------DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMICPUNCTUL

PE EUROPA

“Egalitatea o voie}ti?%nva]@-te s@ te ^nal]i, nus@ cobori”

Nicolae Iorga

c my b

c my b

nr. 145 anul 3 vineri, 7 decembrie 2007 0,50 RON

Sf$ntul Nicolae ^n viziune clasic@

Emil DAVID

Medalie de aur

pag. 8Evolu]ii la burs@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Imaginea s@pt@m$nii

…În Fran]a, în ultimii ani,s-a v@dit }i se v@de}te o modi-ficare de priorit@]i. Este vorba,practic, de o veritabil@ revolu]ieîn opinia public@, generat@ defaptul c@ angoasa privind redu-cerea puterii de cump@rare a de-p@}it }i dep@}e}te pe cea a }o-majului. Dac@, în anul 2004,„evolu]ia puterii de cump@rare”era preocupant@ doar pentru28& din francezi, 71& fiind pre-ocupa]i cu prec@dere de }omaj,

pe urm@ de s@n@tate, de evolu]iasistemului de pensii, de inega-lit@]ile sociale, actualmente, 48&din francezi sunt foarte preocu-pa]i de „evolu]ia puterii de cum-p@rare”. Iar, dac@ se vor lua încalcul „men]inerea puterii de cum-p@rare” }i „lupta împotriva cre}-terii pre]urilor”, problemele }oma-jului r@mân pe planul secund alpreocup@rilor prioritare ale fran-cezilor. Cum se explic@ o astfelde restructurare de opinii?

continuare ^n pagina 2

Itinerar francez

Comunicare social@

pag. 6Ilie Rotariu

Dan Popescu

Epopeea diamantelor

pag. 4

continuare ^n pagina 5

Societatea informa]ional@

în RomâniaÎn definirea setului de indicatori critici pentru dezvoltarea

României, va trebui s@ ]inem seama de urm@toarele distinc]ii:economie – societate, informa]ie – cunoa}tere. Personalizarea setu-lui de indicatori are în vedere capacitatea unui grup dat de indi-catori de a corespunde intereselor unui grup definit de stakehol-ders. Tendin]ele actuale arat@ c@, pentru urm@rirea progreselor îndezvoltarea societ@]ii informa]ionale, cea mai potrivit@ variant@este cea a definirii unui indice care s@ acopere aspectele critice alefenomenelor }i proceselor analizate.Pentru România, sunt determinate valorile indicilor interna]ionaliconsacra]i }i exist@ }i propuneri de construire a unui indice com-pozit cu elemente de specificitate pentru România, propuneri reali-zate în cadrul unor programe de cercetare. Astfel, în cadrul pro-iectului INFOSOC, “Strategii }i solu]ii pentru Societatea Informa]ional@– Societatea Cunoa}terii în România”, este definit un indice com-pus din 24 de variabile, grupate în patru categorii: socio-edu-ca]ional@, informa]ional@, informatic@, economic@. De}i personalizat}i specific României, cu arie larg@ de acoperire (tehnologic, eco-nomic }i social, în aceea}i m@sur@), setul de indicatori nu maipoate fi considerat relevant pentru starea actual@ de dezvoltare asociet@]ii informa]ionale din România.

Ceea ce trebuia s@ se întâmple, iat@, s-a }i întâmplat! Nicinu s-a încheiat bine primul an european, }i România se con-frunt@, dramatic }i previzibil, cu una din binefacerile ader@rii:criza for]ei de munc@ în unele sectoare vitale ale economiei. Ex-plica]iile sunt la îndemân@: exodul masiv al for]ei de munc@, celmai adesea înalt calificate, a transformat România într-un expor-tator redutabil de mân@ de lucru. Potrivit unor statistici, circa2,5 milioane de emigran]i români lucreaz@ (legal!) în VestulEuropei, alimentând astfel în ]ara noastr@ o criz@ de personal totmai amenin]@toare pentru patronii din construc]ii, textile }i dindomeniul serviciilor hoteliere, primele afectate, dar nu singureleîntr-un viitor apropiat. Îngrijorarea este maxim@, dovad@ c@, într-un studiu recent consacrat evolu]iei pie]ei for]ei de munc@ dinRomânia, peste 70 la sut@ dintre angajatori au invocat, printrefactorii perturbatori, dificult@]ile majore în g@sirea personaluluicalificat de care au nevoie. Ramona TODERICIU

pag. 3

Banca Na]ional@ a Fran]ei

Detalii de… decembrieDan POPESCU

Un singur sediu, un singur directorgeneral, cinci ac]ionari principali }i o cifr@de afaceri consolidat@ de circa 250 de mi-lioane de euro. A}a va ar@ta Ambient Si-biu, la 1 ianuarie 2008, c$nd opera]iunilecelor 14 firme dezvoltate cu parteneri din]ar@ vor fi integrate.

"Este un pas firesc, ^n procesul dedezvoltare a afacerii. Am crescut suficient,c$t s@ fim capabili s@ ie}im din grani]eleTransilvaniei }i s@ ne extindem ^n toat@]ara. Putem face asta mult mai eficient,dac@ suntem sub un singur acoperi}",explic@ Ioan Ciolan, managerul general alcelui mai mare comerciant rom$n dindomeniul bricolajului, decizia ca toatefirmele zonale s@ fuzioneze prin absorb]ie^ntr-un Ambient unic. %n prezent, toate ce-le 14 centre comerciale din re]eaua Am-bient sunt, practic, firme de sine st@t@toare,^n care Ioan Ciolan este asociat cu 50&din ac]iuni. Dup@ unificarea deplin@ a afa-cerilor, compania va fi controlat@ de cinciac]ionari principali: Ioan Ciolan va de]ine^n jur de 74& din ac]iuni, restul de 25&fiind ^mp@r]ite ^ntre asocia]ii acestuia dinMedia}, Cluj, Baia Mare }i Gheorgheni,plus "^nc@ doi sau trei parteneri care de]inun procent foarte mic de ac]iuni", potrivitlui Dan Olteanu, unul din viitorii ac]ionari,care ocup@ }i func]ia de coordonator demarketing }i comunicare la Ambient Sibiu.

Ce schimb@ri aduce, de fapt, aceast@ mi}-care? "%n niciun caz, nu ne preg@tim s@ vin-dem", r@spunde scurt Olteanu, infirm$nd zvo-nurile din pia]@ privind o posibil@ v$nzare.

Ileana ILIE

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 2

Silvia M~RGINEAN

Prin}i într-o dilem@: exportatori sau importatori

de for]@ de munc@?

BricolajBricolajUn singur acoperi}

%nv@]@mântul superior în

viziunea cerin]elorglobaliz@rii

urmare din pagina 1Pornim, totu}i, de la un fapt. În

Fran]a, „pragul de s@r@cie” este cal-culat la nivelul de 817 euro pe per-soan@ }i pe lun@. Chiar dac@ vom luaîn seam@ }i o anumit@ diferen]@ în ceprive}te pre]urile, de pild@, practicateîn România, observ@m cu u}urin]@ c@avem de-a-face cu o altfel de apre-ciere a „s@r@ciei”. Comparativ cu ceade la noi, cu cea din alte ]@ri fostesocialiste. {i în Fran]a, o parte dinpopula]ie tr@ie}te sub „pragul de s@-r@cie”, ea fiind, îns@, preluat@, într-om@sur@ deloc neglijabil@, de institu]iilecaritabile, de institu]ii umanitare. Dars@ revenim, strict, la problema în dis-cu]ie: de ce aceast@ îngrijorare vizavide puterea de cump@rare a cet@]enilor?

Pe de o parte, consumul a fost}i este considerat, în ]ara hexagonu-lui, ca un veritabil factor de cre}tereeconomic@. Oamenii au devenit }idevin tot mai ata}a]i fa]@ de acele„promo” (pre]uri avantajoase la o se-rie de produse) sau produse noisupuse aten]iei lor, relativ mai ieftinecomparativ cu trecutul chiar apropi-at, dar scumpe totu}i în raport cu oanume putere limitat@ a salariilor dea le sus]ine potrivit cu dorin]ele:ecran plat, telefoane mobile etc.Asemenea, de fapt, cheltuieli noi segrefeaz@ pe alte trei procese preg-nant sesizabile în decursul ultimilor 5ani: a) o relativ@ stagnare a (cre}-terii) salariilor; b) penuria de lo-cuin]e; c) cre}terea pre]ului la ener-

gie. Le putem asocia o cre}tere nuînc@ pronun]at@, dar previzibil@, apre]urilor pentru produsele alimenta-re, cu prec@dere datorit@ modific@-rilor climatice }i fenomenelor climati-ce petrecute în ultimul timp în Fran]adar }i pe întreg globul. Pre]urile pen-tru cereale }i lapte au cunoscut }i,mai mult, se pare c@ vor cunoa}te„adev@rate zboruri”. Pe de alt@ parte,putem ad@uga în acela}i sens al pre-ocup@rilor presante, trecerea la Euro}i „sentimentul durabil” c@ aceasta aînsemnat }i o cre}tere a pre]urilor,anumite nesiguran]e în ceea ce pri-ve}te sistemul de s@n@tate precum }iviitorul pensionarilor etc. Iat@, dar,de ce, problema „puterii de cump@-rare” preocup@, practic, cu prec@de-re, întreaga societate francez@. Ceimai intens preocupa]i în acest cadrusunt cei afla]i între 25-50 de ani, peurm@ cei mai în vârst@, în sfâr}it,mai ales func]ionarii }i muncitoriicomparativ cu „cadrele”.

În conformitate cu o astfel desitua]ie, autorit@]ile nu au r@mas }inu r@mân deloc insensibile. „A muncimai mult, pentru a câ}tiga mai mult”este deviza lansat@ de pre}edinteleSarkozy, acoperit@ de un întreg pa-chet de m@suri. Este drept, unele cuac]iune limitat@, întrucât fac apel lasistemul privat de firme care poatedori sau poate s@ nu doreasc@ s@ leadopte. Oricum, limita celor „35 orede lucru” pe s@pt@mân@ se pare c@va r@mâne mult în urm@. Este vorba,de asemenea, de o cre}tere de pro-ductivitate, de eforturi cât mai inteli-

gente, de extinderi pe pia]@ etc. Suntelemente pe care viitorul r@mâne s@le dovedeasc@ ca fiabile. Trebuie f@-cut fa]@, de fapt, unor constrângericlare: puterea de cump@rare a mena-jelor cele mai modeste, practic a tu-turor menajelor, este deteriorat@ decheltuieli din ce în ce mai importanteîn direc]ii pe care este greu s@ leinfluen]ezi, chiar de la nivel na]ional:chiriile, carburantul, asigur@rile, pre-]urile la produsele alimentare etc. Subtoate aceste aspecte este, de fapt,nevoie, de m@suri de o amploare maimare de la înse}i nivelurile comu-nitare }i globale. Pentru oricare ]ar@a lumii, „nivelul na]ional” se v@de}te

ca o enclav@ supus@ unor influen]e}i presiuni de care nu poate „sc@pa”în nici un fel. S@ fim optimi}ti }i s@avem încredere în ceea ce, efectiv,trebuie s@ avem încredere…

Altminteri, ce am mai f@cut peaici? Am fost o zi la München }i amv@zut, atunci, c@ }i în Germania, chiardac@ nu sunt intemperii }i averse,trenurile pot întârzia bini}or, dându-]ipeste cap întreaga construc]ie a c@-l@toriei. Am revizitat cu pl@cere }iSaint-Malo-ul }i Mont-Saint-Michel-ul,în zilele cu ploi, furtun@ }i lapovi]@,}i am remarcat marele num@r de tu-ri}ti chinezi care erau al@turi de mine.De altfel, în universit@]ile franceze a

sporit considerabil num@rul de stu-den]i chinezi. Inteligen]i, sârguincio}i,foarte sârguincio}i, aplica]i, bine inte-gra]i, ei fac o foarte bun@ figur@ –cât de eficient@, de altfel – în peisajuluniversitar francez. În atât de con-fortabilele s@li „Gaumont”, din Rennes,am mai v@zut 2 filme, amândou@americane, în care, dup@ schema cu-noscut@, „binele învinge r@ul”. Con-flictele erau, îns@, fiind foarte binest@pânite, cu multe nuan]e }i chiarincertitudini, ceea ce î]i ofer@ nu doarsatisfac]ii ci, în aceea}i m@sur@, teîndeamn@ la reflec]ii. Închei „în dia-gonal@” }i relativ gr@bit, întrucâtpeste 20 de minute am curs.

ITINERAR FRANCEZ UNIUNEA EUROPEAN~ VINERI 7 DECEMBRIE 20072

urmare din pagina 1Pân@ s@ ne întreb@m ce este de

f@cut }i cum vor fi, totu}i, acoperite go-lurile l@sate de plecarea personaluluiautohton în str@in@tate, ni se parecorect s@ privim mai întâi jum@tateaplin@ a paharului. Pornim de la orealitate pe care nu o poate nimenicontesta: fenomenul migra]iei for]eide munc@ este deopotriv@ obiectiv }isubiectiv, dar în orice caz prea pu]incontrolabil. Dac@ dou@ milioane }i ju-m@tate de români au plecat din ]ar@în c@utarea altor locuri de munc@,}tiu precis de ce au f@cut-o. Dac@]@rile europene de destina]ie le-audat de lucru – }tiu }i ele de ce auf@cut-o. Fapt este c@ românii no}trimuncesc acolo unde este nevoie deei }i câ}tig@ atât cât s@-}i asigureindependen]a financiar@, iar pe dea-supra s@ mai expedieze în ]ar@ sumeapreciabile care rezolv@ nevoile altorcategorii de români s@r@ci]i de tran-zi]ie. E r@u c@ emigran]ii români vortrimite, numai în acest an, în ]ar@, 5miliarde de euro, care reprezint@ cinciprocente din produsul intern brut alRomâniei? Evident c@ nu, de vremece ace}ti bani vor scuti statul de osumedenie de probleme sociale }i,pe deasupra, vor contribui la fortifi-carea, fie ea }i temporar@, a leuluinostru în competi]ia sa inegal@ cu mo-neda european@.

Sau, dac@ ne gândim c@, potri-vit unor statistici de ultim@ or@, rata}omajului în rândul tinerilor sub 25de ani, în România, este de 27,7 lasut@ (fa]@ de 14,7 la sut@ în UE27),

fapt ce ne situeaz@ pe un deloc ono-rant loc 2, în zona euro, nu este greude imaginat ce „recorduri” de nein-vidiat am fi atins dac@ milioanele deemigran]i români nu }i-ar fi c@utat }ig@sit de lucru pe meleaguri str@ine.

În fine, nu este deloc de lep@-dat nici efectul pozitiv, binef@c@torasupra mentalit@]ii individuale }i degrup, pe care contactul nemijlocit curigorile }i disciplina din spa]iul vest-european, cu o filozofie de via]@ maievoluat@, îl are }i îl va avea în con-tinuare asupra unui important seg-ment din pia]a româneasc@ a for]eide munc@, segment care acum se„trateaz@” în Occident de tarele }ibolile specific balcanice. De ce s@ nusper@m c@ ace}ti emigran]i români,care beneficiaz@ azi de }ansa de a seîmp@rt@}i din experien]a }i spiritul

occidental, vor fi mâine contagio}ipentru to]i cona]ionalii no}tri?

Dincolo de aceste trei categoriide argumente care pot ilustra im-pactul pozitiv al migra]iei for]ei demunc@ române}ti, r@mân, fire}te, pier-derile }i frustr@rile, nu pu]ine, pe careaceasta le las@ în urm@. Pentru c@ neconfrunt@m, orice s-ar spune, }i cuconsecin]e acut negative. R@u este,de pild@, c@ penuria de personal ca-lificat }i înalt calificat ne transform@din exportatori de for]@ de munc@, înimportatori ai acesteia, ipostaz@ încare România nu prea are experien]@}i vitez@ de reac]ie. De unde vomaduce for]a de munc@ necesar@?Angajatorii ezit@ înc@ între mai multeop]iuni, dar se profileaz@ deja, ca po-ten]iale bazine de recrutare, ]@ri pre-cum China, India, Iugoslavia, Bulgaria,

Republica Moldova. La orizont apare,deci, o nou@ problem@: integrarea aces-tor noi categorii de emigran]i carefor]eaz@ por]ile României, în peisajuleconomic, social }i cultural autohton.

Pe de alt@ parte, penuria pre-lungit@, cronic@ de personal afecteaz@}i unii indicatori economici na]ionali,performan]ele economiei române}tiîn ansamblu. Profitul firmelor }i pro-ductivitatea muncii sunt în evident@suferin]@. Comisia Na]ional@ de Prog-noz@ estimeaz@ c@ ritmul de cre}terea productivit@]ii în industrie va fi si-tuat cu un punct procentual sub celde anul trecut. Prognozele unor ex-per]i financiari interna]ionali nu suntnici ele mai optimiste, avertizândasupra cre}terii infla]iei }i dobânzilor,concomitent cu deprecierea accentu-at@ a leului, pe fondul înr@ut@]irii si-tua]iei economice în ansamblu. Înzona întreprinderilor mici }i mijlocii,de pild@, cea mai sensibil@ la fluctua-]iile climatului economic, bate vântde secet@ }i faliment, peste 30.000de unit@]i de acest gen închizându-}ipor]ile, în ultimul an calendaristic.

Ce e de f@cut, în condi]iile încare criza de for]@ de munc@ din Ro-mânia va continua s@ se accentueze?(În treac@t fie spus, cotidianul ger-man „Die Welt” preveste}te, pentruurm@torul deceniu, o lips@ de }asemilioane de lucr@tori califica]i în eco-nomia Germaniei!)…

Este evident c@ arsenalul m@su-rilor reparatorii r@mâne s@rac }i nuprea avem de unde alege. Angajatoriiromâni }i exper]ii de tot felul vor-besc de solu]ii-limit@ aflate, deocam-dat@, la îndemâna lor: retehnologiza-rea unor întregi sectoare pentru cre}-

terea productivit@]ii muncii, adoptareaunor programe de lucru flexibile,externalizarea unor activit@]i }i recur-gerea la for]@ de munc@ temporar@,primii viza]i fiind studen]ii }i pen-sionarii. Solu]ia, singura serioas@ carese întrevede, r@mâne îns@ „importul”de muncitori str@ini.

Se pare c@ reticen]a angajato-rilor }i a autorit@]ilor române}ti e pecale s@ cedeze, a}a-zisa protec]ie apie]ei interne devenind treptat ana-cronic@. Se anun]@ o relaxare a legis-la]iei române}ti în problema de emi-gra]ie. Primul pas a }i fost f@cut, prinamendarea unei ordonan]e de guverndin 2004 care, în ceea ce prive}te re-gimul str@inilor, era excesiv de restric-tiv@, stabilind pentru solicitan]ii de vizede }edere în scopul angaj@rii în munc@în România obliga]ia de a face dova-da mijloacelor de între]inere la nivelula cel pu]in trei salarii medii pe econo-mia na]ional@. Adic@, 3000 de lei noi!

Noile prevederi legislative pre-v@d doar obligativitatea ca str@inul s@fac@ dovada c@ este angajat în Ro-mânia cu salariul minim pe econo-mie, adic@ are un venit lunar de 460lei noi. Consecin]a? Muncitorii str@inidevin astfel mai ieftini decât cei ro-mâni }i, prin urmare, mai atractivipentru angajatori.

Vrem – nu vrem, ne place saunu, este evident@ tendin]a de înnoire,prin adaptarea la timpuri }i priorit@]i.În viitorul apropiat, chinezii }i indieniiî}i vor face meseria în România, pem@sur@ ce românii se vor bate pecele }ase milioane de locuri de mun-c@ neocupate din Germania, sau deoriunde din Vest. Va fi atunci vremeaaltor întreb@ri }i dileme…

Emil DAVID

Dan POPESCUDetalii de… decembrie

Prin}i într-o dilem@: exportatori sau importatori de for]@ de munc@?

O excursie de vis la Saint-Malo

VINERI 7 DECEMBRIE 2007 3EDUCA[IE

Noul mileniu pune în fa]a înv@]@-mântului superior românesc o mul]imede probleme dar foarte pu]ine solu]ii. Deaceea, se impune s@ miz@m pe inova-re }i s@ adopt@m o atitudine optimist@„pentru a vedea în fa]a noastr@ nu atâtamenin]area generat@ de aceste proble-me cât mai ales provoc@rile nouluimileniu”1. Primele provoc@ri s-au mani-festat înc@ în ultimul deceniu al seco-lului trecut sub forma globaliz@rii, masi-fic@rii, trecerii la societatea bazat@ pecuno}tin]e }i crearea Spa]iului Euro-pean al Înv@]@mântului Superior.

Fenomenul globaliz@rii se manifes-t@ la nivel planetar }i este procesulcare preocup@, ast@zi, în egal@ m@sur@,toate categoriile umane. Termenul de glo-balizare î}i are originea în literaturaconsacrat@ companiilor transna]ionale.La început a desemnat „un fenomen li-mitat, o globalizare a pie]elor, dar, odat@cu trecerea timpului, acest concept }i-a l@rgit sensul, pân@ la a fi identificatast@zi cu o nou@ faz@ a economiei mon-diale, sau chiar cu un nou sistem inter-na]ional dominant”2, sistem care a înlo-cuit sistemului R@zboiului Rece, dup@ c@-derea Zidului Berlinului. Acest nou sis-tem este un proces dinamic, continuu,}i, dac@ sistemul R@zboiului Rece eracaracterizat, afirm@ speciali}tii de o tr@-s@tur@ unificatoare – divizarea }i erasimbolizat de un singur cuvânt – zidul(Zidul Berlinului), sistemul globaliz@riieste diferit, el are ca tr@s@tur@ unifica-toare – integrarea.

În aceast@ perioad@, globalizareavie]ii economice, sociale }i politice devi-ne tot mai evident@, iar rolul educa]iei,al universit@]ilor în special, este vital:„educa]ia }i universit@]ile sunt cele caretrebuie s@ dezvolte con}tiin]a, cunoa}-terea, abilit@]ile practice ale educabililorîn spiritul toleran]ei, bunei în]elegeri }irespectului între oameni în ciuda dife-ren]ele culturale, religioase, etnice }ilingvistice dintre ei”3.

La acest început de mileniu trei,peste tot în lume, sistemul educa]ionaleste confruntat, pe de o parte, cu im-pactul noilor tehnologii de cunoa}tere }icomunicare, cu ritmul rapid al schim-b@rilor, iar pe de alt@ parte, cu efectulglobaliz@rii societ@]ii, al cre}terii inter-dependen]elor dintre na]iuni }i culturi.

În promovarea globaliz@rii, educa]iaeste tot mai frecvent considerat@ dec@tre speciali}ti a fi, în acela}i timp,factor (instrument de promovare a glo-baliz@rii) }i efect (care sufer@ modific@risemnificative sub imperiul globaliz@rii).Este firesc, în acest context, ca educa-]ia, }i în special, înv@]@mântul superiors@ fie chemate nu numai s@ reac]ionezela tendin]ele de globalizare, ci s@ joaceun rol hot@râtor în dezvoltarea unorsociet@]i viitoare dezirabile.

Liberalizarea pie]ei educa]ionale lanivel european }i mondial – competi]iaaccentuat@ exponen]ial pentru pie]e(studen]i) }i resurse genereaz@ trans-form@ri de anvergur@ la nivelul mana-gementului institu]iilor de înv@]@mânt su-perior din ]ara noastr@, determinând oorientare clar@ a acestuia spre respon-sabilitate, eficien]@, transparen]@ }i per-

forman]@. În acest sens, speciali}tii în ma-nagement universitar apreciaz@ c@: infor-matizarea serviciilor, a gestiunii acade-mice }i introducerea gestiunii cuno}-tin]elor }i a conceptului de organiza]ieinteligent@ vor apropia universit@]ile destandardele interna]ionale din ]@rile dez-voltate.

Toate acestea fac ca evolu]ia ac-tual@ a managementului universitar s@fie marcat@ de un cuvânt cheie - „schim-barea”: schimbarea tehnicilor }i meto-delor de management utilizate de con-ducerile universit@]ilor. Este evident c@,în aceast@ perioad@, managementul uni-versitar se afl@ în fa]a unor mari pro-voc@ri – de capacitatea lui de adaptareva depinde, în foarte mare m@sur@, evo-lu]ia }i imaginea înv@]@mântului supe-rior românesc în secolul XXI.

Ritmul rapid al schimb@rilor gene-rat de globalizare creeaz@ noi }i imen-se oportunit@]i pentru universit@]ile capa-bile s@ g@seasc@ r@spunsurile corespun-z@toare, dar }i expune la noi }i graveriscuri universit@]ile care nu se pot adap-ta. Fenomenul transna]ionaliz@rii este na-tural, iar universit@]ile trebuie s@-i fac@ fa]@.

Globalizarea înv@]@mântului supe-rior, în opinia speciali}tilor, reprezint@doar un aspect al activit@]ii universitare}i nu trebuie exagerat sau opus dimen-siunilor regionale }i na]ionale ale cultu-rii. Dimpotriv@, în acest context, univer-sit@]ile îndeplinesc un rol dublu, apa-rent paradoxal4: în primul rând acela depromovare a valorilor culturii na]ionale}i, în al doilea rând, acela de promova-re a dimensiunii globale, universale. Defapt, de-a lungul întregii lor istorii, uni-versit@]ile, reprezentând prin natura lorinstitu]ii cu o dubl@ perspectiv@, au avutde sus]inut echilibrul între universal }ina]ional. Responsabilitatea pentru globa-lizarea educa]iei pleac@ de la con}tienti-zarea faptului c@ problemele cu care neconfrunt@m se afl@ în interac]iune, astfelc@ schimb@rile propuse în plan edu-ca]ional sunt parte a strategiei pentruîntâlnirea cu viitorul. Succesul schim-b@rii depinde esen]ial de calitatea resur-sei umane implicate, iar aceasta estecultivat@ prin înv@]@mânt.

„Interna]ionalizarea”, „transna]iona-lizarea”, „globalizarea” sau „mondializa-rea” sunt termeni care încearc@ s@ re-flecte aspecte ale unor evolu]ii actualecomplexe, multiforme }i de multe oricontradictorii. Dincolo de toate acestea,se impune îns@ s@ analiz@m realitateapracticilor }i tendin]elor, pentru a în]e-lege mai bine complexitatea }i amploareaschimb@rilor care nu ocolesc pe nimeni.

Ceea ce este ast@zi cunoscut }iabordat sub numele de „Procesul Bo-logna” constituie o necesitate, în afaraoric@rei discu]ii, pentru toate ]@rile euro-pene, necesitatea generat@ din tendin]a,tot mai evident@ în ultimul timp, de uni-ficare a pie]ei muncii, de liberalizareatot mai accentuat@ a ei, din voin]a poli-tic@ manifestat@ tot mai vizibil de aconstrui o Europ@ unit@, care s@ asigu-re libera circula]ie a cet@]enilor }i drep-tul lor nelimitat la educa]ie. Aspectulacesta este semnalat chiar în cuprinsulDeclara]iei de la Bologna (19 iunie1999), unde se subliniaz@ c@: „Insti-tu]iile europene de înv@]@mânt superior,

din perspectiva lor, au acceptat provo-carea de a juca un rol important înconstruirea spa]iului european de înv@-]@mânt superior, ca }i în aplicarea prin-cipiilor stipulate în Bologna MagnaCharta Universitatum din 1998. Acestfapt este de maxim@ importan]@, datfiind c@ independen]a }i autonomia uni-versit@]ilor asigur@ adaptarea continu@ aînv@]@mântului superior }i a sistemelorde cercetare la nevoile de schimbare, lacerin]ele societ@]ii, ca }i la progresele}tiin]ifice” 5.

Declara]ia de la Bologna, adoptat@în 1999, vede o Europ@ a cuno}tin]elorca un factor important pentru dezvolta-re, nu doar pentru a face fa]@ noilorprovoc@ri }i sfid@ri în }tiin]@ }i tehno-logie, dar }i pentru dezvoltarea }i supor-tul societ@]ilor stabile }i democratice.Scopul suprem al acestui proces estede a crea un spa]iu al înv@]@mântului}i cercet@rii, c@tre anul 2010.

Procesul Bologna nu este }i nupoate fi considerat un scop în sine, elreprezint@ o construc]ie educa]ional@care are în vedere nevoile studentului}i care trebuie s@ asigure posibilitateaop]iunii sale libere în privin]a accesuluila educa]ie, în interiorul sistemului edu-ca]ional al unei institu]ii de înv@]@mântsuperior, sau între institu]iile de înv@-]@mânt superior ale unor ]@ri diferite.Acestea reprezint@, de fapt, chiar princi-piile fundamentale în jurul c@rora se arti-culeaz@ ceea ce numim „procesul Bo-logna”, principii care sunt centrate peaceast@ idee a op]iunii libere a indivi-dului în privin]a propriei educa]ii („sis-tem de diplome u}or de comparat }i derecunoscut prin implementarea ideii desupliment la diplom@”, „implementareasistemului european de credite transfe-rabile - ECTS”, „promovarea mobilit@]iiîn exerci]iul efectiv al liberei circula]ii”).

Pornind de la aceste considerente,în toate universit@]ile din ]ara noastr@s-a declan}at ofensiva de restructurarea activit@]ii, al c@rei scop îl constituie ar-monizarea }i compatibilizarea maxim@ aofertei educa]ionale, implicit a diplome-lor acordate absolven]ilor cu cele alecolegilor din lume.

Pentru toate universit@]ile româ-ne}ti, anul universitar 2006/2007 a fost,f@r@ teama de a exagera, un an istoric,acestea aflându-se în fa]a unei provo-c@ri majore, liber asumate, }i, cu atâtmai mult, incitante. Dac@ vor reu}i, uni-versit@]ile vor deveni parte cu drepturidepline a Spa]iului European al Înv@-]@mântului Superior, în care to]i actoriiuniversitari vor beneficia de ceea cep@rea, nu cu foarte mult timp în urm@,un vis greu de atins – mobilitatea }icooperarea în domeniul form@rii }i cer-cet@rii universitare.

Obiectivele majore care se afl@, înaceast@ perioad@, în aten]ia universi-t@]ilor române}ti sunt, în principal, ur-m@toarele :� Avansarea c@tre un sistem europeande diplome }i certificate de studii supe-rioare, sistem care s@ îndeplineasc@ cerin-]ele compatibilit@]ii la nivel continental;� Perfec]ionarea sistemului european alcreditelor transferabile, astfel încât cre-ditul transferabil s@ exprime mai bineefortul pentru însu}irea cuno}tin]elor la

fiecare disciplin@;� Înt@rirea cooper@rii interna]ionale, înprimul rând europene, pentru realizareaunor programe comune de înv@]@mânt}i cercetare;� Promovarea unor sisteme }i meca-nisme complexe de asigurare a calit@]iieduca]iei.

Direc]iile „de atac” pe care Ro-mânia ar trebui s@ le urmeze sunt, înopinia speciali}tilor europeni: mai multacces la educa]ie, mai mult@ coeren]@,mai mult@ educa]ie continu@, mai mul]ibani pentru educa]ie, mai mul]i banipentru cercetare – acestea sunt ten-din]e europene }i cerin]e europene.

În aceast@ perioad@, marcat@ deprofunde transformari, se contureaz@ o„revolu]ie a cuno}tin]elor”, proces prinintermediul c@ruia se desemneaz@ evo-lu]ia de la economia bazat@ predomi-nant pe resursele fizice la economiabazat@ predominant pe cuno}tin]e. Cutoate c@ ne afl@m în faza de început aacestei revolu]ii a cuno}tin]elor, efecte-le acestui proces devin vizibile }i se ma-nifest@ prin: volatilitatea pie]ei, incertitu-dinile în ceea ce prive}te carierele }i lo-curile de munc@, resim]ite de oameni etc.

În acest nou context, educa]ia,cercetarea }i inovarea reprezint@” teme-lia dezvolt@rii economiei }i a societ@]iiîn general”, rolul universit@]ilor deve-nind din ce în ce mai important. Dar,pentru a-}i îndeplini acest rol majoruniversit@]ile trebuie s@ ajung@ la unridicat grad de integrare cu mediul exo-gen – economic }i social, s@ fie des-chise c@tre societate }i cerin]ele aces-teia, s@ r@spund@ prompt }i eficace trans-form@rilor rapide din mediul exogen.Parteneriatul, schimbul de experien]@,mobilitatea sunt direc]ii care conducspre economia bazat@ pe cuno}tin]e.

Interac]iunea universit@]ilor româ-ne}ti cu mediul de afaceri }i cerceta-rea, interac]iune aflat@ în aceast@ etap@într-o faz@ incipient@, va fi folosit@ caun instrument care s@ sporeasc@ capa-

citatea de r@spuns a educa]iei universi-tare }i a cercet@rii la schimb@rile careau loc la nivelul societ@]ii precum }ipentru a stimula competitivitatea }i ino-va]ia. Furnizarea unei educa]ii moderne}i de calitate, suntem con}tien]i c@ vacontribui hot@râtor la formarea unuicapital uman bine educat }i competitiv,elementul principal în crearea bazei depornire în procesul de dezvoltare a so-ciet@]ii bazate pe cuno}tin]e.

Universit@]ile sunt cele care furni-zeaz@ societ@]ii rezultatele cercet@rii }tiin-]ifice }i cunoa}terea create }i dezvolta-te în interesul lor, iar „capacitatea aces-tora de a crea }i dezvolta cunoa}tere,de a se implica în diseminarea ei }i dea contribui la transformarea acesteia îninovare este extrem de important@ }i de-vine hot@râtoare în condi]iile noii so-ciet@]i bazate pe cuno}tin]e” 6. Trebuies@ subliniem c@ în economia bazat@ pe cu-no}tin]e, în viziunea speciali}tilor rolul uni-versit@]ilor7 este hot@râtor }i el const@ în:� producerea de noi cuno}tin]e;� transmiterea cuno}tin]elor prin educa]ie;� diseminarea prin tehnologii ale infor-ma]iei }i comunica]iei;� utilizarea cuno}tin]elor prin noi pro-duse industriale }i servicii.

Experien]a ]@rilor dezvoltate a de-monstrat c@, nu se poate construi oeconomie bazat@ pe cuno}tin]e compe-titiv@ f@r@ a solu]iona problema rupturiidintre comunitatea de afaceri }i cea dineduca]ie }i cercetare. Sistemul nostrude înv@]@mânt ar trebui reproiectat înfunc]ie de noile realit@]i ale ofertei euro-pene de pe pia]a muncii deoarece, el pro-moveaz@ înc@ discipline pentru care nuexist@ pretenden]i }i/sau cerere din par-tea pie]ei. Apreciem c@, realizarea unui sis-tem de înv@]@mânt superior tip re]ea, cumai multe centre de excelen]@, recu-noscute în spa]iul public românesc, cares@ se bazeze pe existen]a unor criteriide selec]ie eficiente, trebuie s@ repre-zinte fundamentul sistemului educa]io-nal din ]ara noastr@ în secolul XXI.

%nv@]@mântul superior în viziunea cerin]elor globaliz@rii

dr. Ramona TODERICIU

1. Centrul Român pentru Integrarea Educa]iei (http://www.crie.ro/nouaeconomie/index-ro.html);

2. Dinu, M., Economie contemporan@. Ce este globalizarea?, Editura Economic@,Bucure}ti, 2000;

3. Neculau,A., (coord.), Câmpul universitar }i actorii s@i, Editura Polirom, Ia}i, 1997;4. Neculau,A., (coord.), Câmpul universitar }i actorii s@i, Editura Polirom, Ia}i, 1997;5. Realising the European Higher Education Area, Berlin 18-19 september 2003,

http://www.bologna-berlin2003, accesat octombrie,20066. Dumitrache,I., Rolul universit@]ii în economia bazat@ pe cuno}tin]e - perspec-

tive, http:// www.unibuc.ro, p.7, accesat noiembrie, 20067. Dumitrache,I., Rolul universit@]ii în economia bazat@ pe cuno}tin]e - perspec-

tive, http:// www.unibuc.ro, p.7, accesat noiembrie, 2006 Intrarea Rectoratul ULBS

…La Anvers, ora} pe care l-amvizitat de mai multe ori, cartierul dia-mantifer s-a dezvoltat o vreme îm-prejurul Pelikaanstraat-ului, arter@ lar-g@, paralel@ pe o bun@ por]iune culinia ferat@, ca o amintire a timpuluicând afacerile diamantifere se tratauînd@r@tul unor gherete, de c@tre local-nici, cu negustorii coborâ]i din tren.Acum, cei din mediul diamantelor pre-fer@ s@ se întâlneasc@ la una din celepatru burse ale ora}ului. Afacerile maiserioase, îns@, se încheie în birouri,câteva etaje deasupra s@lilor de bur-s@, cu atât mai mult cu cât, contrarburselor de valori, la bursele de dia-mante nu se sta bilesc cota]ii. Estevorba, de fapt, de întâlniri între pro-fesioni}ti, unde fiecare parte fixeaz@pre]ul tranzac]iei, c@zându-se, de mul-te ori rapid, de acord. Pentru aceast@lume original@ }i cvasiimpenetrabil@ adiamantelor, o lume cu interese re-lativ comune, cu oameni strâns lega]iîntre ei, este semnificativ c@, la An-vers, nici un vehicul nu poate intraf@r@ permis într-unul sau altul din"Diamond Center"-uri. Mai este sem-nificativ }i faptul c@ oamenii diaman -telor se preumbl@, aici, adesea, cu omic@ saco}@ de piele în mân@ sau cubuzunarul umflat de plicuri albe, aproa-pe "tip". Dac@, cumva, lua]i de valulafacerilor, ei r@t@cesc astfel de obi-ecte, nu este motiv de îngrijorare, ceice le g@sesc le predau oamenilor deordine, care apoi proiecteaz@ pe unecran saco}ele }i plicurile r@t@cite, cu

descrierea con]inutului lor, în a}tep-tarea momentului în care proprietariivor veni s@ le preia.

Un salt de lungimea unui con-tinent }i ajungem la Tel Aviv, undeBursa diamantelor ocup@ dou@ imo-bile-turn de câte 20 de etaje }i co-mand@ – se spune – o cifr@ de afa-ceri de câteva miliarde de dolari, camun sfert, practic, din bugetul statuluiIsrael. Se spune, de asemenea, c@ laintrarea în aceste adev@rate templeale diamantelor controlul este mai se-ver decât la intrarea în cl@direa Sta-tului Major al armatei israeliene. Unochi electronic deceleaz@ noaptea oricemi}care suspect@ la mai mult de unkilometru de cl@diri. Când a fostinaugurat primul "turn" al Bursei dia-mantelor din Tel Aviv, pia]a diaman-telor era în plin@ depresiune }i gu-vernul a fost tentat s@-l transformeîn spital. Dar, pre}edintele Federa]ieiInterna]ionale a Burselor de Diamantes-a opus cu fermitate, în a}teptareaunor zile mai bune. Opozi]ia i-a reu-}it, iar frumoasele zile nu au întârziats@ vin@: industria diamantelor dinIsrael expediaz@, anual, pietre }lefuiteîn valoare de peste 1 miliard de euro.În primele rânduri ale cump@r@torilorse afl@, deseori, reprezentan]i ai }ei-cilor arabi, în c@utarea unei bune in-vesti]ii. Ceea ce înseamn@, spun negus-torii, c@ "diamantele n-au miros"…

În mod paradoxal, în New York,"Centrul diamantelor" prezint@ un aspectspecific oriental, chiar incluzând încompara]ie Bombay-ul, unde exist@,de asemenea, un cunoscut centru aldiamantelor. Aici, la New York, ori-care ar fi anotimpul, ziua, ora din zi}i din noapte, strada strâmt@ cu nu-m@rul 47 are aspectul unei pie]e per-sane. Albit@ de neon, o mul]ime he-teroclit@ }i gr@bit@ se mi}c@ brown-ian, de o parte }i de alta a str@zii,intrând sau ie}ind din sediile unorsucursale diamantifere sau din ma-gazine de bijuterii, pe cât de simpleca aspect exterior, pe atât de bogate}i fastuoase în@untru. Sunt }lefuitori

hasidimi, care, dup@ încheierea afa-cerilor }i lucrului, se precipit@ spreautobuzul de sear@, membri ai foarteînchisului pentru al]ii "DiamondsDealers Club", sunt cunoscu]i negus-tori interna]ionali veni]i s@-}i pre-]uiasc@ "pietrele" }i s@ scoat@ certifi-cat pentru ele, de la "Gemological In-stitute of America", laborator celebruîn lumea diamantelor, sunt }i unii s@-r@ci]i }i dezmo}teni]i ai soartei, veni]is@ scoat@ ceva parale de pe urmavânz@rii unor bijuterii de familie. Acestcentru din New York se întinde de oparte }i de alta a str@zii, în lungul ei,pe circa 400 m de asfalt, dar sespune c@ aici se negociaz@ cele maifrumoase bijuterii din lume, se }lefu-iesc }i se vând diamante de multesau foarte multe zeci de carate.

La Anvers, se }lefuiesc diamantede mai mic@ valoare, în jur de un ca-rat, la Tel Aviv "pietrele" de "puncte",sub sau cu mult sub un carat. ÎnIndia, cu prec@dere la Bombay, circa300 mii persoane sunt angajate înfasonarea "pietrelor" foarte impure saufoarte mici, care nu pot fi }lefuite }iuneori comercializate, în condi]ii ren-tabile, în Eu ropa. Diferen]ele respec-tive au la baz@, pe un plan hot@râtor,costul mâinii de lucru extrem de ridi-cat la New York }i foarte sc@zut, încondi]iile aceleia}i opera]ii, bun@oar@,la Surat, lâng@ Bombay. De multeori, aici, opera]ii delicate de }lefuire,de "cur@]are" a unghiurilor, le fac chiar}i copiii mai îndemânatici, în vremece vânzarea acestor diamante de ca-litate slab@ se face în strad@, în fa]aunei mici balan]e instalate pe trotu-ar. Aglomera]ia uli]ei face ca, dese-ori, inten]ionat sau nu, s@ se pro-duc@ mici busculade, "pietrele" cadpe jos, se înghesuie s@ le strâng@atât cei care au fost proprietarii lor,cât }i cei care vor s@ devin@, demulte ori ace}tia din urm@ câ}tigândpartida de "lupte", oferindu-le sprevânzare primilor. Sigur, asemenea sec-ven]e din Bombay }i împrejurimi nutrebuie s@ fac@ s@ se cread@ c@, înlumea diamantelor, }lefuirea acestoraeste o treab@ de mâna a doua. Dim-potriv@, }i cu atât mai mult cu cât înaceste opera]ii se risc@, în afacerilede rangul întâi, sute de mii }i chiarmilioane de dolari. În fapt, valoareaunui diamant depinde de greutatea,

culoarea, puritatea }i talia sa. Înde-p@rtarea de propor]iile ideale, subtoate aceste aspecte, ar putea însem-na, bun@oar@, o cre}tere în greutate,dar o pierdere în str@lucire, care esteurmat@, automat, de imense sumepierdute. În mod paradoxal, piatradiamantifer@, considerat@ cu duritateacea mai mare, este }i cea mai fragi-l@, la un gest mai mult sau mai pu]inputernic al me}terului, cu dalta dedimensiuni minuscule, ea putându-sepreface în ]@nd@ri. Trebuie, deci, ochi,}tiin]@, pricepere, me}te}ug }i, delocîn ultimul rând, nervi solizi, o per-fect@ st@pânire de sine. "Decizia unui}lefuitor angajeaz@ mul]i bani. Abiadup@ aceea intervine abilitatea sa îna-}i traduce practic propria decizie",afirma new-yorkezul Machum Stein,

un nume de referin]@ în lumea }le-fuirii diamantelor.

* * *

Se spune a}a: diamantele – olume de tradi]ii, conven]ii, rigoare }iprosperitate, în umbra sever@ }i asi-gur@toare a "Sindicatului". Incompletîns@. În primul rând, este vorba deo lume – cei mai mul]i dintre ceiocupa]i în perimetrul diamantelor –care a muncit }i munce}te din greupentru a smulge p@mântului acesteminunate pietre, pentru a le fasonacum trebuie. Ea î}i face speran]e }iare visuri c@ va ob]ine ceva. Apar }ibunuri la nivelul viselor, pentru unii.Ceilal]i, deloc pu]ini, r@mân, deseori,în pluton…

ISTORIA ECONOMIC~ VINERI 7 DECEMBRIE 20074

c my bc my b

c my bc my b

Dan POPESCU

Epopeea diamantelor (IV)Diamante celebre

“Diamantul roz Steinmetz” “Diamantul ro}u Moussaieff”

Bursa diamantelor, Anvers

Cartierul diamantelor din Anvers

VINERI 7 DECEMBRIE 2007 5

c my bc my b

c my bc my b

T. I. C.

urmare din pagina 1În acest context, propunem un alt

model conceptual de analiz@ în cadrulc@ruia vom avea patru arii de interes: indi-vid, firm@, guvern }i sistem educa]ional.Corespunz@tor acestora, vom selecta indi-catorii potrivi]i pentru etapa actual@ de dez-voltare. Dup@ cum ar@t@m în figura 1, pro-punem utilizarea a 12 indicatori care aufost ale}i în a}a fel încât s@ reflectepreg@tirea (indicatori de infrastructur@, pre-cum num@rul de calculatoare la 100 delocuitori), intensitatea (utilizare TIC în sec-toarele analizate), fiind mai pu]in centra]ipe impact sau rezultat, având în vedere c@acestea sunt obiective specifice etapelorurm@toare de dezvoltare.

Scopul final al acestei analize a fostidentificarea acelor indicatori relevan]i pen-tru obiectivele de dezvoltare ale României.Condi]iile pe care ar trebui s@ le îndepli-neasc@ acest set de indicatori sunt ur-m@toarele:� Simplitate/u}urin]@: majoritatea institu]iilor}i organismelor interna]ionale (ONU, OECD;UE etc.) propun sisteme complexe de indi-catori, crearea acelor baze de date careacoper@ pân@ în cele mai mici am@nunterealit@]ile lumii de azi. Ele au în vedere asi-gurarea flexibilit@]ii }i relevan]ei pentru toate]@rile. Dintre to]i, ar trebui s@ alegem unnum@r mic pentru a fi u}or de gestionat,iar cei 12 indicatori ale}i, chiar dac@ nuofer@ o imagine exhaustiv@, acoper@ sufi-cient de bine realitatea analizat@.� S@ acopere atât aspectele economice, cât}i cele sociale: societate informa]iona-l@/societatea cunoa}terii. Din acest motiv,ar trebui s@ includem }i al]i indicatori în

afar@ de cei lega]i de TIC. Ca element dediferen]iere, subliniem prezen]a unor indi-catori precum & din popula]ie cunosc@-toare a unei limbi str@ine sau a indicato-rilor aferen]i sistemului educa]ional. � Evident, propunerea poate face obiectulunor perfec]ion@ri ulterioare: deja putemsesiza c@ la nivel de firm@, dezvoltareasociet@]ii informa]ionale va duce la deru-larea tranzac]iilor pe Internet, existen]a unuisite propriu fiind doar o prim@ treapt@preg@titoare.� S@ fie compatibil@ cu tendin]ele euro-pene }i globale: remarc@m faptul c@ ceamai mare parte a indicatorilor utiliza]i suntdisponibili pentru majoritatea ]@rilor }i suntcalcula]i sistematic la nivel na]ional.

Totodat@, propunem definirea unuiindicator compozit E-Ro care s@ includ@to]i indicatorii prezenta]i în model. În etapaurm@toare ar trebui determinate valorile luiE-Ro, astfel încât s@ putem stabili obiecti-ve de dezvoltare a societ@]ii informa]ionale}i a societ@]ii bazate pe cunoa}tere }i s@putem delimita etape în procesul de trans-formare a economiei române}ti. Având învedere limbajul comun al studiilor în dome-niu, putem utiliza terminologia anglo-saxon@}i s@ determin@m E-Ro pe urm@toarelecomponente: e-bussiness; e-individuals/citizens; e-government; e-learning.

Selectarea indicatorilor de evaluare asociet@]ii informa]ionale în România s-arealizat pornind de la indivizi }i firme. Astfel,putem considera c@ portretul-robot al„românului conectat”, reprezentativ pentruetapa actual@ a dezvolt@rii societ@]ii cu-noa}terii în România include urm@toareleelemente:� Are calculator acas@ }i/sau la serviciu� Utilizeaz@ internetul� Folose}te cardul }i alte instrumente mo-derne de plat@ (e-banking)� Cunoa}te cel pu]in o limb@ str@in@ (cei mai„conecta]i” sunt cunosc@torii limbii engleze)

Firma în etapa actual@ a dezvolt@riisociet@]ii cunoa}terii în România� Utilizeaz@ calculatorul� Are site propriu � Folose}te mijloace moderne de plat@ asalariilor

Indicatorii cu ajutorul c@rora evalu@mstadiul dezvolt@rii societ@]ii informa]ionale}i a societ@]ii bazate pe cunoa}tere înRomânia ar putea fi împ@r]i]i pe patru cate-gorii: individ, firm@, guvern }i sistemeduca]ional. Propunem utilizarea urm@toru-lui set de indicatori (Figura 1):

Individ:� Num@r de calculatoare la 1000 locuitori� & din popula]ie care utilizeaz@ regulatinternetul� & din popula]ie care posed@ carduri� & popula]ie care cunoa}te cel pu]in olimb@ str@in@

Firm@:� & din angaja]i care utilizeaz@ calculatoa-re conectate la internet� & din firme care au site propriu� Contribu]ia la PIB a firmelor din secto-rul TIC

Şcoal@ – Sistem educa]ional� Num@r de calculatoare conectate laInternet, la 100 de elevi� Şcoli cu acces la Internet în band@ larg@� Profesori care au utilizat calculatorul laclas@ în ultimele 12 luni

Guvern� Servicii guvernamentale pentrufirme/cet@]eni disponibile on-line (&)� Popula]ie care utilizeaz@ serviciile guver-namentale disponibile on-line (&)� Firme care utilizeaz@ serviciile guverna-mentale disponibile on-line (&)

Selec]ia indicatorilor a fost realizat@]inând seama de câteva obiective:� Relevan]@: de}i majoritatea surselor euro-pene }i interna]ionale au construit baze dedate complexe, este evident c@ grupurile/combina]iile personalizate de indicatori suntmai potrivite pentru evaluarea fenomene-lor }i proceselor la nivelul fiec@rei ]@ri.Relevan]a are în vedere, în primul rând,utilitatea acestora pentru stakeholders, res-pectiv pentru to]i cei interesa]i de modi-fic@rile respective. Împ@r]irea în patru cate-gorii face posibil@ urm@rirea performan]elor}i implementarea m@surilor specifice, pre-cum }i stabilirea de obiective, implemen-

tarea unor politici specifice.� Simplitate: statisticile interna]ionale con]inîn prezent peste 100 de indicatori cu aju-torul c@rora se urm@re}te dezvoltareasociet@]ii informa]ionale }i a societ@]ii baza-te pe cunoa}tere; în plus, organismele inte-resate propun fiecare cel pu]in câte un indi-ce complex, utilizat în studiile de tip bench-marking. În aceste condi]ii, România s-aaliniat la standardele europene }i mondia-le, colectând date pentru majoritatea aces-tor indicatori. Pentru a asigura simplitate}i u}urin]@ în utilizare, num@rul de indica-tori propus este relativ redus.

Principalele elemente de diferen]ierefa]@ de propunerile deja existente consi-der@m c@ sunt urm@toarele:� Renun]area la includerea în setul indi-catorilor de baz@ a unor indicatori precumnum@rul de abonamente radio }i TV la1000 de locuitori, num@rul de telefoanemobile sau fixe la 1000 de locuitori etc.De}i relevan]i pentru primele etape aleimplement@rii societ@]ii informa]ionale, înetapa actual@ devin critice alte elemente deinfrastructur@, precum num@rul de compu-

tere sau num@rul conexiunilor la internet.O precizare: num@rul mic de posturi detelefonie fix@ la 1000 de locuitori este unadin cauzele p@trunderii greoaie a interne-tului de band@ larg@. � Introducerea unor elemente de perso-nalizare, precum cunoa}terea de limbistr@ine }i utilizarea mijloacelor moderne deplat@, în primul rând datorit@ efectului mul-tiplicator al acestora.

Dezvolt@ri ulterioare:Consider@m c@ pasul urm@tor îl cons-

tituie determinarea valorilor lui E-Ro }iinterpretarea acestora. Având în vederedecalajele mari urban-rural în ceea ce pri-ve}te societatea informa]ional@ în România,consider@m c@ analizele ar trebui s@ ia înconsiderare aspecte spa]iale, care vor con-tribui la stabilirea unor obiective specifice,precum eliminarea excluziunii digitale sauob]inerea convergen]ei dar }i identificareaeventualelor clustere de dezvoltare pe socie-tatea informa]ional@ în România. De ase-menea, structurile ocupa]ionale sunt rele-vante pentru România, având în vedereponderea popula]iei ocupate în agricultur@.

Societatea informa]ional@ în România: un model conceptual al sistemului de indicatori de evaluare a societ@]ii informa]ionale

Silvia M~RGINEAN

1

COMUNICARE VINERI 7 DECEMBRIE 20076

Întâmplarea a f@cut s@ fac parte dintr-o delega]ie în Irlanda pe tema reformelorîn sistemul de înv@]@mânt, organizarea no-menclatorului calific@rilor }i clasificareameseriilor. C@l@toria a fost un prilej demedita]ii }i compara]ii privind modul cumcomunicarea social@ se concretizeaz@ învia]a zilnic@.

Aventura a început pe drumul SibiuBucure}ti. Pe autostrad@, noaptea, la 120la or@ am realizat c@ noi practic@m spor-tul extrem: autostr@zile române}ti nu exist@decât în mintea guvernan]ilor. Altfel, lipsade protec]ie a c@ii de rulare împotriva ani-malelor le descalific@ tehnic. Imagina]i-v@c@ majoritatea circula cu 140 km/or@ }i uncâine poate provoca o tragedie. {tim to]i:de ce nu rezolv@m? Mergând mai încet, deexemplu.

Aeroportul Otopeni: recent „moderni-zat”: avem dou@ terminale, dar de m@rimeaunui aeroport local, cu spa]ii de a}teptareparc@ conservate din vremea anilor negri,cu un sistem de control neprietenos (tre-buie s@-]i cari în bra]e bagajul, de}i pestetot în lume sunt cutii pentru comoditateapasagerului), cu pre]uri astronomice }i, lasosire cu eternele sc@ri de urcat pe jos.Mi-am promis s@-l întreb pe domnulBottesch dac@ la Sibiu – aeroport local,f@r@ acces cu burduf - sc@rile de urcareîn avion sunt acoperite contra ploii, au faci-lit@]i pentru persoanele cu deficien]e sausuntem tot la aparatul de taxare vechi de10 ani al parc@rii, f@r@ op]iunea folosiriic@r]ii de credit. Am uitat, pân@ acum!Oricum, la Sibiu, parcarea este suficient@ }i

accesibil@, la Otopeni, cost@ 4 lei/or@ adic@28 EURO/zi (cât o camer@ la hotel), adic@112 EURO pentru 4 zile cât dureaz@ oc@l@torie de afaceri. Dublin: un or@}el fa]@de Bucure}ti. Trafic aerian intens: sâmb@tala prânz – aparent zi moart@ – operau 2-4 avioane la fiecare 5 minute, într-o or@,cât opereaz@ Bucure}tiul pe zi (undeva s-a blocat comunicarea la noi; nici nu }tims@ ne inform@m exact despre ce seîntâmpl@ în lume. Altfel nu în]eleg cum afost dimensionat aeroportul }i traficul spreBucure}ti. Mul]i c@l@tori }i dot@ri de ultim@or@ la Dublin: aproape totul electronic: seexplic@ influen]a zborurilor low cost, Irlandae ]ara lor de origine în Europa.

Totul de c@r@mid@ ro}ie, cochet.Str@zile nu au nume de domnitori ca la noi,dar folosesc tot cli}ee: pia]a e St. Patrick,strada e tot St Patrick, ber@ria la fel, maga-zinul, biblioteca, institu]ia etc. }i în centruo s@geat@ ca la Bucure}ti la Palatul regal,dar mult mai înalt@. Tramvaiele futuristesunt atrac]ie turistic@. Dar, e unanim accep-tat }i larg folosit serviciul de „city tour” –autocare cu etaj care trec la ore fixe, pen-tru a vedea ora}ul }i a primi explica]ii înuna din limbile de circula]ie. Am întrebat:e inclus în bugetul local pentru a fi sigu-ri c@ func]ioneaz@ continuu; la Bucure}ti,autocarele sunt claxonate, chiar amendatedac@ opresc un minut pentru poze dinautocar! Lips@ de comunicare?

Primul contact: }i-au propus ca încca. 7 ani s@ implementeze sistemul Bo-logna. Men]in înc@ anul „tranzitoriu” la vârs-ta 17 ani, pentru ca adolescentul s@ sepoat@ maturiza! Noi am implementat sis-temul, înainte chiar ca s@ se fi definitivat}i clarificat conceptul la nivelul UE. Altfel,sistemul de înv@]@mânt e complet diferitde cele cunoscute; adaptat specificului }iexperien]ei Irlandei. Directorul, din echiva-lentul lor pentru Ministerul educa]iei, nicinu în]elege no]iunea de contract pe durat@nedeterminat@ pentru cadrele didactice: „arînsemna s@ arunc@m banii pe lene. Numainevoia de reconfirmare dup@ un ciclu ]inecadrele didactice „în priz@”. {i a}a avemdestule probleme dac@ trebuie s@ sanc-]ion@m sau s@ demitem un profesor: preamulte libert@]i sindicale!”. Irlanda e ]ara cucea mai mare emigra]ie raportat@ la popu-la]ie. Sunt mai multe nume irlandeze într-

o carte de telefon din SUA decât în cea aDublinului! Au trecut printr-o criz@ dur@.Apoi au apelat la „unchii” }i „nepo]ii” dinMarea Britanie sau SUA, au aderat la UE.Dar întâi au investit în educa]ie. Nu îninfrastructur@ (românii le-o construiescacum), nu în construc]ii (acum au înfloritnoile cartiere), ci în educa]ie: s@ poat@ prin-de investi]iile str@ine: prima delocalizare,mai ales din SUA }i Japonia, pentru a folo-si for]a de munc@ înalt calificat@, dar ief-tin@ a Irlandei. S-a discutat direct cu popu-la]ia: resursa lor real@ (natura e s@rac@) efor]a de munc@. Au început s@ revin@ acas@.Interesant modul de abordare al Japoniei:

au introdus ca limb@ str@in@ la ciclul IIjaponeza: delega]ia Irlandez@ care trata des-chiderea Irlandei pentru lohnul Japonez –dar lohn în high tech: computere Dell, chi-puri, chimie organic@ etc. – a adus argu-mentul decisiv: 400 de mii de copii înva]@japoneza. Dar, acum, multina]ionalele auînceput s@ plece. Politica Irlandei e s@ spo-reasc@ investi]iile în educa]ie: au negociattransferarea unor activit@]i de cercetare devârf în câteva domenii spre noile comple-xe industrial-universitare. Pare un perpetu-um mobile, c@ci companiile globale vor fugiiar spre noi zone atrase în circuitul glo-bal, care vor avea salariile mai mici decâtcele m@rite acum, din Irlanda.

Au gestionat bine de la început imi-gra]ia: chinezi (anual le acord@ 20 mii deburse universitare, ceea ce e imens rapor-tat la popula]ie }i la efectivele lor de stu-den]i), polonezi, români, apoi mul]i al]ii.I-au integrat, de}i orice om cu pu]in@ expe-rien]@ poate „citi” mesajul: posturile desecuritate, de decizie, administra]ia etc. suntale irlandezilor, }i numai ale lor. Altfelcomunicarea este facil@, f@r@ asperit@]i.Multe programe (deci }i bani) pentru inte-grarea noilor veni]i. O adev@rat@ industriea acces@rii fondurilor comunitare: amnum@rat 14 incubatoare de afaceri într-osingur@ cl@dire. Am vizitat unul }i am dis-cutat cu un cursant; am r@mas cu impre-sia c@ programul e mai mult o pseudoperioad@ de }omaj de înalt nivel. Dar î}iadjudec@ bani! Oare, noi de unde vomimporta for]@ de munc@? Pân@ acum, ne-a venit din Moldova }i din sud. Acum, îns@,au intrat }i ei în criz@. Pe cine vom alege?Cum vom preg@ti popula]ia local@ s@-iaccepte? Care vor fi condi]iile coabit@rii?Mai ales care va câ}tigul economic }isocial? Ei au r@spuns, discutând cu popu-la]ia. La noi cine o va face, mai ales c@putem înv@]a de la ei, de la germani, dela francezi etc.

O subtilitate tehnic@ de comunicare:având o zi liber@, cineva a propus s@ facemo vizit@ la Belfast. Am întrebat partenerul}i }oferul: refuz politicos, de ghea]@. Larecep]ie nu cuno}teau nici o agen]ie carene-ar fi putut ajuta! M-am uitat atent înjur: la TV local@ (Irlandez@), harta pentru

prezentarea vremii ar@ta întreag@ Irland@,f@r@ frontiera cu Irlanda de Nord (remar-ca]i, Irlanda de nord, nu Marea Britanie) }if@r@ localit@]ile din Irlanda de nord. Tele-viziunile locale din „regat”, ar@tau hartaAngliei cu Irlanda, cu frontiera, cu localit@]inumai în zona de nord }i nici una dinIrlanda. Între „unchii” din Anglia }i local-nici înc@ nu s-a stins totul. A}a mi-a s@ritîn ochi insisten]a cu care sunt marcate(}i prezentate) personalit@]ile engleze deorigine irlandez@: s@ se }tie: a fost irlan-dez, chiar dac@ a trebuit s@ tr@iasc@ înregat! Oare noi cum comunic@m despreproblemele noastre: minorit@]i, Basarabia...

{i o lec]ie de economie aplicat@ pri-mit@ de la barmanul „pub”-ului de lâng@hotel: normal, St Patrick! Mi-a explicat c@au o problem@ de percep]ie: el a cump@ratacum câ]iva ani un apartament, în zonacentral@, cu 500 mii lire. A început eraconstruc]iilor, au explodat pre]urile. Valoareaapartamentului a crescut la 3 milioane delire. Dar, a trecut peste ei t@v@lugul crizeiimobiliare din SUA }i Anglia. Pre]ul asc@zut cu 20&, la 2,4 milioane. Nu sepoate convinge c@, la aceast@ investi]ie ela câ}tigat 1,9 milioane, chiar „pierzând”600 de mii! ”{i a}a gândesc to]i }i egre}it”. I-am explicat c@ la noi oricine ar filuat un împrumut de 3 milioane gajând cuapartamentul. Apoi ar fi l@sat banca s@ sedescurce. Dac@ o banc@ are multe astfelde situa]ii va falimenta. La noi nu e nici oproblem@: va pl@ti – conform tradi]iei –bugetul. N-am reu}it s@-l fac s@ în]eleag@.Lips@ de comunicare!

Pe drum spre cas@, i-am dat drep-tate profesorului Ploaie care continu@ s@repete c@ un PIB care cre}te pe baza cons-truc]iilor este nes@n@tos. Cre}te prin con-sum. Adaug: vânz@rile din supermarketuri-le din Moldova care trimit înapoi princump@r@ri de m@rfuri de import comunitar90& din bani trimi}i de rudele care lu-creaz@ în str@in@tate. {i nu e totul: la cepo]i s@ te a}tep]i, când un pu}ti de 4 aniîntreab@ „Ce culoare au electronii?”. Cumva arata viitorul apropiat? Copii cresc tul-bur@tor de repede! N-am avut timp s@-limagin@m...din lips@ de comunicare?!Global@?!

Comunicare social@: reverberan]e irlandeze

dr. Ilie ROTARIU

Imagine feeric@ pe malurile r$ului Liffey (Dublin)

Vechea universitate din Dublin (Colegiul Trinity)

Bursa Monetar Financiar@ }i deM@rfuri Sibiu a primit avizul ComisieiNa]ionale a Valorilor Mobiliare pentrulansarea formatorilor de pia]@. CNVMa remis BMFMS decizia nr. 2490, din03.12.2007, de aprobare a Regula-mentului nr. 5, pentru derularea unuiprogram privind introducerea activit@]iimarket-makerilor pe pia]a reglementat@de instrumente financiare derivate.BMFM Sibiu devine astfel primul ope-rator de pia]@ din România care lan-seaz@ acest tip de activitate. În con-secin]@, din luna ianuarie 2008, pebursa sibian@ vor func]iona primii for-matori de pia]@, existând deja SSIF-uri}i b@nci care }i-au exprimat inten]ia înacest sens. Market-makerii î}i vordesf@}ura activitatea pe toate pie]eleBMFMS, fie ele de ac]iuni sau valuteiar rulajul de la bursa sibian@ a de-rivatelor ar putea cre}te sim]itor. Ca }ifacilitate acordat@ formatorilor de pia]@se remarc@ scutirea de la plata comi-sionului de tranzac]ionare. “Cred c@introducerea primilor market-makeri înpia]a autohton@ de capital de c@treBursa din Sibiu demostreaz@ interesul}i eforturile pe care institu]ia noastr@le face pentru dezvoltarea pie]ei }i

aducerea ei la standardele pie]elor inter-na]ionale, unde market-makerul este oprezen]@ obi}nuit@. Rolul s@u este s@asigure lichiditatea pe anumite tipuride contracte, câ}tigând în special dindiferen]a dintre pre]ul de cump@rare }icel de vânzare”, a declarat dl. TeodorAncu]a, pre}edintele BMFMS. În acela}itimp, "prezen]a formatorului de pia]@ofer@ clien]ilor siguran]a unui pre] decump@rare/vânzare. Concret, investitoriipot s@-}i închid@ pozi]iile mult maiu}or, pentru c@ g@sesc, astfel, contra-partea în pia]@", subliniaz@ dl. DariusCipariu, directorul adjunct al BMFMS.“Prezen]a marke-makerilor va aduce unsuflu nou pie]ei, care va câ}tiga sim-boluri noi, în sensul cre}terii activit@]iipe diferite tipuri de contracte. Implicit,investitorii vor putea s@-}i diversifice,s@-}i extind@ strategiile, iar lichiditateava cre}te”, crede Bogdan Ungureanu,broker la Interdealear Capital

Market maker-ul reprezint@ unparticipant individual care este desem-nat de c@tre o burs@ s@ men]in@ lichi-ditatea }i continuitatea în procesul detranzac]ionare. Ace}tia sunt interesa]ide ob]inerea unui profit, având rolul dea stabili pre]ul instrumentelor tranzac-]ionate. Market-makerii sunt obliga]i,chiar dac@ nu exist@ investitori intere-sa]i, s@ tranzac]ioneze, s@ coteze înpermamen]@ bid-ul si ask-ul, (oferta }icererea) pentru fiecare instrument finan-ciar desemnat, s@ actualizeze pre]urile,încheind, de asemenea, tranzac]ii lapre]urile introduse.

Lichiditate ridicat@, la debutullui decembrie

Debutul ultimei luni de tranzac]ionare

din an a adus, la bursa derivatelor, olichiditate bun@, fiind încheiate 8761contracte din 1340 tranzac]ii, cu o va-loare echivalent@ de 31,6 milioane lei.Conform brokerilor, „în condi]iile uneivolatilit@]i relativ sc@zute, cauzat@ maiales de apropierea scaden]ei, care îiface pe investitori s@ nu mai fie la felde dispu}i la riscuri, volumul de trans-fer a fost unul bun”. Interesul investi-torilor a fost, totodat@, sugerat de cre}-terea num@rului de pozi]ii futures, evi-den]iindu-se deschiderile pe cele mailichide SIF, pe scaden]a martie 2007.„Apropierea scaden]ei îi determin@ peparticipan]ii din pia]@ care vor s@ be-neficieze de viitoarele mi}c@ri ale pre]u-rilor s@ ini]ieze deja strategii de roll-over, în spe]@, mutarea pozi]iilor de pescaden]a scurt@ pe urm@toarea” aumai explicat brokerii sibieni. Plasamen-tele s-au îndreptat din nou în modcovâr}itor c@tre sectorul financiar, DESIF2 impunându-se cu peste 4900 con-tracte. DESIF 5 au generat un volumde 3528 contracte }i s-au plasat pelocul doi, în ierarhia zilei. DETLV aucompletat podiumul }edin]ei cu aproape100 contracte. De}i, pe pia]a interna-]ional@, volatilitatea cota]iei aurului nua fost una ridicat@, printre cele maiample mi}c@ri de pre] consemnate de-a lungul }edin]ei în pia]a futures si-bian@ s-a aflat cea înregistrat@ pe seg-mentul derivatelor pe aur unde uncias-a depreciat cu 40,5 dolari, fiindcotat@ la 745 USD. La închiderenum@rul contractelor realizate pe SIB-GOD decembrie era de 29.

A doua }edin]@ din decembrie aadus o cre}tere de lichiditate pe pia]aderivatelor de la Sibiu, unde, pe fon-dul sc@derilor de pre] ale majorit@]ii de-

rivatelor pe ac]iuni, au fost încheiate12.431 contracte futures }i options, din1452 tranzac]ii, cu 42 & peste volumulde luni. Valoarea rulajului a urcat la45,4 milioane de lei, iar num@rul po-zi]iilor futures s-a men]inut relativ con-stant, la închidere fiind de peste 70.200.Excep]ie de la sc@dere a f@cut contrac-tul derivat pe raportul leu/euro, mone-da unic@ revenind pe cre}tere. Pe par-cursul }edin]ei, euro a fost tranzac]ionat,pentru decembrie, între un minim de3,4949 }i un maxim de 3,5313 lei,punct care a reprezentat }i valoarea dela închidere. Pe fondul mi}c@rii cota]ieipe acest culoar au fost încheiate 185 con-tracte leu/euro cu scaden]a decembrieiar în raport cu valoarea anterioar@ mo-neda european@ a câ}tigat 4,13 bani.Au fost, totodat@, consemnate 20 con-tracte leu/euro pentru scaden]a martie2008 pentru care moneda unic@ a câ}-tigat 2,87 bani ajungând la 3,55 lei. Pertotal, contractul derivat pe cursul leu/euro a atras 205 contracte, ocupând lo-cul trei în topul zilei. Printre derivatele careau bifat cre}teri s-au aflat }i cele pe aur,pre]ul unei uncii crescând pentru finalulanului cu 10 unit@]i, pân@ la 755 USD.Pe primele dou@ pozitii în clasamentulde lichiditate s-au aflat DESIF 2 cu7107 contracte urmate de DESIF 5 cu4889. Astfel, segmentul financiar a do-minat din nou tranzac]iile. Printre remar-catele sesiunii s-au aflat }i derivatele ceau ca active suport ac]iunile BrokerCluj, cu peste 100 contracte.

Randamente consistente pe specula]iile intra-day

Mirecuri, volatilitatea ridicat@ s-a con-stituit ca principal factor al cre}terii de

lichiditate înregistrat@ pentru a doua ziconsecutiv la bursa sibian@ unde volu-mul de aproape 14.000 contracte futures}i options a fost cu 11,3 & mai mare înraport cu cel de mar]i. Num@rul total altranzac]iilor s-a ridicat la 1896 iar valoa-rea rulajului a fost de 50,8 milioane lei.Pre]urile s-au încadrat pe o direc]ie ascen-dent@, profitabil@ pentru investitorii pepozi]ii pe cump@rare. Conform broker-ilor „au existat speculatori long care aupreferat s@-}i marcheze din profiturisc@derea num@rului de pozi]ii reprezen-tând un argument în acest sens”. Pe dealt@ parte, se poate observa cre}tereaatractivit@]ii scaden]ei martie 2008, nu-m@rul contractelor pentru aceasta fiindîn cre}tere, mai ales pe segmentul deriva-telor financiare care domin@ tranzac]iilepe bursa sibian@. În pia]a derivatelor pecursurile valutare, raportul leu/euro cuscaden]a decembrie 2007 a fost deo-sebit de volatil. Astfel, euro a evoluatîntre un minim de 3,4415 }i un maximde 3,547 lei, diferen]a de 10,55 baniasigurând un randament intra-day deaproape 88&, raportat la suma inves-tit@. Euro a fost cotat pentru decembriela 3,5176 lei, în sc@dere cu 1,37 bani.Pentru martie 2008, moneda unic@ afost cotat@ la 3,537 lei, depreciindu-secu 1,3 bani. Contractul SIBGOLD decem-brie a fost, la rândul s@u, tranzac]ionat,uncia apreciindu-se cu 5 dolari, pân@ lavaloarea de 760 USD.

În pia]a derivatelor pe ac]iuni, DESIF2 au trecut pe r@boj o nou@ zi de supre-ma]ie în clasamentul de lichiditate, ajun-gând pe parcursul }edin]ei la un total cea dep@}it 8000 contracte. DESIF 5 au atras5357 contracte, dintre care 3918 pentruultima scaden]@ din acest an, 1339 pen-tru martie 2008 }i 100 pentru iunie.

BURSA AFACERIVINERI 7 DECEMBRIE 2007 7

La bursa sibian@

Anul nou aduce market-makerii la bursa sibian@

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

urmare din pagina 1El recunoa}te c@ ^n ultimele trei

luni s-au purtat cel pu]in patru dis-cu]ii foarte serioase ^n acest sens,dar precizeaz@ c@ "nu avem niciuninteres ^n acest moment s@ vindem,pentru c@ ne putem finan]a ^nc@ prinsistemul bancar".

Compania lucreaz@ ^n prezent cu}apte b@nci, de la care a contractatcredite ^n valoare de circa 30 de mili-oane de euro, adic@ un sfert din v$n-z@rile re]elei Ambient din 2006 (120de milioane de euro). Cifra de aface-ri consolidat@, ce reune}te toate opera-]iunile firmelor din grup, ar urma s@ajung@, anul acesta, la 250 de mili-oane de euro, cu 45& mai mult dec$tanul trecut. Pe viitor, ritmul de cre}-tere ar urma s@ se men]in@, conform luiOlteanu, tot la cote de dou@ cifre, me-dia previzionat@ fiind de 30& pe an.

Interesul poten]ialilor investitoripentru companie nu se datoreaz@ ^ns@

doar evolu]iei v$nz@rilor din ultimiiani, ci }i propriet@]ilor pe care le areAmbient. Astfel, valoarea patrimonial@ acompaniei se plaseaz@, conform unor sur-se din pia]@, la 120 de milioane de euro.

%n noul format, planurile Ambientpentru urm@torii doi ani }i jum@tatevizeaz@ deschiderea a ^nc@ 12 centrecomerciale, care s@ completeze re-]eaua actual@ de 14 centre de dimen-siuni mari, 17 magazine }i dou@ de-pozite logistice. %n total, compania }i-a bugetat pentru acestea investi]ii de139 de milioane de euro. Planurilevizeaz@ deschiderea a unuia sau adou@ centre comerciale mari, cu supra-fa]@ de peste 15.000 mp, restul spa-]iilor urm$nd s@ fie de dimensiunimedii (^ntre 10 }i 15.000 mp) saumici (sub 10.000 mp).

[inta celei mai recente investi]iia fost Capitala, unde, ^n octombrie, afost deschis un depozit logistic pen-tru sudul ]@rii. Clien]ii viza]i sunt fir-mele de construc]ii, antreprenorii }idezvoltatorii de proiecte imobiliare.Este al doilea depozit, dup@ cel de laSibiu, inaugurat ^n urm@ cu trei ani.Pasul f@cut ^n Bucure}ti este ^ns@ unact prin care compania arat@ c@ nuse teme de concuren]@, ^n Capital@fiind prezente toate re]elele str@ine con-curente. "Nu a fost o investi]ie foartemare, pentru c@ este ̂ ntr-un spa]iu ̂ n-chiriat", precizeaz@ Dan Olteanu. Acum,compania are deja ^n Bucure}ti o su-

pra]at@ total@ de v$nzare de 25.000metri p@tra]i, peste 50 de angaja]i }io flot@ de peste 30 de ma}ini. Cen-trul logistic este doar primul pas, ur-m$nd ca magazinele cu sigla re]eleisibiene s@ completeze peisajul bucu-re}tean de bricolaj.Pe o pia]@ estimat@ la peste 700 demilioane de euro, re]elele rom$ne}tide bricolaj ^}i ^mpart teritoriul ^nfunc]ie de regiuni: Ambient Sibiu(Transilvania), Dedeman Bac@u (Mol-dova), Tiger Amira Bihor (nord-vest}i Stelcati Constan]a (sud-est). Aces-tora li se adaug@ Arabesque, dis-tribuitor de materiale de construc]ii}i finisaje, controlat de omul de afa-ceri Cezar Rapotan, cel ce a adus ^nRom$nia }i re]eaua de magazine Mr.Bricolage. Evolu]ia Ambient este ^ns@ compara-bil@, cel pu]in ^n ce prive}te volumelede v$nz@ri, cu cea a principalilor com-petitori str@ini. Re]eaua german@ Prak-tiker a realizat, ^n 2006, o cifr@ deafaceri de peste 153 de milioane deeuro, ^n cre}tere cu 56,4& fa]@ de2005, iar v$nz@rile francezilor de laBricostore au crescut, ̂ n acela}i inter-val cu circa 70&, ajung$nd la 142de milioane de euro. Au preten]ii lao cot@ de pia]@ c$t mai mare }i altecompanii, ca bauMax sau Hornbach,care a deschis primul magazin ^nCapital@, ^n urm@ cu patru luni. “Noinu suntem ^n competi]ie cu maga-

zinele de tip do-it-yourself, iarPraktiker sau Baumax reprezint@ pen-tru noi o concuren]@ ^n mic@ m@-sur@”, sus]ine Dan Olteanu. El spunec@ Ambient se adreseaz@ mai cu sea-m@ firmelor de construc]ii }i spe-ciali}tilor ^n domeniu – de la ingineri}i p$n@ la arhitec]i sau zugravi. %nplus, pentru a se diferen]ia de re]e-lele interna]ionale de bricolaj, Am-bient a preferat s@ pun@ accent peserviciile din magazin. "Adev@ra]ii no}-tri concuren]i nu sunt retailerii multi-na]ionali, ci magazinele specializate –gen Mobexpert, pe segmentul de mo-bil@, Romstal - pe instala]ii, Delta De-sign - pe ceramic@", consider@ DanOlteanu.De anul viitor, Ambient va mar}a }ipe partea de produc]ie, iar Ioan Cio-lan vrea s@ conving@ furnizorii str@inis@ produc@ ^ntr-un parc industrial laM$r}a, la 12 km de Sibiu. ”Vindem20& din produc]ia de mobil@ a Pana-

dor Germania, de exemplu, care arefabrici ^n Germania }i ^n Finlanda. Dece s@ nu produc@ }i ^n Rom$nia?",se ^ntreab@ Dan Olteanu. Cre}tereaeficien]ei, at$t pentru furnizor, c$t }ipentru Ambient, ar fi argumentul prin-cipal pentru instalarea unor linii deproduc]ie ^n apropierea centrului lo-gistic din Sibiu. Produc]ia este, defapt, un exerci]iu deja aplicat de gru-pul Ambient, care a ^nfiin]at de maibine de doi ani o societate mixt@ cuo companie austriac@ din domeniulproduselor metalurgice, VoestalpineAmbient Stahlhandel. "Am ^nceput s@taton@m acest domeniu", spuneOlteanu, care adaug@ ^n cur$nd vorfi lansate invita]ii furnizorilor s@ dez-volte ^n parteneriat spa]ii de pro-duc]ie ^n parcul industrial de la M$r-}a. Ca interval de timp, reprezentan-tul companiei estimeaz@ c@ un an-doiar fi suficien]i pentru a pune peroate }i acest proiect.

BricolajBricolajUn singur acoperi}

Ileana ILIE

PREMII VINERI 7 DECEMBRIE 20078

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Prim@ria Sibiului sc@ldat@ de luminile s@rb@torilor

La salonul Mondial de Inventic@“Innova-Energy”, desf@}urat între 22-25noiembrie, la Bruxelles, Capitala Cultural@European@ a fost reprezentat@ deUniversitatea “Lucian Blaga”, atât încadrul forumului Univesit@]ilor Europene,cât }i în cadrul salonului de inventic@.La acest târg de importan]@ major@, aufost expuse peste 6000 de inven]ii, din-tre care România a avut un num@r de41 de inven]ii. De asemenea, mai multe

univesit@]i din ]@ri precum Belgia, Fran]a,Spania, România, China, Japonia }i-auprezentat programele, într-un spa]iu spe-cial amenajat în cadrul târgului.

Târgul, având deja o tradi]ie con-sacrat@, al@turi de cel de la Geneva seadreseaz@ profesioni}tilor }i publiculuiinteresat de inova]ii în toate domeniile,de la construc]ii, diverse sisteme }i dis-pozitive mecanice, la medicamente }itratamente împotriva cancerului.

Universitatea “Lucian Blaga “ dinSibiu a fost reprezentat@, la acest pres-tigios târg, prin directorul Departamen-tului pentru Protec]ia Propriet@]ii Inte-lectuale al ULBS, conf. univ. dr. ing.}i ec. Mihail [Î[U, de la Facultatea deInginerie "Hermann Oberth", }i Ilie BANU,student al Facult@]ii de {tiin]e Economice,reprezentantul studen]ilor în BiroulSenatului Universit@]ii “Lucian Blaga” dinSibiu – responsabil de prezentarea uni-versit@]ii în cadrul Forumului Uni-vesit@]iilor Europene.

Pentru a sublinia importan]a târ-gului, diverse personalit@]i au fostprezente }i au sus]inut conferin]e, princare atr@geau aten]ia asupra importan]eidomeniului. Astfel, al@turi de primul-mi-nistru, dl. Guy Verhofstadt, au participat}i o serie de mini}tri din diversedomenii, ambasadori, directori de depar-tamente din cadrul Comisiei Europene ,cât }i membri ai guvernelor ]@rilor par-ticipante.

În fiecare an, EUREKA INNOVAENERGY cuprinde în competi]ie, pesec]iuni, cele mai reprezentative inven]iidin toat@ lumea, iar jurizarea este rea-lizat@ de comisii interna]ionale carecoopteaz@ nume de rezonan]@ în cer-cetarea }tiin]ific@.

În cadrul unei ceremonii deosebite,

dl. Grégoire Clerfayt, ministrul Mediului}i Energiei pentru regiunea Bruxelles, aacordat premiile pe diferitele sec]iuni par-ticipante, precum }i premii speciale.Universitatea «Lucian Blaga» din Sibiua ob]inut, în urma aprecierii juriului, untitlu semnificativ }i onorant, Medalia deaur EUREKA INNOVA ENERGY, autoriiinven]iei primind, în acela}i timp, cali-tatea de invita]i permanen]i la saloanele

interna]ionale de inventic@. Premiul a fostatribuit pentru inven]ia "Device for mag-netic activation of the electro-erosionprocessing", autori [Î[U Aurel Mihail,NANU Dan, OPREAN Constantin, [Â[UGh. Aurel.

Evenimentul a fost imediat prelu-at de presa belgian@ }i de posturile inter-na]ionale TV, Euro News, CNN }i celena]ionale belgiene. (reporter)

Medalie de Aur adus@ Univesit@]ii “Lucian Blaga“Salonul Mondial de Inventic@ Innova-Ennergy,

[^]u Aurel

Ilie Banu ^mpreun@ cu [^]u Aurel, la salon