S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„S@ se ab]in@ de la apreciereamoral@ a altora aceia care pe eiîn}i}i nu se judec@ mai severdecât pe al]ii.”

Lucian Blaga

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 315 anul 7 vineri, 15 iulie 2011 1 RON

Nori negri, prevestitori de furtun@ amenin]@ economiamondial@, semn c@ r@ul cel mai mare al crizei financiarenu a fost nici pe de parte atins. Despre Nouriel Roubini,economistul american care a prezis criza izbucnit@ în2008, }i despre prognozele sale sumbre am mai scris laaceast@ rubric@. Convingerea sa, preluat@ }i amplificat@ depresa interna]ional@, este c@ problemele reale ale recesiu-nii mondiale nu au fost rezolvate, ci doar amânate, prinpolitici guvernamentale superficiale }i neinspirate care nuau f@cut altceva decât s@ trag@ de timp. În aceste condi]ii,opinia „Doctorului Apocalips@” este c@ lumea întreag@urmeaz@ s@ se confrunte cu „furtuna perfect@” abia în anul2013, c@ aceasta va fi inevitabil@ }i extrem de dureroas@tocmai pentru c@ guvernele marilor puteri economiceamân@ rezolvarea problemelor.

Ie}im din criz@, }i criza la u}@!

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Sensul existen]ei este de a-i g@si unsens”

Mircea Eliade

O a treia tr@s@tur@ a „{colii liberale”, a}acum o „vede” profesorul Charles Gide,

este legat@ de „rolul legiuitorului”. Legiuitorul, urm@rind s@ asig-ure ordinea social@ }i progresul, ar trebui s@ se orienteze mai mult}i chiar s@ dezvolte astfel, pe cât posibil, asemenea ini]iative. „S@îndep@rteze – sublinia Charles Gide, referitor la aceast@ tr@s@tur@– tot ceea ce ar putea s@ le stânjeneasc@ (ini]iativele-n.n.), s@ leîmpiedice numai de a-}i cauza pagube una alteia...” Cu altecuvinte, interven]ia autorit@]ii, mai ar@ta magistrul francez, ar tre-bui s@ se reduc@, în concep]ia liberal@ pe care el o examina, la„minimum indispensabil siguran]ei fiec@ruia }i siguran]ei tuturor,într-un cuvânt laissez-faire”.

Dan POPESCU

„Politica Fran]ei nuse face cu portofelul”

General De Gaulle

La sfâr}itul celui de-aldoilea r@zboi mondialb@ncile se divizau îndou@ categorii:a) B@ncile de afacericare aveau ca activitateprincipal@ creditarea petermen mediu }i lung

(mai mult de 2 ani) a întreprinderilor, gestiunea}i urm@rirea particip@rii b@ncilor, dar }i afirmelor respective în lumea afacerilor;b) B@ncile de depozit, ac]ionând cu publicul, girân-du-i depozitele }i acordând împrumuturi particular-ilor. Aceste b@nci nu aveau dreptul }i nici nu puteau s@ investeasc@ decât o parte lim-itat@ din resursele lor în firme.

B@ncile

Marie-Joseph Paul Yves Roch Gilbert du Motier, marchiz de La Fayette, a participat la via]a politic@ francez@, de la Revolu]ia Francez@ pân@ la Monarhia din Iulie,

când s-a eviden]iat ca unul dintre cei mai mari notabili liberali, de la «partida patriot@» pân@ la «Carboneria francez@», trecând prin tab@ra «constitu]ionalilor»

}i «Clubul Feuillan]ilor». Mirabeau, principalul s@u adversar în sânul «partidei patriote», îl supranumise «Gilles César», f@când referin]@ la dictatorul roman.

Liberalism }i solidaritate- Profesorul Charles Gide în actualitate – (II)

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Creativitatea — ce este, cum se manifest@ }i cum poate fi

valorificat@ în procesul de elaborare a strategiei

de desfacere, a întreprinderii (II)

pag. 8

Loredana Alexandra NEAM[U

prof. Robert Labbé Rennes,Fran]a

Fiecare familie e neferic-it@ în felul ei, î}i începeTolstoi unul din marilelui romane, în schimbfericirea e la fel.Extrapolând la ]@ri, difer-en]ele nu se sus]in. {inefericirea este identic@.Pe aceste diferen]e aumizat italienii, ultimiicare au intrat în caruse-le îngrijor@rilor dator -nicilor. Datoriile au ajuns

principalul element al îngrijor@rilor publice înjum@tate din Europa. La Roma, de}i datoriapublic@ ajunsese la 120 & din PIB, îngrijorarealipsea pentru c@ se miza pe specificul difer-en]ei. Peste dou@ treimi din datoria public@italian@ este local@.

Criza datoriilor }i lipsa

fundamentelor teoretice

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Contraatacul monetaristla adresa

keynesismului (I)Evolu]ia teoriei cantitative a ban-ilor, a condus la luarea în con-siderare a rolului economiilor }iinvesti]iilor în determinarea veni-tului na]ional. Aceast@ idee }i-af@cut apari]ia la în rândul unoreconomi}ti din anii 1920. DennisRobertson în Politica bancar@ }inivelul pre]urilor (1926) }iTratatul despre bani al lui Keynes(1930) }i-au îndreptat aten]iaasupra determin@rii pre ]urilor, nuasupra venitului na]io nal, iar

cheia pre]urilor este rata dobânzii care echilibreaz@economiile }i investi]iile.

asistent univ. Alin OPREANAdrd. ULBS

continuare ^n pag. 6-7

Economie

continuare ^n pag. 4-5

Solilocvii de duminic@

A murit Ioni]@ Olteanu

pag. 2

pag. 3

continuare ^n pag. 5

Charles GideAuguste Comte

Pictur@ de Hieronymus Bosch

John Maynard Keynes Roma

Vedere din Rennes

CREATIVITATE2 VINERI 15 IULIE 2011

Succesul inov@rii într-o organiza]iedepinde de interac]iunea dintrefunc]iile de conducere, de planificare,pe de o parte, }i func]iile de cerc-etare, produc]ie }i studiul cerin]elorpie]ei, pe de alt@ parte ,ca }i deinterac]iunea, în general, dintrefunc]iile de conducere }i cele deexecu]ie.Este important de subliniat faptul c@,din perspectiva dinamicii deosebite amediului de afaceri, întreprindereatrebuie s@ manifeste o evident@ flex-ibilitate, respectiv s@-}i activeze,oricând este necesar, capacitatea deadaptare la ceea ce este nou }iimportant în dinamica mediului.Aceasta înseamn@, fie o modificarecorespunz@toare a strategiei exis-tente, fie chiar, dac@ se impune, oschimbare a strategiei în func]ie desitua]iile care apar pe diversele seg-mente de pia]@.Cu referire la climatul organiza]iiloreconomice, C. Cojocaru consider@ c@îmbunat@]irea coeficientului de cre-ativitate depinde de dou@ deciziimanageriale:a.managementul organiza]iei trebuies@-}i pun@ la punct un sistem deidentificare, selec]ie }i recrutare acelor dota]i cu talente creative, cares@ poat@ fi antrena]i în cadrulechipelor de crea]ie;b.pornind de la premisa c@ spiritulcreator este prezent la toatenivelurile organiza]iei, managementultrebuie s@ elaboreze }i s@ pun@ înfunc]iune un sistem de identificare }iculegere a ideilor inovatoare aleîntregului personal al organiza]iei.4.Produsul creativ (informatiile sideciziile)Men]inerea nivelului ridicat al perfor-man]elor economice, al pozi]iei con-curen]iale }i al competitivit@]ii - obiec-tive fundamentale ale oric@rei între-prinderi - depinde de natura strate-giilor în domeniul înnoirii valorilor,deatitudini, produse, tehnologii etc. Eficacitatea integr@rii unui nou pro-dus depinde de calitatea strategieifolosite. Strategiile reactive, ini]iatesub presiunea factorilor care impunschimbarea, au o eficacitate redus@în acest domeniu.În opozi]ie cu acestea, strategiile plan-ificate, de realizare }i implemen tare aproduselor noi, beneficiaz@ de avanta-jul program@rii secven]iale, aldesf@}ur@rii ordonate a schim b@rilorpreconizate la nivelul tuturor struc-turilor }i subsistemelor organiza]io nale.Strategiile creativitatii apar]in celei dea doua categorii, a}a cum rezult@ din

func]ionalitatea pe care oîndepline}te, de dezvoltare organi-za]ional@, prin adaptare anticipativ -inovativ@.Competitivitatea pe termen lung aorganiza]iilor este legat@ de capaci-tatea lor de a inova, de a furnizabeneficiarilor actuali }i poten]iali pro-duse }i servicii noi. Strategiile cre-ativit@]ii se impun, în acestecondi]ii,ca strategii ale dezvolt@riiorganiza]iei performante.O bun@ strategie în domeniul desfac-erii este cea care are în vedere toateactivit@]ile componente ale manage-mentului desfacerii, interpretate înstrans@ corela]ie cu interdepen-den]ele care le sunt specifice; întreacestea sunt: informarea larg@ apoten]ialilor utilizatori cu privire laprodusele }i serviciile care se potoferi, studiul pie]ei, evaluarea previz-iunilor în vânz@ri, întocmirea porto-foliului de comenzi }i încheierea decontracte economice, organizarea }imodernizarea re]elelor de distribu]ie}i service etc. Un capitol important în asigurareasuccesului unei strategii de vânzare

const@ în reînnoirea produselor (incare creativitatea joac@ un rol deci-siv), ca efect direct al modific@rilorimportante care intervin în compor-tamentul consumatorilor, în mecanis-mul de formare }i satisfacere acererii, ambele fiind sus]inute deprogresul tehnic }i cre}terea veni-turilor popula]iei. Firma, prin sistemul managementuluiv$nz@rii, fundamenteaz@ sau apeleaz@la tipuri de strategii mai reprezenta-tive, fiecare din acestea prezent$ndparticularit@]i care asigur@, dup@ caz,contribu]ii efective la stimularea pro-mov@rii vânz@rilor firmei, astfel:1. Strategia stimul@rii cererii directede produse sau servicii: are dreptobiectiv realizarea de vânz@ri imedi-ate, pe baza unor mijloace de con -vingere a poten]ialilor clien]i de acump@ra anumite produse de utilitatestringent@. Strategia ofer@ prilejul suc-ce sului imediat în vânzarea de m@r -furi, în mod special în cazul ce lortradi]ionale, despre care cump@r@ torulde]ine deja importante informa]ii; 2. Strategia cre@rii climatului favora-bil cump@r@rii produsului vizualizat:

are drept suport un ansamblu de ati-tudini }i ac]iuni cu desfasurare întimp care, la momentul oportun,prielnic cump@r@rii, asigur@ cafenomenul s@ se desfa}oare pe unteren deja preg@tit în acest sens.Oportunitatea momentului creatpropice vânz@rii este alimentat@ prinmijloace de sensibilizare acump@r@torului, astfel c@ procesul însine reprezint@ un succes sigur alstrategiei puse în mi}care. Strategiapresupune totu}i un efort sustinut încunoa}terea nevoilor reale ale con-sumatorilor, perioada de timp pestecare se propag@, costurile pentrustabilirea, asigurarea }i utilizareamijloacelor (reuniuni, conferin]e, sis-teme de vizualizare, televiziune, filme,pliante etc.)de alimentare a scenari-ilor de sensibilizare pentru un climatfavorabil momentului în care pro-dusul a fost receptat (vizualizat) depoten]ialul cump@r@tor.3. Strategia stimul@rii vânz@rilor înperioade mai pu]in favorabile dinpunct de vedere al manifest@riicererii: ale c@rei obiective se fixeaz@pe produse cu caracter sezonier, prin

diverse forme }i modalit@]i de expri-mare (spoturi publicitare, de maxim@frecven]@ în mijloacele de mediaaudio }i video, reclame, postere,etc,în media scris@, campanii publicitareprin mijloace de vizualizare, afi}aj }iprin viu grai etc.)4. Strategia promov@rii selective avânz@rilor: care are drept con]inutproblematic ac]iuni complexe dereclam@ }i publicitate prin mijloacede media ce ac]ioneaz@ limitat pezone sau grupuri de consumatori,care, în principal, pe seama perspec-tivei, alc@tuiesc deja o pia]@ ceprezint@ sau poate prezenta uninteres major pentru firm@. Spe cia -li}tii consider@ c@ o astfel de strate-gie se adreseaz@ de regul@ segmen-tului de consumatori cunosc@tori aiprodusului }i este recomandat@ înpromovarea de produse complexe deprovenien]@ industial@.5. Strategia promav@rii exclusive avânz@rilor: fixeaz@ drept scop l@rgireapie]ei de vânzare a firmei, context încare, într-o astfel de politic@ serecurge la cele mai variate mijloacede comunicare, în intreg spatiul fixatca obiectiv în extinderea vânz@rilor.6. Strategia multicriterial@ de stimu-lare a vânz@rilor: prin care firma ^}ifixeaz@ drept obiectiv atât largireapie]ei (extensie), cât }i majorareavolumului de vânzare în pia]a trad i -]ional@ (intensiv). În atingerea aces-tui obiectiv, firma selec]ioneaz@ câte-va criterii, mai reprezentative, carecaracterizeaz@ produsul asigurându-iîn acest fel ”personalitatea” garan-tat@. Prin intermediul mijloacelor lacare se apeleaz@ în promovare, cupreponderen]@ pentru utilizare înpia]a poten]ial@, se arat@, cu oriceocazie, succesul de care se bucuraprodusul în pia]a tradi]ional@, mar-jându-se în exclusivitate pe criteriilede reprezentativitate; în acest fel,succesul nu întârzie s@ apar@.Din punct de vedere strategic, firmase afla într-o continu@ c@utare, dinnecesitatea de a r@spunde în oricemoment problemelor care privescprocesul vânz@rii. În acest fel, man-agementul vânz@rii, prin multitudineaformelor }i metodelor specifice deac]iune, este în m@sur@ s@ dear@spunsuri calificate, profesionale,tehnico-}tiin]ifice, economice }i deorice natur@, în condi]ii de eficien]@}i în orice situa]ie tipic@ complexuluiproces al vânz@rii firmei.În condi]iile actuale ale concuren]ei,împortan]a creativit@]ii în toate pro-cesele din cadrul unei ^ntreprinderispore}te considerabil. Pe de alt@parte îns@, natura procesului dev$nzare în sine este una creativ@.Procesul de desfacere a produselorpresupune crearea de cerere acolounde ea nu exist@, transmiterea unuimesaj puternic de promovare, pre-supune p@trunderea pe noi pie]e }irealizeaz@ schimb@ri importante încomportamentul consumatorilor.

Creativitatea — ce este, cum se manifest@}i cum poate fi valorificat@ în procesul de elaborare a strategiei de desfacere,

a întreprinderii (II)

Loredana Alexandra NEAM[U,ULBS

3CRIZ~ DECESVINERI 15 IULIE 2011

urmare din pag.1Victimele acestui val al furtunii per-fecte vor fi, deopotriv@, Statele Uniteale Americii, China, dar }i Zona Euro,îndeosebi ]@rile din marginea zonei –Grecia, Portugalia, Spania, Italia.Chiar dac@ România nu este precisnominalizat@, predic]iile acestea suntca un du} rece pentru to]i cei care,r@suflând u}ura]i, credeau c@ greulrecesiunii a fost trecut }i c@, potrivitregulilor prestabilite ale ciclicit@]iieconomice, nu poate urma altcevadecât o perioad@ de avânt }i relax are.Este greu de spus ast@zi cu exacti-tate câte din afirma]iile americanuluivor deveni realitate. Îngrijorarea carene macin@ viitorul const@ îns@ înb@nuiala c@ cel care a avut dreptateodat@, ar putea recidiva în prog-nozele sale întunecate. Fapt este c@starea de nelini}te }i incertitudine pecare o propag@ ideile economistuluiamerican este împ@rt@}it@ }i aici, înpreajma noastr@, de ministrul deexterne al Poloniei, ]ara care a pre-luat pentru prima oar@ Pre}edin]iaConsiliului Uniunii Europene. Odeclara]ie recent@ a acestuia, careprefa]eaz@ în mod realist semestrulde hegemonie al Poloniei înComunitatea European@, te poatepune într-adev@r pe gânduri: „DespreUniunea European@ se spune c@ arcrea mai multe probleme decât estecapabil@ s@ rezolve. Trebuie s@recunoa}tem c@ suntem martorii unuifenomen de sc@dere a încrederii înideea de solidaritate european@. Prinurmare, în urm@toarele luni }i în aniice vin, Uniunea European@ va trebuis@ ia decizii dureroase. Guvernele]@rilor Uniunii se afl@ într-o astfel desitua]ie încât amenin]@ cu reduceri defonduri, a}adar Europa trebuie s@-}ivalorifice resursele proprii într-unmod mai inteligent”.Ce-i drept, odat@ cu recunoa}terealimitelor integr@rii europene }i a bi -nefacerilor acesteia, ministrul polo nezse dovede}te mai constructiv decâtNouriel Roubini, avansând }i câtevadirec]ii prioritare de ac]iune alepre}edin]iei Poloniei. Printre acestea: - realizarea unei integr@ri mai armo-nioase }i ofensive care s@ conduc@la valorificarea poten]ialului pie]eiunice }i la crearea unei Europe cares@ concureze în mod eficient pepia]a mondial@;

- înt@rirea institu]ional@ a Agen]ieipentru controlul grani]elor externeale UE, prin sporirea prerogativeloracesteia pentru a putea ajuta statelemembre în situa]ia unui val crescândde emigr@ri care se face sim]itîndeosebi în partea de sud a regiu-nii M@rii Mediterane; - crearea unor noi cadre de colabo-rare între UE pe de o parte, }i Rusia,

Ucraina, Belarus, Moldova, pe dealta, pornindu-se de la convingereac@ Europa ar comite o eroare strate-gic@ dac@ s-ar închide între grani]eleactuale ale Uniunii.Generoase }i optimiste, s@ recu noa} -tem, proiectele din semestrul polo nez,încercând în orice caz s@ dep@}easc@obsesia cercului vicios al crizeidatoriilor externe care pare s@

cople}easc@ în prezent construc]iaeuropean@. Se vede c@ aceast@ viz-iune este proprie unei ]@ri care nu s-a r@t@cit dramatic prin meandreletranzi]iei, care }i-a v@zut lini}tit@ dedrumul }i interesele sale, culegând încele din urm@ roadele unei perfor-man]e pe care toat@ lumea orecunoa}te ca atare: aceea de a fisingura ]ar@ membr@ a UE care în

perioada ultimei crize economice }i-a men]inut cre}terea economic@ f@r@întrerupere. Evident, o ]ar@ care arezistat neclintit@ în furtuna recesiu-nii mondiale nu vrea s@ cread@ încataclismul devastator din 2013proorocit de un economist american,fie el }i celebru.Aceasta este atitudinea demn@, cura-joas@ a unei ]@ri europene de suc-

ces. Dar altele, printre care }iRomânia, au temeiuri reale de a fi lafel de optimiste? Ar avea, ni ser@spunde de la Bruxelles, pentru c@Strategia Europa 2020 presupune unbuget care va permite Comunit@]ii s@continue s@ investeasc@ într-un viitorcomun }i va face ca Politica Agrar@Comun@ s@ fie mult mai eficient@. Deaici concluzia c@ România ar trebui

s@ vin@, obligatoriu, cu oferte credi-bile de garantare a derul@riiproiectelor europene. Or, aici st@mcel mai r@u }i din câte se pare aver-tismentele repetate ale comisarilor }ifunc]ionarilor europeni nu izbutescs@ ne trezeasc@ din letargie. Dovad@c@ rata de absorb]ie net@ (pl@]ilef@cute de UE) a fost de numai 8,6la sut@ în decembrie 2010 }i de 11,6

la sut@, potrivit înregistr@rilor dinluna martie 2011, adic@ cea maisc@zut@ din Uniunea European@.Concret, în ceea ce prive}te pl@]ilef@cute din fondurile structuraleeuropene, România a beneficiat denumai 79 de euro pe cap de locui -tor, mai pu]in chiar decât Bulgaria,cu 93 euro/locuitor. Inutil s@ ne com-par@m cu Estonia (700 euro/ locui tor),Letonia (556 euro/locuitor), Polonia(391 euro/locuitor), Cehia (318euro/locuitor), }.a.m.d.„România e mult în urm@ cu refor -mele, îi lipse}te infrastructura nece-sar@ }i îi lipse}te conceptul de for-mare voca]ional@. Comisia European@s-a oferit s@ o ajute prin trimitereade exper]i din statele membre, cares@ contribuie la asigurarea cheltuiriicorecte a fondurilor. Este pentruprima oar@ în istoria României cândalte ]@ri se ofer@ s@ o ajute”. Estedeclara]ia oficial@ de dat@ recent@ alui Philippe Hatt, }ef de Departamental Fondului Social European. Con -secin]ele pe termen lung devin evi-dente }i ele sunt transmise pe toatec@ile de c@tre principalii donatori defonduri europene nerambursabile: fiec@ vor fi sanc]ionate ]@rile care, de}iau bani la dispozi]ie, nu reu}esc s@-i cheltuiasc@, fie c@ bugetele viitoarevor fi alocate în func]ie de cât areu}it fiecare ]ar@ s@ atrag@.Îngrijoreaz@ pe cineva din vârfulpoliticii române}ti aceast@ perspec-tiv@? S@ judec@m singuri: ni s-apromis c@ la începutul lunii iulie seva face o analiz@ la sânge, la nivelulministerelor, a gradului de absorb]iea banilor europeni }i vor fi sacrifica]imini}trii care stau cu miliardele deeuro la u}@ }i nu sunt în stare s@-itreac@ peste prag. S-a întâmplatceva? S-a cutremurat vreun fotoliuministerial? Bineîn]eles c@ nu. Devineatunci explicabil de ce, din p@cate,îndoiala }i neîncrederea sunt foartemari în rândul cet@]enilor români,dar }i la partenerii europeni, pentruc@ de prea mult timp autorit@]ile auprobat lips@ de voin]@ }i sinceritateîn îndeplinirea promisiunilor lansate.Înc@ odat@ de vor fi s@ se întâmple,2013, prognozele lui Roubini,România va fi surprins@ s@rac@,nepreg@tit@ }i pe deasupra }idatoare. În asemenea împrejur@ri,dup@ o furtun@ perfect@ nu te po]ia}tepta decât la un naufragiu perfect.

Colegul }i prietenul Cristi Gorie, dela „Revista Economic@” }i, mai apoi,„Tribuna Economic@” îmi d@ zileletrecute o veste rea: a murit la Nisa,dr. Ioni]@ Olteanu. Fostul nostru }efde la „Revista economic@”, dincadrul Institutului Central de Cerce -t@ri Economice din Bucure}ti. Ioni]@Olteanu s-a n@scut în 1933, sibian deorigine, feciorul negustorului Oltea nu,cu casele vizavi de biserica Ursuline.A reu}it cu greu, dar a reu}it, totu}i,într-o lume oficial de cla rat@ împotri-va burgheziei. Liceul, cred c@ la„Laz@r”, facultatea la ASE Bucure}ti,a lucrat apoi, pu]in timp, ca econo-mist la „Flaro”. De aici, CostinMurgescu l-a luat în cadrulInstitutului Central de Cercet@riEconomice. Un foarte bun specialistîn micro }i macroeconomie dar }i înmanagement, publicând al@turi decolegul Rudolf (Rudi) Dootz pe la^nceputul anilor 1970, o lucrare

esen]ial@: „Dimensiunea economic@ aîntreprinderilor”, premiat@ deAcademia Român@. A fost un exce-lent cercet@tor, un veritabil savant,un om distins, cu gesturi }i faptenobile, cu rafinamente pl@cute, de oelegan]@ înn@scut@. A publicat }i altevolume ce au marcat }i marcheaz@,atunci, ca }i acum, }tiin]a econom-ic@: „Limitele progresului }i progresul

limitelor”, „Dialoguri despre viitor:(cu mari personalit@]i ale lumii)”, „Înc@utarea viitorului”, „Speran]a înom”, toate în Editura Politic@, primele3 în colec]ia „Idei contemporane”.Avea mare încredere în exigen]a meaprofesional@. La toate c@r]ile, m-arugat s@-i observ manuscrisele }i s@le apreciez. Am fost astfel primul s@ucititor, ]inea seama ce-i spuneam,

dar }i eu am înv@]at consistent de lael. De altfel, volumele lui Ioni]@Olteanu aveau succes la public.La sfâr}itul anului 1988 (era pejum@tate sas) va r@mâne în RFG,dup@ mai mul]i ani stabilindu-se laNisa. Era aici un grup de prieteni „enretraite” ({tefan Fay, Nicolae Balot@,Ioni]@ Olteanu, un marchiz s.a.) care-}i petreceau pl@cut }i cu folos creativtimpul împreun@. Nu ne-am maiv@zut, a}a au fost împrejur@rile, darde multe ori îmi d@dea telefon s@ afleve}ti despre mine }i fo}tii colegi. Sebucura de ceea ce realizam, s-a bucu-rat mult c@ lucrez în Sibiul s@u natal,de statutul meu profesoral din Fran]a,de Congresele mondiale, }.a. ...A murit un eminent coleg, a muritun bun prieten, a murit un veritabilsavant. A murit un om deosebit.

Dumnezeu s@-l odihneasc@!Dan Popescu

P.S. am considerat c@ o fotografiepotrivit@ pentru specialistul }i omulIoni]@ Olteanu, este cea de la aniver-sarea a 10 ani de la constituirea“Revistei Economice” - Institutul Cen -trul de Cercet@ri Economice (iunie,1984). Ioni]@ Olteanu este cel dinmijloc, ^n picioare, ple}uv, ^n c@ma}@}i cravat@, ^nconjurat de colegi.(Ceilal]i din fotografie, de la dreaptala st$nga - ^n picioare, Cristi Popes -cu, Vasile Boescu(+), Dorin Constan -tinescu(+), Sterie Gioga, CorneliuB$r nea, d-na Elena, Ioni]@ Olteanu(+),Cristi Gorie, d-na Nu]i(+), BogdanP@dure, Emil Zamfirescu(+), CorneliuRusu, Ioan Georgescu(+), ValentinNegoi]@, Dan Popescu. Jos: Ghi]@Iosif, dl. Radu, Bebe Stancu, Sil -vestru Covrig. Lipsesc din fotografie,Nicoar@ Ionescu(+), Maria D. Popes -cu }i Dinu Dragomirescu)

Ie}im din criz@, }i criza la u}@!

A murit Ioni]@ Olteanu

Emil DAVID

Vedere din Var}ovia

CONFRUNT~RI DOCTRINARE VINERI 15 IULIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1Desigur, o observa]ie important@ pecare o sesiz@m – ceva mai timid, estedrept - }i la Gide, dar nu numai, cichiar la exege]i ai }colii liberale }i nudoar la criticii s@i - ]ine de r@spunsulla întrebarea: cine este }i ce este, defapt, legiuitorul? Or, legiuitorul, legile,sistemul, ]in în m@sur@ fundamental@de esen]a }i culoarea puterii politice, aunei sau altei majorit@]i parlamentare.Majorit@]i constituite efectiv dininterese concrete individuale sau degrup }i nu de o pozi]ie neutr@ fa]@ deevolu]ia „obiectiv@” a economiei.A}adar, sunt justificate unele rezervefa]@ de afirma]ii de tipul celor de maisus: „Legi naturale”, da, de}i }i acoloam v@zut despre ce este vorba. Dar„legiuitor” obiectiv, nu prea, nu arecum, întrucât, într-un fel sau altul,for]ele politice care-l determin@, care-lmodeleaz@, care-l finalizeaz@, care-laprob@ sunt expresia – de multe orilimpede, o întreag@ experien]@ aevolu]iei economiei mondiale odemonstreaz@ astfel – unor interese caatare, unor interese economice, indi-viduale }i de grup „victorioase”, celmai adesea folosind „mijloace neorto-doxe”. Întrucât politicul, a}a cum esteel, nu prea poate deloc s@ fie disoci-at de economic. Oare marii no}tri„îmbog@]i]i de tranzi]ie” care au con-trolat sau m@car influen]at destul demult politicul, au urm@rit }i urm@rescinteresele ]@rii, ale Europei Unite,interesele sociale sau, mai ^nt$i, ^nmod deosebit, ale lor personal? {i nuau deteriorat întregul mediu economicasemenea interese, corup]ia, minciuna,delincven]a? Cum oare decât a}a s-aucreat imense averi în condi]iile în careeconomia româneasc@, practic, s-apr@bu}it? Este bine s@ fim reali}ti înr@spunsurile la astfel de întreb@ri,fire}te, r@spunsuri nu u}or de dat. Defapt, orice sistem economic sevalideaz@, se va valida din punct devedere social – ceea ce este obligato-riu – nu dup@ ecartul în amplificareîntre pu]ini boga]i }i cei s@raci, totmai mul]i, nu dup@ r@nile tot maiadânci }i în bun@ m@sur@ produsemediului. Existen]a istoric@ a sistemu-lui respectiv, na]ional, regional, glob-al, consacrarea sa din toate punctelede vedere se justific@ numai pem@sura îmbun@t@]irii vie]ii oamenilor,a unei coresponden]e stricte între

programe }i realiz@rile cotidiene înserviciul indivizilor. Desigur c@ înacest cadru trebuie implicat@ impera-tiv prop@}irea mediului...A}adar, iat@ cele trei tr@s@turi impor-tante ale }colii liberale a}a cum le-asesizat profesorul Charles Gide. Res -pectiv, „ordinea natural@”; „motorulevolu]iei sociale în sfor]area individ-ual@”; „interven]ia legiuitorului menit@s@ îndep@rteze tot ceea ce ar putea s@stânjeneasc@ dezvoltarea”. {i am v@zutîn acest sens, }i critici, unele sub-stan]iale, ale lui Gide }i ale altora.S@ mergem îns@ mai departe. Dup@cum arat@ Charles Gide, concep]ia,

}coala liberal@, „nu sunt lipsite nici desimplitate, nici de m@re]ie. Oricare arfi soarta ce le este rezervat@, vor aveacel pu]in meritul de a fi servit la con-stituirea }tiin]ei economice }i dac@ altedoctrine vor trebui s@ le înlocuiasc@într-o zi, va r@mâne, totu}i, temelia pecare acestea vor cl@di”. Sunt spuselelui Gide acum mai bine de 100 de ani}i a avut dreptate. Mai ar@ta Gide:„Aceast@ }coal@ }i-a atras porecla de«}coal@ dur@», calificativ, f@r@ îndoial@cu totul nepotrivit, deoarece este vorbade o concep]ie }tiin]ific@, dar care tre-buie în]eleas@ în sensul c@ a devenitvrednic@ de ura celor care sufer@ }i

care a}teapt@ o u}urare a nenorocirilorlor. Pu]in import@, ar putea d@una(}coala liberal@-n.n.), scrie mai departemagistrul, dac@ acesta-i adev@rul! F@r@îndoial@, dar se poate c@ aceast@ ati-tudine a fost inspirat@ nu atât de unadev@rat spirit }tiin]ific, cât de pre-cugetarea de a justifica ordinea social@existent@”. Din nou, adev@rat.{i iat@ explica]ii, astfel, dezvoltândCharles Gide idei deja antamate de noianterior. O anume ordine, ceea ce senumesc institu]ii fundamentale aleordinei sociale, în spe]@ proprietateafunciar@, salariatul, etc., reprezint@,adesea, rezultatul fie al faptelor de

r@zboi, fie de cucerire brutal@. Gidemen]ioneaz@, în acest sens, acaparareap@mântului în Anglia }i în Irlanda deun mic num@r de lorzi, sau dinprovinciile poloneze }i lituaniene avândca origine istoric@ cucerirea, uzurpareasau confiscarea. Pe urm@ se refer@ la„legile pozitive” concepute }i aprobatede anumite clase ale societ@]ii în folo-sul lor, în propriul lor folos, ca deexemplu legi succesorale, legi fiscale,etc. Unde a fost, unde este oare„obiectivitatea”? {i conchide c@ „dac@lumea s-ar putea reface }i dac@ arputea fi ref@cut@ în condi]ii de libertateabsolut@, nimic nu probeaz@ c@ ar fiasem@n@toare celei de azi” Q.e.d. {imai arat@: „O lege economic@ poate firevolu]ionar@ sau conservatoare”. Iardac@ „legea na]io nal@ este, prin exce-len]@, aceea a evolu]iei, atunci ar trebuispus c@ legile naturale, departe de aexclude ideea de schimbare, o pre-supun totdeauna. {coala liberal@ vede,de exemplu,în salariat, o stare defini-tiv@. Sociali}tii }i cooperati}tii v@d în el,din contr@, o stare trec@toare, ca ace-lea ale servagiului sau sclaviei, care l-au precedat. Nu-i locul de a da drep-tate nici unora, nici altora, dar ceea cese poate spune este c@ legile naturalepot fi tot a}a de bine invocate de ceide al doilea ca }i de cei dintâi. La felpentru proprietatea funciar@”...Un citat mai lung, dar care reflect@ oopinie lucid@, f@r@ parti-pris-uri asupraevolu]iei }i dezvolt@rii. S-ar putea,printre altele, contracara: doar propri-et@]ile r@mân, proprietarii se modific@,doar „salariatul” ca atare, ca institu]ier@mâne, salaria]ii se modific@, îns@.Dar Gide nu are în vedere nominareaunui sau altui individ, ci tocmai insti-tu]ia propriet@]ii, a salariatului, demon-strând cu argumente economice }ilogice irefutabile }i necesitatea uneievolu]ii, unei modific@ri a acestora. Deaici, evolu]ia doctrinei, care se mo-dific@, se schimb@. Gide apare, într-oastfel de lumin@, }i ca profesor }i caeconomist al debutului de secol XXI.Al timpului pe care ^l tr@im acum, careva fi tr@it de cei care vor veni.Dar iat@ o concluzie la asemeneaspuse: „Cu atât mai pu]in e}ti în drept,admi]ând existen]a legilor naturale, s@conchizi c@ ele sunt în mod necesarbune sau cel pu]in cele mai buneposibile }i, prin urmare, ceea ce ai maibun de f@cut pentru bine le tuturor estes@ nu te atingi de ele.

continuare ^n pag.5

Liberalism }i solidaritate- Profesorul Charles Gide în actualitate – (II)

Dan POPESCU

Paris - Luvrul

Lyon

VINERI 15 IULIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

CONFRUNT~RI DOCTRINARE B~NCI

c my b

Liberalism }i solidaritate- Profesorul Charles Gide în actualitate – (II)

urmare din pag.4Pânza de p@ianjen este un fapt cutotul natural, dar pe musca care sezbate într-însa pu]in o intereseaz@aceast@ consola]ie.Lumea economic@ este plin@ de pânzede p@ianjen: nu-i }tiin]ific (îns@) s-o ieicu m@turoiul”. Auguste Compte chiarvine cu o precizare însemnat@ în sen-sul celor ar@tate de Gide, o precizarede echilibru: „Economi}tii au ignoratcomplet tendin]a ordinei naturale de adeveni din ce în ce mai modificat@, pem@sur@ ce se complic@ mai mult.

Nimic nu iart@ ofensa doctoral@ cemetafizica opune interven]iei continuea în]elepciunii umane în diferite p@r]iale mi}c@rii sociale. Legile naturalec@rora este supus@ aceast@ mi}care,uneori departe de a ne determina s-omodific@m mereu, trebuie, din contr@,s@ ne serveasc@ la o mai bun@ între-buin]are a activit@]ii noastre”.Cât despre credin]a irefutabil@ c@„natura este cel mai bun dintremedici”, ea nu trebuie deloc interpre-tat@, ca – scrie Gide – „o supersti]iede cocoan@ b@trân@”. În orice corp

viu se afl@ energii care lupt@ spontancontra r@ului }i a mor]ii”. Lupt@ spon-tan, afirm@m noi, dar prin integrare }iconlucrare la nivelul tuturor palierelor}i detaliilor organismului ca atare, alfunc]unilor coordonate }i corelate pecare acesta le are. Altminteri, f@r@ oastfel de interrela]ie organic@, oriceorganism viu aproape c@ ar fidisp@rut pân@ acum de pe p@mânt. {imai trebuie afirmat ceva. „Când selas@ Naturii sarcina de a vindeca bol-navii în timpul unei epidemii sau dea pansa r@ni]ii în seara de dup@ o

b@t@lie, pu]ini dintrîn}ii scap@”. La felse petrec lucrurile în via]a social@,adaug@ Gide: „{tiin]a economic@, fiindmai pu]in înaintat@ decât }tiin]a med-ical@, ar fi din partea guvernan]ilor s@se ab]in@ acolo unde nu se pricep”.Câte în]elesuri incumb@ }i deriv@dintr-o astfel de concluzie frontal@! {ice actualitate are....Cum spuneam, }i cum afirma }iGide, „{coala solidarist@” într-un felse opune doctrinei liberale, într-un felo completeaz@. Este o }coal@, afirmamagistrul, perfect ancorat@ chiar în

actualitatea noastr@ de ast@zi, care„nu dateaz@ ca }coal@ decât de câ]ivaani, dar a c@rei influen]@ cre}te curepeziciune: to]i aceia care iau dreptdeviz@ cuvântul de solidaritate”.Desigur, am mai scris chiar noi ast-fel, faptul solidarit@]ii, respectivdependen]a reciproc@ a oamenilor,v@dit@ limpede în diviziunea muncii,dar }i într-o anume segmentare avie]ii – solidaritate semnalat@ la vre-mea respectiv@ de Leroux, Bastiat,August Compte, }.a. – este, practic,aproape de ceea ce numim „o legenatural@”. Ea opereaz@ ca atare, dar,trebuie spus }i acest lucru, nureprezint@ totdeauna un bine,v@dindu-se, din p@cate, dar nu ai ceface, }i o solidaritate în r@u, de exem-plu, contagiunea boalelor. {i nu doaraceast@ contagiune privit@ foarte limi-tat, foarte îngust, ar mai fi contrar@}i drept@]ii, unei anume morale carevrea ca fiecare s@ r@spund@ pentrupropriile sale acte.{coala solidarist@, îns@, {coala soli-darit@]ii, ca „}coal@” sus]ine solidari-tatea mai mult în cadrul statutului eipozitiv de lege natural@, ca o regul@de conducere, o datorie moral@, oobliga]ie juridic@ sanc]ionat@ de lege.Profesorul Leon Bourgeois, recunos-cut adesea }i citat de Gide, c@ruia noii-am dedicat nu demult un amplustudiu, va sesiza, construi }i dezvoltafundamentul de obiectivitate juridic }ieconomic al acestei }coli, motiva]iileei, obiectivele ei ca atare. Dar cuminterpreteaz@ Gide locul }i rolul }coliirespective în evolu]ia gândirii eco-nomice, pe doctrinarii ei? (va urma)

Paris- Sorbona

urmare din pag.1Aceast@ distinc]ie simpl@, acum,practic, nu mai exist@. Ca urmare aprivatiz@rii genaralizate, a concen-tr@rilor din sectorul bancar, a cre@riide filiale specializate pe anumitepie]e }i a mondializ@rii. În fapt,bancherii se dezintereseaz@ în modprogresiv de investi]iile particularilor,ale întreprinderilor mici }i mijlocii }iale întreprinderilor altele decât celedin CAC4O. Ei speculeaz@, se anga-jeaz@ cu facilitate pe produsele ban-

care perverse sau ireale f@r@ leg@tur@cu lumea produc]iei. Bine în]eles,riscurile de pe aceste pie]e artificiale,aceste „bule speculative”, sunt enor -me. Faptul îns@ nu este grav pentrubancheri: profiturile pe termen scurtsunt din ce în ce mai ridicate, iarremunera]iile bancherilor }i ale„traders”-ilor explodeaz@: salarii foar -te mari, stocks options, avantajediverse. Mai mult chiar, în caz dedificult@]i, bancherii st@pânescaproape de perfec]iune maniera de acolectiviza pierderile, pe seama tutur-or agen]ilor economici afla]i în difi-

cultate, dup@ ce au privatizat profi-turile în avantajul lor }i al celui alac]ionarilor de referin]@.Împrumuturile imobiliare sunt adeseaacordate de b@nci iar titularii ^mpru-muturilor respective, în mod evidentnu vor putea s@ le ramburseze.Atunci când apar dificult@]ile, bancapoate propune cump@rarea locuin]eicu care s-a garantat creditul, dec@tre una din filialele sale. Astfel c@proprietarul devine chiria} în propriasa cas@, achit@ chiria, dar continu@}i s@ ramburseze datoria ini]ial@.Numeroase întreprinderi au intrat în

faliment deoarece au recurs la cred-ite pe termen scurt, cu dobânzi pro-hibite, de exemplu pentru a finan]a ocre}tere de stocuri. Iar state su pra -îndatorate, precum Grecia, apeleaz@la credite scumpe ca urmare a proa -stei lor not@ri de c@tre agen]iile derisc, a c@ror deontologie r@mâne s@fie demonstrat@, ele încurajând spec-ula]ia (de exemplu, notarea Portu -galiei de c@tre Moody's, în iulie 2011).Toate aceste derivate speculativesunt antidemocratice. Adesea, elenu au niciun raport cu economia

real@. Banii, activitatea b@ncilor tre-buie s@ fie în serviciul întreprinder-ilor, al agen]ilor economici, în ser-viciul sta te lor, al colectivit@]ilorlocale pentru a produce bunuri }iservicii, }i nu invers. Distinc]iab@nci de afaceri, b@nci de depozitetrebuie reabilitat@ }i reactualizat@.Remunera]ia „tra ders”-lor }i abancherilor trebuie s@ fie controlat@fie prin plafoane, fie prin fiscalitate.„Financiarizarea” lumii economiceeste un pericol pentru democra]ie.

(Traducere Dan Popescu)

B@ncile

prof. Robert Labbé Rennes, Fran]a

DEZVOLTARE INSTITU[II MONED~ VINERI 15 IULIE 20116

urmare din pag. 1Ruptura din gândirea lui Keynes în„Tratat asupra banilor” }i în „Teoriageneral@ a folosirii mâinii de lucru,dobânzii }i a banilor” (1936) estedat@ „de întoarcerea prin intermediulpre]urilor la produc]ia real@ ca vari-abil@ central@ ce trebuie explicat@ }ide ideea c@ varia]iile produc]iei sauvenitului, mai mult decât varia]iileratei dobânzii, ac]ioneaz@ în sensulegaliz@rii economiilor cu investi]iile”(Marinescu, 2003).A ap@rut astfel o idee nou@, aceea c@investi]iile, }i nu economiile, deter-min@ modific@rile venitului. Keynes asus]inut existen]a autonom@ ainvesti]iilor }i a ar@tat cum pot figenerate economii pe calea multipli-catorului pentru a satisface acest felde investi]ie.Aceste inova]ii teoretice n-ar fiad@ugat prea multe la revolu]ia key-nesian@, f@r@ ideea c@ nivelul deechilibru al venitului, care egaleaz@economiile cu investi]iile, nu esteneap@rat nivelul venitului care asigur@ocuparea deplin@ a locurilor demunc@. Ideea c@ procesul con-curen]ial dirijeaz@ economia, pân@ înstadiul angaj@rii depline a fost maimult men]ionat@ decât explicat@. Ceeace este cu adev@rat nou la Keyneseste critica capacit@]ii recuperabile amecanismului pie]ei. Fiecare elemental ra]ionalismului s@u, }i chiarcon]inutul logic al întregii schemekeynesiene, pot fi criticate separat;nu putem continua s@ credem întendin]a automat@ a economiei liberede pia]@ de a genera angajarea total@a for]ei de munc@. {coala keynesist@pare s@ fi marcat sfâr}itul „doctrineilaissez-faire-ului” }i a reprezentat oschimbare major@ în gândirea eco-nomic@: o transformare instantanee }irapid@ a tuturor ideilor, inclusiv a„viziunii” metafizice a procesului eco-nomic de la care încep toate teoriile.Ea a provocat schimbarea în gândi-rea politicii economice, nu datorit@ideii c@ guvernele pot interveniasupra depresiunii }i }omajului prinintermediul cheltuielilor discrete }iimpozitului, ci pentru c@ se bazeaz@practic pe astfel de recomand@ri. Nuse poate spune c@ toate tr@s@turileacestei teorii au fost unanim cons-fin]ite. Prima edi]ie a „Teoriei gen-erale a folosirii mâinii de lucru,dobânzii }i banilor” a fost epuizat@înainte ca argumentele de detaliu alemesajului lui Keynes s@ apar@.Con]inutul „Teoriei generale” exprim@întreg arsenalul de mijloace folositede Keynes pentru o în]elegere ateoriei economice propus@ de acesta.Punând în centrul teoriei sale ocu-parea for]ei de munc@ }i din per-spectiv@ macroeconomic@, Keynes aelaborat conceptele adecvate –respectiv indicatorii – necesare ela-bor@rii teoriei sale gnerale, constru-irii condi]iilor de echilibru în careeconomia s@ poat@ func]iona.Keynes s-a referit }i a definit oserie de indicatori cum sunt costulfactorial, costul de întrebuin]are,

venitul global, oferta global@, cer-erea global@, pre]ul global de ofert@,cererea efectiv@, func]ia cererii glob-ale, func]ia ofertei globale, legilepropensiunilor spre consum, eco -nomii, etc. (Popescu, 1999)Teoriile dobânzii î}i îndreapt@ aten]iaasupra for]elor „reale” ale productiv-it@]ii. Ac]iunea autorit@]ilor monetareîn ultimele decenii }i absen]a }oma-jului au diminuat considerabilimpactul for]elor reale prezentat deteoria neoclasic@. Drept rezultat,economi}tii au abandonat pista teori-ilor reale ale dobânzii. Teoria do -bânzii este fie o teorie a preferin]elorpentru lichiditate, în care ratab@neasc@ a dobânzii depinde de cer-erea }i oferta stocului de bani }iac]iuni, fie o teorie a fondurilorîmprumutabile, în care rata b@neasc@a dobânzii depinde de cererea }ioferta fondurilor totale împrumutate.S-a sugerat uneori conflictul dintreteoriile reale }i monetare ale do -bânzii. În concordan]@ cu teoriilereale, dobânda este produsul capi-talului }i un rezultat al abstinen]ei dela consumul prezent.Conform teoriilor monetariste, do -bânda este pre]ul banilor }i rezultat-ul par]ial al lichidit@]ii. Acestea suntexplica]iile asupra c@rora se îndreap -t@ conflictul în general.Keynes însu}i a fost încurajat îninterpretarea sa, când a constatat c@dobânda nu este un rezultat ala}tept@rii, ci un rezultat al netezaur-iz@rii banilor.Considerând echilibrul general, seobserv@ c@ dobânda ac]ioneaz@

simultan, asupra „celor trei margini”ale deciziilor: de consum, de inve-stire }i de portofoliu. Cu alte cuvinte,reflect@ produsul pur al capitalului }icompenseaz@ sacrificiul lichidit@]ii.Luând în considerare influen]a enor -m@ a autorit@]ilor monetare asupraratei dobânzii în zilele noastre, neîntreb@m cât@ importan]@ trebuie s@acord@m teoriilor reale ale dobânzii.Patinkin ofer@ un tip de r@spuns laaceast@ problem@. O teorie real@determin@ rata dobânzii pe pia]am@rfurilor, în timp ce o teorie mon-etar@ o determin@ fie pe pia]aac]iunilor, fie pe pia]a banilor.Putem spune c@ este un fenomenreal, dac@ se comport@ ca un pre]relativ }i este un fenomen monetar,dac@ se comport@ ca un pre] abso-lut. Modific@rile cantit@]ii de bani }ipreferin]ele lichidit@]ii las@ pre]urilerelative invariabile }i rata dobânziiinvariabil@.Pe de alt@ parte, modific@rile tehnicecare afecteaz@ produc]ia capitalului }imodific@rile preferin]ei de timp careafecteaz@ deciziile de economisirealtereaz@ pre]urile relative, precum }irata dobânzii.For]ele care afecteaz@ pre]urileabsolute în timp au efect redusasupra ratei dobânzii pe durata lung@de timp. Putem conchide c@ ratadobânzii, pe termen lung, este înesen]@ o problem@ a factorilor reali.Rata dobânzii în sistemul lui Keynesnu este determinat@ de cantitatea debani }i stadiul lichidit@]ii, ci defor]ele „reale” exprimate în raportulinvesti]ii - cerere }i func]ie de con-

sum. Pe scurt, economi}tii clasici auneglijat influen]a for]elor monetareasupra ratei dobânzii, dar progresulanalitic real s-a realizat când ei aurespins ipoteza c@ explica]iile asupraratei dobânzii se pun în eviden]@ sin-gure sub forma cantit@]ii de bani.Hicks este considerat adev@ratulfondator al ideii conform c@reia cer-erea de bani este pur }i simplu unaspect al problemei de alegere aportofoliului optim de active, demon-strând c@ banii de]inu]i par]ial subforma de depozit de valoare trebuieconsidera]i un fel de activ de capi-tal. Deci, ecua]ia cererii de bani tre-buie s@ includ@ întreaga avu]ie }iratele a}teptate ale venitului asupraactivelor nemonetare ca variabileexplicative. Pentru c@ indivizii potopta pentru p@strarea portofoliiloraverii sub form@ de cash, variabilaavu]iei reprezint@ restric]ia bugetuluide]inerilor de bani. Indivizii î}i opti-mizeaz@ balan]ele lor de portofoliuprin compararea veniturilor.Hicks trateaz@ cererea de bani ca peo problem@ a echilibrului banilor dehârtie între activele analizate în teo-ria cererii ordinare într-o lucrare inti-tulat@ O sugestie pentru simplificareateoriei banilor publicat@ cu un anînaintea apari]iei „Teoriei generale”.În acest context, lucrarea lui Keynespoate fi construit@ par]ial pe o resp-ingere a tradi]iei în domeniul can-tit@]ii despre care a scris Wicksellcare men]iona c@ economia opereaz@în condi]iile ocup@rii totale a locurilorde munc@.Keynes }i-a îndreptataten]ia asupra ideilor teoriei cantit@]ii,

considerând pre]urile fixe iar pro-duc]ia flexibil@.El înlocuie}te „mecanismul direct” alteoriei cantit@]ii cu un nou mecanismde ajustare nemonetar@, multiplica-torul. Principala implica]ie politic@ ateoriei lui Keynes, superioritateapoliticii fiscale fa]@ de cea monetar@în combaterea depresiunilor econom-ice - contrasteaz@ cu rolul manage-mentului monetar din scrierile teo-reticienilor cantit@]ii.Teoria lui Keynes asupra dobânziirectific@ totu}i formularea cererii debani în spiritul teoriei tradi]ionale acantit@]ii separând cererea de baniîn dou@ p@r]i distincte: cererea detranzac]ii pentru balan]e cash active}i cererea speculativ@ de balan]ecash inactive.Cantitatea total@ de bani cerut@ vari-az@ invers propor]ional cu ratadobânzii; pentru cererea speculativ@de bani este o func]ie a rela]iei din-tre rata curent@ a dobânzii }i rata„normal@” (a}teptat@ sau men]inut@permanent) a dobânzii.Pentru prima oar@ în istoria gândiriieconomice, rata dobânzii este apre-ciat@ ca un cost al de]inerilor debani cash.Milton Friedman (Program for Mone -tary Stability în 1959) a fost cel carea aprofundat cercet@rile lui Hicksasupra activului de capital, deter-minând }i specificând cu precizierestric]iile }i variabilele costului deoportunitate care intr@ în func]iacererii de bani a unei gospod@rii }icare includ:

continuare ^n pag 7

Contraatacul monetarist

asistent univ. Alin OPREANA

DEZVOLTARE INSTITU[II MONED~VINERI 15 IULIE 2011 7

urmare din pag.1Popula]ia în cea mai mare parte }i-ainvestit economiile în titluri de stat ital-iene permi]ând statului s@ func]ionezepe bani proprii. Tocmai pentru c@ nub@ncile str@ine sunt cele care auîmprumutat statul, autorit@]ile italieneau crezut c@ pot sc@pa de valul depanic@ financiar@ care a cuprins pebun@ dreptate Europa, dup@ experien]agreac@. Cum cet@]eanul care a împru-mutat statul nu prea poate sc@pa dinrela]ia de împrumut, iar alte variantede investi]ie pentru viitor nu sunt chiarla îndemân@, statul a crezut c@ adescoperit un perpetuum mobile aldatoriilor f@r@ pericolul de a se sfâr}i.Schema func]ioneaz@ pân@ la unpunct. La peste 120& datorii, cu oclas@ politica poate mai compromis@decât niciodat@ }i cu un tsunami alîndator@rii în jur, încrederea dispare cuatât mai mult cu cât cre}terea eco-nomic@ întârzie s@ apar@. De fapt,cre}terea economic@ este obligatoriepentru func]ionarea contractului socialeconomic prin care împrumuturileajung s@ sus]in@ statul. Când aceast@cre}tere întârzie sau dispare, teama nuare cum s@ nu apar@, încrederea nuare cum s@ dispar@ }i odat@ cu aces-tea începe criza datoriilor în variantaitalian@. Ca urmare, încep t@ierile decheltuieli publice - italienii taie 40 mldeuro dintr-un foc, nemul]umirilesociale }i adâncirea crizei. Paradoxulcrizei recente a ar@ta c@ ambele teorii

care au dominat economia dup@ aldoilea r@zboi mondial par a fi con-comitent corecte - ceea ce le faceinsuficiente }i oblig@ economi}tii s@caute o nou@ paradigm@. Pe de-oparte, teoria keynesian@ sus]inea c@ încriz@ cheltuielile publice trebuie s@ fiecrescute }i aceasta este singura calede men]inere a locurilor de munc@ }ia consumului }i odat@ cu ele acre}terii economice. Numai c@ în vari-anta postmodern@, criza înseamn@ toc-

mai supra^ndatorarea a statului }i inca-pacitatea lui func]ional@ de a mai inter-veni c@ investitor }i angajator. Pe dealt@ parte, teoria monetar@ }i neocla-sic@ recomanda controlul pre]urilor }ireducerea îndator@rii pentru a eliberabanii pentru economia real@. Odat@elibera]i din mâinile prea hr@pare]e alestatului, banii ar porni motoruleconomiei ]inut la rece de temperareainfla]iei. Acesta pare scenariu cel maiutilizat acum, dar rezultatele întârzie s@

apar@: economia nu pare s@ porneasc@în nici o ]ar@ cu probleme fie eaGrecia, Italia, Spania sau Portugalia.Mai mult, infla]ia începe serios s@îngrijoreze zone euro }i apar caurmare întreb@ri cu urm@torii pa}i. ÎnGrecia nu se poate merge prea de -parte, pentru c@ teama de faliment îiface pe deciden]ii interna]ionali s@renun]e brusc la monetarism neocla-sic, s@ s@ recurg@ la keynesism sim-plificat împrumutând din nou statul

pentru cheltuieli curente. Italia,Portugalia, Spania }i Irlanda încearc@politica de austeritate, dar sunt maritemeri c@ ea poate func]iona pân@ laurm@. În fond, austeritatea poatemerge doar teoretic pân@ la limitaregl@rii economiei. Aceast@ limit@ exist@desigur, dar e posibil ca sacrificiilecerute pentru aceasta s@ fie atât demari – în nivel de trai }i dezvoltareeconomic@ – încât s@ fie propriu zisinacceptabile nu doar social, ci }i dinpunct de vedere economic, prin sub-minarea pe termen lung a }anselor decre}tere competitiv@. De vreme ce niciteoria avantajului competitiv nu maipoate func]iona eficient atunci cândcapitalurile sunt speriate }i nu mai cir-cul@, limitele teoriilor economice suntevidente }i par a fi provocate de totce se întâmpl@ în ]@rile aflate în crizadatoriilor în aceste zile. {i din nou tre-buie spus c@ toate seam@n@ între ele.Irlanda, care sufer@ nu din cauzasupra^ndatorarii publice cât a salv@riib@ncilor falimentare, a ajuns s@ aratemacroeconomic la fel de precar ca }iGrecia care pur }i simplu }i-a autodis-trus propriul buget de venituri }i chel-tuieli împrumutând efectiv f@r@ cap }if@r@ limite în speran]a c@ împrumu-turile se pot împinge la nesfâr}it.Acest lucru arat@ ca în acest momentnu avem nici teoria, nici practica nece-sar@ de a raspunde situa]iei existente.Vom oscila între keynesism }i mone-tarism }i teorii neoclasice f@r@ a }ti cât}i cum s@ doz@m necesit@]ile.

continuare din pag.1- avu]ia sau venitul permanent-valoa -rea actual@ a încas@rilor viitoare a}tep-tate de la toate sursele de venit;- câ}tigurile personale sau venitulrealizat pe seama propriet@]ii reale }ia activelor financiare.Ca }i Hicks, Friedman a consideratavu]ia ca pe o restric]ie de buget }ipoten]ial înlocuibil@ cu depozite cashîn balan]a de hârtii monetare a indi-vidului astfel încât locul unei singurevariabile a dobânzii din ecua]ia luiKeynes a preferin]ei pentru lichiditate,a fost luat de o list@ de variabile rel-ative ale venitului. Keynes a ar@tat c@ politica monetar@este relativ ineficient@ în stimulareaactivit@]ii economice, iar Friedman asugerat c@ atâta timp cât banii suntsubstituibili, nu numai cu ac]iuni, ci}i cu o gam@ larg@ de m@rfuri }iservicii, modific@rile cantit@]ii de banise vor resfrânge asupra pie]eim@rfurilor consumatorilor }i pro-duc@torilor ad@ugând efectul direct alcheltuielilor la efectul indirect alinstitu]iilor. Cât timp leg@turile dintrebani }i cheltuieli sunt numeroase,modificarea monetar@ poate influen]apre]urile }i veniturile nominale.În ceea ce prive}te rolul statului îneconomie M. Friedman recomand@drept ac]iune imediat@ neinterven]iastatului în economie. Totu}i, rolulstatului în economie nu trebuie s@fie redus la zero, mai ales ]inândcont de faptul c@ statul este institu]iasocial@ care reprezint@ în oricemoment un poten]ial catalizator.Postulatul lui Friedman potrivit c@ruiaexpansiunea economic@ nu se poateob]ine decât f@r@ interven]ia statului,este valabil numai dup@ ce s–auintrodus deja toate condi]iile de

echilibru general stabil, când fon-durile de capital necesare expansiuniivin numai din economiile libere, nudin monetizarea de credit a b@ncilorprivate, care produce infla]ie.Trebuie ]inut cont de faptul c@ rolul

Statului în economie nu se reduce laalegerea între interven]ia guvernului }irepudierea oric@rei interven]ii guverna-mentale – a}a cum recomand@Friedman – ci, mai degrab@, realizareadistinc]iei clare între (a) interven]ia

necesar@ }i benefic@ din punct devedere social în acord cu legea echili-brului general stabil }i (b) interven]iaarbitrar@ într–un sistem în dezechilibrucare aduce mai mult@ pagub@ decâtcâ}tig într–o economie na]ional@.

Solu]ia dat@ de Friedman este privati-zarea complet@, f@r@ a se da niciundetaliu cum se poate întreprinde oastfel de opera]ie complex@ f@r@ aproduce pierderi unei economii.(Marinescu, 2003)Teoria economic@ propus@ deFriedman are câteva puncte care potavea, în anumite situa]ii, consecin]egreu de prev@zut: fiind în favoarea monedei de hârtie }ide credit, „antinumerar”, modelul luide gândire pus în practic@, poate con-duce de multe ori la instabilitate eco-nomic@ }i financiar@;punând accentul principal pe libertateaeconomic@ f@r@ nici o limit@, }i l@sândla o parte cel@lalt mare ideal al justi]ieisociale, în practic@, modelul lui poateconduce la contradic]ii economice, lainechit@]i sociale caracterizate prin„s@r@cie în mijlocul bel}ugului”;negând aplicarea legii de echilibrugeneral }i stabil elaborat@ de Walrasse a}eaz@ la grani]a dintre }tiin]a pur@,a}a cum a fost conceput@ de clasici,}i ideologia modern@.În ceea ce prive}te politica econom-ic@ aceasta a fost diferit@, în func]iede orientarea politic@ a fiec@ruiguvern în parte. În acest sens,perioadele în care politicile monetareavând ca ]inte controlul }i stabilitateapre]urilor sus]inute cu înver}unarede monetari}ti reprezenta]i în princi-pal de{coala de la Chicago au alter-nat cu perioade în care guvernele auadoptat politici economice bazate peîncurajarea ocup@rii for]ei de munc@prin cre}terea cheltuielilor publice,politici care î}i au originea în gândi-rea economic@ a adep]iilor luiKeynes }i ai{colii de la Cambridge.

(va urma)

Criza datoriilor }i lipsa fundamentelor teoreticeDan SUCIU

la adresa keynesismului (I)

Vedere din Milano

Perioada cea mai nefast@ pentrucrea]ia artistic@ din istoria culturiiromâne}ti a fost perioada anilor1948- 1965, când realismul socialist,de sorginte stalinisto-sovietic@, s-ainstaurat, a proliferat }i s-a dezvoltatîntr-o formul@ româneasc@, ajungândla apogeu în anul 1965. A urmat unscurt reviriment cultural, o „gur@ deoxigen”pentru creatorii de art@, pân@în 1974, an când Cau}escu a fostales pre}edintele Republicii. Au intratîn func]ie prerogativele cultului per-sonalit@]ii sale (dup@ model nordcoreean), }i au durat pân@ la dis-pari]ie în 1989. Arta plastic@ sibian@a avut aceea}i soart@ cu cea dinîntreaga art@ româneasc Anul 1965, când am început carieramea de profesor }i de pictor, a re -prezntat pentru mine }i cred c@ pen-tru întreaga mea genera]ie, începutulsperan]ei într-o schimbare fundamen-tal@ a societ@]ii române}ti, o intrarepe f@ga}ul normal al lucrurilor. Prinmoartea stalinistului Gh. Gh Dej }idup@ acest moment funest, s-a ivitcel pu]in teoretic posibilitatea dis-pari]iei celui mai cumplit sistem deteroare }i ur@ împotriva intelectu-alit@]ii din istoria neamului nostru.S-a produs, într- un timp relativscurt, o real@ schimbare benefic@ învia]a cultural@ a societ@]ii române}ti.Un prim pas care marcheaz@începutul acestei schimb@ri a fosteliberarea din pu}c@rii a de]inu]ilorpolitici, în majoritate intelectualioameni de cultur@, scriitori }i arti}ti.În art@ }i literatur@, diminuarea cen-zurii drastice asupra crea]iei artisticeinstaurat@ cu vehemen]@ imediat

dup@ preluarea puterii politice }i destat de c@tre comuni}ti, la 30 decem-brie 1947, a permis p@trunderea încircuit public a unor opere eliberatede constrângeri politice.Genera]ia 60 începuse s@ se afirmetot mai pregnant în lumea literar@ }iartistic@, preceptele realismului so -cialist au devenit caduce. În aceast@perioad@ se prefigureaz@, tot mai evi-dent, semnele unor elemente defini-torii ale neomodernismului în liter-atur@, precum arta abstract@ în pic-tur@, care le întâlnim tot mai des încrea]ia unor poe]i }i scriitori tineri.Pictorii, sculptorii, graficienii, arti}tiidin domeniile artelor decorative, isto -ri cii }i criticii de art@, esteticienii ti -neri particip@ efectiv, la reevaluareametodelor de crea]ie existente înaintede impunerea de c@tre ideologiacomunist@ a realismului socialist cametod@ unic@ de crea]ie.Tineri scriitori }i arti}ti ca: NichitaSt@nescu, Ana Blandiana, Constan]a

Buzea, Mircea Iv@nescu, Marin So res-cu, Ion Alexandru, Mihai Ban dac, Vir -gil Alm@}an, Traian Br@dean, MariusCilievici, Br@du] Covaliu, Viorel M@r -gi neanu, }i înc@ mul]i al]i oameni delitere }i art@ valoro}i din întreaga]ar@, au insuflat vie]ii atistice româ -ne}ti o nou@ orientare, debarasat@ deprejudec@]ile politico-literare ceguvernau literatura }i arta noastr@.La Sibiu, mai ales dup@ 1968 cândîn urma reorganiz@rii teritoriale a]@rii, devine re}edin]@ de jude] }idatorit@ acestui fapt îi spore}te pon-derea economic@ social@, politic@ }icultural@, artele plastice cunosc oamploare tot mai mare. Arti}tii sibi-eni î}i continu@ într-o form@ nou@,activitatea expozi]ional@ separat decea de la Bra}ov c@ruia îi era subor-donat@ administrativ.S-a revenit la tradi]ia interbelic@ asaloanelor de pictur@ }i sculptur@.Separat, datorit@ m@ririi num@rului dearti}ti, grafica }i artele decorative au

fost obiectul saloanelor anuale degrafic@ }i arte decorative, mult dorite}i apreciate de publicul sibian. Saloanele de art@, în accep]ie cla-

sic@, se deosebeau de expozi]iilecurente printr-un plus de creativitate}i printr-o selec]ie mult mai rig-uroas@, atât de c@tre autori cât }i dec@tre organizatori. Jude]ul Sibiu având o tradi]ie secu-lar@ în domeniile industriei u}oare înspecial textile, sticl@, piel@rie }icojo c@ rie, lemn, ceramic@ }i metal,mo} tenit@ de la breslele medievale}i de la atelierele me}te}ug@re}ti dincentrele rurale de mare tradi]ie pre-cum M@rginimea Sibiului, TaraOltului }i a F@g@ra}ului, ValeaHârtibaciului }i a Târnavei Mari, apus bazele unei dezvolt@rii industri-ale de excecp]ie la Si biu, Media},Agnita, Cisn@die, Avrig, S@li}te }ialte localit@]i unde fun c]ionau între-prinderi pe profilele amin tite. La serviciile de crea]ie }i prototipuri

ale acestor întreprinderi au fostangaja]i, prin reparti]ie guvrenamen-tal@, tineri absolven]i ai institutelorde înv@]@mânt artistic superior spe-cializa]i pe arte decorative, care printalentul }i profesionalismul lor auimpulsionat crea]ia industrial@. LaSibiu, arti}ti plastici în domeniiletextilelor, precum Cire}ica Crainic,Nicolae Damian, Vera Costea,Mariana }i Nicolae Lisan, la Media},Eugen Cioanc@ }i Sura Rudof, însticl@rie, ceramic@ }i vase emailate,Ion Tamâian la Avrig sticl@rie, aucreat prototipurile unor produse demare valoare artistic@ }i tehnic@, multapreciate pe plan na]ional cât }i laconcursuri }i târguri interna]ionale.Am pute spune c@ pentru artele con-siderate „majore”, pictura }i sculp-tura, impactul cu domeniile artelordecorative, trecute dintr-o prejude-cat@ estetic@ în categoria artelor„minore”, a avut un efect pozitiv.

(va urma)

ART~ ECONOMIE VINERI 15 IULIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Arti}tii cet@]ii. Crea]ia artistic@ între deziderat }i realiz@ri. (1965-1974)

Sibiu, iulie 2011, Pia]a Mare

Eugen Cioanc@ - “Coif” Veronica Costea - Compozi]ie