Sinteza Europa

41
1. Bergen – Helsinki(traverseaza N-S-F) a). Profil fizico-geografic Orasul Bergen se afla pe costa vestica a Norv,pe o campie joasa,in timp ce orasul Helsinki se afla in partea sudica a Finlandei.Alpii Scandinaviei - munţi vechi, formaţi în timpul orogenezei caledonice, în mare parte erodaţi, cu aspect de platouri (în zona centrală) puternic accidentate de văi adânci şi dominate de culmi muntoase, cu vârfuri înalte; Spre est, munţii sunt mărginiţi de un podiş (NORRLAND), care coboară în trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice, unde se află Golful Botnic (NE Suedie); Podişul este dezvoltat pe un fundament dur, reprezentat de Scutul Baltic; prezintă urme ale glaciaţiunii pleistocene (morene, blocuri eratice); Climatul este temperat oceanic, însă, datorită apelor calde ale curentului Norvegiei (ramură a Curentului Golfului/Gulf Stream), aceast teritoriu al Peninsulei Scandinave prezintă temperaturi moderate şi precipitaţii mai mari din punct de vedere cantitativ decât era de aşteptat la o asemenea latitudine, în special de-a lungul coastei. Podişul este dezvoltat pe un fundament dur, reprezentat de Scutul Baltic; prezintă urme ale glaciaţiunii pleistocene (morene, blocuri eratice);Câmpia litorală, cu lăţimi variabile, ce bordează Golful Botnic este alcătuită din depozite fluvio-glaciare şi marine. In sudul Finlandei In sudul Finlandei în jurul Golfurilor Botnic şi Finic există câmpii joase, argiloase (ridicare postglaciară a fundului golfului); Clima Norvegiei este diferită de cea din restul Scandinaviei. Condiţiile climatice de pe teritoriul Norvegiei au permis formarea şi menţinerea unor gheţari de platou, din care gheţarul Iostedal are cea mai mare suprafaţă (468 kmp). In Suedia este In Suedia este mai blândă în partea sudică, mai blândă în partea sudică, unde influenţa mării este puternică, iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an unde influenţa mării este puternică, iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an (temperat-maritimă). (temperat-maritimă).In Finlanda clima este de tip boreal-umedă, inflenţată de vecinătatea Mării Baltice, de multitudinea lacurilor, de masele de aer mai calde ale vânturilor de V, cu precipitaţii ce cad mai ales la sfârşitul verii. b).Profil economico-geografic - Ind Aluminiului – bauxită importată; centre imp. Ardal, Odda sit. în S (lângă Bergen); - Industria constructoare de maşini (ICM) produce: nave pt. pescuit, nave transport materii prime, utilaj petrolier: OSLO, STAVANGER, TRONDHEIM, BERGEN; - Ind chimică: îngrăşăminte azotoase, fosfatice, acid sulfuric, apă grea, coloranţi, uleiuri etc., la MONGSAD (lângă Bergen), SKJEN (lângă Oslo), - Principalele centre ale siderurgiei fierului se găsesc în partea central- sudică, între Gävle şi Örebro (reg. Borlänge).

Transcript of Sinteza Europa

Page 1: Sinteza Europa

1. Bergen – Helsinki(traverseaza N-S-F)a). Profil fizico-geografic

Orasul Bergen se afla pe costa vestica a Norv,pe o campie joasa,in timp ce orasul Helsinki se afla in partea sudica a Finlandei.Alpii Scandinaviei - munţi vechi, formaţi în timpul orogenezei caledonice, în mare parte erodaţi, cu aspect de platouri (în zona centrală) puternic accidentate de văi adânci şi dominate de culmi muntoase, cu vârfuri înalte; Spre est, munţii sunt mărginiţi de un podiş (NORRLAND), care coboară în trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice, unde se află Golful Botnic (NE Suedie); Podişul este dezvoltat pe un fundament dur, reprezentat de Scutul Baltic; prezintă urme ale glaciaţiunii pleistocene (morene, blocuri eratice); Climatul este temperat oceanic, însă, datorită apelor calde ale curentului Norvegiei (ramură a Curentului Golfului/Gulf Stream), aceast teritoriu al Peninsulei Scandinave prezintă temperaturi moderate şi precipitaţii mai mari din punct de vedere cantitativ decât era de aşteptat la o asemenea latitudine, în special de-a lungul coastei. Podişul este dezvoltat pe un fundament dur, reprezentat de Scutul Baltic; prezintă urme ale glaciaţiunii pleistocene (morene, blocuri eratice);Câmpia litorală, cu lăţimi variabile, ce bordează Golful Botnic este alcătuită din depozite fluvio-glaciare şi marine. InIn sudul Finlandei sudul Finlandei în jurul Golfurilor Botnic şi Finic există câmpii joase, argiloase (ridicare postglaciară a fundului golfului); Clima Norvegiei este diferită de cea din restul Scandinaviei. Condiţiile climatice de pe teritoriul Norvegiei au permis formarea şi menţinerea unor gheţari de platou, din care gheţarul Iostedal are cea mai mare suprafaţă (468 kmp). In Suedia este In Suedia este mai blândă în partea sudică, unde influenţa mării estemai blândă în partea sudică, unde influenţa mării este puternică, iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an (temperat-maritimă).puternică, iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an (temperat-maritimă).In Finlanda clima este de tip boreal-umedă, inflenţată de vecinătatea Mării Baltice, de multitudinea lacurilor, de masele de aer mai calde ale vânturilor de V, cu precipitaţii ce cad mai ales la sfârşitul verii.

b).Profil economico-geografic

- Ind Aluminiului – bauxită importată; centre imp. Ardal, Odda sit. în S (lângă Bergen); - Industria constructoare de maşini (ICM) produce: nave pt. pescuit, nave transport materii prime, utilaj petrolier:

OSLO, STAVANGER, TRONDHEIM, BERGEN;- Ind chimică: îngrăşăminte azotoase, fosfatice, acid sulfuric, apă grea, coloranţi, uleiuri etc., la MONGSAD (lângă

Bergen), SKJEN (lângă Oslo), - Principalele centre ale siderurgiei fierului se găsesc în partea central-sudică, între Gävle şi Örebro (reg. Borlänge). - Foarte apreciate pe piaţ a europeană sunt produsele industriei electronice, electrotehnice (ex. Nokia). Printre

centrele importante se numă r ă : Helsinki, Turku - Ind. Textilă - Principala regiune industrială a ţării se află în sud, între Turku-Helsinki-Kotka , la care

se adaugă oraşul Tamper

2. Bergen - Tampere(traverseaza N-S-F) Profil fizico-geografic

Orasul Bergen se afla pe costa vestica a Norv,pe o campie joasa,in timp ce orasul Tampere se afla in partea de SV a Finlandei. Alpii Scandinaviei - munţi vechi, formaţi în timpul orogenezei caledonice, în mare parte erodaţi, cu aspect de platouri (în zona centrală) puternic accidentate de văi adânci şi dominate de culmi muntoase, cu vârfuri înalte; Spre est, munţii sunt mărginiţi de un podiş (NORRLAND), care coboară în trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice, unde se află Golful Botnic (NE Suedie); Podişul este dezvoltat pe un fundament dur, reprezentat de Scutul Baltic; prezintă urme ale glaciaţiunii pleistocene (morene, blocuri eratice); Climatul este temperat oceanic, însă, datorită apelor calde ale curentului Norvegiei (ramură a Curentului Golfului/Gulf Stream), aceast teritoriu al Peninsulei Scandinave prezintă temperaturi moderate şi precipitaţii mai mari din punct de vedere cantitativ decât era de aşteptat la o asemenea latitudine, în special de-a lungul coastei. Podişul este dezvoltat pe un fundament dur,

Page 2: Sinteza Europa

reprezentat de Scutul Baltic; prezintă urme ale glaciaţiunii pleistocene (morene, blocuri eratice);Câmpia litorală, cu lăţimi variabile, ce bordează Golful Botnic este alcătuită din depozite fluvio-glaciare şi marine. InIn sudul Finlandei sudul Finlandei în jurul Golfurilor Botnic şi Finic există câmpii joase, argiloase (ridicare postglaciară a fundului golfului); Clima Norvegiei este diferită de cea din restul Scandinaviei. Condiţiile climatice de pe teritoriul Norvegiei au permis formarea şi menţinerea unor gheţari de platou, din care gheţarul Iostedal are cea mai mare suprafaţă (468 kmp). In Suedia este In Suedia este mai blândă în partea sudică, unde influenţa mării estemai blândă în partea sudică, unde influenţa mării este puternică, iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an (temperat-maritimă).puternică, iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an (temperat-maritimă).In Finlanda clima este de tip boreal-umedă, inflenţată de vecinătatea Mării Baltice, de multitudinea lacurilor, de masele de aer mai calde ale vânturilor de V, cu precipitaţii ce cad mai ales la sfârşitul verii.

Profil economico-geografic

- Ind Aluminiului – bauxită importată; centre imp. Ardal, Odda sit. în S (lângă Bergen); - Industria constructoare de maşini (ICM) produce: nave pt. pescuit, nave transport materii prime, utilaj petrolier:

OSLO, STAVANGER, TRONDHEIM, BERGEN;- Ind chimică: îngrăşăminte azotoase, fosfatice, acid sulfuric, apă grea, coloranţi, uleiuri etc., la MONGSAD (lângă

Bergen), SKJEN (lângă Oslo), - Industria lemnului -Principalul aliniament se află în lungul Câmpiei Norrland, începând cu oraşul Piteå din nord-

vestul golfului Botnic apoi, către sud Skellefteå, Umeå, Sundsvall, Hudiksvall şi Gävle.

3. Trondheim - Helsinki(traverseaza N-S-F) Profil fizico-geografic

Orasul Bergen se afla pe costa vestica a Norv,pe o campie joasa,in timp ce orasul Helsinki se afla in partea sudica a Finlandei.Alpii Scandinaviei - munţi vechi, formaţi în timpul orogenezei caledonice, în mare parte erodaţi, cu aspect de platouri (în zona centrală) puternic accidentate de văi adânci şi dominate de culmi muntoase, cu vârfuri înalte; Spre est, munţii sunt mărginiţi de un podiş (NORRLAND), care coboară în trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice, unde se află Golful Botnic (NE Suedie); Podişul este dezvoltat pe un fundament dur, reprezentat de Scutul Baltic; prezintă urme ale glaciaţiunii pleistocene (morene, blocuri eratice); Climatul este temperat oceanic, însă, datorită apelor calde ale curentului Norvegiei (ramură a Curentului Golfului/Gulf Stream), aceast teritoriu al Peninsulei Scandinave prezintă temperaturi moderate şi precipitaţii mai mari din punct de vedere cantitativ decât era de aşteptat la o asemenea latitudine, în special de-a lungul coastei. Podişul este dezvoltat pe un fundament dur, reprezentat de Scutul Baltic; prezintă urme ale glaciaţiunii pleistocene (morene, blocuri eratice);Câmpia litorală, cu lăţimi variabile, ce bordează Golful Botnic este alcătuită din depozite fluvio-glaciare şi marine. InIn sudul Finlandei sudul Finlandei în jurul Golfurilor Botnic şi Finic există câmpii joase, argiloase (ridicare postglaciară a fundului golfului); Clima Norvegiei este diferită de cea din restul Scandinaviei. Condiţiile climatice de pe teritoriul Norvegiei au permis formarea şi menţinerea unor gheţari de platou, din care gheţarul Iostedal are cea mai mare suprafaţă (468 kmp). In Suedia este In Suedia este mai blândă în partea sudică, unde influenţa mării estemai blândă în partea sudică, unde influenţa mării este puternică, iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an (temperat-maritimă).puternică, iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an (temperat-maritimă).In Finlanda clima este de tip boreal-umedă, inflenţată de vecinătatea Mării Baltice, de multitudinea lacurilor, de masele de aer mai calde ale vânturilor de V, cu precipitaţii ce cad mai ales la sfârşitul verii.

Profil economico-geografic

- Industria constructoare de maşini (ICM) produce: nave pt. pescuit, nave transport materii prime, utilaj petrolier: OSLO, STAVANGER, TRONDHEIM, BERGEN;

- Ind. siderurgică: res. interne Cu, Zn, Fe (se exploatează de la Malm, de lângă Trondheim); Fe se importă masiv din Suedia: Kiruna, Galivare;

Page 3: Sinteza Europa

- Ind. lemnului produce: celuloză, hârtie, mobilă: OSLO; DRAMMEN , SKIEN, NAMSOS (nord de Trondheim), TRONDHEIM ; activităţi tradiţionale: Tromsö - Oslo;

- Industria lemnului -Principalul aliniament se află în lungul Câmpiei Norrland, începând cu oraşul Piteå din nord- vestul golfului Botnic apoi, către sud Skellefteå, Umeå, Sundsvall, Hudiksvall şi Gävle.

- Ind. Textilă - Principala regiune industrială a ţării se află în sud, între Turku-Helsinki-Kotka , la care se adaugă oraşul Tampere

- Industriei electronice, electrotehnice (ex. Nokia). Printre centrele importante se numă r ă : Helsinki, Turku

4. Stockholm - Göteborg Profil fizico-geografic

Orasul Stockolm se afla pe costa S-SE a Suediei,in timp ce orasul Gotegorg se afla pe costa S-SV a Suediei. În partea de sud a ţării se întinde câmpia Skania.Există foarte multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales în câmpia central-sudică a ţării. O parte din lacuri şi râuri sunt legate între ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Göta, care traversează partea central-sudică a Suediei şiface legătura între lacuri şi râuri pe o distanţă de 560 de km, de la Göteborg la Stockholm.Clima-Stockholm, capitala ţării, se situează aproape la aceeaşi latitudine ca şi sudul Groenlandei, dar în luna iulie beneficiază de o temperatură medie de +18° C.Iarna, temperatura medie se situează uşor sub zero, iar căderile de zăpadă sunt moderate.

Profil economico-geografic

Siderurgia neferoasă - Câmpia Norrland prelucrează materia primă locală (Cu – Falun – reg. Borlänge) sau importată. Se remarcă centrele: Luleå, Skelleftea, Sundsvall şi Norrköping

Pe axa industrială Stockholm-Göteborg întâlnim: industria construcţiilor de autovehicule (ex. Volvo), avioane (Saab - Gripen) a materialului rulant, a mijloacelor de transport fluviatil şi maritim etc. Se remarcă, în mod deosebit, marile şantiere navale care fac din Suedia un producător mondial important: Göteborg, Malmö, Uddevala

Centrele industriei chimice se află situate în cea mai mare parte pe litoral, prelucrând materia primă din import, mai ales petrolul. Cele mai importante centre: Göteborg, Helsingborg.

Industria textilă : import de lână, bumbac, mătase, iută; principala cale fiind portul Göteborg, care împreună cu oraşul Borås alcătuieşte un areal important al industriei textile. Complexe ale industriei textile se întâlnesc şi în regiunea Stockholm - Norrköping

5. Stockholm – Malmö Profil fizico- geografic

Orasul Stockolm se afla pe costa S-SE a Suediei,in timp ce orasul Malmo se afla pe costa S a Suediei. În partea de sud a ţării se întinde câmpia Skania.Există foarte multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales în câmpia central-sudică a ţării. Clima-Stockholm, capitala ţării, se situează aproape la aceeaşi latitudine ca şi sudul Groenlandei, dar în luna iulie beneficiază de o temperatură medie de +18° C.Iarna, temperatura medie se situează uşor sub zero, iar căderile de zăpadă sunt moderate.

Profil economico-geografic

Siderurgia neferoasă - Câmpia Norrland prelucrează materia primă locală (Cu – Falun – reg. Borlänge) sau importată. Se remarcă centrele: Luleå, Skelleftea, Sundsvall şi Norrköping.

Page 4: Sinteza Europa

Industria lemnului – păduri de conifere (celuloză şi hârtie, mobilă (IKEA), chibrituri (Jonkoping).Principalul aliniament se află în lungul Câmpiei Norrland, începând cu oraşul Piteå din nord-vestul golfului Botnic apoi, către sud Skellefteå, Umeå, Sundsvall, Hudiksvall şi Gävle.Al doilea areal se află în jurul Lacurilor şi în Podişul Småland (Karlstad, Norrköping, Västeräs şi Örebro).

ICM-Se remarcă, în mod deosebit, marile şantiere navale care fac din Suedia un producător mondial important: Göteborg, Malmö, Uddevala.

Complexe ale industriei textile se întâlnesc şi în regiunea Stockholm – Norrköping

Maanselka, Tampere, Vaasa,Suomenselka, Porvoo -oras finlanda

Trömsö, Stavanger -oras norvegia

Barrskog-padure conifer in suedia

Visby-oras suedia

Dalarna-regiune din suedia

Dala-cal de lemn pictat si decorat

Zuidplaspolder- cel mai jos polder

Vaalserberg- cel mai înalt punct din olanda

Beemster- cel mai vechi polder din Olanda

Page 5: Sinteza Europa

RELIEFUL OLANDEI

• Este dominat de o unitate de câmpie joasă, creată în a doua jumătate a Terţiarului prin depunerea de sedimente.Spre nord se află o regiune de sedimentaţie postglaciară (mari depozite de turbă) formate în depresiunile create de gheţarii cuaternari (straturi de argilă, pietriş,blocuri eratice formează regiunea colinară de la Niymengen până la Veluwe). Olanda se suprapune pe un sector al Câmpiei Nord-Europene;

• Litoralul olandez este nisipos, cu insule (în zona Wadden);

- Insulele Frisice de Vest, diguri nisipoase (10 m) sub care se găsesc depozite cuaternare, golfuri supuse intens modelării;Insulele sunt formate din dune înecate, separate de continent în urma mişcărilor recente de scufundare a uscatului;

-Câmpiile interioare - aluviale (deltaice) şi nisipoase; colinele glaciare (morenaice); prezenţa canalelor, braţelor largi (Vecht), depozitelor leossoide;

-Relief glaciar, fluviatil, maritim;

-Subunităţi: Câmpia Zeeland- Câmpia Holland- Câmpia Friesland- Platourile Drente, Gelderland şi Brabant.

Conurbaţia Randstad-Holland

Se suprapune regiunii Zuid-Holland (cca. 6 mil.loc.; 33% din pop. ţării), cuprinde mari aglomerări urbane: Amsterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht, Leiden, Dordrecht, Haarlem etc., aici densitatea pop. trece de 1000 loc./kmp;Valori reduse ale densităţii pop. se înregistrează în regiunile Drenthe (NE) şi Friesland (NV), nedepăşind 200 loc./kmp; Oraşe: Amsterdam (1,1 mil. loc.); Rotterdam (1 mil. loc.); Utrecht (500 mii loc.); Eindhoven (400 mii loc.); Arnhem (300 mii loc.); Groningen (200 mii loc.); Tilburg (200 mii loc.); Haarlem (200 mii loc.) etc.

Regiunea Nordică se remarcă prin producţia de gaze naturale (exploatarea pe uscat şi din

platforma continentală), pe baza cărora se dezvoltă industria chimică. Prezentă este şi industria energetică (termoenergie - turbă). Agricultura (creşterea animalelor) ocupă un loc important în structura economiei regiunii. Principalul centru: Groningen.

Regiunea Vestică - Conurbaţia Randstad – Holland;

Au fost separate trei regiuni industriale:

1. Amsterdam (pe râul Amstel) – Ijmuiden – Haarlem: industrie constructoare de maşini (nave, avioane, autovehicule), industrie chimică, petrochimică, siderurgică, electronică.

2. Rotterdam – Dordrecht – Haga: industrie chimică, petrochimică, energetică, construcţii de nave.

3. Utrecht: electronică, metalurgie.

Regiunea Estică, cu principala grupare industrială Arnhem – Nijmegen (industria textilă,

metalurgică, electronică, exploatarea gazelor naturale).

Regiunea Sudică se distinge prin dezvoltarea industriei siderurgice, chimice, petrochimice,

constructoare de maşini, industriei textile.

Terenurile sunt cultivate cu secară, ovăz, cartofi, plante furajere etc.

Regiuni industriale importante: 1. Tilburg – Breda; 2. Eindhoven; 3. Maastricht – Heerlen.

Page 6: Sinteza Europa

Industria alimentară se situează pe locul al doilea în cadrul industriilor manufacturiere, iar "Unilever", grupul anglo-olandez cu acest profil, este în prezent cel mai important din lume.

Producţia acestei ramuri industriale este dirijată către pieţele externe în proporţie de circa 25%. Industria electrotehică şi electronică este reprezentată îndeosebi prin concernul "Philips", care asigură circa 11% din întregul export al ţării.

Constucţia aeronautică s-a afirmat prin avioanele de transport turbo-propulsoare ale uzinelor "Fokker N.V", dupa cum bine primite pe piaţa internatională sunt şi automobilele DAF.

Profilul industrial mai este completat de industria textilă, industria hârtiei (Olanda fiind primul exportator mondial de pastă de hârtie penrtu fabricarea cutiilor şi cartonului ondulat), industria ceramicii (Delft) şi a sticlei, industria poligrafică cu tradiţii multiseculare ca şi industria diamantului.

AGRICULTURA

Din totalul suprafeţei ţării, 27% este pământ cultivat, alte 32% sunt utilizate ca păşuni, iar 9% sunt păduri.

Agricultura modernă, intensivă, productivă, ocupă 4% din forţa de munca şi produce 4% din produsul intern brut.

• Cea mai dezvoltată ramură este creşterea vitelor prin păşunat, dar în multe locuri şi cultivarea florilor (floricultură) ocupă un loc important.

• Se cultivă: cartoful, sfecla de zahăr şi cerealele.

• Pe poldere cresc peste 4,5 milioane de vaci de lapte.

Olanda se află pe locul 5 în Europa la producţia de unt, pe locul 4 la producţia de caşcaval, iar pe locul 1 în producţia de bulbi de flori.

Pe multe poldere se cultivă lalele, zambile, crini etc., mai ales în zonele Leiden şi Haarlem, de unde anual se exportă milioane de bulbi de flori.

Un produs important de export îl constitue zarzavaturile cultivate în sere.

Primul loc în sectorul agricol este ocupat de creşterea vitelor, cu un aport de 67,5% din valoarea producţiei agriculturii olandeze faţă de 18% partea horticulturii.

Creştera vitelor este concentrată îndeosebi în provincile din nord şi din vest.

Reputaţia Olandei ca mare producătoare de produse lactate este foarte veche, untul de Delft sau cel de Leida bucurându-se de o largă preferinţă pe piaţa internatională; circa 40% din producţia de lapte este industralizată în vederea exportului.

Olanda se situează pe primul loc în exportul mondial de brânzeturi şi de lapte condesat.

Aceeaşi atenţie este acordată creşterii păsărilor, Olanda fiind cea mai mare exportatoare de ouă de pe piaţa mondială.

Page 7: Sinteza Europa

Culturile cerealiere (grâu, orz, secară, ovăz) ocupă o suprafaţă redusă (cca. 3/5 din suprafaţa terenurilor agricole) şi nu acoperă consumul intern.

În schimb, culturile de sfeclă de zahăr satisfac în întregime consumul intern creând şi un disponibil pentru export.

Culturile de seră, care şi-au mărit în ultimii ani suprafaţa cu mai bine de 70%, dau regiunii Westland, din sudul oraşului Haga, un aspect mai mult industrial decât agricol, datorită nenumăratelor instalaţii destinate să menţină temperatura optimă pentru dezvoltarea plantelor.

Amsterdam

’VENEŢIA NORDULUI

Amsterdam este capitala oficială a Olandei, însă instituţiile fundamentale ale statului: Curtea Supremă de Justiţie, Guvernul şi Parlamentul îşi au sediul în Haga.

Termenul de Amsterdam provine din alăturarea cuvântului "dam" - baraj şi a cuvântului "amstel", adică râul ce străbate oraşul. Centrul oraşului are formă de potcoavă şi este împrejmuit de patru canale: Singel, Herengracht, Keizrsgracht şi Prinsengracht (Canalul Prinţesei).

Amsterdam – un fost sat de pescari – Piaţa Dam – centrul oraşului – aici a fost construit barajul pentru blocarea cursului râului Amstel.

Frontoane triunghiulare, dreptunghiulare- Fronton gotic din lemn- Fronton gotic(în trepte)-Fronton gotic

cu pinacluri-Faţadă cu fronton vechi olandez-Fronton renascentist- Halsgevels – frontoane sub formă de

gât

Rotterdam

Casele cubice

Casele cubice sunt specifice Rotterdamului şi Helmondului, au fost proiectate de arhitectul Piet Blom în 1984. În Rotterdam sunt amplasate pe strada Overblaak şi lângă staţia de metrou Gara Blaak.

Există 38 cuburi mici şi două aşa-numitele "super-cuburi", toate ataşate unele de altele.

Casele conţin trei etaje:

-parter – intrarea;

-etaj I cu living şi bucătarie deschisă;

-etaj II cu două dormitoare şi o baie;

-etaj III - folosit uneori ca o mică grădină.

Pereţii şi ferestrele au un unghi de 54.7°.

Suprafaţa totală a apartamentului este de aproximativ 100 m², dar aproximativ un sfert din spaţiu este inutilizabil din cauza pereţilor.

Proiectul Delta

Page 8: Sinteza Europa

În urma inundaţiilor din 1953 au murit aproximativ 2000 de persoane, tragedie care a adus în discuţie siguranţa celor aproximativ 4 mil. de loc., care trăiesc pe coasta Olandei, “sub nivelul mării”.

Discuţiile au dus la întocmirea Planului Delta, cel mai mare plan de amenajare împotriva inundaţiilor din lume, care a debutat în anul 1957 şi s-a încheiat în 1997.

De fapt, prin acest plan s-a vrut închiderea celor 3 estuare ale râurilor Rhin, Mass (Meuse) şi Sheldt respectiv a regiunilor Grevelingen, Haringvliet s’şi Oostershelde, astfel asigurându-se controlul împotriva inundaţiilor în zonă şi crearea de noi poldere.

Imediat dupa conştientizarea necesităţii acestui plan a apărut o nouă problemă şi anume ecosistemul deltei olandeze.

Construind tradiţionalele baraje, acestea ar fi dus la dispariţia tuturor speciilor de apă sărată din zonă, deoarece apele estuarului s-ar fi “îndulcit” în lipsa schimbului activ dintre apa fluviilor şi apa mării.

De aceea a trebuit să fie luat în calcul atât factorul ecologic, cât şi cel economic în elaborarea planului Delta, având în vedere că în zonele respective mulţi localnici trăiau din pescuitul stridiilor, crabilor, creveţilor.

În aceeste condiţii s-a ajuns la forma finală a lucrărilor Delta pe care le putem observa în prezent şi care au dus la protejarea coastei Olandei fără a periclita ecosistemul din zonă sau sursa de venit a localnicilor.

Proiectul Delta constă într-o îmbinare complexă între baraje, diguri, ecluze, stăvilare, porţi, bariere antifurtună şi canale;

Acestea au scurtat coasta Olandei cu 700 km, făcând în acelaşi timp şi legătura rutieră dintre Sudul Olandei şi Provincia Zeeland;

Deasupra barajelor s-au construit drumuri pentru a îmbunătăţi relaţia dintre cele doua porturi: Rotterdam şi Anvers din Belgia.

La finalizarea acestuia au fost scoase de sub apă un total de 15.000 ha. de teren şi a fost creat şi un lac cu apă dulce. Au fost păstrate 2 căi navigabile spre Anvers şi Rotterdam.

Lauwersmeer

Lauwersmeer este un lac antropic în nordul Olandei, la frontiera dintre provinciile Groningen şi Friesland. Lacul s-a format în 1969, când digul dintre golful “Marea Lauwers“ şi Marea Wadden a fost

închis. Zonele centrale şi de est ale lacului au devenit Lauwersmeer National Park (2003). Lacul

Lauwers a fost format de către inundaţiile din 1280 şi numit după râul Lauwers, care curge de-a lungul frontierei dintre provinciile Groningen şi Friesland. După acest dezastru s-au făcut multe planuri, dar n-au fost niciodată puse în aplicare. Cu toate acestea, părţi din acesta au fost transformate în poldere. După dezastrul inundaţiilor din 1953 şi 1954, în 1958 s-a ordonat prin noua lege o consolidare a digurilor

în nordul Olandei. Digul lung de 13 km are o ecluză şi un canal de blocare. Un nou port numit

Lauwersoog a fost construit de-a lungul digului. Finalul închiderii şi separarea de Marea Wadden a avut loc în 1969, de atunci fiind numit Lauwersmeer.

Planul Zuidersee

Page 9: Sinteza Europa

Planul Zuiderzee reprezintă un proiect masiv de inginerie hidraulică întreprinse de către Olanda în secolul XX.

Protecţie faţa de inundaţiile produse de mare;

Recuperarea terenurilor şi transformarea lor în poldere, pentru a fi utilizate în agricultură şi în construcţia de noi oraşe.

În 1827, digurile de protecţie faţă de apele Mării Nordului au fost sparte, iar apa a invadat uscatul. S-a creat un nou golf numit Marea Zuidersee (golf marin).

Între anii 1927-1932 a fost construit un dig lung de 30,5 km numit Afsluit(dijk), în urma căruia Zuidersee a devenit un lac numit Ijsselmeer, iar apa iniţial sărată a devenit dulce.

Au început lucrările de desecare pt. că terenurile erau protejate de diguri. O mare parte a fostei mări Zuidersee a devenit uscat la începutul anilor ’80, iar în 1986 exista cea de-a 12 provincie olandeză Flevoland, alcătuită din două poldere Flevoland şi Polderul de NE.

Page 10: Sinteza Europa

GERMANIA

Câmpia de Nord a Germaniei

situată în nordul ţării;

reprezintă un sector al Marii Câmpii Nord-Europene;

fundamentul aparţine structurilor caledonice şi hercinice;

cuvertura superficială este formată din nisipuri, argile, pietrişuri glaciare, fluvio-glaciare, fluviatile şi lacustre (vârstă pleistocenă şi holocenă);

se deosebesc: câmpii de tip marsche (terenuri mlăştinoase, întâlnite mai ales în landul Schleswig-Holstein, unele au fost drenate – transformate în poldere – terenuri agricole); câmpii presărate cu coline morenaice (Câmpia Lüneburg).

regiunea este traversată de culoare largi (urstromtaller), pleistocene, pe direcţie vest-est, modelate apoi de reţeaua de ape curgătoare: Elba, Oder;

câmpiile presărate cu morene: Colinele Baltice, Col. Fläming, Cl. Lausitz situate în sudul reg. Berlin, colinele Börde la vest de Magdeburg, alt. lor nu depăşeşte 340 m.

la vest de Berlin câmpia este netedă, străbătută de două şiruri de dealuri morenaice, mai mult sau mai puţin paralele.

este situată de-a lungul ţărmului celor doua mări la care ţara are ieşire (M. Baltică şi M. Nordului), se întinde între acestea, dar şi spre sud.

Cel mai jos punct din Germania (nivelul mării - 0 m) este întâlnit în această zona costieră, unde în unele locuri se formează dune de nisip.

litoralul Mării Nordului s-a definitivat după ultima transgresiune marină; în cordonul litoral existent, marea a creat importante breşe prin care a pătruns şi a dat naştere ins. Frisice şi golfurilor;

s-a format iniţial prin acţiunea gheţarilor şi apoi prin sedimentare, cuprinzând şi regiunea de la sud-vest de Berlin, acum cea mai importantă zonă agricolă a Germaniei.

Regiunea situată la est de Elba a fost modelată de gheţari într-o manieră particulară, aici a fost localizat frontul de gheaţă al ultimei glaciaţiuni – spaţiul situat la vest de fluviu a rămas liber în epoca glaciară;

• glaciaţiunea pleistocenă, cea mai extinsă, a depus morene la piciorul munţilor Germaniei Centrale.

• Această serie de coline poartă denumirea de Colinele de Sud.

Page 11: Sinteza Europa

• Colinele Baltice, din nord, s-au format din morenele terminale ale ultimei glaciaţiuni, sunt dispuse aproape paralel cu râul care le este corespondent.

• Colinele Baltice sunt situate între zona morenelor de fund de pe platforma lacustră şi depresiunea cu o extindere de câteva sute de km.

• Aici a luat naştere în timpul glaciaţiunilor o formă particulară numită URSTROMTALL.

Imaginile alăturate arată cum aceste canale de scurgere a apelor proglaciare, situate în fruntea gheţarului, s-au format în faza de retragere a masei de gheaţă şi explică cursurile sinuoase ale actualelor fluvii ale Câmpiei Germaniei

Munţii Harz

s-au format în orogeneza hercinică;

situaţi chiar în inima Germaniei;

reprezintă un horst;

au un aspect erodat şi altitudini cuprinse între 300 - 900 m;

Vf. cel mai înalt - Brocken (1.141 m);

Alcătuit din formaţiuni paleozoice şistoase; stratele cutate au fost peneplenizate, rezultând suprafeţe de eroziune, străpunse pe alocuri de culmi alcătuite din cuarţite; în centru culmile Hunsrück (818 m) şi Taunus (979 m).

Masivul este fragmentat de culoare de vale (grabene), depresiuni prin care se scurg afluenţii Rhinului.

Munţii Pădurea Turingiei

Sunt situaţi în zona central- estică a Germaniei, întinzându-se de la nord-vest către sud-est;

Alcătuiţi din şisturi cristaline;

Cel mai înalt vârf fiind Großer Beerberg (982 m).

Munţii Padurea Boemiei

Munţii Padurea Boemiei (germană Böhmerwald; cehă Šumava) sunt un lanţ muntos care se întind pe o lungime de 120 km în lungul graniţei dintre Germania şi Republica Cehă, fiind cumpăna apelor dintre Dunăre şi Vltava. Vârful cel mai înalt din masivul muntos este Großer Arber (1.456) şi se află pe teritoriul Bavariei.

Munţii Padurea Neagră

Munţii Padurea Neagra (germană Schwarzwald) este o zonă montană împădurită în Baden-Württemberg, sud-vestul Germaniei.

este delimitată de valea Rhinului la vest şi sud.

cel mai înalt varf este Feldberg, cu o înălţime de 1493 m.

este o importantă zonă turistică cu mai multe staţiuni montane, printre care Baden-Baden.

Page 12: Sinteza Europa

în timpul ultimei glaciaţiuni (Würm) au fost acoperiţi de gheţari, în urma cărora au rămas câteva lacuri glaciare;

izvoarele Dunării;

masivul a fost unit cu Vosgii (Franţa), fiind în prezent separaţi de o structură de tip graben - Grabenul Rhinului (300 km lungime);

sunt formaţi din şisturi cristaline îmbrăcate la poalele estice de o cuvertură sedimentară mezozoică şi neozoică – relief structural;

PODIŞUL FRANCONIEI

Înglobează Colinele Neckar (300 m), Podişul Odenwald (626 m), masivul vulcanic Rhon (950 m), regiunea Hardt, iar pe cuvertură triasică - Jura Suabă şi Jura Franconiană;

Jura Suabă şi Jura Franconiană – fundament hercinic şi cuvertură mezozoică;

Munţii Jura Suabă/Svabian Alb

Jura Suabă este un lanţ muntos de înălţimi destul de reduse, cel mai înalt vârf fiind Vf. Lemberg (1015 m).

Au o dispunere de la sud-vest la nord-est cu o lungime de 220 km;

profilul este asemănător unui platou înalt cu o înclinare uşoară spre sud-est;

din punct de vedere geologic, munţii s-au format în jurasic – sunt formaţi, în principal, din calcare.

în unele locuri, activitatea vulcanică anterioara şi-a lăsat urmele;

Alpii Bavarezi

Alpii Bavarezi - totalitatea munţilor din grupul Alpilor aflaţi pe teritoriul Bavariei.

sunt limitaţi la nord de Prealpi;

munţii fac parte din grupul nordic al Alpilor numiţi şi Alpii Calcaroşi (Nordlichen Kalkalpen).

relief glaciar: lacuri glaciare, văi tipice în formă de „U” etc.

sunt divizaţi în mai multe masive:

Allgäu

Wetterstein

Ammergauer

Karwendel

Berchtesgaden

Populaţia este majoritar urbana şi se poate vorbi de o concentrare în mai multe zone metropolitane:

1. Zona metropolitană Rhin – Ruhr. Reuneşte cca. 10 mil. loc. Cel mai mare oraş este Köln.

Page 13: Sinteza Europa

2. Zona Frankfurt - Rhin - Main cu o populaţie de aproape 6 mil. loc. Frankfurt este centrul economico-financiar atât al Germaniei, cât şi al UE, fiind probabil unul dintre cele mai cunoscute oraşe germane. Are o arhitectură modernă în mare parte, panorama fiind dominată de zgârie-nori.

3. Regiunea Metropolitană München – cu aproape 5 mil. loc. München este oraşul cu cel mai înalt standard de viaţa din Germania şi o locaţie culturală importantă a ţării.

4. Regiunea Metropolitană Berlin/Brandenburg are circa 4,3 mil. loc. Berlinul este capitala Germaniei şi cel mai mare oraş. Are o reputaţie în ceea ce priveşte stilul de viaţă cosmopolit, spunându-se că este oraşul care nu doarme niciodată.

5. Regiunea metropolitană Hamburg are o populaţie de circa 4,7 mil. loc. Hamburg este al doilea oraş ca mărime al ţării şi al doilea port european ca mărime (după Rotterdam).

6. Leipzig-Halle- Dresda (Triunghiul Saxon) are o pop. de 3,5 mil. loc. Leipzig mai este numit “oraşul eroilor”, deoarece de acolo a început revoluţia din 1989, care a dus la căderea zidului Berlinului şi reunificarea Germaniei.

Astăzi renovat, este unul dintre oraşele cele mai expresive în ceea ce priveşte stilul arhitectural (ex. Art Nouveaux);

7. Regiunea Metropolitană Stuttgart – are o pop. de 3,5 mil. loc. Oraşul are o reputaţie în ceea ce priveşte educatia, cercetarea şi inovaţiile.

8. Regiunea Metropolitană Bremen/ Oldenburg are o pop. de 2,4 mil. loc., cel mai important oraş fiind Bremen.

Resurse:

Fe: Munţii Metaliferi, Pădurea Turingiei, Bazinul Siegerland situat în apropierea Rhurului;

Cărbune – bazine carbonifere:

Huilă, cărbune brun: Ruhr, Saar, Aachen;

Cărbune brun, lignit: Leipzig-Halle, Lausitz Inf.

Petrol – Câmpia Germaniei de N: Ems, Weser, Elba; se importă;

Gaze naturale: Ins. Frisice, Marea Nordului;

Rafinăriile sunt localizate în primul rând în oraşele porturi: Hamburg (Harburg), Bremen, Emden, Rostock, apoi la capătul unor terminale aşa cum este centrul Schwedt pentru petrolul importat din Rusia.

Industria construcţiilor de maşini:

optica: Dresda, Freiburg, Erfurt;

electronica şi electrotehnica: Berlin, Leipzig, Dresda, Stuttgart, Nürnberg, München, Köln;

industria automobilelor: Volkswagen (Wolsburg), Opel (Hannovra, Emden), Ford (Köln), Mercedes (Stuttgart), apoi München, Zwickau;

construcţia navelor: Rostock, Wismar, Stralsund, Bremen, Hamburg.

Page 14: Sinteza Europa

maşini agricole, locomotive şi vagoane (Zwichau, Nordhausen, Berlin, Görlitz);

Industria chimică : acid sulfuric, acid clorhidric, produse sodice, mase plastice, cauciuc sintetic, îngrăşăminte chimice, produse farmaceutice, coloranţi.

Principalele centre ale industriei chimice sunt: Hamburg, Leuna (îngrăşăminte azotoase, benzină), Schkopau pentru cauciuc sintetic; Hannovra, Frankfurt am Main, Wolfen produse farmaceutice; coloranţi (Berlin, Leverkusen, Frankfurt pe Main); fibre artificiale la Leipzig.

Industria textilă:

o ramură tradiţională, prelucrează bumbac şi lână importate, fibre sintetice, in , cânepă. Centre ale industriei textile: concentrarea rhenană (Wuppertal), cea portuar-maritimă-Hamburg, apoi Bremen, Leipzig-Zittau.

Industria alimentară:

fabricile de industrializarea peştelui în oraşele porturi (Hamburg, Bremen, Rostock, Stralsund); cele de zahăr în zonele de cultură a sfeclei (Magdeburg).

Agricultura, silvicultura şi pescuitul (activităţile din sectorul primar) nu reprezintă baza economiei germane.

Se cultivă: grâu, orz, cartofi şi sfeclă de zahăr;

Pomicultura – mărul este reprezentativ;

Viticultura este destul de bine dezvoltată, favorizată în multe locuri de climat şi tipul reliefului, unele sortimente de vin fiind foarte apreciate.

Creşterea animalelor: porcine, vite, ovine şi păsari;

Piscicultura este dezvoltată, pescuitul liber în râuri şi lacuri nefiind recomandat, amenajându-se iazuri în această privinţă, şi crescând producţia de crap.

De asemenea, capturile din Marea Nordului de macrou, hering sau cod satisfac cerinţele pieţei.

SPANIA

Sierra de Gredos – Vf. Pico Almanzor, 2592 m

Page 15: Sinteza Europa

- Modelare glaciară; alcătuită predominant din granite şi gnaise

Munţii Iberici

Se desfăşoară între oraşul Burgos în vest şi râul Jucar în est;

Aparţin cutărilor armoricane şi sunt formaţi din gnaise, cuarţite, gresii şi calcare, acestea din urmă alcătuind largi sinclinale.

Prima subunitate, situată în nord-vest, cuprinde Sierra de la Demanda şi Sierra Moncayo, formate din roci paleozoice şi roci sedimentare mezozoice; se întind până la râul Jalon (afluent al râului Ebro);

A doua subunitate, situată în sud-est, cuprinde: Serrania de Cuenca, Peñarroya, Javalambre – formate din sedimentar mezozoic, separate pe direcţie N-S de râul Turia.

Lacurile Cañada del Hoyo

Complex de lacuri carstice;

Compus din grupul lacurilor mari: Lacul Gitana/Cruz şi Tejo) şi al celor mici: lacurile Parra, Cardenillas, Tortugas şi Llana.

Situate în bazinul râului Guadazaón, în Serranía de los Palancares, în Montes de Cuenca;

Declarate monument natural în 1999;

Fiecare dintre lacuri are o culoare aparent diferită, datorită unor microorganizme care schimbă culoarea apei la ‘’vizita ochiului uman

MUNŢII PIRINEI

Lanţ muntos aflat la graniţa cu Franţa, ce se întinde de la Golful Biscaya la Marea Mediterană.

Prezintă un abrupt pronunţat spre Câmpia Aquitaniei şi unul mai domol către valea Ebro;

Fac parte din cutările alpine, din faza pireneană, puţin mai veche decât cea alpină;

Sunt puternic fragmentaţi, cu văi adânci şi înşeuări, care permit o bună comunicare între Franţa şi Spania (San Sebastian-Biaritz; Barcelona-Perpignan);

Numeroase circuri şi creste glaciare în care sunt cantonaţi gheţari de tip pirenean (gheţari de circ).

Cel mai înalt vf. este Pico d’Aneto, aflat în Pirineii Centrali, dezvoltat pe cristalin, 3404 m;

Caracteristice sunt relieful glaciar şi cel fluviatil;

Acţionează ca o adevărată barieră orografică;

Diferenţe foarte mari între vegetaţia din V (păduri) şi cea din E (versanţii sunt golaşi);

Cascade, canioane, izvoare termale, Parcul Naţional ORDESA.

CULMILE GALICIEI

Page 16: Sinteza Europa

Galicia este o zonă cu un relief puternic şlefuit şi unde altitudinile nu depăşesc 1000 m, puternic flexurată, relieful ei având un trend general de coborâre către Oc. Atlantic.

Ţărmul Galiciei este unul tipic, cu riass, caracterizat prin culmi separate de golfuri, aproximativ perpendiculare pe linia ţărmului, formate din roci dure (granite, cuarţite).

MUNTII CANTABRICI

Cutări hercinice, alcătuiţi în general din roci dure, dar în N se întâlnesc şi roci sedimentare, au alt. de peste 2000 m (Masivul Picos de Europa 2648 m).

Grad mare de fragmentare, au fost afecţati de glaciaţiune, de aceea multe creste sunt rezultatul acţiunii gheţarilor pleistoceni;

Râul Ebro izvorăşte din aceşti munţi;

Aici se întâlnesc specii precum gorunul, stejarul pedunculat, fagul, fiind un culoar de penetrare a speciilor central-europene

CORDILIERA BETICĂ/Munţii Andaluziei

Cutări alpine, datorate apropierii Platformei Afrinane de Meseta Spaniolă;

Versanţii sunt asimetrici, cel nordic fiind domol, iar cel sudic, datorită unor sisteme de falii, este abrupt;

În parte central-nordic, mai precis în Sierra Nevada, Sierra de Alcazar întâlnim cristalinul, ceea ce determină şi altitudinile mari.

Cel mai înalt vf. este Mulhacen 3478m.

Oraşul Granada, ultimul bastion al maurilor, cucerit în sec XV, este situat în valea râului Genil, într-o depresiune uşor suspendată.

În sudul cordilierei se află câmpia litorală a Malagăi, Câmpia Guadalhorcel (Costa del Sol).

Vegetaţia - stejar de plută (Q. suber), Pinus silvestris, tufişuri de mattoral - Q. coccifera, formaţiuni vegetale numite Tomilares asociate cu palmito şi iarba alfa (Stipa tenacissima).

Masele de aer sahariene, fierbinţi şi uscate biciuiesc această regiune care are caracter de semideşert (ian.11˚C, iul.28˚C / pp. 350-600mm/an).

CÂMPIA ANDALUZIEI

Este întinsă de-a lungul Guadalquivir-ului;

S-a format prin colmatarea unui vechi golf în Terţiar-Q, care, în prealabil, fusese barat de cordoane litorale;

La contact cu cordiliera şi cu Sierra Morena, aceasta prezintă o treaptă colinară propice pentru agricultură (vită-de-vie, citrice, măslini);

Page 17: Sinteza Europa

Are o extindere foarte amplă la S de Sevilla, unde râul se despleteşte într-o regiune mlăştinoasă numită Las Marismas, care se suprapune peste P.N. Doñana.

CLIMA

Cliamtul semiarid - SE Spaniei, provinciile: Granada (Guadix), Alicante, Murcia, Almeria (Deşertul Tabernas); veri fierbinţi, ierni reci; precipitaţii 150 – 200 mm/an în Cabo de Gata, cel mai uscat loc din Europa; Valea Ebrului – unde föehn-ul este principala cauză a cantităţii reduse de precipitaţii;

Climatul montan – specific unităţilor muntoase;

Climatul continental – ocupă cea mai mare parte din Pen. Iberică, regiunea Castiliilor – foarte uscată, veri calde, ierni friguroase şi forte uscate; iarna 5⁰C, vara peste 23⁰C, precipitaţii 350-550 mm/an;

Climatul mediteranean/subtropical – Andaluzia şi toată zona litorală estică, pornind de la Alicante spre graniţa cu Franţa; în ianuarie se înregistrează 11⁰C, în iulie 28⁰C, precipitaţii 350-600 mm/an;

Climat subtropical - specific Ins. Canare;

Resurse şi industrii:

CARBUNE – M. Cantabrici, M. Iberici, Culmile Subpireneene, Sierra Morena.

PETROL - importă peste 50 mil. tone anual, datorită faptului că rezervele sunt f. reduse sau înca în faza de prospecţie ( ex. platforma continentală de la sud de Tarragona).

Principalele rafinării sunt cele de la: Tarragona, Cartagena, Algesiras, Puertollano, Malaga, Bilbao, La Coruña, aprovizionate fie prin cai ferate şi şosele, fie prin conducte.

Alte resurse sunt: Hg, Au, Ag;

Resurse de minereuri feroase şi neferoase se exploatează din: Cordiliera Betică, Sierra Morena, M. Iberici, M. Cantabrici;

Siderurgia fierului: Santander, Gijon, Segundo, Valencia;

Siderurgia aluminiului: La Coruña; bauxită la Valladolid;

Siderurgia cuprului: Culoarul Guadalquivir-ului (Linares, Cordoba, cu exploatari în Sierra Morena), Santander, Bibao, Murcia.

CENTRALE ATOMOELECTRICE – ex. Confrentes pe Jucar.

Zona industrială de maximă importanţă pentru Spania:

Catalonia, compusă din centrele industriale Barcelona, Badalona, Segundo, Hospitalet şi Taraggona.

Aceasta este o zonă industrial–agrară complexă, bazată pe ind. tradiţionale: textilă, pielarie, încălţăminte, porţelan, ceramică, dar şi pe industrii mai noi, industria construcţiilor de maşini (nave, autovehicule, industria spaţială).

Page 18: Sinteza Europa

zona se află într-un amplu proces de reconversie industrială.

Regiunile administrative (Provinciile):

a. Catalonia (Barcelona, Tarragona, Gerona, Hospitalet, Badalona, Lerida, Sabadel);

→ industria energetică → cărbune (Munţii Cantabrici);

→ petrol - platfoma Mării Mediterane, dar importă cantităţi mari;

→ rafinării: Tarragona.

b. Valencia (Valencia, Sagunto, Castellón);

- Industria siderurgică → Fe - Sagunto (Valencia);

- important producător de Fe, Cu, Hg pe plan european.

c. Murcia (Murcia, Cartagena, Elce, Alicante);

- siderurgie, Cu – Cartagena;

- I.C.M. → Murcia;

- nave, avioane: Murcia

d. Andaluzia (parţial) (Sevilla, Cordoba, Linares, Cadiz, Malaga, Granada, Algeciras);

- oraşul Zaragoza;

- economie montană.

ORAŞE ŞI COMUNITĂŢI

MADRID

Puerta del Sol-o piaţă ovală;

Muzeul Prado - picturi - artişti consacraţi: El Greco, Velasquez, Goya, Picasso;

Parcul Retiro;

Basilica San Francisco el Grande;

Catedrala Nuesta Senora del Buen Consejo;

Palatul Regal, Grădinile Sabatini;

Plaza de Espania - statuile lui Don Quijote şi Sancho Panza;

Palatul Longoria - opera lui Gaudi – modernism catalan, art-nouveau organic, imită vegetaţia, animalele s.a.

SEVILLA

Locul unde au fost create mai multe personaje imaginare tipice:

- Don Juan (personaj romantic tipic), creat de catre Byron;

Page 19: Sinteza Europa

- Barbierul din Sevilla al lui Rossini;

- Carmen din Sevilla a lui Bizet.

- mormântul lui Columb;

- Castelul Alcazar, cu minuntele lui grădini cu portocali, trandafiri şi palmieri, a fost reşedinţa lui Ferdinand de Aragon şi a Izabelei de Castilla, în timpul campaniei lor împotriva maurilor din Andaluzia;

- Casa Pilates, faimosul magistrat biblic, precum şi podul roman fiind alte obiective importante întâlnite în Sevilla.

GRANADA

Ultima fortăreaţă maură care a cedat în 1478 în faţa creştinilor în războiul de Reconquista.

Cel mai important complex architectonic, simbolul Granadei, construit din cărămidă roşie este Alhambra.

Declarat neoficial una din marile minuni ale lumii, el cuprinde de fapt mai multe palate: Palatio Nasrid şi Alcazaba, grădinile Generalife.

Grădinile Alhambrei sunt dispuse în terase (,,Curtea Leilor’’), fântâni antice.

CORDOBA

a fost sediul Califatului de Cordoba.

aici se găsesc opulente cartiere musulmane şi evreieşti, case ale căror ziduri sunt vopsite în alb şi au foarte multe muşcate la ferestre, porţi şi grilaje la ferestre din fier forjat, zidul maur s.a.

Moscheea din Cordoba , supranumită şi ,,MESQUITA’’

- mare moschee a califilor omeiazy, realizare artistică de amploare care ,,i-a scutit’’ pe locuitorii oraşului de marea călătorie la Mecca (singura din lume de aceeaşi dimensiune şi importanţă).

- capodoperă a artei maure.

-creştinii au construit în centrul moscheei o capelă creştină; evreii erau consideraţi de musulmani o rasă superioară, educată, bogată.

CASTILLIA Y LEON

Denumită şi Vechea Castillie, este una din principalele zone de cultură a măslinului, grâului şi a viţei-de-vie. Este situată în partea central-nord-vestică a Spaniei, şi are capitala la Valladolid.

Salamanca - oraş construit din gresie de culoarea mierii, oraş universitar,Universitatea din Salamanca fondată în 1218.

Obiective turistice: Plaza Mayor ,,Casa de Los Conchas’’, Universitatea, Catedrala San Esteban.

ŢARA BASCILOR

Page 20: Sinteza Europa

Provincie autonomă, situată în partea N a Spaniei, în care se vorbeşte limba ,,euskera’’, o limbă care nu aparţine familiei indo-europene (se crede că bascii sunt descendenâii omului de CroMagnon).

Limba a fost păstrată de familiile de la ţară în timpul lui Franco, posedă o foarte restrânsă litaratură. Este predată alături de castilliană în şcolile basce.

În Ţara Bascilor nu s-a manifestat influenţa romană. Numeroase peşteri, dolmene preistorice.

Sunt consideraţi cel mai religios popor din Spania (,,catolicismul bascilor’).

CATALONIA

Regiune situată în partea NE a Spaniei, cu capitala la Barcelona.

Trăsături – Barcelona - oraş bilingv (catalana şi castilliana).

Limba catalană se înrudeşte cu provensala, din Franţa.

Catalanii au fost din totdeauna un popor cu valenţe cultural-economice distincte faţă de restul Spaniei, de unde a rezultat şi lupta pentru autonomie.

În prezent, există un Guvern catalan autonom, limba catalană a fost recunoscută ca şi limbă oficială, se predă în şcoli şi este folosită în mass-media.

Page 21: Sinteza Europa

FRANTA

Masivul Armorican

Situat în regiunile Normandiei şi Bretaniei;

Unitate hercinică alc. din şisturi cristaline, roci sedimentare;

Alcătuit din 3 compartimente principale: Breton, Normand şi Gâtine (Vendée);

altitudini de cca. 450 m în Munţii d’Arée şi Noire;

cele mai joase regiuni au înălţimi de 100 – 200 m;

litoralul este dominat de podişuri: Cleon, Trégorrois, Cornouaille, Vannetais, etc.

Ţărm cu rias şi anse;

Masivul Central Francez

• altitudini medii: 700 m;

• unitate hercinică;

• încadrat de regiuni de câmpie şi depresiuni;

• este asimetric: versantul estic (abrupt), iar cel vestic (domol).

• soclul vechi înclină mult spre vest, fiind acoperit de o pătură sedimentară mezozoică şi neozoică;

• în est se termină printr-un abrupt de falie, spre valea Rhonului;

• în centru, depresiunile tectonice din lungul văilor sunt flancate de podişuri înalte, unele vulcanice;

• Conurile vulcanice pliocene şi cuaternare:

• Chaîne des Puys

• Puy de Dôme (1464 m);

• Monts-Dores

• Puy de Sancy (1886 m) – altitudinea maximă;

• Le Cantal

Page 22: Sinteza Europa

• Plomb du Cantal (1855 m);

• Aubrac

Tipuri de forme de relief:

masive (cristaline): Munţii Vivarais (în nord), Munţii Lyonnais; Munţii Cevennes, etc.

podişuri: Forez, Margeride (>1400m), Limousin, Segala (>1000m) – dezvoltate pe structuri cristaline;

platouri: dezvoltate în SV Masivului Central Francez, pe cuvertură de calcar (văi, doline, depresiuni circulare, peşteri; ex. Pod. Causses).

pinteni: Masivul Morvan (902 m), Cote d’Or (636 m), situaţi în nord.

culoare: Limagne pe Allier, Forez (Plaine du Forez) pe Loire, Saint Étienne pe Loire etc.

Munţii Vosgi

sunt situaţi între Bazinul Parizian şi Câmpia Alsaciei.

altitudinile maxime se întâlnesc în partea sudică şi depăşesc 1400 m.

se termină printr-un abrupt de falie spre Câmpia Alsaciei şi printr-un versant domol spre Bazinul Parizian.

văile de pe versantul vestic au fost modelate de gheţari, versant prelung; versantul estic - abrupt.

datorită faptului că vârfurile sunt rotunjite, sunt supranumiţi „munţii balon”.

cel mai înalt vârf este Grand Ballon (1423m).

Masivul Ardeni

profil asimetric, înclinând uşor spre Bazinul Parizian;

alcătuit din şisturi cristaline;

altitudinile nu depăşesc 600 m;

este traversat de la N la S de râul Meuse.

Munţii Alpi

se desfăşoară sub forma unui arc, convex spre vest;

s-au format în timpul orogenezei alpine;

zonă cristalină în centru şi zone sedimentare pe flancuri;

sunt străbătuţi de văi puternic adâncite, precum Valea Rhonului;

altitudinea maximă depăşeşte 4000 m – Mont Blanc (4807m);

Alpii Francezi fac parte din grupa Alpilor Occidentali.

Page 23: Sinteza Europa

Ca aşezare în cadrul ţării, ei se întind pe teritoriile regiunilor Provence-Alpes-Côte d'Azur şi Rhône-Alpes

Alpii Graici cuprind:

Masivul Mont-Blanc

Alpii Graici propriu-zişi

Masivul Vanoise

Masivul Grand Paradiso

- alcătuiţi preponderent din roci cristaline şi sedimentare.

Alpii Dauphiné:

Masivul Écrins

- altitudinea maximă este de

4102 m în vârful Barre des Ecrins.

Alpii Cotici

Sunt situaţi în partea de sud-vest a Alpilor, la graniţa dintre departamentele franceze Hautes Alpes - Savoia şi regiunea italiană Piemont.

Masivul Mont-Cenis

Alpii Provence

- relief masiv de altitudini medii cu văi foarte înguste;

Alpii Maritimi

se află la graniţa dintre departamentul francez Alpes-Maritimes (Alpii Maritimi) şi provincia italiană Cuneo. Trecătoarea Tenda îi separă de Alpii Ligurici. Trecătoarea Maddalena îi separă de Alpii Cotici.

Masivul Mercantour/Argentera

Masivul Pelat

Prealpii Grasse

Prealpii Nice

Munţii Pirinei

situaţi la frontiera cu Spania;

altitudini ce depăşesc 3000m;

prezintă un abrupt mai pronunţat spre Bazinul Acvitaniei şi unul mai domol către fluviul Ebro;

sunt alcătuiţi din blocuri cristaline, acoperite către N şi S de o pătură sedimentară cutată;

Page 24: Sinteza Europa

sunt fragmentaţi de văi puternic adâncite şi înşeuări, care permit comunicarea cu Spania şi Andorra.

Munţii Jura

Jura propriu-zisă (Franţa şi Elveţia), situată între văile Isère şi Aare, constituită din calcare jurasice;

culmi paralele cu direcţia SV-NE;

Altitudinea maxima este de 1.718 m (Vf. Crêt de la Neige);

Carst dezvoltat.

Bazinul Parizian

Delimitat de Masivul Central Francez în sud, Masivul Ardeni în nord-est, Masivul Armorican în vest şi Munţii Vosgi în est;

Cuvetă umplută cu depozite sedimentare mezozoice şi neozoice din ce în ce mai recente spre centru;

Prezintă un relief de cueste din Lorena până în Champagne, cu dezvoltare spaţială, înălţimi şi grad de fragmentare diferite de la vest la est.

Se dezvoltă relief de platouri, unele formate pe cretă şi calcare, altele pe argile şi marne (Picardie, Valois etc.) şi chiar pe nisipuri (Sologne);

Bazinul Acvitaniei

Altitudini cuprinse între 400 – 600m, scăzând sub 100 m în regiunea Landelor;

Bazinul este umplut cu sedimente mezozoice şi terţiare aduse mai ales din Pirinei, formând o cuvertură alcătuită dintr-un amestec de pietrişuri calcaroase, argile şi nisipuri.

Dispunerea monoclinală a stratelor a impus la contactul cu Masivul Central Francez apariţia cuestelor şi a unor depresiuni de contact.

Prezenţa podişurilor dezvoltate pe calcare: Quercy şi Perigord situate la contactul cu Masivul Central Francez;

Platourile sunt formate pe calcare jurasice, argile, nisipuri silicioase, iar pe suprafaţa lor au apărut doline, lapiezuri, văi cu caracter de chei.

Aquitania

Vestul Aquitaniei este acoperit cu dune continentale şi de coastă;

Aici se află cea mai extinsă pădure de pin din Europa;

Zona poate fi împărţită în:

1. Câmpia numită ‘’Landele din Gascogne/Landes de Gascogne’’, ce conţine numeroase dune continentale, în general, dune parabolice;

Page 25: Sinteza Europa

2. Zona cu dune de coastă – 8 km lăţime, 230 km lungime de la Gironde în N (Pointe de Grave) până la Biarritz în S;

De la sfârşitul sec. al XIX-lea, aceste dune au fost stabilizate prin plantarea pinilor maritimi;

Landes de Gascogne – formează un triunghi verde (pădurea de pin) – Pădurea Landelor, cu estuarul Gironde la nord şi Oceanul Atlantic la Vest;

REGIUNEA NORD - PAS DE CALAIS

cadru natural variat; amenajarea polderelor în câmpia litorală (Dunkuerque);

regiune cu industrializare şi urbanizare generalizată;

intersecţie favorabilă pentru schimburi – zonă de trecere pentru axele de comunicaţie între Europa de N şi cea de Sud, între Ins. Britanice şi continent;

>3 mil.loc., 6% din populaţia Franţei, 300 loc/kmp;

ORAŞE

LILLE - metropolă, tehnopol

- regiune în proces de adaptare spre sectorul TERŢIAR;

- metropolă regională – Lille – Roubaix – Tourcoing – conurbaţie de 1 mil loc;

- centru Internaţional de Afaceri EURALILLE;

DOUAI - imprimeria naţională;

- regiune minieră – (după 1990 – mine închise);

- au apărut centrale nucleare (Gravelines);

LENS – VALENCIENNES

- regiune urbană şi industrială în dificultate;

BOULOGNE - port maritim şi pescăresc;

INDUSTRIE

- zone industriale mixte: Dunkerque – Calais (Dunk-siderurgie integrată);

- zone industriale spre adaptare: Lille (siderurgie portuară);

- zone industriale în dificultate: Lens – Valenciennes;

- Dezindustrializare (siderurgie, şantiere navale, textile, autovehicule);

- Reconversie – spre activităţi Terţiare (comerţ)

Page 26: Sinteza Europa

- siderurgie – spre – mase plastice (Pet-uri), implantarea fabricii Coca – Cola (Dunkerque);

ACTIVITĂŢI PORTUARE

- 3 mari porturi – Dunquerque, Pas de Calais, Boulogne;

- Calais – primul port de pasageri al Franţei;

- canale: - Dunk – Lille;

- Dunk – Pas de Calais;

- import: - cărbune, petrol, minereuri, mărfuri diverse;

- export: - produse siderurgice, ale petrochimiei.

INDUSTRIE

- CARBONIFERĂ (între Lille – Valenciennes);

- ENERGETICĂ (locul II mondial, în centrele atomoelectrice Centrala Gravelines)

- SIDERURGICĂ (portuară –Dunkerque), Valenciennes, Lille;

- TEXTILĂ – import:

- bumbac (Lille, Valenciennes);

- lână (Turcoing, Roubaix, Armentiéres);

- sintetice (Cambrai);

- dantelă (Calais);

- CHIMICĂ ŞI PETROCHIMICĂ – Dunkerque (petrochimie);

- Valenciennes – gaze lichefiate din Algeria;

- I.C.M. – autovehicule (Lille, Valeciennes);

- nave – Dunkerque;

- şantiere navale (Calais, Boulogne);

- material rulant.

Page 27: Sinteza Europa

REGIUNE ÎN PLINĂ RECONVERSIE INDUSTRIALĂ!!!!

nu se mai extrage cărbune; în regiune există centrala nucleară Gravelines (lângă Calais), una dintre cele mai puternice din lume;

Industria grea – cărbune, siderurgie;

Vallenciennes – siderurgie;

Dunkerque – siderurgie:

Textilă – (Calais - capitala mondială a dantelei);

Regiunea furnizează 10% din construcţia de automobile (Renault, Peugeot, Toyota - Valenciennes);

Se găseşte în mijlocul a 5 mari centre europene de afaceri (Londra, Amsterdam, Bruxelles, Luxemburg, Paris);

Prima regiune franceză cu antreprize: Coca Cola, Siemens, Toyota, Mac Cain (pizza, sandwich - jambon, brânză, ketchup etc.);

Brânzeturi - Cambrai, Valenciennes, Roubaix.

Tunelul Canalului Mânecii - un tunel feroviar submarin, lung de 50 km, care leagă vestul Franţei cu sud-estul Angliei, pe sub Canalul Mânecii.

Construit în cooperare de guvernele Regatului Unit şi Franţei.

Este al doilea tunel feroviar ca lungime din lume, depăşit fiind doar de tunelul japonez Seikan.

Este folosit mai ales de cursele de mare viteză Eurostar, care operează între Londra, Lille, Paris şi Bruxelles.

Tunelul este operat de grupul Eurotunnel.

1. Dunkerque - al III-lea port comercial al Franţei

oraş industrial (şantiere navale, rafinării);

acvariu (1000 specii de peşti);

Bailleul (centru în SE - Şcoala dantelăriei);

2. Lille - locul III în activităţile financiare în Franţa

oraşul artei şi istoriei;

Lille, Roubaix şi Turcoing au peste 1 mil. locuitori (aglomerare urbană);

Muzeul de Arte Frumoase, al II- lea după Luvru (Şcoala Flamandă).

3. Roubaix - centru cu tradiţie în ind. textilă (lână, draperii);

4. Valenciennes - centru minier, siderurgic, ind. textilă (draperii);

Page 28: Sinteza Europa

5. Cambrai - batiste, marochinărie;

6. Calais - primul port de pasageri al Franţei;

- Capitala dantelei (tradiţie textilă);

- îţi păstrează primul loc în lume la producţia de dantelă;

- port spre Anglia (31 Km);

7. Boulogne - primul port pescăresc;

- Nausicaa - cel mai mare centru marin din Europa;

- foarte dezvoltată - agricultură (pomicultură, viticultură);

- activităţi portuare;

- activităţi industriale;

- turistice/balneare;

- oraşe cu > 1 mil.loc. cu activitate complexă;

Regiunea Montpellier cu oraşele:

Montpellier - centru industrial, universitar, pol de atracţie;

Perpignan

Nîmes

Beziérs

Arles

cu industrie complexă, dar şi agricultură.

Regiunea Provence - Alpes - Côte d΄Azur - cu oraşele:

Marseille cu centrele Fos, La Bere, Lavera;

Toulon – port militar;

Nice - pricipalul centru al Coastei de Azur;

Grasse, Cannes, Antibes - tehnopoli (industrie, tehnologie, învăţământ, cercetare, turism);

FRANŢA SUD-VESTICĂ

Resurse energetice:

- petrol;

Page 29: Sinteza Europa

- gaze naturale.

- I.C.M. - avioane Bodeaux, Toulouse;

- Industrie petrochimică;

- Activităţi portuare;

Oraşe:

Bordeaux >690.000 locuitori;

Toulouse >650.000 locuitori;

Aceste două centre (Bodeaux, Toulouse), prin funcţiile lor complexe, dezvoltă un mare hinterland de influenţă.

Portul La Rochelle este descris ca fiind „cel mai bun port al Atlanticului, capabil să primească nave cu sarcina maximă de 100 000 de tone”.

Din această poziţie dominantă, La Rochelle şi-a continuat extinderea, pentru a face faţă cererii sporite pentru transporturi şi comerţ.

A fost finalizat şi dat în folosinţă noul port St. Marc, iar în La Repentie se construieşte un nou baraj maritim, pentru a creşte şi mai mult capacitatea.

Atuurile naturale ale portului La Rochelle:

este singurul port cu ape adânci de pe coasta Atlanticului şi este protejat în mod natural de insule.

este principalul port francez pentru comerţul cu produse forestiere şi agricole, în special cereale, iar cererea este în continuare în creştere.

obiectivul strategic al portului este de a atinge un trafic anual de 10 milioane de tone, până în 2015.

Portul St. Marc

finalizat şi dat în folosinţă în martie 2011, portul St. Marc este conceput anume pentru transporturile de tip vrac.

datorită adâncimii sale, nici cele mai grele nave nu riscă să se împotmolească, abilitatea portului de a primi trafic de un asemenea tonaj sporindu-i mult perspectivele comerciale.

Portul La Repentie

în septembrie 2010 au început lucrările pentru crearea unui port suplimentar cu ape adânci, întins pe o lungime de 1,4 km.

completând dezvoltarea portului St. Marc, La Repentie va permite portului La Rochelle să satisfacă cerinţele tot mai ridicate pentru transport în cadrul tuturor categoriilor.

accentul pe dezvoltarea durabilă are o relevanţă deosebită aici: pe cât posibil s-au folosit numai materiale locale, iar cantităţile mari de pietriş necesare sunt, în mare parte, reciclate de la alte locaţii din regiune.

Page 30: Sinteza Europa

FRANŢA DE EST

ALSACIA

1 mil loc ........ 6% pop. Franţei;

60% sector terţiar;

Strasbourg – capitală regională, ‘’ville des routes’’, rol de intersecţie;

- 400 000 loc (aglomeraţia);

- capitala Alsaciei – Parlamentul European

- Consiliul Europei

- Comisia Drepturilor Omului

- Camera Culturală Europeană a Artelor

- al II-lea centru financiar-bancar din Franţa

- al II-lea port fluvial al Franţei (după Paris); Muzeul Alsaciei; Muzeul de Arte Decorative;

- ind. metalurgică

- ind. alimentară, high-tech: Sony, Akay, Toshiba

Colmar – 64 000 loc

- centru celtic

- muzee

- industrie mecanică, textilă

Mulhouse – 100 000 loc (200 000 cu aglomeraţia)

– Muzeul Căilor ferate – primul în Europa

- industrie chimică

- ICM – autovehicule

- ind. textilă

- în apropiere sunt zăcăminte de potasiu

LORENA – ŢARA FIERULUI ‘’ Pays du Fer’’, zonă germanofonă (2 mil loc.)

În trecut era o mare regiune siderurgică a Franţei;

Astăzi, în cea mai mare parte, uzinele au fost închise – reconversie industrială – Hagondage situat între Metz şi Thionville – parc de atracţie – Walibi Schtroumpf;

Energiile de flux erau est-vest (regiune ce a fost ataşată Germaniei: 1870 -1918, 1940-1945);

Page 31: Sinteza Europa

Reorientarea nord-sud nu a fost grea – s-au creat autostrăzi, pe direcţie N-S traversând marele EST; trenuri de mare viteză pe Rhone.

Podişul Lorenei

Cuesta Meuse

Vosgii – platouri grezoase

Nancy – prefectură ................. > 300 000 loc.

- pe canalul Marne – Rhin

- centru administrativ, comercial, industrial (mecanică, textilă, încălţăminte);

- oraş vechi (sec XIV) – artă şi tradiţie populară;

- Muzeul Fierului.

Metz – capitala Lorenei > 130 000 loc (200 000 aglomeraţia urbană)

- oraş roman – vechi (Catedrala gotică St. Etienne)

- de câteva ori anexat de Germania

- ICM – automobile, ind. Chimică;

Thionville – metropola fierului – metalurgie; ICM;

- 40 000 loc.

Epinal – 40 000 loc.

- prefectura Vosgilor

- bazilică gotică

- ind: lemn, textilă, mecanică, cauciuc

Longwy – 16 000 loc

- oraşul oţelului (metalurgie)

- termalism

- faianţă

- manufacturi

Page 32: Sinteza Europa