind

calitatea aerului atmosferic s-au iniţiat lucrări de investigare prin amplasarea unei staţii automate de

control în s.Mateuţi, r-nul Rezina. Amplasarea acestei staţii poate fi explicată prin nivelul sporit de

poluare în această zonă din Republica Moldova.

Sursele de bază ale poluării atmosferei în

localitatea Mateuţi, or.Rezina sunt: SA „Ciment”,

or.Rezina, „Combinatul Metalurgic Moldovenesc”, „Uzina

de ciment şi ardezie”, or.Rîbniţa.

Pe parcursul anului 2012 la postul

automat Mateuţi s-au prelevat şi analizat în

mediu cca 97081 probe, cîte 92054 pentru: CO, O3

troposferic, H2S, SO2 , NO dintre care 875 probe pentru

suspensii solide totale şi 4152 probe pentru echivalentul

debitului dozei ambientale a radiaţiei gama.

Indicele mediu anual complex al

poluării atmosferice (IPA8) a constituit 1,4. Pe

parcursul anului valorile indicelui au variat de la

0,7 în luna iunie pînă la 3,2 în luna februarie (fig.51).

Rezultatele investigaţiilor efectuate denotă,

că în raport cu anul precedent, nivelul de poluare a aerului conform concentraţiilor medii anuale nu s-au

schimbat esenţial.

Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au depistat pentru: monoxid de carbon ce a

constituit – 0,07 CMA în luna iunie; ozon – 1,0 CMA s-a înregistrat pe tot parcursul anului făcînd

excepţie lunile mai şi iunie; dioxid de sulf – 0,08 CMA în luna iulie; suspensii solide totale a constituit – 2,1

CMA în luna februarie (fig. 50).

Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale au fost înregistrate pentru ozon – 1,0 CMA.

Concentraţiile maxime momentane în anul 2012 au atins valorile pentru: suspensiile solide

totale – 3,6 CMA înregistrată în luna ianuarie; ozon – 0,3 CMA s-a înregistrat pe tot parcursul anului

facînd excepţie luna iunie; monoxidul de carbon - 0,5 CMA în luna iulie şi august;

Din motive tehnice urmatorii parametri PM10, NH3, NO, NOx, NO2, CH nu s-au monitorizat

sistematic.

Post automat de monitoring al calităţiiaerului atmosferic amplasat în s. Mateuţi,

r-nul Rezina

54

Tabelul 4. 2.12

Caracterizarea poluării aerului atmosferic la postul automat de observaţii Mateuţi, pe perioada anului 2012

Nr.d/o

Denumirea polu-antului

Lunile

Concentraţii medii lunare, mg/mcConcentraţia

medieanuală

Concentraţiamaximăanuală

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIImg/mc CMA mg/mc CMA

1. Monoxid de carbon(CO) 0,04 0,05 0,06 0,12 0,17 0,22 0,18 0,12 0,10 0,07 0,07 0,11 0,1 0,03 1,2 0,2

2. Ozon (O3) 0,03 0,03 0,03 0,03 0,02 0,02 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 1,0 0,05 0,3

3. Dioxid de sulf(SO2)

0,0002 0,0007 0 0 0,0002 0,0004 0,004 0,003 0,002 0,002 0 0,001 0,001 0,02 0,1 0,2

4. Suspensii solidetotale 0,22 0,31 0,19 0,04 0,03 0,03 0,06 0,02 0,03 0,01 0,02 0,05 0,1 0,7 0,6 1,2

„-” – din motive tehnice măsurătorile s-au efectuat spontan.

- 55 -

0

0,5

1

1,5

2

2,5


Lunile anului

Con

cent

raţia

med

ie lu

nară

exp

rim

ată

în C

MA

Ozon

Suspensii solide totale

Fig. 50. Calitatea aerului la postul automat Mateuţi, a. 2012

1,2

3,2

2,3

1,2

0,80,7

1,4

1,01,2

11,2

1,4

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5


Lunile

IPA

8

Fig. 51. Nivelul poluării aerului, conform IPA(8), la postul automat Mateuţi, a. 2012

La postul automat Mateuţi, conform investigaţiilor din anul 2012 cea mai înaltă valoare a IPA8s-a înregistrat în luna februarie, cu valoarea 3,2, iar în anul 2011 maxima IPA8 s-a înregistrat în lunanoiembrie – 3,6, deci observăm că în anul 2012 s-a îmbunătăţit calitatea aerului conformparametrului indicat mai sus.

- 56 -

4.2.7 STAŢIA DE OBSERVAŢII A POLUĂRII AERULUI ÎNCONTEXT TRANSFRONTIER DIN OR. LEOVA

În perioada anului 2012 s-au analizat în total 1392 probe pentru cei 12 poluanţi monitorizaţi(particule cu fracţia PM-10, amoniac - NH3, acid azotic HNO3, dioxid de sulf - SO2, şi ionii: Cl-,NO3

-, SO4

--, NH4+, K+, Na+, Ca++, Mg++) conform programului EMEP nivelul I. Pe parcursul lunilor

martie – noiembrie analiza concentraţiilor compuşilor anorganici în aerul atmosferic nu s-a efectuatdin lipsa consumabililor.

Programul EMEP (Programul de cooperare pentrusupravegherea şi evaluarea transporturilor la distanţe lungi apoluanţilor atmosferici în Europa) a fost lansat în anul 1977 carăspuns la pericolul apărut în legătură cu influenţa ploilor acideasupra mediului înconjurător. EMEP a fost organizat sub egidaONU. În prezent Programul EMEP reprezintă un component alConvenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţelungi (Geneva, 1979). Obiectivul principal a Programului EMEPeste de a furniza date despre concentraţia poluanţilor în Europa,depunerea, emisia, compoziţia şi transportul lor (fluxultransfrontier). În Republica Moldova, observaţii privind calitateaaerului atmosferic conform Programului EMEP, s-au iniţiat în anul2008.

Tabelul 4.2.13Concentraţia medie lunară pentru poluanţii monitorizaţi la staţia din or. Leova

conform Programului EMEP, a. 2012

iNr.d/o

PoluantulConcentraţia medie, µg/m3

Mediaanuală

pentru lunileI II III XI XII

1. Suspensiisolide

(PM-10)

25,9 42,2 35,7 23,8 19,1 29,34

2. Amoniac(NH3)

0,32 0,11 0,11 0,42 0,60 0,31

3. Acid azotic(HNO3)

0,35 0,20 0,20 0,32 0,61 0,33

4. Dioxid desulf (SO2)

1,30 0,16 0,16 1,15 2,67 1,08

5. Ioni de:NO3

-0,81 0,98 0,98 0,61 0,75 0,82

6. Cl- 0,47 0,54 0,54 0,42 0,40 0,477. SO4

-- 0,81 1,10 1,10 1,74 1,53 1,258. NH4

+ 0,69 0,69 0,69 1,49 1,47 1,019. K+ 0,27 0,21 0,21 0,25 0,27 0,2410. Na+ 0,17 0,12 0,12 0,14 0,11 0,1311. Ca++ 0,04 0,01 0,01 0,42 0,38 0,1712. Mg++ 0,16 0,01 0,01 0,07 0,06 0,06

- 57 -

Tabelul 4.2.14Concentraţia dioxidului de azot la staţia din or.Leova conform programului EMEP, a.2012

Polu-antul

Concen-traţia

Lunile Mediaanuală


NO2(µg/m3)

maximalunară 0,72 0,61 0,85 0,51 0,37 0,4 0,46 0,28 0,23 0,75 0,42 0,45 0,50

medialunară 0,22 0,23 0,25 0,24 0,19 0,15 0,22 0,08 0,09 0,18 0,22 0,16 0,18

minimalunară 0,006 0,006 0,01 0,03 0,02 0,02 0,006 0,006 0,006 0,03 0,13 0,01 0,02

Echipament de determinarea calităţii aerului atmosferic încontext transfrontier amplasat lastaţia Leova,inclus în Programulinternaţional EMEP

0,220,23

0,22

0,250,24

0,19

0,15

0,22

0,08

0,09

0,18 0,16

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIlunile

µg/m

3

Fig. 52. Variaţia concentraţiei medii lunare a conţinutului de NO2 în aerul atmosferic la staţiatransfrontieră Leova, a 2012

- 58 -

a) Anioni

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

1,8

2

I II III XI XII

Lunile anului

Con

cent

raţia

med

ie lu

nară

, µg/

m3

Cl- NO3-SO4--

b) Cationi

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

I II III XI XII

Lunile anului

Con

cent

raţia

med

ie lu

nară

, µg/

m3

NH4+K+

Na+

Ca++Mg++

Fig. 53. Variaţia lunară a conţinutului substanţelor anorganice (anioni(a) şi cationi(b) înaerosolii aerului atmosferic la staţia transfrontieră Leova, a. 2012

Conform investigaţiilor efectuate în anul 2012, constatăm că cele mai înalte valori au fostînregistrate pentru SO4

-- la nivelul 1,7 µg/m3 şi pentru NH4+ – 1,5 µg/m3 în luna noiembrie şi

decembrie (fig. 53).

- 59 -

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

2009 2010 2011 2012

Anii

Con

cent

raţia

med

ie a

nual

ă, µ

g/m

3

NH3 HNO3SO2 NO3-Cl- SO4--NH4+ K+Na+ Ca++Mg++

Fig. 54. Conţinutul substanţelor anorganice în aerosolii aeruluiatmosferic la staţia transfrontieră din or. Leova, anii 2009-2012

Conform concentraţiilor medii anuale pentru anul 2012 la staţia Leova, cel mai înalt nivel depoluare a aerului atmosferic a fost înregistrat cu SO2 la nivelul 1,08 şi SO4

- la nivelul 1,25 µg/m3

(fig. 54).Conţinutul substanţelor anorganice în aerosolii aerului atmosferic la staţia Leova, pentru anul

2012, înregistrează o creştere pentru toţi compuşii monitorizaţi comparativ cu anul precedent, cuexcepţia Ca+, K+, şi NH3 care s-au redus nesemnificativ. În comparaţie cu anii 2010 şi 2011,concentraţia substanţelor anorganice în aerosolii aerului atmosferic au înregistrat o creşteresemnificativă în perioada anilor 2009 şi 2012.

- 60 -

5. EVALUAREA CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC PE TERITORIULREPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANUL 2012

În anul 2012 observaţii asupra nivelului de poluare a aerului atmosferic s-au efectuat la 19posturi staţionare amplasate în 5 urbe şi 2 localităţi ale republicii: Chişinău, Tiraspol, Bălţi, Rîbniţa,Bender, Mateuţi, Leova.

Indiciile complex a poluării atmosferei – IPA constituit din suspensii solide, dioxid de sulf,monoxid de carbon, dioxid de azot, sulfaţi solubili, fenol şi aldehidă formică au variat de la 0,7(s.Mateuţi), pînă la 17,96 (mun. Chişinău).

Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale au fost înregistrate pentru: suspensii solide înmun. Bălţi, dioxid de azot în mun. Chişinău, aldehidă formică în toate localităţile unde semonitorizează (mun. Chişinău, Bălţi, Bender, Tiraspol), fenol mun. Tiraspol şi ozon troposferic în s.Mateuţi.

Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii anuale au fost înregistrate pentru: suspensiisolide – 2,0 CMA, dioxid de sulf – 0,2 CMA, sulfaţi solubili – 0,2 CMA în mun. Bălţi; aldehidăformică – 6,0 CMA , dioxid de azot – 1,3 CMA în mun. Chişinău; fenol – 1,0 CMA în mun. Tiraspol,monoxid de carbon - 0,6 CMA în mun. Bender şi Tiraspol (fig. 55) şi ozon troposferic – 1,0 CMA în s.Mateuţi.

Cele mai înalte valori pentru concentraţiile maxime momentane au fost înregistrate pentrususpensii solide totale – 3,6 CMA la postul automat Mateuţi şi în mun. Bălţi, dioxid de azot – 5,6CMA, fenol – 2,4 CMA în mun. Tiraspol; aldehidă formică – 4,1 CMA în mun. Chişinău şi monoxidde carbon – 4,6 CMA în mun. Tiraspol.

Numărul de parametri ce au depăşit concentraţiile maxime momentane anuale au fostînregistraţi în: mun. Chişinău - 5 parametri din 7 monitorizaţi; mun. Tiraspol – 5 parametri din 6monitorizaţi; mun. Bălţi – 3 parametri din 5 monitorizaţi; or. Rîbniţa – 3 parametri din 4monitorizaţi; în mun. Bender pentru 3 parametri din 5 monitorizaţi şi la postul automat Mateuţi – 1parametru din 4 monitorizaţi (tab. 5.1)

În baza celor relatate se poate de concluzionat că nivelul de poluare a aerului atmosferic în toatelocalităţile monitorizate s-a schimbat neesenţial comparativ cu anul precedent.

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

mun.Chişinău mun.Bălţi mun.Tiraspol or.Rîbniţa mun.Bender

Localitatea

Con

cent

raţia

med

ie a

nual

ă ex

prim

ată

în C

MA

Suspensii solideDioxid de sulfSulfaţi solubiliMonoxid de carbonDioxid de azotFenolAldehidă formică

Fig. 55. Gradul de poluare a aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova, în a. 2012

6,0 ↑

- 61 -

Tabelul 5.1Gradul de poluare al aerului atmosferic în anul 2012

pe teritoriul Republicii Moldova

LocalitateaDenumirea poluantului

Concentraţii anualemedii maxime momentane


în CMAmd


în CMAmm

Chişinău

Suspensii solide 0,1 0,7 1,4 2,8Dioxid de sulf (SO2) 0,010 0,2 0,088 0,2Sulfaţi solubili (SO4

-2) 0,01 0,1 0,07 0,2Monoxid de carbon (CO) 1,2 0,4 8,0 1,6Dioxid de azot (NO2) 0,05 1,3 0,48 5,6Fenol (C6H5OH) 0,001 0,3 0,018 1,8Aldehidă formică (CH2O) 0,018 6,0 0,142 4,1

Bălţi

Suspensii solide 0,3 2,0 1,8 3,6Dioxid de sulf (SO2) 0,006 0,1 0,042 0,1Sulfaţi solubili (SO4

-2) 0,02 0,2 0,07 0,2Dioxid de azot (NO2) 0,03 0,8 0,23 2,7Aldehidă formică (CH2O) 0,007 2,3 0,039 1,1

Tiraspol

Suspensii solide 0,1 0,7 0,7 1,4Dioxid de sulf (SO2) 0,001 0,02 0,033 0,1Monoxid de carbon (CO) 1,7 0,6 23,0 4,6Dioxid de azot (NO2) 0,01 0,3 0,22 2,6Fenol (C6H5OH) 0,003 1,0 0,024 2,4Aldehidă formică (CH2O) 0,005 1,7 0,050 1,4

Rîbniţa

Suspensii solide 0,1 0,7 0,5 1,0Dioxid de sulf (SO2) 0,002 0,04 0,030 0,1Monoxid de carbon (CO) 1,1 0,4 8,0 1,6Dioxid de azot (NO2) 0,03 0,8 0,20 2,4

Bender

Suspensii solide 0,1 0,7 0,3 0,6Dioxid de sulf (SO2) 0,001 0,02 0,008 0,02Monoxid de carbon (CO) 1,7 0,6 5,0 1,0Dioxid de azot (NO2) 0,02 0,5 0,19 2,2Aldehidă formică (CH2O) 0,005 1,7 0,112 3,2

Mateuţi

Suspensii solide totale 0,1 0,7 1,8 3,6Dioxid de sulf (SO2) 0,002 0,04 0,6 0,3Monoxid de carbon (CO) 0,1 0,03 2,7 0,5Ozon (O3) 0,03 1,0 0,05 0,3Hidrogen sulfurat (H2S) 0 0 0 0


„-” – din motive tehnice măsurătorile nu s-au efectuat şi nu permit determinarea valorilormedii anuale.

- 62 -

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4C

once

ntra

ţia m

edie

anu

ală

expr

imat

ă în

CM

A

2008

2009

2010

2011

2012

2008

2009

2010

2011

2012

2008

2009

2010

2011

2012

2008

2009

2010

2011

2012

2008

2009

2010

2011

2012

mun. Chișinău mun. Bălţi mun. Tiraspol or. Rîbnița mun. Bender

Localitatea

Dioxid de azot

Monoid de carbon

Dioxid de sulf

Suspensii solide

Fig.56. Calitatea aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova după poluanţii monitorizaţiîn perioada a. 2008 – 2012

Figura 56 ne demonstrează faptul că pe parcursul perioadei a. 2008 – 2012 mun. Chişinău şiBălţi au fost cele mai poluate, cauza fiind emisiile de la sursele fixe şi mobile, care în aceste oraşepredomină cel mai mult.

Substanţele poluante care ajung în atmosferă sunt purtate de curenţii de aer la distanţe mari,se depun pe sol, ajung în bazinele acvatice – se produce dispersarea poluanţilor pe teritorii mari.Produşii de transformare a substanţelor eliminate în atmosferă pot fi cu mult mai periculoşi decîtemisiile iniţiale. Adeseori poluarea antropogenă a atmosferei se datorează unor surse localizate cumsunt coşurile de fum ale întreprinderilor şi motoarelor cu ardere internă. În aceste cazuri este posibilăepurarea şi utilizarea gazelor înainte de eliminarea lor în atmosferă. În cazul emisiilor nelocalizate depe teritorii mari (uzini, platforme de gunoi, staţii de alimentare etc.) protecţia atmosferei trebuieasigurată prin îmbunătăţirea organizării producţiei, crearea sistemelor de aerisire cu localizarea şiepurarea emisiilor gazoase, perfecţionarea proceselor tehnologice etc.

- 63 -

6. TENDINŢELE MODIFICĂRII NIVELULUI DE POLUAREAL AERULUI ATMOSFERIC ÎN REPUBLICA MOLDOVA,

ANII 2008-2012Poluarea aerului atmosferic în oraşele mari este influenţată preponderent de emisiile de la

transportul auto, cazangerii şi întreprinderi mari ale industriei, iar în centrele raionale şi localităţilerurale, de emisiile întreprinderilor mici: mori, fabrici de vin, brutării, cariere, deşeuri, precum şi celeemise din sursele casnice.

În rezultatul evaluării tendinţei de modificare a calităţii aerului bazate pe datele din ultimii 5ani s-a constatat, că nivelul de poluare a aerului s-a majorat pentru suspensii solide, s-a redusneesenţial pentru dioxid de sulf şi o uşoară descreştere pentru monoxid de carbon, dioxid de azot,fenol şi rămîne destul de ridicată pentru aldehidă formică (fig. 58 - 62).

În rezultatul evaluării tendinţei nivelului de poluare a parametrilor monitorizaţi în aerulatmosferic pe parcursul ultimilor 5 ani pe teritoriul Republicii Moldova se constată o majorare aaldehidei formice în 1 oraş din 4 monitorizate, şi o reducere pentru dioxid de sulf, monoxid decarbon şi dioxid de azot în mun. Bălţi, Tiraspol şi Bender. Tendinţa de modificare a poluanţilor debază monitorizaţi este reprezentată grafic în fig.57.

Conform datelor indicate în tabelele 6.1 - 6.5 şi fig.59 - 62 se poate de menţionat, că înansamblu pe republică, nivelul de poluare al aerului atmosferic în raport cu anul 2011, s-aînregistrat o uşoară descreştere.

Nivelul înalt de poluare ce se menţine pe întreaga perioadă nominalizată, poate fi motivatprin: curăţirea insuficientă a străzilor oraşelor; traficul tot mai intens a automobilelor – mijloc detransport ce devine prioritar transportului mai „ecologic” – troleibuzul; suprafeţele afînate,neacoperite cu iarbă a gazoanelor; numeroase întreprinderi mici ce activează fără sisteme de reglareşi neutralizare a noxelor din aerul emis în atmosferă, etc.

-0,015

-0,010

-0,005

0,000

0,005

0,010

0,015

0,020

0,025

Chişinău Bălţi Tiraspol Bender Rîbniţa

Suspensii solideDioxid de sulfDioxid de azotAldehidă formică

Fig. 57. Tendinţa poluării atmosferei în urbelemonitorizate, anii 2008-2012

- 64 -

Tabelul 6.1

Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2008-2012, mun.ChişinăuDenumireapoluantului

Concentraţia Anii Tendinţa2008 2009 2010 2011 2012

Suspensiisolide

medie, mg/mc 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0Valoarea exprimată în CMA 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7

Dioxid desulf

medie, mg/mc 0,01 - 0,007 0,008 0,010 -Valoarea exprimată în CMA 0,2 - 0,1 0,2 0,2

Sulfaţisolubili

medie, mg/mc 0,005 0,01 0,01 0,01 0,01 0,001Valoarea exprimată în CMA 0,05 0,1 0,1 0,1 0,1

Monoxidde carbon


Dioxidde azot

medie, mg/mc 0,05 0,09 0,05 0,06 0,05 -0,003Valoarea exprimată în CMA 1,3 2,3 1,3 1,5 1,3

Fenol medie, mg/mc 0,002 0,002 0,002 0,001 0,001 -0,0003Valoarea exprimată în CMA 0,7 0,7 0,7 0,3 0,3

Aldehidăformică

medie, mg/mc 0,008 - 0,017 0,014 0,018 -Valoarea exprimată în CMA 2,7 - 5,7 4,7 6,0

„-” – din cauza lipsei datelor pentru concentraţia medie anuală, nu a fost posibilă calculareatendinţei conform formulei

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

4,00

2008 2009 2010 2011 2012

Anii

Con

cent

raţia

med

ie a

nual

ă ex

prim

ată

în C

MA

Suspensii solideDioxid de sulfSulfaţi solubiliMonoxid de carbonDioxid de azotFenolAldehidă formică

Fig. 58. Dinamica poluării aerului în perioada anilor2008-2012, în mun. Chişinău

6,0 CMA↑ 5,0 CMA↑ 6,0 CMA↑

- 65 -

Tabelul 6.2

Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2008-2012, mun. BălţiDenumireapoluantului


Suspensiisolide


Dioxidde sulf


Sulfaţisolubili


Monoxidde carbon

medie, mg/mc - - - - - -Valoarea exprimată în CMA - - - - -

Dioxidde azot


Aldehidăformică


0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

2008 2009 2010 2011 2012Anii

Con

cent

raţia

med

ie a

nual

ă ex

prim

ată

în C

MA

Suspensii solideDioxid de sulfSulfaţi solubiliMonoxid de carbonDioxid de azotAldehidă formică

Fig. 59. Dinamica poluării aerului în perioadaanilor 2008-2012, mun. Bălţi

- 66 -

Tabelul 6.3Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2008-2012,

mun. TiraspolDenumireapoluantului


Suspensiisolide


Dioxidde sulf


Monoxidde carbon


Dioxidde azot


Fenol medie, mg/mc 0,004 0,004 0,004 0,004 0,003 -0,0002Valoarea exprimată în CMA 1,3 1,3 1,3 1,3 1,0

Aldehidăformică


0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

2008 2009 2010 2011 2012Anii

Con

cent

raţia

med

ie a

nual

ă ex

prim

ată

în C

MA

Suspensii solideDioxid de sulfMonoxid de carbonDioxid de azotFenolAldehidă formică

Fig. 60. Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2008-2012, mun. Tiraspol

- 67 -- 67 -

Tabelul 6.4

Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2008-2012,mun. Bender



Suspensiisolide


Dioxidde sulf


Monoxidde carbon


Dioxidde azot


Aldehidăformică


0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

4,00

2008 2009 2010 2011 2012Anii

Con

cent

raţia

med

ie a

nual

ă ex

prim

ată

în C

MA

Suspensii solideDioxid de sulfMonoxid de carbonDioxid de azotAldehidă formică

Fig. 61. Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2008-2012, mun. Bender

- 68 -- 68 -

Tabelul 6.5Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2008-2012,

or. Rîbniţa

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

1,40

2008 2009 2010 2011 2012

Anii

Con

cent

raţia

med

ie a

nual

ă ex

prim

ată

în C

MA

Suspensii solideDioxid de sulfMonoxid de carbonDioxid de azot

Fig. 62. Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2008-2012, or. Rîbniţa



Suspensiisolide


Dioxidde sulf


Monoxidde carbon


Dioxidde azot


- 69 -

7. INVESTIGAREA PARTICULELOR CU FRACŢIA PM10 mkmÎN AERUL ATMOSFERIC, ANUL 2012

Interesul general faţă de poluarea aerului este extrem de mare, problema fiind deseori încentrul dezbaterilor organizaţiilor internaţionale. Cele mai multe dintre efecte asupra sănătăţii alepoluării sunt legate de pulberile în suspensie.

Pulberile în suspensie după natura sa sunt foarte diverse şi datorită proprietăţilor fiziceaceste particule pot călători sute şi mii de kilometri în atmosferă. Acestea sunt emise dintr-o gamălargă de surse: transporturi, producerea energiei (energie electrică, încălzire), procese industriale şiagricole. O parte din ele se formează în atmosfera de la poluanţii gazoşi, cum ar fi dioxidul de sulf,oxizii de azot sau amoniac. Marea parte a PM sunt transportate în Moldova din ţările vecine, dartotuşi impactul expunerii asupra populaţiei se datorează în mare parte emisiilor din sursele locale.

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de compuşi chimici diferiţi, careprovin dintr-o varietate mare de surse şi dimensiunea acestora variază în dependenţă de mărime.Cele mai frecvente dimensiuni ale pulberilor sunt: TSP (pulberi totale în suspensie) cuprinde toate particulele din aer PM10 - particule cu un diametru aerodinamic mai puțin de10 microni; PM2.5 - particule cu un diametru aerodinamic mai mic de 2,5 microni Particule cu fracțiunea mijlocie (între 2,5 și 10 microni) Particule ultrafine - particule cu un diametru aerodinamic mai puțin de 0,1 microni FN (Fum Negru) utilizat pe scară largă ca

indicator de aerosoliPraful sau pulberile în suspensie provin din

diviziunea materiei fine în particule aproape coloidale de10-100 nm. Sursele artificiale generatoare de praf, cenuşăşi fum cuprind, în general, toate activităţile omeneştibazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi.O importantă sursă industrială, în special de praf, oreprezintă industria materialelor de construcţie, care are labază prelucrarea unor roci naturale (silicaţi, argile, calcar,magnezit, ghips etc.). Din cadrul larg al industrieimaterialelor de construcţii se detaşează, sub aspectulimpactului exercitat asupra mediului ambiant, industriacimentului.

Pulberi cu fracţia 10 mkm (PM 10).Suspensiile solide de o mărime mai mică ca PM-10 înprocesul respiraţiei sunt stopate în partea superioară asistemului respirator, producînd leziuni şi îmbolnăviri Echipamentul pentru determinareagrave ale traheii. Acţiunea acestor particule reduce durata PM10 mkm în aerul atmosfericmedie a vieţii aproximativ cu un an şi se exprimă prin urmărinegative pentru sistemul de respiraţie şi cardiovascular, în prealabil la copii şi la persoanele cuvîrsta înaintată. Astfel rezultatele investigaţiilor denotă că acţiunea negativă a PM-10 asuprasănătăţii populaţiei orăşeneşti din toată lumea este cauzată a cca 800 mii de decesuri înainte devreme pe an. PM afectează, de asemenea, temperatura Pământului prin “împrăştierea” şi absorbţiaradiaţiei solare şi terestre. În plus, aerosolii influenţează indirect echilibrul radiativ prin afectareaproprietăţilor optice, frecvenţele şi duratele de viaţă ale norilor.În Uniunea Europeană valorile limită pentru PM10 mkm (Directiva 2008/50/CE a Consiliului),constituie:media anuală - 40 µg m-3 ;media zilnică/ 24 ore 50 µg m-3. Media zilnică nu ar trebui să fie depăşită mai mult de 35 zile/anValorile limită pentru PM10 mkm a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (2005) constituie:media anuală: < 20 µg m-3

media zilnică / 24 ore - 50 µg m-3 (nu mai mult de 3 zile/an).

- 70 -

Tabelul 7.1Investigarea pulberilor cu fracţia PM10 mkm, în mun. Chişinău, concentraţie

exprimată în µg/m3

Sez Proba Perioada de prelevare Volumul deaer m3

Con.µg/m3Ia

rna

1 26.01.2012 57.8045 28,542 27.01.2012 55.6111 25,173 28.01.2012 58.3942 37,674 30.01.2012 58.3587 24,05 31.01.2012 58.9206 39,886 01.02.2012 61.7421 41,307 02.02.2012 61.8237 38,018 03.02.2012 50.3750 36,729 04.02.2012 49.5638 32,28

med 33,73max 41,30min 24,0

Var

a

10 02.07.2012 53.1139 22,5911 03.07.2012 58.1787 31,8012 04.07.2012 48.9669 42,8913 05.07.2012 49.2408 43,6614 06.07.2012 51.0763 37,2015 09.07.2012 51.0079 41,1716 10.07.2012 51.6882 30,9517 11.07.2012 52.0816 27,8418 12.07.2012 52.0812 24,0019 13.07.2012 51.8624 33,7420 16.07.2012 52.5396 16,1821 17.07.2012 52.8736 21,7522 18.07.2012 52.9189 17,0123 19.07.2012 52.0402 23,0624 20.07.2012 51.4665 27,20

med 29,40max 43,66min 16,18

Anu

al med 31,03max 43,66min 16,18

- 71 -

0

5

10

15

20

25

30

35

Pulberi totale PM10

investigaţii înperioada deiarnăinvestigaţii înperioada devară

µ g/m 3

Fig.63 Valorile concentraţiei medii (exprimată în µg/m3) a pulberilor totale şi РМ10 mkmîn perioada de iarnă şi vară a anului 2012

În mun. Chişinău, conform investigaţiilor din anul 2012, valorile concentraţiilor medii anualeau indicat 31,03 µg/m3, iar cele mai înalte valori pentru PM10 mkm conform (tab.7.1) s-auînregistrat în perioada de vară cu maxima 43,66 µg/m3. Pulberile în suspensie sunt transmise îndependenţă de direcţia şi viteza vîntului. În mun. Chişinău particulele de PM10 au atins valoareamaximă în partea de Nord şi Nord – Vest cu valoarea 43,7 µg/m3, ceea ce poate fi cauzată de maimulte surse amplasate în partea nordică a republicii: uzina de ciment şi ardezie, combinatul de zahărşi alcool, uzina de pompe, uzina de beton armat, parcuri de automobile, reţele termice, cazangerii,transportul auto etc, de asemenea cauza gradului înalt de poluare este determinat şi de poluareatransfrontalieră, din diferite regiuni ale ţărilor vecine.

22,6

38

27,2

23,1

31,8

41,943,7

41,3

0

10

20

30

40

50N

NE

E

S E

S

S V

V

NV

41,2

- a ca lm ie

Fig.64 Concentraţia diurnă a PM10 mkm (exprimată în µg/m3), în mun. Chişinău, anul 2012 lamanifestarea diverselor direcţii ale vîntului.

- 72 -

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100%

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

umeditat.relativăconcentr.diurnă

Concentrţia medie zilnică a PM10 faţă de umiditatea relativă (valoarea medie diurnă,%), înperioada de iarnă a anului 2012

0

10

20

30

40

50

60

70

80%

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50umeditat.relativă

concentr.diurnă

Fig. 65 Concentrţia medie zilnică a PM10 faţă de umiditatea relativă (valoarea medie diurnă,%),în perioada de vară a anului 2012

mg/m3

mg/m3

- 73 -

Conform datelor din fig. 65 observăm că cea mai mare concentraţie de PM10 a fost înregistratăla umiditatea relativă de aproximativ 43 % în perioada de vară cu valoarea 43,7 mg/m3, iar înperioada de iarnă valorile maxime a PM10 în atmosferă au înregistrat 41,3 mg/m3, cu umiditatearelativă de 72 % ceea ce denotă că odată cu creşterea umidităţii scade concentraţia elementelor înPM10.

Unul dintre principalii factori care contribuie la micşorarea poluanţilor în atmosferă esteumiditatea. Aerul atmosferic conţine în permanenţă o cantitate oarecare de apă sub formă de vapori,care îi dau o stare de umiditate. Aceasta se opune difuziei poluanţilor şi respectiv micşorăriiconcentraţiei lor, împiedicând particulele să se deplaseze. Umiditatea crescută duce la formarea ceţiicare produce concentrarea impurităţilor. În zonele poluate ceaţa se formează frecvent dînd naşteresmogului. La apariţia de precipitaţii se produce spălarea de impurităţi a atmosferei; ploaia realizeazăspălarea atmosferei în principal de gaze, iar zăpada de particule solide.

Echipamentul pentru determinarea PM10 mkm în aerul atmosferic amplasat în mun. Chişinău

Aerosolii se definesc ca un ansamblu de particule, solide sau lichide, aflate în dispersie într-unmediu gazos. Dacă particulele sunt solide, se obţine fum; dacă sunt lichide, se obţine ceaţă. Gazul senumeşte faza dispersantă, uneori faza dispergantă iar particulele de solid sau lichid, faza dispersă.Prezenţa aerosolilor este adesea dăunătoare, pentru îndepărtare lor se utilizează aspiratoare,filtrarea, udarea sau electroforeza aerului atmosferic.

Dimensiunile caracteristice ale aerosolilor în atmosferă se situează în general înintervalul m. Când particulele aerosolilor se ciocnesc, ele de regulă se alipesc, astfelîncât aerosolii obişnuiţi sunt instabili. Uneori se înţelege prin termenul aerosol totalitateaparticulelor conţinute în aerul atmosferic.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Solid

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lichid

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gaz

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fum

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cea%C8%9B%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Metru

- 74 -

0

1

2

3

4

5N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

num ă rulde ca zuri

Fig.66 Repartizarea ciclică a concentraţiilor elementelor în dependenţă de direcţia vântului înperioada campaniei anului 2012

Tabelul 7.2

N NE E SE S SV V NV calm

S * 1,43 1,37 0,99 0,44 0,41 0,42 0,69 0,85 0,79K 0,64 0,58 0,47 0,53 0,44 0,39 *0,65 0,59 *0,68Ti 0,09 0,05 0,03 0,08 0,06 0,05 *0,12 0,1 0,09Cr 0,008 0,01 *0,011 0,004 0,002 0,004 0,005 0,007 0,004Mn 0,03 *0,04 0,02 0,03 0,02 0,02 0,03 0,03 0,03Fe 1,19 1,25 0,85 1,1 0,56 0,55 *1,3 1,16 1,19Co 0,005 0,004 0,005 0,005 0,002 0,002 0,004 0,005 0,004Zn 0,033 *0,125 0,09 0,024 0,006 0,004 0,021 0,056 0,014Ga *0,004 0,003 0,002 0,001 0,001 0,002 0,003 *0,005As 0,005Se 0,008 0,007Br 0,004 *0,007 0,006 0,002 0,002 0,001 0,004 0,004 *0,009Rb 0,001 *0,004 0,003 0,003 0,0003 0 0,002 *0,004 0Sr 0,016 0,01 0,008 0,014 *0,008 0,005 *0,017 *0,017 *0,018I 0,002

Cs 0,002 0,0002 0,012 *0,014Ba *0,02 0,016 0,012 0,009La 0,027 0,024 0,022 0,011 0,005 0,015 0,006 *0,03Pb 0,025 *0,052 0,041 0,007 0,004 0,001 0,004 0,015 0,008

* - Cele mai mari concentraţii ale elementelor depistate

În baza celor relatate se poate de concluzionat că cele mai multe cazuri de repartizare aelementelor în atmosferă s-au înregistrat: în partea de Nord – 3 cazuri; Vest - 4 cazuri; Nord-Vest –4 cazuri şi Nord-Est – 5 cazuri.

- 75 -

9178

75727678

717070

8

6

211

11

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

26.ian 27.ian 28.ian 30.ian 31.ian 01.feb 02.feb 03.feb 04.feb0

2

4

6

8

10

12

umedit.relativă

numarul elementelor cuconcentr.max.

număruldeelemente

Fig. 67 Corelaţia dintre numărul elementelor care au înregistrat concentraţii maxime peparcursul diurnei şi umiditatea relativă, în perioada campaniei de iarnă a anului 2012

Tabelul 7.3data 26.ian 27.ian 28.ian 30.ian 31.ian 01.feb 02.feb 03.feb 04.febumed.relativă 70 70 71 78 76 72 75 78 91

S 1,09 0,71 0,79 0,6 0,67 *1,3 0,99 *1,37 0,72K 0,42 0,29 *0,51 0,27 0,26 0,38 0,47 *0,58 0,28Ti 0,74 0,41 0,55 0,39 0,37 0,6 *0,85 *1,25 0,29Cr 0,007 0,004 0,005 0,005 0,002 0,006 *0,011 *0,01 0,002Mn 0,02 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 *0,04 0,01Fe 0,74 0,41 0,55 0,39 0,37 0,6 *0,85 *1,25 0,29Co 0,003 0,002 0,003 0 0,002 0,003 *0,005 *0,004 0,002Zn 0,052 0,036 0,068 0,056 0,05 *0,125 0,09 *0,115 0,065Ga 0,001 0,003 0,003 *0,004 0,001 0,002 0,001As 0,005Se *0,008 0,007Br 0,002 0,002 0,003 0,002 0,004 *0,007 *0,006 0,005 0,005Rb 0,001 0 0,0001 0,0002 *0,0003 0,002 *0,003 *0,004 0Sr *0,008 0,004 0,005 0,003 0,004 0,007 *0,008 *0,01I 0,002

CsBaLa 0,002 0,005 0,02 0,002 0,009 *0,024 *0,022 0,014 0,021Pb 0,04 0,028 0,024 0,032 0,025 *0,049 0,041 *0,052 0,024


Conform investigaţiilor, în perioada campaniei de iarnă, cel mai înalt număr de elemente înaerosoli a fost depistat la data de 03 februarie, care a constituit 11 elemente; 02 februarie – 8elemente; 01 februarie – 6 elemente şi cele mai puţine elemente s-au depistat la data de 31 ianuarie– 2 elemente; 28 ianuarie – 1 element şi 26 ianuarie – 1 element. Creşterea elementelor în aerosoliiatmosferici poate fi condiţionată în dependenţă de manifestarea condiţiilor meteorologice: viteza şidirecţia vîntului sau calmia atmosferică.

%

- 76 -

0

10

20

30

40

50

60

70

80

02.iul 03.iul 04.iul 05.iul 06.iul 09.iul 10.iul 11.iul 12.iul 13.iul 16.iul 17.iul 18.iul 19.iul 20.iul

%

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

umedit.relativănumărul elementelor cu conc.max.

număruldeelemente

Fig. 68 Corelaţia dintre numărul elementelor care au înregistrat concentraţii maxime peparcursul diurnei şi umiditatea relativă, în perioada campaniei de vară a anului 2012

Tabelul 7.4data 02.iul 03.iul 04.iul 05.iul 06.iul 09.iul 10.iul 11.iul 12.iul 13.iul 16.iul 17.iul 18.iul 19.iul 20.iul

umiditatearelativă 38 34 39 43 37 42 58 68 76 61 76 56 64 52 45

S 0,44 0,53 *0,85 *1,43 0,76 0,79 0,69 0,55 0,4 0,58 0,46 0,3 0,28 0,42 0,41

K 0,53 *0,65 0,59 0,6 0,64 *0,68 0,43 0,26 0,22 0,32 0,18 0,21 0,19 0,39 0,44

Ti 0,08 *0,12 *0,1 0,09 0,09 0,09 0,06 0,04 0,03 0,05 0,02 0,03 0,03 0,05 0,06

Cr 0,004 0,003 *0,007 *0,008 0,004 0,004 0,002 0,005 0,005 0,003 0,001 0,002 0,005 0,004 0,002

Mn *0,03 *0,03 *0,03 *0,03 0,02 *0,03 0,02 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02

Fe 1,1 *1,3 1,16 *1,19 1,06 *1,19 0,73 0,46 0,33 0,67 0,24 0,36 0,39 0,55 0,56

Co *0,005 0,004 *0,005 *0,005 0,003 0,004 0,003 0,002 0,002 0,004 0,002 0,002 0,003 0,002 0,002

Zn *0,024 0,021 0,018 *0,033 0,014 0,014 0,008 0,005 0,006 0,026 0,002 0,004 0,004 0,006

Ga 0,001 0,002 0,002 *0,003 0,0001 *0,005 0,002 0,001 0,001

As

Se

Br 0,002 0,001 0,002 0,003 0,003 *0,009 *0,004 *0,004 0,001 0,001 *0,004 *0,004 0,001 0,001 0,002

Rb *0,003 0,002 *0,004 0,001 0 0 0,001 0 0,0001 0 0,0001 0 0 0,0003

Sr 0,014 0,017 0,014 0,015 0,016 *0,018 0,014 0,008 0,005 0,017 0,004 0,005 0,006 0,007 0,008

ICs 0,002 0,008 0,014 0,012 0,0002

Ba *0,016 0,012 0,02 *0,014 0,009

La 0,011 0,006 0,018 *0,027 *0,026 0,004 0,018 0,003 *0,03 0,029 0,0008 0,015 0,005

Pb 0,007 0,004 *0,015 0,011 0,005 0,008 0,004 0,002 0,002 0,009 0 0 0 0,001 0,004


Conform investigaţiilor, în perioada campaniei de vară, cel mai înalt număr de elemente înaerosoli a fost depistat la data de 05 iulie, care a constituit 9 elemente; 04 iulie – 7 elemente; 09iulie – 6 elemente şi cele mai puţine elemente s-au depistat la data de 10, 11 şi17 iulie a cîte 1element.

- 77 -

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

investigaţii în perioada de iarnă investigaţii în perioada de vară

S K TiCr Mn FeCo Zn GaAs Se BrRb Sr ICs Ba LaPb

Fig.69 Concentraţiile elementelor în aerosolii atmosferici în mun. Chişinău în perioadacampaniei de iarnă şi vară a anului 2012 (exprimate în µg/m3)

După concentraţia elementelor în aerosolii atmosferici în perioada anului 2012 cel mai înaltnivel de poluare a fost înregistrat pe timp de vară pentru sulf cu valoarea 1,43 µg/m3; potasiu 0,68µg/m3 şi pentru fier 1,3 µg/m3.

Asupra nivelului de poluare şi răspîndire a nocivelor în stratul atmosferic inferior în modsemnificativ influenţează factorul antropogen. Prezenţa compuşilor de sulf şi fier în atmosferă estecauzată în mare măsură de industria siderurgică, în aceastǎ industrie, minereul de fier şi cǎrbunelesunt materiile prime care degajǎ în atmosferǎ atât poluanţi solizi (praf de minereu, cenuşǎ şi praf decǎrbune), cât şi poluanţi gazoşi (compuşi ai sulfului şi carbonului). Datoritǎ noilor tehnologiiintroduse pentru fabricarea fontei şi a oţelului, şi datoritǎ consumului ridicat de oxigen, poluarea dinaceastǎ industrie a devenit din ce în ce mai complexǎ. Principalii poluanţi sunt: prafurile şiparticulele fine, fumurile, în special cele roşii ale oxidului de fier şi bioxidul de sulf. Raza derǎspândire a acestor poluanţi ajunge uneori la mai mulţi kilometri. De asemenea un aport majorasupra nivelului de poluare a atmosferei este adus de industria termoenergetică care elimină înatmosferǎ poluanţi cum ar fi: praful (cenuşǎ, particule de cǎrbune nears, zgurǎ), oxizii de sulf şi deazot, iar în cantitǎţi mai mici: hidrocarburi, funingine, sulfaţi şi acizi organici. Toţi combustibiliiuzuali (pǎcurǎ, cocs, cǎrbune) conţin cenuşǎ provenitǎ din substanţele solide necombustibile. Înmod normal combustibilii gazoşi sau cei distilaţi nu conţin impuritǎţi solide, dar în condiţii deardere necorespunzǎtoare ei produc funingine. Partea vizibilǎ a emisiilor este concretizatǎ prin fumcare, în funcţie de natura combustibilului şi felul combustiei are culori diferite. De exemplu, laarderea cǎrbunelui inferior, de la care rezultǎ multǎ cenuşǎ, fumul este de culoare gri albicioasǎ. Laarderea incompletǎ a cǎrbunelui şi a produselor petroliere se eliminǎ mult combustibil nears, iarfumul capǎtǎ o culoare neagrǎ.

În mun. Chişinău, poluarea atmosferei este provocată în mare măsură de mijloacele detransport, care elimină în aerul atmosferic o cantitate mare de metale grele, în particular a unormetale toxice cum nichel, plumb, cupru. Metalele ajung în aer sub formă de aerosoli solizi carerezultă la arderea cărbunelui, petrolului, turbei şi unor minereuri, din fumul cuptoarelor de topire laproducerea oţelului şi a aliajelor metalice. Ca rezultat al activităţii antropogene ajung în atmosferăcantităţi de cîteva ori mai mari de aur, cadmiu, plumb, staniu, seleniu, telur şi alte metale, decît dinsurse naturale.

mg/

m3

- 78 -

Programul Compact al Corporaţiei Provocările MileniuluiReabilitarea drumului M2 Sărăteni-Soroca

Traseul Sărăteni – Ghindeşti

Reabilitarea drumului Sărătenii Vechi-Sorocaare loc în cadrul programului Compact finanţat deGuvernul SUA prin intermediul CorporaţieiProvocările Mileniului. Proiectul prevedereabilitarea porţiunii traseului naţional M2 de laintersecţia Sărăteni spre raionul Soroca pînă laintersecţia Drochia, care are o lungime de 93 km.Traseul serveşte drept legătură importantă întreRepublica Moldova şi Ucraina pentru traficul depasageri, bunuri şi servicii şi a fost inclus de cătreGuvern în priorităţile Strategiei Naţionale deDezvoltare şi ale Strategiei privind InfrastructuraTransportului Terestru. Această porţiune de drumva avea asigurată şi infrastructura adiacentă fiindiluminată, vor fi construite trotuare şi staţii deaşteptare şi va fi asigurat accesul către instituţiilede menire socială. Termenul pentru finalizarealucrărilor de reabilitare a drumului Sărăteni-Sorocaeste finele anului 2014.

Pentru evaluarea impactului asupra mediuluişi sănătăţii populaţiei şi în special determinareaconcentraţiilor poluanţilor atmosferici care potrezulta din lucrările de reabilitare a drumului M2,se solicită investigarea acestora în anumite puncteale localităţilor selectate, luînd în consideraţiezonele cu o densitate a populaţiei mai sporită cît şi şantierul companiei Onur Summa dislocat inoraşul Ghindeşti.

Investigarea pulberilor totale cît şi particulelor cu fracţia PM10 mkm în punctul de colectare

- 79 -

Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia naţională cît şi internaţională, cuConcentraţii maxime admisibile aprobate, avînd scopul de a evita, preveni şi reduce efectele nociveasupra sănătăţii umane şi a mediului.

Rezultatele investigaţiilor constată existenţa unei corelaţii directe între intensitateaconcentraţiilor pulberilor investigate şi parametrii meteorologici atestaţi în perioada prelevării şi înspecial prezenţa sau absenţa precipitaţiilor. Cea mai mare concentraţie a pulberilor în suspensiitotale s-a înregistrat în punctul de colectarea nr.1 – Intersecţia drumului Sărăteni-Soroca,atestînd valoarea de 52,56 µg/m3, iar pentru particulele cu fracţia 10 mkm cea mai mareconcentraţie s-a depistat în punctul nr.2 – Gimnaziul Ţînţăreni, atestînd valoarea de 46,82µg/m3 (fig.70). Prezenţa unei concentraţii mai sporite în aceste puncte o poate dovedi şi faptulprezenţei drumului în nemijlocita apropiere de locul colectării mostrelor.

Cele mai mici valori pentru pulberile totale şi particulele cu fracţia 10 mkm s-auînregistrat în punctul de colectare nr.8 - Centrul de Sănătate din oraşul Ghindeşti, atestînd valorile16,46 µg/m3 şi 21,29 µg/m3 respectiv. Reducerea concentraţiilor poluanţilor investigaţi poate fiexplicată prin faptul instabilităţii atmosferice, vînturi şi precipitaţii – condiţii atestate în ziuaprelevării probelor (fig. 71 şi 72).

0 10 20 30 40 50 60

Intersect Sărăteni-Soroca

Gimnaziu Ţînţăreni

Liceul Negureni

Centrul Sănătate Brînzenii-Noi

Gimnaziu-Grădiniţă Ordăşei

Gimnaziu Prodăneşti

Primăria Ghindeşti

Onnur Summa-baza Ghîndeşti

Centrul Sănătate Ghîndeşti

PM10Pulberi totale

µg/m3

Fig.70. Valorile concentraţiilor pulberilor în suspensie totale şi particolelor cu fracţia 10 mkm

Tabelul 7.5

Nr.punct.

Datainvestigării Localitatea

Concentraţia exprimată in µg/m3PM10mkm Pulberi totaleValoarea

admisibilădiurnă - 50 µg/m3

Valoarea admisibilădiurnă - 150 µg/m3

1. 23.11.12 Intersecţ. Sărăteni-Soroca 43,05 52,562. 24.11.12 Gimnaziu Ţînţăreni 46,82 36,783. 25.11.12 Liceul Negureni 38,91 23,914. 26.11.12 Centrul Sănatate Brînzenii-Noi 41,27 25,555. 27.11.12 Gimnaziu-Grădiniţă Ordăşei 39,72 26,046. 28.11.12 Gimnaziu Prodăneşti 42,57 31,647. 07.12.12 Primăria Ghindeşti 35,22 27,29

8. 08.12.12 ŞantierulOnnur Summa din Ghindeşti 24,70 20,83

9. 09.12.12 Centrul Sănătate Ghindeşti 21,29 16,46

- 80 -

0

10

20

30

40

50

60

NE(2-7m/s) NV(0-2m/s) SE(3-8m/s) S(3-8m/s) S(5-10m/s) S(5-10m/s) NV(3-8m/s) SE(4-9m/s) NE(7-12m/s)

23.11.2012 24.11.2012 25.11.2012 26.11.2012 27.11.2012 28.11.2012 07.12.2012 08.12.2012 09.12.2012

Direcţia şi viteza vîntului

PM10µg/m3

Fig.71 Variaţia concentraţiilor particulelor cu fracţia PM 10 mkm în dependenţă de parametriimeteorologici

0

10

20

30

40

50

60

NE(2-7m/s)NV(0-2m/s) SE(3-8m/s) S(3-8m/s) S(5-10m/s) S(5-10m/s) NV(3-8m/s) SE(4-9m/s) NE(7-12m/s)

23.11.2012 24.11.2012 25.11.2012 26.11.2012 27.11.2012 28.11.2012 07.12.2012 08.12.2012 09.12.2012

Direcţia şi viteza vîntului

Pulberi totaleµg/m3

Fig.72 Variaţia concentraţiilor pulberilor în suspensie totale în dependenţă de parametriimeteorologici

Concentraţiile mari a pulberilor probabil pot fi asociate cu traficul auto şi activităţileantropice. Analiza datelor obţinute indică faptul că în timpul iernii, atunci când condiţiilemeteorologice se caracterizează prin inversiuni frecvente, concentraţiile PM 10 mkm sunt mai mari.Aşa dar viteza vîntului, turbulenţa, inversiunea verticală de amestec, etc. care determină diluareamai mult sau mai puţin a poluanţilor emişi şi, astfel, şi fluctuația concentraţiilor acestora.În localităţile rurale arderea lemnului este recunoscută ca o sursă importantă de poluare a mediuluiambiant şi în special ca o sursă majoră a PM10 mkm.

- 81 -

8. INVESTIGAREA PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE, ANUL 20128. 1 COMPOZIŢIA CHIMICĂ A PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE

Precipitaţiile sunt deosebit de eficiente în spălarea atmosferei, parametrii lor cantitativi şicalitativi constituind indicatori preţioşi pentru evaluarea efectelor surselor de poluare a atmosfereiatît la nivel regional cît şi la nivel local, datorită surselor proprii. Apa din precipitaţii îşi poatemodifica proprietăţile naturale datorită dizolvării unor poluanţi, fenomen care şi necesităinvestigarea riguroasă a compoziţiei chimice a precipitaţiilor.

Reţeaua republicană de observaţii asupra poluării precipitaţiilor atmosferice a activat în anul2012 în baza a 9 staţii meteorologice amplasate în următoarele localităţi: mun.Chişinău, or.Bălţi,or. Leova, or.Cahul, s.Corneşti, or.Camenca, or.Dubăsari, or.Tiraspol şi or.Rîbniţa, unde lunar s-aurecoltat probe de precipitaţii. Precipitaţiile colectate la staţiile Camenca, Dubăsari, Tiraspol şiRîbniţa au fost analizate în partea stîngă a Nistrului. În CMCAARM, probele recoltate au fostsupuse încercărilor de laborator după următorii indici: SO4

--, Cl-, NO3-, Na+, K+ Ca++, Mg++, NH4

+,conductivitatea şi reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen (pH), aplicînd metodacromatografiei ion-selective prin intermediul ion cromatografului IC-1000 şi HCO-

3 aplicîndmetoda titrimetrică. Probele din stînga Nistrului au fost analizate numai dupa indicii: SO4

--, NH4+,

Cl-, NO3-, şi reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen (pH).

În anul 2012 valorile concentraţiilor medii anuale ale ionilor de sulfat au variat de la 2,02mg/dmc (or. Chişinău) pînă la 13,27 mg/dmc (or.Leova); concentraţiilor medii anuale ale ionilor declor au variat de la 0,56 mg/dmc (or. Dubăsari) pînă la 18,93 mg/dmc (or.Leova); concentraţiileionilor de nitrat au variat de la 0,76 mg/dmc (or. Camenca) pînă la 12,64 mg/dmc (or.Leova);concentraţiilor medii anuale ale ionilor de amoniu au variat de la 0,07 mg/dmc (or. Rîbniţa) pînă la2,98 mg/dmc (or.Bălţi); concentraţiile ionilor de sodiu au variat de la 0,03 mg/dmc (or. Bălţi) pînăla 2,13 mg/dmc(or.Cahul); concentraţiile ionilor de potasiu au variat de la 0,40 mg/dmc (or. Leova)pînă la 1,65 mg/dmc (or. Bălţi); valorile concentraţiilor medii anuale pentru ioni de calciu auvariat de de la 2,87 mg/dmc (or. Leova) pînă la 20,25 mg/dmc (or.Bălţi); concentraţiilor mediianuale ale ionilor de magneziu au variat de la 0,55 mg/dmc (or. Leova) pînă la 2,05 mg/dmc(s.Corneşti); concentraţiile ionilor hidrogenocarbonaţi au variat de la 14,95 mg/dmc (or. Leova)pînă la 46,60 mg/dmc(or.Bălţi); concentraţiile medii anuale ale conductivităţii au variat de la 29,81mg/dmc (or. Leova) pînă la 110,81 mg/dmc(or.Bălţi).

-5

5

15

25

Chişinău Cahul Leova Dubăsari Corneşti Bălţi Camenca Rîbniţa Tiraspol

Staţiile

Con

cent

raţia

med

ie a

nual

ă, m

g/l

SO4 Cl NO3

NH4 Na K

Ca Mg HCO3

Fig. 73. Compoziţia chimică a precipitaţiilor atmosferice, în anul 2012

30,97 46,6

- 82 -

Tabelul 8.1.1

Concentraţiile medii anuale a ionilor investigaţi în probele sumare de precipitaţii atmosfericeîn anul 2012

Staţia Valorile concentraţiilor medii anuale a ionilor investigaţi (mg/dmc)SO4-S Cl- NO3-N HCO3

- NH4-N Na+ K+ Ca2+ Mg2+ pH

Chişinău 2,0178 2,5057 1,1147 18,830 1,1368 0,7998 0,6007 6,9076 0,9856 6,42Bălţi 5,5401 2,7604 0,9133 46,60 2,9811 0,0280 1,6500 20,2512 1,6829 6,90Cahul 5,1542 3,2346 1,1614 30,96 1,3350 2,1323 1,0114 6,7398 0,8395 6,63Corneşti 4,6779 5,0646 1,1158 22,75 1,3165 0,2217 1,0958 9,9042 2,0534 6,60Leova 13,272 18,929 12,637 14,946 0,8740 0,6010 0,3990 2,8729 0,5511 5,45Camenca 4,36 0,80 0,76 * 0,84 * * * * 6,07Dubăsari 4,00 0,56 1,30 * 0,52 * * * * 6,31Rîbniţa 6,31 0,64 1,79 * 0,07 * * * * 6,76Tiraspol 7,96 1,03 1,45 * 1,23 * * * * 5,56* - concentraţia ionilor respectivi în punctele de monitorizare din partea stîngă a Nistrului nu estedeterminată.

Estimînd rezultatele obţinute în baza investigaţiilor efectuate în anul 2012, elucidăm faptulcă cele mai mici valori s-au înregistrat la staţia Leova (cu excepţia sulfaţilor şi oxizilor de azot careduc la scăderea pH-ului), pe cînd cele mai mari - la staţia Bălţi, care poate fi explicată atît carezultat al aplicării metodei de recoltare a probelor diferită, (bunăoară la staţia Leova pentruprelevarea mostrelor de precipitaţii se aplică instrument modern care, posedînd senzor la umiditate,respectă riguros atît frecvenţa cît şi procedura de colectare a precipitaţiilor), cît şi a altor factori cumar fi:

- dinamica sezonieră a depunerilor în funcţie de structura şi parametrii de stare;- diferenţierea zonală şi corelarea acestora cu nivelul poluării generale sau locale;- influenţa parametrilor meteo-climatici asupra cantităţii şi calităţii depunerilor din

atmosferă.- dezvoltarea diferită a industriei a acestor localităţi, deoarece după cum cunoaştem oraşul

Bălţi este al doilea oraş după importanţa economică în Republica Moldova, unde esteconcentrată o buna parte a infrastructurii.

Sulfaţii conţinuţi în precipitaţii sunt în mare măsură urmare a activităţii antropice şi înparticular a arderii combustibililor fosili care degajă în atmosferă gaze sulfuroase şi care setransformă în sulfat prin oxidare. Combustibilii fosili cu conţinut de azot vor degaja în urma arderiiNH3 şi NOx. Mai mult chiar, în cursul combustiei la temperaturi ridicate are loc un proces chimicîntre oxigenul din atmosferă şi oxizii de azot degajaţi, proces în urma cărui apar azotaţii.Concentraţia sporită a ionului de amoniu poate fi explicată ca un produs rezultat din sectorulagricol cît şi un produs al proceselor de epurare a apelor şi descompunerii deşeurilor menajere.

Rezultatele măsurătorilor efectuate la staţiile menţionate reflectă o situaţie de moment, fiindmarcate ca o serie de influenţe ale unor factori cu evoluţie aleatorie în timp, valorile maxime aleionilor investigaţi înregistrîndu-se în lunile de primăvară, cît şi în lunile de toamnă, anume atuncicînd au loc schimbări atmosferice sezoniere ale concentraţiei particulelor solide în atmosferă, carela rîndul său implică majorarea concentraţiei ionilor în precipitaţii.

Atît azotaţii cît şi sulfaţii se regăsesc în precipitaţii sub forma acizilor corespunzători, caredetermină o scădere a pH-ului. Aceste fenomene conduc la apariţia ploilor acide care au efecteputernic distrugătoare asupra vegetaţiei spontane cît şi a culturilor agricole. Astfel pe parcursulanului 2012 valorile medii lunare ale pH-ului în probele recoltate de precipitaţii căzute pe teritoriulRepublicii Moldova au variat în limitele de la 4,41 (or. Leova) pînă la 7,40 (or. Rîbniţa), ceea ce nedenotă prezenţa ploilor acide pe teritoriul republicii.

- 83 -

Tabelul 8.1.2Valorile sumare – lunare ale pH-ului în probele de precipitaţii atmosferice,

la staţiile din teritoriul republicii, în anul 2012

* - lipsa precipitaţiilor

4,41

6,61

5,235,51

6,04

4,86 4,955,03

5,655,59

5,115,01

0

1

2

3

4

5

6

7


Lunile anului

Val

orile

med

ii lu

nare

ale

pH

-lui

Fig.74 . Dinamica anuală a pH-lui în precipitaţiile atmosfericela staţia transfrontieră Leova, a. 2012

„* ” - ploi acide

Lunileanului

StaţiaChişinău Leova Cahul Dubăsari Corneşti Bălţi Camenca Rîbniţa Tiraspol

ianuarie 6,53 5,01 * 6,16 6,31 6,84 6,15 7,08 5,0februarie 6,51 5,11 6,42 6,64 6,38 6,63 6,91 7,16 5,34martie 7,12 5,59 7,02 6,9 6,70 7,01 6,78 7,4 6,26aprilie 7,01 6,61 7,01 6,26 6,83 6,90 5,77 6,44 6,6mai 5,70 5,23 * 6,23 6,34 7,21 6,04 6,7 5,56iunie 6,01 5,51 6,42 * * 7,24 * * *iulie 6,55 6,04 6,33 * 6,72 7,02 * * *august 7,22 4,86 6,22 * 5,75 6,55 * * *septembrie 6,55 5,65 6,93 * 7,23 6,84 * * *octombrie 4,62 5,03 6,66 6,09 7,20 7,05 5,45 5,84 5,39noiembrie 7,22 4,41 * 5,88 6,84 6,83 5,41 6,68 4,79decembrie 6,05 4,95 6,69 * 6,35 6,71 * * *

- 84 -

Valorile medii lunare ale pH-ului în probele de precipitaţii atmosferice la staţia Leovaconform fig. 74 au variat în limitele 4,41 în luna noiembrie – 6,61 în luna aprilie şi observăm căprezenţa ploilor acide s-a înregistrat în lunile ianuarie, august şi septembrie.

Poluarea transfrontieră este o sursă de poluare generată de prezenţa ploilor acide, de emisiilede dioxid de sulf şi dioxid de azot de la centralele termoelectrice, întreprinderile industriale mari,arderea cărbunelui şi altor combustibili fosili în sectorul casnic, precum şi de la mijloacele detransport.

Urmări ale ploii acide pot fi observate mai ales în estul Americii de Nord, în Europa, înJaponia, China şi Sud-Estul Asiei. Ploaia acidă îndepărtează substanţele nutritive din sol, încetineştedezvoltarea plantelor şi transformă lacurile într-un mediu acid care nu poate întreţine viaţa. În oraşe,acizii poluanţii corodează aproape tot ce intră în contact cu ei. Acizii în combinaţie cu alte substanţechimice formează praful de fum urban care atacă plamînii, cauzînd boli şi decesuri premature.

Importul transfrontalier a unor poluanţi, cum sunt sulful şi azotul este foarte mare pentruRepublica Moldova. Cea mai mare parte din emisiile de sulf se importă în Moldova din România (32%) şi Ucraina (18 %), iar depunerile de azot oxidant în special din Ucraina (15 %) şi Polonia (12 %).

Din cauza recesiunii economice, în ultimii ani emisiile de la sursele staţionare de poluare, înspecial cele ale întreprinderilor mari, au scăzut considerabil dar tot odată apariţia unor noi agenţieconomici din sectorul privat (mori, oloiniţe, fabrici avicole etc.) nu a schimbat această tendinţă dediminuare a emisiilor de la sursa fixă.

Datele prezentate demonstrează elocvent faptul că în unele regiuni ale Republicii Moldovaau loc procese mai accentuate de poluare, fapt care impune implementarea unor măsuri dediminuare a emisiilor de noxe în atmosferă, o monitorizare mai amplă a calităţii factorilor de mediucît şi elaborarea unor limite pentru o serie de indicatori de calitate care ar oferi posibilitatea de acaracteriza gradul de poluare a aerului şi precipitaţiilor atmosferice.

Acţiunea ploilor acide asupra vegetaţiei şi monumentelor de arhitectură

- 85 -

8. 2 CONŢINUTUL METALELOR GRELE ÎN PRECIPITAŢIILEATMOSFERICE

Pe parcursul ultimilor ani tot mai acută devine problema poluării atmosferei care reprezintăpunctul de intrare pentru majoritatea poluanţilor, aşa ca vaporii chimici industriali şi gazele deeşapament, unde au loc numeroase procese chimice care la rîndul lor pot schimba componenţa şinatura chimică a precipitaţiilor. Gazele, suspensiile particulelor mici solide şi lichide numite şiaerosoluri, fiind dizolvate în vaporii norilor sau picăturilor de ploaie, odată cu cădereaprecipitaţiilor, reprezintă în fond calea pe care majoritatea acestor poluanţi ajung pe suprafaţasolului. Precipitaţiile atmosferice încărcate cu metale grele constituie una din sursele majore depoluare, afectînd atît solul, cît şi apele, flora şi fauna, în zona lor de impact.

Metalele grele – plumb, cadmiu, cupru, nichel, crom - sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pecale naturală, având timp îndelungat de remanenţă în mediu, iar pe termen lung sunt periculoşideoarece se pot acumula în lanţul trofic.

În scopul realizării prevederilor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere ladistanţe lungi şi în special a programului EMEP cu privire la metalele grele, pe parcursul anului2012 au fost colectate probe de precipitaţii atmosferice la staţia transfrontalieră din or. Leova şi lastaţia din mun. Chişinău, pentru determinarea ulterioară a concentraţiei metalelor grele înprecipitaţiile atmosferice. În corespundere cu programul de activitate s-au investigat următoarelemetale grele prioritare: Pb, Cd, Cu, Cr, Ni. Concentraţia metalelor a fost determinată conformmetodei spectrale de absorbţie atomică.

În baza investigaţiilor efectuate în probele de precipitaţii constatăm că în anul 2012,comparativ cu anul 2011, se observă o majorare a valorilor concentraţiilor pentru metalele plumb şicrom. Astfel s-a majorat concentraţia pentru Pb (de la 4,2693 µg/l pînă la 5,1882 µg/l ), la staţiaLeova şi (de la 2,3920 µg/l pînă la 6,3801 µg/l ) la staţia Chişinău; Cr (de la 3,8974 µg/l pînă la6,7025 µg/l), la staţia Leova şi (de la 2,2824 µg/l pînă la 4,0206 µg/l ) la staţia Chişinău, totodatăs-a majorat concentraţia Cu doar în precipitaţiile monitorizate la staţia Chişinău (de la 18,0291 µg/lpînă la 39,1425 µg/l ).

În anul curent s-a constatat o micşorare considerabilă a concentraţiei pentru Ni (de la 8,9477µg/l pînă la 4,7348µg/l) la staţia Leova şi (de la 29,9280 µg/l pînă la 4,3645 µg/l ) la staţiaChişinău, precum şi pentru staţia Leova s-a micşorat concentraţia Cu (de la 24,4424 µg/l pînă la16,6934 µg/l ).Concentraţia Cd a rămas aproximativ la acelaşi nivel ca şi în anul precedent pentruambele staţii monitorizate.

Estimînd valorile concentraţiilor înregistrate pe perioada anilor 2009-2012 observăm ofluctuaţie variată a concentraţiilor metalelor grele şi conţinutul acestora continuă a fi ridicat. Pentrustaţia transfrontalieră Leova observăm că s-a mărit concentraţia considerabil pentru Cr de la 0,4016µg/l în 2009 pînă la 6,7025µg/l în acest an, Cu de 8,0365 în 2009 µg/l pînă la 24,4424µg/l în2011,dar rămîne destul de ridicat şi în acest an constituind 16,6934 µg/l. Înbucurător este faptul căconcentraţia metalelor Pb, Cd şi Ni este în scădere. La staţia Chişinău observăm că s-a măritconcentraţia Cr de la 1,6643 µg/l în 2009 pînă la 4,0206µg/l în acest an, Cu de la 7,8358 µg/l în2009 pînă la 39,1425µg/l în 2012, Pb în comparaţie cu anul 2010 a scăzut de la 12,5707 µg/l pînă la6,3801 în 2012, dar s-a mărit faţă de 2011 care a constituit 2,3920 µg/l. S-a micşorat concentraţia Nide la 43,4770 atestată în 2010 pînă la 4,3645 în acest an. Concluzionînd cele menţionate putemspune că concentraţia metalelor grele în precipitaţiile atmosferice rămîne destul de ridicată.

- 86 -

Tabelul 8.2.1

Valorile concentraţiilor metalelor grele atestate în anul 2012

Nrd/o

Dataprelevăriiprobei

Concentraţia , µg/l

Pb Cd Cu Ni Cr

Staţia or. Leova1 11-12.01 3.2759 0.2923 16.6934 4.3771 2.64052 18-23.01 1.0008 0.1545 5.2234 1.2619 0.74093 03-06.02 2.2300 0.4014 4.4333 1.5232 0.95684 13,21.03 2.7311 0.1083 4.8278 1.7489 0.54695 07-10.04 2.6400 0.2418 12.9953 4.3441 1.25686 19-22.04 2.7674 0.0951 10.2547 2.6067 0.77537 06-08.05 2.4112 0.1494 8.1126 2.4771 1.25828 19-23.05 3.6307 0.0865 7.7545 1.9848 0.42989 06.06 3.0438 0.1198 10.2417 1.8184 1.245810 26.06 3.4090 0.0809 6.5834 2.2293 1.650211 07-12.07 5.1882 0.1380 14.0762 4.1507 1.548112 12.08 1.8483 0.1196 3.9413 2.5191 2.175713 27-28.08 2.7322 0.0363 6.7538 2.8487 2.928414 21.09 1.3456 ≤0,3 9.0425 3.4701 3.056815 08,13,14.0 ≤0,3 ≤0,3 8.0478 2.5750 1.572916 29-30.10 ≤0,3 ≤0,03 10.0700 4.7348 6.702517 02-06.11 0.9942 ≤0,03 5.5768 ≤1 ≤0,118 13-14.11 ≤0,3 ≤0,03 6.3235 ≤1 ≤0,119 02-13.12 4.1435 ≤0,03 6.9967 ≤1 ≤0,120 16,17.12 3.9445 ≤0,03 2.3481 ≤1 ≤0,1

Staţia mun. Chişinău1 07.01 2.7730 ≤0,03 3.8498 2.0734 0.87852 21.01 2.2459 0.1275 7.4425 1.5674 1.38603 04.02 3.1762 0.1163 12.4442 3.2512 1.97844 13.02 0.9158 0.2267 14.8099 3.2375 2.83895 27.03 1.4982 0.0843 7.4932 1.5211 2.96916 16.04 1.2441 0.0887 4.1008 1.7767 1.58607 20.05 3.9976 0.1267 4.0161 1.3284 0.45218 26.06 6.3801 0.2832 39.1425 3.6310 2.22619 08.07 6.0582 0.1685 11.7277 3.1050 1.466310 10.08 2.0697 0.1174 7.4110 2.9608 2.935411 21.09 4.4318 0.2721 8.9039 4.3645 1.997712 13,14.10 ≤0,3 ≤0,03 12.2294 ≤1 0.188813 02.11 ≤0,3 0.0562 ≤0,2 ≤1 ≤0,114 03.12 ≤0, 3 ≤0,03 6.4281 1.5663 4.020615 16,17.12 ≤0, 3 ≤0,03 5.0245 ≤1 ≤0,1

- 87 -

5,1882

0,4014

16,6934

4,7348

6,7025

6,3801

0,2832

39,1425

4,3645

4,0206

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Concentraţia, µg/l

Leova

ChişinăuLo

calit

atea

Plumb CadmiuCupru NichelCrom

Fig. 75. Valorile maxime ale metalelor grele înregistrate în probele de precipitaţiila st. din or. Chişinãu şi Leova, a. 2012

Tabelul 8.2.2

Fluctuaţia conţinutului metalelor grele conform concentraţiilor maxime,înregistrate pe perioada 2009-2012 în precipitaţiile atmosferice

Anul Concentraţia , µg/lPb Cd Cu Ni Cr

Staţia or.Leova2009 28,8515 0,9681 8,0365 3,3679 0,40162010 12,2374 0,2944 8,7110 28,2214 1,62872011 4,2693 0,4667 24,4424 8,9477 3,89742012 5,1882 0,4014 16,6934 4,7348 6,7025

Staţia or.Chişinău2009 - 0,3749 7,8358 17,7727 1,66432010 12,5707 0,1269 12,2371 43,4770 3,64232011 2,3920 0,2734 18,0291 29,9280 2,28242012 6,3801 0,2832 39,1425 4,3645 4,0206

„-” - lipsa mostrelor

Gama substanţelor evacuate în mediu, din procesele tehnologice, este foarte variată:pulberi organice şi anorganice, care au şi conţinut de metale (Pb, Cu, Cr, Ni, Cd).

În prezent, în condiţiile impactului antropogen intens asupra naturii, este foarte important de acontrola nivelul conţinutului metalelor în produsele alimentare, în mediul ambiant, deoarece suntcunoscute cazuri de intoxicare a oamenilor cu compuşii metalelor grele. Metalele grele sunt destulde periculoase pentru organismele vii prin faptul că posedă proprietatea de a se acumula în ţesuturi,astfel încât frînează sau chiar blochează procesele biochimice intracelulare, majoritatea din eleposedînd proprietăţi mutagene şi cancerigene şi care destul de anevoios se elimină din organism.

La staţia transfrontalieră Leova s-au înregistrat valori maximale pentru Cd şi Cr, ceea cepoate fi explicat ca:

- rezultat al poluării transfrontaliere a atmosferei atunci cînd are loc fenomenul schimbuluiintens a maselor de aer, astfel conform estimărilor centrului de sinteză MSC-Est din Sankt-

- 88 -

Petersburg contribuţia transportului transfrontalier a depunerilor antropogene în RepublicaMoldova indică valori destul de însemnate.- rezultat al corelaţiei concentraţiei metalelor din sol care, la rîndul său, fiind spulberat de curenţiide aer, provoacă “contaminarea” atmosferei cu metale grele;

Izvoarele de contaminare cu Cd pot fi substanţele colorante, care se folosesc în industria textilăşi electrotehnică. Puţini care ştiu că renumita culoare roşie de pe etichete şi reclame conţin Cd.

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

2009

2010

2011

2012

Anii


Pb Cd

Cu Ni

Cr

Fig. 76. Fluctuaţia conţinutului metalelor grele conform concentraţiilor maxime,înregistrate pe perioada a. 2009-2012 în precipitaţiile atmosferice la statia din or.Leova

Conform fig. 76, la staţia din or. Leova cele mai mari valori se înregistrează pentru Pb, Ni şiCu, care din anul 2009 şi pînă în anul 2012 au scăzut.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

2009

2010

2011

2012

Anii


Pb CdCu Ni

Cr

Fig. 77. Fluctuaţia conţinutului metalelor grele conform concentraţiilor maxime,înregistrate pe perioada 2009-2012 în precipitaţiile atmosferice la st. Chişinău.

- 89 -

Pe parcursul ultimilor ani la staţia din or. Chişinău valori maxime s-au înregistrat pentru Ni,Pb şi Cu.

Gradul sporit a concentraţiilor metalelor se poate explica ca rezultat al emisiilor provenitedin arderea de combustibili, procese tehnologice (activitatea fabricilor care produc ciment, sticlă,materiale de construcţii, topitorii) cît şi de la centralele termice.

Micşorarea concentraţiei de plumb se datorează aplicării prevederilor HG din anul 2005privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, care restricţioneazăimportarea benzinei cu plumb. Pb este unul din metalele care poluează mediul ambiant, răspîndireacăruia în natură este direct proporţional cu numărul unităţilor de transport. Sursele de contaminare amediului cu plumb pot fi benzina, vopselele de tipar, unele mase plastice, cît şi deşeurile industriale.

Metalele grele pot fi considerate inamici invizibili deoarece ne afectează sănătatea prinintermediul aerului respirat, apei, alimentelor consumate, cît şi a unor obiecte din mediul domestic,vase de bucătărie, mobilier, aparate electrice, produse cosmetice şi altele. Marele pericol al acestorinamici invizibil constă în faptul ca ei nu au miros, gust, culoare şi nu ne putem da seama deprezenţa lor. Ei se acumulează zi de zi în ţesuturile şi organele vitale ale organismului declanşând întimp probleme majore de sănătate.

Contribuţia relativă a surselor naţionale şi transfrontiere privind depunerile antropice de cadmiudin ţările europene şi Asia Centrală

- 90 -

8. 3 CONŢINUTUL POLUANŢILOR ORGANICI PERSISTENŢIÎN PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE

Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice cu o stabilitate sporită, care seconcentrează în verigile lanţurilor trofice biologice, şi care se manifestă printr-un impact negativasupra sănătăţii omului şi mediului înconjurător.

În Republica Moldova poluarea mediului înconjurător cu POPs şi impactul ecologic alacestora asupra sănătăţii populaţiei nu este studiată suficient. Nu există un sistem complex unic deevidenţă a emisiilor POPs la nivel ramural şi local, de inventariere, cercetări ştiinţifice şi investigaţiipractice sistematice in domeniu.

Situaţia privind utilizarea pesticidelor în agricultură este cu mult mai bine cunoscută.Utilizarea nechibzuită a pesticidelor în anii 1970-1990 a condus la poluarea solurilor, resurseloracvatice, plantelor agricole şi tehnice care, în consecinţă, au dăunat sănătatea omului, iar decalajuldintre volumele de pesticide întroduse în ţară şicele utilizate în agricultură a condus laacumularea în gospodării a unor cantităţi mari depesticide inutilizabile şi interzise.

Nu există un sistem determinat deexaminare şi evaluare a situaţiei privitor lapoluarea mediului cu dioxine şi furani şihidrocarburi aromatice policiclice (HPA). Încondiţiile Moldovei sursele principale de poluarecu dioxine, furani şi HPA sînt instalaţiile deproducere a energiei, încălzirea rezidenţială,unităţile de transport, incinerarea gunoiului.Principalul poluant al aerului atmosferic cudioxine, furani şi HPA este transportul.

Necătînd la insuficienţa informaţiei privindstudiul compuşilor daţi, totuşi în RepublicaMoldova actualmente activează o serie delaboratoare, şi instituţii care sunt preocupate destudiul, cercetarea şi monitorizarea POPs, dar carefuncţionează independent unul faţă de altulneavînd un schimb de informaţii, opinii şiconlucrare în problema dată.

În scopul realizării prevederilor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere ladistanţe lungi pe parcursul anului 2012, Centrul Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic şiRadioactivităţii Mediului a colectat probe de precipitaţii atmosferice la staţia transfrontalieră dinoraşul Leova pentru determinarea concentraţiei pesticidelor organoclorurate şi bifenililororganocloruraţi în corespundere cu programul EMEP, aplicînd metoda cromatografiei gaz-lichid.

În anul 2012 investigaţii pentru compuşii daţi s-au efectuat la staţia transfrontalieră dinLeova, cît şi la staţia Chişinău.

Valorile concentraţiilor poluanţilor organici în precipitaţii pentru anul 2012 sunt prezentate întabel. 8.3.2

Cele mai înalte concentraţii ale substanţelor POPs în parte se atestă pentru suma izomerilorDDT, BPC şi care constituie 0,0009 mkg/ml şi 0,1076 mkg/ml pentru probele de precipitaţiicolectate la staţia Leova şi sub limita de detecţie (0.0001 mkg/ml) şi 0,0976 mkg/ml pentru probelede la staţia Chişinău. Totodată, se constată că prezenţa compuşilor în aer din clasa DDT şi PCB s-audetectat în prima jumătate a anului, mai cu seamă în lunile de primăvara- vara, cînd are locprelucrarea intensivă a pămîntului, fapt ce demonstrează prezenţa acestor pesticide dar şi influenţaradiaţiei solare asupra procesului de volatilizare a lor. Analiza rezultatelor prezentate, a constaturmătoarele fapte:

- 91 -

- implementarea agriculturii excesive în anii 70-80 ai sec XX în RM, cât şi factorul degradării lentea unor pesticide, a condiţionat acumularea unei concentraţii semnificative, care şi până în prezentrămâne drept sursă (prin exhalare din sol) de poluare a atmosferei cu DDT.

- prezenţa bifenililor policloruraţi (BPC), utilizaţi actualmente în sectorul energetic şiindustrial, cauzând astfel poluarea aerului atmosferic.

Tabelul 8.3.1

Variaţia concentraţiilor medii anuale (µg/l) a POPs la staţia de observaţii asupra poluăriiaerului în context transfrontier din or. Leova pe parcursul anilor 2008-2012

Anul Σ HCH Σ DDT Σ BPC

2008 0,0010 0,0023 0,03382009 0,0097 0,0293 0,00532010 0,0184 0,0556 0,12642011 <0,0005 0,0041 0,03262012 <0,0005 0.0009 0.1076

Premisele ce contribuie la majorarea concentraţiei poluanţilor organici persistenţi înlocalitatea Leova poate fi explicată prin faptul ca fiind zonă supusă poluării transfrontaliere dar totodată şi din considerentele, că această localitate este înconjurată de terenuri agricole ce conţin subformă de cantităţi remanente aceşti compuşi, care prin diferite căi (erodarea eoliană, exhalareatermică din sol, etc.) pătrund în aerul atmosferic.

Măsurile ce pot fi luate în vederea diminuării poluării mediului cu POPs sunt:- diminuarea evacuărilor, datorită utilizării intenţionate a acestora;- gestionarea stocurilor (pesticide şi bifenili policloruraţi (BPC)) şi deşeurilor într-o manieră

sigură, eficientă şi ecologic inofensivă, în scopul reducerii şi eliminării emisiilor;- elaborarea măsurilor de identificare şi remediere a zonelor contaminate;- promovarea informării, conştientizării şi educării populaţiei;- stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi monitorizare;Implementarea în practică a măsurilor de diminuare a emisiilor POPs în atmosferă, va crea

premise favorabile în realizarea programului naţional de obţinere a produselor ecologic pure, şiconcomitent cu aceasta, va îmbunătăţi condiţiile de trai, reducând semnificativ factorii de riscasupra sănătăţii oamenilor şi elementelor mediului înconjurător.

Poligonul de înhumare a POPs de la Cişmichioi

- 92 -

Conţinutul poluanţilor organici persistenţi, µg/lîn precipitaţiile atmosferice la staţia din or. Leova, anul 2012 Tabelul 8.3.2

Nr.

prob

ei

Staţ

ia d

eco

lect

are

apr

obei

Dat

aco

lect

ării

Alfa

-HC

H

Gam

ma-

HC

H

∑

HC

H

HC

B

DD

D

DD

E

DD

T

∑

DD

T

BPC

28

BPC

52

BPC

101

BPC

138

BPC

118

BPC

153

∑

BPC

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 181

Leova

06-18.01 -* - - - - - - - - - - - - - -2 20,22,25.01 - - - - - - - - - - - - - - -3 03-06.02 - - - - - - - - - - - - - - -4 13-21.02 - - - - - - - - - - - - - - -5 2-4,11,12.03 - - - - - - - - 0.0120 - - - - - 0.01206 30.03 - - - - - - - - 0.0216 - - - 0.0091 - 0.03077 14,15,19.04 - - - - - - - - 0.0199 - - - - - 0.01998 19,20,22-25,28-30.05 - - - - - - - - 0.0190 - 0.0036 - 0.0071 - 0.02979 6,8,16,17.05 - - - - - - - - 0.0105 - 0.0041 - 0.0061 - 0.020710 06.06 - - - 0.0009 - - - 0.0009 0.0219 - - - 0.0101 - 0.032011 08,10-15,16.07 - - - - - - - - 0.0171 - - - - - 0.017112 12.08 - - - - - - - - - - - - - - -13 27,28.08 - - - - - - - - - - - - - - -14 21.09 - - - - - - - - - - - - - - -15 08,13,14.10 - - - - - - - - - - - - - - -16 02,06.11 - - - - - - - - - - - - - - -17 02,03,06,09-13.12 - - - - - - - - - - 0.0037 - 0.0044 - 0.008118 19-22.12 - - - - - - - - - - - - - - -19

Chişinău

20,21,25.01 - - - - - - - - - - - - - - -20 04,13.02 - - - - - - - - - - - - - - -21 14.02 - - - - - - - - - - - - - - -22 20.05 - - - - - - - - 0,0302 - 0,0059 - 0,0130 0,049123 09,11,12.07 - - - - - - - - 0,0327 - - - - - 0,032724 12,28.08 - - - - - - - - - - 0,0021 - - - 0,002125 21,25,29.09 - - - - - - - - - - 0,0063 - 0,0074 0,013726 13,14.10 - - - - - - - - - - - - - - -27 02,06,14.11 - - - - - - - - - - - - - - -28 03,09-12.12 - - - - - - - - - - - - - - -29 12,17.12 - - - - - - - - - - - - - - -

* „ – “ valoare sub limita de detecţie

- 93 -

0,001

0,0097

0,0184

0,0023

0,0293

0,0556

0,0041

0,0009

0,0338

0,0053

0,1264

0,0326

0,1076

0 0,02 0,04 0,06 0,08 0,1 0,12 0,14

2008

2009

2010

2011

2012A

nii

Concentraţia medie anuală, µg/l

ΣBPC

Σ DDT

Σ HCH

Fig. 78. Variaţia concentraţiilor medii anuale (µg/l) a POPs la staţia de observaţii asuprapoluării aerului în context transfrontier din or. Leova pe parcursul anilor 2008-2012

În fig.78 au fost sintetizate rezultatele referitoare la variaţia concentraţiilor medii anuale aPOPs la staţia de observaţii asupra poluării aerului în context transfrontier din or. Leova peparcursul anilor 2008-2012, unde se observă că suma izomerilor BPC din anul 2008 se reduce, doarîn anul 2010 şi 2012 se observă majorarea acestora, iar suma izomerilor HCH şi DDT în ultimii 2ani a înregistrat o micşorare a concentraţiei.

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

0,14

2010 2011 2012 2010 2011 2012

Chişinău LeovaStaţiile şi anii

Con

cent

raţia

med

ie a

nual

ă, µ

g/l

∑HCH

∑DDT

∑BPC

Fig. 79. Dinamica POPs în precipitaţiile atmosferice – valorile medii anuale(µg/l), la staţiile dinmun. Chişinău şi or. Leova în perioada a. 2010 – 2012

- 94 -

Tabelul 8.3.4Suma conţinutului POPs (µg/l) în precipitaţiile atmosferice la staţiile din

mun. Chişinău şi or. Leova pentru anii 2009 – 2012

Anul Leova, mkg/ml Chişinău, mkg/mlΣ DDT ΣBPC Σ DDT ΣBPC

2010 0,0556 0,1264 0,036 0,06612011 0,0041 0,0326 0,0105 0,00482012 0.0009 0.1076 < 0.0001 0.0976

Media 0.0297 0.0548 0.0299 0.0355

Localitatea Σ HCH Σ DDT Σ PCBLeova <0,0005 0,0009 0,1076

Chişinău <0,0005 <0,0001 0,0976

Conform datelor din fig. 79 observăm că cea mai mare concentraţie de POPs, pe parcursul aultimilor 3 ani, s-a înregistrat la staţia din or. Leova, fiind o zonă asupra căreia predomină şiimpactul poluării transfrontaliere. Valoarea cea mai mare revine conţinutului de BPC. În RepublicaMoldova sursele principale de poluare cu aceste substanţe sunt transportul, instalaţiile de producerea energiei, încălzirea rezidenţială, incinerarea gunoiului. Cercetările din ultimii ani demonstrează căîn zonele adiacente traseelor auto poluarea cu POPs este mai sporită.

Cu problemele legate de poluanţii organici persistenţi se confruntă nu numai ţara noastră,aceasta este o problemă globală. În acest sens, în scopul protejării sănătăţii umane şi mediului faţăde aceste substanţe în mai 2001, la Stockholm, a fost adoptată Convenţia privind Poluanţii OrganiciPersistenţi. Convenţia stipulează că fiecare Parte va interzice şi/sau va lua măsurile legale şiadministrative necesare pentru eliminarea/limitarea producerii şi utilizării, importului şi exportuluisubstanţelor chimice din categoria POPs, reglementate de Convenţie. Aceste obligaţiuni şi le-aasumat şi ţara noastră prin ratificarea Convenţiei de la Stockholm, la 19 februarie 2004.

Cu problemele legate de poluanţii organici persistenţi se confruntă nu numai ţara noastră,aceasta este o problemă globală. În acest sens, în scopul protejării sănătăţii umane şi mediului faţăde aceste substanţe în mai 2001, la Stockholm, a fost adoptată Convenţia privind Poluanţii OrganiciPersistenţi. Convenţia stipulează că fiecare Parte va interzice şi/sau va lua măsurile legale şiadministrative necesare pentru eliminarea/limitarea producerii şi utilizării, importului şi exportuluisubstanţelor chimice din categoria POPs, reglementate de Convenţie. Aceste obligaţiuni şi le-aasumat şi ţara noastră prin ratificare Convenţiei de la Stockholm, la 19 februarie 2004.

Păstrarea neadecvată a POPs în Republica Moldova

- 95 -

- 96 -

CONCLUZII1. În anul 2012 Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului a efectuat observaţii asupra stării

de poluare a aerului în reţeaua naţională de monitoring amplasată în cele 7 localităţi al RepubliciiMoldova: Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Rîbniţa, Bender, Mateuţi şi Leova, ce includ 19 posturistaţionare de observaţii, iar informaţia cu privire la calitatea aerului a fost acumulată de la reţeauade laboratoare de observaţii asupra poluării aerului atmosferic amplasate în teritoriu.

2. În rezultatul evaluării tendinţei de modificare a calităţii aerului bazate pe datele din ultimii5 ani s-a constatat, că nivelul de poluare a aerului s-a majorat pentru suspensii solide, s-a redusneesenţial pentru dioxid de sulf şi o uşoară descreştere pentru monoxid de carbon, dioxid de azot,fenol şi rămîne destul de ridicată pentru aldehidă formică. Nivelul înalt de poluare ce se menţine peîntreaga perioadă nominalizată, poate fi motivat prin: curăţirea insuficientă a străzilor oraşelor;traficul tot mai intens a automobilelor – mijloc de transport ce devine prioritar transportului mai„ecologic” – troleibuzul; suprafeţele afînate, neacoperite cu iarbă a gazoanelor; numeroaseîntreprinderi mici ce activează fără sisteme de reglare şi neutralizare a noxelor din aerul emis înatmosferă, etc.

3. La postul automat din localitatea Mateuţi concentraţiile maxime momentane au atinsvalorile pentru: suspensiile solide totale – 3,6 CMA înregistrată în luna ianuarie; ozon – 0,3 CMAs-a înregistrat pe tot parcursul anului facînd excepţie luna iunie; monoxidul de carbon - 0,5 CMAîn luna iulie şi august;

4. Rezultatele măsurătorilor efectuate la staţiile menţionate reflectă o situaţie de moment,fiind marcate ca o serie de influenţe ale unor factori cu evoluţie aleatorie în timp, valorile maximeale ionilor investigaţi înregistrîndu-se în lunile de primăvară, cît şi în lunile de toamnă, anumeatunci cînd au loc schimbări atmosferice sezoniere ale concentraţiei particulelor solide în atmosferă,care la rîndul său implică majorarea concentraţiei ionilor în precipitaţii.

5. În baza investigaţiilor efectuate în probele de precipitaţii constatăm că în anul 2012,comparativ cu anul 2011, se observă o majorare a valorilor concentraţiilor pentru metalele plumb şinichel. Astfel s-a majorat concentraţia pentru Pb, Cr şi Cu doar în precipitaţiile monitorizate lastaţia Chişinău.

În anul curent s-a constatat o micşorare considerabilă a concentraţiei pentru Ni (de la 8,9477µg/l pînă la 4,7348µg/l) la staţia Leova şi (de la 29,9280 µg/l pînă la 4,3645 µg/l ) la staţiaChişinău, precum şi pentru staţia Leova s-a micşorat concentraţia Cu (de la 24,4424 µg/l pînă la16,6934 µg/l ).Concentraţia Cd a rămas aproximativ la acelaşi nivel ca şi în anul precedent pentruambele staţii monitorizate.

6. Pe parcursul anului 2012 valorile medii lunare ale pH-ului în probele de precipitaţiiatmosferice la staţia Leova conform fig. 61 au variat în limitele 4,41 în luna noiembrie – 6,61 înluna aprilie şi observăm că prezenţa ploilor acide s-a înregistrat în lunile ianuarie, august şiseptembrie.

7 În scopul realizării prevederilor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere ladistanţe lungi pe parcursul anului 2012, Centrul Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic şiRadioactivităţii Mediului a colectat probe de precipitaţii atmosferice la staţia transfrontalieră dinoraşul Leova pentru determinarea concentraţiei pesticidelor organoclorurate şi bifenililororganocloruraţi în corespundere cu programul EMEP, aplicînd metoda cromatografiei gaz-lichid.

Conform datelor, observăm că cea mai mare concentraţie de POPs, pe parcursul a ultimilor 3ani, s-a înregistrat la staţia din or. Leova, fiind o zonă asupra căreia predomină şi impactul poluăriitransfrontaliere

8. La staţia transfrontieră Leova în perioada lunilor s-au analizat în total 1392 probe pentrucei 12 poluanţi monitorizaţi conform programului EMEP nivelul I.

9.În mun. Chişinău, conform investigaţiilor din anul 2012, valorile concentraţiilor mediianuale au indicat 31,03 µg/m3, iar cele mai înalte valori pentru PM10 mkm conform (tab.7.1) s-auînregistrat în perioada de vară cu maxima 43,66 µg/m3. Pulberile în suspensie sunt transmise îndependenţă de direcţia şi viteza vîntului, pe teritoriul mun. Chişinău particulele de PM10 au atinsvaloarea maximă în partea de Nord.

Concentraţiile mari a pulberilor probabil pot fi asociate cu traficul auto şi activităţileantropice. Analiza datelor obţinute indică faptul că în timpul iernii, atunci când condiţiile

- 97 -

meteorologice se caracterizează prin inversiuni frecvente, concentraţiile PM 10 mkm sunt maimari. Aşa dar viteza vîntului, turbulenţa, inversiunea verticală de amestec, etc. care determinădiluarea mai mult sau mai puţin a poluanţilor emişi şi astfel, şi fluctuația concentraţiilor acestora.În localităţile rurale arderea lemnului este recunoscută ca o sursă importantă de poluare a mediuluiambiant şi în special ca o sursă majoră a PM10 mkm.

10. O contribuţie majoră asupra nivelului de poluare a aerului în urbele industrializate arerespectarea recomandărilor Secţiei Prognoze a Poluării Aerului pentru întreprinderile ce sînt incluseîn Lista agenţilor economici, degajările emise din activitatea cărora, radical modifică situaţiaecologică în oraş. Anume în scopul reducerii nivelelor maxime de poluare, pe parcursul anului2012, pentru întreprinderile mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina au fost întocmite 164 de avertismentecu recomandări, privind reglementarea degajărilor cu 20%. Pe parcursul anului au fost întocmite2178 prognoze a nivelului poluării aerului atmosferic în mediu pe oraş. Privind nivelul înalt apoluării aerului în municipiile Tiraspol, Bender şi oraşul Rîbniţa au fost întocmite 1420 prognoze,iar pentru sursele separate în mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina - 1305 prognoze.

11. Datele prezentate demonstrează elocvent faptul, că în regiunile industrializate aleRepublicii Moldova au loc procese mai accentuate de poluare, fapt care impune implementarea unormăsuri de diminuare a emisiilor de noxe în atmosferă.

- 112 -

BIBLIOGRAFIE

1. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova (1996 - 1998), Chişinău, 1999;

2. Legea privind protecţia aerului atmosferic, Chişinău, 1997;

3. Legea cu privire la activitatea hidrometeorologică, Chişinău, 1998;

4. Anuarul IES – 2009, Chişinău, 2010;

5. Руководящий Документ, Руководство по контролю загрязнения атмосферы

52.04.186-89 Госкомитет СССР по метеорологии. - М. 1991;

6. Gh. Duca,V. Cazac, G. Gîlcă; „Poluanţi Organici Persistenţi”, Chişinău, 2004;

7. Colaborarea transfrontalieră Moldova – România, Chişinău, 1999; p.121;

8. Data quality 2003, quality assurance and field comparisons (Norwegian Institute for

Air Research) Raport 6/2005;

9. Air Monitoring Station. Anual Report 1999;

10. Охрана природы атмосферы. Руководство по прогнозу загрязнения воздуха;

11. РД 52.04.306-92. – Санкт - Петербург: Гидрометеоиздат, 1993;

12. Регулирование выбросов при неблагоприятных метеорологических условиях.

Методические указания. РД 52.04.52-85. – Ленинград: Гидрометеоиздат,1987;

13. Сонькин Л.Р. Синоптико-статистический анализ и краткосрочный прогноз

загрязнения атмосферы.- Ленинград: Гидрометеоиздат,1991;

14. Берлянд М.Е. Современные проблемы атмосферной диффузии и загрязнения

атмосферы. – Ленинград: Гидрометеоиздат,1975;

15. Климатические характеристики условий распространения примесей в атмосфере;

16. Справочное пособие. – Ленинград: Гидрометеоиздат,1983;

17. Справочник по климату СССР. Выпуск 11. Ветер. - Ленинград,

Гидрометеоиздат,1966;

- 113 -

Elaborarea şi tehnoredactarea computerizată:

Şef CMEIMI Midari Rodica

Inginer CMEIMI Chiriţă Tatiana

Şef CMCAARM Violeta Balan

Şef SPPA Galina Catenco

MINISTERUL ECOLOGIEI ŞI RESURSELOR NATURALE AL...

Documents

Transcript of MINISTERUL ECOLOGIEI ŞI RESURSELOR NATURALE AL...