În perioada 19-23 martie a.c., militari din Companiade Apărare CBRN şi din subunităţile de cercetareCBRN ale Brigăzii 1 Me ca -ni zate „Argedava” au des -fă şu rat instrucţia intensivăde spe cialitate în Poligonulde in strucţie pentru apărarechi mică, biologică, radiolo -gi că şi nucleară Valea Po ie -nii al Bazei de Instruirepen tru Apărare CBRNCâm pulung Muscel. Petim pul ta be rei de pregătire,mi litarii au executat acti vi -tă ţi practi ce..

#WeAreNATO

În ultimele luni ale anului 1917 şi în primele luni alece lui următor, s-a complicat situaţia internaţională a Ro mâ -ni ei în condiţiile când se încercau negocieri de pace se pa -

ra tă, în care erau in te - re sate Puterile Cen -tra le, Rusia So vie ticăşi Ucraina So vietică,acestea se re percutaudi rect asu pra ţăriiprin consecinţele lorime dia te în domeniulpo l itic şi militar. Ca -rac teristica...

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XX nr . 6 (468) l 30 mart ie 2018 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

REPERE ÎN COTIDIAN 

Chimişt i i mi l i tar i s -auChimişt i i mi l i tar i s -auinstru i t în Valea Poieni iins t ru i t în Valea Poieni i

Rose Gottemoeller, secretarul general adjunct alNATO, însoţită de o delegaţie a reprezentanţilor Ali an -ţei, de Stelian Stoian, reprezentantul permanent al Ro -mâ niei la NATO, şi de Tomasz Szatkowski, subsecreta-rul de stat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale alPo loniei, au efec-tuat o vizită ofi-cială în BemowoPis kie, Polonia,pentru a se în tâl -ni cu mi litariicare fac par te dinGru pul de Luptă.

Armata în Apărarea Armata în Apărarea Unirii Basarabiei cu România Unirii Basarabiei cu România

KAKI 100%

Vineri, 16 martie, la sediul Brigăzii MultinaţionaleSud Est din Craiova, a avut loc ceremonia de plecare înmi siune a Detaşamentului de apărare antiaeriană din or -ga nica Batalionului 205 Apărare Antiaeriană „GeneralGheor ghe Pârvulescu”, rotaţia III-a, ce va fi dislocat

timp de şase luni în Po -lo nia. Detaşamentuleste par te componentă aGru pului de luptăNATO condus de cătreSUA, având misiuneade a asigura prezenţăînain tată şi consolidatăîn nord ...

Ceremonia plecării în Polonia

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

O nouă metodă de obţinere a apei potabile

C M Y K

Într-o lume cu două milioane de oameni la nivel glo -bal care nu au acces la apa potabilă, un grup de specia -lişti din cadrul universităţilor Monash, CSIRO şi Te xasau descoperit o nouă soluţie ce ar putea pune ca păt lip-sei apei potabile. Întregul proces are la bază cadrele me -ta lice-orga ni ce (MOF), un material inovativ care poatefi utilizat pentrucap tarea, stoca -rea şi eliminareacom puşilor chi -mici. ConformScien­ce­Daily, înacest caz, sarea şiio nii din apa dema re.

Irina Maria Palaghia de la Colegiul Militar „Tudor Vla -di mirescu” s-a calificat cu punctaj maxim în lotul restrânspentru Olimpiada Internaţională de Ştiinţe a Uniunii Eu ro -pe ne. Selecţia pentru Olimpiada de Ştiinţe a Uniunii Eu ro -

pe ne (EUSO) aîn ceput încă deanul trecut.Atunci eleva Co -le giului Militardin Craiova aob ţinut menţi-une la Olimpia-da Naţională deBi o logie şi a fostse lectată pentrulo tul lărgit alRo mâniei pentruEUSO.

Pregătirea acon tinuat şi, decu rând, a avutloc selecţia pen-tru lotul restrânspentru aceastăeta pă, care a fost

tre cută cu brio de eleva Irina MariaPa laghia, pregătită de profesoaraGe nelia Petrescu, cunoscută pentrure uşitele elevilor săi la aceste com-petiţii.

Din lotul României, la Ljubljana, în perioada 29 aprilie-5 mai, când va avea loc etapa internaţională a Olimpiadeide Ştiinţe a Uniunii Europene, reprezentanta ColegiuluiMi litar care s-a calificat cu punctajul maxim, 100 de punc -te la biologie, va fi însoţită de alţi doi elevi din ţară, cares-au calificat pentru chimie şi fizică. România va avea do -uă echipe la această competiţie, adică şase elevi. Pentrupro ba practică a competiţiei, Maria Palaghia se pregăteştela Universitatea „Babeş –Bolyai” din Cluj-Napoca.

Chiar dacă sunt la un colegiu militar, elevii sunt spriji -niţi să-şi dezvolte pasiunile.

„Performanţa elevei Irina Maria Palaghia nu este singu-lară. Avem elevi care au obţinut premii la multe alte olim -pi a de şcolare. Sunt elevi calificaţi inclusiv la fazele na ţi o -na le. De exemplu, la religie, elevii Larisa Diaconescu, dela clasa a XI-a, şi Robert Nicolae Stanciu, de la clasa a IX-a A, au obţinut nota zece şi vor participa şi la etapa naţio -na lă.

Pentru Olimpiada Naţională de Geografie s-a calificatele vul Micu Răzvan Ionuţ, clasa a XI-a A.

La concursul derulat de Direcţia Judeţeană pentru Ti ne -ret şi Sport, s-au calificat elevii Cornelia Niţă şi Ştefan Ale -xan dru Cârciumaru, care vor participa la etapa naţională,care se va desfăşura în luna noiembrie”, a mai precizat pur -tă torul de cuvânt al Colegiului Militar din Craiova. n

Rose Gottemoeller, secretarul general adjunct alNATO, însoţită de o delegaţie a reprezentanţilor Ali -an ţei, de Stelian Stoian, reprezentantul permanent alRo mâniei la NATO, şi de Tomasz Szatkowski, sub se -

cre tarul de stat în cadrul Ministerului Apărării Naţio-nale al Poloniei, au efectuat o vizită oficială în Be mo -wo Piskie, Polonia, pentru a se întâlni cu militarii carefac parte din Grupul de Luptă.

În cursul vizitei a avut loc un briefing al coman-dantului Brigăzii 15 Mecanizate, generalul de brigadăJa roslaw Gromadzinski şi prezentarea tehnicii din do -ta rea Grupului de Luptă.

Bogdan ANDRIEŞ

În pe ri oa dă 20-21 martie a.c., Cer -ce ta şii Bri găzii 9Me canizate „Mă ră -şeşti” au exe cutat ota băra mo bi lă decer cetare în ra ionulMan galia - Va maVe che.

Obiectivul tabe-rei mobile l-a con-stituit actualizareastu diilor de situaţielo cală simultan cude s făşurarea unorexer ciţii de evalua-re specifice structu-rilor ISR.

O particularitatea acestei activităţi ore prezintă identifi-carea elementelorde infrastructurăcri tică din zona de res ponsabilitate (aeroportul Tuzla, etc.) şiin struirea specific ă pentru protejarea acestor elemente.

Locotenent Mirela GHEORGHEFoto: maior­Iulian­GEMENARIU

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 6 (468) din 30 martie 2018Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniþãCap; Narcis Chiriţă Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 118/ 2018

lZAGREB - Croaţia achiziţionează avioane de luptă dinIs rael. Preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar Kitarovic, a de -cla rat că, după lungi dezbateri, a fost aprobată oferta Israeluluipen tru achiziţionarea de avioane de luptă F-16. Premierul Cro -a ţiei, Andrej Plenkovic, a anunţat că în Consiliul de Apărareofer ta a fost analizată din punct de vedere tehnic, financiar şistra tegic. „Decizia a fost luată în unanimitate. Am analizat toa -te elementele şi decizia a fost luată în conformitate cu interese -le naţionale şi posibilităţile Croaţiei” - a precizat Kitarovic,adâu gând că pentru 420 milioane de euro Israelul oferă 12 avi -oa ne de luptă F-16 modernizate, două simulatoare, instruireapi loţilor, precum şi garanţii din partea statului israelian. Potri -vit cotidianului croat „Jutarnji list”, SUA au confirmat că estevor ba de avioane de calitate şi că echipamentele sunt compati -bi le cu standardele NATO. Ministrul croat al Apărării, DamirKrsti cevic, a declarat că „livrarea avioanelor va începe în2020”. Krsticevic a mai declarat că „Este important deoareceatunci Croaţia va prelua preşedinţia Uniunii Europene şi vaani versa 25 de ani de la operaţiunea „Furtuna” (cucerirea te ri -to ri ilor ocupate de sârbi)”. lMOSCOVA - Flota Mării Ne -gre a mai primit două fregate, şase submarine şi câteva na -ve. Flota rusă a Mării Negre a primit în dotare în ultimii trei anido uă fregate noi, şase submarine diesel-electrice echipate cura chete de croazieră, şi mai mult de zece nave de contra-sabo-taj şi patrulare, a declarat comandantul flotei, amiralul Alek -san dr Vitko, într-un interviu apărut în publicaţia KrasnaiaZve z da, preluată de Xinhua. De asemenea, flota a fost dotatăcu două remorchere puternice de nouă generaţie, platforme descu fundare modulare, o macara plutitoare puternică şi un nu -măr de alte nave-suport, care au început imediat să îndepli -neas că misiuni în Marea Mediterană şi în Marea Neagră, a maispus comandantul. Totodată, flota a încheiat formarea unei bri -gă zi submarine, care include şase submarine noi în portul No -vo rosiisk de la Marea Neagră, a afirmat Vitko. Conform „Prin -ci piilor de bază ale politicii navale a Rusiei până în 2030”, do -cu ment aprobat anul trecut de preşedintele Vladimir Putin,obiec tivul Rusiei este ca forţele sale navale să ajungă între pri -me le două din lume în ce priveşte capabilităţile de luptă, men -ţi o nează Xinhua. lMOSCOVA - Rusia a efectuat primulzbor de antrenament militar postsovietic spre America deNord, via Polul Nord. Este primul zbor de antrenament mili-tar din perioada sovietică şi până în prezent, a declarat minis -trul rus al Apărării, Serghei Şoigu, citat de agenţia de presăRIA. Adresându-se comandanţilor militari, Şoigu a afirmat căzbo rul a fost efectuat de un avion antisubmarin rus. Ministrulnu a specificat când a avut loc antrenamentul aerian, însă anun -ţul referitor la acesta coincide cu un exerciţiu naval major,efec tuat de Statele Unite şi Marea Britanie la Cercul polar arc-tic, într-o perioadă de tensiuni în creştere, după otrăvirea unuifost spion rus în Marea Britanie. Exerciţiile conduse de StateleUni te, denumite „Exercise 18” (ICEX), sunt coordonate deU.S. Navy's Arctic Submarine Laboratory, fiind implicate sub -ma rinul britanic HMS Trenchant şi două submarine americane,USS Connecticut şi USS Hartford. Rusia şi-a suplimentat pre -zen ţa şi capacităţile militare în zona arctică, cea mai amplă dedu pă căderea Uniunii Sovietice, în 1991. Se estimează că re gi -u nea arctică adăposteşte rezerve de hidrocarburi mai mari de -cât Arabia Saudită şi Rusia. Forţele Navale din SUA efectueazăîn prezent exerciţii militare cu submarine în zona Cercului Po -lar de Nord, în apropiere de statul american Alaska.lVARŞOVIA - Polonia va primi în anul 2022 primele siste -me Patriot. Polonia va primi în anul 2022 primele sisteme Pa -tri ot achiziţionate din SUA, a declarat premierul polonez Ma -te usz Morawiecki, transmite PAP. Şeful executivului polonez asu bliniat într-un interviu acordat televiziunii publice că ra che -te le, care sunt dotate cu tehnologie de ultimă generaţie şi pecare „americanii le vând doar Poloniei, (…) vor asigura securi -ta tea ţării într-un mod fără precedent. (…) Este o dovadă astrân sei noastre solidarităţi cu SUA şi a încrederii pe care o auSUA în Polonia, precum şi o confirmare că Polonia este unuldin tre cei mai importanţi aliaţi ai Statelor Unite”, a menţionatpre mierul. Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, aanun ţat că Polonia şi SUA au semnat un acord referitor la in -ves tiţiile compensatorii din cadrul contractului de achiziţionarede către Varşovia a unor sisteme americane de apărare anti ra -che tă Patriot, ultima etapă înainte de încheierea propriu-zisă acon tractului, prevăzută pentru miercuri, 28 martie, în Polonia.Pos tul public polonez TVP info a relatat că acest contract in -clu de livrarea a două baterii de rachete şi a 200 de proiectile,iar preţul său este cuprins între 1 miliard şi 1,3 miliarde euro.lVIENA - Misiunea de observatori a OSCE în estul Ucra -i nei. Misiunea de 1.000 de obser va tori a Organizaţiei pentruSe curitate şi Cooperare în Europa (OSCE) va putea să mai ră -mâ nă în Ucraina încă o lună, a decis OSCE la Viena, relateazăagen ţia DPA. În ultimii patru ani, observatorii OSCE, ne în ar -maţi, au monitorizat armistiţiul fragil dintre forţele guver nu luiucrai nean şi separatiştii proruşi din estul ţării. Rusia a sus ţinutde cizia unanimă luată de OSCE. Potrivit DPA, în prezent auloc negocieri, la care participă Rusia şi SUA, privind desfăşu-rarea de trupe ONU de menţinere a păcii, alături de observato -rii OSCE, în estul Ucrainei. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Constanţa

Tabăra mobilă #WeAreNATO

Redacţia emisiunilor militare de televiziune Pro Patriaa sărbătorit, marţi, 27 martie, la Sala de marmură a Palatu-lui Cercului Militar Naţional, 50 de ani de la prima di fu za -re a unei emisiuni militare de televiziune în România. Îndes chiderea evenimentului, soprana Carla Muşat a intonatIm nul naţional, moment urmat de prezentare filmului ani -ver sar, realizat de Studioul Cinematografic al Armatei. Cuacest prilej, redacţiei Pro Patria i-au fost conferite Emble-ma de Onoare pentru Jurnalism şi Informare Publică şiEm blema de Onoare a Armatei României, înmânată dedom nul Mircea Duşa.

La activitate au fost prezenţi: secretarul de stat şi şef alDe partamentului pentru Politica de Apărare, Planificare şiRe laţii Internaţionale, Mircea Duşa, comandantul Coman-damentului Logistic Întrunit, generalul-locotenent CătălinZi s u, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalu-ma ior Ovidiu-Liviu Uifăleanu, comandantul Comanda-mentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Dorin Io -ni ţă, locţiitorul şefului Departamentului pentru Relaţia cuPar lamentul şi Calitatea Vieţii Personalului, generalul debri gadă ing. Ionel Loţan, alţi invitaţi de la structurile cen-trale ale M.Ap.N.

Emisiunea Pro Patria informează populaţia asupra pro -ble melor importante din domeniul apărării, precum şidespre modul în care Armata îşi îndeplineşte misiunile careîi sunt stabilite prin Constituţie şi legile ţării. Tocmai deaceea, redacţia se mândreşte cu multe ediţii de colecţiede-a lungul celor 50 de ani de activitate, ediţii prin care aevi denţiat eroismul şi sacrificiul celor care au acţionat înţa ră sau în teatrele de operaţii, sub culorile Drapelului na -ţio nal. Performanţele care au marcat evoluţia redacţiei ProPa tria, de-a lungul timpului sunt: 1992, premiul „Virgil­Ta­-to­­mir”, pentru publicistică şi actualităţi de televiziune,acor dat de Fundaţia „Crescent”; 1996, documentarul„Acum­55­de­ani,­în­spatele­frontului” (scenariul şi regiama ior - Că lin Hentea, imagine - maior Adrian Buhlea),rea lizat de re dacţia Pro Patria, a obţinut Premiul I la secţi-unea Film­ do­­cumentar­ istoric; 1997, filmul documentar„Ro­mânia­ –­ NATO,­ forţa­ destinului” (scenariu - locote-nent-colonel So rin Encuţescu, regia - maior Călin Hentea,ima gine şi edi ta re - maior Marian Dinu), a obţinut PremiulI la secţiunea Film­de­actualitate a festivalului Internaţio -nal al Filmului Mi litar de la Bucureşti; 1998, ciclul de an -che te „Lăsarea­ la­ vatră,­ o­ lăsare­ pe­ drumuri”, a primitpre miul Uniunii Zia riştilor Profesionişti din România;1998, filmul „For­ţe­le­Terestre­Române” (regia şi editarea-Car men Creţu), a ob ţinut Premiul I la Secţiunea­ filmuluido­cumentar­ de­ ac­tu­a­litate a Festivalului Naţional al Fil-mului Militar de la Bucureşti. (P.I.)

50 de ani de 50 de ani de emis iuni Pro Patr iaemis iuni Pro Patr ia

Colegiul Militar „Tudor Vladimirescu” din CraiovaColegiul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova

Per formanţele e lev i lor Per formanţele e lev i lor

Vineri, 16 martie, la sediul Brigăzii MultinaţionaleSud Est din Craiova, a avut loc ceremonia de plecare înmi siune a Detaşamentului de apărare antiaeriană din orga-nica Batalionului 205 Apărare Antiaeriană „GeneralGheor ghe Pârvulescu” rotaţia III-a, ce va fi dislocat timpde şase luni în Polonia.

Detaşamentul este parte componentă a Grupului delup tă NATO condus de către SUA, având misiunea de aasi gura prezenţă înaintată şi consolidată în nord-estulAlian ţei pentru descurajarea oricărei potenţiale agresiuni,în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summit-ului NATO de la Varşovia. Este pentru a doua oară cândmi litarii Craioveni execută această misiune, ei înlocuin-du-i pe camarazii lor de la Batalionul 228 Apărare Antiae-riană „Piatra Craiului” din Braşov. La ceremonie au parti-cipat oficialităţi din cadrul Ministerului Apărării Naţiona-le, comandantul Comandamentului Forţelor Întrunite, ge -ne ralul de brigadă Dorin Ioniţă, din partea Forţelor Teres -

tre, locotenent-colonelul Laurenţiu Manta, iar din parteaBri găzii Multinaţionale Sud Est, locţiitorul comandantu-lui, colonelul Daniel Pop. Comandantul Batalionului 205

Apă rare Antiaeriană locotenent-colonelulEdu ard Dinuţă a prezentat misiunea pe carede taşamentul o va avea în Polonia.

Celor prezenţi la ceremonie li s-a adre-sat în deschiderea alocuţiunilor comandan-tul detaşamentului de apărare antiaerianăro taţia a III-a, maiorul Octavian Muşat.„Domnule general, doamnelor şi domnilor,ofi ţeri, maiştri militari şi subofiţeri, soldaţişi gradaţi profesionişti, suntem pregătiţidupă trei luni de misiune continuă şi asiduăsă plecăm în Polonia pentru a participa lacon solidarea flancului estic al AlianţeiNord-Atlantice. Nivelul de excelenţă atinsde colegii noştri din rotaţiile I şi II ne obligăşi ne onorează în acelaşi timp să ne atingemtoate obiectivele de instruire şi să păstrămla înălţime standardul atins de către scorpi -

onii albaştri. (...)Văasi gurăm că ne vomîn deplini misiuneaîn credinţată în celemai bune condiţii, că ne vomîntoarce cu toţii aca să sănătoşi şi căvom dovedi că ar mata Românieieste un bun ambasador al ţării noas -tre”.

În finalul alocuţiunilor, a luatcu vântul comandantul Co man da -men tului Forţelor Întrunite, genera-lul de brigadă Dorin Ioniţă: „Faceţipar te din detaşamentul al treilea dinro taţia a III-a. Aveţi sarcina să văin tegraţi. Acesta este cuvântul che ieal armatelor multinaţionale, al par -te nerului nostru strategic pentruaceas tă perioadă pe flancul de N-Eşi S-E al NATO.

Este o provocare din două puncte de vedere. Estevorba despre o integrare în primul rând na ţională pentrucă detaşamentul este constituit din 27 de struc turi. Cea de-

a doua ţintă pe care trebuie să o atingeţi este aceea de inte-grare în battle groupul american şi în ca drul brigăzii polo-neze din care veţi face parte. Provocările sunt mari dintoate punctele de vedere. Aşteptările sunt de asemeneamari. Aveţi şase luni la dispoziţie să creşteţi în ceea ce în -seam nă instruire, perfecţionarea limbii străine, învăţareaunor proceduri. De asemenea, o nouă provocare pentrudum neavoastră va fi aceea că brigada funcţionează dupăpro ceduri NATO, battle groupul american după proceduriame ricane. În ceea ce priveşte Comandamentul ForţelorÎn trunite, unitate pe care o reprezint, vă asi gur că vă vomspri jini şi vă vom ordona tot ce este ne ce sar pentru a văîn deplini misiunea în bune condiţii.”

Detaşamentul de apărare antiaeriană rotaţia a III-a, areîn dotare tunuri antiaeriene calibru 35 mm OERLIKON şieste constituit pe structura unei baterii din organica Batali -o nului 205 Apărare Antiaeriană „General Gheorghe Pârvu-lescu” din Brigada Multinaţională Sud Est de la Craiova.

Colonel Vasile FUGACIU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 6 (468) din 30 martie 2018

Pagina 3

Craiova - Detaşamentul de apărare antiaeriană

Ceremonia plecării în Polonia

Baza Aeriană Militară Kandahar - loculunde de aproape o lună şi jumătate suntdis locaţi militarii Batalionului ProtecţiaFor ţei Vulturii Carpaţilor, structură de elităa Forţelor Terestre. Vânătorii de munte ro -mâni sunt prezenţi zi de zi şi noapte denoa p te în aria de responsabilitate prin pa -tru le îmbarcate şi debarcate, în comun cuFor ţele Naţionale de Securitate şi ApărareAf gane şi partenerul american.

În aria de responsabilitate, militarii ba -ta lionului au dat piept cu condiţiile de cli -mă des schimbătoare, cu mediul naturalde loc prietenos, cu programul intens şi so -li citant. Adaptarea la misiune este o parteim portantă a fiecărui militar într-un teatrude operaţii, dar, cine afirmă că, în timp,apar automatismele şi, uneori, rutina se în -şa lă, ţinând cont de evoluţia continuă afor melor de conflict neconvenţionale. Cuaten ţia distributivă mărită, vânătorii demun te şi-au pus toată fiinţa lor în slujba în -de plinirii misiunii.

Este o dimineaţă desâm bătă. O zi obişnuită dewee kend, însă nu în acestloc, nu pentru militariiCom paniei 2 Lions, care sepre gătesc de o nouă misiu -ne de patrulare. Linişteama tinală este tulburată deul timele informaţii, detalii,sar cini pe care comandan-tul de patrulă, sublocote-nent Ionuţ Trif, le transmi -te subordonaţilor. Totulscurt şi la obiect, ordinecla re şi precise.

MRAP-urile sunt pre -gă tite, se verifică echipa-mentul şi comunicaţiile.Lu crurile sunt puse lapunct până la cel mai micamă nunt. Îşi face apariţia şi psihologul ba -ta lionului, maior Andreea Bădoi, care, cuzâm betul pe buze, vrea să afle cum se simtas tăzi, care este starea lor de spirit. Preotulba talionului le dă binecuvântarea. Dumne -zeu să vă ajute să ne vedem sănătoşi!, lespu ne părintele Gheorghe Nicolescu mili-tarilor, înainte ca aceştia să se urce în ma -şi nile blindate şi să plece.

După ce ieşim pe poarta principală, ba -zân du-ne pe vigilenţa celor aflaţi în postu-ra de top-coveri, patrula îşi continuă de pla -sa rea până la un post al Poliţiei NaţionaleAf gane. Suntem primiţi cu multă voie bu -nă, oarecum parcă aşteptaţi, deoarece,fiind sprijinite de forţele de coaliţie, For ţe -le Naţionale de Securitate şi Apărare Af ga -ne pot gestiona mai bine ameninţările cau -za te de activitatea insurgenţilor. Riscurilepot apărea, atât pe timpul deplasărilor, câtşi pe timpul debarcărilor, iar un rol impor-tant îl are şi comandantul patrulei, care tre-buie să fie familiarizat cu particularităţilecul turale, sociale, religioase sau a unor cu -tu me care pot periclita întreaga misiune.Întot deauna trebuie să existe disponibilita -tea de a cunoaşte partenerii afgani, în folo-sul consolidării unor relaţii de încredere şires pect reciproc.

Comunicarea nu este deloc uşor de rea -li zat, dar merită orice efort de a depăşi ba -

ri erele care stau în calea ei. De altfel, o bu -nă colaborare a tuturor forţelor reprezintăche ia asigurării securităţii locale.

În tot acest timp, o parte dintre militariasi gură protecţia celor care participă efec-tiv la discuţiile cu poliţiştii afgani şi popu-laţia locală.

„Suntem dispuşi în acest dispozitivpentru siguranţa plutonului”, ne mărtu ri -

seş te caporalul cla -sa a III-a Gheor ghi -ţă Rus. Acesta seaflă la prima misi-une într-un tea trude ope raţii şi aregri jă, îm preună cuplu to nie rul-ma jorOvi diu Cantea şi cualţi co legi, ca mili-tarii care in te rac ţio -nea ză direct cu po -li ţiş tii afgani să fieîn si guranţă.„Având in for maţiidin urma dis cu ţii -lor, pornim îm pre u -nă cu aceştia în pa -tru lă de cer ce ta re azo nei, militarii ro -mâni fiind atenţi laoricare indiciu care poa te demasca unpotenţial pericol”.

Pierduţi parcă în praful Afganistanului,mi litarii nu contenesc să cerceteze cu pre-cauţie fiecare loc de pe itinerarul de de pla -sa re care li se pare suspect. Totul se desfă -

şoa ră programat, comu-nicarea realizându-seprin semne şi semna le,fără prea multe cu vin te.„Am ţinut să cer ce tez îndetaliu zona re par tizată,întrucât ni s-a pă rut unloc suspect, m-a lămu-rit sergentul-ma jor Că -tă lin Rădulescu. Li niş -tit, continuă: „Trebuiesă fim foarte atenţi la in -di catorii din te ren, deacest aspect de pinde si -gu ranţa în tre gu lui plu-ton. Ne apro pi em, cuaten ţie sporită, de o lo -ca litate. Din de păr tare,ob ser văm un lo cal nic,care, după ce ne apro -piem de el, ne adre sea ză

aproa pe instinctual rugămintea: Romania,water!

Suntem obişnuiţi cu astfel de situaţii şide fiecare dată le tratăm ca atare, iar unuldin tre militari îi oferă apă acelui păstor af -gan aflat în zonă.

Undeva, la orizont, pe ruta pe care nede plasăm, observăm un pod. Sunt noi in di -cii care ne determină să fim atenţi”. Proce-

durile de operare permanente, verificate lapre gătirea făcută în ţară sunt puse în apli-care, iar militarii sunt concentraţi la maxi-mum.

Sublocotenentul Trif ne dă verdictulprintr-un semn, că putem continua. Zonaeste sigură. Mă uit instinctiv la ceas şicons tat cât de repede a trecut timpul. Estedeja seară. Ne întoarcem cu sentimentullu crului bine făcut, că am fost capabili săcon tribuim la siguranţa populaţiei locale,im plicit la bunăstarea acesteia. „Sunt mul -ţu mit că ne-am îndeplinit misiunea de as -tăzi, atât pentru moralul băieţilor mei, câtşi pentru simplul fapt că putem să ajutăm,într-un fel sau altul, această zonă măcinatăde conflicte, ne transmite, pe deplin mulţu-mit, sublocotenentul Ionuţ Trif.

Militarii Forţelor Terestre române dis-locaţi în Afganistan continuă să executemi siunile ordonate, asigurând zi şi noaptepro tecţia Bazei Militare Aeriene dinKanda har, sprijinind Forţele Naţionale deSe cu ritate şi Apărare Afgane şi veghind lali ber tatea de mişcare a forţelor coaliţiei şia civ ililor.

Cu mintea ageră şi atenţia distributivă,cu gândul la următoarea mişcare, ca într-un joc de şah, cu capacitatea de previziunefo losită la maximum, Vulturii Carpaţilorîşi fac pe deplin datoria de a menţine uncli mat de securitate stabil în provinciaKan dahar.

Locotenent Crinu ŞINCARIFoto: M.m.cls.­I­Iulian­CADULENCU

Vulturii Carpaţilor veghează în deşertul afgan

Curierul ARMATEINr. 6 (468) din 30 martie 2018Pagina 4 REPERE  ÎN   COTIDIAN

C M Y K

În perioada 19-23 martie a.c., militari din Companiade Apărare CBRN şi din subunităţile de cercetare CBRNale Brigăzii 1 Mecanizate „Argedava” au desfăşurat in -struc ţia intensivă de specialitate în Poligonul de instrucţiepentru apărare chimică, biologică, radiologică şi nuclearăVa lea Poienii al Bazei de Instruire pentru Apărare CBRNCâm pulung Muscel.

Pe timpul taberei de pregătire, militarii au executat ac -ti vităţi practice de instruire în domeniul cercetării chi mi -ce, biologice, radiologice şi nucleare, decontaminării per-sonalului, armamentului, tehnicii de luptă şi terenului.

Scopul principal al acestei activităţi l-a reprezentat an -tre narea tuturor militarilor în folosirea corectă şi eficientăa echipamentelor de protecţie individuală CBRN, a apara-turii de control nuclear şi chimic, precum şi a tehnicii dede contaminare a personalului şi mijloacelor de luptă.

După cum a precizat locotenentul Alexandru Go dea nudin Compania de Apărare CBRN, prima zi a fost destinatăac tivităţilor cu caracter administrativ, ce ţin de cazare, deasi gurarea hranei, fiind pre gă tiţi totodată să execute oricefel de misiune pe linie de apă rare CBRN. Toate acestea nupu teau fi realizate fără aju torul primit din partea Compa -ni ei Sprijin care s-a ocu pat de hrănirea militarilor. Baza deIn struire pentru Apă rare CBRN le-a asigurat tehnica şisur sa radioactivă ne cesară activităţilor de instruire.

Au urmat trei zile de instrucţie intensă, de câte 10-12ore. Înstrucţia în cadrul taberei a avut un caracter practic-apli cativ, cu obiective care au vizat, în principal, an tre na -rea şi perfecţionarea deprinderilor în lucrul cu tehnica şi

cu aparatura de specialitate CBRN (aparatura de detecţieşi identificare a agenţilor toxici de luptă şi a emisiilor dera diaţii) într-un mediu similar zonelor contaminate RBC(ra diologic, bacteriologic, chimic).

Militarii trebuiau să fie în măsură să execute detecţia,identificarea şi monito ri zarea agenţilor de luptă sau a imi-tatorilor acestora fo lo siţi în procesul de instrucţie. Toto-dată, au executat o acţiu ne de cercetare CBRN pe un itin-erar în cazul ipotetic al con taminării RBC. De asemenea,a mai fost testată capa ci tatea structurilor de cercetareCBRN şi a pluto -nu lui de ana li ză şiprog no ză de aaver tiza şi ra portaeven tualele in ci -den te din aria deres pon sa bi li ta te.S-a pus accent pelu crul cu sursa ra - dio activă (mă su ra - rea debitului do zeide radiaţii; este vo -r ba despre ra di a - ţiile primite de unmi litar într-un anu-mit interval detimp). Instalareaunui raion de de -con taminare totalăde către plutonuld e c o n t a m i n a r eRBC şi executareade contaminării to -ta le a personaluluişi tehnicii din do -ta re au fost alte te -me de instruireprin care au fost

tes tate cu noş tinţeleşi abi li tă ţile do bân -dite în timp.

Nivelul maximde efort a fost atinsînsă în cea de-a treiazi de tabără, când peo vre me neprielni -că, militarii au exe-cutat un marş tacticde 14 km pe traseulVa lea Po ie nii - Ba -ra jul Râuşor - Vâr-ful Ie zer-Păpuşa.

În cea de-a douapar te a ta berei, ac -cen tul s-a pus pecur surile de auto ri -za re în lu crul cu au -to specialele de de -con taminare a per-sonalului şi tehniciide luptă. S-a execu-tat şi evaluarea ni -ve lului de instruirea subunităţilor deapă rare CBRN şi ace lor de deconta mi na re a personalului şi a tehnicii de lup -tă.

Activitatea de au torizare, cu cares-a şi încheiat aceas tă tabără de pre gă -ti re, s-a desfă şu rat în bune con di ţii şi aavut rezulta tul dorit.

Tabăra de pre gă ti re s-a dovedit a fio ade vărată reuşită fiind o activitateauti lă tuturor structu -ri lor parti ci pante.

Totodată, a re -pre zentat oca zia per-fectă pentru a acu-mula, dar şi pentru acon solida cu noş tin -ţe le dobândite ante-rior, pentru a realizaschimb de ex pe rien -ţă. Le-a oferit milita -ri lor posibilitatea dea se cunoaşte maibine şi de a-şi armo-niza modurile de ac -ţi une în vederea mi -si unilor vii toare.

Aceasta este şipă rerea locotenentu-lui Alexandru Go -dea nu, comandantulCo m paniei de Apă -rare CBRN. Pentrudum nealui, ta băra afost „un mo mentfoarte importantpentru că am avut

po sibilitatea să îmi cu nosc mai bine su -bor donaţii, să îi văd cum lucrează încon di ţii de stres. În me seria noastră, ceimai im portanţi sunt oa menii. Fără re -sur sa uma nă nu am pu tea realiza nimic.Nu este vorba despre co mandantul decom pa nie sau de plu ton, ci despre mi li -ta rul din formaţie. Până la urmă, pentru el ne aflăm aici”.

Tânărul locotenent este mulţumit de ceea ce au realizatîm preună, dar mai ales se bu cură de faptul că are în su bor -

d i ne oameni bine pregătiţi pe care se poa te baza oricând.Este şi meritul dumnealui. De când se află la companie, afost preocupat în mod constant de perfecţionarea conti nuăa subordonaţilor săi, satisfăcându-le dorinţa de a se in -strui.

În ceea ce priveşte reuşita unei astfel de activităţi, spu -ne că „există un cumul de factori care conduc către ea. Înopi nia mea, este foarte im portant modul în care este pla -

ni ficată şi organizată o astfel de tabără. De asemenea, pre -gă tirea militarilor îşi spune întotdeauna cuvântul. Maicon tează şi elementele pe care le găsim la faţa locului”.

Pentru caporalul Costel Gabriel Bratu, servant peauto speciala de decontaminare, tabăra din Valea Poieniieste o activitate benefică deoarece „contribuie în modsem nificativ la dez voltarea condiţiei fizice a militarului.De asemenea, este un bun prilej de formare şi întărire acoe ziunii la nivelul subunităţii.”

Completând cele spuse de colegul său, caporalulMir cea Trocaru, ajutor comandant grupă a adaugat:„Uni tatea grupului, coeziunea ei este un factor-cheie decare de pinde reuşita oricărei misiuni.” În această săptă -mâ nă de pregătire intensă, caporalul Trucaru a învăţatfoarte multe lucruri. Chiar dacă este artilerist la bază, îiplace ceea ce face acum, motiv pentru care vrea să ştietot ceea ce ţine de această armă.

Şi pentru caporalul Marius Vladu, ajutor comandantgru pă, perioada de instruire petrecută în poligonul de laVa lea Poienii a fost „o experienţă necesară care i-a ofe -rit posibilitatea de a-şi consolida cunoştinţele acumulatean terior şi de a afla lucruri noi”.

După cum a afirmat:„În su şirea noţiunilor teoreticeeste importantă, dar, în cele din urmă, experienţa acu-mulată anterior face diferenţa”.

Deşi a fost o singură săptămână de instrucţie, militriiau de pus eforturi intense pentru desfăşurarea la standar -de le necesare a tuturor temelor de pregătire propuse, iarobiec tivele stabilite au fost pe deplin atinse.

Daniela DUMITRAŞCU

Chimişt i i mi l i tar i s -au ins t ru i t în Valea Poieni i Chimişt i i mi l i tar i s -au ins t ru i t în Valea Poieni i

Exerciţiul de comandament, asistat de calculator,DA CIAN LANCER ’ 18 a fost executat de Comandamen -tul Multi naţional de Divizie Sud-Est (MNDSE) în perioa-da 12-23 martie, în cadrul Centrului Naţional de InstruireÎn tru nită „Getica”. Obiectivul principal al acestuia a cons - tat în evaluarea modului de îndeplinire a misiunii de co -man dament multinaţional în vederea realizării capa ci tă ţiifi nale. „Dacian­Lancer­’18” a avut rolul de a evalua Co - man damentul MNDSE, activitatea fiind realizată de spe - ci a lişti ai Co mandamentului Forţelor Terestre Aliate(LANDCOM, Izmir, Turcia) şi monitorizată de Coman da -men tul Su prem al Forţelor Aliate din Europa (SHAPE,Mons, Belgia).

Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est(HQ MND-SE) are statut de comandament militar inter -na ţional NATO, conform deciziei Consiliului Nord Atlan -tic, Protocolului de la Paris şi Acordurilor suplimentaresem nate între ţările membre NATO şi ComandamentulSu prem al Forţelor Aliate din Europa.

HQ MND-SE, com ponentă a Structurii de ForţeNATO, se află sub co man da operaţională a Comandamen -tu lui Suprem al For ţe lor Aliate din Europa (SACEUR) şiare misiunea de a asi gu ra, la nivel de responsabilitate, co -man da şi controlul în cadrul unei ope raţii NATO de tipAr ticol 5 - Apărare Co lectivă, pe flancul de sud-est al Ali -

a n ţei. În cadrul co man damentului îşi desfăşoară activi ta -tea militari din 15 ţări contributoare - Albania, Bulgaria,Ca nada, Franţa, Ger mania, Grecia, Ungaria, Italia, Polo-nia, Portugalia, Spa nia, Slovacia, Turcia, Marea Britanie,Sta tele Unite ale Americii şi România, care şi-a asumatro lul de naţiune-cadru.

Joi, 22 martie, la finalul celor două săptămâni de eva -lu are a Comandamentului, s-a desfăşurat Ziua DistinşilorVi zitatori. Ceremonia de declarare a «capacităţii ope ra ţi -o nale finale» s-a des făşurat în prezenţa ministrului Apă ră -rii Naţionale, Mihai Fi for, amira lu -lui Ja mes Foggo, coman dan tul co - mandamentului For ţe lor În tru ni teAliate de la Napoli, locţii torului co - mandantului For ţelor Te re s tre Ali -ate din Eu ro pa, genera lul-lo co te - nent Paolo Ruggiero, şe fului Sta tu - lui Ma jor al Apă ră rii, ge ne ra lul Ni - colae Ciucă, şe fu lui Apă ră rii dinBul garia, generalul-locotenent An d -rei Botev, şefului statului Ma jor alFor ţe lor Terestre, genera lul -ma iorOvi diu-Liviu Uifăleanu, mem brilormi siunilor diplomatice din Româniaşi reprezentaţilor mi li tari NATO,precum şi în prezenţa mai mul torge ne rali şi ofiţeri, în activi ta te şi înre zervă, din Armata ro mâ nă.

La exerciţiu au participat apro xi ma tiv 900 de militariro mâni şi stră ini (dintre care, 300 de evaluatori) de la: Co -man damentul Forţelor În tru nite (Na poli, Italia), Coman -da men tul Forţelor Terestre Aliate (LANDCOM Izmir,Tur cia), Corpul NATO de Reacţie Ra pidă din Istanbul(Tur cia), Divizia 1 Infanterie (Canada), ComandamentulMul ti naţional de Divizie Nord-Est (El blag, Polonia),Agen ţia NATO pentru Comunicaţii şi In for matică (Bel-gia), Statul Ma jor al Forţelor Terestre, Di vi zia 2 Infanterie„Ge tica”, Bri gada 2 Infanterie Meca ni za tă (Bulgaria),Bri gada Mul ti naţională Sud-Est (Craiova, Ro mânia), Bri -ga da 282 In fan terie Mecanizată, Brigada 10 Geniu, Briga-da 2 Vânători de Munte, Brigada 8 LA ROM, Baza 2 Lo -gis tică, Ba za Aeriană 71, Batalionul 307 In fanterie Ma ri -nă, Di vi zi o nul 88 Vedete Fluviale, Ba ta li o nul 1 CIMIC,Re gimentul 528 ISR, Regimentul 52 Ar ti le rie Mix tă, Ba -ta lionul 202 Apă rare CBRN, Bata li o nul 265 Po liţie Mi li -ta ră, Centrul de Operaţii Psihologice.

România îşi atinge în mod constant obiectivele

În cadrul evenimentului, locţiitorul comandantuluiLANDCOM (Allied Land Command), generalul-locote-nent Paolo Ruggiero şi comandantul Diviziei de Sud-Est,ge neralul de brigadă Daniel Petrescu, au semnat actul decer tificare a Comandamentului Multinaţional de DivizieSud-Est. Acesta atestă faptul că s-a atins «capacitatea ope -ra ţională finală».

Comandantul Comandamentului Forţelor ÎntruniteAli a te de la Napoli, amiralul James Foggo a precizat încu vântul său că este foarte mândru de ceea ce s-a realizat,pentru că aici este o regiune cheie din punct de vederestra tegic. „Acum,­la­capacitate­maximă,­comandamentulDi­­viziei­Multinaţionale­de­Sud-Est­este­gata­să-şi­în­de­pli­-neas­­că­rolul,­să­descurajeze­şi,­dacă­este­cazul,­să­apereoa­­menii­ şi­ teritoriile­Alianţei­ (...) Acum,­după­atingereaca­­pacităţii­operaţionale,­sunt­multe­de­ făcut.­Trebuie­săne­perfecţionăm­aptitudinile­pentru­tot­spectrul­de­acţi­unispe­­cifice­războiului­modern,­şi­vom­face­acest­lucru,­pro­-vo­­cându-i­pe­generalul­Petrescu­şi­echipa­sa­cu­mai­mul­-te­ exerciţii­ precum­ «Noble­ Jump»­ sau­ «Trident­ Joust».(...) Va­ fi­ o­ mare­ plă­cerecând­ îi­ voi­ spune­ co­man­-dan­­tului­meu­«Misiune în -de plinită!»”.

La rândul său, ministrulApă rării Naţionale, MihaiFi for, a apreciat implicareatu turor celor care au contri -bu it la îndeplinirea acesteimi siuni, şi a subliniat căRo mânia doreşte să devinăcel mai important pilon alse curităţii şi stabilităţii înaceas tă zonă. „În­ acestsens,­ noi­ ne-am­ oferit­ caţa­ră-gaz­dă­pentru­un­co­­­­­­mandament­de­trei­stele­pe­carespe­răm­să-l­obţinem­atunci­când­se­vor­modifica­structu­-ri­le­de­co­mandă­a­NATO­şi,­ prac­­­tic,­odată­ toate­aces­teobiec­tive­ re­­a­li­zate,­pu­tem­spu­ne­că­România­a­atins­ în­-trea­ga­sa­ma­­turitate­ca­ţa­ră­mem­bră­a­NATO­şi­ca­impor-tant­pilon­pe­flancul­estic­al­NATO.

(...)­Ce­­remonia­de­azi­-a­nun­­ţarea­ atingerii­ «ca­-pa­­ci­­tăţii­ operaţionale­ fi­-na­le»­ a­ Co­man­­da­men­tu­-lui­Mul­ti­­­na­ţional­al­Di­vi­-zi­ei­Sud­-Est,­este­o­măr­tu­-rie­ a­ tot­ ce­ am­ realizatpână­ acum­ ca­ naţiune,dar­şi­ca­aliaţi,­de­la­Sum-mit-ul­ din­ Ţara­ Ga­­lilordin­2014,­care­a­fost­în­tă­-rit­ prin­ Summit-ul­ de­ laVar­­şovia­ din­ 2016.­ Acesteveniment­ arată­ fă­ră­ în­-­do­ială­ devo­ta­men­­tulNATO­ fa­ţă­ de­ apă­­rareaîn­­tre­­gului­ flanc­ es­­tic­ alAli­an­­ţei,­de­la­nord­la­sud.

Este­important­de­spus­că­la­acest­lucru­au­con­tribuit­treifac­­tori-cheie:­perse­ve­ren­­ţa,­atât­din­partea­noas­­­tră,­cât­şia­Alianţei,­mun­ca­tutu­ror­celor­im­pli­­caţi­la­toa­­te­ni­ve­lu­ri­-le,­de­la­planificare­stra­­te­gică­la­implemen­ta­­re,­şi­coordo­-na­rea­constantă­dintre­noi­şi­experţii­NATO.

(...)­Întregul­personal­a­depus­niş­te­eforturi­impre­si­o­-nan­­­­te­de­la­Ceremonia­de­Activare­din­da­ta­de­1­de­cem­-brie­2015,­urmată­apoi­de­Ceremonia­de­de­clarare­a­«ca­-pa­­­cităţii­operaţionale­iniţiale»­din­iulie­2016­şi­până­azi,

când­ pu­tem­ anunţa­ cu­ mândrie­ atingerea­ nivelului­ de«ca­­­pacitate­ operaţională­ fi­na­lă».­ Acest­ lucru­ demon­s­-trea­­­­ză,­ încă­ o­ dată,­ dacă­mai­ este­ ne­­­voie,­ că­ România

şi-a­făcut­treaba­şi­este­un­aliat­în­NATO­şi­un­partenerstra­­tegic­ al­ SUA.­ Acum­ am­ demonstrat­ încă­ o­ dată­ căsuntem­ un­ partener­ de­ în­­credere­ şi­ că­ sun­­tem­ aici­ camembri­ ai­ unei­ mari­ echipe,­ iar­ această­ echi­­pă­ esteNATO.­

Cele­văzute­aici­arată­că­a­fost­mun­că­multă.­A­fost­unefort­comun­foarte­mare­pe­parcursul­câtorva­ani­şi,­aşacum­spunea­şi­domnul­amiral­James­Fo­ggo,­co­man­­dantulFor­ţelor­ Întrunite­de­ la­Napoli,­ faptul­că­puteţi­ ra­portamâi­­ne­ comandantului­ suprem­ al­Alian­ţei­ că­misiu­nea­ afost­îndeplinită­este­o­dovadă­mi­nu­nată­despre­cât­de­de­-te­r­­minaţi­suntem­pentru­a­ne­face­da­toria­în­această­zo­­nădi­­ficilă,­cum­este­cea­a­Mării­Negre.­Sperăm­că­vom­co­n­-

ti­­nua­ în­ acest­mod­ şiRo­­mânia­este­pre­gă­ti­-tă­ să­ de­mon­­streze­ căaceas­tă­ de­terminareexis­­tă­ şi­ va­ exis­ta­ încon­­­ti­nua­re,­ atât­ dinpunct­ de­ ve­dere­ po­li­-tic,­ cât­ şi­ mi­litar”,­ amai de clarat mi nistrulApă ră rii Na ţi o na le.

ComandamentulMul t i na ţional de Di -vi zie Sud-Est a câş ti -gat ex perienţă sem ni - fi cativă executând o

se rie de exer ciţii importante. În 2016, au avut loc „DacianLynx” şi „Dacian­ Lance­ 2016”. A spriji nit, totodată,exer ci ţiul NATO „Trident­ Jun­cture­ 2016” şi exer ciţiulcon dus de Co mandamentul Forţelor Statelor Unite aleAme ricii în Eu ropa, „Saber­Guardian”. 2017 a fost anulîn care i-a fost tes tată ca pa ci tatea prin participa rea la exer -ci ţiul „Noble­ Jump­ 2017” şi prin sprijinirea dislocăriiFor ţei Întrunite cu Grad Ridicat de Răspuns (VJTF) în re -gi une, precum şi prin sprijinirea exerciţiului NATO „Tri-dent­Joust­2017”, res pectiv „Trident­Javelin­2017” şi, dinnou, în cadrul exer ciţiului ame rican „Saber­ Guar­dian’17”, care a fost cel mai ma re exerciţiu găzduit vreo da tă pete ritoriul Ro mâ niei de când aceas ta s-a alăturat Alian ţei.

Referitor la paşii care urmează în acest par teneriatstra tegic, mi nistrul Apărării Na ţi onale a declarat că, în ce -pând din acea zi, Co mandamentul Mul ti naţional de Di vi -zie Sud-Est este raportat ca fiind complet operaţional şiur mea ză ca, în acest an, Brigada Multi na ţională de la Cra -io va să atin gă şi ea întreaga capacitate operaţională şi săpoată declara acest lu cru.

La rândul lui, ge neralul de bri ga dă Daniel Petrescu,co mandant al Co man damentului Mul t i naţional de DivizieSud-Est, a declarat că a fost o pe rioadă de muncă extraor -di nară, o perioadă în care „am­avut­ca­obiectiv­atingereastan­­­­­­dardelor­ impuse­de­cerinţele­NATO,­ în­aşa­fel­ încâtsă­fim­capabili­să­spunem­azi,­după­doi­ani­şi­jumătate­dela­ac­­­­tivare,­că­acest­comandament­este­capabil,­să­coor­-do­­ne­­ze­o­operaţiune­de­apărare­colec­t­i­vă,­în­cazul­de­cla­-ră­­rii­Ar­­ticolului­5-Apărare­Colectivă,­pe­flancul­de­sud-est­ al­ Ali­­an­ţei.­ Exerciţiul­ a­ fost­ un­ succes,­ sunt­ foartemân­dru­de­militarii­din­ subordinea­mea.­ Împreună­sun-tem­în­cre­ză­tori­că­ne­putem­îndeplini­misiunile,­iar­aces-ta­este­un­mo­ment­deosebit­pentru­noi.”

Succesul exerciţiilor desfăşurate în cei treiani confirmă abilitatea coman da men tului de aexer cita co man da şi con tro lul de nivel divizieasu pra uni tă ţi lor sub ordonate, precum şi pre gă ti -rea în tre gu lui per sonal pentru realizarea «ca pa ci -tă ţii ope ra ţi o na le fi na le». Aceasta înseamnă căHQ MND-E are în ca dra rea necesară, dotarea cuechi pa men tele esenţiale şi per sonal pre gătit lastan dard NATO, în confor mi ta te cu mi siunea în -cre dinţată. Exerciţiul „Dacian Lancer ’18” a scosîn evi den ţă, pen tru membrii Alianţei, ca pa ci ta -tea, ho tă râ rea şi anga ja men tul faţă de apă ra reaco lectivă şi a demonstrat abilita tea Coman da -men tului Di vi zi ei Mul ti naţionale de Sud-Est de ase disloca ra pid ca răs puns la o situaţie de cri ză,pre cum şi ro lul şi funcţiona li tatea sa de pli nă în

ca drul unui sce nariu fictiv, relevant pentru misiu nea sa.

Colonel Ion PAPALEŢ

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr. 6 (468) din 30 martie 2018 Pagina 5

Cincu - Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”

Exerc i ţ iu l de eva luare DACIAN LANCER ’18

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 6 (468) din 30 martie 2018Pagina 6

În ultimele luni ale anului 1917 şi în primele luni alece lui următor s-a complicat situaţia internaţională a Ro -mâ niei în condiţiile când se încercau negocieri de pacese parată, în care erau interesate Puterile Centrale, RusiaSo vietică şi Ucraina Sovietică, acestea se repercutau di -rect asupra ţării prin consecinţele lor imediate în dome-niul politic şi militar.

Caracteristica principală în plan militar a situaţiei pefron tul român a constituit-o amplificarea stării anarhiceîn cadrul Armatei ruse, după 25 octombrie/7 noiembrie1917. În Moldova acţionau Armatele 9, 4 şi 6 ruse carevor intra în descompunere după momentele revo lu ţi ona -re petrecute la Moscova şi venirea la putere a guvernu-lui condus de V.I. Lenin. Agonia şi dezagregarea ar ma -tei ruse, s-au petrecut pe fondul propagandei şi lozinci -lor de încetare a războiului şi încheierea păcii, indife rentde condiţiile pe care duşmanul le va impune, ceea ce aufă cut cu disciplina şi subordonarea să decadă vertiginos.Anar hia şi dezordinea a cuprins şi s-au manifestat încele mai multe comandamente, mari unităţi şi unităţi alear matei ruse.

A doua lovitură dată disciplinei ierarhice a fost de ci -zia prin care sub directoratul lui Aleksander FedoroviciKe renski „autoriza crearea de organe administrative au -to nome, sub formă de comitete de tot felul. Puterea dis -ci plinară fu luată din mâna şefilor şi fu dată tribunalelorde regiment şi companii, formate din ofiţeri şi soldaţialeşi în număr egal, de către trupă. A fost scăderea disci -pli nei”. Pe acest fond s-a produs dezertarea în masă, pă -ră sirea şi neîndeplinirea ordinelor, manifestarea spi ri te -lor de vendetă, împărţirea cadrelor şi soldaţilor în douăta bere opuse, astfel ca spre exemplu: „Armata a IV-a ru -să, compusă din trei corpuri de armată cu 9 divizii, ajun -se se să aibă un efectiv de numai 80.000 de oameni, câtpa tru divizii româneşti”. Astfel, bineînţeles că nimeninu se mai gândea la exerciţii, la manevre, la îm bu nă tă -ţi rea poziţiilor. „În unele regimente se fixase durata zileide muncă „militară” la şase, cinci sau chiar patru ore.Alte unităţi refuzaseră să-şi părăsească cantonamentelepen tru a-şi schimba camarazii din linia întâi şi, numaidu pă lungi tratative, puteau fi convinşi s-o facă”.

Semnarea armistiţiului de la Brest Litovsk, la 22 no -iem brie/15 decembrie 1917 între Rusia şi Puterile Cen -tra le, a amplificat şi mai mult această stare de insta bili -ta te. Acest fapt grav - prin ieşirea Rusiei Sovietice (ca,de altfel şi a Ucrainei) din război şi încheierea ruşinoa-sei păci de la Brest Litovsk cu Puterile Centrale, a dusla disoluţia frontului român într-un moment greu pentruţa ra noastră, armata română fiind pusă într-o situaţietac tic-operativă şi strategică extrem de grea. În cadrular matei ruse din Moldova se manifestau două grupuriopu se: una care recunoştea noua conducere de laPe ter s burg, fidelă ideii păcii şi hotărâtă să părăseascăfron tul; o a doua grupare sub comanda generalului Scer-bacev, mi lita pentru continuarea războiului. Între acestegru pă ri au avut loc numeroase neînţelegeri, dispute şicon frun tări armate care nu mai puteau fi controlate decătre co mandantul rus de pe frontul român.

Pentru menţinerea ordinii în rândul trupelor sale, ge -ne ralul rus Scerbacev a solicitat în nenumărate rânduriaju tor din partea Armatei Române. Pentru acest ajutorin sis tau şi reprezentanţii Armatei ruse de la Iaşi. Conşti -ent de implicaţiile unui asemenea act în relaţiile Ro mâ -ni ei cu Rusia sovietică, primul ministru român arăta ge -n e ralului rus: „Nu pot mobiliza nici un singur soldat ro -mân pentru a vă apăra contra propriilor dumneavoastră

tru pe, fără a mă vedea amestecat în luptele interne dinRu sia şi fără a provoca un conflict cu noii conducători”.

Totuşi, în condiţiile amplificării stării de haos în ca -drul armatei ruse, al creşterii pericolului pe care acestaîl prezenta pentru sistemul politic şi militar al Românieiîn noaptea de 8/21 spre 9/22 decembrie 1917, în şedinţaCon siliului de Miniştri s-au adoptat măsuri excepţionalepen tru curăţirea teritoriului românesc de trupe străine.Mă sura a fost determinată în principal de concentrareaa numeroase trupe bolşevice la Iaşi şi împrejurimi, careur măreau suprimarea generalului Scerbacev, detronareare gelui Ferdinand şi instituirea regimului comunist înRo mânia. „Comandantul armatei ruse de pe frontul ro -mân, generalul Scerbacev, trăia ascuns la Iaşi, apărat degar da românească împotriva propriilor lui soldaţi”.

În trea ga Armată Română a fost pusă sub comandage nera lu lui Prezan, iar teritoriul sub autoritatea MareluiCar tier General. Pentru buna exercitare a autorităţii mi -l i tare teritoriul a fost împărţit în opt zone, fiecare subco manda unor generali sau ofiţeri superiori. Conformor dinelor primite, trupele române aflate în zonă erauobli gate „să oprească şi să cerceteze coloanele ruse cese dirijează spre Prut; să permită numai deplasările au -to rizate; să dezarmeze trupele ruse aflate în dezordine.Nu trebuie bruscate unităţile izolate sau soldaţii ruşicare sunt corecţi şi păstrează o atitudine demnă”. În ace-laşi ordin se preciza cu fermitate: „Toţi însă care trăiescşi se mişcă în această ţară, indiferent de na ţi onalitatetre buie să respecte legile noastre şi ordinea pu blică”.

Situaţiile concrete au impus trupelor române să ac ţi -o neze uneori în forţă. Astfel, pentru interzicerea pă ră si -rii liniei frontului s-a acţionat împotriva unităţilor rusedin Corpurile 7, 16, 23 Armată, Diviziile 13 şi 30 Infan -te rie. Unităţi ruse au fost interceptate pe căile de de pla -sa re spre Basarabia sau în timp ce comiteau acte contra -re legilor statului român, rezultând o serie de con frun - tă ri la Socola, Galaţi, Paşcani, Spătăreşti (lângă Făl ti -ceni) şi Mihăileni (lângă Dorohoi), soldate cu de zar ma -rea tru pe lor ruse şi punerea lor în ordine. Nu vom abor-da în de taliu aceste lupte, întrucât sunt pe larg tratate înlu cra rea istoricului Constantin Kiriţescu. Parte din uni -tă ţile ru se în urma unor astfel de confruntări au trecut înli nii le inamicului. S-au făcut mari eforturi „în primulrând, pe linia frontului, părăsită de ruşi care trebuiaacum să fie ocupată cu trupe româneşti”. „Unităţile ro -mâ ne au tre buit să fie întinse în lungime şi subţiate înadân cime, aşa ca să poată ocupa o întindere mai mare pefront. Pe mă sură ce ruşii părăseau un sector, româniile-au luat lo cul, aşa încât se ajunse ca tot frontul românsă fie ocupat numai de armata română”.

Urmare a măsurilor luate, spre sfârşitul lunii ia nua -rie 1918, întreg teritoriul între Carpaţii Orientali şi Prutse afla sub controlul autorităţilor militare române, tru pe -le ruse, puţine ca număr, rămase în acest spaţiu ne con s -t ituind nici un pericol.

Armata în Apărarea Unirii Basarabiei cu România Armata în Apărarea Unirii Basarabiei cu România

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteLampa cu căciulă, Florin­LăzărescuPrin zece povestiri ce ar putea fi consi -

de rate la fel de bine şi capitolele unui ro -man, autorul construieşte o carte des pre co -pi lărie, despre inocenţa pierdută a lu miicon temporane. Fiecare personaj (in diferentdacă este vorba despre co pi lul care îşi duceîm preună cu tatăl său te le vizorul la reparatsau despre cel ce mer ge pe jos până la bâlcipentru a vedea Ba lena Goliat, despre paz ni -cul de iaz care e „prieten” cu un crap orides pre bătrâna ce se îmbată aşteptând în -toar cerea fiului său de la puşcărie) trăieşte într-un scurt timp oade vărată aventură, o dramă ori o comedie-acestea reuşind să fietot odată fireşti, umane, dar şi spectaculoase. Pentru copilul po -ves titor, viaţa pare un teren de joacă în care nu contează dacăpier zi sau câştigi, ci dacă reuşeşti să fii fericit măcar o clipă, ju -când după regulile proprii, printr-o continuă artă a improvizaţiei.

www.polirom.ro

ConcertProconsul, 5­aprilie,­ora­21:30,­Hard­Rock­Cafe,­Bucureşti­

Cu 10 albume, zeci de single-urilan sate de-a lungul timpului, co la bo răride succes şi concerte memorabile, tru -pa Proconsul­este una dintre cele maiiu bite proiecte de pop-rock din Româ-nia.

Piese ca Cerul şi Mi-ai­luat­ini­ma s-au aflat mult timp pe buzele tu turor ro -mâ nilor şi în sufletul fa ni lor.

În 2017, Proconsul revine cu single-ul Ce­dacă­mă­doare, o co laborare cuAdrian Despot, solistul trupei Viţa deVie. Anul 2018 vine cu noi proiecte,co laborări şi multe alte surprize pentrufani.

www.infomusic.ro

FilmJocul de-a detectiviiMax (Bateman) şi Annie

(Mc Adams) şi-au făcut unobi cei din a participa săptă -mâ nal la jocuri nocturne te -ma ti ce organizate împreunăcu gru pul lor de prieteni. Însă,lu crurile de vin din amuzantefoarte palpitante când Brooks,fratele lui Max, se gândeşte săor ganizeze o sea ră de re zol va -re a misterului unei crime, încare sunt implicaţi pre tinşitâl hari şi agenţi federali. Prinur mare, cei şase competitorisunt hotărâţi să rezolve cazulşi să câştige, iar totul pare foarte amu zant până când lu -cru rile în cep să arate prea mult a realitate.

De-a lungul unei nopţi haoti ce, distracţia este treptatîn locuită cu panica. Fără reguli şi fără di rec ţie cursapoate deveni cea mai tare aventură sau... sfâr şitul.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

Ne întărim în credinţă şi redescoperim că lumina luiHris tos este viaţa vieţii noastre. Împărăţiile şi democraţi-ile acestei lumi se fac şi se prefac în multe chipuri, cu fă -gă duinţe, ambiţii şi idealuri schimbătoare. Numai Hristosră mâne ieri şi azi şi în veci acelaşi (Evrei13,8) şi ne cu -prin de blând, cu braţele Sale ţintuite pe Cruce. La El nechea mă în noaptea de Paşti, după ostenelile Postului şipri vegherea Prohodului, glasul mângâietor al păstorului:„Veniţi de primiţi lumină!”. În noaptea Învierii, bisericilere varsă peste întreaga lume o mare de lumină. O luminăcare vine dinspre Sfânta Masă, de la Mormântul Mântui -to rului Hristos, şi care îşi are izvorul dincolo de ceruri.

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este, în acelaşitimp, biruinţă asupra păcatului neascultării lui Adam, asu -pra morţii şi asupra iadului, pentru că trupul lui Hristosdin mormânt nu a cunoscut stricăciunea sau descompu ne -rea, iar sufletul Lui care a coborât la iad nu a fost reţinutaco lo.

Taina Învierii Domnului Iisus Hristos ca „biruinţă asu -pra iadului şi asupra morţii” a fost profeţită cu sute de aniînain te de către psalmistul şi prorocul David în Psalmul15, unde se spune: „Nu vei lăsa sufletul meu în iad, nicinu vei da pe cel cuvios al Tău să vadă stricăciunea”.

Adevărul coborârii Mântuitorului Iisus Hristos la iadcu sufletul este menţionat în slujbele ortodoxe din sărbă-torile perioadei „Penticostarului” ( de la Paşti până la Ru -sa lii ) de peste 200 de ori, iar slujbele din duminicile în -tre gului an liturgic, de peste 150 de ori. Biruinţa domnu-lui Iisus Hristos asupra iadului este menţionată mai ales în

cân tările canonului Sâmbetei celei Mari, ale CanonuluiÎn vierii şi în Stihirile Învierii din Săptămâna Luminată.

Sfânta Scriptură ne arată că, prin pogorârea în iad cusu fletul unit cu dumnezeirea Sa, Hristos-Domnul a predi-cat Evanghelia mântuirii tuturor sufletelor ţinute în în chi -soa rea iadului păcatului neascultării strămoşilor Adam şiEva, prin care a intrat în umanitate moartea, ca despărţirea omului de Dumnezeu-Izvorul vieţii veşnice şi apoi cades părţire a sufletului de trup.

De altfel, Sinaxarul din slujba Învierii, care se citeşteîn noaptea sfintelor Paşti, precizează că: „pogorându-Sela iad, Domnul nu a înviat pe toţi câţi erau acolo, ci numaipe cei care au voit să creadă în El; şi sufletele sfinţilor dinveac, ţinute cu sila în iad, le-a slobozit şi a dăruit tuturorpu tinţa să se urce la ceruri”.

Prin răstignirea şi Învierea lui Hristos se dezleagăbles temul care lega sau robea întreg neamul omenesc, caur mare a păcatului neascultării protopărinţilor Adam şiEva.

Invidiat şi prigonit de cărturarii şi fariseii care pierdu -se ră în mare parte capacitatea de a simţi prezenţa luiDum nezeu în istorie, trădat şi vândut de ucenicul robit depa tima iubirii lui Dumnezeu în istorie, trădat şi vândut deuce nicul robit de patima iubirii de arginţi (Iuda Iscario tea -nul), judecat sumar şi superficial de către Ponţiu Pilat,care pierduse simţul dreptăţii, părăsit şi neînţeles de uce -ni cii sau prietenii descurajaţi din prea multă teamă, Iisus,Fi ul lui Dumnezeu, care S-a făcut Om din iubire pentruoa meni şi pentru mântuirea lor, a fost răstignit pe cruce,

între doi făcători de rele.Sfintele Evanghelii ne arată însă că, înainte de răstig-

nire şi moarte, Iisus nu a răspuns la violenţă cu violenţă,re fuzând folosirea sabiei pregătite de Simon Petru şi nu arăs puns la răutate cu răutate, ci S-a rugat pentru iertareauci gaşilor săi, zicând: „Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu cefac” (Luca 23, 24).

Sfântul Apostol Pavel ne învaţă că prin puterea Cruciisale sau a iubirii sale smerite şi jertfelnice, Domnul IisusHris tos a biruit şi duhurile rele sau necurate, încât „dez -bră când (de putere) începătoriile şi stăpâniile (diavoleşti),le-a dat de ocară în văzul tuturor, biruind asupra lor princru ce” (Coloseni 2, 15).

Învăţăm din acest adevăr al biruinţei lui Hristos Celrăs tignit şi înviat că numai cu ajutorul lui Dumnezeu, nu -mai uniţi cu Hristos prin rugăciune, prin Sfintele Taine şiprin împlinirea poruncilor Lui în viaţa noastră putem biruişi noi păcatul, iadul şi pe diavol, ca forme de exigenţăegois tă, pentru a dobândi apoi raiul, adică mântuirea şivia ţa veşnică, prin unirea noastră cu Hristos şi cu sfinţiiLui, în iubirea veşnică a Preasfintei Treimi.

Credinţa nostră în biruinţa lui Hristos Cel înviat asuprapă catului, asupra morţii şi a iadului ne întăreşte în luptanoas tră cu patimile şi cu duhurile răutăţii, care producade sea deznădejde sau însingurare în suflete, ceartă, dez -bi nare în familie şi societate, violenţă şi crimă, conflictede putere şi războaie în lume.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Iub i rea răst igni tăIubi rea răst igni tă

(continuare în nr. viitor) Vasile Şt. TUTULANote:

Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. 2,Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989.

Dr. Marin C. Stănescu, Basarabia şi Rada Ucraineană, în „Revista de isto-rie militară” nr. 5(16)/1992.

Nicolae Ciachir, Basarabia sub stăpânirea ţaristă (1812-1917), Edit.Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti, 1992.

Onisifor Ghibu, Memorii – Studiu inedit, în Revista de Istorie Militară nr.6 (7)/1992.

*** Armata a 4-a Transilvania la 80 de ani, vol.I, Edit. Dacia, Cluj-Napoca,1996.

Cf. Istoria României în date, coord. Acad. Dinu C. Giurescu, Edit. Enci-clopedică, Bucureşti, 2003.

MOZAICCurierul ARMATEINr. 6 (468) din 30 martie 2018

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

URSUZI

REZONANÞÃ

FIRESC

SUFOCANT

CÃZUT

NEÎNGRIJIÞI

PACT MILITAR

DICHISIT

REVIZUIRE

MOLEªITOR

HOINAR

CAREMODULEAZÃ

SPÃLAÞI

A VORBIPELTIC

INTRARE ÎNOFSAID!

ÎN FAÞÃ!

A FURA

ÎN OMÃT

FLUVIUAFRICAN

MEMBRU DINPOTERÃ

FABULOS

AFRICACENTRALÃ!

POSTFAÞÃ!

LIMBAJ DECURTE

UNIÞI PRINCÃSÃTORIE

NATURÃ

POSTURÃ

PRENUMEMASCULIN

RUSESC

IBM înlocuieşte antibioticelecu molecule sintetice

Rezistenţa bacteriilor la antibiotice este o problemăma joră la care se încearcă diverse abordări. Una dintreele, elaborată de IBM, implică crearea unor moleculecare să imite modul în care sistemul imunitar func ţio -

nea ză.„ Înce rcăm

să imităm mo -dul în care lu -crea ză propriulsis tem imuni-tar”, a precizatJa mes He drick,cer cetător IBM.

Hedrick a publicat îm preună cu echipa sa o lucrareîn Nature­Co­mmunications în care descrie detaliile stu - diu lui său, scrie Popular Science.

Polimerul creat de cei de la IBM este degradabil şilu crează extrem de rapid. „Ce face această nouă clasăde materiale extrem de bună este că după trei zile, sede gradează complet. Practic, ajunge în organism,omoa ră bacteria, se degradează şi pleacă”, a precizatHe drick.

Până acum toate studiile au fost efectuate pe şoa -reci, dar Hedrick spune că echipa este pregătită să trea -că la teste clinice.

Totuşi, un polimer ar fi mult mai scump decât unan ti biotic tradiţional, acesta fiind unul dintre motivelepentru care cercetătorii din întreaga lume trebuie săcon tinue explorarea unor abordări alternative pentrueli minarea infecţiilor.

O nouă metodă deobţinere a apei potabile

Într-o lume cu două milioane de oameni la nivelglo bal care nu au acces la apa potabilă, un grup de spe-cialişti din cadrul universităţilor Monash, CSIRO şiTe xas au descoperit o nouă soluţie ce ar putea pune ca -păt lipsei apei potabile.

Întregul proces are la bază cadrele metalice-orga ni -ce (MOF), un material inovativ care poate fi utilizatpentru captarea, stocarea şi eliminarea compuşilor chi -mici. Conform Science­Daily, în acest caz sarea şi ioniidin apa de mare.

Echipa de specialişti a descoperit re cent că mem -bra nele MOF pot imita funcţiile de filtrare sau „selec-tivitatea ionică” a membranelor celulare organice. Înviitor, membranele vor avea capacita tea de a îndepărtasă rurile din apa de mare, cât şi de se parare a io ni lorme talici într-un mod eficient, atât ca timp, cât şi ca in -ves tiţie. În pre -zent, mem bra -ne le os moticein ver se suntuti li za te pentrude sa linizarea apeste 50% dinapa de la nivelmon dial.

În cazul in -dus triei mi ni e -re, procesele ce implică mem brane sunt de zvoltatepentru reducerea poluării apei, dar şi pentru re cu pe ra -rea metalelor valoroase. De exem plu, bateriile cu litiu-ion sunt printre cele mai utilizate la nivel global, însăda torită cererii masive, specialiştii ar putea apela lapro ducerea litiumului din sur se netradiţionale, precumcon ţinerea lor din apa sărată.

A fost creat un„un super-material” invizibil

Agenţia media din China susţine că a creat o liniede producţia a unui „super-material” care poate realizalu cruri imposibile. Deşi agenţia nu a explicat cum va fiuti lizat „metamaterialul” invizibil, conform portalului

de ştiriSina arputea fiu t i l i z a tp e n t r uavioanelede răz boiJ-20.

Fiecarebucată de

ma terial are o lungime de 80 de cen timetri şi o lăţimede 60 de centimetri. Peste materialul de bază esteadău gat un film special care poate re flecta 20.000 demo dele în acelaşi timp, atunci când este expus la lu mi -nă.

Modelele cu o mărime de 0,2 mi li me tri pă tra ţi arpu tea con ţi ne sute de mi cro struc turi in vizibile pentruochiul uman. Deşi, în ca drul reportajului nu a fostmen ţ ionat ti pul de metamaterial pe care muncito rii îlfa bricau se spune că cer cetătorii chi nezi au dezvoltatme tamateriale ce vor ajuta la dezvoltarea industrieiavia tice a ţării.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Un judecător şi-apus în gând să fie maito lerant în ajunul Paş -te lui.

- De ce eşti acuzat?- De a-mi fi făcut cumpărăturile cu

an ticipaţie.- Dar asta nu-i un delict! Cu câtă

an ticipaţie?- Păi, înainte de a se deschide ma -

ga zinul.J

- Mă Ioane, eu tot văd la TV şiascult la radio de bursă. Ce e aia bur -să?

- Păi, mă Gheo, e cam greu de ex -pli cat dar, uite îţi dau un exemplu. Tuîţi cumperi o găină care îţi face nişteouă. Din ouăle alea ies alte găini careşi alea fac ouă. Şi din ouăle alea iesalte găini care şi ele fac ouă. Şi tot aşepână la un moment dat tu ai câtevasute de capete de găini. No, şi-atuncinumai’ că vine o apă mare şi învolbu-rată şi îţi ia toate găinile şi le îneacă.Ş-apăi atunci tu imediat te gândeşti…mama mă-sii de afacere, raţe trebuia

să cumpăr!J

Bunica, pe patul de moarte, îşichea mă nepotul la căpătâiul ei şi îispu ne:

- Nepoate, vreau ca tu să moş te -neşti averea mea. Vila, ferma, herghe-lia de cai, tractorul şi toate animalelede casă plus cele 22 de milioane, toatevor fi ale tale!

- Excelent! exclamă nepotul. Mul -ţu mesc, bunico, nu ştiam că ai aşa oave re. Unde este ferma despre carevo rbeşti?

Bunica răspunde, dându-şi ultimasuflare:

- Pe Facebook...J

Un turist în vacanţă îl întreabă peun localnic dacă sunt crocodili în apă.

Acesta îi răspunde ca nu.Turistul începe să înoate şi observă

nişte pete întunecate în apă, la câţivametri de el. Se întoarce spre localnic:

- Sigur nu sunt crocodili aici?- Nu, că le e frică de rechini.

J

Doi pescari între ei:- Azi dimineaţă am dat cu banu' să

văd dacă mă duc cu nevastă-mea la bi -se rică sau vin la pescuit.

- Şi văd că ţi-a ieşit să vii cu noi lape scuit.

- Da, însă a trebuit să dau de 7 ori.J

Un actor extrem de pretenţios îispu ne regizorului:

- Uite ce e, vorbeşte cu producăto -rul. Nu accept ca în acest film istoricsă se umble cu butaforii. La scenacelor două ospeţe, vânatul să fie vânatau tentic, vinul de Rin să fie vin de Rinşi păstrăvii sa fie păstrăvi!

După un timp, regizorul vine curăs punsul:

- Producătorul e de acord, cucondiţia ca, la scena finală, otrava săfie otravă!

J- Ce capitală are Marea Britanie?

Linişte. O voce din spate:- Dar ne-aţi spus să învăţăm capi-

tale de ţări, nu de măriwww.­bancuri.ro

Asahi Glass a creatprima sticlă flexibilă

Producătorul japonez AGC (AsahiGlass) a dezvoltat o nouă sticlă flexi-bilă. Este vorba despre o sticlă cu gro -si me de 0,07 mm, întărită chimic, carear putea sta la baza noilor smartphone-uri cu design pliabil. AGC este concu -ren tul principal pentru Corning, careofe ră pentru dezvoltatorii de smart-phone-uri sticla Dragontrail, similarăcu Gorilla Glass. Noua sticlă flexibilăpoa te rezista la îndoituri cu putere de1.200 MPa (megapascali), cu o rază acur burii de 2,5mm.

Noua sticlă flexibilă ar putea fi şimult mai rezistentă la şocuri decât sti-cla obişnuită, folosită în dispozitiveledin prezent, oferind rezistenţă cu 80%mai mare la impactul cu solul. Detaliicom plete despre noul proces de fabri-caţie al companiei AGC şi despre mo -dul în care sticla flexibilă va fi integra -tă în dispozitivele sunt aşteptate în lu -na mai în cadrul evenimentului Dis-play Week.

MacBook Retina de la Apple

Apple este o companie destul decon servatoare când vine vorba despreli nia sa de laptop-uri. Design-ul aces-tora nu se schimbă pentru mulţi ani,iar upgrade-urile vin relativ rar, cu di -

fe renţe neglijabile uneori. 2018 pareînsă să fie anul în care seria MacBookAir fie va dispărea, fie va fi înlocuităcu o generaţie nouă, mai subţire şi mai

per formantă. Noi zvonuri despre unnou MacBook sugerează că seria ceamai ieftină de lapropuri Apple vaadop ta în sfârşit un display „retină”.

Astfel, noul MacBook Retina (re -zo luţie 2.560 x 1.600 pe diagonală de13”) va intra în ofertă la un preţ întreac tualul 999 de dolari al MacBook Airşi 1.299 de dolari, cât costă cel maiief tin model Pro sau modelul Mac-Book 12”. Cel mai probabil, acest mo -del va fi echipat cu un procesor dintr-o generaţie mai nouă, o tastatură cubu toane „Butterfly” şi va oferi un up -gra de la categoria conectică, urmând afi aliniat la porturile USB Type-C depe modelele mai noi.

Întrucât laptop-ul este aşteptat săin tre în producţie în fabricile QuantaCom puter şi Foxconn Electronics laîn ceputul verii, lansarea ar putea avealoc la sfârşitul celui de-al doilea tri -mes tru din 2018, cu puţin înainte deîn ceputul programelor „back toschool”.

Vivo ApexIniţial, Vivo Apex era prezentat

doar ca un telefon concept, însă acumaces ta este confirmat pentru o lan sareofi cială pe piaţă. Smartphone-ul vinecu un ecran ca re aco pe ră 91% din su -

pra faţa pla nului din faţă, in te grea ză unsenzor de amprentă în display carepoate fi accesat pe jumătate din e cranşi vine cu un sistem inovator prin carecamera frontală poate fi ascunsă îninteriorul dispozitivului atunci cândnu este folosită.

La capitolul hardware intern, VivoApex se laudă cu un chipset Snapdra -gon 845, cu un display de 6” complet,ba zat pe tehnologie OLED, cu un jackau dio şi o mufă USB-C, ceva ce lipseade pe modelul X20 cu senzor de am -pren tă în display, lansat la începutulaces tui an.

Producţia de volum a acestuia vaîn cepe la jumătatea lui 2018, cu o lan -sa re programată spre sfârşitul anului.De sigur, lansarea lui Vivo Apex nueste aşteptată în afara Chinei. Vivoeste producătorul de pe locul cinci înlu me în acest moment, însă acesta co -mer cializează smartphone-uri exclu-siv în ţara-mamă.

www.go4it

În faţa lui Dumnezeu se are în vedere nu re -zul tatul lucrării, ci scopul din care a purces.

Intenţia îl răsplăteşte sau îl condamnă peom, potrivit cuvintelor. (Sfântul­Ioan­Casian)

Nu-ţi ascunde faţa ca actorii. Faţa ţi-o as -cun zi atunci când vrei să nu-ţi dezvălui sufletul.

Nu lua înfăţişare tristă, căutând să fii slăvitpentru că pari înfrânat.

Facerea de bine trâmbiţată nu are folos, iarpos tul dat în vileag nu are câştig.(Sfântul­Vasilecel­Mare)

Credinţele şi hotărârile se macină dacă lecân tăreşti mult. (Liviu­Rebreanu)

Eşti tânăr şi prost? Nu te necăji, tinereţeatre ce! (Albert­Einstein)

Să te ferească Dumnezeu de sărăntoculajuns bogat şi de prostul ajuns şef. (O­vorbă­ro­-mâ­­­­nească)

Nimic nu se plăteşte mai sigur ca prostia.(Ca­­mil­Petrescu)

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Staţiunea Băile Felix este situată în nord-vestul Ro -mâ niei, în comuna Sânmartin, într-o zonă deluroasă aco -pe rită cu păduri de fagi şi stejari, la o distanţă de 8 kmde oraşul Oradea şi la 22 km de localitatea Borş, punctaflat la graniţa cu Ungaria.

Istoria spune că izvoarele termale au fost puse în va -lo a re în secolul al XVIII-lea de călugărul Felix Helcherde la mănăstirea Klosterbruck din Moravia, administra-tor al mănăstirii din Sânmartin.

Astăzi, Băile Felix este o staţiune modernă de turismbal near, cu o capacitate de cazare de 7.000 de locuri, ba -zi ne de înot, ştranduri termale în aer liber, centre de spaşi wellness, aquaparcuri şi multe alte variante de agre-ment. Situarea staţiunii la o altitudine de 140 m şi tem-peratura medie anuală de 10,5 grade C, iar cea estivalăde aproximativ 21-22 grade C, face ca iernile să fie blân -de, iar verile răcoroase. Renumită pentru efectul binefă -că tor al apelor sale în calmarea durerilor articulare şimus culare şi a nevralgiilor reumatice, staţiunea este re -co mandată în tratamentul bolilor reumatismale inflama-

torii, al bolilor degenerative (spondiloză, artroză, po li ar -tro ză, sciatică lombară), şi al diartrozelor, al bolilor sis-temului nervos central şi periferic, al bolilor ginecolo gi -ce, al stărilor post-traumatice (urmare a unor operaţii alear ticulaţiilor, oaselor şi muşchilor, urmare a unor frac-turi, en torse şi luxaţii etc.), al dereglărilor endocrine etc.Bi ne de ştiut este că putem deveni beneficiari ai unei va -canţe de health&spa, fără a avea o nevoie imediată sauceva anu me de remediat. Curele balneare sunt într-ade-văr in di cate pentru tratarea unor afecţiuni existente, dar,în aceeaşi măsură, pot avea şi scop profilactic şi de în -tre ţi ne re.

Spaţii de cazare moderne, cu centre de tratament ela -bo rate, foarte bine dotate, în care îşi desfăşoară activita -tea personal medical cu foarte multă experienţă, îşi aş -teap tă turiştii cu nevoi speciale. Rampe de acces la in tra -rea în hotel, spaţii dedicate (spaţii de cazare, spaţii deser vit masa, grupuri sanitare), locuri de parcare întâm pi -nă oaspeţii, sosiţi pentru a vizita staţiunea şi a beneficiade cure balneare, într-un mediu prietenos şi confortabil,adap tat nevoilor lor.

Preţurile unui sejur de 7 zile sunt destul de atractive,dar, totodată, diferă în funcţie de condiţiile de cazare şiop ţiunile puse la dispoziţia turistului. Preţul pentru şasenopţi de cazare, cu mic dejun inclus, porneşte de la1.000 ron, pentru două persoane, la pensiunile din staţi-une, dar poate ajunge la 2.500 ron la un hotel de 4 steledo tat cu centru spa şi wellness. Cea mai rapidă cale deacces în staţiune este pe calea aerului. Un bilet de avion,cum părat din timp, între Bucureşti şi Oradea, costă apro -xi mativ 150 ron dus-întors, dar cu puţin noroc şi maiales o pregătire minuţioasă şi atentă a viitoarei perioadede vacanţă, poţi găsi şi oferte de până la 70 ron biletuldus-întors, cu o companie low-cost.

În afara obiectivelor turistice accesibile în staţiune(cum sunt lacurile cu nuferi şi lotuşi, populate cu broaşteţes toase, bisericile vechi etc), proximitatea faţă de oraşulOra dea, dar şi faţă de Ungaria, deschide oportunitateades făşurării unor excursii care să vă scoată din aria trata-mentului balnear. Astfel, poate fi vizitat oraşul Oradea,un oraş vechi minunat, cu un centru pietonal accesibilper soanelor cu dizabilităţi, dar vă puteţi bucura şi de oex cursie transfrontalieră în Ungaria, la Budapesta, undepu teţi face inclusiv o croazieră pe Dunăre. Vremea ca -pri cioasă din ultima perioadă recomandă astfel staţiuneaBăi le Felix, unde poţi să beneficiezi de răsfăţul bazinelorcu apă termală, indiferent de gradele din termometru.

În speranţa că v-am fost de ajutor în alegerea locu-lui pentru petrecerea următorului concediu, vă urămdrum bun şi o vacanţă frumoasă!

www.accessibleromania.com

Programele operaţionale pentru noua perioadă au la bazăla nivel UE Cadrul strategic comun reprezentat de Regula-mentul CE 1303/2013, la nivel naţional Acordul de partene-riat (FERD, FC, FSE, FEADR, FEPAM), iar ca autorităţi dema nagement sunt stabilite: Ministerul Fondurilor Europene(pentru FERD la POC; pentru FSE la POCU; pentru FEDRşi FC la POIM; pentru FEDR la POAT); Ministerul Dezvol -tă rii Regionale şi Administraţiei Publice (pentru FEDR laPOR; pentru FSE la POCA); Ministerul Agriculturii şi Dez-voltării Regionale (pentru FEADR la PNDR; pentru FEPAMla POPAM).

În justificarea alegerii, obiectivelor tematice, din cadrulfiecărui program operaţional, a priorităţilor de investiţii afe-rente şi a alocărilor financiare, vor sta axele prioritare,obiecti vele specifice, indicatorii, acţiunile ce se vorîntreprin de în cadrul fiecărui program.

Din analiza modului de organizare a sistemului de coor-donare a implementării instrumentelor europene în ţaranoas tră, rezultă că în perioada de programare 2014-2020 aufost operate o serie de modificări menite să fluidizeze acestme canism în scopul creşterii capacităţii de absorbţie a aces -tor tipuri de instrumente financiare. Astfel, în perioada depro gramare 2014-2020 Ministerul Fondurilor Europene areun rol central în acest mecanism, care în calitate de Autorita -te de Management gestionează un număr de 5 ProgrameOpe raţionale (POIM, POC, POCU, POAT şi POADP) faţăde 3 Programe Operaţionale câte gestiona în perioada 2007-2013 (POSCCE, POSDRU, POAT). Au fost fluidizate meca-nismele certificării şi plăţi şi au fost luate o serie de măsuripentru îmbunătăţirea controlului pe tot parcursul derulăriipro gramelor, din perioada stabilirii cerinţelor până în faza deur mărire a implementării rezultatelor propuse.

Am identificat o serie de activităti de control, cu rolul dea îmbunătăţii derularea finanţărilor. Folosind ghidurile debu ne practici din revistele de specialitate, dar şi experienţaau ditorilor independenţi, se pot face propuneri de realizare aunui ghid care să stea la baza documentării unei misiuni deve rificare a cheltuielilor proiectelor finanţate din fonduristruc turale. Aceste activităţile de control ar trebui să vizeze,fără a se limita la acestea, următoarele activităţi: verificareaachi ziţiilor publice şi a conflictului de interese între diferiţiipar ticipanţi la proiecte; verificarea cheltuielilor efectuate decătre beneficiari şi solicitate la rambursare în cadrul proiec-telor. Misiunea de verificare a cheltuielilor derulate prin pro -iec tele europene se realizează de auditorii publici interni;pro fesia de auditor se poate dezvolta astfel şi prin consolida -rea credibilităţii oferite de auditori prin rapoartele întocmite;ve rificări la faţa locului cu privire la executarea proiectuluidupă un grafic bine stabilit; verificarea sesizării de nereguliprin toate organele instituite, de la agentul de integritate,până la sesizările apărute în mass-media.

Verificarea achiziţiilor publice şi a conflictului de intere-se este realizată de către OI şi AM printr-o structură de veri-ficare specializată. AM realizează verificările pe baza unuieşan tion stabilit prin analiza de risc. Acest eşantion va cu -prin de toate activităţile care în trecut au fost sancţionate cuamenzi din partea ANAP sau care au făcut obiectul unor cer-cetări ale organelor de cercetare. Verificarea achiziţiilor pu -bli ce este finalizată prin raportul de conformitate/ neconfor-mitate.

Verificarea cheltuielilor efectuate de către beneficiari şiso licitate la rambursare în cadrul proiectelor se realizează lani velul OI şi AM. OI verifică în procent de 100% cheltuieli-le (verificare administrativă, tehnică şi financiară). La nive-lul AM, cheltuielile se verifică pe bază de eşantion. În mo -men tul în care verificarea achiziţiilor publice este finalizatăse face rambursarea cheltuielilor efectuate către beneficiar.

Verificările la faţa locului se realizează prin vizite pe te -ren începând din faza pre-contractuală, în timpul implemen -tă rii şi după finalizarea proiectului în vederea îndeplinirii in -di catorilor stabiliţi în proiect. O atenţie deosebită se va acor-da proiectelor care prezintă risc de nefinalizare mare. Aceas -tă analiză are la bază proiecte similare unde acest risc s-ama nifestat. În urma verificării pe teren se realizează Rapor-tul de verificare, care cuprinde toate constatările din teren.

Verificarea sesizărilor de neregulă se va realiza la nivelulAM printr-o structură dedicată. În urma verificării se va e mi -te o Notă de constatare/Proces verbal de constatare. În ca zulconfirmării neregulii semnalate, se aplică corecţii fi nan ciarestabilite pentru achiziţiile publice sau se aplică prin cipiulproportionalităţii, în cazul identificării de sume ne -semnificative.

Principalele programe operaţionale care vor funcţiona înpe rioada 2014-2020 sunt următoarele:

Programul Operaţional Capital Uman (POCU), Progra-mul Operaţional Competitivitate (POC), Program Operaţio-nal Infrastructură Mare (POIM), Programul OperaţionalAsis tenţă Tehnică (POAT), Programul Operaţional Dezvol-tare Regională (POR), Programul Operaţional CapacitateAd ministrativă (POCA), Programul Operaţional AjutorareaPer soanelor Defavorizate (POAD), Programul Naţional deDez voltare Rurală (PNDR), Programul Operaţional pentruPes cuit şi Afaceri Marine (POPAM).

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 6 (468) din 30 martie 2018Pagina 8

Implementarea proiectelor finanţate din Implementarea proiectelor finanţate din fondurile europene în perioada 2014-2020fondurile europene în perioada 2014-2020

(continuare în nr. viitor)Locotenent-colonel drd. Felix FILIMON

Note:Regulamentul­UE­nr.­1303/2013­al­Parlamentului­European­şi­al

Consiliului­din­17­decembrie­2013.Botez,­D.­(2012),­Experience­if­suggestion­proving­documentarea

auditable­fondurilor­structurale­(I),­Revista­„Practici­de­Audit”­nr.­3.­Bunget,­O.C.,­Dumitrescu,­A.C.­(2012),­Studiu­asupra­relaţiei­dintre

opinia­de­audit­şi­respectarea­principiilor­contabile,­Revista­„AuditFinanciar”­nr.­1,­pp.6-11.

Ide i de vacanţe Ide i de vacanţe Ar t iş t i i mi l i tar i la BreazaAr t iş t i i mi l i tar i la BreazaSub generosul semn al artei, ce are drept

fun dament frumosul etern şi natural, s-a datstar tul dialogului cultural între elevii, stu-denţii militari de la Academia Forţelor Teres -tre „Nicolae Bălcescu”, Academia TehnicăMi litară şi cadrele didactice coordonatoaredin colegiile naţionale de la Alba Iulia, Câm-pulung-Moldovenesc, Craiova şi Breaza.

În deschiderea activităţii, comandantulCo legiului Naţional Militar „Dimitrie Cante-mir”, colonel Doina Mureşan, a urat tuturorpar ticipanţilor „Bun venit!” în cetatea cante-miristă. „Timp de două zile, instituţia noastrăva fi onorată de a deveni gazda unor manifes -tări deosebite, din diverse domenii artistice.Des făşurate sub egida Statului Major al Forţe-lor Terestre, activităţile vor pune în lumină calităţi indis -pen sabile tinerilor militari: sensibilitate, emoţie, creativi-tate etc. Sper că întâlnirea voastră pe tărâmul muzelor vafi un câştig pentru inimă şi spirit. Să găsiţi inspiraţie, ast-fel încât atelierele să fie cele mai frumoase şi cele maiatractive”.

La rândul său, profesor dr. Georgiana Mîndrilă, ins -pec tor pentru învăţământ din Statul Major al For ţelor Te -res tre, a vorbit cu multă emoţie şi deschidere despre

aceas tă activitate, care în timp şi-a depăşit graniţele şi,după ani, alături de elevi, participă şi studenţi militari.„Elevii şi studenţii militari se pot exprima aici şi altfel, nunumai în cadenţă şi pas de defilare. […] Să ne do rim câtmai multe ediţii ale Atelierelor” - a spus înteme ie toareaacestei frumoase manifestări.

Programul acţiunilor va include, în afara activităţilorpe ateliere, spectacole susţinute de liceenii colegiilor na -ţi onale militare de la Alba Iulia, Câmpulung-Moldove -

nesc, Craiova, Breaza, momente artisticeofe rite de studenţii militari de la AcademiaFor ţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” şiAca demia Tehnică Militară, precum şi vi zi -ta rea unor importante monumente şi obiec -ti ve culturale din judeţul Prahova: Cas telulPe leş din Sinaia, Muzeul memorial „Nico-lae Grigorescu” şi castelul „Iulia Haşdeu”din Câmpina.

Dans, teatru, fotografie, film, desen şimu zică - toate reprezintă fragmente de artă.În cadrul acestor ateliere, purtătorii unifor-melor militare vor da frâu liber creaţiilorlor, imaginaţiei, sensibilităţii, sub îndruma-rea dascălilor şi a cadrelor militare.

Succes tuturor la cea de a XIV-a ediţie aAte lierelor de creaţie literar-artistică!

Graţiela MIHĂESCU