Exercitiul 1: Realizeaza portretul profesorului model pe care l-ai intalnit pe parcursul scolaritatii (scoala generala,liceu) facand referire la trasaturile de personalitate invatate (temperament, aptitudini, caracter).

A fi profesor inseamna in primul rand a fi destept, a fi cumpatat…inseamna sa stii sa te adaptezi oricarei situatii si sa stii sa daruiesti educatie, credinta si incredere. Profesorul model este cel care reuseste sa isi tina elevii si studentii atenti iar acestia sa plece de la el cu ceva in cap. Este profesorul care poate face ca orice materie, oricat de grea ar fi ea, sa fie interesanta. Este acel profesor, a carui ora nu ti-ai mai dori sa se sfarseasca. Un profesor bun trebuie sa fie si prieten cu elevii, nu numai "superior", sa stie cum sa le vorbeasca de aproape. Sa nu uitam ca un bun profesor trebuie sa aprecieze adevarata valoare a elevului, sa nu cedeze vaicarelilor, dar sa nu faca exces de autoritate, sa nu se consume pentru toate prostiile elevilor, sinu trebuie sa reactioneze la suparare , cu stiloul in catalog . Dupa parerea mea “profesorul perfect”, daca as putea spune asa, este acela a carui trasaturi de personalitate sunt urmatoarele: un temperament activ un caracter onest si altruist iar ca aptitudini spiritul de observatie si nu in ultimul rand inteligenta. In concluzie, profesorul model este un om care iti este prieten, te ajuta sa inveti, sa intelegi ce inveti si sa-i urmezi exemplu, care este un exemplu bun de urmat,fara indoiala.

Exercitiul 2 – cunoasterea elevilor

Identifica aspecte care pot influenta negativ cunoasterea psihologica a elevilor.

- nerespectarea conditiilor necesare pentru o buna desfasurare a observatiei : neprecizarea comportamentului vizat; nestabilirea unui plan de observare; notarea informatiilor dupa o perioada mai lunga de timp de la observatia,

ceea ce duce la trecerea cu vederea peste anumite informatii importante; observarea nu este realizata discret iar elevul dandu-si seama de acest lucru

devine rigid si retras;- nerespectarea conditiilor prielnice unei convorbiri eficiente :

un climat incordat si nesigur; necastigarea increderii elevului sau pierderea interesului din partea acestuia

pe parcursul convorbirii; formularea unor intrebari mai putin clare ceea ce duce la rapunsuri neclare

sau evazive;- in cazul metodei anchetei psihosociale [interviu, chestionar] pot aparea

probleme privind formularea intrebarilor, pozitionarea lor in chestionar sau interviu si interpretarea raspunsurilor / rezultatelor. (intrebari neclare, pozitionate incorect si ilogic, raspunsuri interpretate gresit).

- un alt aspect ce poate influenta negativ cunoasterea psihologica a elevului este o analiza sistematica gresita a datelor privind trecutul persoanei sau modul actual al acesteia de existenta. De asemeni, nevalidarea datelor si neinterpretarea lor pe baza unor criterii stiintifice poate influenta cunoasterea psihologica a elevilor, in cadrul metodei biografice.

- si in privinta metodei testelor pot aparea aspecte de acest gen; un exemplu: acest tip de teste sa nu fie create de specialistii psihopedagogi;

- ultima etapa, cea a experimentului, este metoda prin care se provoaca anumite fapte in conditii bine determinate cu scopul de a verifica o ipoteza. Daca etapele experimentului sunt pozitionate incorect sau ilogic sau daca aceasta metoda ar fi utilizata de catre altcineva in afara de specialistul psihopedagogic ar putea crea aspecte care ar influenta negativ cunoasterea psihologica a elevului.

Exercitiul 3 – atitudini pedagogice

Figura urmatoare surprinde corespondenta dintre cele trei modele teoretice si atitudinile pedagogice corespunzatoare. Le poti identifica?

Modelul ambientalist - pune pe primul loc educatia, dezvoltarea fiind exclusiv rezultatul stimularii si al invatarii. Determina optimismul pedagogic, educatia fiind definitorie pentru individ.Modelul ereditarist – pune pe primul loc ereditatea si mediul, educatia necauzand dezvoltarea ci,doar o poate grabi sau incetini. Acest model determina scepticismul pedagogic, schimbarea pe care o poate face educatia fiind redusa.Modelul interactionist – nu considera oportuna clasificarea factorilor si determina realismul pedagogic. Dezvoltarea este rezultatul interactiunii in proportii variabile a celor trei factori, ereditate, mediu si educatie, ea fiind dirijata de educatie, care se raporteaza la ceilalti doi factori. Modelul interactionist este modelul adoptat si de sistemul educational European.

Exercitiul 4 : Identifica, pentru fiecare din etapele de varsta, stadiile corespunzatoare.

Modelul ambientalist Modelul ereditarist Modelul interactionist

educatie

mediu

ereditate

educatie

mediu ereditate

ereditate

mediu educatie

Atitudine: Sustine ca dezvoltarea este o reactie la stimuli externi (schema stimul- raspuns) si este exlusiv rezultatul stimularii si invatarii..

Atitudine: Sustine ca schimbarea este inerenta vietii, mediul si educatia nu sunt cauze ale dezvoltarii ci doar conditii care pot grabi sau incetini schimbarea..

Atitudine: Sustine ca dezvoltarea apare ca produs firesc al interactiunii factorilor, rolul de mediator avandu-l educatia.

Varsta scolara

Stadiul de dezvoltare Psihosociala (E.Erikson)

Stadiul de dezvoltare morala (L.Kohlberg)

Stadiul de dezvoltarecognitiva (J.Piaget)

Prescolar(3-6/7 ani)

initiativa / retragerePrin raportare la familie copilulisi defineste capacitatea sau incapacitatea de a propune actiuni si de a le pune in practica.Nevoia de actiune este cea care marchiaza aceasta perioada.

I. Nivelul moralitatii precon-ventionale

1) heteronomie moralabine: ceea ce este recompensat sau nu este pedepsit.

2) hedonism instrumentalbine: ceea ce aduce un beneficiu.

Inteligenta preoperationala Copii utilizeaza simboluri mentale (cuvinte, imagini, obiecte). Gandireaeste preoperationala (apar erori ale operatiilor gandirii), intuitiva(centrata pe aspectul apparent al realitaii), animista (insufletestelucrurile) si egocentrica (centrata pepropiul punct de vedere)

Scolar mic(6/7- 10/11 ani)

competenta/inferioritatePrin raportare la mediul educa-tiv copilul isi descopera sentimentul eficientei sau sau ineficientei in anumite domenii.Perioada in care copilul isiexprima afectivitatea.

Operatii concrete Copii sunt capabili de operatiimentale (clasificarea multipla,reversibilitatea, conservarea).Apare gandirea logica, dar aceastaeste legata de aspecte concrete alerealitatii.

Scolar mijlociu(10/11- 14 ani)

identitate / confuziePrin raportare la cei de aceeasi varsta adolescentul isi costruieste o imagine de sine unitara sau contradictorie.E.Erikson a subliniat faptul caadolescentul trece prin crizapsihosociala caracterizata fie prin dobandirea proprieiidentitati, fie prin confuzia rolurilor.Apar intrebari de genul;“Cine sunt eu?”“Cum ma vad ceilalti?”

II. Nivelul moralitatii conventionale

3) conformism interpersonalbine: ceea ce este acceptat de ceilalti

4) moralitatea legii si ordiniibine: ceea ce este considerat legal de societate

Operatii formale (de la 11 ani sau niciodata) Copii sunt capabili de gandirelogica bazata pe generalizare si abstractizare .Apare rationa – mentul logic ipotetico- deductiv.Gandirea se centreaza mai mult pe idei decat pe obiecte concrete.Pot aparea intrebari de genul:“Care este scopul vietii?”“Ce este timpul?”“Cum poate fi experimentatabsolutul?”

Scolar mare(14- 18/20 ani)

Exercitiul 5: Identifica cauze si remedii pentru urmatoarele trasaturi negative de caracter: minciuna, incapatanarea, timiditatea.

Minciuna este o reactie de afirmare neconforma cu realitatea.

Cauzele posibile ale acesteia sunt evitarea unei pedepse, obtinerea unui avantaj, placerea de a minti sau atragerea atentiei. De asemeni oamenii mai mint si pentru a iesi dintr-o situatie neplacuta. Iar daca o persoana stie ca a spune o minciuna este mai usor decat a spune adevarul, atunci a minti poate deveni obisnuinta. Remediile educative pentru aceasta trasatura negativa de caracter sunt corectarea cu tact a fabulatiei, actiuni diferentiate in functie de cauze, redarea fidela a faptelor observate, deprinderea cu exactitate sau dezvoltarea simtului realului.

Incapatanarea reprezinta rezistenta si opozitia fata de vointa altor persoane, in ciuda oferirii unei alternative rationale. Cauzele incapatanarii sunt greseli in educatie, cum ar fi autoritatea extrema sau lipsa completa a autoritatii, nedreptati si ofense, si uneori oboseala extrema,surmenajul. Ca remedii impotriva incapatanarii exista: atitudine hotarata, formularea unor cerinte statornice, precizarea unor reguli clasice, un regim de viata ordonat, o atitudine indiferenta fata de manifestarle capricioase, sau educare unor comportamente alternative la reactiile capricioase, formarea autocontrolului.

Timiditatea este o problema cu care se confrunta cea mai mare parte din populatie, fie ei copii, adolescenti, adulti sau oameni mai in varsta . Ea se asociaza cu neincrederea in sine, cu teama de ceilalti sau cu un sentiment de inferioritate. Drept cauze posibile sunt autoritatea extrema sau lipsa autoritatii, lipsa unui model de comportare in familie, lipsa unitatii de cerinte a membrilor familiei si lipsa de tact a cadrelor didactice. Remedile educative ce combat timiditatea sunt sarcinile scolare care permit obtinerea de succes, includerea in grupuri sociale in care sa fie apreciat, evitarea tratarii lui ca elev timid sau ca un elev cu o deficienta si oferirea de modele de comportament.

Exercitiul 6 : Identifica strategii prin care sa determini si sa intretii emotia de curiozitate a elevilor.

1. stimularea intereselor cognitive, a curiozitatii epistemice a elevilor:-crearea ocaziilor pentru experiente senzoriale ;-formularea intrebarilor (cu privire la paradoxuri, contradictii, elemente

surpriza, neobisnuite);-entuziasm in predare;-folosirea unor metode participative (jocul de rol, dezbaterea);

2. relationarea continuturilor invatarii cu nevoile (prezente si viitoare) ale elevilor – constientizarea situatiilor concrete de viata in care pot fi utilizate cunostintele;

3. implicarea elevilor in activitati variate – evitarea situatiilor in care predarea se reduce doar la expunerea unor continuturi in fata unor elevi pasivi prin oferirea de oportunitati pentru a explora, a-si exprima opinia, a reflecta etc.;

4. comunicarea unor asteptari clare din partea profesorului: pentru a evita situatia in care elevul, nestiind ce expectante are profesorul, traieste o stare de nesiguranta, anxietate care il inhiba, este recomandata precizarea detaliilor privind sarcinile scolare (elevul are astfel „reteta” pentru a obtine succes la materia respectiva, astfel incat sarcina devine mai atractiva);

La aceste strategii de ordin general se mai adauga:- dezvoltarea increderii în sine a elevilor prin: a-i invata pe elevi sa gandeasca

pozitiv, a-i invata sa stabileasca standarde de reusita, a-i invata sa-si defineasca obiective ale invatarii, a-i invata sa nu se judece si sa nu se culpabilizeze, atentia cadrului didactic oferita tuturor elevilor;

- dezvoltarea atitudinii apreciative fata de activitatea desfasurata (oferirea de oportunitati de succes tuturor elevilor, crearea unui climat de apreciere si valorizare a muncii bine facute);

- realizarea concordantei intre nivelul asteptarilor si realizarea scopului;- crearea unei relatii netensionate, apropiate intre profesor si elev;- utilizarea metodelor care implica elevul in activitatea de predare-invatare

(metodele activ-participative, metodele de stimulare a creativitatii sau gandirii critice);- utilizarea strategiilor competitionale combinate cu cele bazate pe cooperare.

Exercitiul 7: Identifica remedii educative in cazul sindromului atentiei deficitare – ADHD. Rapoteaza-te la calitatile atentiei.

Ce este ADHD? ADHD este o tulburare a atentiei - Deficit de Atentie cu sau fara Tulburare Hiperkinetica ce debuteaza in copilarie si poate persista si la varsta adulta. Cauzele

sunt de natura neurofiziologica, fiind necesara recomandarea consultarii elevului de catre un specialist. Cum pot recunoaste un elev cu ADHD? Un elev bolnav de ADHD nu este atent, ignora detaliile, isi mentine cu greutate concentrarea la lucru sau joc, are dificultati in a-si organiza sarcinile si activitaţile, se agita sau se foieste, este permanent în miscare si vorbeste excesiv. Remediile educative in cazul sindromului ADHD raportandu-ne la calitatile atentiei care se educa si sunt direct influentate de exersarea vointei sunt:- numarul de obiecte care pot fi cuprinse simultan si cu acelasi grad de claritate in campul atentiei (7+/-2 obiecte percepute simultan);[ volumul]- delimitarea intre o dominanta a activitatii psihice si alte activitati care sunt inhibate –factorii perturbatori. Opusa concentrarii este distragerea si oscilaţia atenţiei.[concentrarea]- mentinerea orientarii si concentrarii atentiei intr-un anumit interval de timp. La scolarul mic atentia poate fi stabila doar 20-25 minute, la scolarul mare - 50 de minute.[ stabilitatea]- insusirea atentiei care permite persoanei bolnave de sindromul ADHD sa desfasoare concomitent doua sau mai multe activitati, cu conditia ca macar unele dintre ele sa fie relativ automatizate.[ distributivitatea- deplasarea si reorientarea atentiei de la un obiect la altul in intervalele cerute de desfasurarea activitatii.[ mobilitatea]

Exercitiul 8: Alege unul din cele patru stiluri si propune recomandari in functie de cele cinci dimensiuni:

Recomandarieducative privind

Elevii vizuali Elevii auditivi Elevii tactili ELevii kinestezici

1.Organizarea mediului de invatare

-ambient atractiv,placut vizual

-mediu linistit, fara galagie, pentru a produce propriile lor sunete.

- sensibili fata de senzatiile fizice.

-au nevoie de spatiu pentru a se deplasa atentia le este atrasade miscare, sunt distrasi de miscarile altora, desi au nevoie ss se miste ei insisi.

2.Luarea notitelor

-prin vaz, folosindmateriale vizualesau urmarinddemonstratţii.

-prin auz, vorbind,citind cu glas tare,discutand sauprocesand gandurilecu glas tare.

-prin senzatiile pielii, prin pipait, prin folosireamainilor si a degetelor.

-prin actionarea muschilor motorii, prin implicarea inactivitaţi de miscare, prin explorare.

3.Materialeledidactice utilizate

- grafice;- tabele;- scheme;- diagrame;- reprezentari garfice;- figure;

- casete audio;- discutii;- prelegeri;

- informatia prezen-tata sub forma cartilor, notitelor,articolelor. -perceptii fizice sau emotionale.

-insotirea informa-tiilor de gesturi ,miscare, practica,experienta.

4.Colaborarea cu alti colegi

-colaboreaza cu persoane cu aspect placut in general;

-colaboreaza cu persoane pe care le recunoaste dupa voce,dupa felul cum vorbeste.

-colaboreaza doar cu persoane in prezenta carora sesimte bine;

-colaboreaza cu persoane pe care le stie,cu care a maicolaborat.

5.Prezentareainformatiei de catre cadruldidactic

-au o memorie bunain privinta aspectului visual; preferainformatia sub formade text sau desen.

-au o memori buna pentru dialog, muzicasi sunete; prefera discutiile si “masa rotunda”.

-memorie buna ptevenimentele legate de sentimente si senzatii fizice;urmaresc gesturile

-prezentarea informa-tiei active…deoarece prefera miscarea.

Exercitiul 9 :Propune 5 fraze care stimuleaza creativitatea.

1. Ce solutii a-ti propune pentru a se incalzi populatia daca in comuna primitiva nu s-ar fi descoperit focul?

2. Daca a-ti ajunge presedintele Romaniei ce a-ti schimba in tara aceasta si de ce?

3. Propuneti cat mai multe utilizari pentru “un ac”.

4. Formulati o declaratie de dragoste care sa contine urmatoarele cuvinte: orez, fluviu, interes, matematica,

5. De ca plang oamenii cand sufera sau cand ii doare ceva?