PSIHOLOGIA EDUCAIEI-Portofoliu-

1. Pornind de la definitia creativitatii si de la formele de manifestare ale acesteia, identificati si descrieti doua inventii, doua inovatii sirespectiv doua descopeririin domeniul pe care-l studiati in cadrul facultatii.

Creativitatea este capacitatea de a modela experiena n forme noi i diferite, capacitatea de a percepe mediul n mod plastic i de a comunica altora experiena unic rezultat (I.A. Taylor, 1959).

Aadar, n continuare voi prezenta cteva forme de manifestare ale acesteia (invenii, inovaii, descoperiri) n chimie.

Dintre invenii avem:

DINAMITA Alfred Nobel

Cuvntuldinamitprovine din grecesculdynamis, ce nseamna putere i este unexploziv care a fost produs pentru prima oar n localitateaKrmmelde lng Hamburgn anul1866de ctre chimistul i cercettorul suedezAlfred Nobel, fiind patentat n octombrie 1867.Dinamita const din 3 pri:

Nitroglicerin- (aceasta este de fapt substana care provoac explozia),

diatomitsau Kieselgur - (un oxid de siliciuporos alctuit din scoicile diatomeelor);

un stabilizator chimic n cantiti mici carbonat de sodiu.Amestecul a fost fcut cu scopul reducerii explozibilitii extreme a nitroglicerinei pure, care poate exploda la cel mai mic impact.Dinamita este mai uor de transportat dect nitroglicerina pur. Are o putere de explozie considerabil, ceea ce a determinat utilizarea ei n industria minier la construirea drumurilor i tunelelor prin muni etc..Dinamita se prezint sub form de past omogen de culoare galben-rocat.Exist foarte multe reete de dinamit pentru diferite aplicaii, de diferite puteri n funcie de concentraia de nitroglicerin. PVC-ul (Policlorura de vinil) - Eugen BaumannPVC-ul (Policlorura de vinil) este una dintre cele mai vechi si mai importante mase plastice, a crui prim producere dateaz din anul 1913. Eugen Baumann a experimentat si a creat ceea ce numim noi astzi PVC, dar inventia sa nu a fost brevetat. Trebuie asteptat anul 1913 cnd, inventatorul Friedrich Heinrich August Klatte breveteaz polimerizarea unui gaz, a clorurii de vinil.

Productia industrial demareaz n 1931, la IG Farben si de atunci, PVC-ul cunoaste multiple utilizri : tevi, jgheaburi, pardoseli, produse de marochinrie (Ska), izolatori de fire electrice, ferestre, usi si jaluzele rulante, ....

In ceea ce priveste aspectul su tehnic, PVC-ul este un mare polimer obtinut prin aditionarea de molecule de clorur de vinil compuse din carbon, hidrogen si clor : clorura de sodiu sau sarea (57%) si derivatele din petrol (43%) constituind materiile prime ale PVC-ului.

Dintre inovaii avem:

NGRMINTELE CHIMICE

ncepnd cu anul 1913, ngrmintele sintetice au fost produse la nivel industrial i au contribuit substanial la mbuntirea produciei i creterea randamentului culturilor. ncepnd cu aceast perioad, au fost aduse inovaii n tehnologia de producere a ngrmintelor chimice, incluznd comercializarea n anii 1930 a ngrmintelor granulate i introducerea n anul 1965 a ngmintelor sub form de suspensie pe piaa american. n anii 1970, granulaia a fost rafinat suplimentar, conducnd la apariia fertilizatorilor utilizai n gospodriile individuale. Cele mai recente inovaii n domeniul ngrmintelor includ capsule cu eliberarea n timp a substanei, al cror principal avantaj const n faptul c substana activ a ngrmntului ptrunde n sol de-a lungul unei anumite perioade de timp. Astfel, acest fapt permite evitarea supra-fertilizrii cu efecte nedorite asupra mediului nconjurtor. METODA BORDEAUX I FUNGICIDELE

n 1882, botanistul francez Pierre M.A.Millardet a folosit o soluie apoas de sulfat de cupru i var stins (zeama bordelez) pentru a combate mana viei de vie din podgoriile de pe teritoriul Franei.

Zeama bordelez este utilizat n prezent pentru combaterea unui numr mare de ciuperci care atac culturile. Aceast dat a marcat, de asemenea, i nceputul utilizrii pe scar larg a fungicidelor i a revoluionat protecia chimic a culturilor.Inovaiile chimice n domeniul fungicidelor agricole au continuat cu introducerea fungicidelor pe baz de ditiocarbamat n 1934 i a fungicidelor pe baz de strobilurin n 1996.

Dintre descoperiri avem:

DESCOPERIREA POLONIULUI (MARIE CURIE)

n 1897, Marie se decide ca tema ei de doctorat s se refere la studiul acestor radiaiilor. n acest scop, electrometrul construit de Pierre Curie se ve dovedi de o real utilitate. n timp ce lucra cu diferite componente care includeau uraniul, Marie a descoperit c toriul (ce tocmai fusese descoperit de Berzelius n 1829) emite unde radioactive chiar mai intense dect uraniul. La fel de intense erau i cele emise de pechblend (uraninit), un minereu bogat n uraniu. Marie i-a dat seama c a descoperit un nou element chimic. Pierre Curie i-a suspendat cercetrile proprii pentru a colabora cu Marie. n aprilie 1898, cei doi prezint Academiei de tiin o tez privind radioactivitatea uraniului i a toriului. Deoarece nu erau membri ai Academiei, prezentarea descoperirii este realizat de ctre Lippmann.

Cei doi i continu cercetrile i ajung la concluzia c pechblenda conine dou elemente responsabile de emisia unor puternice unde radioactive. n iulie 1898 (1895?), ei reuesc s izoleze unul din aceste elemente i prezint rezultatul Academiei de tiine. Acest nou element se va numi "poloniu", dup numele rii de origine a Mariei. n cadrul acestui document, este folosit pentru prima dat termenul de "radioactivitate". DESCOPERIREA CARBONULUI

Carbonul a fost descoperit n preistorie i era cunoscut anticilor, care l preparau prin arderea materialului organic n spaii fr mult oxigen (crend crbune).Diamanteleau fost ntotdeauna considerate rare i frumoase. Unul dintre ultimii alotropi ai carbonului,fulerenul, a fost descoperit ca produs secundar n experimente dinanii 1980.

Numele su vine dinfranuzesculcharbone, care, la rndul su, vine dinlatinesculcarbo, nsemnndcrbune. ngermaniolandez, numele carbonului suntKohlenstoffi, respectiv,koolstof, ambele nsemnnd literal "materia (stofa) crbunelui".2. Stabiliti cel putin trei caracteristici definitorii ale unui proces, respectiv ale unui fenomen si oferiti cate un exemplu, pentru fiecare dintre ele, din domeniul psihologiei.Procesul, conform DEX-ului, reprezint o succesiune de operaii, de stri sau de fenomene prin care se efectueaz o lucrare, se produce o transformare; evoluie, dezvoltare, desfurare etc.Psihicul este format din procese, functii, stari de natura informationala care coexista in interdependenta: nu putem gandi daca nu dispunem de memorie, limbaj, atentie; nu putem comunica fara gandire, motivatie, vointa, perceptie.

Procesele psihice grupate in 3 categorii:

Cognitive (de cunoastere) imparite in:

procese senzoriale (senzatia, perceptia reprezentarea)

logice superioare (gandirea, memoria, imaginatia)

Afective (emotii, sentimente, pasiuni)

Volitive (vointa)

Aadar, putem exemplifica procesul psihic prin gandire (proces psihic principal).Psihologia tradiional utilizeaz sintagma fenomene psihice n cadrul crora suntinclusepatru categorii de fenomene:1.Procese psihice (reflect realitatea)

2.Activiti psihice(relaii ntre organism i mediu, cu finalitate adaptativ si consum energetic)

3.nsuiri psihice (sintetizri i generalizri ale unor componente dominante ale diverselor procese psihice, relativ stabile, i definitorii pentru om)

4.Condiii facilitatoare sau perturbatoare (ale categoriilor de fenomene anterior prezentate)

Aadar, putem exemplifica fenomenul psihic prin nsutile psihice, cum ar fi: temperamentul, caracterul, inteligena, creativitatea etc.

3. Realizati un Portret al propriei personalitati, identificand cel putin doua trasaturi personale corespunzatoare celortrei laturi ale personalitatii (dinamico-energetica,instrumental-operationala,relational-valorica). Cunoasterea ct mai complex a propriei personalitati, umane, constituie att un atu ct si o necesitate. Constientizarea cognitiilor, generatoare ale trairilor pozitive sau negative la impactul cu ceilalti precum si identificarea gamei de abiliti definitorii personale se constituie n factori facilitatori ai auto-introspectiei necesar n propria definire psihologic. Ca temperament, a putea fi caracterizat ca fiind melancolic (sobr, nu foarte sociabil, rigid, anxioas), dar si cu elemente de sangvinic (abiliti de conducere). De asemenea sunt introspectiv, rezervat, distant, prident, prefer viaa organizat i mi pot controla si cenzura puternic sentimentele. De asemenea nu sunt nici optimist dar nici pesimist i sunt foarte stabil in sentimentele mele. Totodat sunt energic nelinistit, impetuoas, uneori impulsiv. Sunt inegal in manifestari. Starile mele afective se succed cu rapiditate. Am tendinta de dominare in grup i m daruiesc cu pasiune unei idei sau cauze. n ceea ce privete activitatea nervoas superioar, sunt mai mult un tip neechilibrat-excitabil fiind un caracter puternic. Dac ar fi s ne luam dup temperament, ar trebui s fiu un caracter slab din acest punct de vedere, ntrucat la mine predomin elementele tipului melancolic. Tocmai de aceea mi se pare deosebit de interesant aceasta combintie a caracterului meu.

O confirmare destul de dura a particularitatilor definitorii ale personalitatii mele a venit dinspre modalitatilei de abordare a relatiilor interpersonale. Nazuinta spre perfectiune ma face sa uit nivelul dezvoltarii conditiei umane. Furia ce ma roade n fata unei bariere, de multe ori naturala, nerabdare cu care mi tratez propria persoana n depasirea acelei bariere ma face, de multe ori, de nesuportat chiar si pentru mine nsmi. Masura pe care mi-o impun n momentul comiterii unei greseli o consider a fi modul corect cu care pot ndrepta eroarea savrsita. Necesitatea unei astfel de masuri consta n credinta impusa conform careia o greseala nepedepsita este o greseala repetabila. n ceea cei priveste pe ceilalti, punitivitatea consta n critica acida asupra faptelor savrsite. n aproape toate cazurile, primul impuls este acela de negatie. Despicarea firului n patru ma conduce, inevitabil, catre determinarea cu mare exactitate a aspectelor negative. Astfel, detalierea pna la exagerare a acestor aspecte conduce spre o pierdere importanta, aceea a partilor frumoase, interesante, cu adevarat productive. Descoperirea unor asemenea aspecte ale personalitatii mele, complexitatea abordarii lor precum si posibilitatile actuale destul de reduse n ceea ce priveste "vindecarea" constituie o problema serioasa n propria dezvoltarei psihic. Negativismul ce ma caracterizeaza, nevoia imperioasa de a-mi fi recunoscuta prezenta si prestatia de catre cei din jurul meu dar si retinerea n exprimarea unor trairi fac din acceptarea propriei mele persoane o situatie problematic.

4. Realizati o descriere adoua situatii traite personal, in experienta de elev/student, in care ati inregistrat rezultate bune sau slabe din cauza/datorita unor conditii subiective (interne), respectivobiective (externe).

Una dintre experienele din viaa mea de elev in care am nregistrat rezultate slabe din cauza condiiilor subiective(interne) este susinerea examenului de Bacalaureat la Matematic. Deoarece, existau polinoamele, tem la care nu eram suficient de pregtit, dorina mea cea mai mare era ca acest subiect sa nu se regseasc printre cele de examen.Binenteles c printre cerinele din cadrul examenului se gseau si acestea; aadar, din frica de a nu grei, am trecut printr-un moment de panic, ceea ce a dus la un rezultat final nesatisfctor. O experien din viaa mea de student, ce a dus la un rezultat bun, datorit unor condiii subiective se datoreaz experimentelor svrite n laboratoarele de chimie. Deoarece colegii mei aveau rezultate mai bune dect mine, am fost motivat s fac si eu la fel. Aadar, cu mai mult munc si seriozitate am ajuns s obin rezultate maxime.