---S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Metodele constitue obi -ceiuri ale spiritului }ieconomii de memorie.”

Rivarol

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 321 anul 7 vineri, 7 octombrie 2011 1 RON

Europa comunitar@ este ast@zica un cazan sub presiune. Sin -dromul grecesc a generat febr@}i frisoane la cel mai înalt nivelal construc]iei europene. Prin he -moragia prelungit@ de cheltuielipe care statul nu le mai poatesus]ine, mascat@ vreme îndelun-gat@ de artificii statistice }i ra -port@ri eronate, Grecia a ajunsdin punct de vedere tehnic în fa -li ment total. Acesta a fost sem-

nalul de alarm@ care a declan}at spaima de contagiunea Comisie }i Parlamentului European care a pus imedi-at sub microscop datoriile suverane în cre}tere, cu atâtmai mult cu cât problema datoriilor se dezvolt@ pe fun-dalul crizei economice în mijlocul c@reia s-a dovedit c@ne afl@m înc@ }i cu perspectiva ca aceasta s@ devin@ }imai agresiv@ decât pân@ acum. A}a s-a ajuns în regimde urgen]@ la pachetul privind guvernarea economic@sau „Pachetul celor }ase legi” adoptat s@pt@mâna tre-cut@ de Parlamentul European }i considerat esen]ial pen-tru salvarea monedei euro, a economiei UE }i men]ine -rea construc]iei europene. Ce vrea s@ fie acesta?

Un paradox: libertatelimitat@ spre binele

celui deposedat de ea

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

„Întotdeauna prin aceasta încep mereu parti-zanii egalit@]ii: ei stabilesc categorii }i se

pun în prima”Jacques Boncher de Perthes

Unul dintre cei mai importan]i cercet@torifrancezi ai timpului nostru este Pierre Ro -sanvallon. N@scut la Blois, în 1 ianuarie 1948,specialist în istorie social@ }i istoria demo cra -]iei, în ce prive}te modelul politic francez, rolul

statului }i chestiunea justi]iei sociale în societ@]ile contemporane, pro-fesor la College de France }i director la Înalta {coal@ de Studii }i{tiin]e Sociale (EHESS) din Paris, Ofi]er al Legiunii de Onoare. Ca orien-tare politic@, socialist. Îi cunosc mai multe scrieri înc@ din 1978. Mai alesun amplu studiu, „Utopia «noilor economi}ti» – dreapta în c@utarea unuiproiect de societate”, C.F.D.F., sept.-oct. 1978, reluat în „ProblèmesÉconomiques”, nr.1615, Paris 1979. Lucrare în care Pierre Rosanvallonexamina în mod critic concep]ii ale curentului noilor „economi}ti”, alelui J.J. Rosa, A. Fourçans, Milton Friedman, Martin Feldstein, etc.

Mar]i, 2.08. Vizit@la Colegiul de Ca -ligrafie din Shao -xing. Trec pesteprezentarea destulde plicticoas@, aproa-pe în totalitate înlimba chinez@. De -monstra]ia a fostcea care a contat,profesorul încer-când s@ ne ini]iezeîn tainele acestei

arte izvorâte din interac]iunea perfect@dintre minte, mân@, pensul@ }i hârtie.Caligrafia chinez@ implic@ scrisul cu om@iestrie deosebit@, universul de sim-boluri profunde fiind însufle]it prin totfelul de linii, contururi }i curbe gra]ioase.

12 octombrie 1492: Christophe Colomb descoper@ America

Pierre Rosanvallon despre „Societatea egalilor”

Politici economice sectoriale de interes na]ional integrate în politica de mediu comun@

Obiectivul major al stra-tegiilor na]ionale pentru dez -voltare economic@ îl repre -zint@ realizarea unui mediueconomic dina mic, competi-tiv, capabil s@ asimileze }i s@dezvolte domenii de înalt@tehnologie, care s@ r@spund@la cerin]ele strategice de dez -voltare pe termen lung, f@r@a produce conflicte între in -teresele economice }i necesi-

tatea protec]iei mediului.

continuare ^n pag. 2

continuare ^n pag. 4

dr. Dan-AlexandruPOPESCU, ULBS

dr. Paul LUCIAN,ULBS

Vedere din Bruxelles

Guvernatorul BNR Mu -gur Is@rescu a l@muritlucrurile: nici o }ans@pentru vreo modificarefiscal@ de amploare anulviitor. Argumentul guver -natorului este acela}i pecare l-a consacrat timpde 20 de ani la conduc-erea B@ncii Na]ionale:pruden]a. Niciodat@ BNRnu a reactionat decât pru -

dent, fie c@ a fost vorba de dobânzi, de rezer -ve minime obligatorii dar }i de controale ban-care, solvabilitate sau norme de creditare.

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Emil DAVID

Banca Na]ional@ a Rom$niei

Pierre Rosanvallon

Taxe }i oportunitate

Derivatele meteo - de la acoperirea unuirisc la specula]ii pe burs@std. Loredana NEAM[U, ULBS pag. 6

China: pe repede înainte (Transcrieri dintr-o var@ fierbinte) (V)

Fascina]ia socialului

Arti}tii cet@]ii. Tab@rade crea]ie „Donariulde la Biertan” Edi]ia I

pag. 5

DEZVOLTARE DURABIL~2 VINERI 7 OCTOMBRIE 2011

urmare din pagina 1Modelul de produc]ie }i de con-

sum ce caracterizeaz@ societatea con-temporan@ este apreciat non durabil,deoarece este bazat pe principiul efi-cien]ei }i al valorilor materiale, aces-ta are drept rezultat utilizarea exce-siv@ a resurselor naturale, accentu-area disparit@]ilor sociale }i cre}tereadecalajelor de dezvoltare între na -]iuni. Con}tientizare acestor riscuri adeterminat o ampl@ mi}care de co -operare la nivel interna]ional }i înspecial la nivel european pentru inte-grarea principiului durabilit@]ii în po -liticile economice. Adaptarea princip-iului durabilit@]ii cere ca toate politi-cile de dezvoltare s@ fie elaborate }iaplicate în func]ie de impactul eco-nomic, social }i de mediu.

Abordarea integrat@ înseamn@ c@durabilitatea s@ devin@ un catalizatoral deciziilor politice interne }i externeal ac]iunilor economice }i al opinieipublice, pentru a promova atât noireforme structurale, institu]ionale cât}i promovarea comportamentelor deproduc]ie }i de consum. În politicileeuropene de dezvoltare, corelarea me -diului cu dinamica economic@ }i coe -ziunea social@ s-a conceput pe ter-men lung, de}i m@surile s-au adop-tat treptat, prin elaborarea de strate-gii de ac]iune, în sectoarele cu im -pact asupra mediului }i prin aplica -rea unor proceduri de evaluare astrategiei în direc]ia dezvolt@rii dura-bile. În concluzie, la nivel europeans-au elaborat strategii }i programede integrare a mediului în politicilesectoriale, sectoarele vizate cu un ni -vel de complementaritate fiind: ener-gia, transportul, agricultura etc.

Principiul integr@rii este conside -rat cel mai important@ principiul ope -ra]ional în institu]ionalizarea }i apli-carea politicii europene de mediu }ia Strategiei de Dezvoltare Durabil@.Economi}tii au apreciat c@ este nece-sar@ aplicarea principiului mai susmen]ionat, în toate politicile }i latoate nivelurile, atât pe vertical@ cât}i pe orizontal@, în scopul unei core -l@ri mai eficiente a celor trei cate-gorii de obiective: economice, sociale}i de mediu. Complexitatea structu -rilor comunitare de decizie }i nu -

m@rul mare de politici comunitare,cu implica]ii concomitent economice,politice }i de mediu obliga la o abor-dare intersectorial@ global@, în a}a felîncât s@ se asigure maxim de efi-cien]@ în introducerea principiului du -rabilit@]ii, iar progresele dintr-un do -meniu s@ nu altereze durabilitateaîntr-un alt domeniu.În acest sens, s-au fixat coordonatele politicilor sec-toriale: limitarea schimb@rii climatice}i utilizarea unor energii }i tehnologiimai curate; limitarea riscurilor pentrus@n@tatea public@; gestionarea resur -selor de-o manier@ mai responsabil@;ameliorarea sistemelor de transport}i amenajarea teritoriului; lupta îm -potriva s@r@ciei }i a excluderii so -ciale; încetinirea tendin]ei de îmb@ -trânire a popula]iei.

Tehnologiile de mediu sunt aceletehnologii prin utilizarea c@rora seob]ine un impact mai redus asupramediului decât cel generat de alter-nativele tehnologice relevante, existen-te pe pia]@. Într-un sens larg acestetehnologii includ metode }i proce-duri, produse }i servicii, utilit@]i }isisteme manageriale }i organizatoricenoi. Tehnologiile de mediu cuprindutilizarea tehnologiilor curate, ca deexemplu tehnologii pentru controlulpolu@rii aerului }i pentru gestionareade}eurilor. De asemenea, aceste teh -nologii curate dezvolt@ }i utilizeaz@noi tehnologii, mai pu]in poluante,fabric@ }i utilizeaz@ produse }i servi-ci mai pu]in consumatoare de ener -gie }i de resurse naturale, adopt@practici de gestionare mai eficient@ aresurselor naturale. Beneficiile apli -c@rii tehnologiilor de mediu constauîn principal în reducerea consumuluide materii prime, în sc@derea nivelu-lui emisiilor de substan]e poluante }iîn prevenirea gener@rii de}eurilor. Deasemenea, aceste tehnologii conducla reducerea costurilor de operare }ila cre}terea productivit@]ii. În conclu -zie, tehnologiile de mediu se aplic@în aproape toate sectoarele de acti -vitate, utilizarea lor generând ben-eficii pe termen lung, care dep@}escîn mod considerabil costurile de in -vesti]ii ini]iale }i creeaz@ premiselereducerii externalit@]ilor de mediu, ge -nerate de activit@]ile economice.

Revenind la Strategia Na]ional@pentru Dezvoltare Durabil@ putem

afirma c@ obiectivele }i prevederileacesteia au eliminat contradic]ia din-tre dezvoltarea economic@ }i pro-tec]ia mediului. Pentru implementareobiectivelor, pe termen mediu }i lungeste necesar@ o implicare mai marea factorilor de decizie politici, o in -terac]iune între clasa politic@ }i oa -menii de }tiin]@, spre a ajungeîmpreun@ la un mod optim de dez-voltare durabil@ a ]@rii. Totodat@,Strategia Na]ional@ pentru DezvoltareDurabil@ cuprinde }i prevederi referi -toare la schimbarea mentalit@]ii popu-la]iei, deoarece conceptul de dezvol -tare durabil@ nu este suficient cunos-cut }i însu}it la nivel na]ional. Înacest context, programele opera]io -na le sectoriale existente trebuie re -vizuite pentru a reflecta mai clarconceptul de sustenabilitate, ca deexemplu, modelul de sustenabilitateenergetic@ în special, prin accelera -rea preocup@rilor în direc]ia con-serv@rii energiei }i cre}terii eficien]eienergetice, prin realizarea unor politi-ci unitare în domeniul energetic }iasigurarea resurselor primare în con -di]ii de sustenabilitate pe termenlung. Astfel Strategia Energetic@ a Ro-mâniei (2007-2020) trebuie revizuit@,deoarece criz@ economic@ actual@ ainfluen]at consumul de energie la nivelna]ional, fiind necesar@ o nou@ StrategieEnergetic@ pentru perioada 2011-2035.

Câteva concluzii se desprind dinnou@ Strategie Energetic@, România var@mâne în continuare dependent@ deimporturile de energie primar@, deoa -rece în ultimul deceniu a avut loc ocre}tere a importurilor de la 21,5&în anul 1999 la 31, 9& în anul 2007.În prezent, lignitul repre zint@ singurasurs@ intern@ de ener gie primar@,care poate contribui la producereade energie electric@, pentru mai mul]iani, iar resursele de petrol }i gazese epuizeaz@ mai re pede. Cu privirela termocentrale, se poate ar@ta c@80& dintre acestea au dep@}it duratade via]@, nu res pect@ normele demediu }i risc@ s@ fie închise. Nece -sarul de investi]ii, pentru înlocuireacentralelor vechi se ridic@ la 30-40mld euro pân@ în anul 2035.

Un alt aspect al domeniului ener-getic este promovarea energiei dinresurse regenerabile, “energia verde”.La nivelul anului 2020, 24 & din

toat@ energia consumat@ în Româniatrebuie s@ fie verde. Investi]ia într-unMW de capacitate instalat@ în energiiregenerabile este mult mai costisi-toare comparativ cu unul în energiiconven]ionale, pentru ca aceste in -vesti]ii s@ fie rentabile sunt necesarescheme de sprijin. Aceste scheme desprijin au fost puse la punct destatele membre ale Uniunii Europene,pentru a fi îndeplinite obiectivele sta-bilite la nivel european, în ceea ceprive}te reducerea emisiilor de CO2}i a consumului de energie verde. Înacest context, la nivel local se ]inconferin]e cu tema” Energia regenera -bil@ catalizator al Dezvolt@rii Dura -bile”, cu scopul de a promova unmodel integrat, pentru ob]inerea inde -penden]ei energetice a localit@]ilor }ipentru implementarea Strategiei Dez -volt@rii Durabile a Uniunii Europene}i aplicarea Planului de Ac]iune Du -rabil@ European. Acestea prev@d re -ducerea cu 20& a emisiilor de car -bon pân@ în anul 2020 }i mic}orareaefectelor, ce duc la accentuarea fe -nomenului de înc@lzire global@ }i aschimb@rilor climatice.

Un interes na]ional prioritar îl re -prezint@ dezvoltarea rural@ durabil@,cu prec@dere cea a zonelor montane.Zonele montane sunt arii fragile eco-logic, ce necesit@ sprijin pentru pro-tec]ie, dezvoltare }i gestionare spe-cific@, determinate de dreptul la di -feren]@ recunoscut la nivel european}i mondial, fiind un patrimoniu co -mun, a c@rui valoare trebuie re cu -noscut@ de to]i }i conservat@.Principalele resurse ale mun]ilorRomâniei sunt reprezentate de fondulforestier, de biodiversitate, de florafurajer@ a paji}tilor naturale, de apeleminerale, de peisaje }i de factori an -tropici autohtoni, purt@tori de tradi]iieconomice }i culturale. Exploatareanera]ional@ a resurselor forestieregenereaz@ catastrofe naturale (inun-da]ii, alunec@ri de teren), iar absen-ta sau discontinuitatea folosirii îngr@ -}@mintelor organice provoac@ degra -darea calitativ@ a p@}unilor }i fâne -]elor naturale, cu consecin]e econo -mico-sociale iremediabile pentru so -cietate }i popula]ie.

Protejarea }i valorificarea respon-sabil@ a resurselor montane, în con -di]iile schimb@rilor climatice }i evolu -

]iile demografice reprezint@ o priori-tate economic@. Dezvoltarea montan@durabil@ trebuie s@ permit@ popu-la]iilor locale dezvoltarea mijloacelornecesare dobândirii veniturilor }icon di]iilor de via]@, apropiate celor-lalte zone ale României. În viziuneadurabil@ }i ]inând cont de noileschimb@ri climatice }i demografice,mun]ii trebuie s@ reprezinte un me -diu de via]@ curat, furnizor de ener -gie, biodiversitate }i hran@ pentruom }i animale. În acest sens, trebuieluate m@suri adecvate de protec]ie }ibun@ gospod@rire, cu respectareaechilibrului agroforestier }i preveni -rea depopul@rii umane }i degrad@riitradi]iilor agricole }i culturale. Oriceregiune de munte trebuie s@ fac@obiectul unei politici de planificare }iamenajare în func]ie de ocupa]ia debaz@. Activit@]ile din agricultur@, zoo -tehnie, silvicultur@, artizanat }i turismtrebuie s@ pun@ accent pe calitate }ivaloare ad@ugat@ mare, dar s@ nuafecteze mediul.

Mun]ii no}trii sunt un areal umanpopulat, colectivit@]ile locale suntafectate de calamit@]i naturale, dar pen-tru a ob]ine produc]ii satisf@c@toareomul trebuie s@ devin@ un partenerîn]elept al naturii, în sensul s@ ex -ploa teze judicios }i controlat resurse-le montane, pentru a reduce depen-denta de importuri }i pentru a cre}tesiguran]@ }i securitatea alimentar@.

Un alt sector cheie, apreciat c@având un nivel ridicat de comple-mentaritate cu politicile de protec]iea mediului este transportul, un trans-port durabil. Consumul de energie }iemisiile de gaze cu efect de ser@provenite din activit@]ile de transportcresc cu rapiditate în mai toatestatele lumii. Adoptarea unor solu]iicompetitive de transport este o mo -dalitate de decongestionare a traficu-lui }i de rezolvare a problemeicalit@]ii aerului }i îmbunat@]irii sigu-ran]ei în transport. Se poate afirmac@ în România acest sector a fostneglijat, în ultimii zece ani au fostconstruite numai 200 km de autos -trad@ }i nu din lips@ de fonduri. Ofi -cialii de la Bruxelles au aprobat lajum@tatea anului 2007 ProgramulSectorial Transporturi, prin care Mi -nisterului Transportului ar fi pututbeneficia de 4, 5 mld euro, fondurinerambursabile. Pân@ în anul 2010din aceste fonduri ale Uniunii Euro -pene, România a beneficiat de 1&.

Fondurile Uniunii Europene îndiscu]ie sunt pentru re]ele paneu -ropene, finan]ate de Comisia Euro -pean@. Recent România a lansatproiectul de autostrad@ din CoridorulIV paneuropean, estimat la 1, 4 mldeuro, din care 85& finan]at din banieuropeni, restul fiind contribu]ia labugetul de stat. România, împreun@cu statele membre ale Uniunii Euro -pene, fac eforturi pentru realizareaunui progres c@tre solu]ii globale efi-ciente, pentru reducerea impactuluinegativ asupra mediului, cauzat detraficul european rutier, maritim }iaerian. Aducerea la standarde euro -pene a infrastructurii de baz@ puneaccentul pe dezvoltarea durabil@ ainfrastructurii }i mijloacelor de trans-port prin reducerea impactului asu -pra mediului, promovarea transportu-lui intermodal, îmbun@t@]irea sigu-ran]ei traficului }i protec]ia elemen -telor de infrastructur@.

România de]ine un capital naturalbun }i trebuie s@ ac]ioneze pentruconservarea }i valorificarea ra]ional@a acestuia, dar }i pentru perfec]io -narea }i utilizarea eficient@ a capi-talului uman.

Politici economice sectoriale de interes na]ional integrate în politica de mediu comun@

dr. Paul LUCIAN, ULBS

Vedere din Parlamentul European

3OP[IUNIVINERI 7 OCTOMBRIE 2011

Un paradox: libertate limitat@ spre binele celui deposedat de eaurmare din pagina 1

Un set de reglement@ri }i normecomune valabile pentru toate cele 27de state membre care stabile}te ]intecomune în scopul construirii unei„armuri” comune în fa]a degringo-ladei actuale }i a viitoarelor crize.

Ce se va pune sub controlulstrict al institu]iilor UE?1. Coordonarea politicilor economiceale fiec@rei ]@ri, astfel încât bugetul}i politica fiscal@ na]ional@ s@ res -pecte regulile UE }i s@ se subordo -neze obiectivelor }i strategiei acesteia.2. Supravegherea bugetar@ în zonaeuro prin m@suri specifice de corec -tare, avertiz@ri }i sanc]iuni pentruimpunerea legilor mecanismului deexecutare.3. Corectarea dezechilibrelor macro-economice excesive din zona europrin proceduri speciale de control araport@rilor statistice }i amendareadrastic@ a statelor care furnizeaz@ in -forma]ii oficiale eronate.4. Implementarea unui sistem de alert@rapid@ }i misiuni de supraveghere încazul statelor unde se detecteaz@evolu]ii economice nes@n@toase }ide zechilibre majore.5. Aplicarea procedurii de deficit ex -cesiv pentru statele care dep@}esc laacest indicator 0,5 la sut@ din PIB }isanc]ionarea celor care nu se în -cadreaz@ în aceast@ limit@.6. Obligarea fiec@rui stat membru dea ob]ine acordul Comisiei Europeneîn ceea ce prive}te metodologia depreviziune, tipul }i gama de ipotezepe care le ia în considerare la fun-damentarea planurilor macroecono -mice }i bugetare proprii.

Votul din Parlamentul European adecis: „pachetul celor }ase legi” a fostadoptat, pe muchie de cu]it, ce-idrept, dar este în vigoare, iar peplanul consecin]elor imediate se re -

marc@ dou@ elemente de esen]@: • statele membre ale UE trebuie s@fac@ schimb@rile legislative impusede acest acord cel târziu pân@ lafinele anului 2013;• amenzile men]ionate se vor apli-ca statelor din zona euro, cel pu]indeocamdat@ ele neoperând în cazul]@rilor care nu sunt în Eurozon@.

De aici încolo, fire}te, încep co -mentariile actorilor }i anali}tilor eco-nomici }i politici. Mul]i v@d în aceas -t@ reform@ o expresie a solidarit@]iiblocului comunitar în fa]a riscurilorglobale. Explica]ia ]ine de liantul careune}te ]@rile europene, astfel încâtnici un stat membru nu poate per-mite pr@bu}irea vecinului s@u.

În ceea ce prive}te România, ]ar@f@r@ o economie puternic@ }i cu o„]es@tur@” industrial@ care s@-i per-mit@ s@ fac@ fa]@ crizei pe cont pro-priu întrucât 60 – 70 la sut@ din pro-dusul intern brut este sus]inut doarde consum, opinia analistului Ilie {er-b@nescu sus]ine ideea dependen]einoastre strânse de soarta UE: „Ca s@nu intr@m în recesiune la anul estenevoie ca economia s@ nu scad@ înzona euro. Trebuie s@ p@str@m ni -velul actual al cererii interne }i s@ nune baz@m mult pe cea extern@”.

Iar un consultant economic ceh,Tomas Sedlaek, descris de c@tre YaleEconomic Review drept una dintrecele cinci min]i luminate ale eco -nomiei mondiale, merge mai departecu ra]ionamentele, sus]inând c@ atâtavreme cât salvarea noastr@ a fost }ieste aderarea la UE }i moneda euro,României }i altor ]@ri din centrulEuropei nu le r@mâne decât „s@adopte o pozi]ie prudent@, mai pre-car@ decât a statelor vestice, maibogate”. Pruden]@ }i precau]ie în -seamn@, printre altele, c@, pe viitor,prin aplicarea noului pachet de legieuropene, România nu va mai puteaascunde pierderile regiilor sau socie -

t@]ilor comerciale de stat bugetofage}i nici subven]iile }i datoriile unorastfel de companii neperformante.

R@mâne în discu]ie reversul me -daliei pe care mul]i al]i anali}tieuropeni îl evoc@ nu f@r@ argumentede luat în seam@. Cel dintâi ar fi c@reforma votat@ de Parlamentul Euro -pean este predominant un pachet deausteritate bazat pe reduceri }i sanc -]iuni care nu las@ loc de manevr@pentru cheltuieli }i investi]ii inteli -gente }i direc]ionate spre accesuloamenilor la educa]ie, s@n@tate }i noi

locuri de munc@.Cel de-al doilea argument sus]ine

c@ disciplinarea for]at@, birocratic@impus@ de UE va bloca ini]iativa]@rilor în privin]a metodelor prin carecet@]enii lor ar putea aspira la cre} -tere economic@ }i prosperitate. Atâtavreme cât se vor exclude diversitateade idei }i strategii, competi]ia, mode -lele proprii, se va crea o discrepan]@}i mai mare între regiunile bogate }icele s@race ale Europei.

Oricât ar cânt@ri aceste opinii înbalan]a realit@]ilor continentale, de -

cizia e luat@. {i este – cum se puteaaltfel? – în spiritul globaliz@rii, adic@al „religiei” care a convertit Mapa -mondul }i care ne îndreapt@ inexora-bil c@tre o Europ@ unit@ prin deciziisupracentralizate }i nu spre o Europ@unit@ a libert@]ilor. Din p@cate, Grecia}i multe alte cazuri neexplodate înc@,printre care a} numi f@r@ rezerve Ro -mânia, confirm@ p@rerea c@ preamult@ }i necontrolat@ libertate oferit@cui nu }tie s@ se foloseasc@ corectde ea, d@uneaz@ grav omenirii înansamblu.

Emil DAVID Santorini - Grecia

Vedere din Atena

SOCIAL VINERI 7 OCTOMBRIE 20114c my b

c my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Respectivele concep]ii sus]ineau c@

pia]a trebuia l@sat@, în orice condi]ii,s@ de]in@ decizia absolut@ în toatedomeniile, orice abatere fiind în m@ -sur@ s@ duc@ societatea pe drumulunor imense neajunsuri, al unor veri -tabile catastrofe. Or, Rosanvallon men-]iona: Pia]a, care pia]@? Acolo se afl@un cumul de mari interese delocsociale. „Capitalismul pe care îl sus]in«noii economi}ti», imposibil de real-izat, v@de}te cu claritate îns@ inten]iade a ajuta la men]inerea capitalismu-lui a}a cum este el ast@zi”, cu nea-junsurile lui ca atare, pentru înl@ -turarea c@rora se sus]ine c@ nu tre-buie intervenit în nici un fel.

Sunt necesare cel pu]in dou@ pre-ciz@ri. Prima precizare, Pierre Rosan -vallon nu a fost }i nu este un utopic.El nu s-a revendicat }i nu se reven-dic@ printre locuitorii insulei imaginareîn care „oamenii tr@iesc ferici]i gra]ieperfec]iunii ordinei politice”, cumscria Thomas More în celebra sacarte ”Utopia sau tratatul celei maibune forme de guvern@mânt” ap@rut@pentru prima oar@ la Louvain, în1516. Nu s-a num@rat }i nu senum@r@ nici printre adep]ii c@lug@ruluidominican calabrez Campanella carepublicase în 1602 „Cetatea Soarelui”,carte în care pornea de la ideea c@„bun@starea fiec@ruia depinde de bun@-starea tuturor”, când, de fapt, este, înbun@ m@sur@, invers. Nu l-a îmbr@ -]i}at Pierre Rosanvallon nici pe EtienneCabet care, în „Voyage en Icarie”,volum publicat în 1840, propunea „osocietate perfect@ ai c@rei membriitr@iesc într-un regim de armonie,anulându-se prin «m@suri potrivite»toate sursele de conflict”. Nu a îm -br@]i}at nici socialismul utopic caatare, ca s@ nu mai vorbim de comu-nismul violent de esen]@ sovietic@,etc. S-a preocupat, îns@, de studiereaposibilit@]ilor de a avea, prin impli-carea unor criterii sociale, }i în dis-tribu]ie, dar }i pe alte paliere aleactivit@]ilor, o lume acceptabil@, o lu -me mai bun@ pentru to]i, prin rolulactiv al institu]iilor o lume apt@ s@

conserve umanitatea }i nu s@ o dis-trug@. Cu atât mai mult ast@zi suntimportante astfel de reflec]ii cu câtsunt nu pu]ine ideile, concep]iile detip catastrofic, care anvizajeaz@, dinvarii puncte de vedere, o alt@ criz@consistent dezastruoas@ în Europa, înlume, chiar destr@marea Uniunii Euro -pene, „finalul” lumii, etc. Or, PierreRosanvallon este }i lucid, realist, dar}i optimist în m@sura în care se vaface }i altfel decât pân@ acum, însensul, bun@oar@, al diminu@rii mari -lor discrepan]e între boga]i }i s@raci, alrespect@rii condi]iei }i demnit@]ii umane.

A doua precizare, Pierre Rosan -vallon a fost }i este relativ consecvent– evident, promovând mereu noul,în]elegând schimbarea, }.a. – în sus]i -nerile sale. Ne-o demonstreaz@ recen-ta sa lucrare „Societatea egalilor”,Seuil, Paris, 2011, deja receptat@ }iexaminat@ minu]ios }i pozitiv de criti -ca de specialitate, printre al]ii de pro-fesorul emerit de la ”Sciences Po”Paris, Michel Winock. Ce ne propune

dar, Pierre Rosanvallon în aceast@ultim@ carte a sa publicat@, ce c@i nesugereaz@, ce semnifica]ii ne relev@?

În pofida atât de multor ignoran]i,dar atât de vocali }i eminamenteincul]i, care investigheaz@ cu multaplomb }i considerabil@ emfaz@ pre -zentul nostru economic f@r@ s@ cu -noasc@ aproape nimic din felul încare a evoluat lumea economic@ pân@la noi precum }i f@r@ s@ încerce câte-va estim@ri cu privire la viitor, ur m@ -rind }i astfel s@-}i conserve situa]iilelor privilegiate, Pierre Rosanvallon nuabdic@ de la maniera de a investigaatent prezentul într-o strâns@ leg@tur@cu trecutul }i cu dezvoltarea unorefecte în viitor. Tocmai în acest sensse v@desc reflec]iile sale în ce prive} -te democra]ia }i lansarea unor noipiste în dezbateri. Democra]ia sedefine}te în mod clasic ca un tip deregim politic. „Sub acest unghi amabordat-o în cele dou@ volume prece-dente, respectiv «Contra-democra]ia»}i «Legitimitatea democratic@», anal-izând mai ales formele neelectorale ceexprim@ suveranitatea poporului ca }iemergen]a noilor tipuri de institu]iireprezentând voin]a general@. Îns@ de -mocra]ia este }i o form@ de societate.Tocqueville a pus deja în mod faimosaccentul pe aceast@ dimensiune, v@ -zând în egalitatea condi]iilor principiuls@u generator. Cu acest al treileavolet am urm@rit s@ sistematizez in -tui]ia acestei personalit@]i, propunândo istorie }i o teorie general@ a ideiide egalitate democratic@”, scria recentRosanvallon în „Le Nouvel Obser -vateur” referitor la cartea sa men -]ionat@, „Societatea egalilor”.

S@ vedem. Democra]ia }i-a afirmategalitatea sa, ca regim, în momentulîn care ea s-a concretizat într-o form@de societate. Sufragiul universal ins -taurat cu mult timp în urm@, supra -vegherea ale}ilor, participarea activ@ acet@]enilor, l@rgirea libert@]ilor sunt totatâtea realit@]i ale unei vie]i politicenormale, precum cea din Fran]a. Înrevan}@, „poporul politic” face din ceîn ce mai pu]in un corp social. ÎnFran]a, - precum }i în alte ]@ri }ideloc în dimensiuni minore – nu în -ceteaz@ s@ se adânceasc@ ecartul din-tre cei mai boga]i }i cei mai s@raci.„Ideea de egalitate se v@de}te, dar, în

deriv@”. Despre ce este vorba dintr-operspectiv@ concret@ }i ce poate fiîntreprins?

O societate a egalit@]ii, aceea cares-a afirmat, mai mult ca ideal, dar }iîn realitate, în revolu]iile american@ }ifrancez@ dinspre sfâr}itul secolului alXVIII-lea, se poate caracteriza, în ge -neral, prin trei atribute, recunoscute }isubliniate nu doar de Pierre Ro -sanvallon. Primul atribut ar fi simila -ritatea, respectiv cei mai mul]i careseam@n@, luptând împotriva privilegi-ilor, nobiliare atunci, dar }i de alt tipîn zilele noastre. Al doilea ar fi inde-penden]a, respingerea oric@ror formede sclavie }i îmbr@]i}area sus]inut@ aideii „reciprocit@]ii” între oameni. Iar altreilea atribut este cet@]enia, cu toatevalen]ele sale, respectiv exerci]iulsufragiului care leag@ individ }i popor.F@r@ îndoial@, scrie Michel Winock,„inegalit@]ile persist@, mai ales celeeconomice, îns@ calitatea liantului so -cial va avea voca]ia de a corija dife -ren]ele: egalitatea moral@, ideea defraternitate, abolirea titlurilor nobiliare,alte simboluri ale unor dinstinc]iifavorizând egalitatea imaginar@...

Ce a fost mai departe? Iat@, a}acum relev@ Pierre Rosanvallon, revo -lu]iile industriale }i na}terea capitalis-mului, creând clasa noilor proletari,au dezvoltat enorme inegalit@]i eco-nomice, enorme excluziuni mai alesale celor care mai mult sau mai pu]innu ]ineau pasul, precum }i diviz@riprofunde. În fapt, se poate afirma c@„sclavia modern@” s-a n@scut justifi-cat@ de termeni cinici: „libertatea acondamnat }i condamn@ egalitatea”.Aser]iune deosebit de periculoas@ carepoate conduce la dictatur@ tocmaipentru a asigura egalitatea, când esteevident c@ dictatura finalizeaz@ }ie}ueaz@ mai ales în încercarea neîn-doielnic@ de a asigura beneficiile }iprivilegiile celor ce o exercit@. Dar s@revenim.

Fa]@ de desf@}urarea }i unele efectedintre cele subliniate ale revolu]iilorindustriale, socialismul utopic – Saint-Simon, Charles Fourier, Robert Owen,dar, }i la noi, Theodor Diamant – aîncercat s@ corecteze astfel de vicii,dar mai mult prin vise, în vreme ceunele dintre tendin]ele cele mai retro-grade erau convergente în direc]ia

na]ionalismului exacerbat, „putrezit” înxenofobie }i rasism... Nici nu putemdiscuta în acest sens f@r@ a aminti c@tocmai dup@ afirmarea „Libert@]ii, ega -lit@]ii }i fraternit@]ii” Europa, de pild@,a cunoscut mari r@zboaie, s-au creatoficial – nu doar aici – puterniceimperii coloniale în care b@}tina}ii depeste m@ri aveau condi]ia, aproape,de sclavi iar teritoriile coloniale res -pective erau spoliate de mai toatebog@]iile lor în beneficiul iluzoriu almetropolelor, „iluzoriu” deoarece închiar sânul metropolelor se v@deauzone largi, imense uneori, de ine-galit@]i, de s@r@cie. Potenta]ii, pu]ini,}i oprima]i foarte mul]i. Iat@, dar, oanu mit@ leg@tur@, la început firav@,între s@r@cie, abordat@ institu]ional,nefiind create condi]iile unei competi-tivit@]i egale, }i lipsa democra]iei.

A fost aceasta o faz@ de refluxurmat@ în secolul XX de conceptul }ichiar crearea „Statului Providen]@”, a„Statului Providen]ial” ca urmare aunor mari bulvers@ri ale secolului XX,urm@rindu-se prevenirea altora. Ce arfi fost, de exemplu, o revolu]ie detipul celei ruse în Germania, nici nua fost departe, sau în Fran]a, Italia, înBalcani, etc.? S-au instituit, }i nu f@r@eforturi, impozitele progresive pe veni-turi, protec]ia social@, instaurarea pro-cedurilor de reprezentare }i regu-larizare a muncii, }.a. De fapt, redis-tribuiri sociale importante care auîngustat, în bun@ m@sur@, ariile defa-voriza]ilor, punându-se în valoare caatare propria responsabilitate pentru ap@r@si aceste arii. „Acest ciclu al Sta -tului Providen]@, arat@ pierre Rosan -vallon, fundamentat pe o reînnoire aprincipiului de egalitate, a avut «vârs-ta de aur» în cei «treizeci de ani glo-rio}i», anii 1945 – 1975 în care,aproape în întreaga lume, un procesde cre}tere economic@ accelerat@ aasigurat }i resursele pentru sus]inereaca atare a socialului”. Uneori, îns@,acum, astfel de evolu]ii, sunt puse –în mod eronat consider@m noi – subsemnul îndoielii. Dar cum se va legi -tima – sau delegitima – egalitatea decare vorbim în anii care au urmat,spre 1980 }i, îndeob}te, apoi? PierreRosanvallon ne ofer@, în cartea sa,r@spunsuri cât se poate de intere-sante. (va urma)

Fascina]ia socialuluiPierre Rosanvallon despre „Societatea egalilor”

Dan POPESCU

Tommaso Campanella

Thomas More

Etienne Cabet

VINERI 7 OCTOMBRIE 2011 5c my b

c my b

c my b

CHINA

c my b

urmare din pagina 1O practic@ tradi]ional@, veche de mii

de ani, rezultând produsele care s@-]i bucure nu doar spiritul, ci }i ochii.

O ciocolat@ cald@ (în sfâr}it!) laStarbucks, în „downtown”. Scump,vreo 25 de yuani. Zgârâie-nori }i unmall imens, curat Occident, reg@sescimaginea unui microcosmos bine-cunoscut, înt@rit@ de prezen]a hiper-market-ului Auchan. Câteva produseeuropene de tradi]ie, precum baghetafran]uzeasc@, acompaniat@ de }unc@}i brânz@ olandez@ se vor reg@si,mâine diminea]@, pe masa din came -ra mea de c@min. Ar fi primul mic-dejun “ca lumea”. Chiar dac@ pre]ule u}or piperat (ceea ce e de în]eles),pur }i simplu, n-am putut rezistatenta]iei }i profit de aceast@ }ans@nesperat@. Shopping-centerul plin demagazine de lux, afi}ând pre]uri os -tentative }i vitrine str@lucitoare. Pri -vind la exponatele vestimentare, decalitate, observ c@ manechinele au fi -zionomii europene. În cele câteva zilepetrecute la Shaoxing, rar am avutocazia s@ întâlnesc occidentali, îinum@r pe degetele de la o mân@, treicalifornieni }i dou@ fete, care p@reautot americance.

Explozie de culori }i de lumini]epe-nserate, care transform@ zona în -tr-un spectacol de civiliza]ie contem-poran@, de admirat }i pozat. Este lafel de mult@ lume ca în timpul zilei,grupuri de tineri ie}i]i în “centru”, laplimbare sau la cump@r@turi, femei }ideopotriv@ b@rba]i de vârsta a doua}i a treia dansând relaxa]i, cu mi} -c@ri dezinvolte }i pe ritmuri dintrecele mai diverse, traficul tot infernal,aceea}i stare de mole}eal@ lipicioas@,indus@ de z@pu}ala continu@. Pro -gresul acesta, în doar câteva decenii,este incredibil ! China preia modele,pentru a deveni, la rândul ei, unmodel. Un model de reu}it@, bazat@pe factorul munc@, în primul rând.Poate s@ mai fi sc@zut temperaturacu un grad-dou@, îns@ nesemnificativpentru confortul termic. Noapte sauzi, sim]i c@ te în@bu}i, din cauzaaerului sufocant.

Din Shimao Plaza spre campus,cam o or@ de mers pe jos, într-om@r}@luial@ u}oar@. Ne apropiem deplecare }i cine }tie dac@ voi maiajunge vreodat@ la Shaoxing... E pl@ -cut s@ admiri priveli}tea, s@ ca}tigura la magazinele care se închid, s@schimbi priviri, zâmbete }i saluturicu chinezii pe care-i întâlne}ti încale, s@ încerci s@ faci fa]@ lipsei dereguli de circula]ie pentru pietoni }is@ te lansezi curajos în slalom, print-re ma}ini, biciclete, scutere }i }aretemotorizate, traversând dezordonat nu-meroasele bulevarde aglomerate. Amînv@]at repede Beijingul, }i mai re -pede Shaoxingul, sper s@ m@ des-curc, la fel de bine, la Shanghai. O]ar@ merit@ b@tut@ }i descoperit@ cupiciorul, luând la pas puzderia destr@du]e, intersectând cât mai mul]ioameni, parcurgând cartierele dintr-ocuriozitate transformat@ într-un actcultural. Mul]umirea de sine }i pl@ -cerea unei c@l@torii sunt cu atât maimari, cu cât contactul cu lumea str@ -in@ este mai direct, mai viu, mai in -tens. Chiar dac@ nu le vorbesc limba,comunic cu gazdele noastre prinochi, gesturi, mimica fe]ei }i ne amu -z@m reciproc de stâng@cia celuilalt.

CCTV News, un reportaj desprer@zboiul din Libia. Luptele continu@,în ciuda s@rb@torii Ramadanului. Amg@sit cu greu un pachet de ciocolat@,dar n-are acela}i gust. Doar batonul

de Snickers, cu care am tot cochetatzilele acestea, corespunde „exigen]e -lor” în materie de gust. Îmi era poft@de ceva dulce, de altceva, s@tul debiscui]i }i produse de patiserie. Ideeae s@ încerci, pe rând, toate produse-le, pentru ca apoi, în cuno}tin]@ decauz@, s@ faci lista alimentelor „tol-erate”. Ceea ce s-a }i întâmplat. Dinp@cate, m@ apropii de sfâr}itul seju-rului, iar situa]ia cu pricina nu-ifoarte optimist@... Scurt@ ploicic@ laprânz, dup@ care c@ldura pare }i maiîn@bu}itoare. Efectiv sim]i c@ nu aiaer suficient s@ tragi în piept.

Miercuri, trezire greoaie, ceasularat@ 6.30 trecute fix, în jum@tate deor@ plec@m spre Hangzhou, capitalaprovinciei. Micul dejun îl iau la pa -chet, în autocar. O vizit@ împ@r]it@ îndou@: prima etap@ este dedicat@Lacului de Vest -pe care-l travers@mcu bacul-, dezv@luindu-ne un parcZen imens la dispozi]ia noastr@,plimbare extrem de pl@cut@, urmat@de o ascensiune în vârful pagodei cedomina priveli}tea, iar în cea de-adoua parte a amiezii, avem la dis-pozi]ie câteva ore pentru shopping,pe o veche arter@ turistic@. Cele -britatea loca]iei cre}te îns@ }i pre -]urile, de abia te po]i atinge de ceva!Totul cost@ dublu sau chiar triplu,fa]@ de costul real. Rafturi de kits -churi sclipitoare, orice suveniruri î]idore}te inima, piese de colec]ie }iexponate tradi]ionale, cu adaos exa -gerat. M@ ab]in s@ mai arunc cubanii, cump@rând, totu}i, o umbrel@simpatic@, din bambus }i hârtie.Doar de amorul decorului }i a deco -ra]iunilor, c@ n-am inten]ia s-o folo -sesc vreodat@.

O r@p@ial@ seara, de vreo jum@tatede or@ }i str@zile ora}ului sunt re -pede inundate. Parc@ s-a mai r@coritpu]in. Profit de ocazie pentru a-milua o nou@ valiz@ de drum: negociezun bagaj destul de înc@p@tor, Sam -sonite -n-arat@ r@u pentru 150 deyuani-, bineîn]eles contraf@cut, spers@ fie rezistent. Îmi pare identic cuoriginalul, semn c@ arta falsific@riim@rcilor de lux se apropie de per-fec]iune. Iau un taxi din centru sprecampus, 17 yuani (ieftin, v@ explic:7 yuani pornirea }i 2 yuani/km). Ammai luat taxiul pe acela}i traseu }isuma coincide cu ce-am pl@tit datatrecut@, niciunul dintre }oferi n-aîncercat, deci, s@ m@ p@c@leasc@ cuceasul sau s@ lungeasc@ inutil dru-mul. S-au dovedit de încredere, chiardac@ a fost mai greu s@ ne în]e -

legem din prima, în lipsa unei pro-nun]ii corespunz@toare din parteamea. Noroc c@ aveam bile]elul cuadresa, în buzunar.

Aglomera]ie mare }i circula]ie dintoate p@r]ile. M@ mir c@ n-am v@zutînc@ niciun accident (}i nici m@car ob@taie între }oferi nervo}i, ca la Bu -cure}ti). Pân@ la urm@, n-a fost de -loc plictisitoare }ederea în acest „or@ -}el” de provincie, a}a cum crezusemini]ial. Având dimensiunile }i profilulunei veritabile capitale europene, Shao-xing face parte din noul val econo -mic }i urbanistic al Chinei. Ora}ul deba}tin@ al scriitorului Lu Xun, unuldintre fondatorii literaturii chinezecontemporane, a c@rui cas@ i-am tre-cut pragul (chiar lâng@ acest loc me -morial, bine indicat pe hart@, se afl@}i ni}te gr@dini minunate, Shen Yuan,aviz amatorilor). M@ bucur c@ amavut }ansa s@-l vizitez pe îndelete. -...Violen]e în Siria, în timp ce ira -nienii au un nou Ministru al Petro -lului. Reac]ii controversate vizavi deprocesul lui Mubarak, în desf@}urare.

Joi, 4.08. Plec@m cu autocarul laShanghai. Mai a]ipesc, mai trag cuochiul pe geam. Cred c@ termenul de„impresionant” nu acoper@ tot ceeace reu}esc s@ cuprind în raza meavizual@: pe stânga, un pod inter-

minabil cu cale ferat@, pe piloni debeton, de zeci de kilometri, ne flan -cheaz@ de o bun@ bucat@ de drum.Incredibil@ verv@ creatoare! Din cândîn când, trece câte un tren de marevitez@ (corect ar fi „de foarte marevitez@”), pe care abia am timp s@-lfotografiez. Sute de panouri publi -citare, de o parte }i de alta, î]i fur@privirea. O autostrad@ cu patru benzipe sensul de mers (dou@ sunt deurgen]@), neaglomerat@, întret@iat@,pe deasupra, de alte poduri }i }oselesuspendate. Zonele industriale suntnelipsite }i m@ gândesc cu groaz@ labiata noastr@ planet@, cum ne su -port@ toate mofturile grandomanice.Pâlcuri întregi de blocuri care apar }idispar în cea]@ (a se citi „smog”),precum ni}te cartiere-fantom@. Vege -ta]ie verde }i multe lacuri, hele}tee,râuri, diluând oarecum din impresiaunei civiliza]ii a betonului. Colo}iidantela]i de metal, sus]inând re]eauaelectric@, fac parte }i ei din mediulînconjur@tor. Grupuri reziden]iale decase, divers colorate, cu acoperi}]uguiat }i turle, se constituie într-unaltfel de stil, o arhitectur@ mai prie -tenoas@, mai cald@, în compara]ie curestul peisajului urban.

Cam 250 de kilometri pân@ laShanghai, aproximativ trei ore. {ofe -

rul o calc@ la 100 de km/or@. Pl@timtaxa de autostrad@, un punct de con-trol format din vreo 30 de cabine cubarier@. Peste tot în China, trenulrapid este la în@l]ime, folosind ore]ea special@ de cale ferat@. Uluitor!P@cat c@ n-am avut ocazia s@-ltestez. Tehnologie german@, realizarechinez@. Pauz@. Mai avem o or@. Dauo rait@ printr-un supermarket, printrestivele de mâncare uscat@, care nicinu miroase, nici nu arat@ foarteapetisant. Plin }i pe aici de l@custe,m@ întreb dac@ nu exist@ cine }tie cedelicatese din ele...

Prima zi la Shanghai. Numero}ieuropeni la micul dejun, majoritateanem]i. Lapte, unt, gem }i pâinepr@jit@. Ne-au aten]ionat c@ va fi tai-fun, ajunge disear@ în zona noastr@.N-am conexiune Internet pe mobil,dar, din ceea ce am în]eles de laceilal]i, deja au evacuat popula]ia depe coast@ }i au anulat câteva zeci dezboruri. Avem avion mâine sear@,sper s@ putem decola cu bine. Ori -cum, m@ a}tept s@ fie debandad@ peaeroport. Un taifun e o treab@ se -rioa s@, mici emo]ii î}i fac dejasim]it@ prezen]a. Probabil }i în rân-dul celor de acas@, care sigur auaflat de la }tiri c@ furtuna se în -dreapt@ în direc]ia noastr@ }i sepreg@tesc s@ ne sune. P@rin]ii pa -nicheaz@ repede...

Vizit@m un or@}el istoric, datândtocmai de pe vremea dinastiei Ming,Zhujiajiao. Un sit bine conservat,p@strând patina timpului. Po]i apelala o b@rcu]@ cu vâsla}, cu care s@parcurgi canalele pitore}ti, dintr-uncap@t în cel@lalt. Plou@ toren]ial. {i aila dispozi]ie o multitudine de butic-uri cu suveniruri, majoritatea kitschi-uri obi}nuite, imitând obiecte de art@}i de cultur@ tradi]ionale. Negociezinflexibil mici cadouri. Desigur, con-travaloarea lor e nesemnificativ@, dara}a e obiceiul locului }i m@ con-formez. Ne întoarcem la Shanghai.Ciorchini de blocuri compacte neînso]esc în dep@rtare, zgârâie-noricare te impresioneaz@, atât prin sta -tur@, cât mai ales prin num@rul lormare. Nici nu mai are rost s@ facpoze, ar fi prea greu de povestit }iar exprima prea pu]in din ceea cevedem. Iar@}i informa]ii despre tai-fun, se pare c@ s-au anulat }i zbo -rurile de mâine, deci ne a}teapt@ orebune de stat pe aeroport. Deocam -dat@, doar nori deasupra Shanghaiului.

China: pe repede înainte (Transcrieri dintr-o var@ fierbinte) (V)dr. Dan-Alexandru POPESCU, ULBS

BURSA: TRANZAC[II CU DERIVATE METEO VINERI 7 OCTOMBRIE 20116

I. Riscul meteorologicChiar }i în societ@]ile noastre ba -

zate pe tehnologie, înc@ tr@im la milanaturii, condi]iile meteo având un im -pact semnificativ atât asupra decizi-ilor pe care le lu@m în fiecare zi, cât}i asupra veniturilor }i pierderilorcorpora]iilor. Pân@ de curând, au exis -tat foarte pu]ine instrumente financia-re care ofer@ protec]ie companiilorîmpotriva riscurilor legate de vreme.

În general, riscul meteorologic esteperceput ca fiind asociat cu dezas-trele naturale provocate de fenomenemeteorologice extreme: inunda]ii, ura-gane, tornade, secete catastrofale etc.Având o expunere media mult maimare, aceste evenimente sunt în modfiresc cel mai bine percepute de con -}tiin]a public@. Adeseori, distrugerileprovocate de asemenea fenomeneextreme sunt însemnate, fiind denotorietate nivelul extrem de ridicatpe care l-au atins pagubele aduse detsunami-ul care a lovit Japonia înmartie anul acesta, de exemplu.Protec]ia vie]ilor, a propriet@]ilor }iactivit@]ilor economice de efectele fe -nomenelor meteorologice extreme re -prezint@ pretutindeni, inclusiv în Româ-nia, una din misiunile principale aleAdministra]iilor Meteorologice Na]io -nale: avertiz@rile meteorologice emisede acestea sunt instrumentul princare aceast@ misiune este îndeplinit@în m@sur@ mai mic@ sau mai mare,în func]ie de acurate]ea prognozelor,de intervalul de anticipare }i de ca -pacitatea de reac]ie a autorit@]ilor înprevenirea dezastrelor prev@zute.

Cu toate acestea, “partea nev@zutaa ice-bergului” st@ departe de ochiipublicului larg. Efectele financiare aleevolu]iilor meteorologice “în limitelenormalului”, cumulate la scara uneieconomii na]ionale pe intervalul unuian, sunt mult mai însemnate decâtmedia anual@ a efectelor fenomenelormeteorologice extreme. Într-adev@r,

aproximativ 70& din activit@]ile eco-nomice din ]@rile dezvoltate sunt afec-tate de condi]iile meteorologice.

Produc@torii }i distribuitorii de com-bustibili }i energie electric@, fabri-can]ii de b@uturi r@coritoare, comer-cian]ii de înghe]at@, fermele eoliene }io serie de alte companii sunt expuseriscului meteorologic. În toate acestedomenii de activitate, dar }i în altele,evolu]ia vremii genereaz@ volatilitateîn venituri }i cheltuieli.

No]iunea de risc meteorologic estefolosit@ deci pentru a descrie expu -nerea de ordin financiar a unei com-panii la evenimente meteorologiceprecum: temperaturi ridicate, precipi-ta]ii abundente, frig, vânt. Astfel,riscul meteorologic reprezint@ pentruo companie un câstig sau o pierderefinanciar@, ca urmare a volatilit@]ii zil-nice a condi]iilor meterologice.

II. Gestionarea riscului meterologic-originile pie]ei derivatelor meteo

Spre sfâr}itul anilor 90, companiicomerciale inovative, îndeosebi dinsectorul energetic, au identificat opor-tunitatea de management al risculuimeteorologic }i au început s@ oferesolu]ii de gestiune a acestei clase deriscuri naturale. Structurate sub formaunor instrumente financiare derivate(derivatele meteo), tranzac]iile meteo-rologice acoper@ în mod tipic va -ria]iile locale ale temperaturii, precipi-ta]iilor, sau ale altor parametri mete-orologici pe o perioada de la o s@p -taman@ la un întreg sezon.

Companiile din diverse sectoareeconomice au dezvoltat de mai mult@vreme instrumente de gestiune a ris -cului mai mult sau mai pu]in efi-ciente. Abilitatea de hedging al riscu-lui de pre] pentru numeroase m@rfuri}i produse financiare este bine dez-voltat@ }i utilizat@ pe scar@ larg@. Cutoate acestea, pentru mul]i cump@ -r@tori }i vânz@tori ai acestor produse,varia]ia volumului poate fi la fel ded@unatoare pentru profit ca }i varia]iapre]ului.

Gestiunea riscului energetic a in -trodus o clas@ de instrumente de ges-tiune a riscului care ofer@ protec]ie lariscuri legate de varia]ia volumului debunuri/servicii vândut sau cump@rat}i cauzate de varia]ii ale temperaturiimedii pe perioade de timp definite:derivatele meteo. Combinate cu ins -trumente de management al riscului

de pre], aceste protec]ii la volumcresc poten]ialul de a furniza unmanagement superior al riscului.

Derivatele vremii (meteorologice)sunt instrumente financiare utilizatede c@tre companii pentru a reducereriscul asociat evolu]iilor evenimen -telor meteorologice nefavorabile saunea}teptate. Vânz@torul derivatei ac -cept@ riscul prin încasarea unei prime(pre]ul derivatei): dac@ evenimentulnu se produce, vânz@torul realizeaz@un profit, dar dac@ evenimentul seproduce, cump@r@torul încaseaz@ osum@ agreat@ în prealabil.

Pia]a derivatelor meteo î}i areoriginile în SUA }i s-a dezvoltat caurmare a privatiz@rii industriei ener-getice. De}i variabilitatea condi]iilormeteorologice a fost întotdeauna re -cunoscut@ ca unul din cei mai impor-tan]i factori ce afecteaz@ consumulenergetic, efectele evolu]iilor meteo-rologice greu de previzionat au fost,în trecut, absorbite }i gestionate într-un mediu monopolist, controlat destat. Odat@ cu privatizarea, diver}ii par -ticipan]i la procesul de producere,comercializare }i livrare a energieic@tre consumatorii casnici }i industri-ali au fost confrunta]i cu evolu]iast@rii vremii, ca un risc nou }i sem-nificativ, cu impact asupra rezul-tatelor opera]ionale.

Pionierii pie]ei din SUA – furni-zorii de energie electric@ ca AquilaEnergy }i Koch Industries – au con-ceput }i executat primele tranzac]ii cuderivate meteo în 1997. Primele con-tracte au fost tranzac]ii de tip OTC,negociate privat, }i erau destinate caprotec]ie împotriva efectelor unortemperaturi mai ridicate sau mai sc@ -zute decât temperaturile medii multi-anuale în regiuni specificate, pentrusezoanele de var@ sau de iarn@.

Pia]a derivatelor meteo a primitun impuls decisiv în timpul iernii1997-1998, marcat@ în SUA de influ-en]a celui mai puternic fenomen ElNiño înregistrat pân@ atunci. Acesteveniment a fost unic din punct devedere al publicit@]ii în presa ameri-can@. Multe companii, confruntate cuposibilitatea unor sc@deri semnifica-tive ale veniturilor datorit@ unei iernineobi}nuit de blânde, au decis s@practice hedging-ul (opera]iuni deprotec]ie/îngr@dire a riscului) pentru adiminua riscul meteorologic sezonier.

Pia]a a crescut rapid, înc@ de la

ini]ierea ei în 1997. Expansiunea s-aprodus pe mai multe fronturi, în afa -ra sferei energetice. Dincolo de apli-ca]iile ini]iale evidente ale derivatelormeteo pentru hedging-ul riscului îndomeniul energetic, pia]a s-a extinsadresându-se unei largi diversit@]i deriscuri meteorologice, specifice altorsectoare industriale. În 1999, un stu -diu al Department of Commerce alSUA ar@ta c@ activit@]i economicetotalizând un volum de venituri anu -ale de 1.000 miliarde USD sunt expu-se riscului meteorologic. Tranzac]iiledin ultimii ani au oferit protec]ie fa]@de acest risc companiilor din diferitesectoare ca divertismentul, comer]ul,agricultura }i construc]iile. Deaseme -nea, contractele derivate meteo suntinstrumente deosebit de atractive pen -tru companiile cu experien]@ în in -strumentele financiare cum sunt op -]iunile }i contractele futures. Deriva -tele meteorologice permit corpora]ii -lor s@ îndeplineasc@ a}tept@rile in -vestitorilor }i s@ ob]in@ profit, prinmen]inerea cash-flow-ului chiar în con -di]ii meteorologice nefavorabile afacerii.

Cu timpul pia]a derivatelor mete-orologice s-a extins }i s-au efectuattranzac]ii în diverse col]uri ale lumii:Noua Zeeland@, Marea Britanie,Australia, Fran]a, Germania, Suedia.

Dincolo de aplica]iile ini]iale evi-dente ale derivatelor meteo pentruhedging-ul riscului în domeniul ener-getic, pia]a s-a extins adresându-seunei largi diversit@]i de riscuri mete-orologice, specifice multor sectoareindustriale. Tranzac]iile din ultimii aniau furnizat protec]ie fa]@ de acestrisc companiilor din diferite sectoare:divertisment, comer], agricultur@,construc]ii.

Un e}antion al riscurilor întâmp-inate de diferitele sectoare este pre -zentat în Tabelul 1.

III. Elementele unei derivate meteo-rologice

1. Sta]ia meteorologic@ de refe -rin]@ - toate contractele pe derivatemeteo sunt bazate pe observa]ii me -teorologice efectuate la una sau maimulte sta]ii meteorologice specificate,certificate de Autoritatea Meteoro -logic@ Na]ional@ a statului pe teritori-ul c@ruia se afl@ sta]iile respective.Cele mai multe tranzac]ii sunt bazatepe o singur@ sta]ie, dar unele con-tracte se bazeaz@ pe o combina]ie derapoarte de la mai multe sta]ii, iaraltele pe diferen]e între valorile ob -servate la dou@ sta]ii.

2. Indicele - parametrul meteorolo -gic care stabile}te când }i cum se vorefectua pl@]ile prev@zute prin contract.

Cel mai frecvent utiliza]i indici depe pia]a din SUA sunt Heating De -gree Days (HDD) }i Cooling DegreeDays (CDD) – care m@soar@ varia]iacumulat@ a temperaturii medii zilnicefa]@ de nivelul de 18ºC de-a lungulunui sezon. Num@rul de CDD acumu-late pe o zi este egal cu diferen]adintre temperatura medie a zilei }ivaloarea de 18 ºC (65 grade Fahren -heit), dac@ temperatura este peste 18ºC }i cu zero dac@ temperatura nueste peste 18 ºC grade Celsius. Dac@temperatura medie a zilei este sub 18grade Celsius, atunci din diferen]a din-tre 18 grade }i temperatura medie azilei rezult@ num@rul HDD. Astfel, valo-rile CDD }i HDD nu sunt niciodat@ ne -ga tive, fiind ≥0. Pe parcursul unei lunise pot acumula atât CDD (în zilele cutemperatura medie peste 18 grade)cât }i HDD (în zilele cu temperaturamedie sub 18 grade). Derivatele me -teo sunt definite pe acumularea de HDDsau CDD pe o perioad@ specific@.HDD }i CDD sunt indici standard uti-

liza]i în industria energetic@ pentru bunalor corela]ie cu consumul de energie.

3. Termenul - toate contractele audefinite o zi de începere }i o zi determinare, care definesc perioada pecare este calculat indicele specificcontractului. Cele mai frecventetermene de pe pia]@ sunt 1 noiem-brie – 31 martie pentru contractelepe sezonul de iarn@ }i 1 mai – 30septembrie pentru contractele de va -r@. Totu}i, s-a observat un volum încre}tere de contracte pe o lun@ sauo s@pt@mân@, odat@ cu cre}terea pie -]ei. Unele contracte specific@, de ase -menea, diverse proceduri de calcul alindicelui în termenul stabilit – cum arfi excluderea weekend-urilor sau pon-derea dubl@ pentru zile specificate –pentru a veni în întâmpinarea unorexpuneri individualizate.

4. Structura - derivatele meteo sebazeaz@ pe structuri standard ale in -strumentelor financiare derivate, pre-cum: op]iuni put, call, contracte swap,}i combina]ii de tip collar, straddle,strangle.

Atributele cheie ale acestor struc-turi sunt: valoarea de execu]ie (strike)- valoarea indicelui specific la carecontractul începe plata; pasul de co -ta]ie (tick) - suma pl@tit@ pe unitateade cre}tere a indicelui peste strike;limita sau valoarea teoretic@ – platamaxim@ prevazut@ prin contract.

5. Prima - cump@r@torul unei op -]iuni meteo pl@te}te vânz@torului oprim@, cuprins@ tipic între 10& }i20& din valoarea teoretic@ a contrac-tului. Totu}i, prima poate varia sem-nificativ în func]ie de profilul de riscal contractului.

IV. Derivate meteo vs asigur@ri tra -di]ionale

Pân@ de curând, încheierea uneipoli]e de asigurare reprezenta princi-palul mod folosit de c@tre companiipentru a se proteja împotriva con -di]iilor meteorologice nefavorabile. Oastfel de poli]@ de asigurare nu pro-tejeaz@ compania împotriva reduceriicererii pe pia]a produselor sau a ser-viciilor, ca urmare a manifest@rii unorcondi]ii meteo nefavorabile.

Derivatele meteo sunt diferite deasigur@rile pentru calamit@]i meteoro-logice. În cazul acestora din urm@,desp@gubirile sunt pl@tite în cazul dau-nelor asupra bunurilor, demonstrate aavea cauze meteorologice.

Plata derivatelor meteo se bazea -z@ pe evolu]ia observat@ a vremii,indiferent de felul în care l-a afectataceasta pe de]in@torul derivatului încauz@. Nici m@car nu trebuie s@ de]iio afacere sensibil@ la vreme pentru acump@ra sau beneficia de pe urmaderivatelor meteo. Ca orice instru-mente financiare derivate, aceste con-tracte se pot cump@ra }i numai cuscop speculativ. Spre deosebire deasigur@ri, care acoper@ evenimente cuprobabilitate mic@ de producere cumar fi inunda]iile sau secetele catastro-fale, derivatele meteo acoper@ eveni-mente cu probabilitate relativ marede producere, cum ar fi o var@ mairece/umed@ decât normal.

Vremea este schimb@toare }i im -predictibil@ pe termen lung. Cum sepoate asigura protec]ie fa]@ de cevaatât de aleator? Acum, r@spunsuleste mai simplu decât am fi crezut.Nu este neap@rat necesar s@ prog-nozezi precis vremea pentru a asigu-ra o protec]ie a afacerii fa]@ de risculmeteorologic. Solu]ia st@ în g@sireade parteneri capabili }i dispu}i s@accepte riscurile legate de vreme, iaraceasta se poate face în mod optimpe o pia]@ care s@ permit@ tranzac -]ionarea derivatelor meteo.

Derivatele meteo - de la acoperirea unui risc la specula]ii pe burs@

std. Loredana NEAM[U, ULBS

POLITICII FISCALEVINERI 7 OCTOMBRIE 2011 7

urmare din pagina 1{i pân@ la un punct, a}a trebuie

s@ se comporte o banc@ central@.Este suficient loc de discu]ie dac@pruden]ialitatea proverbial@ a BNR afost sau nu exagerat@, dar, în mo -mentul actual, cei de la BNR sunt pecai mari pentru c@ tendin]a global@este de supraregularizare, de cre}terea rolului }i puterilor b@ncilor cen-trale, ceea ce face din BNR un felde precursor avant la lettre al aces-tui mod. Chestiunea este dac@ }i lanivelul politicilor fiscale, bugetare saueconomice în general este recoman-dat@ aceea}i pruden]@. Dac@ nucumva atunci când teama de rece-siune devine mai mare decât teamade schimbare - }i nu e pu]in lucrupentru c@ schimbarea este una dincele mai nepl@cute situa]ii – se im -pune o schimbare de politici. Avemexemple destule în care tocmaimi}c@rile rapide de politici fiscale }ibugetare au mai salvat ceva dinsitua]ia proast@ care se contura. De -sigur, aceast@ versatilitate poate filuat@ în considerare de la ]ar@ la]ar@. Un scenariu comun este impo -sibil pentru c@ exerci]iile bugetare,

fiscale }i execu]iile lor sunt atât dediferite încât un scenariu comun esteimposibil de sus]inut. Dar întrebarear@mâne. Putem face ceva în aceast@direc]ie? Chiar dac@ teoretic puteam,discu]ia r@mâne în bun@ m@sur@ teo-retic@ de vreme ce Banca Na]ional@are o mare autoritate în stabilirea depolitici fiscale }i bugetare, chiar dac@nu le pune ea în activitate. În acestbinom care conduce politicile eco-nomice române}ti – guvern }i bancana]ional@ – dezechilibrul este evident.Banca Na]ional@ cânt@re}te mult maigreu atât prin autoritate, competen]@cât }i încredere în societate. Aproapec@ guvernul nu prea are nimic despus în fa]a unor argumente pe carele pune pe mas@ BNR. Ce risc@m încazul unei reduceri de taxe, cum arfi CAS? O sufocare a stimulului însa}e luni. O pr@bu}ire a veniturilorpentru pensii care s@ duc@ în inca-pacitate de plat@. Temerile sunt atâtde mari având în vedere deficitul deaproape 3 mld de euro ce nu poatefi nicicum scos din calcul }i nicicumcompensat. Situa]ia este atât de deli -cat@ încât nu ne permitem s@ neasum@m un risc. Aceasta este teoriape care o sus]ine toat@ lumea înRomânia, de la guvernator, la pre-

mier, de la pre}edinte la to]i pen-sionarii. Cealat@ cale pare acum maidegrab@ una a antreprenorilor dis -pu}i s@-}i asume riscurile cele maimari. Pentru ei, lucrurile sunt la felde clare. Pe termen mediu, sc@dereasubstan]ial@ a CAS va duce lacre}terea veniturilor prin cre}tereanum@rului de pl@titori. Sc@derea deacum 6 ani a cotei unice poate fi unargument pentru ei, pentru c@ dup@primele luni de c@dere veniturile auînceput s@ creasc@. Contraargumen -tul este c@ indiferent de taxe, decot@, pân@ la urm@ veniturile s-auplafonat. Mai mult, chiar dac@ eco -nomia a crescut, veniturile nu aureu}it s@ se adune mai confortabil întrezorerie. E drept, teoria e de parteaoptimi}tilor. Dar doar atât, pentru c@economia româneasc@ nu func]io -neaz@ ca la carte. Ceva trebuie îns@s@ se întâmple pentru a ie}i din blo-cajul echilibrelor fragile. Tot teoriaeste c@, încet încet, economia vaporni pân@ la urm@ cu taxele aces-tea care dau predictibilitate, nu doarprobleme. În plus, cre}terea atuncicând va ap@rea, va fi una pe bazemai solide, mai s@n@toase. Putema}tepta pân@ atunci? I}i asum@ cine-va riscul? Din p@cate, r@spunsul este

nu. In situa]ia în care suntem aproa -pe nimic nu putem face f@r@ ca ris -cul autosufoc@rii s@ nu ne amenin]e.{i atunci decât s@ murim sufoca]i,mai bine s@ sper@m c@ vom puteasu pravie]ui în mizeria noastr@ cotidi-an@. Nu sun@ deloc încurajator. Ma -rea modificare pe care vrem s@ oindu cem în politici trebuie mai întâi

preg@tit@ prin consolidarea echilibre -lor. Economia româneasc@ nu poatesta în picioare dup@ }ocuri. Nu a} -tep@tm minuni. Asta nu înseamn@ s@avem speran]e }i s@ ac]ion@m lamomentul adecvat. Acest momentînc@ nu }tim când va veni, dar }timsigur c@ nu e 1 ianuarie 2012. E sin-gura certitudine.

Taxe }i oportunitateDan SUCIU

acad. Mugur Is@rescu,Guvernator BNR

Organizarea unei tabere de crea]ieîn domeniul artelor plastice în con -di]iile actuale ale evolu]iei societ@]iiromâne}ti contemporane, când cul-tura este l@sat@ pe ultimul loc, esteun act de mare curaj, având în ve -dere costurile ridicate pe care o ast-fel de manifestare le incumb@. Cutoate acestea, pe alocuri se g@sescpersoane din sectorul privat, pu]inela num@r, care dispun de resurse ma-teriale }i financiare, fa]@ de nun@rulde îmbog@]i]i dup@ decembrie' 89,dispu}i s@ investeasc@ într-un dome-niu, cum este arta, care nu aduceimediat }i sigur beneficii serioase.

Pe lâng@ o situa]ie material@ }i

pecuniar@ excedentar@, mai trebuies@ existe o a treia dimensiune, aceeaa sufletismului calitate tot mai rar@ înzilele noastre. Dar cel mai importantlucru este acela al priceperii. Trebuies@ cuno}ti psihologia arti}tilor, nece-sit@]ile creative ale acestora, nece-sarul }i calitatea materialelor pentrudiferitele genuri }i tehnici, s@ existeo eviden]@ a celor mai valoro}i ar -ti}ti, precum }i dorin]a acestora de aparticipa la tab@r@.

Organizatorul taberei de la Biertandomnul Mihai Cr@ciun a reu}it cuajutorul colaboratorilor domniei sale,printre care }i valorosul artist de -signer Giuseppe Rotta, s@ întruneas -c@ calit@]ile mai sus enumerarate }is@ organizeze o reu}it@ tab@r@.

În numerele anterioare ale publi-ca]iei Euroeconomia 21, am inserataportul câtorva din tinerii arti}ti plas-tici la reu}ita taberei. Al@turi de ace} -tia, nume consacrate ale plasticii ro -mâne}ti comtemporane au contribuit,

prin valoroasele lor lucr@ri realizateîn tab@r@, la alc@tuirea unui nucleude opere, care în perspectiv@ va con-stituii baza unei colec]ii muzeale pri-vate. Printre ace}tia se num@r@: Ro -dica Vescan din Tg. Mure}, IonConstantinescu din Biertan, MirceaBoieriu din Blaj, Ion Petru Pop }iRodica Zamfira Pop din Tg. Mure},Viorica }i Vintil@ Mih@iescu din Bu -cure}ti. Subsemnatul am participat îna doua parte a taberei.

La debutul carierei mele, în 1964,fiind repartizat profesor de desen la

Biertan, am cunoscut în am@ -nun]ime aceast@ superb@ localitate,a}ezat@ într-un mirific peisaj din cen-trul podi}ului Transilvaniei. Reve nind,dup@ aproape o jum@rate de secol,am fost cuprins de un sentiment deemo]ie nostalgic@.

Biertanul a r@mas ca a}ezareacela}i. A întâlnit fo}ti colegi, elevi,prieteni, oameni din comun@ pe careîi }tiam numai din vedere, peste to]is-a a}ternut amprenta trecerii ire-versibile a timpului. Au îmb@trânit, cade altfel }i eu.

Odat@ cu plecarea sa}ilor comunaa pierdut ceva din str@lucire, din spe -cificul ei caracteristic. La ceast@ si -tua]ie au contribuit }i mul]ii ]igani(pardon, rromi) care s-au instalat laperiferie în casele p@r@site, mai alesîn satele apar]in@toare Richi} }i Cop -}a Mare.

Aceast@ comunitate, de}i se peda -leaz@ mult de c@tre guvernan]i, pemarota integr@rii ei sociale }i eco-nomice, ea a r@mas o pat@ discor-dant@ pe obrazul comunei.

Datorit@ importan]ei cet@]ii medie -vale, din punct de istoric }i turistic,comuna a beneficiat de fonduri euro -pene pentru restaur@ri }i rabilit@ri, lamodernizarea infra structurilor. Încet,încet, comuna }i-a schimbat în bineaspectul ediliar. Casele, cur]ile, str@ -zile, au fost restaurate reparate, zu -

gr@vite, au primit un aspect atr@g@ -tor, care încât@ privirile vizitatorilor.Pentru pictorii participan]i la tab@r@,

peisa}ul citadin al comunei, a consti-tuit o surs@ incomensurabil@ de inspi-ra]ie.

ART~ ECONOMIE VINERI 7 OCTOMBRIE 20118c my b

c my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Arti}tii cet@]ii. Tab@ra de crea]ie „Donariul de la Biertan” Edi]ia I

7 octombrie 1870. Lèon Gambetta p@r@se}te Parisul, asediat de prusieni, ^n balon.