„Scutul de foc”-2019

Armand Călinescu s-a născut la Piteşti, în familia co -lo nelului Mihai Călinescu şi a soţiei sale Ecaterina, năs -

cu tă Gherman. A urmat şcoa la şiLi ceul „Ion C. Brătianu” în lo -ca li tatea natală fiind un elevemi nent. În 1912, a început cur -su rile Fa cultăţii de Drept la Uni­-ver­­si­ta­tea­Bu­cu­reşti, urmând înpa ralel şi cursu ri le Facultăţii defi lozofie. A obţinut titlul de doc -tor în ştiinţe politice şi eco no mi -ce la Pa ris cu teza Le­ chan­geRou­­ma­in.­ Sa­ depreaciation­ de­-pui­ la­ guerre­ etson­ retablisse-ment....

Peste o mie de militari din Republica Moldova, Ro -mâ nia şi SUA au participat la exerciţiul internaţional„Scu tul de Foc” - 2019, organizat în perioada 16-20 sep-tembrie 2019 la Centrul de Instruire al Armatei Naţiona-

le de la Bulboaca înRepublica Moldo-va. În cadrul exerci -ţiu lui au fost antre-nate circa 150 deuni tăţi de tehnicămi litară şi sistemede artilerie, tehni -că...

Armand Călinescu

KAKI 100%

Obiectivul taberei a fost creşterea coe ziunii la nivelulgru purilor de cer ce tare şi formarea deprinderilor necesa -re desfăşurării acţiunilor în diferite me dii, precum şi in -te grarea rapidă asol daţilor profesio -nişti recrutaţi înacest an. Aproxima-tiv 60 de militari auexer sat, în raionulBa badag şi MunţiiMă cinului, traiul încon diţii de izola re,iar exerciţiile tacticede...

Obiective atinse

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Poate AI să detecteze romantismul?

Cei care au dezvoltat aplicaţia Mei susţin că aceastapoa te analiza conversaţiile dintre două persoane şi apro -xi ma gradul de compatibilitate dintre acestea. În lu meanoas tră modernă, romantismul este tot mai mult îm bi natcu tehnologia. Pornind de la smartphone-urile pe care lefo losim pentru a ţine legătura cu cei dragi nouă şi ajun - gând la si te-u -ri le şi apli ca -ţii le care nepot ajuta îngă si rea ju mă -tă ţii. În modmai mult saumai puţin sur -prin ză tor, in -te li gen ţa ...

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI nr . 18 (503) l 30 septembrie 2019 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

C M Y K

„Militarii au ocazia să întrebuinţeze armamentul şimu niţia de război într-un teren care prezintă condiţii deadă postire şi ţinteaproa pe reale, avemtan curi şi machetede camion, asupracă rora aceştia potexe cuta foc în con -di ţiile reale ale unuicâmp de luptă.Având în vedere căsuntem de peste 15ani în cea mai pu -ter nică alianţă de pepla netă...

REPERE ÎN COTIDIAN

Platinum Eagle-19.2Platinum Eagle-19.2

Un pluton din cadrul Bata lio nu lui 30 Vâ -nă tori de Munte „Dra go slavele” a participatîn perioada 8-21 septembrie la exerciţiul„Rho dope 19” care a fost planificat în cadrulini ţiativei europene P&S Mountain Trainingşi a avut ca scop standardizarea instruirii îndo meniul montan. La exerciţiu au participat militari dinBul garia, Ro mânia, Slovenia, Austria, Polonia şi Republi-ca Cehă.

Vânătorii de munte au executat exer ciţii de rezolvare a

unor situa ţii tac tice, care au constat în ba -ze de pa tru lare, tragere cu armamentul dein fan terie, deplasare şi supravieţuire înte ren muntos şi alpinism. De asemenea,aceş tia au exe cutat exerciţii de antrena-ment în teren.

Pe data de 12 septembrie, a fost orga-nizată şi Media Day în cadrul exerciţiu-lui. La activitate a participat comandantul

Bri găzii 2 Vânători de Munte „Sar mizegetusa”, generalulde brigadă Cristian Teglaş, care i-a felicitat pe militarii ba -ta lionului pentru profesionalismul de care au dat dovadă.

Căpitan Mariana DINU

Peste o mie de militari din Re publica Mol dova, Ro mâ -nia şi SUA au participat la exer ciţiul internaţional „Scu-tul de foc” - 2019, organizat în perioada 16-20 septem-brie la Centrul de Instruire al Armatei Na ţio nale de la

Bul boaca înRe publica Mol -do va. În cadrulexer ciţiului aufost antrenatecir ca 150 deuni tăţi de teh ni -că militară şisis teme de arti-lerie, tehnică dege niu, ve hi culede teren, ca mi -oa ne şi aparatede zbor. Con-

form sce nariului, militarii au executat tra geri cu racheteantitanc dirijate, aruncătoare de bombe, tu nuri, tunuriantitanc, tunuri autopropulsate, tunuri-obu zi ere, tunurifără re cul antitanc, tunuri antiaeriene, arun că toare degrenade au tomate.

Armata României a fost reprezentată de militari din ca - drul Regimentului 52 Artilerie Mixtă „General Ale xan -dru Tell” şi din Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” (Ba -ta lionul 151 Infanterie Războieni „Lupii Negri”).

Exerciţiul „Scutul de foc-2019” a avut ca obiectivecreş terea interoperabilităţii şi a capacităţii de acţiune în -tru nită, îmbunătăţirea procesului de coordonare a ope ra -ţii lor militare în cadru multinaţional, specific misiunilorde menţinere a păcii, antrenarea în comun cu folosireaace loraşi tehnici, tactici şi proceduri standard NATO şidez voltarea relaţiilor de cooperare militară dintre Româ-nia şi Republica Moldova, având în vedere interesul co -mun pentru stabilitatea şi securitatea regională.

Locotenent Laurenţiu POPA

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 18 (503) din 30 septembrie 2019Pagina 2

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

lVILNIUS - Statele Unite vor deplasa 500 de militari înLi tu ania. Noile efective vor fi însoţite de 30 de tancuriAbrams, 25 de blindate Bradley şi alte 70 de vehicule, a anun -ţat un oficial lituanian. ,,Mesajul este că forţele SUA pot sosioriun de şi ori când poate fi nevoie de ele, cu efecti ve le necesa -re”, a arătat mi nistrul lituanian al Apărării, Raimondas Karo -blis. El a pre ci zat că tancurile Abrams de care vor dispune mi -li tarii ame ri cani sunt în număr mai mare faţă de alte desfă şu -rări si mi lare. Pre zenţa militară americană în regiunea balticăeste me nită să asi gure aliaţii din NATO că preşedintele Do -nald Trump ră mâ ne angajat faţă de flancul estic al alianţei, înciu da reducerilor ope rate recent de Pentagon asupra pro iec te -lor de apărare eu ro pe ne - printre altele, asupra Iniţiativei Eu -ro pe ne de Descuraja re (EDI) în valoare de aproximativ 700 demi lioane de dolari. SUA au trimis primele trupe în fostele re -pu blici sovietice din zo na Mării Baltice după ce Rusia a ane -xat peninsula ucrai ne a nă Crimeea în 2014. Washingtonul s-aim plicat în Eu ropa pentru a contracara orice posibilă agresi u -ne din par tea Mos co vei, investind în instruire, în moder ni za -rea ba ze lor militare şi în stocarea de echipamente americane,însă Trump le-a cerut în ace laşi timp aliaţilor să îşi creascăchel tuielile militare. Rusia sus ţine că nu are nici o intenţie dea in vada statele baltice sau Po lonia şi acuză NATO de destabi -li zarea Europei prin de pla sa rea trupelor mai aproape de fron -ti erele ruse. În Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania sunt pre -zen te prin rotaţie forţe NATO din Regatul Unit, Canada, Fran -ţa şi Germania. Trupele SUA ur mează să părăsească Li tu aniadupă un exerciţiu care va avea loc în primăvara lui2020.lBRISBANE - Australia a primit pri mul lot de blin - da te Boxer fabricate de Rheinmetall. Pri mele dintre cele211 vehicule blindate achiziţionate de armata aus tra lia nă de laRhein metall Defense Boxer 8x8, cu un cost de 3,53 mi liardede dolari americani, au fost înmânate oficial mi ni s tru lui Apă -ră rii, Linda Reynolds, la 24 septembrie. Într-o scur tă ceremo -nie care a avut loc la Brisbane, ministrul Apărării din Austra -lia, Linda Reynolds a lăudat puterea de foc, mobilitatea, co -mu nicaţiile şi protecţia oferite de Boxer. Ve hiculul fără tu relăa fost primul dintre cele 25 de ve hi cu le -13 variante polivalen -te şi 12 variante de recunoaştere - care au fost fabricate în Ger -ma nia pentru a îndeplini o ce rin ţă a armatei australiene în sco -puri de familiarizare şi de formare. Înainte de livrare, Bo xe r-ula fost modificat local cu sis teme de comunicare şi ges ti o narea câmpului de luptă spe cific australian şi a fost echipat cu osta ţie de arme de la dis tanţă, Protector Kongsberg (RWS), fo -lo sită anterior pe ve hicule blindate uşoare australiene(ASLAV), dislocate în Irak şi Afganistan. Producţia celorlalte186 platforme - un mix de recunoaştere, comandă şi control,su praveghere, am bu lanţă şi variante de reparaţie şi recuperarede pe câmpul de luptă - va începe la sfârşitul anului 2020 la uncen tru de con strucţie al vehiculelor militare al Rheinmetall dinlo calitatea Ipswich, situată la sud-vest de Brisbane. Variantade re cunoaştere a lui Boxer va fi echipată cu sistemul de turelădi gi tală Lance Rheinmetall echipată cu un tun au to mat de ca -li bru 30 mm.lISLAMABAD - Premierul pa ki stanez ImranKhan afirmă că preşedintele Trump l-a în sărcinat să me -di e ze în criza iraniană. Premierul pa ki sta nez Imran Khan aafir mat că preşedintele Donald Trump l-a însărcinat să îşi asu -me ro lul de mediator pe lângă au to ri tă ţi le de la Teheranpentru a con tri bui astfel la scăderea tensiunilor din relaţia bi -la terală ame rica no-iraniană. „Donald Trump m-a întrebat dacăam pu tea contribui la o dezesca la da re a situaţiei şi poate la ob -ţi nerea unui nou acord nuclear”, a declarat la sediul ONU pre-sei oficialul pakistanez, după în tâlniri separate cu preşedinteleame rican şi cu şeful statului iranian Hassan Rohani. În drumspre New York ,,m-am oprit în Arabia Saudită din cauza ata -cu rilor asupra instalaţii lor petrolier”, a mai declarat ImranKhan ,,Am vorbit cu prin ţul moştenitor al Arabiei Saudite Mo -ha mmed bin Sal man şi el mi-a cerut, de asemenea, să vorbesccu preşedinte le iranian”, a adăugat premierul pakistanez.După sosirea în SUA, Imran Khan ,,a vorbit imediat cu pre şe -din tele Rohani”, după ce s-a întâlnit cu preşedintele Trump.Pa kistanul are, în mod tradiţional, relaţii strân se cu Arabia Sa -u dită, dar menţine şi cu Iranul relaţii apro piate. Islamabadul apre luat sarcina oferirii de servicii con sulare cetăţenilor ira ni -eni din SUA ca urmare a ruperii re laţiilor diplomatice dintreWa shington şi Teheran. lWASGHINTON - Pentagonul des-făşoară 200 de militari şi rachete Patriot în Arabia Sau-dită. Statele Unite vor trimite 200 de militari şi rachete Patri-ot în Arabia Saudită ,,în urma recentelor atacuri,” atribuite deWa shington Teheranului, a anunţat Pentagonul, relatează AFP.Anun ţul a fost făcut într-un context de puternice tensiuni în re -gi une, în timp ce liderii american şi iranian au evitat să se în -tâl nească la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în aceastăsăp tămână. ,,Este important de notat că aceste măsuri staumăr turie angajamentului nostru faţă de partenerii regionali,pre cum şi de securitatea şi stabilitatea Orientului Mijlociu”, aadă ugat reprezentantul Pentagonului. Va fi prima desfăşurarede acest tip după retragerea trupelor americane în 2003, tri mi -se pe teritoriul saudit vreme de 12 ani şi două războaie contraIra kului. Statele Unite au anunţat trimiterea de trupe supli-mentare în Golf, după atacurile contra regatului petrolier, ode cizie salutată de autorităţile saudite, mai scrie AFP. n

Pe data de 21 septembrie, militari ai Armatei Românieiau participat la Festivalul ,,AeroNautic Show Lacul Morii2019”.

În zona destinată expoziţiei statice din Parcul Crângaşi,mi litari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” au prezentatun exerciţiu demonstrativ de tip Drill-Team, Muzica Mili-tară a unităţii a susţinut un miniconcert de muzică de fanfa -ră, iar Ansamblul Artistic „Doina” al Armatei a evoluat înca drul unui spectacol folcloric.

De asemenea, categoriile de forţe şi diverse structuri alear matei au organizat standuri de prezentare şi standuri decar te, iar Muzeul Militar Naţional „Ferdinand I” a prezen-

tat expoziţia cu tema „Participarea Armatei Române laCam pania din 1919”. Vizitatorii au asistat şi la exerciţiiprac tice de detecţie şi intervenţie la un dispozitiv explozivim provizat, iar cei interesaţi au putut obţine informaţiidespre procesul de recrutare şi selecţie în Armata Români -ei.

În parc au fost organizate ateliere interactive de realiza-re a nodurilor marinăreşti, iar copiii s-au căţărat la panoulmo bil de alpinism şi au traversat pe funicular.

În zona de spectacol de pe Lacul Morii, publicul a asis -tat la zboruri demonstrative executate de o aeronavă Anto-nov An-30 şi de un elicopter IAR 330 Puma din dotareaFor ţelor Aeriene Române.

Evenimentul a fost organizat de Asociaţia AeronauticăRo mână, iar intrarea a fost liberă. n

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt. adj. Marian Duþă (tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul Ioniþã

Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana

Daniela Dumitraşcu int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 399/ 2019

Spect acol pe Lacul Mor i iaCtualitatea

Pe SCuRt

Vineri, 13 septembriea.c., la sediul Batalionului47 Comunicaţii şi Informa -ti că „General Nicolae Pe -tres cu”, a avut loc ceremo-nia de comemorare a sublo-cotenentului post-mortemStoi ca Mădălin, căzut la da -to rie pe data de 15 septem-brie 2017 în Afganistan.

Au fost aprinse candelela mor mântul eroului de laCi mi ti rul Eroilor din Buzău.Ac tivitatea a con ti nuat înca zarma bata li o nu lui unde,în faţa plăcii come mo rative,

ri dicată în memoria tuturoreroi lor Batalionului 47 Co -mu nicaţii şi Informatică„Ge neral Nicolae Petrescu”,

mi litarii au depus co roa nede flori, păstrând vie amin ti -rea eroului sublocotenentpost-mortem Stoica Mă dă -lin.

La ceremonie au partici-pat membri ai familiei, foştica marazi de misiune şi per-sonal militar şi civil din ca -drul batalionului, ce au adusun pios omagiu pentru dă ru -i rea şi curajul manifestatesub culorile drapelului na ţi -o nal, pentru spiritul de sa -cri ficiu dovedit în timpulexe cutării unei misiuni în

tea trul de ope ra -ţii din Afga nis -tan.

Noi toţi, mi -li tari şi ci vili, ceicare l-am cu no s -cut şi admirat caom şi ca mi litarp r o f e s i o n i s t ,per sonal sau prinnatura re la ţii lorde ser vi ciu, îivom păs tra oamin ti re vie.

D u m n e z e usă-l odihnească în pace!

Maistru-militar principal

Iulian CADULENCU

Buzău

Ceremonial militar de comemorare

„Scutul de foc” - 2019

„Rhodope 19”

Militarii Batalionului 21 Vânătoride Munte ,,General Leonard Mociul-schi” sunt în plin proces de pregătirepentru misiunea ,,Resolute Support”,din Afganistan.

Astfel, în cadrul programului de pre -gă tire, au fost incluse şi secvenţe de in -struc ţie la elicopter.

Baza 90 Transport Aerian Otopeni„Co mandor aviator Gheorghe Băn ciu -les cu” a sprijinit pregătirea militarilorba ta lionului cu elicoptere IAR 330PUMA MEDEVAC, pentru executareateh nicilor şi procedurilor de inserţie şi

ex trac ţie.Transportul pe ca -lea aerului este o tehnicăuti lizată pentru inserţiaşi/sau extracţia rapidă a su -bu nităţilor.

Activitatea de instrucţiea avut loc pe parcursul a treizi le şi a avut ca obiectiv cu -noaş terea de către militari apro cedurilor standard de si -gu ranţă şi urgenţă, atât lasol, cât şi în aer, acomoda-rea cu procedurile de infil-trare şi exfiltrare şi executa-rea aces tora sub suprave-gherea per sonalului Bazei90 Transport Aerian Oto -peni.

La finalul celor trei zilede pregătire, militarii şi-aufor mat deprinderile necesare pentru în -de plinirea unor misiuni specifice într-ozo nă de conflict, prin crearea unui sce-nariu apropiat de situaţiile reale.

Căpitan Mariana DINU

Liceenii militari s-au impus la orientare sportivă, înca drul Trofeului Silva, în cele două etape, desfăşurate înju deţul Prahova: sprint prin pădure şi proba de lungă dis-tanţă, unde s-au aliniat la start numeroşi competitori dintoa tă ţara. La gene -ral, echipa Colegiu-lui Naţional Militar„Di mitrie Cante -mir” a obţinut celmai mare punctaj,cla sându-se pe loculI, într-o competiţiedi ficilă care a impli-cat pregătirea fizicăşi tehnico-tactică,după cum a afirmatan trenor VictoriaBu zoianu.

„Un rezultat pentrucare am muncit foartemult şi care se dato rea -ză în special doamnei

profesoare care ne antreneazăcum ştie mai bine şi ne mobili -zea ză în număr foarte mare. Ţinsă îmi felicit colegii pentru se ri -o zi tatea de care au dat dovadăîn pre gătire şi pentru implica -re”, a spus elev fruntaş TeodorGiurgică.

Atât fetele, cât şi băieţii s-auevi denţiat prin inteligenţă, pers -pi cacitate, curaj, dăruire şi ofoar te bună pregătire fizică,toate aceste calităţi, dobândite

în timp, fiindu-le necesare pentru un loc pe podium, acolounde ajung numai cei care muncesc şi sunt pasionaţi deacest sport de anduranţă şi de natură.

Performanţele fiecăruia în parte sunt subliniate de tro-feul şi multitudinea de medalii obţinute, dar şi de pre gă ti -rea temeinică realizată sub atenta îndrumare a antrenoareiVic toria Buzoianu, care a dus spre succes generaţii în tregide cantemirişti. Spiritul de observaţie şi abilitatea de a luade cizii rapide sunt definitorii în această disciplină spor ti -vă, care-i ajută, mai departe, pe elevi, în parcursul lor spreca riera militară.

Felicitări tuturor şi mult succes în competiţiile vii toa -re!

Graţiela MIHĂESCU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 18 (503) din 30 septembrie 2019

Pagina 3

Colonelul Marius Petrache a făcutpar te din familia Batalionului 21 Vână-tori de Munte „General Leonard Mo -ciul schi”, pentru o perioadă de 10 ani.Anul acesta, pe data de 20 septembrie, ade monstrat încă o dată că vânătorii demun te nu îşi uită niciodată camarazii,pur tând cu el steagul de identificare alba talionului, pe cel mai înalt vârf dinAu stria, Vârful Grossglockner (3.798m), în semn de apreciere pentru structu-ra din care a făcut parte.

Ascensiunea a presupus traversareaghe ţarului Pasterze, căţărarea pe traseulMe letzki Ridge, traversarea părţii supe-rioare a gheţarului Hoffmannkees şiapoi abordarea Vârfului Grossglocknerpe ruta normală. Creasta Meletzki repre-zintă o rută directă şi rapidă către vârf,însă este foarte rar parcursă, din cauzaac ce sului dificil şi periculos peste ghe -ţa rul Pasterze, aflat într-un proces acce-lerat de topire şi degradare.

Căpitan Mariana DINU

O „viperă neagră” care nu îşi uită camarazii

Militari din Brigada 9 Meca ni za -tă „Mărăşeşti” - cercetaşi, cercetaşide geniu, cercetaşi CBRN, cercetaşide artilerie şi cercetaşi de apărare an -ti aeriană - cu sprijinul Divizionului175 Scafandri, au desfăşurat în pe ri -oa da 2-20 septembrie, modulul de in -struc ţie la apă şi instrucţie alpină, însis tem integrat.

Obiectivul taberei a fost creştereacoe ziunii la nivelul grupurilor de cer -ce tare şi formarea deprinderilor nece-sare desfăşurării acţiunilor în diferiteme dii, precum şi integrarea rapidă asol daţilor profesionişti recrutaţi înacest an.

Aproximativ 60de militari au exer - sat, în raionul Ba ba -dag şi Munţii Mă ci -nu lui, traiul în con di -ţii de izola re, iarexer ciţiile tactice detip FTX au fost prin-cipalele activităţi.Te mele abor date decer cetaşi au fost: ac -ţi uni le plutonului de cercetare pentruocu parea unei porţiuni de plajă, am -bar caţi pe bărci de asalt, ocupareaunei po ziţii înaintate, deplasarea pebăr ci de asalt, construirea de adăpos-

turi, ti puri de focuri, cap-cane, executarea unor mi -si uni de recunoaştere şicer ce tarea unor plaje,după identificarea zo ne -lor propice pentru debar-care.

Acţiunile cercetaşilorau fost sprijinite, atât zi -ua, cât şi noaptea, în timpreal, de o echipă UAS(Una med Ae rial System),care a fur nizat imagini vi -deo, necesare planificării,pre gătirii şi des făşurării

ac ţiuni lor, dar şi pentru ana liza ulte-rioară a acestora. De asemenea, s-auexe cutat mi siuni de zbor cu sis temulUAS pe apă (Lacul Ra zelm), precumşi decolări şi aterizări pe timp denoap te. Procesul de in struc ţie a pre-supus executarea a două mar şuri petimp de zi şi de noapte, de 30 km, res -pec tiv 50 km.

Cercetaşii au de îndeplinit sarcinispe cifice elementelor de cercetare,precum şi rezolvarea unor momentetac tice, în punctele de coordonare(to pografie, sanitar, artilerie, comuni-caţie). Scopul acestei activităţi a fostîn tărirea rezistenţei fizice şi psihice laefort fizic îndelungat, în condiţii devi zibilitate redusă, şi modul de reac -ţie în situaţii neprevăzute.

Iulian GEMĂNARIU

Obiective atinse

În perioada 15-20 septembrie, militarii româniau participat la exerciţiul multinaţional BlondeAva lanche 2019, care s-a desfăşurat în localitateaHod mezovasarhely şi pe terenul de instrucţie San-

dorfalva, din Ungaria.Anul acesta, Armata României a participat la

ini ţiativa regională Tisa cu un modul format din 17mi litari din Batalionul 52 Geniu „Tisa” .

La exerciţiu au fost invitaţi locţiitoriişe filor sta telor majore generale ale apă -ră rii din statele participante la iniţiativă(ge neralul-maior Va sile Toader, din par-tea României) şi ob servatori din ţărilecare sunt interesate să adere la aceasta.

Scenariile dezvoltate au fost bazatepe responsabilităţile ce revin Batalionu-lui multinaţional de geniu „Tisa”, batali -on subordonat Brigăzii 10 Geniu „Dună-rea de Jos”, conform ariei de responsabi-litate anexată la memorandumul de în -fiin ţare şi au avut la bază scenarii reale,re zultate în urma intervenţiilor sau inun-daţiilor produse în bazinul Râului Tisa.n

Blonde Ava lanche 2019, la f ina lIns t rucţ ie în comun

19-20 septembrie, Bucureşti. La sediul UniversităţiiNa ţionale de Apărare „Carol I” s-a desfăşurat conferinţa„Ci vil-Military Cooperation in Support of Resilience, fo -cu sed on Disaster Response”, în scopul îmbunătăţiriicoo perării civil-militare, în situaţii de criză şi dezastre.

La eveniment au participat secretarul de stat, şef alDe partamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministe-rul Afacerilor Interne, Raed Arafat, comandantul Batali -o nului 1 CIMIC, locotenent-colonel Cristian Manta, spe-

cialist CIMIC Radu Ifrim, reprezentanţi ai Crucii RoşiiRo mâne, ai Inspectoratului General pentru Situaţii deUr genţă, militari ai Batalionului 1 CIMIC şi militariame ricani, specialişti în Afaceri Civile.n

În perioada 12-14 septembrie, ColegiulNa ţional Militar „Dimitrie Cantemir” a fostgaz da convocării de specialitate cu echipelema nageriale ale programelor de formarecon tinuă pentru personalul didactic din uni -tă ţile de învăţământ preuniversitar militar.

Activitatea s-a desfăşurat în prezenţa co -man dorului Titi-Iulian Agafiţei, reprezen-tantul Ministerului Apărării Naţionale la Mi -nis terul Educaţiei Naţionale, a inspectoruluiElena Nicoleta Mircea, doctor în ştiinţeleedu caţiei la Direcţia Învăţare pe Tot Parcur-sul Vieţii, a consilierului Dorin Petrica, de laDi recţia Generală Management ResurseUma ne, a directorilor-adjuncţi şi a dascălilordin colegiile naţionale militare.

Evenimentul organizat şi coordonat deDi recţia Management Resurse Umane a avuto temă sugestivă: Consilierea­echipelor­ma­-na­geriale­din­unităţile­de­ învăţământ­preu-niversitar­militar­pentru­fiecare­program­defor­mare­continuă.

Agenda convocării a fost una foarte în -căr cată, cu prezentări şi dezbateri legate dete ma convocării.

Sub semnul schimbului de idei, a deschi-derii, varietăţii şi flexibilităţii, reprezentanţiiin stituţiilor şi unităţilor militare de în vă ţă -mânt au încercat să atingă toate obiectivelepro puse: definitivarea programelor de for-mare continuă pentru personalul didactic dinuni tăţile de învăţământ preuniversitar mili-

tar; stabilirea responsabilităţilor/ atribuţiilorpentru membrii echipelor manageriale nu -mi te pentru fiecare program de formare con-tinuă; consilierea echipelor manageriale înve derea elaborării documentaţiei de acredi-tare a programelor de formare continuă,con form prevederilor Metodologiei de acre-ditare şi evaluare periodică a furnizorilor defor mare continuă şi a programelor de forma-re oferite de aceştia, aprobată prin Ordinulmi nistrului educaţiei naţionale.

Graţiela MIHĂESCU

Trofee pentru cantemir iş t i

Confer inţă C IMIC

Convocare de specialitate

Un detaşament de 40 de militari, gene -rat de Batalionul 634 Infanterie „Petroda-va” din Pia tra Neamţ a participat în perioa-da 12-28 sep tembrie la exerciţiul multina -ţio nal „Ra pid Trident 19” care a avut loc laCen trul In ter naţional de Securitate şi Men -ţi nere a Păcii din regiunea Yavoriv, Ucrai -na.

Obiectivul „Rapid Trident 19” a fostace la de a implementa capacitatea institu ţi -o na lă de instruire durabilă pentru ForţeleTe res tre Ucrainene prin întărirea cooperăriimi li tare internaţionale şi prin schimbul deex perienţă profesională în domeniile plani -fi că rii şi instrucţiei militare. La exerciţiul dinUcra ina au participat aproximativ 3.700 de mi li taridin 14 ţări, între care s-a numărat şi România.

Potrivit planificării, militarii români au execu-ta, în prima perioadă a activităţii de pregătire,exer ciţii de rezolvare a unor situaţii tactice (de tipasi gurare şi căutare şi operaţii în mediu urban) ală-turi de infanterişti din forţele terestre ucrainene. Înpar tea a doua a pregătirii în context multinaţional,de taşamentul românesc a deţinut comanda şi con -tro lul unei companii care a avut în compunere sub -uni tăţi bulgare, poloneze, moldoveneşti şi ro mâ -neş ti. Compania multinaţională a fost comandatăde locotenentul Ramona Chirilă şi a acţionat în ca -drul unui batalion OPFOR (Forţe de opoziţie), însco pul ducerii operaţiilor multinaţionale de tip co -

a liţie. Locotenent-colonelul Cătălin Grădinariu,re prezentantul Brigăzii 15 Mecanizate din detaşa -men t, a îndeplinit funcţia de locţiitor al batalionu-lui OPFOR.

Militarii români au fost prezenţi în exerciţiilede tip „Rapid Trident” începând cu anul 2007,fiind parte a activităţii de colaborare cuUSAREUR prin care se asigură înţelegerea şi coo -pe rarea dintre forţele armate care iau parte la eta -pe le de instrucţie internaţională. Obiectivul princi-pal al Forţelor Terestre Române urmărit prin parti -ci parea la exerciţiul „Rapid Trident 19” a fost ace -la de a perfecţiona deprinderile personalului destat major în organizarea, conducerea şi controlulope raţiilor multinaţionale ofensive şi defensive, înca drul unei coaliţii. n

După un lung marş, îmbarcaţipe calea ferată, apărătorii cerului,mi litarii din Detaşamentul de Apă -ra re Antiaeriană ,,Liliecii Negri”au arborat drapelul României în ta -bă ra de instrucţie şi au început şe -din ţele de tragere pentru fi na li za -rea ultimei etape a pregătiriipentru misiune.

Tehnica şi personalul cores -pund din punct de vedere operativşi se antrenează intens pentru a ob -ţi ne cel mai bun calificativ la eva -lu area acţională ce va avea loc înzi lele următoare în Poligonul Cen-trului Naţional de Instruire pentruApă rare Antiaeriană de la Capu

Mi dia.Militarii români vor fi dislocaţi

în cepând cu luna octombrie în ca -drul Grupului de luptă din Polonia,unde vor prelua de la militarii De -ta şamentului de Apărare Antiaeria -nă ,,Scorpionii Albaştri”, rotaţia aV-a, misiunea de asigurare a pre -zen ţei înaintate consolidate în

flan cul Nord-Es tic al AlianţeiNATO.

Cooperareaeste cuvântulcare defineştesuc cesul ori că -rei misiuni în -tre prinse la ni -vel alianţă sauco a liţie, iar înacest sens, mili-tarii români se

vor instrui în T.O. alături de aliaţiilor din Croaţia, Polonia, RegatulUnit al Marii Britanii şi StateleUni te ale Americii, în conformita -te cu măsurile adoptate în cadrulSu mmit-ului de la Varşovia din 8-9 iu lie 2016.

Corina PETRUŢA

„Neamul­este­etern­prin­cultul­eroilor”­(Nicolae­Iorga)

După încheierea războiului pentru întregire statală şieli berare naţională (1916-1919), pe întregul teritoriu alRo mâniei se aflau ostaşi români înhumaţi care căzuseră lada torie, precum şi militari din armatele beligerante. Con-ducerea statului român a emis Decretul-Lege nr.715 din14 ianuarie 1919, prin care s-au expropriat terenurile undeerau îngropaţi ostaşii morţi în războiul de întregire a nea-mului românesc, amenajându-se cimitire şi mausolee aleeroi lor.

În baza Decretului nr.4106 din 12 septembrie 1919,sta tul român a adoptat măsura înfiinţării Societăţii „Mor -min tele Eroilor Căzuţi în Război”, cu statut de persoanăju ridică, având nobilele misiuni de a îngriji şi păstra mor -min tele şi operele comemorative de război realizate, de ades coperi noi morminte ale ostaşilor căzuţi pentru patrie,de a aduce îmbunătăţiri cimitirelor eroilor şi de a organi-za ceremoniale religioase şi militare. La început, Comite-tul Central de Conducere a fost numit de Ministerul deRăz boi, iar ulterior a fost ales.

Comitetul Central al Societăţii „Mormintele EroilorCă zuţi în Război” avea preşedinte executiv pe MironCris tea, născut în localitatea Topliţa, judeţul Harghita. Afost Episcop de Caransebeş, mitropolit primat al BisericiiOr todoxe Române şi primul Patriarh al Bisericii OrtodoxeRo mâne, începând din anul 1925. Preşedinte de onoare afost desemnată Regina Maria. Din Comitetul Central fă -ceau parte: miniştrii de Război, de Interne, Domenii şiCul te, Lucrări Publice, Muncii, Ocrotiri Sociale; şefulMa relui Stat Major al Armatei; comandantul CorpuluiJan darmeriei Rurale; comandantul Corpului Grănicerilor;se cretarul general din Ministerul de Război; un profesoruni versitar, ales de colegii săi; cinci doamne, soţii de ge -ne rali în viaţă sau decedaţi.

În judeţe, oraşe şi comune s-au creat filiale aleS.M.E.C.R. conduse de Comitete Judeţene şi Birouri Oră -şe neşti şi Comunale.

La data de 1 aprilie 1920, a apărut primul număr al Bu -le tinului „Cultul Eroilor Noştri”, publicaţie editată de So -cie tatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”. Buletinulare pe frontispiciu cuvintele Reginei Maria: „Cei ce clă -desc pe morţi trebuie să o facă pentru veşnicie!”.

Din iniţiativa Comitetului Central al S.M.E.C.R., lada ta de 17 mai 1923, s-a stabilit şi desfăşurat ceremoniare înhumării Eroului Necunoscut. În prezenţa Familiei Re -ga le, a membrilor Guvernului, a corpurilor legiuitoare, înPar cul Carol din Bucureşti s-a oficiat serviciul divin, iarla ora 12:00, sirena Arsenalului Armatei şi clopotele bi se -ri cilor au vestit coborârea în lăcaşul de veci a OstaşuluiNe cunoscut. Timp de două minute, orice activitate pu bli -că a fost întreruptă.

Guvernul României a aprobat propunerile BisericiiOr todoxe Române şi ale Ministerului de Război din 20apri lie 1920, întărite prin Decretul-Lege nr.1.693 din 20au gust 1920, de a se sărbători în fiecare an Ziua Eroilor înziua când se sărbătoreşte Înălţarea Domnului Iisus Hristosla ceruri.

Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” eracon dusă de Ministerul de Război (după demobilizarea ar -ma tei şi trecerea ei la statutul de pace, la data de 1 aprilie1921, s-a reînfiinţat Ministerul Apărării Naţionale) şi deBi serica Ortodoxă Română. Societatea şi-a desfăşurat ac -ti vitatea sub această denumire până la data de 2 iunie

1927, când, în conformitate cu prevederile Legii asupramor mintelor de război din România, decretată cunr.1.699, şi-a schimbat denumirea în Societatea „CultulEroi lor”. Această lege a fost revăzută şi completată, pro-mulgându-se la 1 august 1940 Legea Regimului Mor min -te lor şi Operelor Comemorative de Război. Societatea„Cul tul Eroilor” şi-a schimbat denumirea în AşezământulNa ţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, devenindin stituţie a statului.

Conform acestor legi, în perioada interbelică, Socie ta -tea „Cultul Eroilor” a adunat în cimitirele definitive aleeroi lor osemintele a 200.000 de eroi români şi militaristră ini, care se aflau în morminte izolate sau grupuri demor minte răzleţe. A repatriat din şi în străinătate ră mă şi -ţe le a peste 1.500 de eroi, pe baza convenţiilor stabilite. Acon struit 106 cimitire militare definitive şi 13 mausolee.S-au asimilat mormintele de război şi cele ale ostaşilor şici vililor căzuţi în timp de pace, în luptele pentru apărareagra niţelor, a ordinii publice şi a siguranţei de stat.

În baza Decretului nr. 48 din 29 mai 1948 al MariiAdu nări Naţionale a R.P.R. şi a Deciziei Consiliului deMi niştri nr. 297 din 8 iunie 1948, Aşezământul Naţional„Re gina Maria” pentru Cultul Eroilor, care a desfăşuratac tivităţi organizatorice şi educative sub conducerea Pa -tri arhiei Bisericii Ortodoxe Române şi a Ministerului deRăz boi, a fost desfiinţat, patrimoniul său fiind trecut laMi nisterul Apărării Naţionale. Prin Decretul-Lege nr.71din 1949, Ziua Eroilor a fost stabilită pentru 9 mai.

Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 948 din 19iu lie 1952 s-a decis că cimitirele eroilor ostaşi români,pre cum şi Cimitirele eroilor ostaşi ai armatei sovietice,că zuţi în războiul antifascist şi aflate pe teritoriul Repu bli -cii Populare Române vor fi îngrijite şi administrate decătre Comitetele executive ale sfaturilor populare raionalesau orăşeneşti, în raza cărora se găsesc.

De la data de 6 august 1968, prin Circulara Consiliu-lui de Miniştri nr.17.632, administrarea Cimitirelor eroi -lor se trece de la Sfaturile populare, la Ministerul ApărăriiNa ţionale.

În baza Decretului Consiliului de Stat nr. 117/1975 cupri vire la regimul operelor comemorative de război şi a ci -mi tirelor eroilor, eroii patriei au fost omagiaţi până în1995, în fiecare an, la data de 9 mai.

Ministerul Apărării Naţionale a aprobat iniţiativa unuigrup de cadre active să înfiinţeze, în anul 1990, Secţiapentru valorificarea tradiţiilor militare şi a patrimoniuluiis toric-militar, căreia i s-a alăturat un grup de ofiţeri în re -zer vă şi retragere, împreună înfiinţând în anul 1991 „Co -

mi tetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monu-mentelor şi Cimitirelor Eroilor”, care, a obţinut statutul deper sonalitate juridică, prin Hotărârea nr.664 adoptată deJu decătoria Sectorului nr.1 Bucureşti, în data de 19 no -iem brie 1991.

Încă de la înfiinţare, Comitetul Naţional pentru Re -stau rarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroi -lor a preluat obiectivele şi activităţile fostului AşezământNa ţional „Regina Maria” pentru „Cultul Eroilor”. Comi -te tul a funcţionat sub patronajul Ministerului Apărării Na -ţio nale şi al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. Întoa te judeţele ţării s-au înfiinţat comitete judeţene şi Bi ro -uri municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti.

La data de 30 mai 1995, prin Legea nr. 48, Parlamen-tul României a proclamat sărbătorirea Zilei Eroilor în ziuaîn care se sărbătoreşte Înălţarea Domnului Iisus Hristos laCe ruri; după 75 de ani revenindu-se la tradiţia făurită înpe rioada interbelică.

Cu prilejul celei de-a treia Conferinţe Naţionale a Co -mi tetului Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monu-mentelor şi Cimitirelor Eroilor, în ziua de 28 noiembrie1997, s-a hotărât schimbarea denumirii Comitetului Na -ţio nal, în Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”. De aseme-nea, s-a hotărât reluarea tradiţiei interbelice, de editare are vistei „România Eroică”, organul de presă al AsociaţieiNa ţionale „Cultul Eroilor”.

La data de 15 iunie 2004, s-a înfiinţat Oficiul Naţio nalpentru Cultul Eroilor, în baza Legii nr. 379 din 2003 şi aHo tărârii Guvernului României nr. 635 din 2004.

În ziua de 20 octombrie 2004, s-a desfăşurat cea de-aV-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Naţionale „CultulEroi lor”, care a adoptat noul statut şi a hotărât înfiinţareala nivel central a Consiliului Director Central şi a Consi -lii lor Directoare la sectoarele capitalei, la judeţe, la mu ni -ci pii, oraşe şi comune. În anul 2009, prevederile statutu-lui au fost revăzute, între altele stabilindu-se înfiinţarea înmu nicipii, oraşe şi comune a Birourilor subfilialelor „Cul-tul Eroilor”.

În anul 2011, Conferinţa Naţională a A.N.C.E. a ho tă -rât să adauge în titulatura sa numele „Regina Maria”, însemn de omagiu şi respect pentru marea contribuţie la în -făp tuirea Marii Uniri din anul 1918 şi măsurile adoptatede organele puterii şi administraţiei din România pentrucin stirea memoriei ostaşilor căzuţi în războiul pentru în -tre gire statală şi eliberare naţională.

Conferinţa Naţională a ANCE din 21 martie 2013 aadop tat noi măsuri pentru impulsionarea activităţilor edu -ca tive în toate şcolile şi, ca urmare, s-a încheiat un noupro tocol de colaborare cu Ministerul Educaţiei şi În vă ţă -mân tului. În baza acestui protocol, în toate unităţile şcola -re s-au impulsionat activităţile cercurilor „Cultului Ero i -lor”, care sunt îndrumate de directorii pe probleme educa-tive, profesori de istorie, religie, geografie şi alte cadre di -dac tice.

Ca urmare a propunerii adresate Guvernului Românieide către Biroul Executiv Central al A.N.C.E. „Regina Ma -ria”, asociaţia a primit statutul de utilitate publică (Ho tă -râ rea Guvernului nr. 698, publicată în Monitorul Oficialnr. 619 din 19.08.2014). Biroul a completat statutul aso ci -a ţiei, astfel: Art.10, aliniatul 1: A.N.C.E. „R.M.”, iar fi li -a lele judeţene au obţinut statutul de utilitate publică prinHo tărârea de Guvern nr. 698.

Colonel (rtr.) Constantin CHIPER

Curierul ARMATEINr. 18 (503) din 30 septembrie 2019Pagina 4 REPERE ÎN COTIDIAN

C M Y K

100 de ani de la în f i inţarea Societăţ i i 100 de ani de la în f i inţarea Societăţ i i „„ Morminte le Ero i lor Căzuţ i în Război”Morminte le Ero i lor Căzuţ i în Război”

„ R a p i d T r i d e n t 1 9 ”„ R a p i d T r i d e n t 1 9 ”Zi le p l ine de ins t rucţ ieZi le p l ine de ins t rucţ iela Capu Midiala Capu Midia

În perioada 3-7 septembrie, 300 de militari din Româ-nia şi Ucraina au participat la exerciţiul bilateral româno-ucra i nean Riverine­2019, pe fluviul Dunărea, în zona cu -prin să între Izmail (Ucraina) şi Tulcea, în cadrul căruia aufost efectuate manevre tactice, precum şi antrenamente depu nere în aplicare a procedurilor de acţiune pentru inter-venţii în situaţii de urgenţă.

Deschiderea exerciţiului aavut loc miercuri, 4 septem-brie, pe faleza Dunării dinmu nicipiul Tulcea, în zonacă pităniei portului, în pre zen -ţa şefului Statului Major alFor ţelor Navale, viceamiralAle xandru Mîrşu, şi a şefuluiSta tului Major al Forţelor Na -va le Ucrainene, viceamiralIhor Voronchenko.

Exerciţiul Riverine­2019 aur mărit consolidarea coo pe ră -rii transfrontaliere româno-ucra i nene în domeniul naval,pe fluviul Dunărea.

La acti vi tă ţile de instruirepla nificate au participat douăve dete blin date ale Divizionu-lui 67 Nave Purtătoare de Ar -ti lerie, două vedete fluvialeale Divizionului 88 Vedete

Flu viale, un elicopter IAR-330 Puma Naval şi un re mor -cher fluvial de la Divizionul 131 Nave Sprijin Logistic.Aces tea au executat, împreună cu structurile navale fluvi -a le ucrainene, precum şi cu navele Pazei de Coastă dinUcra i na şi ale Poliţiei de Frontieră din România, manevretac tice, exerciţii de inspecţie şi control la ambarcaţiunisus pecte, exerciţii de remorcaj, precum şi antrenamente

de punere în aplicare a procedurilor de acţiu -ne pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.

Riverine­2019­a continuat seria exerciţiilorma jore organizate şi desfăşurate, pe rând, deFor ţele Navale Române şi Forţele NavaleUcrai nene, având ca scop creşterea niveluluide interoperabilitate între forţele navale şigar da de coastă ale României şi Ucrainei, prinpla nificarea, conducerea şi evaluarea unei pa -le te largi de proceduri, tactici şi tehnici speci-fice instruirii în comun în zona fluvial-ma ri ti -mă.

Seria de exerciţii bilaterale a constituit unpri lej deosebit pentru întărirea relaţiilor depri etenie şi bună vecinătate dintre cele douăţări, precum şi pentru creşterea încrederii şi

se curităţii la gurile Dunării. Această cooperare dintre flo -te le militare ale României şi cele ale Ucrainei a căpătat, înul timii ani, o dezvoltare intensă în domeniul instrucţiei pema re, prin desfăşurarea de exerciţii comune, în mediul deac ţiune terestru şi lagunar din zona Deltei Dunării, pre-cum şi în domeniul învăţământului militar de marină, prindez voltarea unor parteneriate educaţionale, care cuprindschim buri de studenţi şi elevi militari din cele două ţări.Pe­durata­celor­trei­zile­de­desfăşurare,­atât­echipaje­-

le­navelor,­aeronavelor,­precum­şi­ofiţerii­de­stat­major­auac­ţionat­în­comun­în­vederea­rezolvării­momentelor­tacti­-ce­create­de­planificatori,­prin­proiectarea­unui­scenariuadap­tat­unei­situaţii­de­criză.­Având­în­vedere­cadrul­or­-ga­nizatoric,­modul­de­desfăşurare­a­activităţii,­precum­şini­velul­ridicat­de­profesionalism­demonstrat­de­planifica-tori­ în­etapele­de­pregătire­a­exerciţiului,­dar­ şi­ cel­de­-mon­strat­de­echipajele­navelor­în­exersarea­procedurilorde­ acţiune­ specifice,­ Riverine­ 2019­ a­ fost­ un­ succes­ deam­bele­ părţi,­ a declarat directorul exerciţiului Riverine2019 şi comandantul Divizionului 67 Nave Purtătoare deAr tilerie, comandor Neculae Marcel.

Astfel, s-a contribuit la efortul comun de a identifica şicon tracara întreg spectrul de ameninţări specifice zoneiflu viale. n

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 18 (503) din 30 septembrie 2019 Pagina 5

În perioada 09-20 septembrie, la Centrul Secundar deIn struire pentru Luptă Babadag, judeţul Tulcea, s-a desfă -şu rat modulul de pregătire „Platinum Eagle 19.2”, din ca -drul exerciţiului multinaţional Black Sea Rotational For -ce-19 (BSRF-19) la care au participat aproape 300 de mi -li tari. În acest an, exerciţiul a reunit militari români apar -ţi nând tuturor categoriilor de forţe. Forţele Terestre Ro -mâ ne au fost reprezentate de mi li tari din Batalionul 341In fanterie „Con stan ţa”/ Brigada 9 Mecanizată „Mă ră -şeşti”, Forţele Navale Ro mâne, de mili tari din Regimen-

tul 307 Infanterie Mari nă şi Forţele Ae ri e ne Române, demi litari din cadrul Bazei 95 Aeriană „Erou Că pitan Avia-tor Alexandru Şerbănescu”.

Cei 85 de militari români s-au instruit alături de peste200 de militari din Bulgaria, Georgia, Ucraina, RepublicaMol dova şi Statele Unite ale Americii. Antrenamenteleco mune au fost complexe. S-a reuşit o cooperare foartebu nă între cele şase naţiuni, astfel, în cadrul exerciţiilortac tice s-au exersat cu succes proceduri de comandă şicon trol la nivel de subunitate.

Joi, 19 septembrie, în cadrul Platinum­Eagle a avutloc Ziua Presei şi un exerciţiu cu trageri de luptă în terende tip (LFX), în care s-au executat trageri cu muniţie realăşi rachete antitanc Javelin.

Acţionând după un scenariu fic tiv, cele trei categoriide forţe au simulat o operaţie ofensivă, care a avut la bazăo bună cooperare multinaţională.

„Militarii au ocazia să întrebuinţeze armamentul şimu niţia de război într-un teren care prezintă condiţii deadă postire şi ţinte aproape reale, avem tancuri şi machetede camion, asupra cărora aceştia pot executa foc în con -

di ţiile reale ale unuicâmp de luptă. Avândîn vedere că suntemde peste 15 ani în ceamai puternică alianţăde pe planetă, NATO,este important camen ţinerea şi angaja -rea în activităţi mi li -ta re comune să fie câtmai frecvente pentrua ne antrena şi a neîm părtăşi tehnicile,tac ticile şi procedu ri -le specifice într-o ac -ţi une comună”, aafir mat locotenent-co lonel Ciprian Bali-ca, conducătorulexer ciţiului şi coman-dantul Batalionului341 Infanterie „Cons -tan ţa”.

O bună parte din militarii Batalionului 341 Infanterie„Cons tanţa” (denumit simbolic şi „Rechinii Albi”) parti -ci panţi la exerciţiu, au executat numeroase misiuni în tea -tre le de operaţii din Afganistan, Irak şi Kosovo. Fiind fa -mi liarizaţi cu proceduri standard de operare NATO, infan-teriştii dobrogeni s-au adaptat cu uşurinţă mediului de in -

stru ire multinaţional, obţinând rezultate foarte bune petim pul antrenamentelor.

Astfel, nivelul ridicat de pregătire al militarilor dobro-geni, dobândit pe timpul participării la numeroase exerci -

ţii naţionale şi internaţionale, cât şi în teatrele de operaţii,s-a putut observa pe timpul fazelor de instruire care au in -clus trageri cu muniţie reală, cu armamentul din dotare.

Scopul principal al exerciţiului a fost antrenarea în co -mun a subunităţilor participante, într-o concepţie unitară,pentru menţinerea capacităţii operaţionale şi creşterea in -

te roperabilităţii, prin exersarea procedurilorde comandă şi control şi executarea detrageri cu armamentul din dotare.

„Platinum Eagle -19.2” a avut ca obiectivprin cipal creşterea interoperabilităţii întrefor ţele participante la exerciţiu, menţinereaca pabilităţii de dislocare şi instruire în co -mun, dezvoltarea unui mediu regional favo -ra bil cooperării militare multinaţionale.

BSRF este un exerciţiu anual, condus deCo mandamentul Corpului de Infanterie Ma -rină al SUA dislocat în Europa şi Africa, carese desfăşoară în zona Mării Negre, în Balcanişi în regiunea Caucazului. Activitatea aredrept scop creşterea nivelului de interope ra -bi litate, prin antrenarea în comun a milita ri -lor, în vederea participării la operaţii de men -

ţi nere a păcii şi de contra-insurgenţă.Locotenent Mirela CĂPÎLNEANFoto: Plutonier-adjutant­principal­

Gheorghe­GABĂRĂ

„ P l a t i n u m E a g l e - 1 9 . 2 ” „ P l a t i n u m E a g l e - 1 9 . 2 ”

R i v e r i n e 2 0 1 9R i v e r i n e 2 0 1 9

Armand Călinescu s-a născut la Piteşti, în fami liaco lonelului Mihai Călinescu şi a soţiei sale Ecaterina,năs cută Gherman. A urmat şcoala şi Liceul „Ion C.Bră tianu” în localitatea natală fiind un elev eminent.În 1912, a început cursurile Facultăţii de Drept laUni versitatea Bucureşti, urmând în paralel şi cursu ri -le Facultăţii de filozofie. A obţinut titlul de doctor înştiin ţe politice şi economice la Paris cu teza Le­chan­-ge­Roumain.­Sa­depreaciation­depui­la­guerre­etsonre­tablissement.

În 1918, a fost numit judecător de pace în judeţulAr geş, iar, în anul următor, a intrat în politică, în Par -ti dul Ţărănesc al lui Ion Mihalache şi Virgil Mad gea -ru, care mai târziu avea să devină prin fuziune Parti -dul Naţional Ţărănesc. A fost ales deputat în parla-ment în 1926, ţinând un discurs la 29 iunie 1926. Unim bold pentru cariera sa l-a constituit venirea la pu -te re a PNŢ în 1928, Armand Călinescu fiind numitpre fect de Argeş prin decret regal la 11 noiem-brie1928, apoi subsecretar de stat la Ministerul Agri-culturii şi Domeniilor. În 1930, devine subsecretar destat la Ministerul de Interne, ceea ce coincide cu oînăs prire a măsurilor împotriva dezordinilor sociale.

Atitudinea sa fermă faţă de legionari a produs că -de rea în 1933 a guvernului Vaida-Voievod, din carefă cea parte. A revenit în guvernul condus de OctavianGo ga în funcţia de ministru de interne. În 1938, a fă -cut posibilă arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu,con damnat la 10 ani de muncă silnică la minele desare, inclusiv pentru „cârdăşie cu şeful unei puteristră ine”. A fost implicat în executarea ordinului luiCa rol al II-lea de asasinare în închisoare a lui Corne -liu Zelea Codreanu şi a celorlalţi lideri legionari. Apar ticipat în decembrie 1938 ca membru fondator laîn temeierea partidului regal, Frontul Renaşterii Na -ţio nale.

După scurte mandate ca Ministru al Sănătăţii, Mi -nis tru al Educaţiei Naţionale şi Ministru al ApărăriiNa ţionale, la 7 martie 1939, regele Carol al II-lea îlnu meşte în funcţia de preşedinte al Consiliului de mi -niş tri (prim-ministru) al României. În această calita -te, Armand Călinescu a continuat politica externă tra -di ţională, apropiată de Franţa şi Marea Britanie. Însep tembrie 1939, a permis refugiul prin România algu vernului polonez după invadarea şi ocuparea Po lo -ni ei de către Germania nazistă, precum şi evacuareaprin România a tezaurului polonez.

Adversarii săi legionari au aflat de existenţa unuiplan secret al lui Călinescu, aprobat de Marea Brita -nie, de a distruge câmpurile petrolifere din Prahovaîn cazul unui atac german asupra României. Grupulde legionari conduşi de Horia Sima era refugiat laBer lin şi hotărăşte asasinarea primului ministru, dupăce mai executaseră un alt prim-ministru, pe liberalulI. Gh. Duca, în gara Sinaia, la sfârşitul lunii decem-brie 1933. De data aceasta cel vizat era Armand Căli-nescu, considerat vinovat de represiunea antilegio na -ră ordonată de regele Carol. În fatidica zi de 21 sep-tembrie 1939, dis-de-dimineaţa, Călinescu a avut oîn trevedere cu Grigore Gafencu, la Ministerul Ar ma -tei. El voia să înlăture zvonurile alimentate de ruşi cupri vire la integritatea României. Premierul reitera căRo mânia vrea să întreţină cu toţi vecinii săi raporturi

cât mai paşnice şi, în acest sens, a întocmit o te le gra -mă pe care a trimis-o la Kremlin. După prânz, la ora13:00, Armand Călinescu i-a telefonat lui Gafencupentru a se asigura că telegrama a fost trimisă. Aces-ta avea o rutină cotidiană care fusese învăţată de cătrele gionari după ce şi-au urmărit îndelung ţinta. Căli-nescu pleca de la domiciliul său din Cotroceni la se -diul Consiliului de Miniştri din Piaţa Victoriei şi seîn torcea pe acelaşi traseu. Gardiştii ştiau că va par-curge prelungirea Ştirbei Vodă şi că va ajunge pe po -dul Elefterie, locul unde avea să fie asasinat de cătreun comando legionar condus de şeful gardist MitiDu mitrescu, reîntors clandestin din Germania în Ro -mâ nia. În timp ce mergea împreună cu garda sa decorp în maşină pe traseul stabilit, automobilul în carese afla Călinescu, a fost flancat, la un moment dat, deo camionetă. Calea i-a fost tăiată de o căruţă caretrans porta fân şi frunze moarte. Călinescu a pus frâ -nă, dar, din spate, camioneta a intrat în maşina aces-tuia proiectând-o pe trotuar. Premierul a ieşit din ma -şină pentru a-l chestiona pe şoferul camionetei, însă,din dubă, au ieşit şase oameni care au declanşat rafalede foc. A fost nimerit de 20 de gloanţe.

După asasinat, legionarii respectivi au asaltat pos-tul de radio unde au preluat controlul şi au vrut săfacă un anunţ despre asasinarea lui Călinescu, însăper sonalul tehnic a deconectat transmiţătorul, aşa căaceas tă acţiune a eşuat. Aceştia s-au predat, fiind îm -puş caţi în stradă, fără judecată, cadavrele lor fiind lă -sate în stradă timp de trei zile. La locul respectiv afost pusă o pancartă pe care scria: „Aceasta va fi deaici înainte soarta asasinilor trădători de ţară”. Dease menea, au fost aduşi elevi de la şcolile din capitalăpentru a vedea cadavrele. În toată ţara au început dinor dinul lui Carol al II-lea execuţii sumare ale le gio -na rilor, cel puţin 300 de legionari fiind ucişi fără ju -de cată de către autorităţi, unii din ei fiind spânzuraţide stâlpi de telegraf.

Represiunea a avut loc sub guvernul GheorgheAr geşanu, care după finalizarea acestei misiuni a fostîn locuit cu guvernul Constantin Argetoianu. În în -sem nările sale zilnice din 1939, Argetoianu, un atentob servator al vieţii politice, remarca cruzimea cucare fuseseră săvârşite represaliile, cruzime careavea să îi fanatizeze şi mai mult pe legionari. În no -iem brie 1940, Argeşanu a plătit cu preţul vieţii răz bu -na rea lui Călinescu, iar alţi demnitari apropiaţi deCarol al II-lea au trecut foarte aproape de moarte.

Misterul asasinatului nu a fost elucidat nici pânăîn zilele noastre. Motivul principal al crimei a fostrăz bunarea pentru uciderea lui Zelea Codreanu. To -tuşi, de-a lungul timpului s-au dezvoltat diverse sce-narii privind alte implicaţii în plănuirea asasinatului.Odată cu începutul celui de-Al Doilea Război Mon-dial, atât Germania, cât şi Marea Britanie, aveau mo -tive puternice pentru a dori dispariţia primului mi -nistru român, adversar al fascismului şi hotărât sămen ţină România în neutralitate. Armand Călinescua fost înmormântat la Curtea de Argeş, potrivit vo in -ţei sale testamentare, unde a fost dus într-un car trasde şase boi, după ce sicriul a fost coborât din tren.

m.dc.news.ro,­wikipedia.org

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 18 (503) din 30 septembrie 2019Pagina 6

Armand CălinescuArmand Călinescu

CarteCarteAcul din sânge, Sarah­BowerUn nou roman de la autoarea bestse -

lle rului Borgia. Păcatele familiei.Ianuarie 1067. Charismaticul epis-

cop Odo de Bayeux vrea o tapiserieenor mă, care să glorifice cucerirea An -gli ei de către fratele său, ducele de Nor-mandia. Aşa că o angajează pe ea, a căreiîn demânare la brodat e legendară. Eaplă nuieşte să îl omoare când are ocazia.El şi fratele lui i-au asasinat regele şi i-audat lumea peste cap. Nu vrea altcevadecât răzbunare. Dar, nici unul dintre einu au luat în calcul că se vor îndrăgostine buneşte. Aşa că duşmanii devin iubiţi, prietenii devin duşmanişi nimic în viaţă, sau de pe tapiserie nu e ceea ce pare.

Un roman senzual despre viaţa lui William Cuceritorul, a fra -te lui său, episcopul, şi a misterioasei lui amante. O carte înţesatăcu detalii fascinante şi verosimile despre istoria vremii, cu multemis tere şi o poveste de dragoste arzătoare.

www.nemira.ro

ConcertConcertŞtefan Bănică jr., 8­ octombrie,­ ora­ 21:30,­ Berăria­ H,

Bucureşti.­Actor, compozitor, interpret, regizor, moderator tv, cu o ca ri -

e ră de peste 30 de ani, Ştefan Bănică este unul dintre cei maicom plecşi şi iubiţi artişti din România ce a atins recorduri de nee-

galat. Cu albume vân dute în sute de miide exemplare şi pre miate cu Discuri deAur şi Platină, cu zeci de videoclipurimu zicale şi peste 30 de roluri în film şitea tru, artistul a pri mit nenumărate pre-mii şi distincţii, care com pletează un pal-mares artistic impresionant. Are mii decon certe în întreaga ţară şi peste 350.000de spectatori doar la con certele de Cră -ciun, 63 la număr, din 2002 şi până înpre zent. Ştefan Bănică apare în concerteală turi de Rock’n’roll Band şi grupul The50’s, care a fost înfiinţat în 1994 la iniţia-tiva lui. Cu un pu blic variat, Ştefan Bă ni -că reprezintă un adevărat brand în show-

biz-ul românesc. ,,Sunetul instrumentului live n-o să fie niciodatăîn locuit”(Ştefan­Bănică­Jr.).

www.infomusic.ro

FilmFilmAD ASTRAInginerul spaţial Roy McBride

(Pitt) porneşte într-o expediţie lamar ginile sistemului nostru solar,pentru a da de urma tatălui său (To -mmy Lee Jones), dispărut într-o mi -si une pentru descoperirea vieţii ex -tra terestre lângă Neptun, şi a des co -pe rit misterul ce ameninţă viaţa pla -ne tei noastre. În drumul său, îi suntdez văluite informaţii se cre te, ce punîntr-o nouă lumină exis tenţa oame-nilor şi locul nostru în Univers.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTUR ALE

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Ideologia de genIdeologia de genÎn ultimii ani, în legislaţia românească au intervenit mo -

di ficări în ceea ce priveşte educaţia copiilor. Astfel, pre ve -deri ale convenţiei de la Istanbul au fost transpuse în le gis -la ţia internă, cu privire la educaţie, prevăzându-se în modexpres că Ministerul Educaţiei Naţionale are obli ga ţia de aefectua demersurile necesare pentru a include în curri cu lu -mul şcolar şi abordări didactice referitoare la rolurile de gen.

În strategia naţională privind promovarea egalităţii deşan se şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şicom baterea violenţei domestice, aprobată prin HG365/24.05.2018, sunt prevăzute în mod expres, printre al te -le, includerea în programa şcolară a unor noţiuni pri vindega litatea de gen, integrarea perspectivei de gen în ma nua -le le şcolare, combaterea stereotipurilor de gen în rân dul ti -ne rilor.

Noua lege defineşte „stereotipurile de gen” drept ceea cenoi credem sau am fost învăţaţi să credem că trebuie să în - de plinească o femeie în calitatea ei de femeie şi un bărbatîn calitatea lui de bărbat. Acestea trebuie combătute în ma - nua lele şcolare, iar adolescenţii trebuie „sensibilizaţi” însen sul eliminării convingerilor despre ceea ce credem, înge neral, că reprezintă rolul femeii şi al bărbatului. Copiiinoştri nu vor mai învăţa aceste „stereotipuri de gen”, pre-cum, de exemplu, acela că intră în rolul unei femei să nas că,să îşi crească copiii, să îi educe ori acela că intră în ro lul unibăr bat să îşi ocrotească familia, să-i confere sentimentul desi guranţă. Cu alte cuvinte, ideologia de gen a de ve nit o rea -li tate juridică, cu care se confruntă în prezent fa mi lia şi edu-caţia, ele fiind obligate să accepte ideea po tri vit căreia genulnu este cel în care ne-am născut, ci este cel în care ne identi -fi căm.

Potrivit statutului de la Roma, genul era definit în func -

ţie de datul biologic al individului. Această definiţie a ge nu - lui ca dat biologic înseamnă că fiecare este genul în func ţiede sexul în care s-a născut: fetiţele-pentru că s-au năs cut fe -ti ţe, având sex feminin-au genul de femeie, iar bă ie ţii-pentrucă s-au născut cu sex masculin-au genul de băr bat. Conven -ţia de la Istanbul a definit genul ca fiind un con struct social,în funcţie de rolurile de gen pe care o so cie tate le considerăadec vate.

Ideologia de gen învaţă copiii că o fetiţă e fetiţă doarpentru că a fost îmbrăcată în roz; un băiat e băiat doar pen-tru că a primit avioane şi puşti drept jucării, că dacă ar fi pri -mit păpuşi, atunci el n-ar fi fost băiat ar fi fost fetiţă; că, defapt, rolurile de gen sunt cele pe care ni le alegem, fără legă-tură cu sexul cu care ne naş tem.

Acest complex de ele mente noi pe care le aduce ideo lo -gia de gen reprezintă o paradigmă nouă, o realitate nouă, pecare familia ro mâ neas că este pusă în faţa situaţiei de a o asi -mi la, aşa, peste noapte.

Părinţii trebuie să se raporteze la această nouă paradig-mă, în primul rând începând prin a-şi cunoaşte drepturile lorde părinţi.

În momentul în care va veni copilul de la şcoa lă şi vaspune părinţilor că este invitat la o activitate şco lară, pă rinţiitrebuie să cunoască drepturile pe care le au atunci când sem-nează acordul cu privire la participarea co pilului la respec-tiva activitate. Pentru aceasta, un părinte tre buie să ştieconţinutul noţiunilor care sunt puse în discuţie în acti vi tateaeducaţională la care urmează să parti ci pe copilul său.

Aşadar, trebuie să se ştie că egalitatea de gen nu în seam - nă ceea ce noi am crede la prim avedere, respectiv ega litateadintre femeie şi băr bat, ci aici, se pune accentul pe gen. Adi -că eu, ca individ, pot îndeplini în mod egal un rol de gen sau

altul. Pot fi 1% femeie, deşi am sex de fe me ie, dar în realita -te mă simt 80% bărbat. Deci, în mod egal pot fi celălalt gen,la fel cum nu pot să nu am nici un gen, să fiu o entitate non-binară.

În paradigma ideologiei de gen, de finiţia rolurilor de geneste ansamblul de atribute pe care o persoană şi le asu mă, şinu cele cu care s-a născut. Toate acestea, cumva, pentru afun damenta ideea că rolul de gen este doar în func ţie de ale -ge rile noastre, şi că un băiat e băiat doar pentru că a fost îm -bră cat în albastru şi pentru că a primit ju cării de băiat. Maimult, el nu este băiat pentru că s-a năs cut cu sex de băiat, cipentru că a primit prenume de bă iat. Aceasta afirmă, în esen -ţă, ideologia de gen. Aceasta învaţă copii noştri.

Este foarte important să cunoaştem toate aceste de fi ni ţii,pentru a ne apăra copii, pentru că avem această posibi li tateîn baza dreptului prevăzut de art. 29 alin. 6 din ConstituţiaRo mâniei, de a asigura educaţia copiilor în concordanţă cupro priile noastre convingeri ca părinţi. De altfel, şi în CartaDrep turilor Fundamentale a Uniunii Eu ro pe ne se stipuleazăfoarte clar dreptul părinţilor de a asigura educarea şi instrui -rea copiilor potrivit propriilor convingeri religioase, filozo -fi ce şi pedagogice.

Ceea ce trebuie să ştie părinţii, dar şi toţi românii careţin la valorile „familie” şi „educaţie”, este că, odată conşti-entizată agresiunea pe care această ideologie de gen o exer - ci tă împotriva fiinţei copilului care ar putea ajunge să în veţela şcoală că el nu este ceea ce s-a născut, ci este ceea ce elsin gur alege să fie, noi suntem aceia care ne putem apă ra co -piii invocând dreptul constituţional prevăzut de art. 29 alin.6 din Constituţia României.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

MOZAICCurierul ARMATEINr. 18 (503) din 30 septembrie 2019

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

LÃCOMIE

APRECIERE

DIURETIC

AMÂNAT

SELENAR

LUCRUMECANIC

CORUPTÃ

ÎNMÂNAT

ªIRURI

FAC NORME

PUNE ÎNPAGINÃ

SCHIÞEVESELE

ETAJ

ROMNESCRIS

TIMID ÎNFOND!

AVANTAJ

FIR

ORIFICIUNAZAL

BRÃZDAT

DOTATÃ

ULCELE

POSEDÃ

LUATE ÎNªAGÃ!

CUORE!

SE IA DINCUIBAR!

JUNE

EVIDENT

ÎN TIMPULZILEI!

Bioreactor pe bază de sângeBioreactorul, numit Eos Bioreactor, a fost proiec-

tat cu ajutorul inteligenţei artificiale şi are un volum de1,7 metri cubi în care sunt plasate alge. Prototipul creatde către Hypergiant­ Industries deschide perspectivafo losirii unor astfel de dispozitive în vederea comba te -rii încălzirii globale. Totuşi, până în prezent, nimeni nua reuşit să identifice o soluţie prin care dispozitivele decap tare a dioxidului de carbon să poată fi folosite la

sca ră largă. Bioreactoarele care folosesc alge sunt con-struite plecând de la ideea folosirii proceselor biolo gi -ce în vederea captării dioxidului de carbon. În teorie,un astfel de bioreactor poate produce şi proteine carear putea fi introduse în dieta umană. În prezent, un ast-fel de dispozitiv este folosit pentru a scădea nivelul dedio xid de carbon din aerul de pe Staţia Spaţială Inter-naţională.

Poate AI să detecteze romantismul?Cei care au dezvoltat aplicaţia Mei­susţin că aceas-

ta poate analiza conversaţiile dintre două persoane şiapro xima gradul de compatibilitate dintre acestea. Înlu mea noastră modernă, romantismul este tot mai multîm binat cu tehnologia. Pornind de la smartphone-urilepe care le folosim pentru a ţine legătura cu cei draginouă şi ajungând la site-urile şi aplicaţiile care ne potaju ta în găsirea jumătăţii. În mod mai mult sau mai pu -ţin surprinzător, inteligenţa artificială pare să îşi fi cro -it drum chiar şi în acest domeniu. Mai exact, aplicaţia

Mei, poate analiza mesajele scrise pe care două per soa -ne le schimbă şi să calculeze „gradul de compa ti bi li -tate” al acestora, notează Futurism. O astfel de apli ca -ţie tinde să fie privită cu neîncredere din mai mul tepunc te de vedere. Pe de-o parte, pentru cei care cred îndra gostea romantică poate părea improbabil ca in te li -gen ţa artificială să înţeleagă subtilităţile romantismu-lui dintre două fiinţe umane. Pe de altă parte, scep ti cis -mul faţă de o astfel de aplicaţie vine şi dintr-o preo cu -pa re cât se poate de practică. Astfel, după cum ex plicăex perţii în informatică, inteligenţa artificială are pro -ble me în ceea ce priveşte înţelegerea textelor scri se.Cel care a proiectat această aplicaţie, Es Lee a ex plicatfap tul că şi-a dorit să ajute oamenii să înţelea gă sub-textul mesajelor pe care le primesc de la po ten ţia liipar teneri romantici. Testele iniţiale ale aplicaţiei Meiau arătat că aceasta reuşeşte cu brio să identifice lip sacom patibilităţii dintre doi indivizi, dar că are re zul tatemai nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte me sa je le pecare le-am clasifica drept „interzise minorilor”. O altăapli caţie care îmbină inteligenţa artificială cu in te rac -ţi unea interumană este Keigo. Această aplicaţie fo lo -seş te testul de personalitate Meyers-Briggs pentru aana liza interacţiunile dintre doi indivizi. Conform dez -vol tatorilor, această aplicaţie poate fi folosită pentru aîn ţelege mai bine interacţiunile umane, dar că, în modev i dent, utilizatorii se vor concentra pe capacitatea deiden tificare a potenţialului de romantism.

www.­descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

O femeie îşi întrea -bă soţul:

- Dragostea ta eade vărată sau mă iu -beşti din interes?

- Probabil că dragoste adevăratăpentru că nu mă mai interesezi demult…

J

- Uită-te bine şi spune-mi, zise ju -de cătorul, recunoşti în acuzat pe celcare ţi-a furat maşina?

- Domnule judecător, după ce l-amas cultat pe avocatul care-l apăra, amîn ceput să mă îndoiesc că am avutma şina…

J

Cina cea de taină în zilele noastre:-Petre, tu ce-ai adus?-Iarba!-Tu, Matei?-Alcool!-Tu, Iuda?-Garda financiară!-Bă, tu tot cretin ai rămas!În dimineaţa asta m-a sunat un

amic:

-Mergi la sală?-Nu pot, am o întindere.-Unde?-Pe canapea toată ziua!!

J

-Tată, te-ai îndrăgostit vreodatăde o profesoară?

- Da, prin clasa a 7-a.- Şi ce ai făcut?- Păi nimic, s-a enervat mă-ta şi

te-am mutat la altă şcoală…J

- Ce înseamnă să fii logodit?- Este ca şi cum ai fi arestat pre-

ventiv, înainte de a fi condamnat pevia ţă!

J

-Vă rog, o pereche de pantofi.- Poftiţi, probaţi-i!- Mda. Mă cam strâng.- Încercaţi să scoateţi limba.- Thoth mă strângh phusin.

J

- Un ardelean către celălalt:- Bă, am primit ieri două nutrii.- Nutrii?-Nu trii, două!

J

- Ce te supără cel mai tare, bade?- Muierea, domn’ doctor! Dar io,

amu am venit la dumneavoastrăpentru reumatism!

J

Medicul, îngrijorat:- Nu-mi place cum arată soţul

dum neavoastră!Soţia:- Nici mie, dar e bun cu copiii.

J

- Psihologul:-Te rog să-mi povesteşti totul de la

în ceput.- La început am făcut cerul şi pă -

mân tul…J

Vreau la bunica!, strigă disperatăfe tiţa.

- Dar de ce, puişor? o întreabă ma -ma.

- Pentru că tata a spus că la ea seadu nă toate maimuţele bătrâne şivreau să le văd!

www.­bancuri.ro

Selfie, o nouă interpretare - Slofie

Menţionat în treacăt la evenimen-tul de lansare iPhone 11 ţinut lunaaceasta, termenul SLOFIE a stârnit cu -rio zitatea fanilor, care s-au întrebatcum anume a găsit Apple de cuviinţăsă reinterpreteze banala poză selfie.In ventat de facto în anul 1839, odatăcu primul aparat foto care putea fi ma -ne vrat chiar de persoana aflată în faţaobiec tivului, autoportretul a fost refe -rit prima dată în mediul online fo lo -sind denumirea de selfie abia în anul2007, autorul neavând legătură directăcu Apple. Chiar dacă nu poate schim-ba istoria, Apple poate încerca să-şiaso cieze imaginea de brand cu o va -ria ţie a pozei selfie - slofie-ul. De ri vatdin expresia slow-motion folosităpentru a descrie secvenţele video fil-mate cu încetinitorul, slofie-ul este defapt o va riaţie a funcţiei Live­Photos.In tro du să pe dispozitivele din gamaiPhone, funcţia Live­ Photos­ adaugăpo z elor statice o secvenţă filmată sur-prinzând mişcările protagoniştilor câ -te va momente şi după apăsarea bu to -nu lui declanşator.

Adaptată pentru poze selfie ob ţi nu -te folosind camera frontală a telefonu-lui mobil şi ajustată la modul slow-mo tion cu viteza de 120 cadre pe se -cun dă, funcţionalitatea Live Photos

pre ia denumirea slofie. Suportat dejape gama de telefoane iPhone 2019,mo dul de captură cu încetinitorul alpo zelor selfie este descris şi într-unbre vet recent, cu ajutorul căruiaApple speră să descurajeze dezvolta-torii de aplicaţii Android şi iOS din aco pia funcţionalitatea oferită ca o ex -clu sivitate pe telefoanele iPhone 11.

Redmi K20 Pro PremiumSe pare că şi noul model păstrează

tra diţia, oferind o mică îmbunătăţirehard ware importantă, alături de designpu ţin modificat, la preţuri similare.Mo mentan telefonul a fost anunţatpentru China, însă nu va dura multpână când va fi lansat şi în Europa subnu mele Xiaomi­Mi­ 9T­Pro­ Premium,sau ceva similitar. K20­Pro­Premiumin tegrează acelaşi ecran AMOLEDfără decupaje de 6,39” cu rezoluţieFull HD+, însă înlocuieşte „vechiul”Snap­­dragon­855 cu noul Snapdragon855­Plus, un chipset puţin mai perfor-mant de la Qualcomm şi probabil maiefi cient cu consumul de baterie. Ală-turi de noul procesor, există şi noi con-figuraţii hardware, cu până la 12 GBRAM şi 512 GB stocare, ceva surprin -ză tor pentru un smartphone considerat„de buget”. Telefonul integrează şi unsen zor de amprentă în display, o ca -me ră frontală retractabilă de 20 MP,acu mulator de 4.000 mAh cu încărca -re rapidă la 27W şi sistem de camerefo to triplu. Camera principală fo lo seş -te un senzor de 48 megapixeli, cel cuzoom are 8 megapixeli, iar modululultra wide vine cu un senzor de 13 me -ga pixeli. Redmi­ laudă acest model şicu un sistem de răcire îmbunătăţit, ba -zat pe cameră de vapori. La nivel soft -wa re, avem de-a face cu noul MIUI­11

de la Xiaomi, sistemul său de ope rareba zat pe noul Android 10.

Samsung Galaxy A20sFără un eveniment de lansare de di -

cat, Galaxy­A20s şi-a făcut apariţia di -rect pe website-ul Samsung, descris cuima gini de prezentare şi specificaţiiofi ciale. Fără preţ de lansare şi cu li -vra re ,,în curând”, Galaxy­ A20s esteofe rit într-o carcasă din metal şi sticlă,aco perind inclusiv partea din spate ate lefonului. Pe lista principalelor do -tări intră un sistem trple-camera culen tile grupate pe verticală, în colţulstân ga-sus a carcasei, alături de unblitz LED. Tot la partea din spate gă -sim şi un senzor de amprente capaci-tiv. Cu preţ deocamdată neprecizat,Sam­­sung­ Galaxy­ A20s oferă dotăriferm anco-rate la ga maentry-level,cum ar fir e z o l u ţ i eHD+ şi va -rian te deechi pare cu3GB/32GBme morie şi4GB/64GB.Neconf i r -mat oficial, chip setul folosit ar putea fiSnap­dra­gon­ 625, o soluţie low- costcu performanţe mai degrabă modeste.

www.go4it

Dacă îi judecaţi pe oameni, nu mai aveţitimp să-i iubiţi.

În cele mai dificile momente, universul îţiva da o mână de ajutor.

Schimbaţi-vă percepţia şi viaţa voastră seva schimba.

Este imposibil să-i faci pe toţi fericiţi, ră mâ -nân du-ţi fidel.

Persoanele ofensate îi supără şi pe cei dinju rul lor.

Principalul lucru este să nu te dăruieşti înto talitate.

Depăşirea fricii este cel mai util lucru pecare îl poţi face singur.

Cât de des posibil, vorbiţi şi arătaţi-le celordragi cum îi iubiţi.

O viaţă frumoasă e un gând al tinereţii în -făp tuit la maturitate.

Mâinile care ajută sunt mai sfinte decât gu -ri le care se roagă.

Cursul dragostei nu a fost niciodată neted.Ochii au acelaşi limbaj pretutindeni.n

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

În perioada 16-29 octombrie, se va desfăşura cea de-aşap tea ediţie a Jocurilor Mondiale Militare ale ConsiliuluiIn ternaţional al Sportului Militar (CISM), în oraşul Wu -han, capitală a provinciei Hubei din China.

România va fi re prezentată de un lot format din 80 despor tivi care fac parte din unităţi ale categoriilor de forţeale Armatei României, cât şi sportivi legitimaţi la ClubulSpor tiv ,,Steaua Bucureşti” şi din cadrul Universităţii Na -ţi o nale de Apărare.

Militarii români vor concura alături de sportivi dinpeste 100 de ţări membre CISM la disciplinele: atletism(pro be de sărituri, alergări şi aruncări), orientare, penta -tlon militar, triatlon, box, judo, lupte, nataţie (înot şi sări-turi în apă), scrimă, tir sportiv, tir cu arcul.

Lotul are în componenţă şi patru militari invalizi saură niţi care vor participa la proba de tir cu arcul olimpic şia tle tism.

PentatlonCompetiţia are cinci probe: înot-50 de metri cu obsta-

cole, pista cu obstacole tip CISM cu o lungime de 500 demetri şi 20 obstacole, tir la distanţa de 200 metri, precizieşi viteză, aruncarea grenadelor de exerciţiu la distanţă şipre cizie, cros pe distanţa de 8 km.

Pentru Jocurile Mondiale Militare CISM de anul aces -ta, din lotul Armatei României fac parte sportivi care auîn deplinit baremul de 4.750 puncte pe cele cinci probe laun campionat regional. Aceştia sunt plutonier-major Mar-cel Laza şi caporal Ioan Suciu, încadraţi la Batalionul 812In fanterie „Bistriţa”, plutonier Gavril Manga şi caporalVa sile Luci, încadraţi la Batalionul 817 Artilerie „PetruRa reş” din Prundu Bârgăului, şi caporalul Mihai Mureşande la Batalionul 612 Artilerie Antitanc „Maramureş”.

Le urăm succes în ultima parte a pregătirii, care sedes făşoară la Sibiu!

Orientarea sportivă - viteză, anduranţă şi capacitatede orientare în teren

Orientarea este o disciplină sportivă ce constă în par-curgerea unui traseu, într-un teren necunoscut (de obicei,pă dure), materializat printr-o succesiune de posturi decon trol ce trebuie atinse. Pentru aceasta, concurenţii au la

dis poziţie o busolă şi o hartă de concurs pe care sunt re -pre zentate zona unde se desfăşoară competiţia şi traseulce conţine punctul de start, punctele de control şi punctulde sosire.

Parcurgerea traseului de orientare într-un timp cât maiscurt ţine, atât de viteză, dar mai ales de inteligenţa şi ca -pa citatea de orientare în teren a sportivului.

Performanţa sesta bileşte prineva luarea timpuluiîn care sportivulpar curge traseul şiatin gerea tuturorpos turilor de con-trol, în ordineasta bilită de cătreor ganizator.

Orientarea esteun sport în care seîm bină, atât ca li tă -ţi le fizice, cât şicele intelectuale.Totodată, dezvol-tarea capacităţii deori en tare şi de poziţionare în teren cu şi fără mijloace aju -tă toare este unul dintre obiectivele urmărite pe timpul pre -gă tirii militare.

La Jocurile Mondiale Militare ale Consiliului Interna -ţio nal al Sportului Militar (CISM), ce se vor desfăşuraanul acesta la Wuhan, China, Armata României va fi re -pre zentată de 10 sportivi, astfel: plutonier-major PaulBră bies cu Călinescu - Batalionul 20 Infanterie Dolj Cra -io va, caporal Ovidiu Muiu - Batalionul 405 Sprijin Logis -tic „Năsăud”, caporal Felician Bele - Batalionul 612 Arti-lerie Antitanc „Maramureş”, caporal Sebesteyn Istvan -Re gimentul 69 Artilerie Mixtă „Silvania”, caporal PaulPricop şi soldat Alexandru Fozocos - Batalionul 911 In -fan terie „Capidava”, Medgidia, căpitan Marinela Piringiu- Ba talionul 20 Infanterie „Dolj” Craiova, sergent RoxanaCul cean - Batalionul 812 Infanterie „Şoimii Carpaţilor” -Bi s triţa, sergent Anghel Alina Giorgiana - Brigada Mul ti -na ţională şi Ionuţ Slcas Zincă - CSA Steaua Bucureşti.Atât la feminin, cât şi la masculin, sportivii participă lacâte trei probe: distanţă lungă, distanţă medie şi ştafetă.Lo tul de orientare reprezentativ al Armatei României estecon dus de către locotenent-colonel Luigi Udrea şi antre-nat de către doamna profesor Victoria Buzoianu, de la Co -le giul Na ţional Militar „Dimitrie­Cantemir”­din Breaza.

Triatlon Căliţi pe terenul de instrucţie şi mai apoi pregătiţi în

ca drul loturilor sportive ale categoriilor de forţe, în lotulre prezentativ al Armatei României sau de către ClubulSpor tiv al Armatei „Steaua” Bucureşti, sportivii militariro mâni au obţinut performanţe de excepţie, care au ridicatde atâtea ori Drapelul Naţional şi ne-au făcut să fim mân-

dri că suntem români.Locotenent-colonelul Răzvan Ene din cadrul Statului

Ma jor al Forţelor Terestre şi fruntaşul Mihai Alin IoanCup şa, încadrat la Divizia 4 Infanterie „Gemina”, sunt ceidoi militari care vor reprezenta Armata României la Jocu-rile Mondiale Militare ale Consiliului Internaţional alSpor tului Militar din China.

Aceştia vor concura la proba de triatlon olim pic:1,5km înot, 40 km bicicleta de şosea, 10 km alergare pe as -falt.

Cu un background sportiv considerabil, 15 ani de pen-tatlon militar, locotenent-colonelul Răzvan Ene continuăsă ne demonstreze că sportul nu are vârstă.

Printre ultimele sale rezultate regăsim: Locul 2 Open Olimpic Individual, H3RO TriChallen-

ge 2019, Mamaia; Locul 1 în cadrul circuitului Halfdistance Triathlon

Se ries Events 2018; Locul 2 open la proba triatlon olimpic, Trichallenge

Ma maia 2018; Locul 3 open la proba triatlon Halfdistance, Transfier,

2018; Locul 3 la categoria 45-50 în cadrul campionatuluieu ropean de triatlon Halfdistance, Târgu-Mureş, 2019.

Fruntaşul Mihai Alin Ioan Cupşa are numai 26 de anişi promite să calce pe urmele colegului de echipă şi chiarsă-l depăşească. Rezultatele sale ne confirmă acest lucru:

Locul 1 la categoria de vârstă 25-29 ani şi Locul 3 lage neral, H3RO TriChallenge 2019, Mamaia;

Locul 6 newcomer, Campionatul Internaţional de Pen-tatlon Militar, Austria, 2019;

Locul 1, OPEN categoria Agegroup, CampionatulMon dial Winter triatlon, Braşov, 2018;

Locul 20, Campionatul European Crosstriatlon, Targu-Mu reş, 2019;

Locul 2, Campionatul Naţional de Pentatlon Militar,Si biu, 2019;

Locul 2, Triatlon sprint Proactivi, Arad, 2019;Mult succes! Hai România!n

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 18 (503) din 30 septembrie 2019Pagina 8

A intrat deja în tradiţia paraşutiştilor militari ca, în fie-care an, la Centrul de perfecţionare ISR, Paraşutişti şiJTAC „General-maior Grigore Baştan” din Buzău, să sedes făşoare Exerciţiul cu Trupe în Teren şi paraşutări depre cizie, aterizări cu paraşuta rotundă şi aripă inclus în ca -drul „Memorialului general-maior Grigore Baştan”.

Evenimentul a avut loc între 16-18 septembrie a.c. în

ga r nizoana Buzău, în memoria generalului-maior GrigoreBaş tan, părintele spiritual al paraşutismului românesc,care a parcurs succesiv toate treptele ierarhiei militare dintru pele de paraşutişti.

La ediţia din acest an, au participat 13 echipe, repre-zentând structurile din Sistemul de Apărare, Ordine Pu bli -că şi Siguranţă Naţională al României şi, pentru prima da -tă, o echipă a batalionului cu destinaţie specială „FUL-GER” din Republica Moldova.

Festivitatea de pre-miere s-a desfăşurat înPia ţa Daciei din Buzăuîn prezenţa participanţi-lor la competiţie, a orga-nizatorilor, a re pre zen -tan ţilor autorităţilor lo -ca le şi a mai multor per-sonalităţi din domeniulpa raşutismului, fiindde cernate premii, diplo-me, medalii, iar coman-dantului Diviziei 2 In -fan terie „Getica”, gene-ral-ma ior GheorghiţăVlad i-a revenit onoareade a înmâna, cupa trans -mi sibilă echipei situatepe locul 1 - lotul U.M.2000 Buzău.

Podiumul a fostcom pletat de câştigăto-rii de anul trecut de la U.M. 01983 Bacău, iar locul al trei-lea a fost ocupat de către echipa U.M. 01847 Buzău.

La eveniment au participat şi elevi din cadrul Colegiu-lui Naţional Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza carepe data de 17sep tembrie auefec tuat o vizităde informare laco mandamentulDi viziei 2 Infan-terie „Getica”.

În tâmpinaţ ide comandantulDi viziei 2 Infan-terie „Getica”,ge ne ra l -ma io rGheor ghiţă Vlad,

ele vii s-au dovedit a fi receptivi la tradiţiile de luptă alema rii unităţi, aflând despre zbuciumata epopee pe careînain taşii noştri au scris-o cu litere de aur în cartea de isto-rie a neamului, dar şi despre misiunile actuale pe care Di -vi zia 2 Infanterie „Getica” le desfăşoară în ţară şi în tea-

trele de operaţii alături de partenerii dinNATO.

Totodată, comandantul diviziei a pre -zen tat elevilor şi oferta educaţională ac tu -a lă şi paşii de urmat, încurajându-i pe ti -ne rii cantemirişti să îşi urmeze visurile înca riera militară şi i-a îndemnat să urmezeexem plul liderilor Armatei României carepro vin de la colegiile militare cu tradiţie.

Maistru-militar principal Iulian CADULENCU

Foto: Maistru-militar­clasa­I­Cătălin­MĂRCULESCU

F e s t i v i t a t e a d e p r e m i e r e F e s t i v i t a t e a d e p r e m i e r e

Jocurile Mondiale Militare Jocurile Mondiale Militare