CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I nr . 2 (282) 29 ianuarie 2010 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Activitãþile specificedomeniului CIMIC îm-binã elemente de con-siliere, comunicare, eva-luare ºi de coordonare învederea îndeplinirii obi-ectivelor misiunii mili-tare. Atât specialitateaCIMIC, cât ºi armaComunicaþii ºi Informati-cã, asigurã sprijinul atâtde necesar ºi util pentruîndeplinirea misiunilorforþei luptãtoare. Ceea cediferã sunt mijloacele ºi modalitãþile de lucru.

Forþele terestre au fost ºi vorfi mereu supuse unui proces detransformare, mai mult sau maipuþin vizibil, mai mult sau maipuþin profund, proces cu carac-

ter permanent ºi, nu în ultimul rând necesar. Caracteristicilede necesitate ºi permanenþã reies din însãºi menirea ºi misi-unile acestei categorii de forþe, dar sunt dictate ºi de reali-tãþile mediului în care-ºi desfãºoarã activitatea ºi, nu înultimul rând, de dinamica acestora. Altfel spus, pentru sub-ofiþerul din cadrul forþelor terestre culoarea ºi modelul uneinoi arme, cu care va fi dotat, nu va reprezenta o problemãatâta timp cât destinaþia, principiile ºi regulile de trageresunt universale ºi sunt stãpânite. De modul de folosire, câtmai eficientã a acesteia, de transmiterea cunoºtinþelor ºi deformarea deprinderilor subordonaþilor sãi se va ocupa întimpul alocat pentru pregãtire. Voi susþine, astfel, cã rolul ºicontribuþia subofiþerului în transformarea forþelor terestresunt importante ºi determinante, în acelaºi timp, prin însuºi rolul ºi natura atribuþiunile sale funcþionale. (pag.5)

Batal ionul 1 CIMIC,„un centru de excelenþã”

S u b o f i þ e r i i º i v a l o r i l e a r m a t e i

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Mihai Eminescu este în literatura românã „poetulnepereche”, creator al unei opere care strãbate timpul, nese-catã de seve prin succesive interpretãri ºi repetate rostiri.

Chiar ºi astãzi, la 160 de ani de la naºtere, „ultimul mareromantic european” solicitã sensibilitatea ºi spiritul omuluimodern, care are nevoie de Eminescu, nu numai dintr-ocuriozitate intelectualã, ci ºi pentru dezlegarea de minte ºisuflet a propriilor tensiuni. Nu ºtim care este ecoul roman-ticilor din alte literaturi, de ce ºi cum sunt ei citiþi astãzi,ºtim însã cã, pentru români, Eminescu este poetul de-acumºi de-aici, traversând veacul sãu ºi trãind într-o perpetuãactualitate, cel ce þine încã marea lecþie de poeticã a litera-turii române tuturor celor care se înscriu în sistemul nostrude valori.

Mihai Eminescu, „poetul nepereche”

KAKI 100%

Batalionul 1 CIMIC, mereu o provocare

Batalionul 1 CIMIC este o uni-tate relativ nouã, apãrutã caurmare a adaptãrii structurii deforþe a Armatei române la stan-dardele NATO ºi la specificulmisiunilor internaþionale. Misi-unea de bazã a acesteia este asigu-rarea stabilitãþii în zona de respon-sabilitate ºi sprijinirea autoritãþilorlocale ºi a populaþiei civile.

Deºi batalionul este o structurã militarã „componentaumanã este esenþialã, oamenii formeazã acest microsis-tem” (locotenent-colonel Silvian RÃDULESCU). Unitateaeste compusã din militari cu un grad ridicat de pregãtire ceau demonstrat cã pot face faþã cu succes oricãrei misiuni cuspecific CIMIC în teatrele de operaþii internaþionale.

LECÞIA DE ISTORIE

24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor

În anul 1859 se realizeazã Unirea Principatelor românesub Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineaþã – NicolaeGrigorescu îi relateazã lui A.Vlahuþã – „ne vine vestea cãs-a ales Cuza domnitor în amândouã capitalele. Am lãsattot, am pus ºaua pe cal, ºi fuga la târg. Atunci am vãzut euce va sã zicã bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chioteîn toate pãrþile. κi ieºeau oamenii în drum cu oala plinãcu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, deunire, se îmbrãþiºau ºi încingeau hora în mijlocul drumu-lui. ªi era un ger de crãpau pietrele. Da' unde mai stacineva în casã? Am vãzut bãtrâni care plângeau debucurie.”

MOZAIC

NASA a detectat urme ale unei coliziuni uriaºe întredouã planete, ce ar putea duce la formarea unei noi luni.

Un telescop spaþial care aparþine NASA a descoperitdovezi ale unei coliziuni de mare vitezã între douã planeteîn formare, care orbitau înjurul unei stele tinere.Astronomii spun cã lovitu-ra cosmicã este asemãnã-toare celei care a dus laformarea Lunii noastre, cuaproximativ 4 miliarde deani în urmã, când o planetãde mãrimea lui Marte s-aciocnit cu Pãmântul, scrieBBC.

Coliziune între douã planete în formare

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 2 (282) din 29 ianuarie 2010Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Washington – SUA mizeazã pe conferinþa de la Londrape tema Afganistanului pentru a mobiliza statele aliate. Ladouã luni dupã ce au trimis întãriri în Afganistan, Statele Unitemizeazã pe conferinþa de la Londra, care se va desfãºura pentrua convinge aliaþii sã sprijine mai mult campania dificilã dinaceastã þarã, relateazã AFP. Coaliþia militarã este constituitãdin 43 de state, iar aproximativ 60 contribuie la efortul civil.Toate vor fi reprezentate, împreunã cu ONU ºi vor face dinLondra cea mai amplã conferinþã organizatã vreodatã pe temaAfganistanului. Obiectivul mobilizãrii acestor forþe figureazã în„Strategia de stabilizare regionalã” prezentatã de secretarul deStat american, Hillary Clinton, la 21 ianuarie. America arenevoie de „cea mai mare coaliþie mondialã cu putinþã”, potrivitdocumentului de 40 de pagini. Aceastã coaliþie a naþiunilor vacontribui cu resurse civile ºi militare sporite, va ajuta lalansarea unei economii ºi a unui comerþ legal, la ºtrangulareafluxurilor financiare ilicite ºi va furniza sprijinul politicesenþial. Mulþi dintre aliaþi au rãspuns favorabil decizieipreºedintelui american, Barack Obama, de a trimite 30.000 demilitari suplimentari în Afganistan, pânã în varã. Primii care aureacþionat, la începuturile lui decembrie, au promis împreunãcel puþin 7.000 de militari în plus, urmaþi apoi de alþii, printrecare Finlanda (50 de militari) ºi România (600). În Japonia înschimb, noul Guvern de centru-stânga a anunþat un ajutor decinci miliarde de dolari pentru reconstrucþia Afganistanului, dara suspendat alimentarea cu combustibil a navelor americanecare se îndreaptã cãtre zona de conflict. Pe de altã parte, acor-dul privind survolarea spaþiului aerian al Rusiei de cãtreavioanele coaliþiei nu existã decât pe hârtie, la mai mult de ºaseluni de la semnarea mediatizatã a acestuia. Incertitudinea sepãstreazã ºi în ceea ce priveºte Franþa ºi Germania, care audecis sã aºtepte conferinþa de la Londra pentru a anunþa sau nutrimiterea de întãriri. În centrul eforturilor internaþionale figu-reazã preºedintele afgan Hamid Karzai, aliat care rãmâne pro-blematic dupã realegerea sa marcatã de fraude. El va prezentala Londra un plan care vizeazã „reciclarea” talibanilor care sedezic de al-Qaida, idee sprijinitã de Statele Unite. El a anunþatcã va cere ca numele unora dintre aceºtia sã fie retrase de pelista sancþiunilor ONU. Acest anunþ survine în condiþiile în carecomandantul forþelor NATO în Afganistan, generalul StanleyMcChrystal, a apreciat, potrivit Financial Times, cã o „soluþiepoliticã” în care sunt implicaþi ºi talibanii este„inevitabilã”. PARIS-Nicolas Sarkozy declarã cã Franþanu va trimite trupe combatante suplimentare în Afgani-stan. Franþa nu va trimite „militari combatanþi” suplimentari înAfganistan, dar este deschisã trimiterii de instructori în vedereaformãrii forþelor afgane, a declarat preºedintele francez NicolasSarcozy, cu trei zile înaintea conferinþei de la Londra pe temaAfganistanului, relateazã AFP. Franþa a declarat cã va participala conferinþa de la Londra pe tema Afganistanului pentru a daun rãspuns la cererea de întãriri din partea NATO, formulatã lasfârºitul anului trecut de preºedintele american Barack Obama.Nicolas Sarcoyz a reiterat în schimb cã nu se pune problemaunei retrageri franceze din Afganistan. Franþa este în prezent alpatrulea furnizor de trupe în Afganistan, cu circa 3.750 de mili-tari mobilizaþi în regiune, dintre care 3.300 chiar în Afganistan.Premierul britanic, Gordon Brown, a precizat cã întãrireaarmatei ºi poliþiei afgane va fi anunþatã în cadrul conferinþeiinternaþionale pe tema Afganistanului. Începând din acest an,programele de formare desfãºurate de aliaþi vor ridica efectiveleafgane la 134.000 de militari ºi 90.000 de poliþiºti. Brown a maispus cã „un numãr mare de state au anunþat deja cã vor mobi-liza forþe suplimentare”. Potrivit presei germane, Berlinul ar fipregãtit sã sporeascã efectivele contingentului sãu la 5.000 demilitari, o suplimentare cu 500 de militari. Dar acest anunþ nuva fi fãcut decât dupã Londra. La rândul sãu Spania va anunþaoficial la Londra trimiterea a 511 militari suplimentari, 1.000 despanioli fiind deja staþionaþi în Afganistan. Circa 113.000 demilitari ai forþelor internaþionale sunt în prezent în þarã, fãrã alua în calcul suplimentarea cu 30.000 de militari americanianunþatã în decembrie. Londra a anunþat trimiterea a 500 demilitari suplimentari, ridicându-ºi efectivele în teritoriu la10.000 de militari. Belgrad-Þãrile din Balcani vor intensi-fica schimburile de informaþii pentru combaterea crimeiorganizate. Þãrile Balcanilor occidentali, ale cãror teritoriiservesc drept zonã de tranzit pentru traficul de droguri cu des-tinaþia Europa occidentalã, vor intensifica schimburile de infor-maþii în lupta împotriva crimei organizate, a anunþat, luni,agenþia Beta, citatã de AFP. Un acord în acest sens a fost sem-nat la Roma de Procuraturile a ºase þãri din Balcanii occidentali(Serbia, Macedonia, Albania, Bosnia-Herþegovina, Muntene-gru, Croaþia), a precizat agenþia. O astfel de cooperare între celeºase þãri va putea fi aplicatã ºi „altor forme de criminalitategravã”, a adãugat agenþia Beta, fãrã a face precizãri supli-mentare. Acest acord se prezintã sub forma unei anexe a unuiacord anterior, semnat în 2005, privind cooperarea în domeniulcrimei organizate. El se înscrie în cadrul exigenþelor UniuniiEuropene, pentru ca þãrile din regiune, care aspirã sã adere laUniune, sã facã progrese împotriva traficului de droguri ºi defiinþe umane. Organismul internaþional de control al stupefi-antelor (OICS) sublinia, anul trecut, în raportul sãu anual, cãBalcanii, împreunã cu Africa, se impuneau din ce în ce maimult, ca noi rute de tranzit pentru cocainã din America Latinãpânã în Europa occidentalã. Autoritãþile sârbe anunþaserã înnoiembrie confiscarea unei cantitãþi de aproape 500 de kilo-grame de cocainã, ascunse de o bandã sârbã ºi muntenegreanã,într-un imobil din Buenos Aires. (P.I.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneePPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 2/2010

Primul ministru, Emil Boc, ministrulApãrãrii Naþionale, Gabriel Oprea, ºefulStatului Major General, amiral dr.Gheorghe Marin, ºi primarul sectorului2, Neculai Onþanu, i-au vizitat miercuri,20 ianuarie, la Spitalul Universitar deUrgenþã Militar Central „dr. CarolDavila” din Bucureºti, pe fruntaºii (r)Daniel Porumb ºi Ionuþ Butoi ºi pe ser-gentul Marius-Bertoni Taifas - rãniþi înmisiuni în teatrele de operaþii dinAfganistan ºi Irak.

Daniel Porumb, aflat în misiune înIrak cu Batalionul 495 Infanterie, a fostaccidentat, în data de 14 aprilie 2007, înurma rãsturnãrii unui transportoramfibiu blindat, lângã Tallil. Porumb afost supus unei intervenþii chirurgicalela Spitalul Landstuhl, al bazei ameri-cane Ramstein (Germania). Militarul, învârstã de 30 de ani, este în continuareimobilizat la pat ºi continuã sãprimeascã îngrijiri medicale laS.U.U.M.C., în cadrul unui program derecuperare postoperatorie.

Ionut Butoi (32 ani) a fost rãnit pe31 august 2008, în provincia Zabul dinAfganistan, în urma unei explozii pro-duse la trecerea transportorului blindatpeste un dispozitiv exploziv improvizat.A fost evacuat la spitalul din Ramsteinpentru îngrijiri medicale, în prezentaflându-se în îngrijirea medicilor de la

spitalul militar din Bucureºti. Marius-Bertoni Taifas a fost rãnit la

20 noiembrie 2009, în Afganistan, laKandahar, în urma unui atac cu rachetã.El a fost supus unor intervenþii chirurgi-cale la Spitalul Landstuhl, starea sa desãnãtate evoluând favorabil. Taifas, învârstã de 25 de ani, a fost repatriat la 10ianuarie 2010 ºi urmeazã un program derecuperare la spitalul militar dinBucureºti.

Primul ministru ºi ministrul Apãrãriile-au transmis militarilor un mesaj desprijin ºi încurajare din partea Preºedin-telui României, Traian Bãsescu, coman-dantul forþelor armate.

Demnitarii au discutat cu cei treimilitari ºi cu medicii care îi îngrijescdespre starea lor de sãnãtate, le-au doritînsãnãtoºire grabnicã ºi sã se întoarcãacasã, la familiile lor, cât mai repede.Medicii curanþi au prezentat date desprecondiþiile de spitalizare ºi de recuperarea celor trei militari.

ªeful Executivului a oferit milita-rilor medalii pentru curajul, devotamen-tul ºi patriotismul dovedite în exe-cutarea misiunilor încredinþate înteatrele de operaþii din Irak ºiAfganistan.

„Suntem mândri de voi ºi de modulîn care aþi reprezentat România înteatrele de operaþii din Afganistan ºi

Irak. Vã asigur de întregul sprijin alMinisterului Apãrãrii Naþionale”, aafirmat primul ministru Emil Boc.

Ministrul Apãrãrii Naþionale i-aavansat în grad pe cei trei, astfel: DanielPorumb ºi Ionuþ Butoi au fost promovaþiîn corpul subofiþerilor ArmateiRomâniei, cu gradul de sergent în rezer-vã, iar Marius-Bertoni Taifas a fostînaintat la gradul de sergent-major.

„Vrem sã ºtiþi cã suntem mândri devoi ºi cã suntem aici din respect pentruvoi ºi pentru ce aþi fãcut pentru Þarã.Contaþi pe sprijinul nostru”, a spusministrul Gabriel Oprea, mulþumindu-lepentru curajul ºi sacrificiul lor.

La rândul sãu, ºeful S.M.G., amiraldr. Gheorghe Marin, a reafirmat angaja-mentul conducerii Amatei de a fi alãturide militarii rãniþi ºi de familiile lor: „Nuºtiu ce înseamnã a face totul, dar ºtiucu siguranþã cã tot ceea ce am putut sãfacem pentru voi am fãcut ºi vom face ºide aici înainte”.

Din partea administraþiei locale asectorului 2 al Capitalei, primarulNeculai Onþanu le-a oferit celor treimilitari, cu ocazia apropiatei sãrbãtori aUnirii Principatelor Române, câte oreplicã a sabiei lui Alexandru IonaCuza, ca semn de apreciere a meritelordovedite pe câmpul de luptã.

Biroul de presã

MMeeddaalliiii ppeennttrruu ccuurraajj

Mihai Eminescu esteîn literatura românã„poetul nepereche”, cre-ator al unei opere carestrãbate timpul, nesecatãde seve prin succesiveinterpretãri ºi repetaterostiri.

Chiar ºi astãzi, la 160de ani de la naºtere,„ultimul mare romanticeuropean” solicitã sensi-bilitatea ºi spiritul omuluimodern, care are nevoiede Eminescu, nu numaidintr-o curiozitate inte-lectualã, ci ºi pentrudezlegarea de minte ºisuflet a propriilor tensiuni. Nu ºtim care este ecoul romanti-cilor din alte literaturi, de ce ºi cum sunt ei citiþi astãzi, ºtimînsã cã, pentru români, Eminescu este poetul de-acum ºide-aici, traversând veacul sãu ºi trãind într-o perpetuãactualitate, cel ce þine încã marea lecþie de poeticã a literaturiiromâne tuturor celor care se înscriu în sistemul nostru de va-lori.

Eminescu a produs un efect de modelare profund ºi deduratã, a fãcut ca toatã poezia acestui secol sã evolueze sub

auspiciile geniului sãu, iar forma înfãptuitã de el a limbiinaþionale sã devinã punctul de plecare pentru întreaga dez-voltare ulterioarã a vestmântului cugetãrii româneºti. Voceaoracularã a lui Titu Maiorescu, care prevãzuse încã din 1889aceste lucruri, n-a fost de circumstanþã. Influenþa copleºitoarea poetului venea din înãlþarea filozoficã ºi din frumuseþeaexpresivã a unei opere exemplare ce a jonglat, sintetizându-le, principalele elemente de recunoaºtere a spiritualitãþiinaþionale, în afara cãreia nu existã creaþie durabilã. El însuºis-a proiectat cu voinþã ºi neclintire în sfera naþionalitãþii, sprecare a adus întregul orizont de inteligenþã ºi sensibilitate euro-peanã, distilând toþi factorii formãrii într-o creaþie al cãreiprincipal semn este specificul românesc.

Eminescu reprezintã astfel în poezia româneascã un dublureper: de valoare, luatã în absolut (în conºtiinþa noastrã sesitueazã printre spiritele complete ale omenirii, alãturi deDante, Goethe, Schelley sau Victor Hugo) ºi specificitateaetnicã, drept ipostazã unicã a sufletului românesc în contex-tul poetic al lumii.

Constituitã prin sinteza izvoarelor folclorice ale lirismuluicu câteva din marile direcþii ale poeziei ºi gândirii europene –sintezã desãvârºitã într-o structurã creatoare purtând peceteageniului, opera lui Eminescu îºi are locul propriu nu numai înliteratura românã, ci ºi în cea universalã. Pentru cã Eminescueste un poet reprezentativ, care oferã lumii de mai mult de unsecol ºi jumãtate suma liricã a întregului romantism europeanînvãluit în „dulcele aesthethis al baºtinii sale carpato-

dunãrene”. (Vl. Streinu) Daniela ÞÃRUªI

Oficialii armatei spun cã „Numaicine n-a fost o zi simplu soldat, nu ºtiece pondere are intendenþa într-o struc-turã militarã.”

Intendenþa este specialitatea militarãconsideratã indispensabilã în ceea cepriveºte aprovizionarea militarilor cuhranã, uniforme ºi tot ceea ce înseamnãlogisticã, mai ales în vreme de rãzboi.

Astãzi, armata aniverseazã 149 deani de la înfiinþarea intendenþei, la 1

februarie 1861, prin Înaltul Ordin dezi nr.29, dat de cãtre domnitorulAlexandru Ioan Cuza. Asigurareaechipamentului ºi a hranei reprezintãactivitatea de bazã a Intendenþei.Cadrele de intendenþã s-au dovedit a fibuni militari, prin cunoaºterea ºi apli-carea, la specificul domeniului, a tac-ticii ºi artei operative, precum ºi bunicunoscãtori ºi executanþi ai prevede-rilor legislaþiei economico-financiare.

Spre deosebire de alte arme,dintre care unele se fac simþitenumai la rãzboi, intendenþa esteprezentã, la vedere, 24 de ore din24. Ofiþerul de intendenþã esteprimul care vine în raion sã orga-nizeze condiþiile de cazare,hrãnire, igienã ºi instrucþie. Toto-datã, þine pasul cu luptãtorul, bachiar îl ºi propulseazã moderni-zându-se ºi adaptându-se câmpu-lui de luptã actual.

La mulþi ani intendenþeimilitare!

Daniela ÞÃRUªI

1 februarie Ziua Intendenþei militare

MMiihhaaii EEmmiinneessccuu,, „„ppooeettuull nneeppeerreecchhee””

Personalul Batalionului 528 Cerce-tare, aduce un ultim omagiu celui care afost un demn camarad ºi prieten devotat,maiorului (r) Adrian Andrei, trecut pre-matur în nefiinþã. Va rãmâne veºnic însuf le tuln o s t r u ,ca unofiþer pec a r el-am a-preciat ºiadmirat.În acestemomentede greaîncercares u n t e ma l ã t u r ide familia îndureratã cãreia îi transmitemcondoleanþe sincere pentru imensapierdere suferitã

DDuummnneezzeeuu ssãã-ll ooddiihhnneeaassccãã!!

Lacrimi dedurere

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 2 (282) din 29 ianuarie 2010 Pagina 3

Evit sã mã angajez cã voi crea un gen publicisticdupã carte. Nu din cauzã cã mi-ar displãcea, dar îmivine greu sã decupez la fix trei secvenþe pe care le-am

numit interesante, memorate în urmã cu câteva zile, întabãra de instrucþie de la DIHAM, locul unde s-aupregãtit cercetaºii geniºti din Brigada 10 Geniu, Brigada282 Infanterie Mecanizatã ºi Brigada 2 Vânãtori deMunte.

HHaarr ttaa oogg ll ii nnddaa uunnuu ii ff ii llmmAflu imediat reperele din jur, chiar de la comandantul

taberei, locotenent-colonelul Gheorghe MANOLE. Îisesizez uºor eleganþa discursivã ºi pasiunea pentru conduce-rea destinelor umane ce ºi-a gãsit conturul încã din anii1992-1995, când a fost ºeful de stat major al unui regimentde artilerie. Þine strânsã mapa grea cât o garniturã de tren ºievitã sã desfacã harta de lucru pentru cã ninsoare i-ar com-promite munca de aproape douã luni. Revenim în punctul decomandã ºi agenda mea se îngraºã cu explicaþii, puncte devedere ºi date care confirmã câtã atenþie s-a acordat misiu-nii propriu-zise. Acurateþea lucrului de stat major îmi stimu-leazã visele ºi fantasmele. Deja, vãd cum pe Valea Leuciiacþioneazã douã patrule din plutonul de cercetare al Batali-onului 72 Geniu. Nu scap din vedere nici grupa de cercetarea Batalionului 3 Geniu, care, dupã ce a ieºit dintr-o ambus-cadã, manevreazã pe flancul drept al adversarului ºi înain-teazã cãtre cota 1830. Jos, chiar la piciorul Vãii Leucii, douã

grupe dinBatalionul 96 Geniu reuºesc sã planteze aproapetreizeci de mine antiinfanterie. Totul se desfãºoarã dupãceas. Doar comenzile ºi semnalele mai taie din liniºtea mor-mântalã a þinutului. Mã trezesc, la soneria unui mobil almaiorului ABRAªU, apoi înþeleg cã, de fapt, eu cereamlãmuriri în legãturã cu ceea ce se desenase pe calcul aplicathãrþii. Numai cã, dupã aproape o orã, ceea ce memorasemde pe hartã ºi trecusem prin impulsurile mele nervoase, amvãzut în teren. Era jocul subunitãþilor aºa cum eu l-am pre-figurat. Sã fi fost o întâmplare? Nu. A contat doar ideeavizionarului, care a vrut sã îºi impunã experienþele câºtigateîn faþa unui eveniment de amploare, de profunzime ºi decertã competenþã profesionalã-tabãra de instrucþie la munte,iarna.

PPee tt rreeccee rreeaa ZZaann ff ii rr ii ll oo rrPlutonierul-adjutant Valericã Zanfir este administratorul

taberei. Munceºte ca o furnicã, aleargã ca un atlet de vitezãºi are o dexteritate practicã de invidiat. Recunoaºte cã sedescurcã ºi cu banii, dar nu evitã sã spunã cã îi place sã facãeconomii. Atitudinea lui este întemeiatã, dacã ne gândim launicul fiu, soldat voluntar la Batalionul de Treceri Nave Flu-viale (sau „Petreceri” cum spunea un ofiþer din zonã). Bãia-tul administratorului are talia unui baschetbalist de perfor-manþã, frumuseþea actorului de odinioarã ºi inteligenþasavantului cu cartea în mânã. κi laudã tatãl, recunoaºte cãnu a profitat de statutul lui ºi cã i-ar plãcea sã discute despreviitoarea partenerã de viaþã. Din nefericire, vreme nu are,din cauzã cã urmeazã sã plece într-o incursiune. Ce va fidupã? Norã pentru mama, nu. Vreun Chevrolet în loc denave, cu atât mai puþin. Atunci, o petrecere. Una în genul

Zanfirei lui Coºbuc. Evident, a fost o glumã. Cu Zanfiri.

NNeeddee ll ccuu ((oouu ll )) ff ee rrmmeeccaatt !!Din muntele iernii nu poþi coborî ca din pat. Mai ales

când sub Keopsurile de zãpadã oasele de gheaþã înþeapãorice. Teoria plutonierului Adrian NEDELCU este alta. ªtiecã viteza turismului de teren face minuni. Urc înapoia lui,îmi aranjez bagajul ºi mã sperii cã nu vãd nimic afarã. Gea-murile sunt sudate cu gheaþã ºi aºtept ca ºtergãtoareleºoferului sã îºi facã treaba. Ne oprim dupã ºapte secunde.Vrem sã sãrim peste un calup gros de zãpadã. Cobor dinmaºinã, împingem, dar în zadar. Nedelcu încearcã disperataltceva. Deschide capota, îºi suflecã mâneca scurtei, roteºtecapacul delcoului, urcã repede în maºinã ºi accelereazã.Maºina urcã ºi trece peste zãpada strânsã dupã douã zile deninsoare. M-am liniºtit când am aflat cã ºoferul este licenþi-at cu media zece ca inginer mecanic. Înseamnã cã, încondiþii de crizã, a gãsit soluþia. ªi nu este un semn alinteligenþei? Dacã da, cu siguranþã inteligenþa delcoului esteuna fermecatã.

AAtt ii tt uudd iinnee Dihamul, iarna, este greu. Dar are frumuseþea lui. Pe care

nu pot sã o admire decât cei care pot, vor ºi ºtiu. Cã muntelenu vorbeºte. El doar sugereazã cã egoismul ucide, vanitateacompromite ºi incompetenþa dãrâmã. Geniºtii cercetaºi auînvãþat secretele Dihamului. De aceea, dupã zece zile deinstrucþie au devenit alþi oameni. Oameni buni, integri ºialtruiºti.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

TTrreeii cc ll iippee aallee uunnuuii DDIIHHAAMM îînn iiaarrnnãã

Batalionul 1 CIMIC este o unitaterelativ nouã, apãrutã ca urmare a adap-tãrii structurii de forþe a Armatei românela standardele NATO ºi la specificul misi-unilor internaþionale. Misiunea de bazã aacesteia este asigurarea stabilitãþii înzona de responsabilitate ºi sprijinireaautoritãþilor locale ºi a populaþiei civile.

Deºi batalionul este o structurã mili-tarã „ccoommppoonneennttaa uummaannãã eessttee eesseennþþiiaallãã,,ooaammeenniiii ffoorrmmeeaazzãã aacceesstt mmiiccrroossiisstteemm”(locotenent-colonel SilvianRÃDULESCU). Unitatea este compusãdin militari cu un grad ridicat depregãtire ce au demonstrat cã pot facefaþã cu succes oricãrei misiuni cu specificCIMIC în teatrele de operaþii inter-naþionale.

Locotenentul Rãzvan ENACHE, cãpi-tanul Lucian NAON, plutonierul-majorGabriel BUJOREANU, plutonierulMarius STURZU ºi plutonierul-adjutantMihai LIVADÃ sunt câþiva dintreaceºtia.

În cadrul batalionului locotenentulRãzvan ENACHE ocupã funcþia decomandant de companie. A venit la CIMICdin anul 2004. În calitatea sa de comandantde companie se confruntã cu o serie de pro-bleme. Ele îºi gãsesc rapid rezolvarea ºidatoritã gradului ridicat de implicare a

subordonaþilor care contribuie lasoluþionarea lor. Pe linie de instrucþie are îngrijã o companie operaþionalizatã ce a fostpusã la dispoziþia forþelor NATO. Particula-ritãþile acestei subunitãþi este aceea cã esteformatã numai din cadre. Cerinþele legate deinstrucþie ating un nivel ridicat, motiv pentrucare aceasta este organizatã riguros ºi pediverse etape. Pentru a se ridica la nivelulcerut, militarii sunt motivaþi, interesaþi deceea ce fac ºi dornici sã îºi consolidezepregãtirea. Însã au ºi de la cine sã înveþe,întrucât însuºi instructorul lor, locotenentulEnache ºi-a desãvârºit pregãtirea pe timpulcelor douã misiuni pe care le-a executat înAfganistan, una fiind chiar pe domeniulCIMIC.

Cãpitanul Lucian NAON asigurãfuncþia de ºef al grupului de specialiºtifuncþionali din cadrul Batalionului 1 CIMIC.Specialiºtii funcþionali reprezintã o speciali-tate aparte, o structurã unicã a Armatei, ce seocupã cu consilierea comandantului ºirezolvarea problemelor din punct de vedereal competenþelor acestora pe linie de infra-structurã civilã, asistenþã umanitarã, admi-nistraþie civilã, economie, comerþ ºi afacericulturale.

Ca ºef al grupului de specialiºti funcþio-nali, princpalul obiectiv al cãpitanului Naoneste menþinerea gradului de pregãtire ºi deoperativitate dobândit (grupul de specialiºtia fost certificat ºi afirmat în anul 2007).

Pânã sã ocupe aceastã funcþie, traseulcarierei a fost oarecum sinuos. În anul 2005a venit la batalionul CIMIC. Dupã numai un

an, a fost numit comandant pluton încadrul Batalionului 2 Infanterie.Împreunã cu Batalionul 2 Infanterie aexecutat o misiune în Afganistan, înperioada iulie 2006-ianuarie 2007. Afost prima unitate româneascã ce a pre-luat zona de responsabilitate dinprovincia Zabul. Revine la CIMIC în2008, pentru cã a vrut sã cunoascãfoarte bine acest domeniu nou înArmata românã ºi sã se desfãvârºeascãca ºi cimicar. Considerã cã cea maibunã pregãtire o poate dobândi în urmaunei misiuni, chiar pe specialitateaCIMIC.

Plutonierul-major GabrielBUJOREANU este specialist încadrul Echipei de legãturã din Plutonul

CIMIC ºi Compania CIMIC. În 2000 a

absolvit ªcoala Militarã de Maiºtri Militariºi Subofiþeri de la Sibiu, arma artilerie ºirachete.

La CIMIC a venit în anul 2005, în urmadesfiinþãrii divizionului de artilerie la carelucra. S-a încadrat rapid în colectiv.

La ora actualã este detaºat în cadrul com-partimentului Documente Clasificate. Îiplace ceea ce face, iar ceea ce l-a impresio-nat este lucrul în echipã, faptul cã „poþi sã tebazezi pe cel de lângã tine”.

Plutonierul Mihai STURZU estecomandantul Grupei Autospeciale din cadrul

Plutonului Stat Major ºi Deservire.A venit la CIMIC în anul 2007. Colec-

tivul de aici a avut „un impact pozitiv asupralui”, ceea ce l-a ajutat sã se integreze maiuºor.

Are la activ misiuni în Angola, Kosovo,Irak ºi Afganistan. ªi-a dorit sã ajungã laCIMIC pentru cã în teatrul de operaþii acolaborat cu o astfel de echipã.

Planurile de viitor graviteazã tot în jurulCIMIC-ului, unde vrea sã rãmânã fiind atrasde ceea ce face aici.

Plutonierul-adjutant Mihai LIVADÃa venit în acest batalion în anul 2005 de lafostul Batalion 313 Cercetare, la recoman-darea unor colegi.

Recunoaºte cã la început specialitateaCIMIC a constituit o experienþã nouã dincare a învãþat foarte multe lucruri.

Actualmente, deþine funcþia de consilieral comandantului pentru problemelemaiºtrilor militari ºi subofiþerilor. Pro-blemele cu care se confruntã sunt diverse,atât pe linie de serviciu, cât ºi de naturãsocialã. Încearcã însã sã le rezolve în modfavorabil, stând de vorbã cu oamenii, avândun contact permanent cu ei. Este sprijinit îndemersul sãu de cãtre ºefii direcþi ºi decomandant, care îi cere „sã se implice foartemult”.

Pe lângã provocãrile de zi cu zi, pe agen-da personalã figureazã ºi participarea la omisiune într-un teatru de operaþii, care îi vadefinitiva ºi mai mult pregãtirea.

Daniela Þãruºi

Batal ionul 1 CIMIC, mereu o provocare

– AAººaa ccuumm rreeiieessee ddiinn CCVV,, ttrraasseeuull ccaarriieerreeii dduummnneeaa-vvooaassttrrãã aavveeaa uunn ppaarrccuurrss ooaarreeccuumm pprreevviizziibbiill.. TTooaatteeffuunnccþþiiiillee ddeeþþiinnuuttee ppee lliinniiee ddee ttrraannssmmiissiiuunnii,, ddee llaaccoommaannddaanntt pplluuttoonn,, ppâânnãã llaa cceeaa ddee ººeeff ddee ssttaatt mmaajjoorrvviizzaauu eexxcclluussiivv aacceesstt ddoommeenniiuu.. CCuumm aaþþii aajjuunnss llaa ccoommaann-ddaa uunnuuii bbaattaalliioonn CCIIMMIICC??

– Activitãþile specifice domeniului CIMIC îmbinãelemente de consiliere, comunicare, evaluare ºi decoordonare în vederea îndeplinirii obiectivelor misiuniimilitare. Atât specialitatea CIMIC, cât ºi arma Comu-nicaþii ºi Informaticã, asigurã sprijinul atât de necesarºi util pentru îndeplinirea misiunilor forþei luptãtoare.Ceea ce diferã sunt mijloacele ºi modalitãþile de lucru.A comanda Batalionul 1 CIMIC, structurã unicã aArmatei poate reprezenta o adevãratã provocare în cepriveºte probarea profesionalismului ºi demonstrareaabilitãþilor specifice, pentru orice ofiþer, indiferent dearmã.

–– AAccuummuullããrriillee ººii eexxppeerriieennþþeellee ccâ⺺ttiiggaattee llaa ccoommeennzziilleeddee uunniittããþþii,, mmaarrii uunniittããþþii ººii ssttaattee mmaajjoorree aauu vvaallaabbiilliittaatteeîînn aaccttuull ddee ccoonndduucceerree aa BBaattaalliioonnuull 11 CCIIMMIICC??

– Experienþa dobânditã treptat în cadrul Regimentu-lui 30 Gardã ºi Protocol „Mihai Viteazul”, unitate deelitã a Armatei române, pe care o consider „o adevãratãºcoalã de viaþã ºi pregãtire militarã”, pe linie de con-ducere, ca ºef de stat major în Centrul 13 Comunicaþiiºi Informaticã, lucrând apoi în SMFT ºi, nu în ultimulrând, în urma unei misiuni în Irak, îmi oferã certi-tudinea exercitãrii actului de comandã a acestui batali-on, cu autoritatea ºi responsabilitatea necesarã, pentrufolosirea eficientã a resurselor în vederea îndepliniriimisiunilor CIMIC.

– CCee pprreessuuppuunnee ssttiilluull ppeerrssoonnaall ddee mmaannaaggeemmeenntt aallccoommaannddaannttuulluuii BBaattaalliioonnuull 11 CCIIMMIICC??

– Un bun comandant trebuie sã fie ºi un bun mana-ger. Stilul personal de management al comandantuluiBatalionului 1 CIMIC înseamnã conducerea oamenilorcu abilitate. Trebuie sã organizez sã îndrum ºi sã coor-

donez activitatea subordonaþilor în vederea îndepliniriimisiunilor.

–– PPrriinn aacceesstt ttiipp ddee mmaannaaggeemmeenntt,, ccee rreeaalliizzããrrii aaîînnrreeggiissttrraatt bbaattaalliioonnuull îînn uullttiimmaa vvrreemmee??

– În primul rând, s-au luat mãsurile necesare pentruasigurarea capacitãþii operaþionale a unitãþii prinîntocmirea ºi punerea în practicã a planului de asigu-rare a capacitãþii de reacþie imediatã a batalionului ºis-au întocmit toate documentele necesare pentrudesfãºurarea optimã a procesului de instrucþie aunitãþii, în vederea menþinerii nivelului de operaþio-nalizare a structurilor destinate NATO/UE.

Sprijinit de personalul din subordine, am reuºit sã

implementãm toate mãsurile necesare pentruîmbunãtãþirea securitãþii ºi pazei obiectivului. Deasemenea, am fãcut demersuri pentru punerea înfuncþiune a reþelei MILNET, am remediat ºi pus înfuncþiune remiza tehnicã, fapt ce permite personaluluide specialitate sã execute mentenanþa tehnicii încondiþii mai bune.

–– VVãã rroogg ssãã nnee vvoorrbbiiþþii ddeesspprree pprriinncciippaalleellee aaccttiivviittããþþiippee ccaarree bbaattaalliioonnuull ººii llee-aa pprrooppuuss sspprree îînnddeepplliinniirree îînnaacceesstt aann??

– În acest an, obiectivul major al batalionului îlreprezintã continuarea programului de instrucþie, înscopul menþinerii nivelului de operaþionalizare a struc-turilor destinate NATO/UE, îndeplinirii misiunilorechipei CIMIC în cadrul ROU Task Force Zabul,intensificãrii pregãtirii structurii CIMIC destinate UE,cât ºi asigurãrii unui nivel corespunzãtor de pregãtirepentru structurile de generare-regenerare forþe.

Totodatã, Batalionul 1 CIMIC participã activ larealizarea obiectivelor prioritare ale Statului Major alForþelor Terestre prin asumarea ºi îndeplinirea angaja-mentelor în cadrul NATO cu forþe dislocate în teatrulde operaþii din Afganistan, în cadrul operaþiilor ISAFsub comandã NATO, cât ºi la menþinerea nivelului deoperaþionalizare a structurilor destinate NATO/UE.

–– ÎÎnn îînncchheeiieerree,, ccee aaþþii mmaaii aavveeaa ddee aaddããuuggaatt??– Aº vrea sã spun cã sunt mândru de faptul cã am

devenit comandantul acestei unitãþi. Afirm acest lucruîntrucât am onoarea ºi privilegiul de a avea în subor-dine personal militar ºi civil, ce deþine o foarte bunãpregãtire în domeniile lor de competenþã, conform ce-rinþelor actuale ale NATO. Între mine, în calitate decomandant ºi personalul din subordine are loc un per-manent dialog, necesar, oportun ºi benefic pentru misi-unea pe care o are Batalionul 1 CIMIC, aceea de a spri-jini îndeplinirea obiectivelor militare ale ForþelorTerestre.

Daniela Þãruºi

CMYK

Curierul ARMATEINr. 2 (282) din 29 ianuarie 2010Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

BBaattaall iioonnuull 11 CCIIMMIICC,, „„uunn cceennttrruu ddee eexxcceelleennþþãã””Interviu cu locotenent-colonelul Silvian RÃDULESCU, comandantul Batalionului 1 CIMIC

Lucrarea de faþã aduce în atenþie oabordare ineditã a problemei con-trolul judiciar al actelor de comanda-ment cu caracter militar. Nu nepropunem o criticã a reglementãrilordreptului pozitiv în materie, ci dorima evidenþia cã existã lacune, atât înmaterie reglementarã, cum ºi în sferadomeniul militar. Raportul dintrecele douã domenii este foarte puþinpus în discuþie, ceea ce creeazã, pen-tru instituþia militarã dificultãþi înrezolvarea problemelor de ordin judi-ciar ºi cu atât mai mult pentruinstanþe în rezolvarea litigiilor denatura celor prezentate în aceastãlucrare.

AAcctt ddee ccoommaannddaammeennttccuu ccaarraacctteerr mmiilliittaarr

Noþiunea de „act de comandament cucaracter militar”, a declanºat tot timpuldiscuþii ºi interpretãri, atât în doctrinãcât, mai ales în practicã, discuþii ºi inter-pretãri care n-au ocolit nici procesul degenezã ºi nici cel de adoptare a prezen-tei legi a contenciosului administrativ.Prin preocupãrile doctrinarilor care auavut un aport considerabil în acest sens,în perioada interbelicã, s-a început a secreiona o teorie a actului de comanda-ment cu caracter militar în ºtiinþa drep-tului administrativ român. Specialiºtiidin acea perioadã au înþeles corect sem-nificaþia sintagmei, poate ºi datoritãnecesitãþii care se impunea în vremeaaceea de teoretizare a ceea ce se întâm-pla în practica privind organizarea ºifuncþionarea structurilor ºi mecanis-melor militare, dar ºi în practica privindexceptarea de la controlul pe calea con-tenciosului administrativ a actelor decomandament.

Definirea actelor de comandament cucaracter militar nu a fost realizatã nici dedoctrinã, nici de legislaþie, în perioadainterbelicã, delimitarea sferei acesteinoþiuni fiind greu de fãcut, dupã cumaprecia ºi Constantin G. Rarincescu înmonografia sa consacratã contenciosului

administrativ.Constituþia din anul 1923, care

menþioneazã pentru prima datã aceastãcategorie de acte, nu face ºi o delimitarea sferei actelor de comandament militar,lãsând acest lucru în baza doctrinarilor ºia jurisprudenþei. Situaþia rãmâneneschimbatã pe toatã perioada interbe-licã.

Astfel, în doctrinã, în aceastãperioadã se aprecia cã actul de coman-dament cu caracter militar se referã înmod exclusiv la acele acte ºi mãsuriprivitoare la pregãtirea ºi instruirea tru-pei ºi a ofiþerilor, la repartiþia ºi dislo-carea lor, la ordinea ºi disciplina tru-pelor, la manevre ºi operaþiuni militareºi altele de acest gen.

Legislaþia, abia în anul 2004, prinLegea nr. 554, la art.2, alin.1 lit. I,defineºte acest concept ca fiind „actuladministrativ referitor la problemelestrict militare ale activitãþii din cadrulforþelor armate, specifice organizãriimilitare, care presupun dreptul coman-danþilor de a da ordine subordonaþilorîn aspecte privitoare la conducerea tru-pei, în timp de pace sau rãzboi, dupãcaz, la îndeplinirea serviciului militar”.Prin aceastã definiþie se stabilesc limi-tele puterilor discreþionare aleautoritãþilor militare. Dacã autoritãþilemilitare sunt abilitate sã îndeplineascãserviciul public al apãrãrii, invocareaunor teorii pentru a justifica puterea dis-creþionarã (teoria circumstanþelorexcepþionale - rãzboiul reprezentândprin excelenþã o astfel de situaþie - teoriaactelor de guvernãmânt – actele decomandament militar fiind ºi ele acte deguvernãmânt - teoria puterilor de rãzboi,teoria mobilului politic – rãzboiul fiind ocontinuare a politicii cu alte mijloace -teoria legalitãþii sau a necesitãþii, ori aforþei majore – activitatea militarã fiindîntotdeauna circumscrisã necesitãþiiimperative sau forþei majore) apare caperfect legitimatã în împrejurãriledeosebite în care acþioneazã autoritãþilemilitare ca deþinãtoare ale mijloacelor

violenþei armate ale statului, în scopulîndeplinirii misiunilor ce le revin.

În acest moment, preocupãrile înlegãturã cu teoria actelor de comanda-ment cu caracter militar, odatã cudelimitarea unor trãsãturi clare, vor tre-bui sã se îndrepte înspre corelarea regle-mentãrilor din domeniul militar cu celelegislative. În acest sens, suntem depãrere cã se impune un ordin al mi-nistrului Apãrãrii asemãnãtor Ordinuluinr. M. 126 din 18.12.1990, care sã enu-mere actele exceptate de la controlulinstanþelor judecãtoreºti, precum ºi sãprecizeze clar care sunt alternativeleprin care pot fi apãrate drepturile, li-bertãþile legitime, ºi interesele militari-lor deoarece delimitarea sferei actelor decomandament cu caracter militar a fostincorect înþeleasã existând numeroaseconfuzii din acest punct de vedere.

Douã documente importante ne pre-cizeazã care sunt actele de comanda-ment pe care statele majore leîntocmeºte pentru îndeplinirea misiu-nilor forþelor armate la pace sau în situ-aþii de conflict armat, la nivelul forþelorterestre – „Norme privind instrucþia înforþele terestre”, pe timp de pace, ºi„Manualul pentru organizarea de statmajor ºi operaþii ale forþelor terestre” -,specifice acþiunilor militare pentru du-cerea luptei, dar utilizate ºi în organi-zarea aplicaþiilor ºi exerciþiilor în ve-derea pregãtirii pentru luptã (lainstrucþia forþelor sau instrucþia coman-damentelor).

Din categoria documentelor de statmajor fac parte documentele de condu-cere ºi documentele pentru informare,iar în categoria documentelor de condu-cere sunt incluse: concepþia operaþiei,planul de operaþie, planul de procurare ainformaþiei, planul de activitate, planulde control, ºi planul de pazã al punctuluide comandã, ordinul de operaþie, ordinulfragmentar, ordinul preliminar, ordinultip schemã, ordinul de deplasare, ordinullogistic, cu anexele aferente, iar dincategoria actelor pentru informare:

raportul de informare, estimãrile ºefilorde compartimente, estimãrile ºefilorstructurilor (ofiþerilor) din cadrul com-partimentelor, informãrile, jurnaluloperaþiilor militare, hãrþile (ca suport delucru). Majoritatea acestor documente seelaboreazã de cãtre CompartimentulOperaþii (G3/S3) din cadrul statuluimajor al fiecãrui comandament compe-tent.

ªeful Statului Major General, ºefiiStatelor Majore ale Forþelor Terestre,Forþelor Navale ºi Forþelor Aeriene ºicomandanþii unitãþilor militare sunt ceicare emit acte de comandament cu ca-racter militar, conform Legii 346/2006privind organizarea ºi funcþionarea Mi-nisterului Apãrãrii coroboratã cu Manu-alul pentru organizarea de stat major ºioperaþii ale Forþelor Terestre.

Regulamentele militare definesc„actele normative specifice” ca fiindacele documente emise de „o autoritateabilitatã, prin care se stabilesc dispozi-þii obligatorii pentru personalul cedesfãºoarã activitãþi în cadrul ArmateiRomâniei, în domeniul pe care îl regle-menteazã”.

Nu toate documentele de stat majorreprezintã acte de comandament cu ca-racter militar, ci doar acelea care seîncadreazã în definiþia datã de Regula-mentul disciplinei militare actelor nor-mative specifice, ºi anume: regula-mentele militare, instrucþiunile, ordi-nele, dispoziþiile, metodologiile, nor-mele, standardele, baremele.

Trecând succint în revistã ºiexprimându-ne punctul de vedere asuprasferei actelor de comandament cu carac-ter militar, menþionãm totuºi cã ce neintereseazã este constituþionalitatea ºioportunitatea finelui de neprimire regle-mentat de dreptul pozitiv în materie,consecinþele lui, precum ºi rezolvareaproblemei controlului actelor de coman-dament cu caracter militar.

(continuare în numãrul urmãtor)Sublocotenent

Mihaela ªTEFOANE

EExxcceeppttaarreeaa aacctteelloorr ddee ccoommaannddaammeenntt ccuu ccaarraacctteerr mmiilliittaarr ddee llaa ccoonnttrroolluull iinnssttaannþþeelloorr ddee ccoonntteenncciiooss aaddmmiinniissttrraattiivv

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 2 (282) din 29 ianuarie 2010

Valorile morale sunt temelia încare naþiunea are cea mai mareîncredere. Definite ca fiind totalitateanormelor de conduitã moralã cores-punzãtoare, de convieþuire, de com-portare a oamenilor unii faþã de alþiiºi faþã de colectivitate, valorile moralenu sunt sancþionate de lege, ci deopinia publicã. Principalele valorimorale ale militarului român ºi nunumai sunt: DATORIA (acolo undete cheamã obligaþiile de serviciu faþãde þarã), LOIALITATEA (însuºireade a fi cinstit, corect, sincer faþã deþarã), RESPECTUL (stimã, conside-raþie faþã de þarã), ONOAREA(integritate moralã, corectitudine,cinste), INTEGRITATEA (însuºireade a fi integru, probitate), CURA-JUL (forþã moralã, fermitatea înacþiune, îndrãznealã). În rândurileurmãtoare, vom prezenta un astfel deeseu, promiþând cititorilor noºtri caîn fiecare numãr al ziarului nostru sã

se gãseascã o paginã dedicatã sub-ofiþerului din cadrul Diviziei 1 Infan-terie „DDaacciiccaa”. Vom prezenta un ast-fel de eseu al unui subofiþer, plu-tonierul-major Florea SAS, coman-dant grupã ºi locþiitor comandantpluton infanterie la Batalionul 26Infanterie din Craiova. Titlul „Con-tribuþia maiºtrilor militari ºi sub-ofiþerilor la transformarea ForþelorTerestre.”

Forþele terestre au fost ºi vor fi mereusupuse unui proces de transformare, maimult sau mai puþin vizibil, mai mult saumai puþin profund, proces cu caracterpermanent ºi, nu în ultimul rând necesar.Caracteristicile de necesitate ºi perma-nenþã reies din însãºi menirea ºi misiu-nile acestei categorii de forþe, dar suntdictate ºi de realitãþile mediului în care-ºi desfãºoarã activitatea ºi, nu în ultimulrând, de dinamica acestora. Altfel spus,pentru subofiþerul din cadrul forþelor te-restre culoarea ºi modelul unei noi arme,cu care va fi dotat, nu va reprezenta oproblemã atâta timp cât destinaþia, prin-cipiile ºi regulile de tragere sunt univer-sale ºi sunt stãpânite. De modul defolosire, cât mai eficientã a acesteia, detransmiterea cunoºtinþelor ºi de for-marea deprinderilor subordonaþilor sãise va ocupa în timpul alocat pentrupregãtire. Voi susþine, astfel, cã rolul ºicontribuþia subofiþerului în transfor-marea forþelor terestre sunt importante ºideterminante, în acelaºi timp, prin însuºirolul ºi natura atribuþiunile salefuncþionale. Trei argumente vor fi aduseîn sprijinul acestei afirmaþii ºi anume:Subofiþerul este ,,coloana vertebralã aarmatei’’ ºi implicit a forþelor terestre;Subofiþerul este „liantul” dintre elemen-

tul de comandã ºi militarii de la baza ie-rarhiei militare; Subofiþerul are „expe-rienþã ºi expertizã” în ceea ce priveºtemecanismele care stau la bazafuncþionãrii microstructurilor de tipechipã/grupã ºi pluton

SSuubbooffiiþþeerruull –– „„ccoollooaannaavveerrtteebbrraallãã aa aarrmmaatteeii’’’’

Aceastã noþiune este definitoriepentru importanþa ºi rolul sub-ofiþerului în procesul transfor-

mãrii forþelor terestre, iar acestea seregãsesc ºi pot fi înþelese, cel mai bine,din rolul ºi importanþa acestuia la nivelulstructurilor de nivel echipã/ grupã. Laacest nivel, el este exemplul de urmatpentru toþi subordonaþii sãi. El îi con-duce prin puterea exemplului personal.El va fi mereu cel ce pãstreazã ºi trans-mite acele principii de bazã, militarilordin subordine alãturi de care trãieºte, seinstruieºte ºi luptã. Tot el va fi cel ce ºtie

mereu caresunt aºtep-tãrile, trã-irile, do-rinþele ºimai alesnevoile decunoaºtereºi instruireale acestorapentru cã afost cândvaca ei. Întot-deauna vaºti cum sã-lfacã pesubordonatsã-ºi înþe-leagã me-nirea ºi vafi acel liderpe care a-cesta ºi-ld o r e º t epentru cã,ºi el, la rân-dul lui, ºi-adorit când-va cel mai

bun lider din lume. El este cel care-ºi vaprovoca mereu subordonaþii înmenþinerea nivelului pregãtirii fizice înstandardele impuse ºi cel care-i vaconºtientiza de faptul cã tonusul psihicîn luptã este direct proporþional cu aces-ta. El întruchipeazã cel mai bine noþi-unea de ,,coloanã vertebralã’’ pentru cãmunca lui înseamnã transmiterea pe ver-ticalã ºi orizontalã a comenzilor ºi infor-maþiilor primite, pe de o parte, dar tot elprimeºte feedback-ul în urma misiunilorprimite prin punerea în practicã, la nivel

de execuþie, a acestora. ªi-a clãdit întimp, prin muncã, prestanþa ºi autori-tatea, dar nu-i vor fi complete niciodatãfãrã ajutorul comandantului sãu. Cu altecuvinte, va fi întotdeauna ceea cecomandantul sãu îºi doreºte sã fie.

SSuubbooffiiþþeerruull - ,,,,lliiaanntt’’’’îînnttrree eelleemmeennttuull ddee ccoommaannddãã

ººii mmiilliittaarriiii ddee llaa bbaazzaa iieerraarrhhiieeii mmiilliittaarree

Importanþa acestei caracteristici încadrul procesului de transformarea forþelor terestre poate fi înþeleasã

cel mai bine sinte-tizând rolul subofiþeru-lui ajutor al comandan-tului de pluton precumºi pe cel al subofiþeru-lui de companie, încadrul structurii dincare aceºtia fac parte.Subofiþerul ajutor alcomandantului de plu-ton este elementul delegãturã al comandan-tului de pluton cu mili-tarii din subordine,întregind ºi valorizândechipa de comandã aplutonului prin expe-rienþa acumulatã de-alungul celor 15 ani de activitate, la bazaierarhiei militare. Este subofiþerul cu unadintre cele mai importante responsabili-tãþi pe linia relaþiei ofiþer-subofiþer, elfiind cel care asigurã acel „On the jobtraining” tânãrului ofiþer, comandant depluton, care nu a avut când sã acumulezesuficientã experienþã practicã la condu-cerea acelei structuri. De calitateamuncii lui va depinde modul în care aceltânãr ofiþer, de-a lungul întregii salecariere, va percepe ºi înþelege noþiuneade subofiþer ºi mai ales rolul ºi impor-tanþa acestuia. Ei doi materializeazã celmai bine noþiunile de „echipã” ºi„muncã în echipã” ºi la instrucþie, undede regulã ajutorul conduce ºi comandan-tul supervizeazã, conform principiuluicãruia nu poþi fi dirijor ºi instrumentistîn propia-þi orchestrã, dar ºi în luptã,acolo unde ajutorul comandantului depluton îi va asigura sprijinul cu foc,comandantului sãu, pe timpul cât acestaconduce elementul de manevrã.

Al doilea exemplu de liant între ele-mentul de comandã ºi baza ierarhieimilitare este subofiþerul de companie. Eleste „The top”, cel mai bun dintre ceicâþiva zeci de subofiþeri ai companiei, aparcurs toate treptele ierarhiei pânã laacel nivel ºi însumeazã peste 15 ani deactivitate în cadrul acelei structuri.Materializeazã, alãturi de ajutorulcomandantului de pluton, comandantulde grupã ºi ºefii de echipã, lanþul de spri-jin al elementului de comandã al com-paniei asigurându-se cã acesta vacunoaºte în permanenþã realitãþile ºiproblemele structurii pe care o comandã.

Altfel spus, þelul fiecãrui comandant depluton va fi acela de a demonstra cã potsã conducã ºi compania, cel puþin la felde bine ca ºi comandantul ei, pe cândobiectivul suprem al subofiþerului decompanie este acela ca, acea companie,

indiferent de cine o comandã, sãfuncþioneze perfect. Locul lui de muncãeste în mijlocul militarilor structurii dincare face parte, pentru a fi racordatmereu la problemele lor, la realitãþile ºinevoile de instruire ºi pregãtire ale aces-tora. Este pe câmpul de instrucþie pentrua se asigura cã viziunea despre instruire

a comandantului sãu va fi pusã în prac-ticã ºi pentru a identifica nevoile deinstruire ale subofiþerilor, soldaþilor ºigradaþilor voluntari. Toate acestea le vaprezenta elementului de comandã alcompaniei, împreunã cu soluþiileoptime. Remediazã împreunã cu ajutoriicomandanþilor de plutoane acele neajun-suri lãsându-le comandanþilor de plu-toane timp pentru conceperea ºiîntocmirea documentelor de planificareºi conducere a instrucþiei ºi, de ce nu,pentru pregãtirea individualã a acestorapentru urmãtorul pas în carierã. Estepeste tot ºi pentru cã cel care-i estecomandant are nevoie de rãspunsuri ºiinformaþii pertinente ºi obiective, astfelîncât deciziile, pe care le va lua, sã-ºiproducã efectul maxim.

SSuubbooffiiþþeerruull - ,,,,eexxppeerriieennþþãã ººii eexxppeerrttiizzãã’’’’

Aceste atribute ºi importanþa lorpentru procesul de schimbare acategoriei de forþe pot fi

regãsite cel mai bine în rolul ºi atribuþi-unile subofiþerului consilier pe problemede maiºtri militari ºi subofiþeri al coman-dantului. Subofiþerul consilier al coman-dantului închide, valorizeazã ºi dã sensnoþiunii de „support channel” al lanþu-lui de comandã alãturi de subofiþerii decompanie, ajutorii comandanþilor de plu-toane, comandanþii de grupã ºi ºefii deechipã din cadrul unitãþii/marii unitãþi.Are o experienþã vastã ºi background-ulcel mai impresionant dintre toþi sub-ofiþerii structurii din care face parte.

Este ceea ce oricare dintre tineriisoldaþi ºi subofiþeri, care l-auîntâlnit ºi ascultat, îºi vor dori sãfie, cândva. Este „role model-ul” acestora. Reprezintã acelaºimodel funcþional al subofiþeruluide companie, însã la alt nivel ºicu o încãrcãturã de tact ºi diplo-maþie mult mai mare, absolutnecesarã relaþionãrii cu toatecategoriile de militari, dar ºi cusocietatea civilã. Plecând de laideea iniþialã cã principiile debazã, flexibilitatea ºi gestionareadimensiunii umane sunt factorideterminanþi în realizareaoricãrui proces de transformare,de schimbare, rolul subofiþeruluiîn cadrul aceluia, prin prismaacestei idei, dar ºi prin cea arolului ºi atribuþiunilor sale, incadrul sistemului este clarã, evi-dentã. Subofiþerul este ºi va fiparte integrantã ºi activã a aces-

tui proces, dar ºi beneficiar a ceea ce vorreprezenta „mâine” Forþele Terestreromâne, o structurã modernã, flexibilãºi adaptatã cerinþelor ºi realitãþilor acelei„zile”, dar ºi celor ce vor urma.

Plutonier Radu SÃCÃREA

S u b o f i þ e r i i º i v a l o r i l e a r m a t e i

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 2 (282) din 29 ianuarie 2010Pagina 6

În anul 1859 se realizeazã Unirea Principatelorromâne sub Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineaþã –Nicolae Grigorescu îi relateazã lui A.Vlahuþã – „nevine vestea cã s-a ales Cuza domnitor în amândouãcapitalele. Am lãsat tot, am pus ºaua pe cal, ºi fuga latârg. Atunci am vãzut eu ce va sã zicã bucuria unuipopor. Cântece, jocuri, chiote în toate pãrþile. κiieºeau oamenii în drum cu oala plinã cu vin; care cumse întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, seîmbrãþiºau ºi încingeau hora în mijlocul drumului. ªiera un ger de crãpau pietrele. Da' unde mai sta cine-va în casã? Am vãzut bãtrâni care plângeau debucurie.”

Al.I.Cuza înfãptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859se trãgea dintr-o veche familie moldoveanã, din pãrþileFãlciului, familie de cluceri, spãtari, comiºi, ispravnici.S-a nãscut la 20 martie 1820. A învãþat pânã în 1831 laIaºi, unde a avut colegi pe câþiva dintre viitorii sãicolaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis, apoi,la Paris, unde îºi ia bacalaureatul în litere. S-a întors înþarã ºi a intrat în armatã. S-a cãsãtorit în 1844 cu ElenaRosetti.

Al.I.Cuza în timpul evenimentelor din 1848 a fostîn primele rânduri. A luat cuvântul, la adunarea de lahotelul „Petersburg” din Iaºi, cerând înfãptuirea unorreforme democratice. Printre fruntaºii adunãrii, arestaþidin ordinul domnitorului Mihai Sturza, s-a aflat ºiCuza; a reuºit, apoi, sã scape de sub pazã ºi sã fugã înTransilvania. Acolo are ocazia sã participe la MareaAdunare de la Blaj, de la 3/15 mai 1848, dupã care seretrage în Bucovina. În timpul domnitorului GrigoreGhica s-a reîntors în þarã ºi în perioada pregãtirii uniriiîndeplinea funcþia de pârcãlab de Galaþi. Ca formã deprotest faþã de falsificarea alegerilor pentru adunãrilead-hoc din Moldova, Cuza ºi-a dat demisia din funcþiade pârcãlab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însã,Cuza a fost acceptat chiar ºi de partizanii celor doiSturza care candidau susþinuþi de conservatori.

La 5 ianuarie 1859, el a fost ales domn, cu unani-mitatea voturilor deputaþilor prezenþi în Moldova. Îndrum spre Constantinopol, delegaþia Moldovei s-a opritºi la Bucureºti influenþând pe reprezentanþii Partidei

Naþionale din adunarea electivã. În ziua de 24 ianuarie, Cuza a fost ales ºi domn al

Þãrii Româneºti. Alegerea sa a produs în întreaga þarão puternicã explozie de entuziasm. Situaþia nou creatãîn cele douã principate urma sã facã obiectul discuþiilorConferinþei Internaþionale de la Paris. Încã din aprilie1859, Franþa, Rusia, Anglia, Prusia ºi Sardinia aurecunoscut dubla alegere. Poarta ºi Austria au recunos-cut în septembrie 1859, dar numai pe timpul domnieilui Cuza.

Focºanii – oraº prin excelenþã negustoresc – a trãitcu intensitate frãmântãrile politice de la jumãtateaveacului al XIX-lea. La acea epocã, focºãnenii au con-stituit un veritabil puls al arterei Milcovului, sem-nalând gradul de continuã intensificare a dorinþei deunitate a românilor. Despãrþit în douã – FocºaniiMoldovei ºi Focºanii Munteni – de un braþ al Milcovu-lui, oraºul întruchipa, în acea vreme, situaþia celor douãþãri vecine ºi surori. Desfiinþarea hotarului de laFocºani echivala cu Unirea celor douã Principate ºicrea premisele punerii temeliei statului naþional unitarromân. Entuziasmaþi de victoria obþinutã de confraþiiunioniºti moldoveni, deputaþii munteni din AdunareaElectivã dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiaºiAlexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, pesteprevederile Convenþiei de la Paris, dorinþa naþiuniiromâne.

În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza a fostoaspetele oraºului Focºani. Mii de oameni i-au ieºit încale în drumul dinspre Mãrãºeºti, pe unde venea de laIaºi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe ºosea, peuliþele pe unde trebuia sã treacã ºi, în faþa curþii boieri-lor Dãscãlescu, patru arcuri de triumf, împodobite cuverdeaþã ºi înfãºurate în pânzã tricolorã. Sute defelinare (850), improvizate în grabã, 150 ceaune ºi 650ulcele de tuci cu smoalã, pãcurã (s-au consumat 30vedre) ºi seu (60 ocale) erau aºezate pe uliþe, pentru ase aprinde ºi a lumina feeric oraºul. S-au mai ridicat înoraº, mai multe piramide, acoperite cu frunze de bradºi pe care ardeau lumânãri ºi felinare. Dupã condica decheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei ºi 32parale, din care numai pentru artificii 1354 lei ºi 20

parale. Mai în toate casele particulare, s-au arboratsteaguri s-au împodobit porþile cu verdeaþã ºi la feres-tre, toatã noaptea au ars lumânãrile bucuriei obºteºti.La apariþia Domnului, lumea a izbucnit în urale, douãmuzici militare, una din Iaºi ºi alta din Bucureºti, pre-cum ºi tarafe de lãutari, cântau Hora Unirii ºi un imn alvremii „Timpuri de Mãrire”.Valuri de flori s-au revãrsatîn calea Domnului, care s-ascoborât din diligenþã.Ajungând la hotar, unde eraal doilea arc de triumf, Dom-nitorul s-a oprit, ºi a chematla el pe cei doi soldaþi carefãceau de strajã la hotar, unmoldovean ºi un muntean.Le-a spus cã sunt fraþi ºi i-apus sã se îmbrãþiºeze. Apoi adat poruncã ca fiecare sã meargã la cazarma lui ºi sãcomunice comandirilor cã de azi înainte ºi pe veciivecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicatgãrzile de la hotarul dintre români, de la Focºani. Deaici, însoþit de notabilitatea oraºului ºi de mulþimea deoameni, Cuza a mers pânã în centru oraºului, unde aujucat cu toþii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fostgãzduit de boierii Dãscãleºti, unde a doua zi a primit înaudienþã multã lume, se zice ºi pe Moº Ion Roatã.

La 11 decembrie 1861 a fost datã de domnitorproclamaþia prin care fãcea cunoscut întregii naþiunicã: „Unirea este îndeplinitã. Naþionalitatea Românãeste întemeiatã. Acest fapt mãreþ, dorit la generaþiu-nile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chematcu cãldurã de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartã, dePuterile garante ºi s-a înscris în datinile Naþiunilor.Dumnezeul pãrinþilor noºtri a fost cu þara, a fost cunoi. El a întãrit silinþele noastre prin înþelepciuneapoporului ºi a condus Naþiunea cãtre un falnic viitor.În zilele de 5 ºi 24 Ianuarie aþi depus toatã a voastrãîncredere în Alesul naþiei, aþi întrunit speranþele voas-tre într-un singur Domn. Alesul vostru va da astãzi osingurã Românie. Vã iubiþi patria, veþi ºti a o întãri. Sãtrãiascã România!”

2244 iiaannuuaarriiee 11885599 –– UUnniirreeaa PPrriinncciippaatteelloorr

În fiecare an, la 30 ianuarie, credincioºii cinstescdupã cuviinþã sfântã treimea marilor ierarhi: Vasile celMare, Grigorie Teologul, ºi Ioan Gurã de Aur.

Îndeobºte, îi numim „Învãþãtori ºi cuvioºi, maridascãli ºi ierarhi ai lumii”, pentru învãþãturile lor – ade-vãrate izvoare de viaþã sfântã. În activitatea lor, SfinþiiTrei Ierarhi simbolizeazã acelaºi trup: unul „minteacare gândeºte”, altul „gura care propovãduieºte”, ºi altreilea „mâna care lucreazã”, deºi fiecare a avut minte,gurã ºi mânã care lucrau într-o desãvârºitã armonie ºiunitate. Sfinþii Trei Ierarhi au avut drept þintã peHristos - Domnul, spre Care îºi îndreaptã neîncetatochii credinþei, în El gãsindu-ºi sensul vieþiipãmânteºti. Din istoria atât de bogatã a vieþii lor, aflãmlucruri ºi fapte ce îi aseamãnã ºi îi apropie.

Astfel, Sfântul Vasile cel Mare se naºte într-o fa-milie evlavioasã din Cezareea Capadociei, având camamã pe Emilia – fiicã de martir – ºi tatã pe retorulVasile. ªi-a însuºit, cu multã uºurinþã, toatã învãþãturaretoricã ºi filozofia ce se puteau oferi pe atunci de ceamai înaltã ºcoalã a faimoasei Atene. Aici se întâlneºtecu marele Grigorie. Îndemnat de Duhul Sfânt, a plecatsã viziteze toate mãnãstirile ºi pustietãþile Egiptului, iarapoi s-a dus sã se închine la Mormântul Domnului înIerusalim. Dupã ce a primit Botezul în râul Iordanului,s-a întors în Cezareea Capadociei – patria sa – unde afost hirotonit preot. Iubind mult rugãciunea, s-a retrasîn pãrþile Pontului, unde a întemeiat o mãnãstire deobºte. Venind aici ºi Sfântul Grigorie, au trãit împreunãcele mai intense clipe de bucurii duhovniceºti pe careºi le aminteau, cu nostalgie, unul altuia.

Nevoia în care se afla Biserica din Cezareea, strâm-toratã de eretici, l-a silit pe marele Vasile sã lasePustia ºi sã vinã în ajutorul Bisericii lui Hristos. Fiindales episcop, cu multã putere ºi osârdie, biruieºte peîncepãtorii eresurilor, împacã pe ortodocºi ºi uneºteBiserica dezbinatã.

Sfântul Vasile avea ºi darul facerii de minuni, cucare scotea adesea duhurile necurate din oameni, vin-decându-i de unele boli grele. Fiind din tinereþe bol-nãvicios, în anul 379, Sfântul Vasile cel Mare s-a mutatla Domnul la vârsta de 51 de ani, dupã ce a pãstoritBiserica Mântuitorul Hristos mai bine de 8 ani.

Sfântul Grigorie Teologul s-a nãscut în oraºulNazianz, aproape de Cezareea Capadociei. Pãrinþii sãi,Grigorie ºi Nona, l-au crescut de mic în bunã credinþã,ducându-l la ºcoli unde a studiat arta retoricii de la ceimai vestiþi dascãli ai Atenei. La timpul potrivit a fost

hirotonit episcop de însuºi prietenul sãu Vasile. Cuºtiinþã teologicã ºi cu mãiestria cuvântului, pe toþiereticii i-a îmblânzit ºi i-a dus la credinþa cea ade-vãratã. Apoi, fiind ales episcop al Constantinopolului,marele Grigorie a fãcut aici adevãrate minuni. Împãcatcu sine, în anul 389, Sfântul Grigorie trece laDumnezeu, la vârsta de 60 de ani, lãsând un nepreþuittezaur de cuvinte ºi de învãþãturi dogmatice, expusesistematic în cele 5 cuvântãri teologice.

Sfântul Ioan Gurã de Aur s-a nãscut în AntiohiaSiriei, din pãrinþi creºtini: Secund ºi Antuza. Fiind sin-gur la pãrinþi, a fost dat sã studieze la cei mai vestiþidascãli ai vremii. Dupã moartea tatãl sãu, din tinereþeºi-a ales viaþa îngereascã, retrãgându-se la o mãnãstireºi de aici într-o peºterã, unde singur s-a nevoit în postºi rugãciune 4 ani, studiind cu râvnã Sfânta Scripturã.De la Sfântul Ioan Hrisostom avem acest remarcabilcuvânt ce constituie un avertisment, dar ºi un îndemnfierbinte pentru noi toþi: „Necunoaºterea Scripturiloreste pricina tuturor relelor”. Fiind apoi, hirotonit preotde cãtre episcopul Flavian, slujea cu multã osârdie, înbiserica cea mare a Antiohiei. Pentru buna lui învãþã-turã ºi frumuseþea vorbirii, a fost numit de toatãCreºtinãtatea „Gurã de Aur”.

Dar, ca întotdeauna, asprimea ºi îndrãzneala cuvin-telor sale i-au adus multe necazuri ºi încercãri, lasfârºitul vieþii. Astfel, izgonit, din scaun ºi exilat deîmpãrat ºi de soþia acestuia – Eudoxia –, marele dascãlºi pãstorul cel bun, Sfântul Ioan Gurã de Aur(Hrisostom), moare în grea suferinþã, departe de turmasa cea duhovniceascã, în anul 407, având pe buze aces-te alese cuvinte: „Slavã lui Dumnezeu pentru toate!”.

Sfinþii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, GrigorieTeologul ºi Ioan Gurã de Aur s-au dãruit cu generozi-tate Bisericii ºi promovãrii binelui în societatea lor,fiind actuali pentru faptul cã se înfãþiºeazã ca modeledespre felul în care Biserica poate acþiona în scopulridicãrii vieþii credincioºilor ºi a promovãrii binelui înlume. Considerând pe om „chip al lui Dumnezeu”,Sfinþii Trei Ierarhi l-au iubit profund, fãrã deosebire decredinþã, de rasã sau de statut social ºi l-au îngrijit cutoatã dragostea ºi dãrnicia, l-au slujit ca preoþi ºi ierarhi– pãstori vrednici ai societãþii acelor timpuri.

Drept aceea, sã învãþãm din slujirea pilduitoare asfinþilor Trei Ierarhi prãznuiþi la fiecare sfârºit de ia-nuarie, rugându-i, totodatã, sã mijloceascã laMântuitorul Hristos pentru sufletele noastre. Amin!

Col. (r.) ªtefan MITINCU

SS ff ii nn þþ ii ii TT rr ee ii II ee rr aa rr hh iiCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nãCartea din vitrinã

BridaPaulo Coelho

LECÞIA DE ISTORIE

Publicatã în Brazilia în 1990, Brida, a treia cartescrisã de Paulo Coelho dupã Alchimistul, a fosttradusã în 24 de limbi ºi a devenit rapid numãrul 1în topul bestsellerurilor din Rusia, unde s-a vândutîn peste 250 000 deexemplare, fiind deasemenea una dintrecele mai bine vândutecãrþi în Olanda,Grecia, Cehia ºiAfrica de Sud.

„Când am scrisaceastã carte ºi ampublicat-o în Braziliaacum mai bine de 18ani, teme precumlatura femininã a luiDumnezeu erau încãstrãine majoritãþiioamenilor.

Totuºi, odatã cutrecerea timpului, amobservat o schimbarea percepþiei - oamenii fiind mai deschiºi spre oabordare intuitivã a lumii ºi mai puþin convinºi deregulile rigide ale societãþii." (Paulo Coelho)

Romanul exploreazã temele preferate ale scri-itorului brazilian - principiul feminin, religiilepãgâne ºi percepþiile iubirii - ºi ne lasã sã înþelegemcã cel mai nobil lucru care i se poate întâmpla cuivaeste descoperirea misterului.

Brida este povestea unei tinere care crede cãexista o punte între vizibil ºi invizibil. În cãutãrileei, întâlneºte un înþelept care îi spune cum sã-ºiînfrângã temerile ºi o femeie care o învaþã sãdanseze ascultând muzica tainicã a lumii. Amândoivãd cã ea are un Dar, însã ºtiu cã acest Dar nu arevaloare decât dacã ea ajunge sã-l descopere singurã.

„Marele talent al lui Paulo Coelho pare a fiuºurinþa cu care li se adreseazã tuturor în acelaºitimp. El este un dascãl indulgent ºi totodatã plin deempatie. Acesta este secretul succesului extraordi-nar al autorului ale cãrui cãrþi s-au vândut în100.000.000 de exemplare în lumea întreagã."(Dana Goodyear, The New Yorker). (Þ.D.)

CCeell mmaaii rraappiiddpprroocceessoorr ddiinn lluummee -

112288 GGFFLLOOPPss Fujitsu a prezentat procesorul

SPARC64 VIIIfx (Venus) ºi susþinecã acesta poate face 128 de miliardede calcule pe secundã, fiind de pestedouã ori mai rapid decât modelulIntel, arãta Techradar.

Informaþia a fost prezentatã în pre-mierã de PCWatch Japonia, fiind apoipreluatã rapid pe diverse siteuri, careau adãugat informaþii suplimentare.

Se pare cã noul procesor este maimic decât predecesorii sãi, dar ºi maieficient din punct de vedere al con-sumului de energie.

Pentru a ajunge la cei 128 GFLOPs( F L o a t -ing pointO p e r a -tions PerSecond),c i p u l" e i g h t -c o r e "V e n u sbazat peo tehno-logie de4 5 n mconsumãa p r o x i -m a t i v35W.

Fujitsu nu a oferit încã date despredisponibilitatea acestui produs pepiaþã, ºi nici despre apariþia unor sis-teme care sã-l conþinã.

TownPortal

GGooooggllee eexxppeerriimmeenntteeaazzãã

sscchhiimmbbaarreeaa mmoodduulluuii ddeeccããuuttaarree ppee IInntteerrnneettdduuppãã iimmaaggiinnii ººii ººttiirrii Google a lansat douã noi servicii

experimentale prin care sperã sãschimbe felul în care utilizatorii folo-sesc motorul sãu decãutare pentru gãsireade imagini ºi ºtiri,informeazã BBC.Primul serviciu, numitSimilar Images,foloseºte o pozã maidegrabã decât un textpentru a gãsi alteimagini similare cucea cãutatã. Al doilea,News Timeline, pre-zintã informaþia dis-ponibilã pe GoogleNews ºi pe alte surseprecum bloguri, ziare,reviste sau Wikipedia,dar organizatã ºiafiºatã cronologic pesãptãmâni, luni, ani ºidecenii.

Potrivit PCWorld,"pãrintele" serviciuluiNews Timeline este Andy Hertzfeld,inginer în cadrul Google, care spunecã a fost inspirat de Google Maps, darcã în loc de a lãsa oamenii sã navi-gheze prin spatiu, el a dorit sã le per-mitã acestora sã navigheze în timp. Înafarã de cãutarea în baza de date aGoogle News, serviciul cautã ºi

ordoneazã rezultate ºi din alte surseprecum bloguri specifice, reviste ºiziare.

Prin celãlalt serviciu, SimilarImages, utilizatorii tasteazã în modnormal un anumit termen, iar când vorfi afiºate rezultatele, unele vor aveasub ele un link numit "SimilarImages", accesarea acestuia trimiþândcãtre imagini similare cãutãrii efectu-

ate.Fiind servicii experimentale încã,

ambele produse au ºi multe hibe. Încazul Similar Images, noteazãPCWorld, multe din imaginile rezul-tate în urma unei cãutãri nu au afiºatedeloc linkul "Similar Images", pentrucã Google nu a reuºit sã analizezeacele imagini. Compania spune cãsunt sute de milioane de imagini înbaza de date, dar cã Similar Imageseste un proiect la care se lucreazã,încã.Un grup de marinari pe un vapor.

Furtunã. La un moment dat unulstrigã:

- Bã Vasile, zi-i lu’ ãla de pe catargsã dea jos parâmele.

- Bã, tu de acolo! Dã jos parâmele!Nimic.- Bã, tu nu auzi, dã mã jos parâmele!- Bã Vasile, ãla nu te înþelege cã e

englez, vorbeºte-i în englezã!- A, aha!Hey! Do you speak Englis?- Yes!- Atunci dã, bã, jos parâmele!

☺Între doi cerºetori:- Ce, acum eºti ciung?- Ce sã fac? când eram orb, primeam

doar bani falºi!☺

Într-un apartament al unui blocselect, locuieºte o fatã bãtrânã. Ovecinã o întreabã mereu de ce nu secãsãtoreºte, de ce nu-ºi gãseºte ºi eaun bãrbat cumsecade.

- De ce?, rãspunde bãtrânadomniºoarã. Doar am un câine, un

papagal ºi o pisicã. astea-mi suntdestule pânã peste cap.

- Dar, totuºi, aceste animale nu potþine loc de soþ.

- Cum sã nu? Câinele mârâie mereu,papagalul înjurã toatã ziua, iar pisicaeste plecatã toatã noaptea.

☺La teatru, unde se joacã o piesã

poliþistã, o spectatoare sare în sus,strigând:

- Unde este ucigaºul?La care o voce din spatele ei îi dã

replica:- În spatele dumitale, dacã nu te

aºezi imediat!☺

- Nu-þi vine greu sã practici meseriaasta blestematã de cãlãu?

- Ba da, dar am de întreþinut o fa-milie numeroasã.

- Ce sã faci? Toþi trebuie sã trãim.☺

Deviza avocatului: un om este nevi-novat pânã demonstreazã cã nu maiare bani...

NASA a detectat urme ale unei coliziuni uriaºe întredouã planete, ce ar putea duce la formarea unei noi luni.

Un telescop spaþial careaparþine NASA a descoperitdovezi ale unei coliziuni demare vitezã între douã pla-nete în formare, care orbitauîn jurul unei stele tinere.Astronomii spun cã lovituracosmicã este asemãnãtoarecelei care a dus la formareaLunii noastre, cu aproxima-tiv 4 miliarde de ani în urmã, când o planetã de mãrimealui Marte s-a ciocnit cu Pãmântul, scrie BBC.

În cazul acesta, se pare cã douã corpuri solide auintrat unul în celãlalt, eveniment petrecut în ultimele miide ani. În coliziune a fost implicat un corp cel puþin lafel de mare ca Luna noastrã ºi un altul de dimensiunileplanetei Mercur. Impactul extrem de violent a distrusplaneta mai micã ºi a rãspândit în spaþiu o cantitateuriaºã de bucãþi din corpul cosmic, precum ºi lavãfierbinte.

Detectoare cu infraroºu de la Telescopul SpaþialSpitzer au putut sã identifice urmele rocilor aruncate înspaþiu, alãturi de fragmente de lavã solidificatã, cunos-cute sub numele de tectite. „Coliziunea trebuie sã fi fosturiaºã ºi la o vitezã incredibil de mare, pentru cabucãþile din cele douã corpuri sã se topeascã", adeclarat Carey M. Lisse, de la Universitatea JohnsHopkins din Maryland, SUA.

„Este un eveniment cu adevãrat rar ºi de scurtãduratã, de importanþã criticã în formarea unor planeteprecum Pãmântul sau a lunilor. Suntem norocoºi cã amfost martori, nu la mult timp dupã petrecerea sa". CareyM. Lisse ºi echipa sa au identificat o stea numitã HD172555, de aproximativ 12 milioane de ani ºi situatã la100 de ani luminã depãrtare în constelaþia Pãunul.Astronomii au folosit spectrograful de pe telescopulSpitzer pentru a studia elementele chimice prezente înspectrul luminii emise de stea, identificând mari can-titãþi de siliciu amorf, care poate fi gãsit pe Pãmânt înroci ca obsidianele ºi tectitele.

Obsidianul este o rocã vulcanicã, de culoare neagrãsau brunã-cenuºie, cu înfãþiºarea sticlei topite, iar tec-titele sunt bucãþi dure de lavã despre care se crede ca aufost formate când meteoriþii au lovit Pãmântul.

Cele douã corpuri trebuie sã fi cãlãtorit cu o vitezãde cel puþin 10 kilometri pe secundã una spre cealaltã,înainte de coliziune, estimeazã specialiºtii. Planetele seformeazã ºi cresc în mãrime ciocnindu-se între ele ºilipindu-se sau pãstrând o mare parte din masa celeilalte.Deºi se crede cã lucrurile s-au aºezat în sistemul nostrusolar, încã au loc astfel de ciocniri; nu mai departe deanul trecut, specialiºtii au observat cã o cometã de micidimensiuni sau un asteroid a lovit Jupiter.

„Coliziunea care a format Luna noastrã trebuie sãfi fost uriaºã, atât de mare încât a topit suprafaþaPãmântului", a declarat Geoff Bryden, specialist laNASA. „Este aceeaºi scalã a impactului pe care ovedem cu Spitzer. Nu ºtim dacã se va crea sau nu olunã", a continuat acesta.

Sursa. HotNews.ro

Meteoritul Chicxulub responsabil, se pare, deextincþia în masã a dinozaurilor, petrecutã acum 65 demilioane de ani a lovit, de fapt, un câmp petrolier, nu ozonã împãduritã cum se credea în mod oficial pânã înprezent, afirmã o echipã de geologi de la DePaulUniversity.

Fragmente de sedi-mente care conþineau par-ticule de fum provenit dinarderea hidrocarburilor aufost descoperite recent încadrul sãpãturilor efectu-ate în Golful Mexic,aproape de locul în care seaflã imensul crater provenit în urma devastatoruluiimpact petrecut la sfârºitul Cretacicului. Urme ale unuiincendiu la scarã planetarã au fost înregistrate de spe-cialiºti încã din anul 1980, dar pe atunci nu se ºtia ori-ginea particulelor de fum , iar întreaga comunitateºtiinþificã era convinsã cã acest fum a fost rezultat înurma giganticelor incendii de pãdure apãrute ca efectsecundar al impactului meteoritului. Aceasta a fost teo-ria generalã pânã la descoperirea recentã a evidenþelorgeologice apãrute în urma meteoritului Chicxulub.Simon Brassel, profesor la Indiana University adescoperit în sedimentele de acum 65 milioane de anidin Golful Mexic, particule de fum ºi cenuºã denumitecenosfere. Acestea sunt asemãnãtoare resturilor mo-derne provenite din arderea petrolului, declarã acesta. Înprezent, rãmãºitele câmpurilor petroliere din zona Gol-fului Mexic aduc un plus de argument noii teorii referi-toare la aprinderea câmpurilor petroliere din Cretacic,supoziþie care prinde tot mai mult teren în cercurileoamenilor de ºtiinþã. Pe lângã acest aspect, rãmãºiþeleplãcilor tectonice fracturate în urma impactului cu mete-oritul prezintã aceleaºi urme de particule cenosferice.

Sursa: Discovery

MOZAICCurierul ARMATEINr. 2 (282) din 29 ianuarie 2010

Pagina 7

P - U - A - O -CER-S-POT-L O G A R I E -A S T I -SIMULTAN-O F T A T -P O P I - O E -T A R T O R I -M A - I M I -N E N T - P U -C O R I D E -U R Î - C A I A -R I D -R E C E N T A -N L - P A R O -L A - E S -OMITE-TEL-TITENI-VAS

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVA-REA INTE-GRAMEIDIN

NRUMÃRULTRECUT

Coliziune între douãplanete în formare

NNoouuttããþþ ii îînn lluummeeaa IITT

DEZAGREABIL

NEPOTRIVITCA MÃRIME

EXPRIMÃ UNACORD

A PARCURGE

UªUREL,UªUREL

TE ÎNCÂNTÃ(pl.)

ÎNZESTRATÃ

LA CAPÃTULPUTERILOR

IEªIT!

REST (dim.)

A-ªI SCHIM-BA LOCUL

ALUZIE PEOCOLITE

INFLO-RESCENÞA

GRÂULUI (pl.)

DIAFAN

TEZÃPÃCEªTE

INDICATOR DELOC

INSTABILITATE

REDUCERE DEPREÞ

CUTIE VIDEO

ZIZI ENESCU

ELECTROZINEGATIVI

GRÃBIRE

ENERVAÞI

SECURE

A CUNOAªTE

CILINDRI DEOÞEL NECÃJIRE

- Ce facem de bunãvoie e uºor defãcut.

- Cel ce nu se întoarce din drum ajungedeparte.

- N-are timp liber cel ce nu-l foloseºte.- Cel care nu are timp sã plângã, nu are

timp sã repare.- Treaba prost fãcutã, trebuie fãcutã de

douã ori.- Începutul greu, duce la un sfârºit bun.- Cu-nþelepciune ºi încetiºor, cãci se

poticneºte cel care iute fuge.- Oamenii îºi aratã superioritatea faþã

de animale, prin capacitatea lor de a seplictisi.

- Leneºii se bucurã cel mai puþin derepaus.

- Insuportabilã e truda de a nu facenimic.

- Lenea face mintea sã rugineascã.- Tinereþea trândavã aduce o bãtrâneþe

plinã de lipsuri.Selecþie realizatã de

Col.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªti inþãªti inþã

Meteoritul care a dus ladispariþia dinozaurilor alovit o pungã de petrol

PREOÞI

AGERI

TERÃCOREªTE

IONIÞÃALINTAT

GROZAVE FOC

MÃSURI LAÞARINÃ!

REMORCÃAUTO

CUIB!

FIR DIN...BÃTÃTURÃ

INSULÃ DECORALI

SS CC RR II SS OO RR II

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 2 (282) din 29 ianuarie 2010Pagina 8

LLiimmbbaa eenngglleezzãã,, uunn nnoouu îînncceeppuutt ddee ddrruumm ((IIII))

Pe 15 ianuarie mass-media naþionalã a fost suprasaturatãcu manifestãrile dedicate zilei de naºtere a poetului MihaiEminescu, iar încã o ºtire pe acest subiect greu ar mai captaatenþia cititorilor. Cu toate acestea, la Colegiul Militar Liceal„Mihai Viteazul" din Alba Iulia, evenimentul a ieºit dintiparele obiºnuite. Elevii din cenaclul "Mihai Eminescu", subconducerea doamnelor profesoare Cosmina Mircea ºiTeodora Dãncilã (ºefa catedrei de limba românã) au organi-zat un eveniment cultural de rarã sensibilitate: lansarea volu-mului de poezii ºi prozã scurtã „Vise albastre" urmatã deevocarea celui pe care Nichita Stãnescu l-a numit „poetulnepereche".

Evenimentul a fost organizat cu un o atenþie deosebitã,putând rivaliza cu oricare altã lansare „cu ºtaif" din lumeaculturalã civilã. O ambianþã deosebitã, intimã, asiguratã deSala Trofeelor a colegiului, evenimentul eminescian plasatîntr-o discretã avanpremierã prin cele douã standuri de carteamenajate de biblioteca colegiului, pianul lui RichardClayderman ca fundal sonor ºi... multã, multã tinereþe înjurul nostru. Au fost invitaþi reprezentanþi ai culturiialbaiuliene – profesorul Avram Cristea ºi doamna StelianaArmian –, a fost prezent reprezentatul sponsorului prin grijacãruia s-a tipãrit volumul, domnul Marius Todor – absolvental liceului –, dar ºi autorii poeziilor, unii dintre ei studenþi la

Academia Forþelor Terestre ºi Academia Forþelor Aeriene.Din pãcate, dintre studenþi, nu a putut fi prezent decât MarcoDelamarian de la AFA, cei de la AFT fiind în tabãrã deinstrucþie la Crinþu.

„Vise albastre" strânge între copertele sale versurileelevilor militari, actuali ºi foºti membri ai cenaclului, versuriprin care adolescenþii aduc în luminã frãmântãrile nãscutedin relaþia lor cu viaþa: iubirea, emoþia în faþa frumosului,existenþa, moartea, infinitul. Este greu ca, într-un timp scurt,sã parcurgi un volum de poezie; o astfel de lecturã necesitão anumitã dispoziþie sufleteascã ºi liniºte. Totuºi, rãsfoindvolumul, atenþia mi-a fost atrasã, la început, de doi autori:Marco Delamarian ºi Marius Fugãreþu. A fost o surprizã plã-cutã, deoarece îi cunoºteam exclusiv prin prisma perfor-manþelor sportive, primul fiind un foarte bun atlet iar celde-al doilea – campionul de necontestat la concursurile inter-liceale de tenis de masã. Cu aceastã ocazie mi s-a mai nãruitîncã un tipar, deoarece nu-i „suspectam" pe sportivi de atâtasensibilitate. Alte douã nume care mi-au stârnit, de aseme-nea, curiozitatea a fost cel al domniºoarei Eliza AnabellaCoþovanu, cãreia doamna profesoarã Cosmina Mircea îifãcuse o frumoasã recenzie în revista noastrã, ºi al AdrianeiMilãºan – recenzatã, de asemenea, în revista noastrã – alcãrei vers „Zbor cu picioarele pe pãmânt" a devenit titlu.

Este impresionant sã vezi cum, strofã cu strofã, se rein-venteazã zborul sub forma plutirii ce este posibilã numai învis, cum viaþa este vãzutã în puritatea separaþiei nete dintrealb ºi negru, cu inocenþa curajului de a oferi totul fãrã sãaºtepþi nimic în schimb.

„Strãbãtute de candoarea vârstei adolescentine – scriauîn prefaþã doamnele profesoare Cosmina Mircea ºiTeodora Dãncilã – creaþiile devin amfore literare createdintr-un fond sufletesc la fel de ingenuu, pendulare linãîntre vãzduhul munþilor ºi melancolia mãrii, între concretulexistenþei sau «realul absolut» de care vorbea Novalis ºieternul tei înflorit al copilãriei. Creatorii lor încredinþeazãtrãirile sufleteºti revelaþiilor lirice modelate de rigorile cla-sice sau dinamismului fantastic al artei moderne – produc-

tivitate a gândirii matematice, tot atât de cuprinzãtoare ºide fascinatã de adâncimea lumii, capabilã sã propunã,«modele ale realitãþii», o nouã gnozã a diverselor aspectesub care se înfãþiºeazã existenþa.". La cele scrise în paginilede început ale cãrþii se adaugã ºi aprecierile din perspectivaestetului, adãugate de profesorul Avram Cristea – realiza-torul emisiunii culturale a unui post local de radio ºi autorulrecenziei volumului de poezii – care identifica zborul, camotiv literar central ºi, totodatã, punte între material ºi spir-itual. Emoþionantã a fost invitaþia doamnei Steliana Armian,bibliotecar la Biblioteca Judeþeanã „Lucian Blaga" din AlbaIulia, care îi îndemna pe elevi sã-ºi deschidã aripile ºi sãzboare. Din punctul de vedere al autorului relatãrii de faþã,cu structura bacovianã a sufletului „din dotare", nu pot spunealtceva decât: „Verde crud, verde crud/ Mugur alb ºi roz ºipur, Vis de-albastru ºi azur/ Te mai vãd, te mai aud". Pentrucã din puritatea sufleteascã a acestor muguri tineri vor înflorivlãstarele literare de mâine.

Scriam, la începutul articolului, cã nu se putea ca o ast-fel de activitate, organizatã de ziua naºterii lui MihaiEminescu – data lansãrii volumului nu a fost aleasã întâm-plãtor – sã nu cuprindã ºi o evocare a poetului nostru naþio-nal. Totul a decurs firesc, fãrã expuneri sterile. S-au recitatversuri, s-au cântat versuri, s-au evocat momente din viaþapoetului.

Locotenent-colonel Dragoº Anghelache

VV ii ss ee ll ee aa ll bb aa ss tt rr ee dd ee ll ii cc ee aa nn

Era în dimineaþa zilei de 14 decembrie ºiprimii fulgi de zãpadã vesteau prietenoºiapropierea sãrbãtorilor de iarnã, iar ªcoalade Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã aForþelor Terestre aºtepta primitoare oaspeþiibritanici, în conformitate cu detaliile sta-bilite pe timpul celor douã recunoaºteri ºiscenariul documentarului.

Înainte de a vã povesti detaliilefilmãrilor, am dori sã facem precizarea cãproiectul BBC este un serial de ºaseepisoade, de câte 56 minute fiecare, în caredouã vedete britanice se deplaseazã îndiferite colþuri ale lumii ºi învaþã sã conducãvehicule unice ºi fascinante, sã cunoascãoameni incredibili, culturi ºi stiluri de viaþãdiferite. Genul filmului este „reality show”

pentru care echipa de producþie a postuluibritanic a filmat, în sãptãmâna petrecutã înRomânia, aproximativ 250 de ore de casetã,fãrã a trage nici un fel de dublã. Practic,fiecare etapã s-a desfãºurat ºi filmat conformgraficului orar ºi programului cu activitãþilestabilite pe timpul recunoaºterilor. ªase zilede filmãri efective în care cele douãcelebritãþi britanice au învãþat sã conducãtancul românesc TR-85M1, în condiþiiextreme de temperaturã, în teren accidentat,încadrându-se în acelaºi timp în cadrulechipajelor de tancuri, fiind pentru ºase zilemilitari voluntari.

Serialul va avea premiera la mijlocullunii februarie, producãtorul menþionând cãepisodul filmat în România va fi difuzatprimul datoritã spectaculozitãþii vehiculului,dar ºi condiþiilor dificile în care au fost rea-lizate filmãrile.

Documentarul englez a debutat într-odimineaþã de luni, la jumãtatea lunii decem-brie, cu aterizarea celor douã vedete înRomânia, transferul de la Otopeni la Gara deNord, procurarea biletelor de cãlãtorie laPiteºti, deplasarea cãtre Piteºti ºi sosirea lasediul ªcolii de Aplicaþie.

Vorbeam de „aterizarea” personalitãþilorbritanice pe Otopeni ºi trebuie sã vã spunem

cã nu exagerãm cu nimic. Conform scenariu-lui, cei doi primesc detalii despre ceea ceurmeazã sã desfãºoare, doar atunci cândinformaþiile sunt necesare continuãriifilmãrii ºi numai atât cât este necesar. Înacest context, „subiecþii” noºtri au aflat peaeroportul din Londra cã destinaþia esteBucureºti ºi au primit fiecare câte un ghid deconversaþie. La Otopeni au fost înºtiinþaþi cãtrebuie sã meargã spre Piteºti, iar cea maifacilã cale de transport este cea feroviarã. LaPiteºti au aflat cã trebuie sã se deplasezespre un centru de instruire al Forþelor Teres-tre Române.

Astfel, în dimineaþa zilei de 14 decem-brie, cele douã celebritãþi au sosit la poartaªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptãdin Piteºti, unde ºi-au manifestat sur-prinderea sã constate cã personalul de servi-ciu le poate fi mult mai de folos decât ghidulde conversaþie! Dupã formalitãþile de lapunctul de control au fost preluaþi de cãtreofiþerul de serviciu care avea sarcina de a-iconduce în Poligonul de instruire, acolounde aveau sã primeascã noi detalii despreactivitãþile pe care urmau sã le desfãºoare însãptãmâna respectivã.

Ca o picanterie, deºi toþi cei prezenþi laaceastã importantã activitate, ne-am strãduitsã nu omitem vreun detaliu în ceea cepriveºte þinuta ºi comportamentul personalu-lui implicat în filmare, nici unul nu a pututanticipa reacþia unui militar în faþa uneidomniºoare care se „lupta”cu douã bagajevoluminoase ºi fãrã sã vrem, le-am fãcutenglezilor dovada calitãþii de gentleman amilitarului sau a românului, în general.

Revenind la subiect, „galantul” ofiþerîndrumã cele douã vedete la autovehicululde teren din dotarea Forþelor Terestre ºi îiconduce cãtre Poligonul de instruire altanchiºtilor piteºteni, fãrã a le da vreundetaliu despre ceea ce urmau sã facã, sub-liniind cã misiunea sa este aceea de a efec-tua deplasarea celor doi. Ajunse în poligon,cele douã celebritãþi au fost invitate într-unfoiºor de unde au putut observa un ampluexerciþiu demonstrativ prezentat detanchiºtii piteºteni. La finalul exerciþiului,

maºinile de luptã au fostmanevrate în faþa foiºorului,iar cele douã vedete au fostinvitate sã coboare pentru aface cunoºtinþã cu mentorullor pe perioada desfãºurãriifilmãrilor – cãpitanul LucianOancea, un tânãr ofiþer tan-chist, bun pedagog ºi un omremarcabil, transformat pen-tru o sãptãmânã într-un actorce l-ar face invidios pe pro-ducãtorul emisiunii luiDonald Trump.

Aºadar, cãpitanul Oanceale-a povestit celor doi „vo-luntari” despre scopul sosiriila centrul de instruire ºi le-aoferit pentru prima datã câte-va detalii despre aceastã nouã provocare:conducerea tancului românesc TR-85M1.Au urmat momente specific administrativeprecum echiparea, cazarea ºi masa celor doivoluntari care s-au integrat pentru 6 zile înprogramul de instrucþie al echipajelor con-duse de cãpitanul Radu Muºat ºi locotenen-tul Cristian Stanciu, doi instructori tenacecare printr-un program didactic riguros, sta-bilit cu ºeful de catedrã, locotenent-colonelul dr. Aurel Neagu au rãspunsprovocãrii de a intra în competiþie pentrupregãtirea câºtigãtorului unui concurs atipic,care urma sã se desfãºoare în ultima zi defilmare în Tancodromul din Piteºti.

Au urmat zilele de pregãtire pentrumarea confruntare care au debutat cu uninstructaj cuprinzãtor ºi riguros privindsecuritatea muncii, atât pentru cele douãvedete, cât ºi pentru întreg personalul parti-cipant la activitate, urmat de intrarea efec-tivã în programul de iniþiere în meseria detanchist… ore de prezentare a tancului,dublate de folosirea simulatorului pentruexersarea noþiunilor teoretice acumulate,întrebãri ºi rãspunsuri, explicaþii, compara-þii…, iar atunci când obiectivele au fostîndeplinite s-a auzit „claxonul” care în lim-bajul tanchiºtilor reprezintã semnalul “gatade plecare!” dat de mecanicul conductor al

unui echipaj mixt româno-britan-ic.

Am fost martorii unei expe-rienþe inedite, am asistat plini denerãbdare ºi uneori puþin con-trariaþi la parcursul tancurilorconduse de cele douã celebritãþi,ne-am bucurat atunci când aureuºit sã porneascã motorul, amaplaudat atunci când au pornit depe loc, ne-am entuziasmat atuncicând au reuºit sã parcurgã untraseu mediu sau chiar au mers cuspatele ºi, de ce sã nu orecunoaºtem, am fost surprinºi sã

îi vedem trecând obstacolele ºi executândmisiuni pe timp de noapte.

Poate pãrea exagerat, asemeni unui filmcãruia i se pregãteºte un happy end, dar sun-tem garanþii zilelor de pregãtire asiduã,eforturilor depuse ºi dorinþei de a reuºi.

Pentru a vã convinge vom detalia ultimazi de pregãtire desfãºuratã în tancodromuldin Piteºti, în condiþii de iarnã veritabilã. Îndorinþa de a aborda cât mai pregãtiþi com-petiþia finalã cele douã echipaje audesfãºurat antrenamente complexe, atât petimp de zi, cât ºi de noapte, singurele pauzefiind pentru servirea mesei sau pentru ceaiulcald, atât de necesar pentru hidratarea corec-tã a organismului. Extenuaþi de efortuldepus, îngheþaþi de frigul unei zile de iarnã,uzi de sudoare ºi zãpada de pe trasee, celedouã celebritãþi au servit masa de searã încortul special destinat al taberei militare, auprimit feedbackurile ºi mesajele de încura-jare ale echipajelor, au ascultat sfaturilementorului ºi aproape de miezul nopþii s-auîndreptat spre corturile unde aveau sã-ºipetreacã ultima searã de voluntari în armatancuri a Armatei României. Afarã tempe-ratura aerului scãzuse sub -15 C…, dar nu eraultima surprizã.

Ultima zi a competiþiei avea sã debuteze,pentru actorul britanic, cu o nouã experienþã.Din respect pentru þinuta pe care o purta,tânãrul actor a depãºit bariera apei îngheþateîn instalaþii prezentându-se la raport ca unmilitar adevãrat, într-adevãr poate puþinuimit sã constate cât de fresh era dupã unbãrbierit la care, ascultând îndemnul men-torului a folosit zãpada, atât ca apã, cât ºica after shave.

În numãrul viitor vã vom povesti care afost câºtigãtorul competiþiei, ce argumente aavut juriul format din comandantul unitãþii,mentor ºi cei doi comandanþi de echipaje înstabilirea învingãtorului.

Maior Pavel PETREACãpitan Alin PREDA