S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„{coala trebuie s@ te înve]es@ fii propriul t@u dasc@l, celmai bun }i cel mai aspru”

Nicolae Iorga

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 276 anul 6 vineri, 10 septembrie 2010 1 RON

Final de var@ cu n@b@d@i într-o Românie altminteri paralizat@de frica zilei de mâine. {i de neputin]a de a g@si }i aplicaprograme anticriz@ cu efect concret, m@surabil. În asemeneaîmprejur@ri, fire}te c@ cea mai la îndemân@ metod@ r@mânecea a revopsirii gardurilor cu bidineaua politicului. Remaniereaguvernamental@, pus@ la cale exact atunci când s-ar fi impuso stabilitate a echipei aflat@ la pupitrul economiei române}ti,face parte pân@ la urm@ din arsenalul mijloacelor de salvarea intereselor politice în detrimentul continuit@]ii unor m@suricare, cel pu]in declarativ, trebuiau s@ gestioneze datoria pu -blic@ }i s@ readuc@ sistemul financiar pe linia de plutire.Pentru c@, întrebarea crucial@ este ce ne poate aduce nou unguvern „cârpit” sub presiunea sondajelor de opinie privindinten]ia de vot a aleg@torilor români nemul]umi]i profund decre}terea exponen]ial@ a birurilor }i de mereu amânata promi-siune c@ vom tr@i mai bine?

Strategie de avariepentru români:

austeritate pe pâine

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

Schack August Steenberg Krogh (1874 - 1949)

a fost medic }i zoolog danez, cunoscut pentru anumite descoperiri

în domeniul fiziologiei }i mai ales pentru formularea principiului lui Krogh.

... M@ num@r printre cei care consider@ Imperiul Roman cao etap@ prim@ a globaliz@rii, în sensul, mai ales, de circu-la]ie liber@ a m@rfurilor, a capitalurilor }i oamenilor. Unimperiu întins pe 3 continente }i care a oferit, cu genero -zitate }i considerabil civilitate }i civiliza]ie, o „pax romana”de un fel aparte teritoriilor cucerite de Roma. Mai ales încondi]iile vestitei seduc]ii de c@tre civiliza]ia roman@ a unorciviliza]ii apreciate ca inferioare, dac@ nu exclusiv oricumîn mai multe din elementele lor principale – cultur@, drept,cutume, habitat, urbanism, func]ionalit@]i, proprietate, }.a.Într-un editorial al unui num@r special consacrat acesteicomplexe probleme de „Cum mor imperiile – de laAlexandru la Habsburgi”, }i, în spe]@ globaliz@rii, revistaL'Histoire clama: „Imperiul roman, referin]@ universal@,acest regim inventat de August pentru a dilata putereaRomei la scara lumii cunoscute }i care a }tiut, pân@ laun anume punct, s@-i gestioneze «nem@surarea» acordânddrept de cet@]enie tuturor oamenilor liberi, de la Tamisala Oronte, deschizând pentru decenii o arie de paceîmprejurul Mediteranei”.

Un grup de cercet@toride la Harvad au f@cutacum câ]iva ani un studiucelebru legat de impac -tul acordurilor cu FMIîn ]@rile emergente. Con -cluzia era c@ dup@ înche-ierea unor acor duri cuFMI în anii urm@toricre} tea inciden]a cazu -rilor de tuberculoz@ în]@rile respective. Numaibu n@ aceasta concluzie

pentru to]i criticii ideologici ai Fondului

Pu]in paradoxal@ }i într-o anumit@ m@sur@for]at@, aceast@ al@turare a FMI-ului cu Tbc-ul. Celeg@tur@ are una cu alta? Simpl@: închierea unoracorduri cu FMI aduce constrângeri bugetareceea ce face ca sistemul de s@n@tate s@ fieprimul afectat de reducerile pe care guvernele încauz@ le realizau pentru aducerea deficitelor laniveluri mai mici.

FMI }i Tbc

continuare ^n pag. 7

Dan POPESCU

A fi sau a nu fi… în aer !

Gândurile mele sunt de-avalma. Dar cred c@ a}asunt gândurile oricui î}ipune între b@ri existen]iale:o me teahn@ prosteasc@ }igrea. Nu din cele legatede Providen]@, ci de traiulzilnic. La care între b@ri,bineîn]eles, nimeni nupoate r@spunde. Ce se vaîntâmpla cu România ?Cât de departe se va

ajunge, de data aceasta ? Când nu ne va mai fi ru}inecu identitatea noastr@ ? Când vom avea }i noi unnivel de trai decent ? continuare ^n pag. 2

Vedere din Bruxelles

Impactul politicii monetare asupra politiciide finan]are a companiilor rom$ne}ti

pe perioada crizei (III)

student@ Adina-Elena LAZAR

student@ Maria-Ramona BRANGA

Petru-Ovidiu DMBR~VEANU

Dan-Alexandru POPESCU

pag. 8

Dou@ etape esen]iale ale globaliz@rii

pag. 6

Solilocvii de duminic@

Bucure}ti - Guvernul Rom$niei

continuare ^n pag. 4

Dan SUCIU

dr. Lucian BELA{CU pag. 7

Revizuirea StrategieiLisabona post-2010

din perspectiva cadruluigeneral al UE-2020 (I)

O remarcabil@ carte despre corup]ie, pegr@, politic@

}i societateDan Popescu pag. 5

Cl@direa - F.M.I.

POLITICI2 VINERI 10 SEPTEMBRIE 2010

urmare din pag.1{i nu m@ refer la mine, personal, cila majoritatea popula]iei, la cei care-}i num@r@ b@nu]ii s@ pl@teasc@ fac-turile, la cei care nu }i-au maischimbat puloverul de 20 de ani (}ine mai întreb@m, atunci, de ce estegreu s@-}i schimbe tabieturile…), lacei care merg prin supermarketuridoar ca s@ se simt@ vii, s@ simt@ c@sunt parte a civiliza]iei de consum,achizi ]ionându-}i pâinea, zah@rul }iuleiul pentru toat@ s@pt@mâna (}i s@nu zâmbi]i de tonul populist, pentruc@ sunt mul]i ca ei, prea mul]i), lacei care rar ies din ]ar@, iar când ofac, gestul devine ca schimbatul înhainele de s@rb@toare duminica,adic@ o pl@cere trec@toare, dup@ careurmeaz@ iar seria de priva]iuni coti-diene, la cei de la sate (nu cunoscultimele statistici, dar cu siguran]@sunt peste jum@tate din popula]ia]@rii), aceia care n-au canalizare }idrumuri pietruite –nu îndr@znesc s@spun asfaltate–, care n-au medici deurgen]@, dar care nu-i au nici m@carpe cei de necesitate curent@, care nuau timp s@ viseze la UniuneaEuropean@ ca la o confedera]ie destate cu idealuri }i interese comune,precum în frumoasele declara]ii aleP@rin]ilor fondatori, pentru c@ suntpreocupa]i de consecin]ele schim -b@rilor climatice, mai dihai decâtpoliticienii de la Bruxelles, la ceic@rora le pleac@ nepo]ii }i copiii s@lucreze la patron, în str@in@tate, darpe euroi, }i r@mân singuri s@ ve -gheze asupra caselor p@r@site }ip@r@ginite, la tân@ra genera]ie, edu-cat@ cu dor de duc@ }i dispus@ în a-}i sacrifica studiile pe CV, doar cas@ prind@ o ocazie }i s@ fug@ înlumea larg@, la cei care deschid tele-vizoarele doar ca s@ se uite dac@ aucâ}tigat la Super Bingo, la cei care,tr@ind la bloc, unii peste al]ii, încon-jura]i de mizerii }i betoane, seînr@iesc cu zile, preluând modeleledesuete ale }mecherilor descurc@re]idin jur, la aceia care se manifest@zgomotos, cum }tiu ei mai bine, c@doar a}a po]i supravie]ui, acei mito-cani specifici, lua]i în derâdere înshow-urile publice, dar admira]i pefuri} (dac@ asta putem numi brandna]ional), la acei pensionari mazili]i,nu de c@tre o guvernare sau alta, la

fel de proaste, în ansamblu, ci de unîntreg sistem care dispre]uie}te fiin]auman@, la cei care-}i p@streaz@ spe -ran]a, dar sunt în}ela]i zi de zi înpropriile lor a}tep t@ri, la cei care î}ip@r@sesc ]ara, dar se întorc mereuaici, cu gândul c@, la un moment dat,va fi mai bine, dar se r@zgândescrepede }i î}i folosesc biletul deîntoarcere, dezam@gi]i de mediu, la ceicare (înc@) r@mân }i muncesc înRomânia, dar se izoleaz@ în fa]aecranului –aparent singura distrac]ie–,în casa lor, în curtea lor, în cercul lorde prieteni, în }pri]ul de var@, îngr@tare }i-n miros de mici, înînjur@turile lor, în invidia }i-n altruis-mul lor ocazional, în ura fa]@ deguvernan]i. Statul a încetat s@ maireprezinte o garan]ie, un vector, unsimbol, vorbind de stabilitate }i pro-gres, de prosperitate, de ordine }iarmonie social@, ci inamicul public nr.1 al cet@]enilor, parafrazând o formul@de succes. Statul e hulit la drumulmare, statul e de vin@ pentru inunda]ii,statul n-are bani s@ le dea oamenilor,statul e criticat din cauza crizei, stat-ul e cel mai batjocorit }i singura sol-

idaritate de care am putea fi capabili,ast@zi, este cea împotriva acestui statr@u, hr@p@re], du}man al poporului. Stau comod într-un avion al com-paniei Blue Air, o diminea]@ senin@ deiulie. Peste o treime dintre locuri ocu-pate. Dotarea Sibiului cu un aeroportinterna]ional este, cu adev@rat, o marerealizare. Demn@ de secolul în caretr@im. Câteva destina]ii, dar încer ci s@-]i asiguri leg@turile convenabile }i, ast-fel, evi]i drumul lung }i obositor pân@la Bucure}ti (peste opt ore cu trenul,care, în general, are întârziere, sauvreo patru ceasuri }i jum@tate cuautocarul, suportând rigorile lipsei deautostr@zi). M@ conversez cu un stew-ard simpatic (n-ar trebui ca to]i/toates@ fie a}a ??), acesta povestindu-micum face «naveta» prin aer, în toat@Europa. Dus-întors în aceea}i zi –Germania, Italia, Spania, MareaBritanie –, ceea ce pare un simplu jocde glezne: pleci de diminea]@ }i teîntorci la prânz, la fel de odihnit. Estemai simplu s@ traversezi ]@ri aflate lamii de kilometri dep@rtare, prinv@zduh, decât s@ parcurgi câ]iva zecide km, distan]a dintre dou@ ora}e, pe

un drum na]ional ! Ce mai po]i s@ construie}ti, cu o po -pula]ie m@cinat@, fizic }i psihic, deunica grij@ a supravie]uirii ? Ce maipo]i construi, trainic în timp }i de cal-itate, când p@store}ti (adic@ tu, guver-nantul de la butoane, care e}ti !) unpopor s@rac }i pesimist, dec@ zut dindrepturile sale inalienabile, cu un gradinfim de încredere în ziua de mâine ?Când omu-i trist }i ab@tut, nu maipoate munci cu spor, nu d@ randa-ment, face lucrurile haotic, cunep@sare, gre}it. Când îi tot tai dinsalariu, l@sând la o parte baza sc@zut@de salarizare, am@gindu-l c@-i va fi maibine cu bani mai pu]ini, s@ nu tea}tep]i s@ reac]ioneze normal. Va deviainevitabil de la comportamentul luiobi}nuit, iar nefirescul situa]iei, care vaproduce, la rândul ei, un întreg }ir alabaterilor, va deveni o normalitate vici-at@, bolnav@. Rezultatul: pervertirea va -lorilor autentice }i involu]ie, c@ destagnare a fost deja vorba. Nu credc@-i român care s@ nu fi folosit expre-sia: «Ȋn ce ]ar@ tr@im !», azvârlind-ocu n@duf, ofticat, c@tre posteritate.Iarna ne ia mereu pe nepre g@tite, criza

ne ia pe nepreg@tite, boli, cutremur,inunda]ii, toate ne-ar lua pe nepre g@tite,secolul actual ne-a luat pe nepreg@tite.Iar politizarea r@mâne, con stant, flageluldevastator, care decim@ suflete, ambi]ii,perspective. Ast@zi, din p@cate, nu maipo]i gândi pozitiv. Nu, dac@ deschizitelevizorul. Nu, daca te ui]i atent la flu-tura}ul de salariu. Nu, dac@ pui lasuflet toat@ harababura înconjur@ toa re.Nu, dac@ tot compari societatea româ -neasc@ cu cea din Occident. Mai binenu mai gândi deloc, c@ oricum nu-idai de cap. Nu po]i ghici viitorul.Deocam dat@, prezentul arat@ r@u. Iarviitorul nu-l po]i cl@di decât înfunc]ie de acest peisaj atins incurabilde recesiune, de ceea ce s-a întâm-plat }i de ceea ce continu@ s@ seîntâmple, într-un mod fatidic. Deceea ce s-a f@cut, sau nu s-a f@cut.Pentru c@, în teorie, po]i s-o iei dela cap@t, imagina]ia nu cost@ penimeni, dar în realitate e imposibil,iar calculele te arunc@ înapoi în tre-cut. Adic@ în prezentul continuu.Smart flying: îmi place conceptul.Simplu }i la obiect. Ca un adev@ratmotto de ]ar@. Smart living !

dr. Dan-Alexandru Popescu

A fi sau a nu fi… în aer !

Aeroportul din Bruxelles

Bruxelles - Grand Place

urmare din pagina 1Ne putem a}tepta oare ca

remanierea s@ nasc@ o nou@ strate-gie economic@ salvatoare, o politic@clar@ }i eficient@ de stimulare aeconomiei reale, alta decât stereoti -pia obsesiei t@ierii cheltuielilor, deoriunde }i oricum, numai austeritates@ fie? Este greu, dac@ nu imposibilde crezut, c@ noul ministru definan]e va schimba macazul politiciifinanciare b@tut@ în cuie de predece-sorul s@u, demonstrând c@ }tie s@fac@ bani în plin@ criz@ nu exclusivprin m@suri opresive, ci prin }tiin]ade a încuraja, prin m@suri legislativecoerente, mediul antreprenorial, princonstruc]ia unui buget croit dup@cerin]ele ]@rii }i nu dup@ indica]iileFMI. {i care s@ porneasc@ de lasursele de venit, iar nu de la ghiloti-na cheltuielilor. Este utopic s@ speric@ proasp@tul ministru al Economiei,chiar dac@ este un sibian onorabil,va putea s@ reporneasc@ motoareleunei economii r@v@}ite }i anemiate,dup@ rateurile binecunoscute aleînainta}ului s@u.Dincolo, deci, de fardarea uneiechipe guvernamentale puternic mar-cat@ de e}ecurile r@sun@toare înb@t@lia cu criza }i recesiunea, ar tre-bui s@ se fac@ sim]it@, m@car în cea-sul al doisprezecelea, o modificarefundamental@ de optic@ în abordareasitua]iei economice extrem de dificil@pe care o parcurgem, renun]area lametode }i practici simpliste, primitiveîn favoarea unor strategii de anver-gur@. Nu te po]i crampona la nes-fâr}it de ideea t@ierii cu orice pre] acheltuielilor, f@când abstrac]ie de fap-tul c@ suntem s@raci nu numai caurmare a crizei, ci pentru c@ avemprobleme în structura economiei,pentru c@ avem cel mai mic procentde colectare a taxelor }i impozitelordin UE, cel mai mare nivel aleconomiei subterane, etc.De ce s@ ne concentr@m doar pet@ierea pensiilor, salariilor, ajutoarelorsociale }i subven]iilor în s@n@tate }iînv@]@mânt, când am putea s@ nepreocup@m prioritar de cre}tereaveniturilor la buget prin îmbu -n@t@]irea politicilor de colectare ataxelor }i impozitelor legale?Guvernan]ii no}tri se fac pur }i sim-plu c@ nu observ@ c@ bugetulRomâniei, cu o cot@ de colectare de32 la sut@ din PIB, are la dispozi]iecei mai pu]ini bani dintre bugetelestatelor europene, media UE fiind de42,2 la sut@. Numai în privin]a taxeipe valoarea ad@ugat@, de}i cotalegal@ în 2009 a fost de 19 la sut@(o, tempora!), rata implicit@ (calcu-lat@ ca raport între încas@rile de TVA}i consumul privat) a fost de circa10 la sut@, una dintre cele maireduse din Europa. Iar în loc s@strâng@ banii cuveni]i pentru a ali-menta un buget sec@tuit, statul apreferat din nou o m@sur@ simplist@}i pompieristic@: a crescut TVA la 24la sut@ ceea ce va provoca un nouval de scumpiri cu consecin]e nefas -te asupra consumului }i, indirect,asupra încas@rilor la buget. Ba}catenta]ia crescut@ a evaziunii fiscale.Este doar un singur exemplu dinsuita de m@suri contraproductiveprin care, practic, amân@m de bun@voie }i nesili]i de nimeni, momentul

ie}irii din recesiune. Dar }i al]i factoriinterni cu ac]iune negativ@ î}i punamprenta pe degringolada m@surilor }istrategiilor anticriz@. Este de a}teptat,de pild@, ca din semestrul 2 al aces-tui an s@ se fac@ sim]it@ diminuareasalariilor bugetarilor. Aceasta va afec-ta puternic consumul familiilor, }tiutfiind c@ ponderea consumului în ce -rerea agregat@ este mai mare înRomânia decât în cele mai multeeconomii din UE. Pe de alt@ parte, înperspectiva apropiat@ nu este dea}teptat o cre}tere semnificativ@ avolumului de investi]ii, întrucât firmele,cu capital majoritar autohton sau cucapital str@in, continu@ s@ se confruntecu restric]ii de creditare majore }i nicinu dovedesc un apetit pentru a faceinvesti]ii. O astfel de tendin]@ corobo-rat@ cu diminuarea drastic@ ainvesti]iilor str@ine }i cu vitregireainvesti]iilor publice (logic@ în condi]iileîn care banii nu mai ajung nici pen-tru pensii }i salarii) descriu o situa]iecomplicat@ }i f@r@ ie}ire.Care ar mai fi în aceste condi]ii}ansele României }i ale guvernuluirecent remaniat? Pe una dintre ele sebate mult@ moned@, dar aici vorb@riademagogic@ cople}e}te faptele. Estevorba de accelerarea absorb]iei fon-

durilor europene. Se face mare caz decele 30 de miliarde euro puse la dis-pozi]ia României, numai s@ mergems@ le lu@m. Dar cum la omul s@racnici banii nu trag, România seînc@p@]âneaz@ s@ confirme din plinstr@mo}easca noastr@ zical@. Fapteste c@, din nefericire, sun tem }i înprezent singura ]ar@ care a aderat laUniunea European@ dup@ 2004 aflat@în pozi]ia de debitor net, luând încalcul doar fondurile postaderare.Prin urmare, }an se minime pentruvreun reviriment...Cea de-a doua speran]@ se leag@ deve}tile bune care vin dinafara ]@rii.Într-adev@r, economiile unor ]@ri pre-cum Germania, Cehia, Polonia,Turcia – din zona european@, dar }iale altora de pe Mapamond, caBrazilia, China, India, Canada, par s@fi sfidat recesiunea }i s@ fi ie}it cubine din ea. Acesta este un factorcare ar putea favoriza }i dinamizaexporturile române}ti de bunuri }iservicii. Întrebarea este dac@ vom }tis@ valorific@m aceste oportunit@]istrân}i fiind noi în}ine în chingileunor complicate probleme antre-prenoriale }i structurale. În alt@ordine de idei, inutil s@ mai încerc@mdezlegarea unui mister ap@s@tor: cum

de al]ii sunt imuni la recesiune, învreme ce noi ne d@m duhul?Iar dac@ din aceste dou@ direc]ii nu vaveni semnalul a}teptat al reabilit@rii,atunci chiar c@ nu ne mai r@mânedecât „strategia” p@guboas@ a falitului:traiul pe datorie, noi împrumuturi pen-tru a pl@ti vechile împrumuturi }i a-]iasigura m@car supravie]uirea. Câtu}ide pu]in întâmpl@tor, guvernul anti-criz@ al României contureaz@ dejaunica solu]ie anticriz@ pe care o are laîndemân@. Adic@, o nou@ centur@ desiguran]@ constând într-un împrumutde 7 miliarde euro. Practic, un acordprin care statul s@ intre pe o plat-form@ interna]ional@ care-i va permites@ acceseze, pe termen mediu, împru-muturi de pân@ la 7 miliarde euro,prin obliga]iuni cu scaden]e între 7 }i10 ani, primii bani urmând a fi atra}iîncepând chiar cu octombrie viitor.Dar asta nu e totul: afl@m c@, într-odiscu]ie particular@ cu Jeffrey Franks,pre}edintele Traian B@sescu ar fim@rit miza acestui joc extrem depericulos pentru viitorul ]@rii.Oricum, înc@ un împrumut masiv, încondi]iile în care statul avea definan]at, numai anul trecut, o dato-rie scadent@ de 2 miliarde euro într-o singur@ lun@, iar de anul viitor se

adaug@ returnarea e}alonat@ a ban-ilor împrumuta]i de la FMI !Conform unor declara]ii oficiale, acce-sarea acestui nou împrumut reprezint@principala ]int@ strategic@ a guvernuluipentru perioada imediat urm@toare.Nici un cuvânt despre misteriosulpachet de m@suri economice anticriz@„clocit” de comisia Coali]iei deguvernare, a c@rui dat@ de lansare aexpirat de dou@ luni }i ]inut se pareîn sertare pân@ la o dat@ calculat@func]ie de }ansele adopt@rii unei even-tuale mo]iuni de cenzur@. Dar, dândCezarului ce-i al Cezarului, trebuie s@men]ion@m c@, în aceea}i manier@, }iOpozi]ia ne amenin]@ cu un pachetanticriz@ alternativ@ la cel guvernamen-tal, dar anun]at }i el undeva c@tresfâr}itul anului. Deci, tot politica, bat-o vina, }i intere-sele legate de accesul la putere auprioritate. Ce conteaz@ o amânare decâteva luni a unor programe urgenteanticriz@, când am avut norocul s@mai g@sim ni}te miliarde de euro deîmprumut pe pie]ele financiare inter-na]ionale }i am mai câ}tigat un r@gazde câteva luni pentru plata pensiilor }ia salariilor? Politica are la noi întâi-etate absolut@, chiar }i atunci când eaeste una falimentar@...

3AUSTERITATEVINERI 10 SEPTEMBRIE 2010

Strategie de avarie pentru români: austeritate pe pâine

Cl@direa Ministerului Economiei }i Finan]elor

Cl@direa B@ncii Na]ionale a Rom$niei

Emil DAVID

urmare din pagina 1M@rfurile, oamenii, în bun@ m@sur@cet@]eni imperiali, capitalurile circulauaici aproape liber. {i mai departe:„La acest vis imperial de teritoriinumeroase dar având, iat@, unanume numitor comun, niciodat@Occidentul nu a renun]at cu adev@rat:a traversat Evul Mediu purtat deCarol cel Mare, vis numit, dincolo deRin, Sfântul imperiu romano – ger-man, a fost reînsufle]it de Napoleon,de multe ori animat de celebra deviz@a Revolu]iei Franceze „Liberté, Ega -lité, Fraternité”, a fost luminat dec@tre Bismarck pentru Wilhelm I,con curat de c@tre ]arul tuturor ru}ilorcare a cules într-un anume fel mo} -tenirea ascenden]ei sale britanice...”...Imperiul roman s-a destr@mat... Iar„efectele libert@]ilor sale” pe teritoriulimperial ca atare, cu pandant, nu depu]ine ori, în mari râuri de sângegenerate de procese, de constric]iieconomice – totu}i, o mare arie aglobalismului de ast@zi }i-a tras }i î}itrage seva }i altfel, nu neap@ratsânge }i constric]ii economice, ci cuprec@dere, seduc]ie – au r@mas. Iat@,dar, globalismul într-o expresie „innuce”, dar în condi]iile în care impe -riile au devenit, în timp, tot mai mult,cochilii de scoici din ce în ce maivide, roase din interior de c@trevigoarea statelor na]iune, factori fun-damentali pentru progres în secolulXIX }i XX. În secolul XXI? Având învedere replierile politice }i mai aleseconomice astfel, posibil... A}adar,Roma - }i nu imperiul mongol al luiGenghis – Han, de pild@, }i acestaîns@ cu un anume rol – ca o etap@de genez@ a globaliz@rii. Dup@ regulilesacro-sancte ale pie]ei, Roma a dat,dar }i a luat, s-a infuzat }i ea cuanume elemente de civiliza]ie alealtora, trebuia de fapt nu doar s@ daiastfel, ci }i s@ iei. Avea ce da dar aavut }i ce lua, de exemplu, cre} -tinismul. Se mai desprinde într-oasemenea lumin@ }i un anume sensmult mai larg, mult mai respirativ alglobaliz@rii, dep@}ind sensibil zonaeconomicului – poate exacerbat@ast@zi }i limitând concep]iile umaniste- }i punând pe un anume plan deînsemn@tate socialul, profitul social.Globalizarea, globalitatea în aceast@direc]ie, cu câ}tiguri sociale, de via]@,de civiliza]ie pentru toat@ lumea, s-av@dit îns@ }i atunci – în mai mic@m@sur@ -, }i se v@de}te }i acum –într-o m@sur@ mult mai mare – ca unveritabil vis. Un vis amendat derigoarea, severitatea, nedrept@]ile }iinegalit@]ile, deseori intrinseci, aleeconomicului, de interesele acestuia,uneori manifestate violent, cu greuputând fi altfel. Mai la îndemân@sunt, ar trebui s@ fie, îns@ expulzareamultor constrângeri, a opresiunii, aumilin]elor provocate unor sau altorculturi. Mai la îndemân@ pot fi opace trainic a}ezat@ dac@ nuperpetu@, }i, cât de cât, o anumeega litate civic@. Din p@cate, }i acesteexpresii de civiliza]ie }i civilitate sunt,chiar }i ast@zi, tot vise. Fapt în dauna

}i deloc în profitul globaliz@rii }iglobalismului în sensul s@u pozitiv, alumanit@]ii...Marile descoperiri geografice consti-tuie cea de a doua etap@ esen]ial@ aglobaliz@rii, a mondializ@rii. Ele audebutat schimbarea destinului Euro -pei }i al Americii, dar }i al Asiei }iAfricii. Marco Polo, un veritabil pio-nier pedestru, iar pe urm@ ChristopheColomb, Vasco da Gama, AmerigoVespucci, conchistadorii, }.a. repre -zentan]i mai ales a trei na]iuni impli-cate în aceast@ mare întreprindere,anume Spania, Portugalia, Italia - l-am putea enumera aici }i pe NeculaiMilescu Sp@tarul, dezvoltând, printrealtele, rela]iile dintre Rusia }i China -, au permis conectarea unor lumi,formându-se }i consolidându-se întimp, o veritabil@ ]es@tur@ planetar@.Rela]iile au fost nu doar dinspreEuropa spre zonele descoperite, ci,deloc în m@sur@ neglijabil@, }i din-spre acestea spre Europa.Dup@ cum arat@ profesorul francezSerge Gruzinski, „Mult mai mult decâto epopee maritim@, marile descopeririau fost }i sunt creuzetul modernit@]iinoastre.” Mai ales dup@ a douajum@ tate a secolului XX, ideea desco -peririlor }i a virtu]ilor lor civilizatoarea dobândit - }i dobânde}te }i acum– noi }i importante sensuri. „Nu esteabsurd s@ ne imagin@m c@ fiin]enumeroase }i societ@]i au a}teptat

venirea caravelelor pentru a exista?”Nu este evident c@ indigenii respec-tivi au descoperit, ei însi}i, în aceea}im@sur@, pe europenii care îi vizitau,îi invadau, îi cucereau? „Dac@ nu amprivi a}a lucrurile, rezumându-nedoar la distrugerea civiliza]iilor din„Noua lume” }i la constituirea comer-]ului cu sclavi negri mai ales întreAfrica }i America, dar }i Europa, arînsemna c@ marile descoperirigeografice }i mai apoi cuceriri relev@doar un bilan] demn de cele marirele ale secolului XX...”, arat@ acela}iSerge Gruzinschi. S@ privim dintr-oastfel de larg@ perspectiv@ acestemari fapte, totu}i. Mondializarea deast@zi ne oblig@, chiar, s@ revizit@mtimpurile de atunci }i de mai apoi, s@examin@m cum întreprinderile spa -niole, portugheze, italiene, dar }ifranceze, germane, etc., pe urm@,precum }i reac]iile pe care ele le-au declan}at peste tot au inaugurato veritabil@ istorie ale c@rei efecte}i repercusiuni le sesiz@m din plinîn prezent......Exist@, dar, dou@ maniere de aabor da trecutul marilor descoperirigeografice }i de al „despr@fui”, ar@taSerge Gruzinski. Prima manier@ con -st@ în a reflecta asupra a ceea ceaceste descoperiri ne-au dezv@luit cuprivire la identitatea noastr@ de euro -peni, mai bine spus cu privire lacon di]ia noastr@ de europeni, mai

precis „felul în care noi nu am în -cetat s@ ne proiect@m de cinci sec-ole în ce prive}te întinderea globului,cu preten]ia de a-i lua în sarcin@ des-tinul s@u”. Iar a doua ne sugereaz@,ne oblig@ chiar, s@ admitem pân@ laultimele consecin]e, „c@ episodul ma -ri lor descoperiri geografice prive}te înaceea}i m@sur@ amerindienii, asiaticii,africanii, europenii. Suntem, de fapt,în prezen]a nu doar a unei istorii unice,ci în fa]a unor istorii multiple care seîncruci}eaz@, se confrunt@, se inter -}ocheaz@. Este vorba, practic, dar }iteoretic, de o istorie global@, polifon-ic@, al c@rei centru, mutabil totu}i, nutrebuie s@ fie neap@rat }i mereu Eu -ropa caravelelor }i conchistadorilor.”Am devenit astfel construi]i caeuropeni în fa]a restului lumii, uneorial@turi de el, iar alteori contra lui.Deci, ca europeni care am }i preluatsensibil de la restul lumii – în agri-cultur@, plante nutri]ionale, animalede povar@, în ce prive}te extrac]ia }iprelucrarea metalelor, mai alespre]ioase, în ce prive}te filozofia, cul-tura, cutumele – v@dindu-se, odat@mai mult, debuturile mondializ@riinoas tre. Pe un plan însemnat,reac]iile cre}tin@t@]ii latine în fa]acelorlalte civiliza]ii, dar }i reac]iilecelorlalte civiliza]ii în fa]a cre}tin@t@]iilatine. A pune astfel problemaopiniem c@ relev@ un fel necesar dea în]elege, de a stimula globalizarea,

ca proces ce exprim@, libert@]i eco-nomice, ca proces ce exprim@ înprimul rând, interrela]ii, condi]ion@rireciproce, redundan]e pe întregulpalier, }i care trebuie s@ se con-cretizeze, s@ se finalizeze cu efectepozitive pentru toate ]@rile, renun -]ându-se la exploatarea – elegant@,acum, disimulat@, rafinat@ comparativcu formele violente, brutale, impusecu for]a, de acum câteva zeci }i sutede ani – de tip colonial. O „lucrare”care, potrivit unor opinii, a adus maimulte avantaje de partea metropolelordecât cele de partea coloniilor saufostelor colonii, de}i nici avantajele înacest sens nu trebuie „s@rite”. Efectulputernic negativ, îns@, au fost }i suntînc@ structurile deformate pe parteaacestora, ignoran]a, pierderile de per-sonalitate de memorie na]ional@,efectiv obstacole serioase în fa]a unuiprogres necesar, a}teptat, promisdar, din p@cate, înc@ arareori realizat.A}adar, într-un astfel de proces deglobalizare pe care circumstan]ele îldemonstreaz@ ca singurul posibil,f@r@ a d@una „umanit@]ii”, criteriileeconomice trebuie s@ fie asociate,„asortate” cu criterii sociale. Încer-carea de a men]ine o lume a marilordiscrepan]e, s@raci mul]i, iar boga]ifoarte pu]ini, o clas@ medie în di -solu]ie, poate însemna, cu „mari}anse de reu}it@”, sfâr}itul lumii caatare }i nicidecum progresul ei...

DEZVOLTARE VINERI 10 SEPTEMBRIE 20104

c my b

c my b

c my b

c my b

Dan POPESCU

Dou@ etape esen]iale ale globaliz@rii

portul din Hong-Kong

VINERI 10 SEPTEMBRIE 2010 5

c my b

c my b

c my b

C~R[I, MAXIME, ADEV~RURI

c my b

Cartea lui Misha Glenny, jurnalist bri-tanic de renume, „Mc Mafia – Crimef@r@ frontiere”, ap@rut@ de curând înEditura „Curtea Veche” sub egida pu -blica]iei „S@pt@mâna financiar@” relev@o atent@ examinare, bazat@ pe realit@]i}i fapte empirice, a corup]iei }idelincven]ei, a genezei, desf@}ur@rii }ifinaliz@rii, a întrep@trunderii, atât deadânci, dintre corup]ie, politic@, pegr@,securitate }i societate. „Lumea f@ceaprimii pa}i spre liberalizarea pie]elorinterna]ionale }i de bunuri. Corpora]iile}i b@ncile americane }i europene înce-puser@ s@ pun@ mare pre] pe acelepie]e deschise, care pân@ atuncimen]inuser@ un control strict alinvesti]iilor }i al cursului de schimb. Aurmat apoi c@derea comunismului în1989, mai întâi în Europa de Est }iapoi chiar în puternica UniuneSovietic@. În criz@ de idei }i bani,învins în cursa pentru superioritatetehnologic@, comunismul s-a dezum-

flat în câteva zile mai mult decît înzeci de ani. Evenimentul a fost extremde important }i, coroborat cufenomenul globaliz@rii, a declan}at ocre}tere exponen]ial@ a economieisubterane. Nu a r@mas niciun col]i}oral planetei neafectat de acesteschimb@ri economice }i politice...Nenum@rate state s-au trezit aruncateîn acel purgatoriu numit «tranzi]ie», ozon@ ale c@rei grani]e se aflau într-odeplasare permanent@. Supravie]uireaeconomic@ în astfel de zone nepriel-nice însemna de multe ori înf@}careaunei arme }i luarea în posesie aoric@rui bun care permiteasupravie]uirea...” – se subliniaz@ înpreambulul c@r]ii.S-a creat }i s-a dezvoltat, se dezvolt@astfel o „lume nou@”, o lume în caregoana dup@ înavu]ire, cu prec@dereprin spolierea statului, a resurseloracestuia, a }ters }i }terge, de multeori, frontierele dintre pegr@, servicii

secrete obediente, politic, societate,frontierele dintre state, de multe oridintre institu]ii, etc. Ce a mai r@mas}i ce mai r@mâne oare, în asemeneacondi]ii, din teoria }i practica econo -mic@ corecte, din principiile econom-ice corecte? În tot mai mare m@sur@,tot mai pu]in. Pl@titorul? Dincolo decosturile aferente crimei ca atare }iînl@tur@rii urm@rilor ei „vizibile”, dinco-lo de costurile aferente albirii banilor}i averilor, înve}mânt@rii în hlamidaalb@ a cinstei a nu pu]ini deciden]icorup]i, magistra]i corup]i, etc., apl@tit }i pl@te}te din greu omul derând, tot mai s@r@cit, tot mai s@rac,tot mai lipsit de speran]e. Încotro neîndrept@m? Este, de multe ori, greude spus cu un astfel de balastdevenit, practic, „regul@”. O lucrareserioas@ ce merit@ citit@ cu aten]ie...

Dan Popescu

O remarcabil@ carte despre corup]ie, pegr@,

politic@ }i societate

� „Arta de a fi acum atât de îndr@z ne] }i, tot acum,atât de prudent este arta de a reu}i”;

� „În tot ceea ce întreprindem trebuie s@ d@m dou@treimi ra]iunii }i cealalt@ treime hazardului. Cre}te]iprima frac]ie }i ve]i fi considerat ca lipsit de curaj.Cre}te]i cea de a doua frac]ie }i ve]i fi apreciat catemerar”;

� „Oamenii de geniu sunt meteori destina]i s@ ard@pentru a lumina secolul lor”;

� „Trebuie s@ vede]i, s@ auzi]i }i s@ uita]i tot”;

� „Cel mai mare orator al lumii este succesul”;

� „Po]i guverna mai bine oamenii prin viciile lor decâtprin virtu]ile lor”;

� „Inima unui om de stat trebuie s@ fie în capul s@u”;

� „În politic@, o absurditate nu reprezint@ un obsta-col”;�„Politica înalt@ nu reprezint@ decât bunul sim] aplicatmarilor întreprinderi”;

� „Nu exist@ decât dou@ puteri în lume: sabia }i spi -ritul. În]eleg prin spirit institu]iile civile }i religioase.Pe termen lung, sabia a fost mereu învins@ de spirit”;

� „Înva]@ s@ ascul]i }i fii sigur c@ t@cerea produce,adesea, acela}i efect ca }i }tiin]a”;

� „Nobilimea ar fi putut subzista dac@ ea ar fi fostpreocupat@ mai mult de r@d@cini decât de ramuri”;

� „Nu întrerupe]i niciodat@ un inamic care este pecale de a comite o eroare”;

� „Cel mai bun mijloc de a te tine de cuvânt este s@nu ]i-l dai niciodat@”;

� „Se pot afla }i al]i solda]i, numai onoarea pierdut@nu poate fi reg@sit@ niciodat@”.

15 înv@]@turi, devize, sentin]e ale împ@ratului Napoleon Bonaparte

FIRME COMPANII VINERI 10 SEPTEMBRIE 20106

%n perioada analizat@ iulie 2008-decembrie 2009 dinamica crediteloracordate societ@]ilor nefinanciare acrescut considerabil ^n perioada iulie2008-februarie 2009, afl$ndu-se apoipe o pant@ descendent@ p$n@ ^n iulie2009, urm$nd s@ creasc@ u}or p$n@la sfar}itul perioadei analizate.La ^nceputul perioadei de analiz@ va -loarea real@ a creditului neguverna-mental a fost 86483 milioane lei, va -loarea cea mai mare fiind atins@ ^nfeb. 2009, respectiv 99857.8 milioanelei (tabelul 4).Structura pe monede a credituluinegu vernamental, atât cel în lei, cât }i

în valut@, a înregistrat deceler@ri accen-tuate de ritm. Astfel, dac@ la fineleanului 2008 s-au consemnat rateanuale de cre}tere de 16,2 res pectiv28,8&, în iunie 2009 dinamica acobo rât la -4,5 }i res pectiv 3,5&.Ritmul favorabil creditelor în va lu t@ peperioada analizat@ a permis conso li -darea ponderii acestora în totalul cre -ditului neguvernamental p$n@ la59,1& (diagramele 2 }i 3).Instrumentele de politic@ monetar@folosite de noi in analiza impactuluipoliticii monetare asupra politicii definan]are a companiilor pe perioadacrizei au determinat o acordare maimare a creditelor pe termen scurt, ^ncompara]ie cu termenul mediu }ilung (tabelul 5 }i diagrama 4).Politica monetar@, prin intermediul celor2 instrumente, rata rezervelor minimeobligatorii }i rata dob$nzii de politic@monetar@, influen]eaz@ direct politicade finan]are a companiilor ro m$ne}ti,respectiv valoarea real@ a cre dituluineguvernamental acordat socie t@]ilornefinanciare (diagrama 5 }i 6).Pentru a cunoa}te cu exactitate influ-en]a pe care o exercit@ rata re -

zervelor minime obligatorii }i ratadobânzii de referin]@ asupra crediteloracordate societ@]ilor nefinanciare,adic@ pentru a cunoa}te sensul }iintensitatea leg@turii dintre ace}tiindicatori, calcul@m coeficientului decorela]ie Pearson, folosind dateleprezentate anterior (tabelul 1, 2 }i 3).Coeficientul Pearson defineste inten-sitatea legaturii dintre variabilay=creditul neguvernamental si vari-abilele x1=rata dobanzii de politicamonetara si x2=rata rezervelor min-ime obligatorii, in functie de pon-derea pe care o detine variatia lui ydatorita influentei lui x1 sau x2 invariatia totala a lui y. Apropierea de0 ^nseamn@ legatura slab@, iarapropierea de 1 inseamna o legatur@puternic@ (tabelul 6).

Constat@m urm@toarele:-între rata dobânzii de referin]@ }ivolumul creditelor acordate socie -t@]ilor nefinanciare exis t@ o leg@tur@direct@ de intensitate mare, ac]ionânddirect asupra creditelor, prin controlulofertei de credite. Cre}terea ratei do -bânzii de referin]@ va determina cre} -terea creditelor în lei acordate com-paniilor, o situa]ie, a}adar, atipic@.%ntre rata rezervelor minime obliga-torii }i volumul creditelor acordatesociet@]ilor nefinanciare exist@ tot oleg@tur@ direct@, de intensitate maimare decât prima, ac]ionând directasupra creditelor acordate prin con-trolul ofertei de credite. Cre}terea

ratei rezervelor minime obligatorii vadetermina cre}terea creditelor în leiacordate companiilor, confirmând, dinnou, situa]ia atipic@ în care ne afl@m.%n continuare am realizat o functie deregresie prin care putem m@sura vari-abila y=creditul neguvernamental infunctie de variabilele x1=rata dob$nziide politica monetar@ si x2=rata rez-ervelor minime obligatorii (tabelul 7 }i 8).Materialul de fa]@ a încercat s@ pre -zinte impactul politicii monetare asuprapoliticii de finan]are a companiilor româ-ne}ti, analiz@ realizat@ în principal peperioada de început a manifest@riicrizei financiare }i pân@ în prezent;cuantificarea factorilor care ac]ioneaz@asupra politicii de finan]are la nivelmicroeconomic; s@ stabileasc@ sensul}i influen]a acestora. Datorit@ multitudinii de variabile carepot fi luate în calcul, prin comparare}i excludere, au fost re]inu]i acei fac-tori, considera]i de noi reprezentativi,care au putut fi m@sura]i }i cuantifi-ca]i la nivel macroeconomic, la nivelde politic@ monetar@. Astfel, am decisc@ printre cei mai importan]i factoricare ac]ioneaz@ asupra politicii definan]are a companiilor }i care suntapanajul BNR prin politica monetar@exercitat@ de aceasta sunt urm@toa -rele instrumente de politic@ monetar@:rata dobânzii de referin]@ }i rata re -zervelor minime obligatorii. Suntem con}tiente de faptul c@ vari-abila efect din modelul nostru, volu-mul creditului acordat societ@]ilor

nefinanciar e, nu reprezint@ totalitateasurselor de finan]are la nivel de com-panii, dar într-o accep]iune mai larg@putem afirma c@ acesta poate c@p@taforma cea mai reprezentativ@ pentrupolitica de finan]are a companiilor din]ara noastr@. Din analiza statistic@ realizat@ prinintermediul coeficien]ilor de corela]iese observ@ o situa]ie atipic@ manifes-tat@ în toat@ aceast@ perioad@, respec-tiv se observ@ c@ între rata dobânziide referin]@ }i volumul creditelor acor-date societ@]ilor nefinanciare exist@ oleg@tur@ direct@ de intensitate mare,ac]ionând direct asupra creditelor, princontrolul ofertei de credite. De aseme-nea, între rata rezervelor minimeobligatorii }i volumul creditelor acor-date societ@]ilor nefinanciare exist@ toto leg@tur@ direct@, de intensitate mairedus@ decât prima, ac]ionând directasupra creditelor acordate prin con-trolul ofertei de credite. Cre}terea rateirezervelor minime obligatorii va deter-mina cre}terea creditelor în lei acor-date companiilor, confirmând, din nou,situa]ia atipic@ în care ne afl@m.Prin intermediul unui model econo-metric, am calculat o func]ie de regre -sie dintre creditul neguvernamental }ifiecare dintre cele dou@ instrumentede politica monetar@, rata dob$nzii dereferin]@ si rezervele minime obliga-torii }i am aflat ecua]ia conformc@reia se va calcula creditul neguver-namental acordat societ@]ilor nefinan-ciare ^n func]ie de valoarea at$t aratei dobanzii de referin]@ c$t }i aratei rezervelor minime obligatorii. Ca direc]ie nou@ de cercetare ar fianaliza acestei func]ii de regresieprivind corectitudinea indicilorm@sura]i }i verificarea acesteiaprivind rea litatea. Necesitatea de pre-viziune în economie nu ]ine doar deconfortul psihic al subiectului eco-nomic implicat ci este o condi]ienecesar@ (de}i nu }i suficient@) pen-tru eficacitatea }i eficien]a ac]iuniieconomice generice. De asemenea, arfi util s@ analiz@m }i impactul celor-lalte instrumente de politic@ monetar@asupra politicii de finantare a com-paniilor rom$nesti pe perioada crizei.Ast@zi, b@ncile comerciale nu maisunt simple „dispozitive” de interme-diere financiar@ (b@ncile produc }ilivreaz@ produse non-bancare), iarevolu]ia portofoliilor lor de credite dinultima perioad@ reprezint@ unul dintremotivele actualei crize financiareinterna]ionale.

Impactul politicii monetare asupra politicii de finan]area companiilor rom$ne}ti pe perioada crizei (III)

student@ Maria-Ramona BRANGA

student@ Adina-Elena LAZAR

Tabel 4. Credite acordate societ@]ilor nefinaciare ^n lei }i valut@

Tabel 5. Credite acordate pe termen scurt, mediu }i lung

Diagrama 2

Diagrama 3

Diagrama 4

Diagrama 5. Evolu]ia creditului acordat societ@]ilor nefinanciare sub influen]a

ratei rezervelor minime obligatorii

Diagrama 6. Evolu]ia creditului acordat societ@]ilor nefinanciare sub influen]a

ratei dobânzii de referin]@

Tabel 6. Coeficientul Pearson Tabel 7. Func]ie de regresie: credit neguvernamental - rata dob$nzii de referin]@ -

Y = 29284.064 + 1179.771*x1

Rata dob$nzii de referin]@ }i creditul neguvernamental acordat societ@]ilor nefinanciare

Tabel 3. Credite acordate societ@]ilor nefinanciare

Tabel 8. Func]ie de regresie:credit neguvernamental

- rata rezervelor minime -

Y = 31719.309 + 509.349*x2

MONDOECONOMIEVINERI 10 SEPTEMBRIE 2010 7

urmare din pag.1În urma reducerilor, sc@dea calitateaserviciilor, lipseau vaccinurile }i peaceast@ cale cre}tea inciden]a cazurilorde TBC. Desigur, paralela este for]at@chiar dac@ concluzia este corect@.Atunci când apar constrângeri bugetaresevere primul afectat este sistemul des@n@tate. Se aloc@ mai pu]ini bani, ser-viciile scad, medicamentele sunt maipu]ine sau mai slabe. Asta în toate]@rile emergente, acolo unde sistemelede s@n@tate sunt alimentate de fonduridirecte insuficiente iar supravie]uireasistemului depinde de transferuri de labugetul de stat. Acest lucru se întâm-pl@ acum în România. Falimentul sis-temului sanitar este vizibil }i toat@ seriade ve}ti proaste pe care o primim înultima vreme nu este decât efectulproastei finan]@ri din sistem. Un sistemsubfinan]at, la care se asocieaz@ ohemoragie de cadre }i la care s-a gre-vat noua reducere salarial@ de 25&, nuare cum func]iona bine, de vreme cede la început de an a fost subfinan]at.Mai mult, to]i deciden]ii din sistem}tiau c@ banii aloca]i la începutul de anvor ]ine doar }apte luni din cele 12,f@r@ s@ se ]in@ cont de restan]ele deja

acumulate în sistem pentru medica-mente }i alte servicii prestate. Cadovad@, rectificarea bugetar@ din aces-te zile vizeaz@ exclusiv sistemul des@n@tate care va primi aproape 3 mil-iarde de lei pentru a nu colapsa pân@la finalul anului (jum@tate de sum@ suntîns@ datorii mai vechi acumulate în sis-tem). De ce este atât de vizibil@ crizala nivelul sistemului de s@n@tate?Pentru c@ finan]area este la limitarezonabilit@]ii }i în vreumurile bune. Deasemenea, pentru c@ diferen]a întresubfina]are }i lips@ de finan]are se tra-duce în acest caz în victime, sau în ter-meni cvasi}tin]iifici, cre}tere de morbi -ditate }i mortalitate.Adic@ boal@ }imoarte. Iar atunci când adiministrativvorbim de feude în spitale }i autorit@]ilocale }i na]ionale corupte sau/}iincompetente dezastrul este complet. Ce are de-a face FMI cu toate acestea?Studiul în cauz@ este u}or de folosit caargument pentru to]i cei care au p@reripreconcepute despre rolul FMI. Iarasemenea teorii sunt numeroase.Naomi Kein descrie toat@ aceast@ inter-ven]ie a FMI cu reducerile pe care leimpune ca pe o „doctrin@ a }ocului”care vrea s@ impun@ o ideologie apie]elor libere }i a restrângerii statului

în dauna celor defavoriza]i. Cartea esteinteresant@ prin vigoarea criticilor darnu }i prin consisten]a argumentelor. Cuexemple de genul celor mai susasemenea argument@ri revin îns@ înfor]@. Dar toat@ aceast@ retoric@ ]ine larândul ei de o linie ideologic@ }i nu deuna a ra]iunii. Lipsa de finan]are dins@n@tate nu este determinat@ mecanicde un acord stand by ci pur }i simplueste op]iunea cea mai simpl@ pe careun guvern o face atunci când nu maiare fonduri. T@ierea se face simplu, deazi pe mâine, în timp ce o construc]iebugetar@ care s@ prevad@ aloc@ri defonduri ceva mai complicate }i veniturisuplimentare, ca s@ nu mai spunem deo finan]are suplimentar@ a sistemului,sunt toate procese complicate care sefac în timp. Sun@ astfel ca o fatalitate.F@r@ planuri, timp }i bani orice încer-care de a schimba ceva este imposi-bil@ }i din atunci când presiunea cre}te(pentru c@ vine acordul cu FMI) baniise taie de la s@n@tate pentru a respec-ta ]inta de deficit. Pentru România nunivelul pl@]ilor pentru s@n@tate esteproblema (5,5 & angajatori 5,2&angajat) ci modul total necontrolat încare se cheltuiesc ace}ti bani de lasediile construite de CNAS la incapaci-

tatea sistemului informatic de a ]ineeviden]a cheltuielilor de la medicul defamilie pân@ la spitalele de specialitate.De fapt, sistemul de s@n@tate esteexpresia cea mai elocvent@ a haosului}i a dezorganiz@rii administrative. Semanifest@ acut, cu victime }i drame,atunci când apar sc@deri de venituribugetare }i se ignor@ complet atuncicând banii se pot scurge f@r@ preamulte întreb@ri, în ciuda sl@biciunilor de

sistem pe care le vede toat@ lumea. Cerol are aici Fondul? Doar acela de aîncerca o disciplinare a utiliz@rii fon-durilor pentru perioadele când suntbani. Asta presupune t@ieri în perioa -dele grele doar pentru c@ atunci cândnu }tii unde merg banii e bine s@opre}ti hemoragia. De fapt, sistemuluide s@n@tate începe s@ fie subminat înperioadele în care criza este departe.

Dan SUCIU

FMI }i Tbc

De peste 30 de ani, precaritatea con -di]iilor de munc@ }i persisten]a }oma-jului de mas@ în cadrul Uniunii Euro penereprezint@ provoc@ri economice }i politicemajore, care ocup@, în mod invariabil,capul de afi} al preocup@rilor opiniilorpublice na]ionale. Provoc@rile cele maiimportante pe viitor vor fi crearea delocuri de munc@ mai multe }i mai bunepentru cet@]enii UE prin stimulareaac]iunii în mai multe dome nii, respectivcre}terea competitivit@]ii economiei euro -pene inclusiv poten]area rolului IMM-urilor; toate acestea prin intermediul uneieconomii bazat@ pe cu noa} tere }iîndeplinirea obiectivelor în domeniulenergetic }i al schimb@rilor climatice.Aspectele men]ionate s-au reg@sit }ireapar constant în preocu p@rile europene}i prin intermediul Strategiei de laLisabona, ce a fost, de-a lungul timpu-lui, relansat@ }i revizuit@. Astfel, vomavea în vedere firul cronologic al aces-tor demersuri, }i pân@ la stadiul actual.Strategia de la Lisabona a fost decis@în cadrul Consiliului European de laLisabona, din martie 2000, }i î}i pro -punea s@ sus]in@ ocuparea, reformaeconomic@ }i coeziunea social@, cap@r]i ale unei economii fundamentatepe cunoa}tere. Se încerca astfel otransformare radical@ a economieieuropene (Lisbon European Council, 23and 24 ), care s@ poat@ face fa]@noilor provoc@ri induse de globalizare,referitoare la cre}terea interdependen -]elor între state, sporirea presiunilorconcuren]iale, revolu]iei tehnologice dinanii 1990. Se urm@rea, cu prec@dere,

cre}terea competitivit@]ii economieieuropene în raport cu cea a StatelorUnite ale Americii. Demersurile în acestsens au demarat cu o analiz@ asitua]iei de fapt a economiei europeneîn acea perioad@. Printre avantajele pecare le asigura economia UE sunt demen]ionat: o rat@ a infla]iei redus@, orat@ a dobânzii }i deficite publicesc@zute, dar }i o for]@ de munc@ binepreg@tit@ }i sisteme de protec]ie social@eficiente. Punctele slabe se refereau lagradul de ocupare (la acea dat@ exis-tau peste 15 milioane de }omeri) }i lasectorul ter]iar, insuficient dezvoltat,mai ales în ceea ce prive}te telecomu-

nica]iile }i Internetul. Obiectivul strate-gic al Uniunii Europene a fost redat decea mai des citat@ fraz@ a acestui do -cument, anume de a deveni, pân@ în2010 „cea mai dinamic@ }i competitiv@economie din lume bazat@ pecunoa}tere, capabil@ de o cre}tere eco-nomic@ durabil@, generatoare de noilocuri de munca, mai bune, }i carac-terizat@ printr-o mai mare coeziunesocial@ (Lisbon European Council, 23and 24 March 2000).Rezultatele implement@rii acestei strate-gii au fost sub a}tept@ri. Astfel, lajum@tatea perioadei de implementare astrategiei, în unele ]@ri europene situa -

]ia economic@ }i social@ p@rea s@ seînr@ut@]easc@. Spre exemplu, în Germa -nia }i Fran]a }omajul ajunsese laaproximativ 10&, iar cre}terea eco-nomic@, la nivel european, se situa sub2& comparativ cu SUA, ce cuno}tea ocre}tere de peste 3&. Pe de alt@ parte,nu trebuie negat faptul c@, în anumitedomenii, în aceea}i perioad@, s-auînregistrat anumite progrese, a}a cums-a întâmplat cu liberalizarea pie]elor deelectricitate, de telecomunica]ii }i deservicii finanicare. S-a conturat astfel relansarea Strategieide la Lisabona. Evaluarea rezultatelorimplement@rii Strategiei de la Lisabona,în prim@vara anului 2004, a revenitfostului prim-ministru al Olandei, WimKok, care a fost desemnat s@ conduc@un grup de exper]i }i s@ redacteze unraport, cu scopul de a da un nouimpuls Strategiei de la Lisabona. Con -form concluziilor „Raportului Kok” (april,2008), prezentat la reuniunea detoamn@ a Consiliului European dinacela}i an, rezultatele ob]inute au fostdezam@gitoare din cauza „agendei preaînc@rcate, lipsei de coordonare }i a pri-orit@]ilor conflictuale”. Mai mult, rapor-tul sugereaz@ c@ vina principal@ revinestatelor membre, care nu au avut sufi-cient@ voin]@ politic@ de a pune în apli-care reformele necesare atingerii obiec-tivelor Agendei Lisabona.Ca urmare a acestui raport, care sereferea la cre}terea adaptabilit@]ii, spo -rirea atractivit@]ii pie]ei muncii euro -pene, sporirea investi]iilor în capitaluluman (prin înv@]are continu@, pe totparcursul vie]ii), precum }i la cre}tereamobilit@]ii for]ei de munc@, ComisiaEuropean@ a hot@r$t relansarea Stra -tegiei Lisabona - redenumind-o Stra -tegia Lisabona pentru cre}tere }i locuride munc@ (april, 2008) în anul 2005.Aceast@ nou@ abordare urm@rea caaccentul s@ fie pus mai degrab@ peac]iunile ce trebuie puse în aplicare,decât pe obiectivele ce trebuie atinse.De aceea, anul 2010 }i obiectiveleprivind atingerea unei anumite rate aocup@rii sau a unui nivel de cre}tere

economic@, nu mai sunt considerate afi priorit@]i. Comisia European@ }istatele membre au hot@rât ca nouastrategie, structurat@ în cicluri de treiani, s@ aiba ca fundament un partene-riat strâns între ele, iar implementareaei s@ se bazeze pe Programul Comu -nitar de la Lisabona (lansat în iulie2005) }i pe Programe Na]ionale deReform@, actualizate în fiecare an. Îndecembrie 2007, la trei ani de larelansarea Strategiei Lisabona, raportulstrategic al Comisiei concluzioneaz@ c@politicile definite de Strategia Lisabonadau, în sfâr}it, rezultate. Cu toate aces-tea, raportul subliniaz@ c@ „nu toatestatele au întreprins reforme cu aceea}ideterminare” }i c@ reforme în anumitedomenii (deschiderea pie]elor deenergie }i de servicii) au fost imple-mentate mai lent. Raportul, prezentat laConsiliul de prim@var@ din 13-14 mar-tie 2008, considera c@, pentru urm@ -torul ciclu de trei ani, reformele trebuies@ continue a fi implementate, atât lanivel na]ional, cât }i comunitar. Deasemenea stabile}te }i o serie de noiini]iative politice în cele patru domeniiprioritare, identificate în prim@vara anu-lui 2006: investi]ii în oameni }i mo -dernizarea pie]ei muncii, mediul deafaceri, cunoa}tere }i energie }i mediu.Agenda Lisabona }i obiectivele saler@mân valabile }i dup@ 2010, înt@rindrolul asumat de Comisia European@ înelaborarea viitoarei strategii UE 2020.Decizia de creare a Strategiei 2020 esteo recunoa}tere indirect@ a e}eculuiStrategiei de la Lisabona. Nu este clarcum viitoarea strategie va putear@spunde obiectivelor imediate legatede ie}irea din criza economic@, ca }i acelor pe termen mediu. Nu se va c@utao solu]ie comun@ pentru toate statelemembre ci trebuie avute în vedere par-ticularit@]ile acestora. S-a apreciat c@ înelaborarea Strategiei 2020 experien]a }igre}elile Strategiei Lisabona nu pot fineglijate a}a încât succesul Strategiei2020 s@ aib@ un impact esen]ial asuprapercep]iei cet@]enilor privind UE.

(va urma)

dr. Lucian BELA{CU

Revizuirea Strategiei Lisabona post-2010 din perspectiva cadrului general al UE-2020 (I)

ART~ ECONOMIE VINERI 10 SEPTEMBRIE 20108

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Dintre cele peste 150 de ora}e satelitale marelui ora} Los Angeles, SantaMonica un ora} cu o popula]ie deaproximativ 85.000 }i-a construit întimp datorit@ unor condi]ii specialede a}ezare, clim@, factori economici,sociali, culturali, o personalitate dis-tinct@, inconfundabil@. Este situat, învestul Los Angeles-ului în GolfulSanta Monica.

Putem afirma, f@r@ t@gad@, c@Santa Monica este un ora} culturalde marc@ al Californiei }i chiar alAmericii. Peste 50 & din popula]iaora}ului î}i câ}tig@ existen]a dinactivit@]i destinate culturii }i artei.

Plaja - Santa Monica Beach - este,ca suprafa]@, printre cele mai maride pe coasta de west a Californiei.Bulevardul Santa Monica traverseaz@de la est la west ora}ul fiind unuldin bulevardele majore ale ora}ului.El are, porrnind din Down Town LosAngeles pân@ la west de plaja SantaMonica, nu mai pu]in de 45 de km.Ca m@rime, acest ora} poate fi com-parat cu Bistri]a, Re}i]a sauTârgovi}te, de la noi.

Nu doresc, în acest context, s@încerc o compara]ie între Santa Monica}i ora}ele române}ti de m@rimeasem@n@toare, pentru c@ acest lucrunu ar avea o deosebit@ relevan]@.

Încerc s@ eviden]iez doar câtevaelemente de ordin cultural }i artisticcare prin specificitatea lor contureaz@personalitatea acestora în contextna]ional }i chiar interna]ional. În ceprive}te trecutul cultural - istoric alora}elor române}ti amintite anterior,ele de disting printr-o decantare val-oric@ în timp, fiecare purtândamprenta condi]iilor specifice locale

în care s-au dezvoltat. Punând în balan]@ realiz@rile cul-

turale ale trecutului rom$nesc cu celeactuale, greutatea va atârna net înfavorea celor din trecut. Ceea ce serealizeaz@ valoric în prezent în culturaacestor ora}e, ca de altfel în întrea-ga Românie, este sub nivelul trecu-tului. Din decembrie 1989, cultura }iarta româneasc@ evolueaz@ negativ.

Santa Monica, care are are doar250 de ani de existen]@, deci nu se

poate l@uda cu un trecut prea glorioscomparattiv cu ora}ele române}ti,tr@ie}te din cultur@ }i art@. Peste50& din popula]ia sa este angrenat@în activit@]i care generaz@ produc]iiartistice: teatru, film, muzic@, dans, art@plastic@ etc. Pentru mul]i Santa Monicase confund@ cu Santa Monica Beach.Ea este mai mult decât o plaj@ lamalul Oceanului Pacific, unde lumeaface plaj@, baie sau practic@ sporturispecifice; skate board, volei }i tenis

cu piciorul, surfingul }i altele. Esteun ora} modern în care pulseaz@via]a, având toate componentele ci -viliza]iei determinat@ de sistemul ca -pitalist prosper }i coerent.

Este o comunitate unde se împle -te}te armonios via]a productiv@ cucea de consum. Fiecare col]i}or esteexploatat la maximum. Se face comer]}i turism civilizat pentru toate gusturile}i pungile. Câteva repere, care auf@cut ca acest ora} s@ fie c@utat în

întreaga Americ@ }i nu numai Clim@agreabil@, sistem deosebit de profitabilpentru turism, stiudiouri de produc]iecinematografic@ ce concureaz@ în anu-mite sec]iuni, mai ales în cele de art@,pe cele ale Hollywoodului, 20 de ci -nematografe, trei colegii de grad uni-versitar, 70 de galerii de art@ cu cele-brul Bergamot Station, un muzeu deart@ contemporan@, un festival interna -]ional de filme de art@ }i altele. Despretoate acestea, în num@rul viitor.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~

Atentatele de la 11 septembrie 2001 au fost o serie de atacuri sinuciga}e coordonate de Al-Qaeda împotriva Statelor Unite. În diminea]a acelei zile, 19 terori}tiAl-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Terori}tii au preluat controlul avioanelor, pr@bu}ind dou@ dintre ele în Turnurile Gemene aleWorld Trade Center din New York, omorând toate persoanele de la bord }i mul]i al]i oameni care lucrau în cl@diri. Ambele cl@diri s-au pr@bu}it în decurs dedou@ ore, distrugând }i avariind }i alte cl@diri din jur. Terori}tii au pr@bu}it un al treilea avion în cl@direa Pentagon din Arlington, Virginia, lâng@ Washington,D.C. Al patrulea avion s-a pr@bu}it pe o câmpie de lâng@ Shanksville în zona rural@ a statului Pennsylvania, dup@ ce unii dintre pasageri }i membrii echipa-jului au încercat să recâ}tige controlul avionului, pe care terori}tii îl îndreptaser@ spre Washington, D.C. Nu au existat supraviețuitori ai zborurilor.

Însemn@rile unui pictor. Despre AMERICA - Santa Monica

Downtown - Santa Monica

11 septembrie 2001