---S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Nu cunoa}tem niciodat@bine pe oameni; ei auînc@peri închise pentruochiul superficial”

George C@linescu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 231 anul 5 vineri, 18 septembrie 2009 1 RON

6 septembrie 1757. Na}terea marchizului de la Fayette, printre alteleerou al r@zboiului de independen]@ al Statelor Uniteale Americii (1777-1781)

În ce direc]ie merge eco -nomia? S-a produs aceaschimbare prin care s@ sepun@ cap@t perioadei dedeclin economic? Sunt desi -gur întreb@ri la care un r@s -puns tran}ant e greu dedat. Mai mult, datele dis -po nibile permit doaranticiparea unei situa]iiprezen te, pentru c@ , evi-

dent, ele privesc în urm@, }i de aici un decalajcare de prea multe ori transform@ prognozele însimple dorin]e. În ultima perioad@ am auzit c@“economia nu mai poate merge decât în sus”.Teoretic a}a e, dar miza acestor luni este ca debu-tul unei asemenea tendin]e cât de cât ascendente(dup@ toate estim@rile, de o valoare modest@) s@se produc@ mai repede, nu mai târziu cu 3-6 luni.În con}tiin]a comun@, sfâr}itul c@derii economieiechiva leaz@ cu sfâr}itul crizei.

Dan SUCIU

„Hoin@reala }i c@r]ile – b@ile asteade lumin@ pentru inim@ }i minte”

Panait Istrati

Sunt 13 ani de atunci, în 1996 o carte}oca realmente lumea economiei, darmai ales sociologia, politologia, istoria,filozofia timpului. Volumul se numea”The clash of Civilizations and theRemarking of World Order”, (pe scurt,“Ciocnirea civiliza]iilor”...) New-York,Simon and Schuster, câteva luni, un

an mai târziu ap@rând nume roase tra-duceri ale c@r]ii, printre care traducereafrancez@ „Le choc des civilisations etla refondation de l'ordre mondial”, dar}i o traducere româ neasc@ }i chiar maimulte. Autor, Samuel Huntington. El sen@scuse la New – York, în aprilie1927, f@cuse o parte din studiile salela Universitatea Yale, la nici 25 de anif@cea parte din corpul profesoral alcelebrei Univer sit@]i americane Harvard,iar la 30 de ani îi va ap@rea o prim@lucrare care va face valuri }i va susci-ta pasionante dezbateri: ”The Soldierand the State”.

Comunicare }i afaceriprin Internet

Internetul r@mâneuna dintre cele maimari inven]ii puseîn practic@ pân@acum. [inând contde articolele ap@ -rute pân@ ^n pre -zent în aceast@publica]ie, nu maiare rost s@subliniem impor tan]aInter netului sau s@

ne referim la istoria sa. Trebuie men]ionat c@ mediul deafaceri s-a schimbat radical, odat@ cu dezvoltarea inter-netului. Practic acum }i cele mai mici firme au o pagin@web în care prezint@ cel pu]in datele de contact alefirmei }i domeniul de activitate. Afacerile se dezvolt@ }icei care iau în calcul }i o prezen]@ online pot spera s@gaseasc@ noi }i noi clien]i }i/sau parteneri de afaceri.

Dan POPESCU

În a}teptarea ve}tilorbune din Europa

Gr@be}te-te încet, c@l@torule, }i traie}te clipa!

Europeada (III)

15 septembrie 2008 – 15 septembrie 2009. Presa de peMapamond nu a uitat s@ comemoreze un an de la debutul ofi-cial al crizei financiare mondiale, marcat dramatic de pr@bu}ireaîn faliment a b@ncii americane Lehman Brothers, a patra banc@de investi]ii din SUA, cu o istorie de 158 de ani. Scufundareauneia din „navele amiral” ale finan]elor de pe Wall Street aprovocat un val seismic inimaginabil. Pentru c@ nimeni în acelfatidic moment nu-}i putea închipui dimensiunile dezastrului. Dar,potrivit expresiei inspirate a unui gazetar american, LehmanBrothers avea s@ fie „bulg@rele care a declan}at avalan}a celeimai mari crize economice de dup@ Marea Depresie din anii '30”,secerând de pe harta economic@ a Americii 175 de b@nci }ipr@bu}ind în ritm ame]itor ac]iunile a zeci de mii de companiilistate la bursele lumii.

Septembrie negru – la al]ii }i la noi

PUNCTUL PE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pag. 2 continuare ^n pag. 7

continuare ^n pag. 4

Lumea ca lume. Civiliza]iile de la

„ciocniri” spre evolu]ie

Era necesar impozitul forfetar ?

Art@ }i economie (XXIV) - c$teva evalu@ri -

stud. master. Ilie BANU

dr. Dan Alexandru POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUpag. 7

pag. 6

pag. 8

P@m$ntul - o posibil@planet@ a de}eurilor !? (III)dr. Sigismund DUMA - prof. la UniversitateaEcologic@ "Traian" din Deva pag. 5

Samuel Huntington

Bursa de pe Wall Street - New York

Bruxelles

conf. univ. dr. Razvan {ERBUlect. univ. dr. Bogdan M#RZA

DEZVOLTARE VINERI 18 SEPTEMBRIE 20092

urmare din pag1Conform enciclopediei Merriam-Webster, blog-ul reprezinta “un jur-nal personal online care cuprindereflectii, comentarii si link-urifurnizate de autor”. Num@rul blo -gurilor a ajuns pân@ la ordinulsutelor de milioane în prezent, iaraceast@ cre}tere este în leg@tur@direct@ cu rata fantastic@ de cre}terea acces@rii Internetului. Cuvântul “blog” provine de la pres-curtarea cuvântului “weblog” }i afost creat ini]ial dintr-o simpl@ curi-ozitate. Imediat dup@ aceasta s-ar@spândit mai repede decât orice alt@solu]ie de comunicare online. Înplus, multe astfel de bloguri au }ipublicitate online, aducând posesoru-lui de afaceri în mediul virtual, ven-ituri reale. Cu alte cuvinte, blogulrevigoreaz@ afacerile }i comunicareape Internet.Enciclopedia amintit@ a facut public@,o }tire de senza]ie: “blog” a fostcuvântul c@ruia i s-a c@utat cel maides defini]ia în urm@ cu 4 ani. Defapt, ultimul studiu realizat de c@trecompania de cercetare WorldAdvertising Research Center (WARC)pe pagina lor de internet “warc.com”arat@ c@ numai în SUA existau peste30 milioane de bloguri. Aceastaînseamna ca peste 8& dintre utiliza-torii de Internet au }i un blog. Dinstudiul men]ionat mai reiese ca 45&din utilizatorii de Internet din SUA,echivalent cu 65 milioane de per-soane, citesc în mod constant unblog, aceasta reprezentând o cre}teresemnificativ@ fa]@ de precedentacercetare de piata, realizat@ în 2005.Tot “WARC” arat@ ca la fiecare 24de ore, apar aproape 50.000 de noibloguri. La aceast@ frecven]@ deapari]ie, nu va trece foarte mult timppân@ când vom avea cu to]ii celpu]in un blog. Mai ales c@, uneori,aceasta activitate poate aduce inclu-siv satisfac]ii materiale. Daca ar fi s@d@m crezare lui Darren Rowse de laProBlogger, acestea nu sunt chiaratât de mici precum se crede. Pepagina de internet About.com, DarrenRowse, care de]ine ProBlogger, cas-tig@ aproape 15.000 de dolari pe

luna, strict din activitatile sale deblogging, asa cum arata Softpedia.Înc@ din 2003, Rowse a deschis siblogul de camere digitale, care a fostun adevarat succes. Îns@, pentru aob]ine aceste venituri, Rowse mun -ce}te între 50 si 60 de ores@ptamânal; în plus, a fost nevoit s@inve]e foarte mult despre SEO (searchengine optimization) pentru ca blo -gurile sale s@ fie listate pe primelepozi]ii de motoarele de c@utare.Num@rul firmelor care fac comer]electronic este din ce în ce maimare, ele ofer@ diferite servicii peinternet sau fac publicitate tot peinternet altor firme. O s@ facemacum referire în special genului deafaceri „bani pe net” sau „câ}tig@bani stând acas@”. Chiar dac@aceast@ afacere a pornit legitim cur-sul ei este pe cale s@ fie deturnat denum@rul mare de r@u inten]iona]icare se folosesc de ea. Aceste afacerile on-line sunt totu}ide mare viitor }i deja sunt foarter@spândite. Chiar dac@ în t@rile vest-

europene sau în America ele suntdeja cunoscute publicului cu avanta-jele }i capcanele lor, totu}i nuînceteaz@ s@ se multiplice }i s@ aib@mai mul]i adep]i dintre ace}tia foartepu]ini fiind câ}tig@tori }i foarte mul]ivictime. În ]@rile amintite ele au cavictime în primul rând emigran]i carenu sunt familiariza]i cu astfel deafaceri. Tocmai din aceast@ cauz@cele mai multe din reclamele (maimult sau mai pu]in clandestine) aleacestui gen de afacere o s@ fie întâl-nite atât pe internet dar }i în metrou,autobuze, }i pe flutura}i publicitarir@spândi]i în special la periferiaora}elor. Afacerea prosper@ pentru c@se folose}te foarte des expresia:”Oricine are }ansa s@ câ}tige banidac@ are acces la internet }i seînscrie ca membru în unele afaceride acest gen.”La ora actual@ sunt u}or de g@sitmulte afaceri pe internet, dar pentrua evita pierderea timpului }i nunumai, trebuie s@ face]i o selec]ie aafacerilor la care v@ înscrie]i, dinurm@toarele considerente:

- Nu toate afacerile sunt serioase }inu toate merg atât de bine ca s@-}ipl@teasc@ to]i membri înscri}i, a}acum promit. - Multe afaceri pl@tesc bani doarpentru membrii reziden]i în SUA }iCanada, sau alte zone geograficebine determinate de multe ori f@r@ s@specifice clar acest lucru. - Exist@ o serie de afaceri nouap@rute, în faz@ de testare, care atragmembri, dar f@r@ s@-i pl@teasc@. - Promit plata banilor abia dup@ operioad@ nedeterminat@, dup@ cetrece perioada de testare, care nu se}tie cât dureaz@, dup@ cum nu se }tienici cât vor rezista aceste afaceri. - O serie de afaceri promit în schim-bul înscrierii sume de baniatr@g@toare, dar de care nu ve]i ben-eficia decât dac@ cump@ra]i produse-le lor. Prin aceste sume de bani v@acord@ reduceri de pre]uri, dar nu v@ofer@ }i alte modalit@]i de câ}tig.Adesea nu e foarte clar stipulat pepagina de internet acest lucru. În lista de mai jos g@si]i câteva car-

acteristici care le-am selectat dintr-un num@r mai mare de-a lungul tim-pului, caracteristici care trebuie s@ leurm@ri]i atunci când dori]i s@ v@înscrie]i într-o astfel de afacere:Înscrierea este gratuit@. V@ permit monitorizarea afacerii. În orice moment ave]i acces labilan]ul câ}tigurilor.Sunt pl@ti]i to]i membrii înscri}i, dinorice ]ar@, inclusiv din România.Nu necesit@ mijloace de plat@ elec-tronice. Pute]i primi banii prin man-dat po}tal, cu o tax@ de pân@ la 5$sau într-un cont bancar. Nu v@ oblig@ s@ cump@ra]i produsesau servicii. Multe firme nu au urmat modelulelectronic potrivit pentru derulareacomer]ului electronic sau întâmpin@dificult@]i în integrarea comenzilor }ia informa]iilor culese online, în activ-itatea curent@ a firmei. Cu toateacestea num@rul clien]ilor maga-zinelor electronice }i a firmelor careadopt@ solu]iile comer]ului electroniceste în cre}tere. Mul]i furnizori deservicii Internet popularizeaz@ sis-temul de cump@rare online tocmaipentru a induce un plus de apreciere}i încredere.La noi, fenomenul a debutat doar înurm@ cu câ]iva ani, dar dup@ cumreiese din auditarea realizat@ de ser-viciul Trafic.ro în ceea ce prive}tepaginile personale, cel mai vizitatblog autohton înscris la aceast@ cat-egorie are pu]in peste 2.700 de viz-itatori unici pe s@pt@mân@ }i aproxi-mativ 8.000 de afi}@ri. Pe lâng@ fap-tul c@ aproape to]i oamenii politici }iziari}tii }i-au creat bloguri personale,mai nou }i site-ul de informatieHotnews are un blog cu autori-jur-nalisti care posteaz@ informa]ii decele mai multe ori neoficiale, zvonuri,bârfe, ciorne ale posibilelor articole,ini]iind astfel un forum personalizat.Cu cât este mai vizitat blogul cu atâteste mai interesant }i mai bine cotatde firmele care vor s@-l contractezepentru a-}i realiza publicitatea prinintermediul lui.Succesul sau insuccesul depind destabilirea clar@ a obiectivelor urm@ritela deschiderea magazinului }i deplanificarea atent@ a modului în careactivitatea de comer] electronic va fiintegrat@ în strategia curent@ a firmei}i în opera]iunile zilnice.

Comunicare }i afaceri prin Internetconf. univ. dr. Razvan {ERBUlect. univ. dr. Bogdan M#RZA

Darren Rowse

3CRIZ~VINERI 18 SEPTEMBRIE 2009

urmare din pag.1Pretutindeni, starea dominant@ a

devenit panica, pierderea încrederii îninstitu]iile financiare, înghe]area cred-it@rii la toate nivelurile. Acestea seîntâmplau la mijlocul lunii septem-brie, anul trecut. Ce a urmat }tim cu to]ii: na]ionaliz@riîn lan], planuri de redresare care aucostat pe contribuabili circa 2.000 demiliarde de dolari prin interven]ia înfor]@ a principalelor state ale lumiipentru salvarea economiei }i, pestetot, întrebarea obsesiv@ dac@ nucum va capitalismul }i-a g@sitob}tescul sfâr}it }i trebuie înlocuitcu altceva.Paradoxal, exact la vremea aceeacapitalismul românesc cânta pemelodii s@lt@re]e }i dansa pe alte rit-muri. Par azi de un haz nebun afir-ma]ia senten]ioas@ din 17 septembrie2008 a ex-premierului T@riceanu, pre-cum c@ România va deveni la orizon-tul anului 2014 a }aptea putere eco-nomic@ a Europei, precum }i invita]iasa adre sat@ tuturor românilor de aprofita de criza americanilor cump@ -rând la pre]uri de nimic case pesteOcean. Optimismul premierului era peatunci extrem de contagios, prima„victim@” fiind chiar pre}edinteleTraian B@sescu care se declara con-vins c@ în 2009 România va înregis-tra o cre}tere economic@ de 5-7&.Închidem paranteza româneasc@ lacriza mondial@ pentru a ne întoarcela lucruri mai serioase. Adic@ laefectele reale, profund dureroase alecrizei economice }i financiare care am@ turat Mapa mondul de la un cap@tla altul }i a schimbat pentru totdeau-na lumea în care tr@im. Statisticidemne de încredere spun c@ peste40 la sut@ din bog@]ia lumii s-a topitpur }i simplu în creuzetul încins aldepresiunii economice }i c@ num@rul}omerilor a atins un record absolutla nivel mondial, 240 de milioane desalaria]i r@mânând pe drumuri,conform esti m@rilor Organiza]iei

Mondiale a Mun cii, dintre careaproximativ 20 de milioane numai înUniunea European@. Interesant esteîns@ de semnalat c@ în ochiulciclonului crizei mondiale nu seg@sesc doar victime, ci }i profitori.Cu alte cuvinte, mul]i au pierit pen-tru a supravie]ui }i prospera al]ii.Este cu adev@rat de neîn]eles pentruomul de rând cum de unele statecare au fost în epicentrul crizeianun]@azi c@ au ie}it din recesiune, învreme ce altele se scufund@ în ea totmai adânc. La o scar@ mai redus@,este cu neputin]@ s@ pricepi cum potdisp@rea de pe firmament sute deb@nci într-un crah financiar de pro-por]ii planetare, iar JP Morgan s@preia lejer locul de lider bancarmondial, britanicii de la Bar clays }ijaponezii de la Nomura s@ valorificetoate oportunit@]ile }i s@-}i con-solideze capitalurile, iar bancherii dinGoldman Sachs s@ anun]e un profitnet de 3,44 miliarde de dolari, dup@ce }i-a tras partea leului din ajutorulfinanciar federal acordat AIG – ceamai mare companie de asigur@ri dinSUA, aflat@ }i ea la un moment datîn pragul colapsului.Desigur, de aici încolo intr@m peterenul specula]iilor care conduc sprepresupuse centre de comand@ mon-diale suspectate de megaconspira]ii}i intrigi menite s@ cucereasc@ lumeaprin manipularea opiniei publice }iprovocarea unor evenimente globalecu impact dirijat. Nimic mai simplula urma-urmei decât s@ înghi]im penemestecate scenariul oficial al crizei,a}a cum ne-a fost el prezentat însecven]e aparent logice: excesul decredite ipotecare c@tre persoane carenu }i le puteau pl@ti, apoi revânzareapachetelor cu asemenea produsec@tre alte b@nci (cunoscute ca activetoxice) }i în cele din urm@ tranzac]iimari cu bani virtuali. Dar cine a statîn spatele acestor tranzac]iioneroase? Cine a alimentat pân@ lasatura]ie visul americanilor c@ e bines@ aib@ cât mai multe credite pentrulocuin]e }i cât mai multe carduri de

credit cu sloganul „Consumi acum,pl@te}ti alt@dat@”? {i, mai presusdecât orice, cum se face c@ marileb@nci comerciale ale lumii nu auîntrev@zut pericolul, iar exper]iiFondului Monetar Interna]ional (careau rolul de a supraveghea economialumii) nu au intuit c@ o mare partedin banii dematerializa]i care circulauprin cardurile }i conturile bancare nuexistau pentru c@ nu aveau acoperireîn nimic? Nu au intuit, sau pur }isimplu s-au f@cut c@ nu observ@? {i

nu au observat pentru c@ CINEVAscrisese deja scenariul crizei mondi-ale la care ei în}i}i erau p@rta}i?De altfel, presa mondial@ acord@ dince în ce mai des spa]ii ample activ-it@]ilor oculte ale Grupului Bilderbergcare reune}te 180 de membrii per-manen]i ai elitei politice, financiare,economice, culturale din aproximativ50 de ]@ri din Europa }i America.Între titularii marcan]i ai grupului sereg@ sesc personalit@]i politice care aucondus ]@ri, guverne }i organiza]ii

interna]ionale, b@nci, industrii, ser-vicii secrete. Organiza]ia are oagend@ globalist@ }i afirm@ c@no]iunea de suveranitate na]ional@este dep@}it@. La întrunirea secret@care a avut loc în acest an, în lunamai, la Atena, potrivit AssociadetPress, participan]ii au dezb@tut dou@variante ale crizei economice mondi-ale: „o depresiune prelungit@ }i agon-izant@ urmat@ de decenii de stagnare}i s@r@cie” }i „o depresiune intens@,dar scurt@, urmat@ de o nou@ ordineeconomic@ mondial@, cu mai pu]in@suveranitate na]io nal@, dar mai efi-cien]@”. Se pare c@ decizia final@ afost în favoarea celei de-a doua vari-ante. Optimismul afi}at acum pe planinterna]ional, în septembrie 2009,confirm@ în fond aceast@ op]iune. Celpu]in formal, îns@, la un an dup@c@derea Lehman Brothers, executivulamerican a dispus înfiin]area uneiComisii pentru Investigarea CrizeiFinanciare care î}i va începe lucr@rileluna aceasta }i va trebui s@-}i prez-inte concluziile în... decembrie 2010.P@i, dac@ lucrurile sunt atât de sim-ple }i cauzele crizei atât de cunos-cute, ce va investiga cale de mai multde un an comisia american@? Sau peacolo, dincolo de Ocean, lucrurile stauca }i la noi: vrei s@ îngropi o prob-lem@, înfiin]ezi o comisie!Oricum, chiar dac@ rezultatele unuiasemenea gen de investiga]ii suntîntrutotul previzibile, ziua de 15 sep-tembrie 2008 r@mâne scris@ cunegru în istorie, ca ziua în carelumea a aflat oficial c@ se afl@ petermen nederminat în vâltoareacrizei }i depresiunii. La fel ca un altseptembrie, 11, din anul 2001, cândo altfel de primejdie mortal@ ne-ab@tut la u}@. Atâta timp cât c@r]ilese fac în alt@ parte, nu }tim }i nuvom }ti ce maestru al politiciloroculte prefer@ septembrie pentruexperimente catastrofice. Am tr@itîns@ destule pentru a putea vorbi cuteam@ }i oroare de un veritabil sep-tembrie – negru.

Septembrie negru – la al]ii }i la noiEmil DAVID

G#NDIRE ECONOMIC~ VINERI 18 SEPTEMBRIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pag1Orientat spre democra]i }i problemeinterna]ionale, va intra în politic@,devenind, în 1968, consilierul diplo-matic al candidatului democrat lapre}edin]ie, Hubert H.Humphrey. Zeceani mai târziu, va fi membru alConsiliului Na]ional de Securitate desub pre}edin]ia lui Jimmy Carter. Nuse va desprinde, îns@, de mediul aca-demic, fiind unul dintre fondatoriicunoscutului magazin „Foreing Policy”,]inând conferin]e }i publicând maimulte alte lucr@ri, articole, etc...Pân@ la moartea sa, în 24 decembrie2008 (iat@, se împlinesc 9 luni) dar }imai apoi, va r@mâne, totu}i, dreptautorul unei singure c@r]i. Cea citat@,„{ocul (ciocnirea) civiliza]iilor”. Din colode valurile }i reverbera]iile dezvoltatede acest volum, nu pu]ini cercet@toriafirm@ c@ volumul a alimentat, cuprec@dere, tezele neoconservatorilor,ale unor orient@ri politice similare }i c@din ce în ce mai mult se v@desc ero-rile pe care le-au con]inut }i în care s-au aflat ele. Iar punctele de vederecare s@ contrazic@ astfel de afirma]iisunt – se pare – din ce în ce maipu]ine }i tot mai diluate...A}adar, }ocul, ciocnirea civiliza]iilor.În lucrare, S. Huntington relev@ c@ înlumea de dup@ r@zboiul rece, con-flictele nu vor mai opune na]iunile }iideologiile, ci vor opune mai alesgrupurile culturale }i religioase. „Otez@ recuperat@ de neoconservatoriiamericani }i de c@tre to]i aceia careurm@reau s@ justifice o incompatibili-tate între ]@rile occidentale }i restul

lumii”, sintetiza, nu demult, profe-sorul Bruno Cabanes, de laUniversitatea Yale, mesajul }i princi-pala reverbera]ie ale c@r]ii. Potrivit luiHuntington, lumea se divide în sfereculturale pe care le nume}te „civi-liza]ii”, a c@ror confruntare se afl@ laoriginea conflictelor actuale }i a celorce vor veni. S.H. distinge astfel 8feluri de civiliza]ie, anume Occidentul,civiliza]iile latino – americane,islamismul, ortodoxismul (cel împre-jurul Rusiei), hinduismul, niponismul,civiliza]ia chinez@ }i, eventual, ceaafrican@. Iat@, dar, presupusa arie aciocnirilor, a conflictelor actuale }iposibile în viitor. Mai scrie, îns@, încartea sa un lucru care îi contrazicerelativ mai multe afirma]ii anterioare}i posterioare în raport cu acesta.Anume „credin]a (convingerea, n.n.)

occidental@ în voca]ia universal@ aculturii sale prezint@ trei defectemajore: ea este fals@, ea este imoral@,ea este periculoas@”. Cu alte cuvinte,r@mâ nând în zona american@,Huntington subliniaz@ c@ Statele Uniteau gre}it }i gre}esc atunci când vors@ impun@ cu for]a valorile }i culturalor. Se pot produce escalad@ri aletensiunilor finalizate pe un grav con-flict interciviliza]ional. Ceea ce, scriaBruno Cabanes”, nu a mers }i numerge deloc în sensul politicii con-dus@ în Irak }i Afganistan de GeorgeBush }i Dick Cheney”. S@-l urm@rim,acum, pe Obama, dintr-un alt extract,intelectual sadea, rafinat, care, potriv-it multora, ac]ioneaz@ destul depromi]@tor. De fapt, ad@ug@m noi lacele scrise de Huntington }i comen-tate de profesorul de la Yale

University, cu mai mult@ în]elepciuneStatele Unite nici nu au }i nici nu aravea nevoie de conflicte de for]@, mil-itare, pentru a-}i impune interesele,valorile, cultura lor. Cu mai mult@în]elepciune o pot face prin„seduc]ie”, iar istoria, în spe]@ istoriaeconomic@ a lumii, ne demonstreaz@irefutabil eficien]a unor astfel de„tehnologii”. „Seduc]ie” pa}nic@ }i nu„constric]ie” armat@. Pe o astfel debaz@, de fapt, lumea a mers }i mergeînainte, afirma]ie pe deplin fundamen-tat@ chiar dac@ ar fi s@ ne gândim laceea ce a reprezentat }i reprezint@cultura occidental@ – nu neap@rat,deloc exclusiv, american@- pentru alteciviliza]ii a}a cum le definea S.H.De}i uneori s-a interpretat astfel,Huntington nu a reprezentat }i nureprezint@ deloc „zelatorul” unei expan-

siuni americane, pe calea for]ei, „zela-torul” ca atare al – ceea ce senume}te, uneori – imperialismuluiamerican. Alte semne de întrebare autrezit în lumea intelectual@ maniera încare S.H. a definit „civiliza]iile”, f@când,astfel, în bun@ m@sur@, abstrac]ie deschimburile culturale, de între -p@trunderile culturale }i „metisajul” caatare al civiliza]iilor. Politologul ameri-can, deasemenea, a supraevaluat con-frunt@rile religioase în detrimentul celorna]ionale, destul de dese }i de sân -geroase }i acestea din urm@, între -p@trunse, de altfel, cu cele religioase.Este drept, }ocul „11 septembrie2001” a p@rut s@ confirme o bun@parte din ideile lui Huntington, dar înaprecierea prezentului }i perspectiveinu trebuie s@ ne oprim doar în acestsens, existând numeroase alte pistemai degrab@ din zona conlucr@rii }i acolabor@rii. Bruno Cabanes scrie, to -tu}i, c@, textele lui Huntington se rele -v@, în modul cel mai periculos, în ariapoliticii interne a unor mari state. Deoa-rece ele ap@r@ o anume repliere a civ-iliza]iei occidentale asupra ei îns@}i }io politic@ de imigrare extrem de rig-uroas@. Ceea ce poate genera obsta-cole nu atât în sensul unei evolu]ii ge -neral dezirabile a lumii, ci împotriva sa.

Este, evident, remarcabil@ exam-inarea perspectivei “}ocului”, a “ciocnir-ilor” }i este remarcabil felul ^n careHuntington a}eaz@ datele ^n ecua]ie. Sev@de}te, ^ns@, relativ limitat@ viziuneaprivind “ciocnirea” civiliza]iilor cuprec@dere din unghiul diferen]elor }idiferendumurilor religioase. Dar “cioc-nirea boga]i-s@raci”, din interiorulstatelor }i ^n afara lor? Dar “ciocnirea”dintre filozofii, criterii de evaluare }i val-ori, din interiorul statelor }i din afaralor? %n fapt, Huntington ne supuneaten]iei nu at$t o problem@ exclusiv@,c$t mai ales o metod@ de lucru pe carenu avem cum s@ nu o apreciem....Adev@ratul „}oc”, adev@ratele „cioc-niri” în lumea de ast@zi sunt, esen -]ialmente, în sensul ignoran]ei, dup@cum arat@ tot un american, EdwardSaid, critic }i el al lui Huntington, într-un studiu al s@u „Ciocnirea cu igno-ran]a”. {i nu ai cum s@ nu-i dai drep-tate. Se pare c@, mai mult decât orice,ignoran]a, }i nu altceva, este r@ul celmai perfid care sap@ cu consecven]@ }itemeinicie fundamentul unei lumi care,oricum, trebuie s@ devin@ mai bun@...

Lumea ca lume. Civiliza]iile de la „ciocniri” spre evolu]ie

Dan POPESCU

Universitatea Yale (Statele Unite ale Americii)

Edward Wadie Saïd (1935 – 2003) analist palestino-american,

}i avocat pentru drepturile palestinienilor.

Bruno Cabanes, n@scut la 8 martie 1967, este istoricfrancez, profesor de istorie contemporan@ la

Universitatea Yale (Statele Unite).

VINERI 18 SEPTEMBRIE 2009 5

c my bc my b

c my b

DEZVOLTARE DURABIL~ {I SUSTENABIL~

c my b

P@m$ntul - o posibil@ planet@ a de}eurilor !? (III)

2.2. Incinerarea de}eurilorIncinerarea este considerat@ cea

mai igienic@ dintre procedeele deneutralizare a de}eurilor.Incineratoarelemunicipale ard de}eurile solide }itopesc unele materiale necombustibile.În acest fel sunt distru}i purt@torii deboli (}oareci, }obolani) }i organismelepatogene.Costul acestor opera]iuni estemai mare decât al gropilor sanitare.

Uneori solu]ia potrivit@ pentru uneleora}e este combinarea gropilor sanita-re cu incinerarea. Incinerarea poatereduce volumul de}eurilor solide cu 80-90& . Incineratoarele sunt dotate cuinstala]ii de control al polu@rii aerului,plus modalit@]i de recuperare a unormateriale }i resurse.

În ultimii ani, arderea gunoaielor seface f@r@ adaos de combustibil, fapt ceconduce }i la eficientizarea acestuiprocedeu de neutralizare a de}e urilor.Alte avantaje ale inciner@rii mai sunt:neutralizarea rapid@ }i complet@ agunoaielor, sta]iile de incinerare ocup@suprafe]e mici }i pot fi amplasateaproape de localit@]i, fapt ce ieftine}te}i transportul, poluarea este minim@ }ipoate fi controlat@, iar energia rezultat@poate fi folosit@ în alte domenii (înc@l -zire locuin]e, sere, hale industriale etc.)

Dezavantajele inciner@rii sunt: valoa-rea mare a investi]iei, costurile mari deexploatare impuse de cheltuieli ridicatecu for]a de munc@ care trebuie s@ fiede înalt@ calificare }i durata relativscurt@ de func]ionare a insta la]iilor caresunt puternic afectate de procesele decoroziune, fapt ce impune existen]a înpermanen]@ a unei instala]ii de rezerv@.

Zgura }i cenu}a rezultate din pro-cesul tehnologic pot fi utilizate în con -struc ]ii de drumuri sau la pro ducereade elemente prefabricate pen tru con -struc ]ii. Incineratoare per for mante aufost construite în: Austria, Germania,Da ne marca, Suedia, Elve]ia, SUA,Fran]a, Italia etc.

2.3. Strategiile de reducere a de}eurilor

2.3.1. De}eurile solide ca resurs@Valorificarea de}eurilor prezint@ o

serie de avantaje printre care: - reducerea suprafe]elor de teren nece-sare pentru depozitarea lor;- recuperarea materialelor refolosibile;- extragerea energiei înmagazinat@ înde}euri, inclusiv prin producerea debiogaz.

De}eurile solide pot constitui resur-se prin faptul c@ din ele se pot extra-ge prin reprelucrare cu costuri relativmici, o serie de componente utile.Altele pot constitui materii prime pen-tru materialele de construc]ii, iar altelese constituie în îngr@}@minte sauresurse energetice (biogaz).

Din de}eurile miniere }i din celerezultate din prelucrarea minereurilor sepot extrage metale (fier, cupru, plumb,zinc etc.), feldspa]i, inclusiv metalenobile. Acestea se pot prelucra pentrumateriale de construc]ii, cum suntde}eurile de marmur@ din care sepoate ob]ine mozaic sau praf de piatr@.În România exist@ cantit@]i foarte maride de}euri miniere în care se reg@sesccomponen]i utili, inclusiv aur, cum estecazul }i la Ro}ia Montan@. Aceasta,datorit@ adopt@rii unor tehnologiidep@}ite, sau inadecvate dar }i datorit@nerespect@rii cu rigurozitate a discipli-nei tehnologice.

Zgurile }i cenu}ile se pot utiliza laconstruc]ia drumurilor sau a unor spa]iidestinate pentru activit@]i sportive, lafabricarea c@r@mizilor, a cimentului }i aaltor materiale de construc]ii.

De}eurile agricole, atât resturile derecolt@, cât }i dejec]iile animalelor suntîncorporate în sol sau sunt folositepentru producerea de biogaz (în Chinafunc ]ioneaz@ ast@zi peste 10 milioanede sta]ii de biogaz pentru uzul casnic}i gos pod@resc) iar centralele electricepe biogaz produc peste 10 000 KW(Duma, 2006).

Prin utilizarea de}eurilor ca resursese reduc suprafe]ele ocupate cu de po -zi tarea lor, scade nivelul polu@rii }i sepoate realiza }i un beneficiu economic.

2.3.2. Reciclarea de}eurilorReciclarea multor de}euri este

ast@zi nu numai o necesitate ecologic@,ci din fericire, ea devine }i o necesita-te economic@. Astfel, de exemplu, ex -tra ge rea metalelor din minereuri estedin ce în ce mai costisitoare, datorit@

epuiz@rii z@ c@ mintelor bogate }i u}oraccesibile, la un moment dat a devenitfoarte ren ta bil@ extragerea unor metaledin de}euri (halde) }i din sterilul iazuri-lor de decantare.

Unele de}euri sunt refolosibile, deaceea sunt vehiculate într-un circuit res -trâns. Printre acestea se num@r@ anumi-te categorii de ambalaje, cum ar fi celede sticl@ }i unele din plastic, returnabile.Pe acestea, în mod uzual, nici nu le con -si der@m de}euri. Altele se întorc laindustria prelucr@toare, even tual dup@ opre a la bil@ sortare, pentru a intra într-unanumit punct al ciclului de fabrica]ie. A}ase în tâmpl@ cu hârtia, obiectele spartedin sticl@ (sau sticle nereturnabile), meta-lele etc. Cauciucul }i masele plastice potfi pirolizate sau gazeificate, pentru a seob]ine gaze combustibile, sau materieprim@ pentru industria chimic@. În celmai r@u caz, acestea din urm@ se ard,recuperându-se c@ldur@.

Cel mai ra]ional mod de colectare ade}eurilor cu scopul recicl@rii este acelaca din capul locului de}eurile s@ fie sor-tate dup@ natura lor, astfel ca ele s@poat@ lua calea industriei specifice deprelucrare. Aceasta înseamn@ c@, în locs@ fie aruncate de-a valma în acela}icontainer, de}eurile trebuie depuse dup@natura lor în containere diferite. Dac@pentru de}eurile indus triale acest lucrueste relativ u}or, având în vedere sorti-mentul redus }i cantit@]ile mari ale aces-tora, precum }i disciplina din uzine,

de}eurile menajere sunt mai greu decolectat în mod ordonat, tocmai datorit@variet@]ii lor, dar mai ales datorit@ lipseide obi} nuin]@ }i a indisciplinei popula]iei.

În ]@rile avansate colectarea de}e -urilor se face în containere separate pen-tru: metale; hârtie; mase plastice; sticl@alb@; sticl@ verde; sticl@ brun@; de}euribiodegradabile; gunoaie de alt@ natur@.Fiecare dintre aceste categorii su fer@ oprelucrare specific@, pentru a închideciclul în modul cel mai con ve na bil, adic@cu cel mai mare grad de refolosire }i cucel mai redus impact ecologic, asi -gurându-se, în acela}i timp, }i o econo-micitate maxim@.

În afar@ de aceste categorii de de -}euri se colecteaz@ }i se recicleaz@ se pa -rat acumulatorii de plumb, cauciu cu rile deautomobil, uleiurile de motor etc.

Este posibil ca în viitor colectareade}eurilor s@ se diversifice în con ti nuare,în ce prive}te metalele }i o parte dinmaterialele plastice. Tehnologiile mo derneinclud din faza de proiectare }i posibili-tatea recicl@rii optime a ma te ria lelor.

Principalele materiale care se reci-cleaz@ într-o m@sur@ important@ sunt: fie -rul, plumbul, metalele nobile, sticla, hâ r-tia, masele plastice, uleiurile mi ne rale etc.

FierulPrin reînnoirea utilajelor }i a mijloa-

celor de transport s-a acumulat atâta fiervechi, încât ast@zi o bun@ parte a o]eluluieste produs prin re ciclarea fieruluivechi. Acesta a dus la transform@ri

uria}e în industria side rurgic@.Produc]ia cuptoarelor Siemens-Martins-a redus între 1985-1994 de dou@ ori}i jum@tate, în timp ce o]elul produs decuptoare electrice a crescut cu peste26&. Se prevede c@ în urm@torii ani,cca. 10& din o]el (60 milioane tone)s@ se ob]in@ prin retopirea fierului vechinumai în cuptoare electrice. În afar@ deaceasta fierul vechi se folose}te }i înalte procedee metalurgice, pentru ajus-tarea compozi]iei ( Brown, 2006).

De}i produc]ia de o]el a r@mas rela-tiv constant@ sau chiar a crescut, pro-duc]ia de minereu a sc@zut sensibil.Astfel, între 1980 }i 1986, s-a înre -gistrat o sc@dere cu 19& a produc]ieide minereuri de fier, în timp ce pro-duc]ia de o]el a sc@zut doar cu 4&pân@ în anul 2000, iar în ultimii ani acrescut cu 7&. Colectarea pieselormari din fier se realizeaz@ direct dinîntreprinderi, iar selectarea se face elec-tromagnetic (Brown, 2001).

În România prin „demolarea”industriei, îndeosebi a celei siderurgice,valorificarea fierului vechi a devenit oafacere foarte rentabil@ pentru noiiîmbog@]i]i.

Plumbul O mare parte din plumbul reciclat

este cel din acumulatoarele electrice.Rata anual@ de acumulatoare scoasedin uz este de cca. 80 milioane buc@]i,corespunzând la peste un milion detone de plumb }i 300.000-500.000tone de acid sulfuric, care se pot reci-cla, dup@ topire, respectiv dup@ con-centrare. Se mai recupereaz@ plumb }idin conducte de ap@ }i alte piese deplumb, dar nu se poate recupera plum-bul infiltrat în apele freatice sau cel dis-persat în atmosfer@ de gazele dee}apament (Niac }i Na}cu, 1998).

Metalele nobileSe recupereaz@ în cantit@]i însemna-

te, aurul din piesele electronice care aucontacte aurite. Exist@ între prinderi decolectare a acestor piese din care sesepar@ aurul. Se spune c@ în Japonia,la Tokio func]ioneaz@ o “min@ de aur”,fiind vorba de o astfel de întreprindere.Argintul se recu pe reaz@ de regul@ subform@ de compu}i chimici, din care sereduce la forma metalic@ prin electro-liz@. Cantit@]i mari de platin@ }i rhodiuapar ca de}euri în cartu}urile cu cata-lizator de postardere utilizate la auto-mobilele moderne. Aceste cartu}uriuzate se predau la cump@rarea altoranoi, contra cost }i se returneaz@ fabri-cilor produc@toare pentru reciclare(Duma, 2007).

(va urma)dr. Sigismund DUMA 231

prof. la Universitatea Ecologică"Traian" din Deva

dr. Sigismund DUMAprof. la Universitatea Ecologică

"Traian" din Deva

REFLEC[II VINERI 18 SEPTEMBRIE 20096

Gr@be}te-te încet, c@l@torule, }i traie}te clipa! Europeada (III)

21 mai. Dup@ o noapte odihnitoare,dar mult prea scurt@ pentru a-mi satisfa-ce apetitul de somn, pornesc iar la drum,profil grand voyageur. De data asta, numi-am g@sit rezervare de loc, c@l@torescsemi-clandestin, la vagonul bar. A}tept s@zboare timpul, citind }i transcriindu-migândurile pe hârtie. I-am povestit contro-lorului peripe]iile mele de ieri, de laBordeaux, }i situa]ia în care m@ aflu dincauze independente de dorin]a }i voin]amea; pare în]eleg@tor, e tinerel }i jovial, cuuniform@ bleu }i caschet@ de }ef de bord.Termin Maigret-ul, între o banan@ }i uniaurt. Laval. Am noroc de un TGV directRennes-Lille Europe, départ 9h15, facepu]in peste patru ore. Stând }i recapitu-lând drumurile pe care le-am f@cut zileleastea, practic, nu conteaz@ num@rul lor, citimpul aferent fiec@rei c@l@torii în parte. {im-a tot leg@nat trenul vreo 48 de ceasuriînsumate, un num@r impresionant (înmedie, cam opt ore de tren/zi, pe lâng@a}teptatul prin vreo duzin@ de g@ri).Le Mans. La vagonul bar, un du-te-vinopermanent. Lumea se respect@ cu cafea,croissant, fresh de portocale }i sandwi-churi. {ed coco]at la una dintre meseleînalte, pe un taburet profund incomod, cuaerul unui client de-al casei... Nu-mi iauîns@ nimic, pentru c@ am avut grij@ s@-mipreg@tesc de diminea]@ un mic-dejun lapachet. Mai hr@nitor decât oferta lor. Àmi-chemin (La jum@tatea drumului). M@plictisesc }i mai a}tern câte-un rând încarne]el. Curând, nu voi mai avea paginigoale. O atmosfer@ de excursie, convi-vial@, de care am nevoie }i care m@ satis-face în întregime. Îi comunic, prin sms,amicului meu din Rennes c@ voi r@spundemâine invita]iei lui la mas@. Iar pentrusâmb@t@ am programat o ie}ire la Saint-Malo, un loc minunat, pe care-l frecven-tez cu fiecare ocazie, în Bretania.Campusul Beaulieu eman@ calm, un aerfraged }i îmb@t@tor, pe care-l po]i respiradoar aici. Ocup un studio în Espace desSept-Îles, într-un cadru care-mi esteextrem de familiar. Din cauza aceasta }irevin atât de des. A trebuie s@ fac dru-mul pân@ la gar@ pe jos, vreo trei kilo-metri, momentul de sport }i s@n@tate alzilei, fiind jour férié }i autobuzul necircu-lând decât la intervale foarte rare.Tunelurile de la intrarea în Paris, de ]i seînfund@ brusc urechile }i... Gare MassyTGV. Un copila} de culoare alearg@ dup@o feti]@ cu cosi]e blonde, pu]in mai mareca vârst@. Apoi se joac@ împreun@. Amdou@ bunicu]e simpatice, în fa]@, care vindin aceea}i direc]ie ca }i mine. Una din-tre dame se îndrepta spre Paris, dinspreMadrid, dar escala la Bordeaux, nepre -v@zut@, s-a dovedit }i una definitiv@.Povestim de toate cele cu înfl@c@rare, darmai ales pe tema incidentului de la SNCF.Sunt foarte intrigate c@ nu li s-a spus,clar, de la început (adic@ înc@ de la 5 dis-de-diminea]@) despre ce este vorba }i aupierdut mult timp pân@ s@ se decid@ c@mai bine merit@ s@ plece de acolo, decâts@ a}tepte s@ se deblocheze liniile. La unmoment dat, vine vorba despre Italia }ide faptul c@ românii creeaz@ mereu pro-bleme autorit@]ilor. Nu am chef s@ inter-vin, nici s@-mi declin identitatea: sunt preas@tul de preconcep]ii }i orice legend@con]ine un sâmbure de adev@r. Greu s@mai schimbi opinia general@, odat@ ce r@ula fost f@cut. Înainte, prin anii ’90, eramteribil de frustrat când îmi scoteampa}aportul, v@zând grimasele de pe chipulcelorlal]i, dar acum nu mai este cazul. M@men]in rezervat }i-mi v@d lini}tit de trebu-

rile mele. A}a cum omul sfin]e}te locul,în egal@ m@sur@, faptele definesc o per-soan@. Gara Marne-la Vallée-Chessy: modern@,practic@, impecabil de curat@ (de}i cuvân-tul „curat” nici nu ar mai trebui amintit îndiscursul meu peisagist, întrucât sesubîn]elege în context). Ce destin ingrat alOrientului, s@ supravie]uiasc@ între]inândinsalubrul, afi}ându-l. O referin]@ cultural@}i spa]ial@, indice totu}i relativ al unei civi-liza]ii. „Viitorul apar]ine celui care setreze}te devreme” – titreaz@ noul policierpe care îl încep, marca Agatha Christie.Mai e o or@... Aeroportul Charles de GaulleTGV: arhitectur@ minimalist@, de piatr@, darnu arat@ r@u. V-am vorbit mai adineauri dedoi copila}i; mama lor, o fran]uzoaic@ pela patruzeci de ani, locuie}te la Rennes.Feti]a îi seam@n@, iar b@ie]elul de culoarem@ gândesc c@ ori o fi adoptat, ori par-tenerul doamnei va fi din vastele coloniiale fostului imperiu. E un scump, m-aar@tat cu degetul }i a îngânat „Monsieur”;alintatul familiei, din câte v@d... Tân@rul de la m@su]a de vis-à-vis parcur-ge o carte, cu un mini Larousse lâng@,pe care-l consult@, din când în când. Amb@gat de seam@ c@ prin Vest, mai to]ic@l@torii se doteaz@, la plecare, cu ziare,reviste sau romane, lucru care pe la noi,cu triste]e am remarcat-o, este aproapeimperceptibil. Nu se mai cite}te! Ba credc@, la genera]ia actual@, exist@ }i o doz@de ru}ine în gestul de a citi. Penibil@ ati-tudine popular@! Iar când îl vezi pe vreu-nul cu nasul într-o revist@, este vorba,mai mult ca sigur, doar de o fi]uic@ decan-can, vezi scandal, cu poze care s@acopere lipsa de fond }i textul insuficient.Progresul ]ine de cunoa}tere, de gradulde cultur@, de educa]ie, de viziune }iimagina]ie, iar acestea, doar prin experi-ment }i înv@]are constant@ le po]i ob]ine.Dezvoltarea societ@]ii, economicul nu sefundamenteaz@, nu se traduce prin dexte-ritatea de a num@ra banii, acela-i doar unefect colateral... TGV Haute Picardie.Succesul în afaceri depinde de trei lucruri:activit@]ile de promovare, de marketing,calitatea produsului }i amabilita-tea/polite]ea prestatorului de servicii. V@d c@ la bar au epuizat cea mai mareparte a stocului de mâncare }i b@utur@.Vagonul în care am rezistat 4 ore pe unscaun cu picior inconfortabil, a fost plintot timpul drumului. E vremea s@ prân-zesc }i eu, cu Maria }i Mathieu. S@ v@dce sugestii au ei, dac@ nu, vin eu cu pro-puneri, nici o grij@. Nu sunt pentru primaoar@ la Lille }i nici str@in de bistrouri.Poate un boeuf bourguignon, poate ni}temoules-frites. S@ vedem... În ultimajum@tate de or@, acceler@m puternic. LilleEurope, „le terminus”. Nu o s@ fim nicio-dat@ capabili s@ ne ridic@m la nivelul lor.De asemenea capital@ cultural@, în 2004,Lille (Département du Nord) este oadev@rat@ metropol@ european@. Al patru-lea ora} ca dimensiune din Fran]a (dup@Paris, Marseille }i Lyon), pare o nebuniecurat@, ca s@ nu spun erezie, la adresaunei bog@]ii arhitecturale de excep]ie, s@-lvizitezi pe fug@. Un dejun la „Aux 3 mou-les” }i o rait@ pe sear@, prin ambian]apitoreasc@ a vechiului burg. Locuin]a prie-tenilor mei se afl@ chiar pe grani]a cuBelgia. Am }ansa s@ m@ plimb de o parte}i de alta a râului Lys (Werwick Sud }iWerwick Nord), printr-un întins parc,împ@r]it între cele dou@ ]@ri }i s@ asistla o petrecere popular@ local@... Doris m@ solicit@ într-o chestiune legat@de vestimenta]ia feminin@ (!) }i dau fugala Promod s@-i caut ce vrea, din ultimacolec]ie. În rest, m@ ]ine la curent cuplimbatul c@]elului, jucatul cu c@]elul,st@rile prin care trece }i ea, }i c@]elul.Doar cine are câine pe lâng@ cas@,în]elege. Te ata}ezi enorm de anim@lu]ult@u }i plecatul în vacan]@ devine o real@provocare, în toate sensurile. Am desco-perit, încântat, c@ prietenul meu Mathieuare o veritabil@ pasiune pentru obiectelede r@zboi, drept pentru care, la mansard@,}i-a amenajat propriul s@u mini-muzeu.Maria, so]ia lui grecoaic@, reprezint@ par-

tea mai pu]in vis@toare a cuplului, darcred c@, în general, femeile încearc@ s@]in@ ochii deschi}i }i pasul cu timpurile.Cei doi câini ai lor, Volvic (un labrador)}i Lulux (un ogar) sunt minuna]i, anim@atmosfera }i se lovesc mereu de tine.Din nou în tren, 8.46, direc]ia Rennes.Adorm pentru vreo dou@ ceasuri }i m@trezesc, deranjat de ni}te englezi care urc@la aeroportul Roissy Charles de Gaulle }ise converseaz@ neîncetat. O fi frumoas@limba lui Shakespeare, nimic de zis, darm@ complexeaz@ accentul lor pur, atât debritish }i de exact. Lille... Ora}ul în cares-a n@scut de Gaulle, o cas@ acummuzeu, cu trei flamuri tricolore la geam.În gar@, devreme, am trimis rapid o cartepo}tal@ în ]ar@ (tradi]ie de familie) }i amcump@rat, tot rapid, dou@ magazine, s@ ler@sfoiesc mai târziu: Courrier interna]ional(cu un dosar special despre efectele cri-zei în spa]iul turismului durabil }i al locu-rilor de munc@) }i Alternatives économi-ques hors-série, despre UE }i construc]iaeuropean@ ast@zi. Doar voi ajunge laBruxelles cât de curând...Plimbare de voie prin Rennes. Nuz@bovesc prin centru mai mult de o or@,sunt destul de obosit. M@nânc ceva }imai fac un tur de onoare prin campusulBeaulieu, atât de special }i de drag mie,povestind de toate, la pas, cu Ovidiu. Apoim@ întorc în camer@, BC 103, asigurân-du-m@ c@ am rezervare la hotel, înBruxelles, pentru mâine noapte – GeorgeV, 23 rue T'Kint. Nu-mi propun s@ m@scol înainte de ora 10. Un film pe DVD,câ]iva biscui]i Chabrior, înveli]i în ciocolat@}i guri largi din laptele Pâturages deFrance Biologique fac deliciul serii. O dis-trac]ie simpl@, privitul la ecran, ideal pen-tru a te mai elibera de grijile }i fr@ -mânt@rile unei noi zile, ale etapelorurm@toare. Oare campusul @sta imens teface s@ te sim]i singur, sau dep@rtarea decas@? Deschizi geamul }i ascul]i lini}tea}i fream@tul vântului }i un val timid deaer r@coros î]i n@p@de}te sim]urile. Cugluga de la hanorac tras@ pe cap, m@retrag domne}te sub plapum@. Bate mie-zul nop]ii. Deja e mâine?23 mai. M@ voi duce s@ beau o ciocolat@cald@ la Longchamps. Mi-e poft@ s@ tragîn piept ni}te aer curat, s@-mi fac stocuriîn pl@mâni. Iar diminea]a locul e incredi-bil de frumos, de paradisiac. Tombe laneige, La nuit, Le barbu sans barbe,J'aime, C'est ma vie, Plus fort que letemps. Versuri cântate cu voce cald@ deSalvatore Adamo, melodii de suflet, carac-teristice sufletului francez. Cred c@ înniciun alt registru, emo]ia nu se exprim@atât de intens, precum în celebrele chan-sonete. Pu]in Florent Pagny }i MylèneFarmer, ce mai am la îndemân@.Splendid@ vreme. On me dit que je suisun rêveur. Et qu’est-ce que ça change?Pourquoi ça dérange? Tocmai ce l@udam vremea, c@ s-a }i stri-cat. S-a întunecat cerul, s-au adunat nori,

bate vântul }i a început chiar s@ picure...Ah, capricioasa Bretagne... Se potrive}tecd-ul cu Avel et Mor: Les Fiançailles dela Mer et du Vent. Ordinea lucrurilor eneschimb@toare. Atâta vegeta]ie în jur,atâta suflare. Natura vorbe}te, cheam@,r@spunde prin mi}c@rile ei necontenite,prin nuan]e infinite de culoare, prin miro-sul de floare, de p@mânt }i crengi, prinurma imperfect@ a pa}ilor, prin zgomottainic }i ecou. Pân@ la urm@, m-a plouatbine - cum s-ar fi putut întâmpla altfel, laRennes? M@ încearc@ o p@rere de r@u, cade fiecare dat@ când plec de aici. Gata,c’est parti pour Bruxelles! (14.35). UnTGV à destination de Lille-Europe, apoitrebuie s@ schimb gara, în 40 de minute,}i din Lille-Flandres plec direct spre capi-tala Europei. Mi-am scos gustarea de prânz: quichelorraine, o banan@, biscui]i cu ciocolat@,ap@ plat@ }i m@ apuc de citit. Am deve-nit un fidel al c@ilor ferate franceze. À pro-pos... exceptând „scurt-circuitul de laBordeaux”, pe care am avut „norocul” s@-l tr@iesc pe propria-mi piele, sistemulfunc]ioneaz@ excep]ional. Intriga din „Lessept cadrans” m@ destinde. Cine-o fi cri-minalul? ...Critic România din România,tr@ind în România; în str@in@tate, îns@, m@men]in pe pozi]ii neutre, sunt chiar lauda-tiv la adresa ]@rii mele „milenare”. IarSibiul are cu ce se mândri, slav@Domnului, suntem un ora} occidentalizat.Î]i dai singur cu firma-n cap, te descon-sideri pe tine însu]i, î]i aduci un maredeserviciu dac@ te apuci, discutând cu unoamenii, s@ proferezi injurii }i s@ aruncicu noroi în lumea din care provii. Atâttimp cât e}ti în ]ar@, între ai t@i, po]i s@ai ce p@rere dore}ti, s@ blamezi la infinitmentalit@]ile }i practicile române}ti,corup]ia, mizeria, lipsa infrastructurii,impolite]urile cotidiene, e}ecurile economi-ce, clasa politic@, dar rufele nu se spal@decât în familie }i chiar dac@ sim]i nevo-ia s@-]i strigi public nemul]umirile }i s@compari în permanen]@ ce ai acas@ cu ceg@se}ti aici, mai bine te ab]ii. „Ei” nu tepot în]elege }i nu faci decât s@ treze}ti unsentiment de irita]ie }i circumspec]ie lainterlocutorul t@u. Oricum nu poate s@p@trund@ în realit@]ile române}ti, înfrustr@rile prin care treci, în mecanismulde func]ionare uzat al societ@]ii noastre. Î]iba]i doar capul de poman@, iar vorbelegrele, urâte, nu ajut@, pentru c@ „el” vedealtfel lucrurile, le interpreteaz@ diferit, nuare acelea}i repere existen]iale, sociale,culturale. Mai mult, tu fiind tot român, te-ar raporta automat la aceea}i civiliza]ie pecare o înfierezi.Dar co}marul a trecut, tragem o linie }irepet@m: Suntem în Europa! Acum sun-tem în Europa! Iar eu m@ plimb, nestin-gherit, de la un cap@t în altul al ei, cudrepturi, libert@]i }i responsabilit@]i egalecu ale celorlal]i din preajma mea. Despreasta am discutat, mai de diminea]@, la ocafenea, cu un student sibian la Rennes...

{i el a în]eles importan]a unui astfel dedemers patriotic, diplomatic, o diploma]iela îndemâna tuturor. ...Ruta o cunoscbine, am un déjà vu. De ieri, de alalt@ieri...Noroc c@ m@ apropii, nu mai am r@bdaredeloc. De la Bruxelles am rezervat bile-tul de avion c@tre ]ar@ – numai 2 ore}i 45 de minute! Mai iau o gur@ de Evian, nu de sete, maimult de plictiseal@. A]ipisem, dar coboar@mult@ lume la prima sta]ie }i m-am trezitdin amor]ire. A mai r@mas un ceas pân@la Lille. În general, trenurile nu întârzienici un minu]el. Dar chiar când l@udam }ieu aceast@ precizie de ceasornic, m@ v@diar@}i nevoit s@ a}tept în gar@: tocmai auanun]at c@ TGV-ul c@tre Bruxelles Midi areo întârziere de treizeci de minute. Iar laLille am ajuns }i aici cu vreo zece minu-te întârziere, din cauza liniilor aglomerate,responsabilii cerându-}i ulterior scuze fa]@de c@l@tori. M-am gr@bit s@ schimb câtmai repede g@rile (între Lille-Flandres }iLille-Europe nu sunt mai mult de patrusute de metri, o platform@ pietonal@, u}orde parcurs), ca s@ aflu acum c@ trebuies@ a}tept cuminte, pe peron. Cu altecuvinte, s@ tai frunze la câini, vorba pro-verbului (chiar am observat mul]i c@]ei cust@pân, de toate taliile }i rasele, peria]i }ifrumo}i, dispu}i s@ se îmbarce în vagoa-ne). Îmi iau un sandwich cu parmezan,jambon crud }i salat@ (qualité fraicheur,4,60 €). Se las@ seara, aproape opt.Hoin@resc cu gândul...În sfâr}it, urc la bord. La nou@ ar trebuis@ fiu la Bruxelles. Un TGV recent ie}itdin uzin@, colorat, vesel }i sfor]os. Exacttrei zile voi sta în capitala Belgiei, cât pen-tru a lua pulsul acestui ora}-simbol alEuro pei, al Uniunii celor 27 de state, aledificiului institu]ional comunitar. Dou@ zilede vizite }i reuniuni oficiale la Comisia }iParlamentul european, plus o zi liber@ ladispozi]ie, dup@ bunul plac al fiec@ruia. Întotal, suntem o delega]ie de 25 persoa-ne, îns@ doar mâine m@ întâlnesc cucolegii mei din re]eaua Europe Direct –România. Trebuie acum s@ localizez hote-lul pe hart@, }tiu c@ este prin centru, peundeva, dar când se întunec@ }i e}ti obo-sit, nu-]i arde de ocoluri. Georges V, o c@m@ru]@ pl@cut@, f@r@ pre-ten]ii. Am în]eles c@ centrul e la câtevaminute }i nici cu taxiul n-am f@cut preamult, de la gar@ (m-a costat 6 €, cubac}i} cu tot). Dar nu era de venit pe jos,târând bagajele... Comand@ pe mess, plusdetalii utile: adresele celor patru magazinePromod din Bruxelles (Centre CommercialCity 2, 123 rue Neuve, Woluwe ShoppingCenter, lot 345, rue Neuve 35, 50 rue deTongre). S@ v@d ce pot face. Problemaeste de timp. Un du} reconfortant, verificmailul, salut lumea pe mess }i m@ lansezîn tot felul de c@ut@ri pe youtube. Emereu nevoie de muzic@, de ritm, dereverie. Am dat ploaia din Rennes, peploaia de la Bruxelles. Încerc s@ m@ culc,abia a}teptând micul dejun.

dr. Dan Alexandru POPESCU

Vedere din Lille - Fran]a

CRIZ~VINERI 18 SEPTEMBRIE 2009 7

urmare din pag.1Dar sfâr}itul c@derii economice nuînseamn@ automat sfâr}itul cirzei.Criza poate continua ani dup@ aceast@stare cu unii indicatori degradându-seîn continuare, a}a cum este }omajul.Nu este nici prea clar dac@ fenomenemai complicate decât de genul stag-fal]iei vor putea fi cu siguran]@dep@}ite, iar spectrul literei L în alfa-betul ca grafic de evolu]ie al crizeieste înc@ posibil. Cele câteva ele-mente favorabile întrev@zute nu suntnici consolidate }i nici nu pot garan-ta aceast@ evolu]ie. Certitudini suntînc@ pu]ine: poate o diminuare ac@derii economice, s@ fie una dintreele, chiar dac@ va fi confirmat@ sta-tistic abia anul viitor. În aceast@perioad@ cifrele nu se v@d }i evolu]iilefie ele pozitive sau negative, sev@desc într-un ritm mai lent. Doza deincertitudine în fundamentareaipotezelor e imens@. Toate speran]eles-au aprins în momentul în careeconomii importante din Europa deVest au anun]at ie}irea nominal@ dinrecesiune. Acele 0,3 & de cre}tere dela trimestru II la trimestru I, înregis-trate în Fran]a }i Germania, au con-semnat o ie}ire nominal@ din rece-siune, dar nu }i o cre}tere econom-ic@ real@ (diferen]a fa]@ de anul tre-cut e în continuare imens@). În plus,nici m@car dac@ vom avea date poz-itive }i în trimestru trei care seîncheie luna asta nu putem avea cer-

titudinea consolid@rii acestei tendin]epentru c@ aceste state au utilizatstimuli fiscali de ordinul sutelor demiliarde de euro iar datele relativbune de acum pot fi doar rezultatulacestor stimultente care au dat maimult oxigen economiei dar nu auîntors neap@rat o tendin]@. Un astfelde stimul, aproape artificial, este cele-brul “program rabla german”. Cerereaindus@ prin prima de 2500 de euro egreu de crezut c@ este una susten-abil@ pe termen lung. De aceea,întregul e}afodaj al speran]elor noas-tre se bazeaz@ pe speran]a uneiretargeri limitate }i treptate a stim-ulilor din economie. Cont@m pe al]iia}adar în cea mai mare m@sur@. Sau,altfel spus, aproape în totalitate pen-tru c@ - recuno}tea }i guvernatorul– cre}terea noastr@ depinde de rea-pari]ia fluxurilor de capital, chiar dac@economisirea intern@ este în cre}tere,ea fiind total insuficient@. Vestea bun@e c@ unul din principalii indicatori aiaversiunii fa]@ de risc pentru investi-torii pe care cont@m s-a înbun@t@]itsubstan]ial (CDS spreed). {i totu}i emai mult decât dublu fa]@ de valorilePoloniei }i Cehiei }i chiar u}or subcele ale Bulgariei! Greu de crezul c@dup@ lec]ia dur@ a ultimului an, actu-lalele valori chiar sunt încurajatoare.Singurul element “local” între argu-mentele în favoarea cre}terii probabileeste cel al produc]iei industiale. Peanumite componente (cum ar fi pro-duc]ia de bunuri de folosin]@ îndelun-gat@, adic@ din nou ne întoarcem la..Dacia) s-au înregistat ceva cre}teri

importante fa]@ de lunile trimestruluiI. Suntem sub anul trecut evident,dar guvernatorul }i nu numai, consid-er@ c@ sunt semne ale unei reveniripe acest capitol. Aceast@ revenirepoate fi comb@tut@ îns@ cu indicatorulpreferat al pre}edintelui: consumul deenergie, aflat în august la cel de-aldoilea record negativ de consum dinacest an. Sunt acestea argumentelepe care se conteaz@ atunci când sevorbe}te de un sfâr}it al recesiunii?

Dac@ acestea sunt, }i nu au ap@rutaltele, speran]ele sunt slabe }i maiales nu depind deloc de resurseinterne. Aceast@ ultim@ chestiune nuar trebui s@ mire. În fond, nicicre}terea economic@ româneasc@ aanilor 2000 nu prea a avut treab@ cucombustia intern@ a economiei noas-tre. Poate în ultimii ani, când con-sumul a mai jucat un rol, acest lucrus@ se fi schimbat pu]in, dar acceler-area consumului s@ f@cea prin ali-

mentarea cu importuri, a}a c@impactul era limitat. Mai depende]idecât ne-am imaginat, economiaromâneasc@ se vede acum pus@ înfaza de a}teptarea. Cre}te sau nuEuropa? Iar dup@ un r@spuns afirma-tiv la aceast@ întrebare ar vor maiurma aproape 6 luni de a}teptarepentru ca aerul proasp@t s@ ajung }iîn economia româneasc@. Deo cam -dat@ nu }tim s@ facem alceva decâts@ a}tept@m...

În a}teptarea ve}tilor bune din EuropaDan SUCIU

Vedere din Berlin

„Obstacolele fac s@ se nasc@reflectarea.”

- Henry Beyle Stendhal

În acest articol se urm@re}te evolu]iaaplic@rii impozitului forfetar }iefectele produse de acesta. Pentruînceput, s@ ne uit@m la contextul rec-tific@rii bugetare }i aplicarea impozi-tului forfetar.

Astfel, OU (34/2009) cu privire larectificarea bugetar@ pe anul 2009 }ireglementarea unor m@suri financiar-fiscale este introdus@ în urm@torulcontext: (men]ion@m ^n prealabil, untext destul de greoi): “Luând în con-siderare actualul context inter-na]ional, principalele caracteristici alepoliticii bugetare în perioadaurm@toare, care vor fi subordonateobiectivelor de sus]inere a cre}teriieconomice }i de reducere a infla]iei}i atingerii unui deficit bugetar la unnivel corelat cu obiectivele macro-economice, având în vedere opiniile}i recomand@rile Comisiei Europene}i ale organismelor financiare inter-na]ionale, referitoare la reducereacheltuielilor bugetare în sensuldiminu@rii cheltuielilor curente deadministrare }i alocarea cu prioritate

a resurselor c@tre proiecte cu efectmultiplicator în economie carereprezint@ principalul mijloc de lim-itare a ritmului de sc@dere econom-ic@ }i de compensare par]ial@ areducerii activit@]ii din sectorul privat,pentru p@strarea echilibrelor bugetaresunt necesare unele m@suri menites@ reduc@ volumul cheltuielilorbugetare la un nivel care s@ permit@respectarea angajamentelor interne }iinterna]ionale asumate de GuvernulRomâniei, inclusiv în ceea ce prive}tenivelul deficitului bugetar.”În acest context este introdus lacapitolul V – M@suri în domeniulpoliticii fiscale- impozitul forfetarcare are urm@toarea gril@:

Dup@ cum observ@m din acest tabel,intervalele cifrei de afaceri pe care aufost construite impozitele nu suntcorelate. De exemplu, între 0 }i52.000 lei CA se pl@te}te un impoz-it de 2200 lei, iar pentru o cifr@ deafaceri de 215.000 se pl@te}te 4300}i nu 8800 cât ar fi trebuit s@ fie cuscale egale. A}adar, dac@ un SRL areo cifr@ de afaceri de 30 de milioanede euro pl@te}te 22.000 lei, iar, s@spunem o firma cu cifra de afaceride 5000 de euro pl@te}te 2.200 lei.În concluzie, la o cifr@ de afaceri de6000 de ori mai mare, impozitul for-

fetar cre}te doar de 10 ori.

Opiniile oamenilor politicidespre introducerea impozitu-

lui forfetar

“Introducerea impozitului forfetar nuva avea efectul scontat”, declar@Adrian Videanu care mai afirm@ c@“acest nou impozit a avut la baz@ odecizie politic@”. Impozitul forfetar vafi pl@tit de aproape toate societ@]ile,indiferent dac@ au sau nu profit }i afost luat în calcul la proiectul de rec-tificare bugetar@ pe 2009. ”Din punc-tul meu de vedere, impozitul forfetarnu-}i va produce efectele pentru care

a fost introdus”, a declarat dl. Videanu.Ministrul Finan]elor declara c@firmele care au o cifra de afaceri maimic@ de 12.000 de euro vor trebuis@ pl@teasc@ anual la stat un impoz-it minim de 500 de euro }i a sub-liniat c@ firmele care nu pot pl@ti nicim@car aceasta sum@ nu-}i justific@existen]a. “Dac@ nu po]i pl@ti nici m@car500 de euro la stat, anual, închide!Nu avem de unde pl@ti investi]iile }inu avem cum s@ lu@m alte m@surieconomice dac@ firmele nu-}i pl@tesctaxele”, a precizat dl. Pogea.Consultantul pe probleme fiscale

Gabriel Biri} aprecia c@ impozitul for-fetar reprezint@ "o întoarcere în timp"}i constituie o solu]ie de compromis,ce ar putea fi aplicat@ doar pe ter-men scurt, pân@ cel târziu la finalullui 2010.Premierul Emil Boc, „Impozitul forfe-tar trebuie restrâns la domeniile greufiscalizabile”. În opinia premierului,primul scop al impozitului minim afost atins, astfel încât cei care aveaumulte firme fantom@, f@r@ activitate,au fost obliga]i s@ decid@ dac@ lemen]in sau le închid.

Liberalii vor ca impozitul forfetar sa fie anulat

Daniel Chi]oiu, vicepre}edinte PNL adeclarat c@ liberalii au depus înParlament o nou@ propunere legisla-tiv@ care are în vedere, pe lâng@ oserie de modific@ri ale unor m@surifiscale luate de actualul Guvern, }ianularea impozitului forfetar. Al@turide problematica impozitului forfetar,propunerea legislativ@ mai cuprinde:reducerea TVA la 5& pentru tran-zac]iile cu locuin]e noi, anularearestric]iilor privind deductibilitateaTVA }i deducerea cheltuielilor privindorganizarea }i func]ionarea IMM-urilor. Aplicarea principiilor impunerii^n cazul impozitului forfetar

Economistul englez Adam Smith aformulat pentru prima dat@ principi-ile fundamentale ale impunerii,respectiv : - maxima de justi]ie (principiulechit@]ii.): în sensul de dreptatesocial@ în materie de impozite, pre-supune c@ cet@]enii unei ]@ri trebuies@ contribuie la constituirea banului

public, atât cât le permit veniturileob]inute; (în cazul în care firma areun profit sc@zut sau chiar a înreg-istrat pierdere acesta înseamn@ c@ nuî}i va putea permite plata acestuiimpozit)- maxima de certitudine: se refer@ lafaptul c@ legile ce prev@d impozite }itaxe trebuie s@ fie clare, concise }icunoscute cu anticipa]ie de c@trecontribuabili; (în cazul în care impoz-itul este introdus în luna aprilie f@r@nici o în}tiin]are prealabil@ a con-tribuabilului, nici acest@ maxim@ nueste respectat@ ).- maxima comodit@]ii: vizeaz@ asuprafaptului c@ modalit@]ile de plat@ aimpozitelor }i taxelor trebuie s@ fiecât mai convenabile pentru con-tribuabili; (la fel ca }i celelalte impo -zite }i taxe, impozitul forfetar nu estenici comod de pl@tit, nici convenabil).- maxima economiei }i randamentu-lui (principiul eficien]ei): presupunecote mici pentru impozitare, decisarcini fiscale mici pentru to]i con-tribuabilii, dar încasarea în totalitatea obliga]iilor fiscale. (nici ultimamaxim@ nu este respectat@ în cadrulimpozitului forfetar, fiind dezavanta-ja]i tocmai cei cu venituri mici).

Concluzionând, din punctulmeu de vedere impozitul forfetar nua fost introdus în perioada adecvat@,iar consecin]ele nefavorabile pe careacest impozit le-a creat sunt mainumeroase decât consecin]ele favor-abile pentru care a fost introdus.În acest sens, putem afirma c@respectarea întocmai a principiilorimpunerii atât din partea statului,cât }i a contribuabililor, va conducela eficientizarea activit@]ii dindomeniul fiscal.

Era necesar impozitul forfetar ?

stud. master. Ilie BANU

ART~ ECONOMIE VINERI 18 SEPTEMBRIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Valorile perene ale sculpturiimonumentale române}ti.

Contribu]ii sibiene.

Sculptura în general, }i ceamonumental@ în special este în marem@sur@ subordonat@, determinat@ }iinfluen]at@ de evolu]ia }i dezvoltareaarhitecturii }i urbanismului. Eadepinde }i este condi]ionat@ decomanda social@. Aceasta este strânslegat@ de puterea economic@ a soci-et@]ii. Dintre toate artele vizuale, eaexprim@ mai sugestiv }i mai obiectivgradul de dezvoltare }i nivelul deprosperitate al acesteia.

Din perspectiv@ istoric@, estemai mult decât conving@tor faptul c@,

în societ@]ile din epocile care auajuns la o bun@stare economic@,având resurse materiale mai mari s@subven]ioneze }i s@ sprijine arta, }iîn special sculptura care necesit@costuri ridicate, s-au creat operesculpturale nemuritoare care aupream@rit acele epoci.

O sumar@ incursiune în istoriasculpturii universale ne înt@re}teaceast@ aser]iune.Sculptura Egiptului antic spre exem-plu, în perioada faraonilor Ramses II}i al III-lea , care au cucerit multepopoare din Asia, întemeind un imensimperiu }i devenind o superputereeconomic@ }i militar@, a cunoscut odezvoltare f@r@ precedent.

Inegalabilele temple din Luxor,ora} aflat în centrul Egiptului peambele maluri ale Nilului, înapropierea celebrei V@i ai Regilor,de]in numeroase complexe sculp-turale gigantice, cu statui monumen-tale, ( h. între 4 }i 20 m.)reprezentând faraoni }i înal]i demni-tari ai timpului, mai impun@toarefiind a faraonului Tutankhamon.

Sculptura „Secolului de aur”sau perioada lui Pericle, din Grecia

antic@ (sec. V î.e.n.) culmineaz@ cusculptura celebrului Fidias care culti-va claritatea des@vâr}it@ a formei }ia compoz]iei. Intre anii 443- 429,când Pericle a condus destineleAtenei, economia acesteia,democra]ia, cultura }i arta au cunos-cut o înflorire f@r@ precedent.

Arta imperiului roman, mai alesarhitectura }i sculptura, atingeapogeul s@u în perioada împ@ratuluiTraian. Columna lui Traian ridicat@ încentrul Romei, de c@tre acesta înanul 113 e.n. reprezint@, dincolo devaloarea artistic@ }i documentar@incontestabil@, un simbol al puteriieconomice, militare, politice }i cul-turale romane.

Rena}terea italian@, umanismulculturii renascentiste, sunt o con-secin]@ a dialecticii dezvolt@rii soci-et@]ii italiene din secolele 13-15.Ora}ele libere italiene, ( Amalfi, Pisa,Genova,Vene]ia, Pavia, Milano,Lucca, Floren]a }i altele) dobândindo deplin@ autonomie datorit@ concen-tr@rilor de capital formate dincomer]ul cu teritoriile de peste m@ri,din circula]ia monetar@ }i activitateade credit, prin dezvoltarea manufac-

turilor de breasl@ }i a agriculturii, audevenit centre ale noii culturior@}ene}ti, principala for]@ econom-ic@ }i politic@ a Italiei.

Timp de mai bine de trei sec-ole, arta }i cultura rena}terii italieneau dat patrimoniului cultural univer-sal un tezaur artistic imens.Sculptura monumental@ renascentist@reprezentat@ de doi dintre titaniiacesteia, sculptorii , Donatello }iMichelangelo, a devenit arhetipulgândirii sculpturale universale.

Marile capodopere ale lora, nus-ar fi putut realiza dac@ geniul aces-tora, nu ar fi întâlnit geniul luiLorenzo Magnificul, cel mai e seam@reprezentant al familiei de Medicii,care a dominat scena politic@ aFloren]ei secolului XV. Datorit@ luiLorenzo , Floren]a, capitala provincieiToscana, atinge maxima sa fru-muse]e impunându-se pe plan eco-nomic, financiar, }i cultural atât înItalia cât }i în întreaga Europ@,devenind leag@nul rena}terii italiene.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~ (XXIV)Arta plastic@ sibian@ (1949- 2009)

22 septembrie 1984. François Mitterand }i Helmut Kohl, la Verdun, expresie a unei profunde reconcilieri }i prietenii franco-germane, antamat@ ^nca de prin 1950...23 septembrie, 1913. Roland Garrosreu}e}te prima traversare a Mediteranei.

sculptura David (Michelangelo)Vedere din Floren]a