GEOPARCUL INUTUL BUZULUIDIRECII DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMIC

CENTRUL GEOMEDIA UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

mknb ohg v

GEOPARCUL INUTUL BUZULUIDIRECII DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICPROPUNERI

CENTRUL GEOMEDIA UNIVERSITATEA DIN BUCURETI 2007

Contractul nr 97 / 21.12.2007 Consultan de specialitate pentru creare a unui geoparc in Judeul Buzau

RAPORT FINAL

Proiect iniiat i coordonat de Consiliul Judeean Buzu Coordonator proiect Laurenia-Livia Conda

IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR DIRECII DE DEZVOLTARE SOCIAL I ECONOMIC PENTRU GEOPARCUL INUTUL BUZULUI DIRECIILE DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE Diagnoza teritoriului Evaluarea potenialului turistic Propunere pentru CARTA Geoparcului MATERIALE GRAFICE PENTRU PREZENTRI PUBLICE FIE PENTRU 10 IDEI DE PROIECTE Propuneri pentru crearea unor structuri asociative

Reprezentaii instituiilor partenere in proiect Eugen Marius Constantinescu Direcia Cultur, Culte i Patrimoniu Cultural Naional Prof dr. Doina Ciobanu Muzeul Judeean Buzu Prof. Mihai Mncu Colegiul Naional BP Hadeu Hlihor Mihai Uniunea Artitilor Plastici Negoi Paul Inspectoratul colar Buzu Feraru Ioana APM Buzu Sorin Burlacu Biblioteca Judeean Buzu Primarii comunelor: Beceni, Berca, Breti, Bozioru, Bisoca, Coli, Cneti, Cozieni, Odile, Chiliile, Loptari, Mnzleti, Sruleti, Scoroasa, Valea Salciei, Vintil Vod Lector Alexandru Andranu Universitatea din Bucureti Dorel Ruti Muzeul Naional de Istorie Natural Grigore Antipa Dr Antoneta Seghedi Muzeul Naional de Geologie Cosmin Manolache Muzeul ranului Romn

Autor ALEXANDRU ANDRANU La realizarea materialelor au contribuit Dorel Ruti, Ioana Daia, Dana Alexandrescu, Gabriela Leonida, Claudia Bltoiu, Laurenia Livia Conda, Andra Andrei, Gheorghe Petcu, Mihai Mncu, Cristian Ciobanu Concepie grac & design - Alexandru Andranu Graca - Alexandru Andranu Foto - Alexandru Andranu, Mihai Mncu Ioana Daia, Gabriela Leonida, Mircea Mitrofan Antonela Neacu GEOMEDIA, 2007

CONTEXTUL INTERNAIONAL

OBIECTIVELE STUDIULUICrearea Geoparcului inutul Buzului a fost iniiat i este coordonat de Consiliului Judeean Buzu. Geoparcul este un instrument ce poate asigura conservarea, promovarea i valoricarea elementelor naturale deosebite din zona Buzu (Vulcanii noroioi, sarea de la Meledic, chihlimbarul), valorile de patrimoniu cultural i istoric, pentru susinerea dezvoltrii sociale i economice a comunelor. Obiectul studiului l-a constituit realizarea unei diagnoze a teritoriului i identicarea elementelor optime necesare crerii geoparcului, conform prevederilor naionale i internaionale. Domeniile majore de analiz au fost urmatoarele: Stadiul de conservare i valoricare actuala a siturilor naturale, culturale i istorice: Situatia social-economica, proiectele derulate i obiectivele de dezvoltare din zona; Identicarea elementelor suport pentru realizarea i functionarea geoparcului; Cerinta din punct de vedere cultural-istoric, natural i functional a teritoriului. Studiile interdisciplinare, documentarile, intlnirile publice, dezbaterile, consultariile cu reprezentantii administratiilor locale, ale institutiilor partenere i ai altor institutii i nu in ultimul rind cu locuitori din zona, au permis selectarea, din cele 38 de localitati avute in vedere initial, a 16 localitati. Pentru acest teritoriu s-a propus, denumirea Tinutul Buzaului, ca un prim pas in campania de promovare, in ansamblu, a tuturor comunelor i o prima etapa in realizarea unei imagini ce va valoricata ulterior ca destinatie turistica.

REZULTATELE OBINUTE Realizarea Documentatiei necesare crerii geoparcului; Identicarea direciilor de dezvoltare ce corespund cel mai bine situaiei existente Propunerea unei Carte teritoriale pentru inutul Buzului, ca instrument politic i administrativ de susinere a dezvoltrii socio-economice pe termen lung; Identicarea a 10 teme de proiecte pentru a susine direciile de dezvoltare identicate; Realizarea unui model de statut pentru Asociatia de Dezvoltare Intercomunitar, Organizarea materialelor suport pentru sesiuni de formare i prezentari publice Realizarea unor materiale suport pentru o campanie de imagine i comunicare: site web, expozitii i evenimente nationale, un poster de prezentare, oi baza de date i imagini. Rezultatele studiului au fost prezentate public. n perioada 22 septembrie 27 octombrie, 2007 este organizat o expoziie comun la Muzeul Grigore Antipa, Muzeul ranului Romn, Muzeul de Geologie i Muzeul Judeean Buzu. Dincolo de cadrul acestui studiu i de solicitrile beneciarului, Universitatea Bucureti, Muzeul Grigore Antipa, Muzeul ranului Romn, Muzeul Geologic, Universitatea de Agronomie Secia de Arhitectur Peisager, au potenialul i deschiderea pentru a continua cooperarea in proiecte ce vizeaz dezvoltarea geoparcului.

APLICAREA REZULTATELORAnaliza obiectivelor de dezvoltare a diferitelor instituii judeene i locale ct i in urma consultrii opiniilor locuitorilor din zon, a rezultat interesul pentru implicarea in activiti de conservare a valorilor de patrimoniu din teritoriul studiat i preocuparea pentru gasirea unor soluii pe termen lung de dezvoltare durabila. Toate politicile i programele de nanare consider dezvoltarea durabil ca baz pentru orice iniiativ sau proiect de nanare. Accesul la fonduri dar mai ales asigurarea unei direcii corecte pentru evoluiile viitoare ale unui teritoriu trebuie s integreze regulile dezvoltrii durabile in toate planurile i activitile proiectate. Dezvoltarea durabil se bazeaz pe formarea unui comportament etic ce integreaz problemele sociale, economice i de mediu. Planurile care au la baz aceast abordare trebuie s asigure o buna funcionare a economiei locale, fr marginalizri sau excluderi ale unor categorii de persoane, localiti sau purttori de interese. Geoparcul este, prin deniie, un instrument ce poate asigura dezvoltarea durabil a comunitilor din teritoriul su. Pentru o buna funcionare a geoparcului este nevoie s e dezbtut, completat i adoptat Carta Geoparcului. Carta este att un instrument politic, prin faptul c trebuie supus unui proces de dezbatere public ct i un cadru strategic, n ea ind cuprinse, intr-un cadru unitar, toate direciile de dezvoltare sectoriale ale comunelor partenere. Pe baza ei pot realizate planuri locale i proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Pentru a util, Carta trebuie s raspund la cteva probleme: s asigure creterea calitii vieii din localitile din teritoriul geoparcului, in condiiile unei utilizri judicioase a resurselor locale, mai ales a resurselor pentru ecoturism (conservarea, orei, msuri de conservare a peisajului, prezena activitilor rurale, calitatea produselor locale); s respecte reglementrile privind regimul ariilor protejate, msuri privind refacerea habitatelor, pstrarea echilibrelor ecosistemelor locale i regionale; sa nu depind de factorul politic, astfel inct schimbrile politice s nu scad dinamica social necesara aplicrii cartei i s se evite conictele sau dezechilibrele; Toate informaiile i analizele pentru zona inutului Buzului indic turismul drept activitate motor pentru dezvoltarea local. Pentru a identica forma cea mai bun de turism este nevoie de realizarea unui studiu de fezabilitate general, pentru teritoriul celor 16 comune. In paralel, pentru susinerea direciilor de dezvoltare identicate este necesar parcurgerea urmtoarelor etape: realizarea unei Asociaii de Dezvoltare Intercomunitar, crearea unor parteneriate locale, corelarea acestui studiu cu cel realizat de Grupul de Aciune Local (GAL Plaiurile Slnicului), pentru teritoriul LEADER, geoparcul ind centrul de greutate i motorul derulrii proiectelor identicate in cadrul axelor LEADER.

CONCEPTE I METODOLOGIEPentru a practic, planul strategic (Carta) pe care il propunem s-a bazat pe o analiz a viziunii i proiectelor propuse de administraiile locale i de ctre alte instituii din zona geoparcului. n el sunt corelate diversele direcii identicate pentru a crea un cadru propice aplicrii de proiecte comune, evitnd suprapunerile sau dezvoltarea unor proiecte cu principii i rezultate contrare. Conceptele avute in vedere pe pacursul derulrii studiului i sintezei rezultatelor au fost: conceptul de geoparc, principiile de ecoturism, principiile strategice ale dezvoltrii comunitare, abordarea participativ.

GEOPARCULGeoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric i cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse intr-un numr de situri de importan stiinic, educaional sau estetic, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamntului sau pentru anumite evenimente sau procese geologice. Un geoparc are limite bine denite, o suprafa sucient de mare i o strategie de dezvoltare teritorial in folosul comunitilor locale, a cror existen este bazat pe valoricarea resurselor naturale i culturale, pe principiul dezvoltrii durabile. Geoparcurile sunt zone cu aezri umane astfel gestionate nct s constituie modele de dezvoltare a comunitilor n armonie cu mediul natural. Geoparcul are o structura de administrare proprie care, in parteneriate locale i naionale, asigur conservarea patrimoniului natural i cultural i propune metode noi de protecie, educaie, cooperare, in scopul dezvoltarii socio-economice, mbuntirii condiiilor de via din mediul rural i intririi identitii locale. Managementul unui geoparc se realizeaz in conformitate cu strategia de dezvoltare teritorial identicat i n conformitate cu recomandrile UNESCO i Cartei Reelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum i pentru valoricarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinelor de consum ale populaiilor locale, n cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim difereniat de protecie, de conservare i de valoricare a resurselor, dup cum urmeaz: 1. Zone strict protejate, avnd regimul de protecie i conservare al rezervaiilor tiinice; 2. Zone tampon, cu rol de protecie a zonelor strict protejate i n care sunt admise activiti limitate de valoricare a resurselor disponibile, n conformitate cu autorizaiile date de administraia geoparcului; 3. Zone de dezvoltare durabil, valoricabile economic prin practici tradiionale sau noi, ecologic admise, n limitele capacitii de regenerare a resurselor. Toate acestea se vor realiza prin Planul de Management al geoparcului, ce va intocmit in etapa ulterioar creri geoparcului. Focul Viu

Cadrul legal de creere i funcionare a unui geoparcIn conformitate cu prevederile legale existente, privind tipurile de arii protejate din Romnia, geoparcul este recunoscut ca arie protejat distinct. Scopul lui il constituie protecia i conservarea unor zone de interaciune a activitilor umane cu natura, zone cu numeroase elemente geologice, geomorfologice i de biodiversitate. Aceste zone au i o valoare peisagistic i cultural datorat interaciunii continue cu populaia local. In aceeai categorie sunt incluse i cele doua geoparcuri deja existente in Romania: Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului, i Geoparcul Platoul Mehedini. Principalele acte normative la care se va face referin in procesul de constituire sunt: Decretul 187/1990 de acceptare a Conveniei privind protecia patrimoniului mondial, cultural i natural; Legea nr.58/1994 pentru raticarea Conveniei privind diversitatea biologic; Legea nr. 13/1993 pentru raticarea Conveniei privind conservarea vieii slbatice i a habitatelor naturale din Europa; Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naional - Seciunea a III-a, zone protejate; Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a orei i faunei slbatice; HG nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i parcurilor naturale i ninarea administraiilor acestora; Legea nr. 451/2002 pentru raticarea Conveniei europene a peisajului; Ordinul nr. 552/2003 privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor naionale i a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitii de conservare a diversitii biologice; HG 2151 /30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone; Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de ncredinare a administrrii i de atribuire n custodie a ariilor naturale protejate, care abrog Ordinul nr. 850/2003; Legea nr. 215/2001 republicat, a administraiei publice locale; Ordonanta de Urgen nr 57 din 30.07.2007 ultimul act normativ privind regimul ariilor protejate ce cuprinde, pentru prima dat, referiri concrete la geoparc i modul de constituire i funcionare a unui geoparc in Romnia. Prezentul studiu este realizat conform acestei prevederi.Geoparcul Haeg, expoziie de promovare cultural - turistic

Geoparcul Haeg, expoziie dedicat biodiversitii

Punctul de vinzare din Geoparcul de la Digne, Frana

Centrul de vizitare din Geoparcul Lesvos, Grecia

Turism in geoparcul Vulkaneifel, Germania

Prevederile internaionale privind constituirea i funcionarea unui geoparcGeoparcul reprezint un concept lansat i susinut de Reeaua European a Geoparcurilor, in parteneriat cu UNESCO. UNESCO a lansat in anul 2004 iniiativa crrii Reelei Globale a Geoparcurilor. Recunoaterea internaional a funcionrii unui geoparc i acceptarea lui in aceste structuri se face in acord cu reglementarile stabilite de UNESCO i de Carta Reelei Europene a Geoparcurilor. Avantajele unui geoparc, membru in reelele internaionale, sunt: Susinerea cooperrii in domeniul conservrii patrimoniului natural i cultural i dezvoltrii geotiinelor; Asigurarea dezvoltrii a noi tipuri de calicri i crearea de noi locuri de munc; Parteneriate in programele de educaie i promovare; Dezvoltarea pachetelor de geoturism i turism cultural; Crearea de obiecte artistice sau de consum inspirate de geologie sau natur; Parteneriate calicate pentru proiecte inovative in domeniul conservrii naturii, educaiei, dezvoltrii socio-economice din zonele rurale (LEADER, INTERREG).

Etapele necesare pentru realizarea unui geoparcGeoparcul este un instrument de intrire a identitii locale i de dezvoltare durabil a unei subregiuni, din zonele rurale. Se preteaz dezvoltrii in zonele unde exist geodiversitate, biodiversitate i diversitate cultural, zone care nu au alte resurse de dezvoltare sau sunt ameninate cu pierderea identitii. In vederea constituirii i asigurrii unei bune administrri a unui geoparc, in acord cu prevederile internaionale, trebuiesc parcurse urmmtoarele etape: La nivel naional 1. Realizarea unei documentri detaliate privind patrimoniul natural i cultural, identicarea siturilor de interes pentru conservare, educaie i turism, evaluarea situaiei socialeconomice, identicarea partenerilor din zon i a surselor de nanare; 2. Denirea teritoriului i a limitelor, astfel inct s corespund unui spaiu relativ coerent din punct de vedere natural, cultural i administrativ. Este foarte practic utilizarea limitelor administrative ale comunelor pentru limitele geoparcului. 3. Realizarea unei strategii de dezvoltare durabil pentru teritoriul geoparcului i a unui regulament pentru derularea activitilor prevzute; 4. Realizarea unui parteneriat local capabil s aplice strategia Siglele Reelei Europene propus i s conaneze activitile i echipa de administrare. i a Reelei UNESCO a Geoparcurilor Echipa de administrare poate juca i rolul unui Grup de dezvoltare local; 5. Avizarea documentaiei de ctre consiliile locale, consiliul/ consiliile judetene, Agenia de Protecia Mediului; 6. Scrisoare de intiinare adresat Biroului Naional UNESCO; 7. Avizul tiinic al Academiei Romne; 8. Obinerea statutului de arie protejat.

La nivel internaionalPentru a deveni membru in Reeaua European a Geoparcurilor i in Reeaua Global (UNESCO) a Geoparcurilor, un geoparc sau un alt tip de arie protejat, este supus unei evluri de ctre reprezentani ai celor doua organisme, in baza unei documentaii i a unei cereri adresate Celulei de coordonare a Reelei Europene (Celula este organizat in cadrul Rezervaiei Geologice Haute Provence - Frana). Statutul de membru este reevaluat la ecare trei ani i, pe baza rezultatelor, se decide continuarea statutului de membru, reevaluarea sau excluderea din reele. Dosarul de candidatur cuprinde urmtoarele date; Elementele de identitate ale geoparcului - Locaia, suprafaa, elementele geograce,sociale; - Prezentarea unitii de administrare; - Anexe grace, hri, fotograi, bibliograe; - Denirea regiunii geograce; - Prezentarea siturilor protejate i a siturilor de interes turistic i educaional; - Elementele de presiune asupra teritoriului; - Planul de management al siturilor; - Prezentarea reelei de situri de interes din geoparc Produse locale nantate din (geologice i non-geologice); fonduri LEADER. Geoparcul Argumentarea cererii pentru a deveni membru in reea Haute Provence, Franta - Descrierea elementelor de geologie; - Analiza potenialului de dezvoltare a geoturismului / ecoturismului; - Descrierea activitilor de geoturism i geoeducaie din geoparc; - Politica de conservare a patrimoniului natural i cultural i modul de administrare. Descrierea general a situaiei economice din zon - Strategia de dezvoltare durabil aplicat i activitile de geoturism prevzute; - Prezentarea instituiilor ce au drept scop geoconservarea; - Politicile de protecie i dezvoltare economic durabil a patrimoniului geologic; - Planurile de aciune prezente i viitoare. - Argumentarea interesului de a deveni membru in reele. Informaii generale referitoare la teritoriul geoparcului - Descrierea principalelor structuri responsabile pentru politicile de dezvoltare durabil din teritoriu i tipurilor de activiti economice existente i tendinele lor; - Modul cum va organizat protecia; - Statutul actual de protecie: - Facilitile: muzee, situri trasee de vizitare; - Faciliti planicate a dezvoltate. In teritoriul geoparcurilor este interzis comercializarea fosilelor, a mineralelor, sau orilor de min i se incurajeaz realizarea i comercializarea mulajelor de fosile. Geoparcul reprezint un brand de calitate recunoscut internaional i agreat de UNESCO.Centrul de vizitare din Rezervaia Geologic Haute Provence, realizat din fonduri LEADER

PRINCIPII DE ECOTURISMTurismul este activitatea optim ce poate asigura dezvoltarea socio-economic in geoparcul inutul Buzului. O dezvoltare agresiv i neechilibrat ar putea distruge valorile naturale i culturale ale zonei i ar putea genera dezechilibre intre localiti. In plus, activitile de turism clasic nu beneciaz, in zon, de o infrastructur adecvat. In consecin forma cea mai ecient este cea de turism de descoperire: ecoturismul, geoturismul, agroturismul, turismul rural sunt forme specice, axate pe activiti specice sau pe anumite particulariti ale zonei. Ecoturismul se adreseaz unui grup int ce tie s respecte valorile locale i care poate contribui la promovarea ei. Turitii ce practic acest gen sunt dispui s plteasc preuri mai mari pentru serviciile oferite, dac oferta este echitabil i serviciile de calitate. Ecoturismul ar putea denit ca o activitate de cltorie ctre regiuni / zone unde cadrul natural este bine conservat, exist o diversitate cultural bine pastrat iar utilizarea durabil a acestora asigur un standard de via decent pentru locuitori. Chiar dac este denit uor diferit, funcie de diversele organisme sau regiuni, ecoturismul cuprinde, conform criteriilor elaborate de Asociaia Romn de Ecoturism, opt principii generale: Principiul focalizrii pe zone naturale. Ecoturistul petrece multe din activiti in natur, folosindu-se de cracteristicile geomorfologice, geologice, biologice, culturale i spirituale. In consecin, tur-operatorii vor cuta zonele ce imbin patrimoniul natural i cultural. Viitorul geoparc inutul Buzului ofer un cadru natural i cultural foarte bun, dar lipsete infrastructura. de promovare i desfurare a activitilor turistice. Principiul interpretrii produsului ecoturistic. Interpretarea reprezint modalitatea prin care se ofer turitilor / comunitii locale informaii i experiente legate de potenialul zonei, de valorile ei naturale i culturale, astfel inct s determine o lrgire a nivelului de cunoatere i apreciere din partea acestora. Principiul durabilitii din perspectiva protejrii mediului natural. Toate activitile ecoturistice sunt menite s ofere cele mai bune practici de turism i planicare din punctul de vedere al conservrii naturii i dezvoltrii durabile. Activitile de turism trebuie s aib un impact minim asupra naturii. Principiul contribuiei la conservare. Presupune participarea opertaorilor de turism, a proprietarilor de pensiuni, restaurante din zona protejat, care beneciaz de promovare, prin activitile administraiei ariei protejate, s contribuie activ la conservarea i managementul patrimoniului local. Exemplu: oferirea unui ajutor nanciar, pentru reabilitarea zonelor naturale, colectarea deeurilor, proiecte de promovare; Principiul contribuiei constructive la dezvoltarea comunitilor locale. O parte din beneciile din ecoturism trebuie s se indrepte spre comunitile locale, mai ales prin cumprarea de bunuri, produse i servicii locale in activitile de turism; Principiul sensibilitii fa de cultura i tradiiile locale. Activitile trebuie sa reduc impctul negativ asupra acestor valori, s contribuie la promovare, conservare, revigorare; Principiul gradului de satisfacere a turitilor. Participanii la aceast form de turism sunt persone cu pregtire medie sau superioar, ce au cltorit frecvent in alte zone i care aleg o destinaie pentru a-i descoperi parfumul local i produsele specice. Experiena oferit trebuie s satisfac ateptrile sau s le depaeasc; Principiul marketingului corect. Prezentarea produsului trebuie s corespund realitii. Marketingul ofer clienilor informaii complete i responsabile care conduc la creterea respectului pentru valorile unei zone.

DEZVOLTARE COMUNITARDisfunctionaliti in derularea proiectelor de dezvoltare comunitarAnaliza proiectelor comunitare derulate, mai ales in zonele Haeg i Rucr Dmbovicioara, precum i studiile de caz din alte regiuni, permite identicarea unor surse majore i frecvente de disfuncionaliti avnd sursa la nivelul comunitilor locale sau la nivelul comunicrii intre partenerii din comunitate i partenerii externi. O astfel de analiz este necesar intruct proiectele ce vor derulate pentru geoparc vor avea ambele tipuri de parteneri i vor deseori proiecte iniiate din exteriorul comunitii. Surse de disfuncionalitate existente la nivelul comunitii A. Pasivitatea partenerilor locali. In proiectele derulate in parteneriat cu organizaii locale, coli sau administraii locale, in care iniiatorii sunt din afara comunitii, ramne foarte frecvent una de tip pasiv, grupurile vizate (meteri locali, grupuri etnice, agricultori, peofesori, elevi) ind mai mult spectatoare i percep proiectele drept aciuni caritabile sau prea complicate pentru comunitate; B. Lipsa de sprijin din partea autoritilor este un caz ce apare in anumite proiecte In cazul geoparcului autoritile sunt direct interesate dar apare un alt tip de disfuncionalitate: prin abordare geoprcul propune un plan / startegiie / viziune de dezvoltare iar autoritile, chiar daca particip la elaborarea acestor planuri, nu respect direciile stabilite. Sunt obinuite ca strategiile s e bune doar pentru dosare i raportri; C. Conictul de interese apare in cazurile divizrii comunitii in grupuri adverse pe principul: decit s citige i cellalt mai bine s pierdem cu toii. Poate apare in cadrul proiectelor de susinere a unor iniiative private: meteuguri tradiionale, pensiuni, crearea de consorii locale pentru desfacerea produselor, reabilitarea unor instituii sau construcia de faciliti in unul din satele comunei. Surse de disfuncionalitate la nivelul celor ce propun, iniiaz proiectele A. Pasivitatea ofertei tipul/ideea de proiect nu este creativ i stimulativ pentru comunitatea local. Sunt frecvente cazurile de proeicte copiate din alte zone sau alte ri fr a adaptate specicului i resurselor locale; B. Alegerea intmpltoare a populaiilor int soluiile propuse prin proiecte nu sunt precedate de o identicare a problemelor reale i de o prioritizare a lor; C. Lipsa unor diagnoze sau studii de fezabilitate-prefezabilitate anterioare proiectelor. Surse de disfuncionalitate existente la nivelul comunicrii A. Transmiterea informaiei slaba circulaie a informaiei este sursa major a multor disfuncionaliti. Datorat, mai ales in mediul rural, lipsei mijloacelor moderne de informare (internet, cablu) dar i lipsei deprinderilor de a comunica prin intermediul internetului (de a realiza pagini web, baze de date, buletine on-line, de a asigura transparena procesului decizional etc.). Se coreleaz i cu lipsa deprinderilor de a transparentiza deciziile locale, bugetele, lipsa interesului i obinuiei locuitorilor de a participa la dezbaterile publice; B. Nesesizarea informaiilor relevante pentru dezvoltare. In comunicare exist mai multe etape ce trebuiesc parcurse: informarea, contientizrea, participarea, implicarea activ ind doar cteva dintre ele, in procesul indelungat ce trebuie parcurs de locuitori

i de cei interesai, de la simpla luare la cunotin pn la participarea efectiv i formarea unor deprinderi comunitare. Etapele cer timp i un mecanism continuu de transmitere a informaiei de ctre persoane competente, pe baza unei strategii de comunicare; C. Tipul informaiei este una din cauzele necomunicrii, faptul ca informaia aleas a difuzat este foarte relevant pentru cei din proiect dar nerelevant, nu face parte din preocuprile receptorului, e c este autoritate local, instituie sau simplu locuitor. Aceasta se poate datora nu numai coninutului informaiei, dar mai ales terminologiei, ind din ce in ce mai evident apariia unei terminologii europene ce seamn cu un nou limbaj de lemn,e datorit suprautilizrii anumitor termeni, e datorit neinelegerii substanei termenilor i incercrilor de a ii traduce intr-un limbaj comun sau specic. Este problema umanizrii mecanismelor de comunicare a termenilor europeni; D. Parteneriatul principiul conanrii, cointeresrii, realizarea de parteneriate de form, crearea de structuri neguvernamentale intre parteneri care nu corespund unor strategii, nu au intotdeauna efectul scontat i sunt doar subterfugii birocratice prin care se pclete nanatorul. Abordarea dezvoltrii comunitare Pe baza observaiilor i comentariilor de mai sus pot formulate o serie de principii strategice care pot sta la baza iniierii unor proiecte in teritoriul comunelor din geoparc. Cele mai importante sunt: A. Principiul descentralizrii trebuie sa stea la baza oricrui proiect sau aciune comunitar ce reclam o gestiune a problemelor la nivel local, a problemelor proprii i gsirea unor surse de nanare i a unor soluii locale. Este o tendin ce se accentueaz in ultimul timp la nivelul administraiilor locale, mai ales pentru cele ce au identicat surse proprii, au parteneriate locale, au o strategie de dezvoltare sau planuri de dezvoltare local in care a fost realizata o ierarhizare a problemelor i identicate sursele de nanare B. Dezvoltarea antreprenoriatului social i punerea accentului pe dezvoltarea social in raport cu dezvoltarea economic. Geoparcul propune o strategie de dezvoltare social, miznd pe identicarea competenelor, realizarea de parteneriate, cointeresarea unor persoane i instituii, crearea unui cadru atractiv pentru nanri. Este motivul pentru care limitele geoparcului se suprapun limitelor administrative ale comunelor, se propune realizarea acelei carte de dezvoltare local, se propune crearea unor structuri asociative locale i identicarea unor direcii de dezvoltare prioritare (axe). In fapt, fr o strategie social nu poate exista o dezvoltare economic real; C. Identicarea zonelor optime din teritoriu. Este principiul ce a stat la baza propunerilor de dezvoltare turistic. Zonele cele mai atractive vor susinute s-i dezvolte infrastructura astfel inct s devin poli de atractivitate pentru turitii din afar i pentru concentrarea proiectelor de atragere a resurselor nanciare. In timp, polii identicai (Berca, Bozioru, Coli, Mnzleti) vor genera devoltare i in zonele adiacente; D. Principiul Fierariei lui Iocan se bazez pe identicarea i implicarea real a unor lideri informali locali capabili s transmit mesajele, s creeze dezbateri ad-hoc i s corijeze i s reorienteze anumite activiti ale proiectelor; E. Principiul promovarii active presupune realizarea unor elemente de identitate vizual, a unei strategii de promovare, identicarea unor produse simbol. In acest fel se realizeaz o sensibilizare a nanatorilor, a evaluatorilor de proiecte, crearea unei opinii favorabile i de simpatie pentru teritoriul in cauz i a unor noi parteneri.

ABORDAREA PARTICIPATIVAceast abordare a constat in oferirea diverilor actori implicai posibilitatea de a participa, in msura timpului avut la dispoziie, la fazele de diagnoz i analiz. In acest fel propunerile sunt in concordan cu iniiativele locale, ii responsabilizeaz pe cei ce doresc s se implice, faciliteaz schimburile de idei i informaii, creaz premisele unei autodezvoltri. Un element important in identicarea nevoilor locale l-a constituit organizarea unor intlniri i dezbateri cu Agenii de Dezvoltare Local i cu reprezentanii Grupului de Aciune Local (GAL) pentru teritoriul LEADER Plaiurile Slanicului. GAL-ul este format din comunele: Berca, Scoroasa, Cozieni, Cneti, Chiliile, Prscov, Odile, Bozioru, Breti, Beceni, Loptari, Vintil Vod, Sruleti, Cernteti, Bisoca, Mnzleti Valea Salciei, Buda, Mrcineni, Spoca, Vadu Paii, Sgeata. Teritoriul geoaparcului poate constitui centrul de greutate i motorul dezvoltrii acestui viitor teritoriu LEADER. Agenii de Dezvoltare Local Aceast noua poziie in administraia local a fost creat ca urmare a unor proiecte de succes derulate in regiunea vest i apoi in zona Vlcea. Dei exist reglementri care precizeaz rolul lor in activitile de dezvoltare ale comunitilor, ocupaia nu se regsete in COR, iar posturile lor, la nivelul comunelor, este destul de ambiguu, ceea ce genereaz nesiguran i diferite grade de subordonare politic. Agenii de dezvoltare local reprezint un element cheie pentru promovarea la nivel local a elementelor cuprinse in planurile strategice elaborate, de corelare a aciunilor diferitelor administraii, de participare la elaborarea i aplicarea unor proiecte locale. Pentru o mai buna denire a statutului lor propunem crearea unui GRUP DE DEZVOLTARE, creat in jurul Asociaiei de Dezvoltare Intercomunitar i administraiei geoparcului. (pentru introducerea in COR , a funciei de agent de dezvoltare local este nevoie de iniiativa reprezentanilor locali efectuat pe cale administrativ, iniiativ materializat printr-un inscris ce va depus la Minsiterul Administraiei i Internelor. Inscrisul va avea ca obiect crearea funciei de agent de dezvoltare locala i evideniarea necesitii cuprinderii acesteia in COR. n acest inscris se va denii i din ce va consta activitatea unui agent de dezvoltare local. Ociile juridice, din cadrul administraiilor locale vor juca rolul primordial n acest demers. Din discuiile purtate cu agenii de dezvoltare local a rezultat o list de sarcini de serviciu ce nu sunt concretizate intr-o a postului. Rolul lor variaz de la consiliere pentru primar, la persoane insrcinate cu scrierea proiectelor, sau la persoane ce trebuie s e la curent cu problemele discutate in edinele de consiliu local. Alii, i-au denit singuri atribuiile i anume acelea de a realiza o inventariere a resurselor locale i de a crea o baz de date

pentru proiecte. Dei au un rol cheie in dezvoltarea comunitar i atragerea de fonduri, ind verigi de legatura intre ceteni i administraie, doar 5 din 20 au participat la realizarea unui proiect pe infrastructur i doar 2 din 20 la un proiect cultural educaional. n acest caz, poate s-ar impune angajarea pe astfel de funcii a unor persoane cu anumite studii i care s aiba legatur cu ideea de dezvoltare local/comunitar, iar aceste persoane, odat angajate, la o anumit perioad de timp, s participe la schimburi de experien in domeniul lor, in ar i de ce nu i in afara rii cu reprezentani de pe aceeai functie din rile ce fac parte din spaiul comunitar. Problemele de la nivelul comunelor Principalele probleme identicate de agenii de dezvoltare in comunitile din care ei provin, au fost sistematizate mai jos, dup cum urmeaza: 1. Lipsa unei educaii civice, locuitorii nu ind obinuii s participe la procesul de luare a deciziilor, nu asist la edinele Consiliului local dei au dreptul, nu solicit informaii privind modul de cheltuire a sursele bugetului local; 2. Curricula colar nu este adaptat la nevoile locale. Copiii nu nva despre locurile lor, despre problemele lor. In Curricula la Decizia colii nu sunt cursuri adaptate zonei; 3. Serviciile locale sunt defectuoase: transportul, colectarea deeurilor, sistemul de sntate, lipsa unui serviciu de urgen pentru localitile izolate; 4. Sistemul de comunicare i informare are lacune de organizare i derulare intre primrie i ceteni, intre consilieri i ceteni, intre departamentele instituiilor judeene i primrii. Majoritatea satelor nu au acces la internet, sistemul de telefonie nu acoper toat zona; 5. Infrastructura de alimentare cu ap i transport (drumurile judeene i comunale), alimentarea cu gaz, canalizarea) constituie una din problemele cele mai grave, invocat de toi cei consultai; 6. Lipsa formrii, informrii i expertizei in urmtoarele domenii: turism, scriere de proiecte, practici agricole. Toate aceste disfuncionaliti, sau mcar o parte din ele, ar putea rezolvate i prin crearea/legiferarea postului de agent de dezvoltare local i care, prin a postului, s aib prevazute obligaii bine analizate, printre care informarea, comunicarea, la nivel local. Cteva dintre soluiile identicate Msurile ce pot intreprinse i tipurile de proiecte propuse, in cadrul intlnirilor cu agenii de dezvoltare au fost integrate in prezentul studiu. Printre cele mai importante domenii de actiune au fost menionate urmatoarele: - Realizarea unei reele de informare la nivel judeean; - Realizarea unui sistem de colectare i valoricare a plantelor medicinale; - Cursuri pentru cresctorii de animale privind reglementrile Uniunii Europene. Cursuri pentru turism, ghizi, proprietari de pensiuni, funcionari de la primrie; - Realizarea unui serviciu de voluntariat la nivel teritorial; - Iniierea unor proiecte pilot privind ecientizarea energetic i energiile alternative; - Revigorarea unor activiti tradiionale: olritul la Mnzleti, esturi, lucru in lemn; - Refacerea unor obiective cultural istorice (Capela de la Vintil Vod); - Realizarea unui sistem de trasee de vizitare, campare, informare; - Editarea unor ghiduri locale de gastronomie, tradiii, turism cultural.

TERITORIUL GEOPARCULUI

POZIIA GEOPARCULUIPentru a avea o viziune ct mai apropiat de realitate asupra teritoriului geoparcului au fost folosite patru tipuri de surse: - Fiele de comun completate de administraiile locale; - Fiele de comun completate de membri echipei, pe baza interviurilor i documentrii in teren; - Datele statistice din diferite documente ociale (Anuarul statistic, PUG-uri, Sinteze); - Sesiunile de formare i informare cu reprezentanii instituiilor judeene i Agenii de dezvoltare local. Rezultatele pariale au fost supuse dezbaterilor, in timpul intlnirilor Grupului de lucru i in sesiunile de formare pentru scriere de proiecte. Aceste consultri, organizate in cadrul studiului au permis o mai bun conturare a nevoilor i o ierarhizare a prioritilor in realizarea geoparcului i a unei strategii de turism durabil. Teritoriul geoparcului, schiat in harta de mai jos, este situat in Regiunea 2, Sud-Est, in partea de N a judeului Buzu. Din punct de vedere geograc se a in zona de curbur a Carpailor Orientali, la intersecia drumurilor istorice ce leag Muntenia, Transilvania i Moldova. Geoparcul cuprinde comunele: Beceni, Berca, Bozioru, Bisoca, Breti, Chiliile. Cnesti, Coli, Cozieni, Loptari, Mnzleti, Odile, Scoroasa, Sruleti, Valea Salciei, Vintil Vod. Insumat, rezult pentru geoparc are o suprafa de 92609 ha si o populaie de 43615 locuitori.Poziionarea geoparcului in Regiunea de dezvoltare 2 Sud

ELEMENTELE NATURALEIn cea mai mare parte a sa, geoparcul este situat n unitatea Subcarpailor, subdiviziunea Subcarpailor Curburii, mai exact n zona central a acestora numit Subcarpaii Buzului, dup numele arterei hidrograce principale. Pe o arie mai restrins, in partea nord-estica este o zon de contact cu Munii Buzului. Zona geoparcului este strabtut de trei vi tributare Buzului: Valea Slnicului, cu localitile Beceni, Vintil Vod, Mnzleti, Loptari, Srulet i Bisoca, Valea Srelului, cu localitile: Berca, Scoroasa, Cneti i Chiliile i Valea Blnesei, cu localitile Cozieni, Bozioru, Breti, Odile. Comuna Coli este situata pe Valea Colilor, Valea Aluniului i Valea Muscelului aueni ai Buzului. Comuna Valea Salciei este situat pe valea Clnulu,auent al Rmnicului, acesta la rndul, lui auent al rului Buzu.

GEODIVERSITATEAZona este foarte cunoscut pentru Vulcanii noroioi, chihlimbarul de la Coli, sarea de la Meledic, Focul Viu, izvoarele de petrol, relieful spectaculos cu ziduri ale uriailor sau coli de piatr, pentru peterile in sare, alunecrile de teren i, nu in ultimul rnd, pentru peisajele domoale i izvoarele srate. Nu trebuie s i specialist pentru a putea admira spectacolul oferit de natur. Aceste fenomene fac parte din geodiversitatea teritoriului i constituie o mare bogie a zonei. Ele vor punctul forte in activitile de promovare, de educaie, cercetare i de dezvoltare a turismului i in construcia infrastructurii necesare: centre de vizitare, puncte de informare, locuri de popas, poteci de descoperire, pensiuni, puncte de vnzare, centre de inchiriere echipamente i altele. Geodiversitatea reprezint totalitatea elementelor geologice i geomorfologice dintr-o zon: rocile i istoria formrii lor, resturile fosile, elementele structurale (falii, cutele sinclinale i anticlinale), resursele minerale, miscarile tectonice (puse in eviden prin care rocile au fost deformate), relieful i solurile rezultate din interaciunea elementelor petrograce, structurale, erozionale i biologice. Teritoriul geoparcului are o structur geologic extrem de complex, spectaculoas att pentru specialiti ct i pentru nespecialiti. Rocile sedimentare intlnite la suprafa acoper o istorie ce incepe acum mai bine de 70 de milioane de ani i sunt o calauz foarte bun pentru evoluia lanului carpatic. Punctele cele mai importante in jurul crora se propune dezvoltarea activitilor geoparcului, inclusiv infrastructura de turism, sunt trecute in harta de mai jos. In urmatoarea etap este nevoie de identicarea unor noi puncte pentru a acoperi teritoriile tuturor comunelor si, in paralel, realizarea unor documentaii i materiale de promovare i informare, pentru turiti, elevii din coli, locuitorii din zon.

Izvor de petrol, satul Pcuri Grunju (tufuri dacitice), Mnzleti

Insecte in chihlimbar, Coli Peter n sare, Meledic

Punctele de interes geologic propuse pentru amenajare turistic. 1 - Beceni, 2,3 - Vintil Vod, 4,5,6 - Mnzleti, 7 - Loptari, 8 - Berca, 9 - Scoroasa, 10 - Cneti, 11 - Coli, 12 - Cozieni, 13 - Bozioru, 14 - Bisoca

BIODIVERSITATEAAdevratul naturalist este fascinat in egal msur de toate vieuitoarele, indiferent dac sunt frumoase sau urte folositoare sau duntoare. Totui, ce ar interesant in inutul Buzului? Rspunsul nu este uor de dat, indc numrul de subiecte este surprinztor de mare: grduraria, colilia, uturii i, bineineles, scorpionul, ar doar cteva exemple.

Partea nordic i nord-estic a teritoriului se a in zona pdurilor montane, de fag i molid, in timp ce in zona central-sudic, in arealul vulcanilor, exist elemente de tip stepic precum colilia dintre ierburi i popndul dintre animale. Cea mai mare parte a teritoriului este ins un mozaic haotic de petice de pdure, tuuri, pajiti i terenuri arabile, rezultat al activitii omului, aa cum se observ din harta alaturat. Rmiele de pdure matur, sau fneele in care exist sute de specii de plante la hectar, sunt ecare in parte zone de refugiu pentru or i faun, ecare reprezentnd o posibil arie de interes pentru conservare i de atracie pentru turismul specializat sau pentru specialiti. Ele constituie in acelai timp elemente importante in atragerea de fonduri europene pentru refacere, conservare, compensaii, continuarea unor practici agricole tradiionale.

Lycaena dispar

Euscorpiu carpathicus

Harta utilizrii terenurilor in geoparc (realizat CCMESI)

DIVERSITATEA CULTURALSpaiu aat la interferena dintre trei provincii, inutul Buzului are cte ceva din toate dar, in acelai timp, i propria identitate, datorat predominrii spaiului rural, aezrii satelor in lungul vilor, existenei unor puternice i vechi centre religioase i monahale, existenei unor ctune izolate unde vechile tradiii au fost mult timp transmise din generaie in generaie. Diversitatea cultural se poate observa in portul tradiional, zona Bisoca ind bine cunoscut i in alte elemente precum: arhitectur tradiional, calendarul srbtorilor de peste an i calendarul trgurilor, obiceiurile de natere, nunt, moarte, reetele tradiionale, rnduiala vieii rurale, legendele i povetile despre comori i boieri, crucile de hotar, fntnile, troiele i istorisirile despre puterile supranaturale ale unor locuri. Toponimele si hidronimele sunt cea mai puternic dovad a legaturii pe care oamenii locului o au cu resursele pmntului sau cu lumea animalelor i plantelor. Nume precum Slnic, Srel, Cneti, Pcuri, Nucu, Coli sunt doar cteva exemple. Diversitatea cultural, completat de godiversitate i biodiversitate reprezint baza dezvoltrii socio-economice a geoparcului. Dezvoltarea eco / agro / geo-turismului, revigorarea activitilor tradiionale (prelucrarea lemnului, esturi, olrit), stoparea migraiei, imbuntirea calitii vieii au la baz pstrarea i valorizarea acestor tradiii. Intrirea identitii locale este cheia i soluia pentru atragerea locuitorilor in proiecte, in dezvoltarea iniiativelor locale, in crearea de IMM-uri, in formarea de asociaii i parteneriate. Inventarierea preliminar ne-a permis identicarea elementelor de patrimoniu cultural local, a persoanelor resurs, a activitilor tradiionale, a punctelor muzeale existente, a monograilor i publicaiilor dedicate zonei, toate constituind o baz pentru evluari viitoare. Direciile de dezvoltare identicate, att pentru geoparc ct i pentru teritoriul LEADER, integreaz elementele de geodiversitate, biodiversitate i diversitate cultural.

Muzeul colar din Vintil Vod Cas din Vintil Vodi

Biserica Gvanu

Activiti tradiionale Chilie - zona Fiici

VIAA SOCIAL - ECONOMICZona geoparcului este o zon rural, cu o tendin de imbtrnire a populaiei i de migrare, mai ales in strintate. Locuitori celor 16 comune sunt distribuii inegal, comuna Berca ind, de departe, cea mai numeroas i cu ponderea economic cea mai mare. Principalele surse de venituri provin, in ordinea importanei, din: agricultur, creterea animalelor, prelucrarea lemnului, industrie, comer i activiti de turism. Excepie face comuna Berca unde peste 2900 locuitori lucreaz in industrie, mai ales exctractiv. In hrile i diagramele de mai jos sunt sintetizate datele statistice, informaiile obinute din documentare, din ele de comun completate de primrii, din paginile web ale localitilor i din diferite publicaii i monograi. Uneori datele obinute nu concordp intre diferitele surse, motiv pentru care au un anumit grad de aproximaie.

Distribuia populaiei in localitile geoparcului

Structura activitilor economice in geoparc

Infrastructura de transport

Distribuia societilor comerciale in geoparc

Punctele de interes turistic i infrastructura de turism din teritoriul geoparcului

CARTA GEOPARCULUI

ANALIZA SWOT PENTRU CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC

Datele prezentate anterior reprezinta o sinteza a informaiilor publice cuprinse in diverse tipuri de documente, completate cu opiniile locuitorilor intervievai, opiniile diverilor purttori de interese, ale agenilor de dezvoltare local, punctele de vedere ale reprezentanilor instituiilor partenere din jude. Analiza detaliat a contextului social-economic, a resurselor, potenialului de dezvoltare i potenialilor parteneri ai geoparcului au permis efectuarea unei analize SWOT. Puncte tari Agricultura, turismul i activitile conexe sunt privite att de locuitori ct i de administraia local drept principalele direcii de dezvoltare; Omogenitatea teritoriului. Nu exist mari discrepane intre diferitele localiti ale geoparcului. Cu excepia comunei Berca unde predomin industria extractiv, in toate celelalte agricultura are ponderea cea mai mare; Diversitatea natural este privit ca o potenial resurs exploatabila durabil; Marea majoritate a localitilor au aceleai tip de probleme: alimentarea cu ap, drumurile, deeurile, comunicaiile. Aceasta permite elaborarea unor planuri de aciune care s benecieze de cointeresarea majoritii; Cetatenii si administratiile au identicat problemele majore si propun solutii viabile; Exist un potenial uman pentru activitile de turism corelat cu agricultura; Existena unui GAL i demararea realizrii documentaiei pentru crearea unui teritoriu LEADER in anul 2008. Puncte slabe Lipsa unei viziuni pe termen lung. Majoritatea proiectelor, existente, sunt proiecte de infrastructur rutier i de alimentare cu ap; Lipsa de formare i de exerciiu in realizarea unor planuri de dezvoltare; Lipsa parteneriatelor in cadrul aceleiai comuniti sau intre comune pentru rezolvarea unor nevoi comune, cu excepia Grupului de Aciune Local, iniiat in vederea crerii unui teritoriu LEADER; Lipsa participrii civice. Exist doar cteva organizaii neguvernamentale in toat zona; Turismul este vzut ca un panaceu dar nu exist proiecte concrete in domeniu; Lipsa unor proiecte de anvergur; Lipsa unei campanii de informare / promovare / comunicare; Ameninri Izolarea zonei in cadrul regiunii / la nivel naional; Pierderea ansei de a accede la fonduri comunitare Depopularea zonei i pierderea valorilor locale; Oportuniti Existena fondurilor europene Propunerea unui proiect de strategie la nivel judeean (Proiect PHARE) Existena interesului de colaborare din partea partenerilor Propunerea unor proiecte de infrastructur, deeuri, alimentri cu ap, la nivel regional Strategia este in concordan cu planurile naionale de dezvoltare din turism, educaie etc.

ANALIZA PRINCIPALELOR RESURSE PENTRU TURISM DIN TERITORIUL GEOPARCULUI Resursele zonei pentru turism Zona este rural, cu o concentrare a locuirii mai ales in lungul vilor, cu raporturi foarte diferite de utilizare a terenurilor intre comunele componente, aa cum reiese din datele prezentate, i cu multe resurse turistice insucient exploatate. Elementele de atracie natural sunt reprezentate de Vulcanii noroioi, complexul de la Meledic, Focul Viu (Loptari), Zona Lacurile (Bisoca), siturile SCI (Natura 2000) propuse pentru zona Bisoca Mnzleti, Meledic, Vulcanii noroioi, Lunca Buzului, diverse forme erozionale (Tronul lui Negru Vod), lacurile, chihlimbarul de la Coli, fenomenele geologice ce apar in zona Vintil Vod, Coli, Bozioru. Biodiversitatea este i ea foarte divers, zona ind situat la conuena dintre trei zone biogeograce: stepic, alpin i continental. Cu excepia Vulcanilor noroioi nici unul dintre situri nu are marcaje, puncte de informare, pliante. Singurele informaii putnd obinute din pagini web, de la autoriti i de la localnici. Evenimentele specice sunt legate mai ales de trguri i festivaluri: Pe plaiuri bisocene (Bisoca), Trgul de Sfnta Marie (Cozieni), Trgul de Ziua Crucii (Vintil Vod), trgurile sptmnale din lungul vii Slnicului. Patrimoniul cultural i istoric este inegal repartizat. Dei urmele de locuire sunt frecvent semnalate nu exist situri arheologice amenajate. Cele mai importante situri culturale protejate sunt mnstirile (Rteti, Gvanu, Poiana Mrului) i cele aproximativ 30 de chilii, locuine rupestre i biserici din zona Aluni Nucu. Lista complet a siturilor de patrimoniu cultural protejate, la nivel judeean, este prezentat n anexe. Serviciile de informare i documentare sunt oferite de monograile publicate de Consiliul Judeean, Muzeul Judeean, monograile ctorva comune i siturile web de turism, majoritatea create i intreinute de amatori. Nu exist panouri de semnalizare, puncte de informare, pliante specice. Infrastructura de cazare cuprinde aproximativ 50 de locuri i trei tabere sau internate colare in toata zona. Infrastructura rutier i cile de acces: accesul este asigurat pe calea ferat Buzu Ptrlagele i rutier de DN 10 (Brasov Buzu Rmnicu Srat) care strabate la sud o mic poriune din teritoriu. Din aceasta, in lungul vilor Slnicului, Blneasa, Srel se desprind drumuri judeene i comunale. Majoritatea au poriuni greu practicabile din cauza alunecrilor de teren i inundaiilor. Marea densitate de drumuri comunale sau forestiere poate un element pozitiv pentru turismul de promenad i descoperire. Nu exist ghizi ociali pentru teritoriu, activiti de orientare i ghidaj pentru anumite grupuri de turiti ind asigurate de proprietarii unor pensiuni sau cluburi (Coli, Blejani) i parial de custodele de la Vulcanii noroioi. Serviciile nanciare precum bnci, birouri de schimb sunt disponibile in orae (Buzu, Patrlagele). Spaiile sau serviciile de recreere sunt foarte puine. In afara siturilor menionate i a Muzeului de la Coli nu exist alte faciliti. Exist excursii organizate ce apeleaz la ghizi locali dar toate sunt din exterior sau sunt oferite de unii proprietari de pensiuni. Spaiile de campare sumar amenajate sunt in zonele Meledic, Bisoca, Berca.

ANALIZA SWOT PENTRU SECTORUL TURISMPuncte tari Potenialul foarte mare oferit de patrimoniul natural i cultural pentru ecoturism; Lipsa polurii sau distrugerilor datorate activitilor umane. Cu excepia anumitor zone precum Loptari (unde sunt 30 de gatere) i Bisoca unde este un puternic impact negativ al exploatrilor forestiere; Existena unei agriculturi tradiionale; Buna poziionare geograc: la intersecia rutelor de comunicare intre Muntenia, Moldova, Transilvania; Viaa rural relativ nealterat; Existena unei reele de drumuri comunale i forestiere cu un mare potenial pentru dezvoltarea drumeiei, cicloturismului i turismului ecvestru, turismului de descoperire, turismului de aventur; Deschiderea administriei judeene i a administraiilor locale pentru realizarea unor proiecte de turism; Potenialul pe care il are zona pentru a creat un geoparc. Puncte slabe Inexistena unui sistem coerent de informare i promovare a zonei; Lipsa informaiilor pentru a se putea realiza un studiu de pia: numr de vizitatori, interesul localnicilor pentru turism, prolul vizitatorilor etc; Accesul dicil in teritoriu; Lipsa unei infrastructuri de cazare, restauraie, ghidaj; Sezon turistic limitat la 4 - 6 luni; Lipsa unor nanri la nivel local pentru iniierea unor proiecte pilot; Lipsa unei strategii de dezvoltare turistic, in condiiile in care majoritatea celor chestionai vd turismul ca cea mai bun soluie de dezvoltare; Slaba ofert de produse locale agricole; Slaba ofert de preparate culinare locale in zon, lipsa unui Ghid al reetelor tradiionale; Lipsa de incredere i iniiativ in iniierea de proiecte bazate pe utilizarea produselor locale; Lipsa unei diagnoze teritoriale - ca baz pentru aplicarea de proiecte nanabile din fondurile Produse comercializate la structurale.festivalurile din zona

Oportuniti Dezvoltarea interesului pentru turismul rural / ecoturism; Existena unor mari oportuniti de nanare prin fondurile europene; Patrimoniul cultural i natural poate pus in valoare, existena unor activiti tradiionale bine pstrate: reete locale, produse curate, lucuitorii ataai valorilor locale; Memoria unei viei tradiionale este inc prezent; Poziionare bun in Regiunea 2 Sud pentru dezvoltarea unor circuite turistice majore: litoral, delt, zona Vrancea - Mcin: Conexiunile cu Reeaua European i UNESCO a geoparcurilor.

Ameninri Tergiversarea formrii de structuri asociative i lipsa de corelare, la nivel local, regional a diverselor programe / proiecte; Apariia unor conicte intre grupuri cu interese diferite: asociaii de vntoare, promotori ai ecoturismului; Alte zone similare din regiune pot atrage mai rapid fondurile i pot deveni destinaii privilegiate in detrimentul zonei geoparcului; Incapacitatea celor interesai de a reaciona intr-un timp scurt pentru realizarea unei strategii care s asigure cadrul de aplicare a proiectelor identicate.

Zi de trg la Vintil Vod

Zona rezervaiei de la Bisoca

Lacul Odile Odile

PONDEREA TURISMULUI IN ECONOMIILE LOCALE I INFRASTRUCTURA DE TURISM EXISTENTA IN GEOPARCComuna Beceni Ponderea diferitelor ramuri de ctivitate in economia local - Agricultura este activitatea dominanta: cultivarea pamantului, pomicultura, cresterea animalelor. - Industria reprezinta 10% contsand din activitati de croitorie , carmangerie, morarit si panicatie; -Activitatile comerciale sunt reprezentate o retea de magazine din care 90% desfac produse alimentare, restul de 10% produse nealimentare -Turismul nu are un aport semnicativ - Industria reprezinta 70% din economia locala: exploatarea petrolului si gazelor naturale, prlucrarea materialelor de constructie (caramida) , prelucrarea carnii si a produselor animaliere, productia de sticlarie si confectii metalice. Brand local: - Agricultura are un aport de 16% la economia locala - Activitatile comerciale au un aport de 10% la economia comunei (32 de magazine, din care 80% comercializeaza poduse alimentare si 20% produse si bunuri de larg consum, numeroase baruri si discoteci. -Turismul furnizeaza 4% din veniturile comunei. - Agricultura are pondere cea mai insemnata: crestera animalelor (bovine si ovine) si pasuni si fanete precum si livezi de pomi fructiferi, paduri. - Prelucrarea lemnului, mobilierului mic si a elementelor de tamplarie pentru constructii - Activitatile comerciale sunt reprezentate de 20 de magazine care vand produse alimentare - Turismul nu are un aport semnicativ. - Crestera animalelor si pomicultura reprezinta 85% din venitul localnicilor; -In comuna functioneaza 5 societati cu capital privat si 3 persoane zice care sunt autorizate sa desfasore activitati economice - Reteaua comerciala este putin dezvoltata, formata din din 9 magazine, comrcializand in proportie de 60% produse alimentare si 40% produse nealimentare; - Turismul nu are un aport semnicativ. - Agricultura reprezinta 75% din econmia comunei - Industria reprezinta 10% din venitul economic al comunei. Principalele ocupatii industriale: extractia petrolului precum si exploatarea si prelucrarea lemnului; - Comertul detin o pondere de 10% din veniturile comunei. In comuna functioneaza 18 unitati private care comercializeaza in principal, produse alimentare. - In comuna functioneaza in total 24 de societati cu capital privat si 14 persoanr zice autorizate sa desfasoare activitati economice. - Turismul nu are un aport semnicativ. Infrastructura turistica / elemente de atractie importante Nu exista infrastructura turistica Punctele de atractie sunt preyentte in sa de comuna

Berca

Doua pensiuni agroturistice cu o capacitate de 30 de locuri; Principala atractie o constituie Rezervatia Vulcanilor Noroiosi de la Paclele-Berca Rezervatia este luata in custodie. Exista marcaje si un punct de informare / mic punct comercial Carnatii de Plescoi. Muzeu amenajat la Manastirea Ratesti. Internatul scolii Spatii de campare (corturi) si casute la ... Marcaje rudimentare Principala sursa d einformare paginile web; Complexul de asezari rupestre; Fostele bai de la Fisici; Marcaje rudimentare; Principala sursa d einformare paginile web Pensiunea turistica nu este deschisa ocial. Nesemnicativa

Bisoca

Bozioru

Braiesti

Canesti

- Agricultura principala ramura cu o pondere de 70% din economia comunei. Se cultiva porumb, grau si oarea-soarelui. Crestera animalelor, ovine, porcine, bovine. - Industria reprezinta 25% din economia locala si se bazeaza pe extractia petrolului si a gazelor naturale, exploatarea si prelucrarea lemnului; - Comertul detine 5% din economia locala, Functioneaza 10 magazine care comercializeaza, produse alientare, in prncipal. - Turismul nu are un aport semnicativ. - Agricultura este principala ramura economica. Aportul este de 95% din venitul local. Cultura cerealelor, a plantelor furajere, cresterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi (pruni si meri) - Industria este aproape inexistenta la nivelul comunei - Comertul are o ponedre de 5% din venitul local. In comuna functioneaza 4 magaine. - Turismul nu are un aport semnicativ. - Agricultura este principala ramura economica locala cu o pondere de 90%. Se cultiva porumb, griu, orea soarelui; - Industria cuprinde doare 3% din populatie; - Comertul si turismul nu au fost cuanticate dar veniturile sunt sub 10% din economia locala.

Nesemnicativa

Chiliile

Lacul Mociaru. Nu exista amenajari sau marcaje

Colti

Muzeul Chihlimbarului din Colti. Nu sut puse in valoare toate exponatele (colectia de etnograe, colectiile de roci / fosile Marcajele sunt rudimentare; Complexul rupestru de la Alunis 6 km O pensiune Turistica ( de 10 locur) Nesemnicativa

Cozieni

- Agricultura este principala ocupatie a localnicilor cu o pondere de 80 % din economia locala - Comertul detine 20% din economia locala, exista 11 magazine particulare si 6 persoane zice autorizate sa desfasoare activitati comerciale. - Industria este slab reprezentata, exista doar o moara de faina si uruiala; - Turismul nu are un aport semnicativ. - Agricultura este activitatea de baza a localniicilor si in special cresterea animalelor - Industria este reprezentata de exploatarea si prelucrarea primara a lemnului (30 de gatere); - Reteaua comerciala este formata din 42 de magazine care desfac produse alimentare , precum si produse nealimentare. -Turismul are o pondere foarte mica - Agricultura este principala ramura a economiei comunei reprezentind 80% din venitul comunei. -Industria aduce un aport de 5% din venitul local. - Comertul reprezinta 6% din venitul comunei. -Turismul reprzinta 3% din venitul local -Agricultura detine o pondere de 95% din venitul local - Industria este slab reprezentata . - Comertul furnizeaza 5% din venitul local. - Turismul nu are un aport semnicativ.

Lopatari

Punctul major de atractie Focul Viu nu este amenajat, nu sunt marcaje, nu este clar reglementat accesul in zona de interes. Mueu scolar. Nu are program de vizitare. Functioneaza o pensiune de 2 margarete.

Manzalesti

Odaile

Nesemnicativa

Sarulesti

- Agricultura reprezinta 96% din venitul local - Industriea are un aport scazut. - Comertul reprezinta 2% din venituri. Exista 10 magazine care vand produse alimentare. - Turismul nu are un aport semnicativ. - Agricultura reprezinta 68% din venitul comunei si este bazata pe zootehnie si pomicultura - Industria reprezinta 10% din venitul comunei bazata pe extractia de petrol si gaze. Comertul este slab reprezentat. Exista 5 magazine; - Turismul nu are un aport semnicativ. - Agricultura este principala activitate economica cu o pondere de 79% din venitul local - Industria reprezinta 5% din venitul local - Comertul are o pondere de 20% din economia comunei. Exista 23 de magazine private. - Turismul are un aport mic la economia locala . - Agricultura reprezentata prin cresterea animalelor si cultivarea pamantului, pomicultura. - Industria consta din existenta unui Centru de colectare si prelucrare a laptelui - Turismul nu are un aport semnicativ. Agricultura: pondere intre 75% si 95%, cu exceptia comunei Berca unde este 16% Industria: pondere de maxim 10%, cu exceptia comunei Berca unde este 70% Comertul: 5 20% Turismul: 0 4%

Nesemnicativa

Scortoasa

Vulcanii noroiosi

Vintila Voda

Exista o singura pensiune agrotristica de 2 margarete cu 7 camere.

Valea Salciei

Obiective turistice : Zidul Uriasilor. Exista un trasu turistic marcat ce trece prin comuna si leaga valea Buzaului de Bisoca, Nu exista spatii de cazare. Cinci puncte naturale cu o promovare semnicativa: Vulcanii noroiosi, Complexul Meledic, Facul Viu, Zona Lacurile, Colti, Locuirile rupestre. Aproximativ 50 de locuri de cazare. Doua muzee cu programe de vizitare si un muzeu scolr.

Total Populatie Suprafata

COMPARATIE INTRE PROBLEMELE IDENTIFICATE SI OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE EXISTENTEComuna Beceni Problemele identicate Administratie si interviuri Nu au ap curent n comun. Slnicul sap n drumul judetean Deeuri aruncate n ru. Nu se colecteaz organizat gunoiul de pe sate. Tinerii, dei atrai s fac liceul aici n loc s plece la Buzu sau n alte orae, pleac pe antiere n Bucureti Lipsa locurilor de munca si a scolilor. E o singura scoala ce are si clase de liceu si de scoala primara - clase 1-12 in satul Berca; Fabrica Cristal Arting Super a fost inchisa. Reducerea activitatii de la Schela Berca; Animalele un mai pot hranite, lipsa resurse. Cojani - apa potabila curenta, gaze si nici scoala; IViforata si Baceni si Valea Nucului - apa curenta si gaze. O parte din gospodariile din Tatarligu nu au apa si nici gaze; In Paclele drumul este prost Problema drumurilor ntre sate Clase simultane din cauza numrului mic de elevi; Populaie mbtrnit se depopuleaz satele Deeurile, Lipsa conectrii la internet Starea drumurilor din comun, Alunecrile de teren, transportul ctre i dinspre alte localiti. Iluminatul public doar n dou sate din opt, Bisoca i Plei Alimentarea cu ap, Pdurea Gvanu (pini) apare menionat ca ind arie protejat, dar a fost retrocedat i tiat,; Clasele de liceu pot s e anulate lips de elevi. Autorizarea colilor din satele mrginae; Migraia, preponderent n Italia. Obiective de dezvoltare (propuneri ale administratiiilor) Dezvoltarea sectorului de confectii; Extinderea capacitatii de prelucrare a produselor animalelor, inclusiv diversicarea produselor; Procesrea fructelor. Obiective de dezvoltare (din interviuri) Cursuri de turism rural in liceu si elevii sa devina promotori in turismul rural Uscatorie de fructe la nivel mai mare Un targ cu specic Caiac-canoe pe raurile de apa sarata, Ciclism, motocilism pe poteci de deal, Deltaplanorism Festival de lm pentru elevii de liceu. Turism ecologic, Sal de spectacole si un stadion. Inintarea centre de prelucrare a carni si laptelui; Inintarea unor societati de constructii civile; Inintarea unor societati tamplarie metalica; Crearea unor unitati pentru exploatarea si prelucrarea lemnului; Unitate de fabricare a rachiului de fructe.

Berca

Devoltarea turismului Extinderea reelei de ap i canalizare Modernizare staiei de epurare existente si dou staii noi Depozite ecologice de gunoi Spatiu pentru tirguri Repararea drumurilor de acces catre satele componente Zona de recreere in Berca Facilitati pentru agroturism Muzeu / Teatru Constituirea unor centre de colectare a laptelui, lana, piei; Exploatarea lemnului; Rcientizarea sectorului zootehnic Inintarea de microferme specializate pe cresterea animalelor; Extinderea suprafetelor de pomi fructieri; Sectie de prelucrare a produselor animaliere; Bichetarea rumegusului; Prelucrarea fructelor. Inintarea de pensiuni

Bozioru

Bisoca

Turism trasee n ntregul complex de aezri rupestre, plimbri pe cai Reabilitarea bazei de tratament de la Fiici Reninarea distileriei, Creterea animalelor Valoricare plante medicinale Pescuit n zona Lacurile Plimbri ctre diferitele obiective Ciclism, sporturi offroad Practicarea escaladei (faleze de gresie) i a boulderingului (grupri de bolovani)

Breti

Cneti

Chiliile

Refacerea drumului Breti-Pinu nu a putut recepionat Drumurile reprezint un obstacol important pentru dezvoltare; Captarea de ap de la Oale pn n Breti a fost dezafectata si oamenii au rmas fr apa (desi era mirositoare i foarte dur) Tinerii pleac n alte pri deoarece nu sunt locuri de munc. Lumea se ocup n zon de creterea animalelor (oierit), dar mult mai puini dect pe vremuri; Pn la Buzu nu exist nici un punct de prelucrarea laptelui. Drumurile intracomunale; drumul uchea - Odile a fost reabilitat, dar a suferit deja o ruptur; celelalte sate sunt prost conectate la centrul de comun Alimentarea cu ap s-a fcut la Cneti, uchea, Valea Verzei; la Negoina nu toate uliele au ap de la reea; funcioneaz dup un program dimineaa i seara; la Pcuri au ap de la fntn (snt vreo 20 de familii) Dei eava de gaze trece prin comun, nu exist alimentare cu gaze Lipsa locurilor de munc; Lipsa internetului Comuna sufer de depopulare i de lipsa locurilor de munc i a infrastructurii. Drumul judeean are poriuni dicile. Legtura cu Loptariul se face mai ales peste deal, dar exist i un drum reabilitat; Dei exist un dispensar stesc cu cteva paturi (ns fr ap curent), medic este doar n comuna alturat. Autobuzele i microbuzele circul bine vara, ns iarna se ntmpl s nu poat ajunge pn aici. Alunecrile de teren care mai distrug gospodrii. Drumurile proaste; alimentarea cu ap defectuoasa n Muscelu nu e pnz freatic, ci doar izvoare de munte care seac atunci cnd e secet. Populaia mbtrnit, plecarea tineretului.

Inintarea unei societati de transport Mici ateliere (frizerie, cismarie, tamplarie) Cabinete medicale specializate; Sectie de prelucrarea fructelor de padure; Balastiere care sa valorice pietrisul si nisipul; Farmacii cu prol uman, vetrinar, tosanitar;

Modernizare drumuri comunale Aduciune ap n satele comunei Construcia unei coli noi Dezvoltarea micii industrii

Sectii de prelucrare a produselor animaliere; Sectii de prelucrare a fructelor de padure; Exploatarea izvoarelor minerale. Reimpadurirea suprafetelor defrisate; Extinerea suprafetelor cu pomi fructiferi. Farmacie cu prol uman, veterinar, tosanitar;

Turism satul Pcuri, izvoarele sulfuroase, legtur cu Valea Srelului prin Odile Creterea animalelor, ninarea unui centru de achiziii, constituirea unei reele de distribuie a produselor Pomicultura

Industrializarea fructelor Uscatoare de fructe; Exploatarea si prelucrarea lemnului; Industrializarea produselor de origine animala. Extinderea suprafetelor cultivate cu pomi Farmacie cu prol uman, veterinar, tosanitar

Comuna poate reprezenta un bun punct de legtur ntre vi, datorit trecerilor spre Valea Slnicului. n ciuda existenei Lacului Mocearu, turismul nu este deloc dezvoltat, lipsete infrastructura de orice fel. Se poate practica un turism cu carele cu boi, eventual cu caii.

Coli

Reabilitarea cladirii muzeului Chihlimbarului; Reabilitarea scolii

Comun ce poate legat de Bozioru i de acolo de Loptari i Gura Teghii Trasee turistice n muni, la biserici

Cozieni

Loptari

Mnzleti

Apa potabila. In general, ecare gospodarie are fantana in curte, dar de cele mai multe ori apa un este potabila; Lipsa locurilor de munca. In general, lumea munceste la Parscov la taiat padurea sau la fabrica de sticla din Satuc; Cu 12 ani n urm era o fabrica de marmelada in satul Trestia, o uscatorie de fructe, dar acum s-au inchis. Drumurile intracomunale Alimentarea cu ap exista o retea de ap potabil dor in zona strazii principale, n rest, alimentarea cu ap se face de la fntn sau prin captarea unui izvor; Lipsa locurilor de munc Accesul la informaii informarea se face prin TV i radio. Lipsesc posturile legale de radio n localitate sau pe Valea Slnicului. Internet nu exist dect la coala din satul Loptari; Marcarea obiectivelor turistice - Focul viu este greu de gsit; Problema depozitarii gunoiului; Poluarea produs de multiplele gatere i ateliere de prelucrare a lemnului care nu respecta prevederilor legate de distana fa de cursul de ap i de depozitarea/transportul deeurilor. Principalele probleme apar n urma distanei relativ mare fa de centrele urbane

Ateliere frizerie, coafura, croitorie, tamplarie; Societati de transport in comun pe ruta Buzau Cabinete medicale specializate; Centre de exploatare a materialelor de constructie; Unitate de comercializare a bunurilor de larg consum. Ecentizarea sectorului zotehnic. Inintarea unui centru de achizitionare, animale si produse animaliere (lapte, lana) Extinderea suprafetelor de livezi si exploatarea acestora in sistem intensiv; Brichetarea rumegusului. Dezvoltarea agroturismului

Oamenii au pmnt n zona de cmpie, n comuna Padina si ar putea exploatat mai ecient. Exist dou asociaii n comun care se ocup de exploatarea acestor zone.

Posibil agroturism Pescuit exist i o pstrvrie Creterea animalelor, ninarea unui centru de achiziii, constituirea unei reele de distribuie a produselor, pomicultura Brichetarea rumeguului. In prezent, principala resurs economic este lemnul, ar posibil dezvoltarea industriei de prelucrare Formaiile de dansuri populare din satele Luncile Loptari i Plotina, grup vocal Revigorarea cinematografului de var din satul Loptari (ecranul a rmas, dar nu mai este folosit)

Instalatie pentru brichetarea rumegusului; Reactivarea atelierelor de ceramica ; Imbutelierea apelor minerale din zona; Dezvoltarea agro turismului Atelier de frizerie, tamplarie, croitorie. Inintrea unei farmacii cu caracter uman, vetrinar, to-sanitar

Turismul, amenajarea zonei Meledic Refacerea ruinelor de la Meledic in scop turistic Marcarea punctelor de intere Extindere reea alimentare cu ap potabil Reabilitare drumuri Pod peste Slnic la Apostari Realizarea canalizrii Ecologizarea comunei Camin cultural

Odile

Apa, exist puine fntni. Se aduce ap potabil cu butoaie sau bidoane de la 500-600m. Drumurile sunt proaste. Prin proiect SAPARD s-a reabilitat, n 2004, drumul Lacu uchea (comuna Cneti) 4 km. Clase simultane la scoala si slaba dotare cu echipamente; Dasclii sunt i ei puini; Sediul cminului cultural este n sala de edine a fostului CAP

Sarulesti

Drumurile, alimentarea cu apa

Inintarea unei sectii de prelucrarea legumelor si fructelor si a unei distilarii Inintarea unor plantatii de pomi fructiferi; Inintarea unei farmacii cu specic uman, veterinar si to-sanitar Turism

Alimentare cu ap Refacere infrastructur Turism

Scoroasa

Valea Salciei

Vintil Vod

Drumurile sunt nentreinute i se prezint ntr-o stare avansat de degradare ntrerupnd accesul normal n comun Alimentarea cu ap se face nc n unele gospodrii din fntni. Exist cazuri cnd fntnile au fost ptrunse de un strat de petrol afectndu-se astfel potabilitatea apei Reducerea locurilor de munc, mai les in petrol Deeurile groapa de gunoi este lng albia rului. pentru leurile animalelor exist puu sec, o groap de ciment unde se duc animalele moarte, peste care se arunc var, motorin i se d foc. Frecvente alunecri de teren, dezafectarea locuinelor unor locuitori ai comunei i mutarea acestora. Apa din primul strat freatic folosit de locuitori nu ntrunete condiiile de potabilitate; Principalele probleme apar n urma distanei relativ mare fa de centrele urbane mpreun cu lipsa unitilor economice mari care ar putea absorbi fora de munc. Astfel majoritatea tinerilor sunt navetiti sau ocupai n agricultur. Lipsa dotrilor edilitare de alimentare cu ap, gaze i canalizare. n acest moment se desfoar proiecte pentru ameliorarea acestei situaii.

Turism legat de pensiunea de la Vulcanii Noroioi; Exist persoane care sunt ghizi pentru turitii strini care bat zona cu piciorul Creterea animalelor exist deja asociaia cresctorilor de oi din Plopeasa i Policiori, exist o ferm particular de capre Pomicultura

Constructia de drumuri reprezinta o prioritate pentru zona.

Agricultur ecologic, datorit izolrii zonei Produse din mere poame Turism circuite nspre/din Bisoca sau Sruleti; Schema de investiii proiecte gestionare deeuri Alimentare cu ap Modernizarea infrastructurii locale i a reelei de nvmnt Alimentare cu gaze

Inintarea unei sectii de prelucrarea laptelui Centre de prelucrarea lanii; Extinderea suprafetelor cultivate cu pomi fructiferi. Mici ateliere de prelucrare primara a lemnului

CARTA DE DEZVOLTARE TERITORIAL PENTRU GEOPARCUL INUTUL BUZULUICarta este un act interinstituional de corelare a politicilor, strategiilor i planurilor de dezvoltare pentru teritoriul inutului Buzului. Carta asigur coerena politicilor de dezvoltare, in jurul unor proiecte locale. Carta este un instrument de cooperare ce are echivalene la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene. In cadrul parteneriatelor de proiecte, a cooperrilor sau aplicaiilor pentru nanri, existena ei ofer un plus de credibilitate. Caracteristicile Cartei Carta propune o abordare a dezvoltrii la nivelul unei regrupari de comune; Este nevoie sa e identicate elementele patrimoniului teritoriului si modul de valoricare a lui in comun; Coreleaz proiectele comunale de dezvoltare; Creaz o baz politic general acceptat; Asigur crearea unor mecanisme de participare a tuturor actorilor teritoriului. Principalele etape in realizarea cartei Realizarea unui plan general; Identicarea tuturor instituiilor i purttorilor de interese ce pot participa la realizarea i aplicarea cartei; Supunerea coninutului cartei la o dezbatere public i completarea cu elemente noi; Aprobarea cartei in consiliile locale; Respectarea prevederilor ei de ctre toi partenerii, prin includerea prevederilor in planurile, proiectele i aciunile locale; Pentru a asigura participarea public a celor interesai, prevederile ei trebuiesc fcute publice de ctre Consiliul Judeean, Prefectur, primriile comunelor din teritoriu. Pe baza ei se elaboreaz programele de aciune i modalitile concrete de realizare.

AXELE IDENTIFICATE AXA 1 - INUTUL BUZULUI UN TERITORIU AL SOLIDARITII SOCIALEEste nevoie de a se crea cadrul pentru realizarea unor parteneriate la nivelul teritoriului astfel inct serviciile publice s e de calitate i in sprijinul locuitorilor. Direciile de aciune identicate: 1. Incurajarea dezvoltrii unor forme asociative de tipul: Crearea unei Asociaii Intercomunale Crearea de Asociaii ale productorilor agricoli Crearea de Asociaii ale femeilor Susinerea / incurajarea crerii de Organizaii neguvernamentale pentru diverse sectoare ale vieii locale: sociale (pentru btrni, pentru cei cu resurse reduse, de voluntariat), de mediu, educaionale, culturale. 2. Dezvoltarea serviciilor publice 3. Dezvoltarea unor servicii sociale i de sntate

Msuri operaionale Crearea unei politici de susinere a vieii asociative; Susinerea crerii de locuri de munc in sectorul asociativ; Punerea in practic a unei politici de incurajare a voluntariatului. Voluntari pentru diferite sectoare ale vieii sociale: sntate, mediu, cultur; Evaluarea nevoilor locuitorilor in materie de servicii sociale; Susinerea dezvoltrii unor trguri locale i de vnzare a produselor locale; Meninerea claselor din liceele i colile profesionale orientate spre activiti practice adaptate nevoilor locale (turism, agricultur, meteuguri); Susinerea crerii unui sistem de asisten la domiciliu / reea de informare i consultan local; Dezvoltarea unei politici intercomunale pentru incurajarea dezvoltrii unei infrastructuri de sport, servicii culturale, recreere; Amenajarea unui spaiu pentru tineri, crearea de echipe colective (artistice, sportive); Incurajarea proiectelor de schimburi de tineri, a proiectelor de parteneriat educaional i cultural; Dezvoltarea unui sistem de dialog cu cetenii; Sistem informatic pentru relaia cu cetenii; Sistem de consultare i participare public.

AXA 2 TINUTUL BUZULUI - UN SPAIU AL DEZVOLTRII DURABILEDireciile de aciune 1. Integrarea agriculturii, turismului, meteugurilor i susinerea IMM-urilor Agricultura reprezint, conform datelor privind resursele economice, ocuparea i obiectivele de dezvoltare, principala activitate economic, elementul tradiional al zonei i domeniul de legatur dintre comune. Susinerea dezvoltrii agriculturii trebui corelat cu activitile de turism i dezvoltarea micilor intreprinderi (meteuguri, pensiuni, ghizi, mici intreprinderi de prelucrare a produselor locale, turoperatori, servicii locale). Direcii de aciune Meninerea i dezvoltarea structurilor agricole existente; Dezvoltarea unor suprafee cu produse ecologice; Posibilitatea crerii unor ateliere de prelucrare secundar a lemnului (provenit mai ales din zonele Loptari, Bisoca, Breti; Ajutor pentru tinerii agricultori / din proiectele de tip LEADER, FEADR; Promovarea produselor ecologice; Dezvoltarea de centre de prelucrare a diferitelor produse: carne, lapte, fructe. 2. Revigorarea, dezvoltarea micilor meteuguri Dezvoltarea micilor meteuguri i artizanatului local este legat, mai ales de prelucrarea lemnului, de esut, eventual de olrit i tmplrie; Dezvoltarea unor produse noi / inovare in artizanat, corelat cu dezvoltarea geoparcului;

Promovarea produselor i a meterilor locali. Realizarea unui catalog al produselor; Iniierea unor ateliere de artizanat de art; Amenajarea unui Centru cultural turistic in una din localitile geoparcului. 3. Dezvoltarea unui turism de calitate, legat de patrimoniul natural i cultural al zonei Strategie de dezvoltare a turismului cultural, geoturism, ecoturism, turism cultural; Identicarea unor activiti turistice corelate cu traseele existente i propunerea de noi tresee i formarea unor viitori ghizi, corelat cu dezvoltarea de mici intreprinderi; Proiecte de construcie a unei infrastructuri turistice; Campanie de promovare i de comunicare adaptat ofertei i tipurilor de turism vizate: turism cultural, ecoturism, agroturism, turism de descoperire, geo-turism; Corelarea activitilor de turism cu alte programe de dezvoltare local; Realizarea unor cabane, locuri de campare, trasee de vizitare; Organizarea de cluburi de ghizi / asociaii de ghizi; Realizarea unei infrastructuri de informare in punctele de intrare in geoparc: Berca, Valea Salciei, Beceni, Cozieni si a unor Centre de vizitare la Coli i Mnzleti; Realizarea unui centru montan / ecologic in Loptari; Realizarea unui parteneriat cu custodele Vulcanilor noroioi pentru informare reciproc / promovare / amenajarea spaiului, campare; Strategie de formare, reconversie i educatie i informare public. 4. Crearea unui cadru intercomunal de dezvoltare a IMM-urilor, de formare profesional i de creare a unor structuri asociative Organizarea de cursuri de formare spcializate i adaptate zonei; Crearea unui Centru de formare, consultan i a unui incubator de afaceri; Identicarea unor noi tipuri de produse locale; Crearea unei infrastructuri de susinere a activitilor prin informare i microcredite; Organizarea unei piee a produselor locale; Realizarea unei Reele intercomunale de informare. 5. Amenajarea i dinamizarea zonei centrale a comunelor Realizarea unor spaii de intlnire public, cu infrastructur, repere arhitecturale, progrme de via comunitar. In viitor, prin dezvoltarea turismului viaa localitilor se va anima i este nevoie de a avea un spaiu public de intlnire i activiti sociale; Identicarea unor elemente de identitate pentru centrul comunelor; Renovarea cladirilor publice; Incurajarea deschiderii de magazine, restaurante, cafenele, in zona central a satelor; 6. Politica de asigurare a unei reele de transport in zon Identicarea rutelor i a rmelor de transport; Realizarea orarelor. 7. Asigurarea calitii apei Alimentri cu ap;

Realizarea sistemelor de canalizare; Curtarea rurilor de copaci, crengi, deeuri - se pot crea locuri de munc i preveni inundaiile; Colectarea i reciclarea deeurilor.

AXA 3 - PATRIMONIUL LOCAL SUPORT PENTRU INTRIREA IDENTITII LOCALEEste elementul cheie in jurul cauia se pot concentra iniiativele locale de promovare, educaie i dezvoltare a unor produse turistice. Direciile de aciune sunt: 1. O politic de identicare, conservare i valoricare durabil a patrimoniului natural i cultural local; Inventarierea resurselor locale / realizare suport GIS pentru case, puncte de interes; Activiti comune, pentru mai multe sate, de gestiune a deeurilor; Sistem de monitorizare i avertizare a riscurilor naturale (inundaii, alunecri de teren) Realizarea unui Plan General de Urbanism pentru toate comunele din geoparc; Un sistem comun, bazat pe tehnologia informaiilor pentru informare, baze de date; 2. Patrimoniul natural i cultural resurs pentru dezvoltare i identitate teritorial Dezvoltarea Geoparcului i realizarea structurilor de management i a infrastructurii sale pot un bun suport pentru activitile de conservare i valoricare; Managementul Siturilor Natura 2000; Realizarea Planulului de management al geoparcului; Crearea unei reelea pentru conservarea naturii; Dezvoltarea geoturismului, ecoutrismului. 3. Patrimoniul arhitectural i cultural element de identitate Identicare i elaborare planuri de valoricare; Realizare baz de date cu tipurile practicile arhitecturale; Realizarea unui Regulament de urbanism. 4. Proiecte culturale comune Realizarea unui sistem de comunicare pentru a permite accesul la informaiile privind activitile culturale; Realizarea unui Calendar al activitilor tradiionale; Propunere de proiecte culturale de cooperare; Realizare de expoziii, schimburi culturale; Realizarea unor muzee interactive i a unui sistem de ghidaj cultural; Realizarea unor trasee tematice de vizitare a teritoriului, adaptate la resursele locale: Chiliile i aezrile rupestre; bisericile i mnstirile, sarea i chihlimbarul, petrolul i gazele naturale (Focul Viu); Amenajarea punctelor de vizitare i centrelor de informare. 5. Educaie legat de patrimoniul local Realizarea de parteneriate educaionale;

Dezvoltarea unor pachete educaionale adaptate la realitile locale; Propunerea unor proiecte educaionale / parteneriate / schimburi / tabere de var. 6. Realizarea unei strategii de imagine i comunicare Realizarea unor elemente de identitate a teritoriului (sigl, logo); O Campanie de promovare la nivel local, naional i internaional; Promovarea n cadrul trgurilor de turism; Editarea de materiale de promovare.

PLAN DE ACIUNE PENTRU REALIZAREA CARTEI1. Completarea dosarului pentru declararea geoparcului i identicarea unor noi puncte de interes; 2. Crearea Asociaiei Intercomunale; 3. Crearea unei structuri de funcionare a Asociaiei Intercomunale; 4. Reunirea Agenilor de Dezvoltare intr-un Grup de lucru pentru proiecte, idei; 5. Difuzarea prevederilor cartei i dosarului de candidatur; 6. Completarea i validarea cartei; 7. Depunerea documentaiei pentru LEADER; 8. Realizarea Planului General de Urbanism pentru ansamblul comunelor; 9. Activiti de informare, formare i educaie; 10. Activiti de promovare i comunicare.

Crearea unei Asociaii Intercomunale Scopul Asociaiei Intercomunale l reprezint identicarea problemelor globale ale comunitilor locale membre i stabilirea modului de rezolvare a acestora, n scopul dezvoltrii economice i sociale a zonei geoparcului. Asociaia i propune urmtoarele obiective: promovarea dezvoltrii economico-sociale; protejarea patrimoniului natural i cultural al regiunii; revitalizarea tradiiilor i ntrirea identitii locale; dezvoltarea agroturismului i a turismului cultural-tiinic, dezvoltarea unui parteneriat n domeniul educaiei; participarea la aciuni de cooperare sau asociere pentru atragerea de investitori i aciuni de promovare pe plan social, economic i cultural a intereselor zonei. Un model de statut este prezentat in anex.

TEME DE PROIECTE

FIA DE PROIECT - 1 Titlul Plan General de Urbanism Regional (PGUR)Aciune pilot de mobilizare a tuturor partenerilor, actorilor locali si locuitorilor pentru realizarea participativa a unui plan de urbanism adaptat strategiei de dezvoltare propuse.

ContextulGeoparcul este o constructie pe termen lung ce necesita un cadru general pentru diferitele activitati specifice de prevazute: turism, educatie, infrastructura; Majoritatea comunelor au realizat Planurile de Urbanism General (PUG) in perioada 1997 2000, foarte putine au planuri mai noi (ex Berca, 2004). Aceste comune sunt in situatia reactualizarii planurilor. In noul context propus de strategia de dezvoltare, bazata pe realizarea unui geoparc, planurile trebuiesc reactualizate, adaptate noului cadru si construite in logica unei corelari reciproce si unitare a planificarii spatiale; Conform prevederilor legale in vigoare dar si in concordanta cu strategia propusa realizarea PGUR va trebui insotit de creerea unui cadru de consultare si dezbatere publica, atit la nivel local cit si regional; Aceste consultari si dezbateri trebuie utilizate ca un moment de initiere / intarire a reflectiei / constientizarii asupra valorilor culturale si de patrimoniu locale, a modului de valorificare, a modului de implicre la nivel individual sau de grup. Poate fi utilizat si ca un moment de identificare a modurilor traditionale de amplasare / constructie a amplasarii saptiilor de locuit si facilitatilor pentru evitarea distrugerilor repetate cauzate de alunecarile de teren si inundatii; Rezultatul poate constitui si o baza de date regional cu suport GIS privind regimul de folosinta si de stare a terenurilor.

Publicul intCei interesati sa dezvolte activitati in domeniul turismului, administratiile locale, cadrele didactice, locuitorii celor 16 comune. elevii,

Partenerii Consiliul Judetean, Consiliile locale / primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, Directia Agricola, Camera de Industrie si Comert, directiile de cadastru / amenajarea teritoriului si urbanism, comisiile de specialitate ale Consiliului Judetean,

Ordinul Arhitectilor, institute/universitati de specialitate, firme si institutii locale.

Obiectivele Crearea unui cadru de consultare si participare publica; Informarea, constientizarea si sensibilizarea locuitorilor si persoanelor interesate; Corelarea programelor de dezvoltare locale; Corelarea cu planurile de amenajare si strategiile judetene, regionale si nationale.

Activitatile Crearea unui parteneriat de proeict; Organizarea de intilniri periodice; Campanie de informare si formare asupra importantei PGUR; Inventarul patrimoniului natural si cultural; Identificarea tuturor planurilor, proiectelor, strategiilor de dezvoltare la nicel teritorial, corelare lor si corelarea cu planul de dezvoltare a geoparcului;

Legatura cu alte activiti PGUR va deveni instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor economice viitoare, atit la nivel local cit si la nivel general; Realizarea PUG-urilor comunelor va fi corelata cu PGU; Corelarea cu Strategia de dezvolatare a Judetului Buzau.

Categorii de buget Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri de personal; de consultanta; de transport si subzistenta; pentru intilnirile de lucru; de editare; administrative; echipamente.

FIA DE PROIECT - 2

TitlulSistem de valorificare a produselor locale alimentare si traditionale

Contextul Lipsa unei piete de desfacere pentru produsele locale (alimentare si traditionale) constituie urmare impediment in dezvoltarea economiilor locale, nu permite crearea unor locuri de munca in satele din zona rurala si duce la o disparitie treptata a activitatilor traditionale; In timpul realizarii studiului, multi dintre cei interogati s-au declarat interesati in realizarea / comercializarea de produse traditionale locale. Unele dintre proiectele cele mai invocate in sinteza preentata se refera la: statii de colectare si prelucrare a laptelui, uscarea / prelucrarea fructelor, prelucrarea fructelor de padure, prelucrarea produselor anumaliere, produse traditionale locale (ceramica de Minzalesti, prelucrarea lemnului traditia traforajului la case); Turismul rural este corelat cu dezvoltarea acestor activitati si cele doua se pot sustine reciproc.

Publicul int Producatorii locali, cei ce desfasoara activitati in turism, tur-operatori, unitatile locale de prelucrare a produselor.

Partenerii Consiliul Judetean, Consiliile locale / primriile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, Directia Agricola, Camera de Industrie si Comert, producatori locali.

ObiectiveleInitierea unei politici de identificare si promovare a produselor locale in corelatie cu patrimoniul cultural local; Promovarea, in reteaua turistica, in restauratie, in campaniile turistice a bucatariei locale si a produselor traditionale; Crearea unei retele de promovare si vinzare a produselor traditionale; Realizarea unui cadru de cooperare intre producatori, consumatorii locali, turisti, tur-operatori.

Activitatile Studiul potentialului zonei si a tipurilor de produse. Realizarea unui inventar al produselor, producatorilor, conditiilor de productie; Elaborarea unei metodologii de realizare, comercializare, inregistrare a produselor locale, in concordanta cu normele europene; Realizarea unui catalog al produselor locale; Organizarea de cursuri de formare pentru producatori; Crearea unei Asociatii a producatorilor traditionali pentru validarea produselor si pastrarea calitatii; Crearea unei retele locale de producatori, distribuitori, consumatori; Asigurarea asistentei tehnice pentru marketingul produselor; Realizarea unei campanii de promovare la nivel regional (zona litoralului) si national. Organizarea de standuri speciale la tirgurile traditionale din zona sau regionale.

Legatura cu alte activiti Este un proiect ce se leaga direct cu proiectele de dezvoltarea turismului si cu cele de sustinere a unei agriculturi traditionale; Corelare cu proiectele de promovare la nivel regional si national. Corelarea cu activitatile de formare a resurselor umane,