2.2. Modele constructiviste ale invrii

2.2.1. Constructivismul piagetian

Nscut la Neuchatel (Elveia), Jean Piaget (1896-1980) este considerat unul dintre cei mai mari psihologi ai tuturor timpurilor. Opera sa, elaborat in aproximativ 60 de ani de munc, cuprinde sute de articole i cri care se refer la biologie, la teoria cunoaterii, la logic i psihologie, intr-o impresionant construcie teoretic inter-disciplinar. Lucrri i articole inspirate din opera lui Piaget au fost publicate in toate limbile. Printre cele mai cunoscute lucrri ale sale, traduse i in limba roman, se numr Psihologia inteligenei, Naterea inteligenei la copil, Judecata moral la copil, Epistemologie genetic, Tratat de logic operatorie. In toate timpurile, oamenii i-au pus intrebri cu privire la originea i validitatea cunotinelor. La o interogaie epistemologic, cea a genezei cunotinelor, Piaget caut s ofere un rspuns psihologic.Cunotinele se construiesc printr-o interaciune permanent a subiectului cu obiectul, a individului cu mediul. A explica mecanismele de achiziie i utilizare a cunotinelor inseamn, pentru Piaget, a explica inteligena prin modalitatea in care ea se construiete. Dezvoltarea inteligenei constituie, in opinia psihologului elveian, o prelungire a mecanismelor biologice de adaptare. Inteligena reprezint o form superioar de adaptare optim, eficient, in situaii noi, problematice, prin restructurarea datelor experienei. Concepia lui Piaget despre invare, privit ca o modificare a strii cunotinelor, dar i ca o construcie in care ceea ce este primit de la obiect i ceea ce este adus de subiect sunt indisolubil unite", se integreaz coerent in ansamblul cercetrilor piagetiene privind dezvoltarea inteligenei.Modelul piagetian al dezvoltrii inteligenei umane este cunoscut in toat lumea i rmane un element de referin pentru toi cei interesai de domeniu. Evoluia ontogenetic a inteligenei este examinat ca o construcie progresiv ce depinde atat de factori interni (capacitile iniiale ale individului), cat i de factori externi (caracteristicile mediuluiin care evolueaz fiina uman). Pentru intemeietorul epistemologiei genetice, inteligena inseamn, in primul rand, adaptare, respectiv un echilibru intre organism i mediu, care este rezultatul interdependenei a dou procese complementare: asimilarea i acomodarea.Asimilarea este un proces de integrare prin care un individ incorporeaz noi informaii in schemele operatorii i in experiena cognitiv de care dispune deja. Acomodarea presupune modificarea schemelor existente in funcie de caracteristicile noii situaii. O conduit adaptat la un moment dat al dezvoltrii i intr-un anumit mediu presupune existena unei stri de echilibru intre cele dou procese - asimilarea i acomodarea. Potrivit lui Piaget, aceast stare de echilibru poate fi considerat ca un stadiu, un palier in dezvoltarea copilului. Trecerea de la un stadiu la altul va fi marcat prin stri de dezechilibru care, prin jocul noilor asimilri i acomodri, antreneaz o nou stare de echilibru, adic un nou stadiu in dezvoltarea inteligenei. Progresul inteligenei poate fi considerat rezultatul unei echilibrri progresive, intreaga activitate mental tinde spre realizarea unei structuri ce se concretizeaz, in principal, intr-o stare de echilibru.

2.2.1.1. Stadiile dezvoltrii inteligenei

Teoria piagetian a fost edificat i verificat utilizandu-se date de observaie culese de la copii de varste diferite printr-o metod de interogare liber - metoda clinic. Pe aceste baze teoretice, Piaget a descris dezvoltarea inteligenei printr-un numr de stadii care se divizeaz, la randul lor, in substadii.Copilul trece prin fiecare dintre aceste stadii succesiv i cu viteze diferite. El trebuie s fie apt (din punct de vedere al maturizrii) s progreseze in urmtorul stadiu. Aceste stadii sunt: stadiul inteligenei senzorio-motorii (0-18 luni/2 ani); stadiul preoperaional (2-7/8 ani); stadiul operaiilor concrete (7/8-11/12 ani); stadiul operaiilor formale (11/12-15/16 ani).

Stadiul inteligenei senzorio-motorii. ntre 0 i 2 ani, inteligena copilului ii are originea in percepie i aciune. El absoarbe toate informaiile pe cale senzorial (vizual, auditiv, tactil) i motorie. Este o inteligen trit, practic, legat de aciunea efectiv a copilului, ce are la baz mobilizarea schemelor senzorio-motorii i coordonarea lor pan la gsirea alternativei eficiente. in cursul acestei perioade se produce o decentrare care il face pe copil s se disting de lumea inconjurtoare. Principala achiziie a perioadei este permanena obiectului, care desemneaz capacitatea copilului de a-i reprezenta obiectele i in absena lor.

Stadiul inteligenei preoperatorii este cel mai intens studiat de Piaget. Pentru acest stadiu sunt definitorii dou substadii care dau seama de progresele inregistrate in evoluia copilului: substadiul gandirii simbolice i preconceptuale (2-4 ani) i substadiul gandirii intuitive (4-7 ani).Substadiul gandirii simbolice i preconceptuale apare la sfaritul perioadei senzorio-motorii, cand se instaleaz o funcie fundamental pentru evoluia conduitelor ulterioare, funcie care const in posibilitatea de a reprezenta un lucru (un semnificat" oarecare) cu ajutorul unui semnificam" difereniat care nu servete decat pentru aceast.reprezentare. Aceast funcie generatoare a reprezentrii este denumit, in general, funcie simbolic, iar lingvitii o numesc funcie semiotic.Copilul poate s-i reprezinte mental obiecte sau evenimente absente cu ajutorul simbolurilor. Aceast posibilitate de a-i reprezenta simbolic lucrurile este regsit in urmtoarele cinci conduite, care apar aproape simultan: imitaia amanat (care se realizeaz in absena modelului), jocul simbolic sau jocul de ficiune, desenul, imaginea mental (ce apare ca o imitaie interiorizat) i, mai ales, limbajul, care permite evocarea verbal a unor evenimente. Se constat c patru dintre cele cinci forme de conduit se bazeaz pe imitaie, care constituie o prefigurare a reprezentrii. O putem considera un fel de reprezentare in aciune.De la apariia limbajului i pan la patru ani, Jean Piaget distinge o prim perioad de dezvoltare a gandirii, pe care o numete perioada inteligenei preconceptuale, care se caracterizeaz prin existena preconceptelor, iar in planul raionamentului in formare, prin transducie sau raionament preconceptual. Preconceptele sunt noiunile legate de copil de primele semne verbale, a cror folosire o capt. Particularitatea acestor scheme const in faptul c ele rman la jumtatea drumului, intre generalitatea conceptului i individualitatea elementelor care il compun, fr a o atinge nici pe una, nici pe cealalt" (Piaget, 1965, p. 172). Raionamentul care leag asemenea preconcepte a fost numit transductiv. El se constituie ca un raionament primitiv care nu leag elementele componente prin deducie, ci prin analogii imediate.Substadiul gandirii intuitive este cel in care asistm la coordonarea treptat a raporturilor reprezentative, deci la o conceptualizare in cretere. Ea va conduce copilul de la faza simbolic sau preconceptual pan in pragul operaiilor. ins, aceast inteligen rmane in mod constant prelogic, deoarece ea mai substituie inc operaiile nedesvarite printr-o form semisimbolic de gandire, care este raionamentul intuitiv. Controlul judecilor se face prin intermediul reglrilor intuitive".Dup Piaget, principalele limitri ale gandirii in perioada preoperatorie sunt: egocentrismul, care se refer la incapacitatea copilului de a vedea lucrurile din punctul de vedere al celuilalt, el rmanand prizonierul propriei perspective; centrarea, ce implic orientarea ctre o singur trstur a situaiei i ignorarea celorlalte,indiferent de relevana lor; amestecul realului cu imaginarul; ireversibilitatea, care exprim inabilitatea copilului din stadiul preoperaional de a face operaii mentale reversibile.Reversibilitatea este considerat de Piaget principala caracteristic a gandirii umane i exprim capacitatea de a executa mental aceeai aciune in dou sensuri. in aceast perioad (2-7/8 ani), copilul nu este capabil de reversibilitate, deoarece el rmane inc legat de percepiile imediate. Acest lucru a fost demonstrat prin experimentele privind conservarea substanei, greutii i a volumului. De exemplu, pentru a sesiza conservarea substanei, i se arat copilului dou bilue identice din plastilin, dup care una dintre ele este rulat sub forma unui bastona. Copilul este intrebat dac bastonaul are aceeai cantitate de plastilin ca i bila i i se cere s justifice rspunsul. in rspunsurile lor, copiii apreciaz c in bastona se gsete mai mult plastilin pentru c este mai alungit. Pentru sesizarea conservrii volumului, se toarn apa dintr-un pahar mai scund i mai larg intr-unui mai inalt i mai stramt. Copilul apreciaz c in cel de-al doilea pahar este mai mult lichid, pentru c nivelul acestuia e mai ridicat, el nesesizand faptul c volumul lichidului este acelai.Gandirea copilului este influenat de intuiie. El nu poate trece dincolo de aspectele de form i mrime sesizate pe cale perceptiv pentru a surprinde elementele constante. Pentru copil, un obiect care ii schimb forma ii modific i cantitatea de materie. Copilul nu raioneaz decat asupra configuraiilor percepute. Gandirea sa se centreaz doar asupra unuia dintre cele dou caractere opuse - lungimea i grosimea sau limea i inlimea - i nu stabilete o coordonare intre cele dou dimensiuni. Ctre varsta de 5 ani, el se centreaz succesiv asupra celor dou caractere, dar aceast centrare il impiedic s vad c exist o compensaie (bastonaul de plastilin conine tot atata substan pentru c este mai lung, dar in acelai timp mai subire; in ambele cazuri e la fel de mult substan, pentru c nu s-a scos i nu s-a adugat nimic).

Stadiul operaiilor concrete pune in eviden faptul c reversibilitatea gandirii se manifest in jurul varstei de 8 ani. Copilul poate acum concepe c fiecrei aciuni ii corespunde o aciune invers, care permite revenirea la starea anterioar. Fiind capabil de reversibilitate, el va putea surprinde i invarianta, adic ceea ce este constant i identic in lucruri. Va sesiza, deci, treptat conservarea substanei, a greutii i a volumului. Piaget susine c procesul de conservare apare intr-o ordine definit: conservarea substanei la 8 ani, conservarea greutii la 9-10 ani, iar conservarea volumului la 11-12 ani. De la un mediu cultural la altul, varstele la care se achiziioneaz conservarea pot fi diferite, dar ordinea de achiziie este constant.Experimentele referitoare la conservri pun in eviden caracterul operator al gandirii copilului.Operaiile sunt definite de Piaget astfel: aciuni interiorizate sau interiorizabile, reversibile i coordonate in structuri totale". Ele se caracterizeaz prin faptul c sunt in mod riguros i necesar reversibile. Copilul care, fr nici o manuire, afirm c deformarea bilei nu a modificat cantitatea de plastilin, consider aceast deformare reversibil. Cantitatea de plastilin constituie invariantul acestei transformri reversibile care este deformarea. Orice transformare reversibil conine uninvariant. Operaiile se caracterizeaz i prin faptul c sunt intotdeauna organizate in structuri.Structurile de ansamblu in care se coordoneaz operaiile concrete au fost numite de Piagetgrupri, prin analogie cu structurile matematice de grup Klein. Gruparea realizeaz, pentru prima dat, echilibrul dintre asimilarea lucrurilor la aciunea subiectului i acomodarea schemelor subiective la modificrile lucrurilor.Gruprile operatorii ce se constituie de la varsta de 7-8 ani sunt ilustrate de operaiile logicomatematice de seriere a relaiilor asimetrice, de clasificare, de construire a sistemului numerelor intregi, dar i de cele infralogice (achiziia noiunilor de spaiu, timp, cauzalitate).Aceste prime operaii, care apar la varsta de 7-8 ani, sunt numite operaii concrete, deoarece ele nu sunt posibile decat dac se efectueaz pe un material concret. Copiii care ajung la operaiile descrise mai sus sunt, de regul, incapabili s le efectueze atunci cand inceteaz s manipuleze obiectele i cand sunt solicitai s raioneze prin simple enunuri verbale. De exemplu, copilul aflat in acest stadiu de dezvoltare are dificulti in rezolvarea problemei verbale Ana este mai inalt decat Mria, iar Ana este mai scund decat Ioana. Care dintre ele este cea mai scund?", dar nu va intampina nici o dificultate dac i se dau trei ppui care s le reprezinte pe cele trei fete.

Stadiul operaiilor formale evideniaz un progres substanial al gandirii copilului. Gandirea lui se va elibera de concret, deoarece trecerea la preadolescent i adolescen ii asigur capacitatea de a raiona corect din punct de vedere formal dup ipoteze, adic dup propoziii despre care nu tie inc dacsunt adevrate sau false. Gandirea formal este i o gandire ipotetico-deductiv care permite examinarea consecinelor ce decurg in mod necesar din ipoteze. Primul rezultat al acestei desprinderi a gandirii de obiecte const in eliberarea relaiilor de ordine (serierile) i a clasificrilor de legturile lor concrete, intuitive. Structurile operatorii se dezvolt, devin mai mobile, mai extensibile. Substituirea manipulrii reale sau imaginare a obiectelor cu enunuri verbale inseamn suprapunerea unei noi logici, logica propoziiilor, peste aceea a claselor i relaiilor. Or, aceasta inseamn creterea numruluioperaiilor posibile. Logica propoziiilor, combinatorica, presupunand operaii de gradul al doilea (permutri, combinri), i grupul celor dou reversibiliti INRC (coordonarea reversibilitilor prin inversiune i prin reciprocitate) sunt cele mai importante achiziii ale acestei perioade.Meritul teoriei piagetiene este acela de a fi artat modul in care evolueaz inteligena, faptul c ea ii are originea in interaciunile senzorio-motorii ale copiilor cu mediul inconjurtor inc inainte de achiziia limbajului. Structurile operatorii ale inteligenei nu sunt innscute, ci se elaboreaz pan aproximativ la sfaritul primelor dou decenii ale dezvoltrii. Ele pun in eviden o construcie real, realizat in trepte, iar pe fiecare dintre aceste trepte trebuie, mai intai, s se reconstruiasc rezultatele obinute pe treapta precedent, inainte de a lrgi i a construi ceva nou. Teoria piagetian e, din acest punct de vedere, o teorie constructivist. Ea este i o teorie genetic, pentru c se axeaz pe explicarea genezei i a evoluiei proceselor cognitive.

2.2.1.3. Implicaii ale teoriei piagetiene in actul educaional

Piaget nu s-a angajat in cercetri directe asupra invmantului i educaiei, dar studiile sale privind dezvoltarea stadial a inteligenei au avut un puternic impact asupra procesului educaional. Faptul c psihologia i logica piagetian solicit nu numai o inelegere aprofundat a strilor finale ale dezvoltrii mintale, ci i o cunoatere precis a mecanismelor formatoare il intereseaz in cea mai mare msur pe didac-tician. Teoria piagetian a artat c nivelul dezvoltrii inteligenei determin gradul i calitatea invrii. Structura intelectual traseaz limite pentru posibilele interaciuni dintre subiect i mediu, limite care afecteaz ritmul invrii i, implicit, pe cel al dezvoltrii copilului.Teoria dezvoltrii stadiale a inteligenei i, in general, a capacitii cognitive are implicaii asupra organizrii planului de invmant i a programelor analitice, in sensul c ea impune armonizarea materiilor de invmant, respectiv a coninuturilor prevzute de programele analitice cu structurile de gandire ale elevilor. in momentul in care coninuturile abordate intr-o disciplin de invmant nu sunt adaptate structurilor de gandire ale elevilor, acetia nu le vor putea inelege i asimila, pentru c nu posed inc operaiile mentale adecvate. in acelai timp, atata vreme cat coninuturile unei discipline de invmant sunt prescrise de Ministerul Educaiei, problema pe care trebuie s i-o pun cadrul didactic este urmtoarea: in ce mod ar trebui prezentat elevului acest material (dat), astfel incat el spoat fi ineles i asimilat? Pentru soluionarea acestei probleme este foarte important cunoaterea de ctre fiecare cadru didactic a caracteristicilor fiecrui stadiu i, pe aceast baz, alegerea celei mai eficiente metode didactice, care s in seama de stadiul dezvoltrii capacitii cognitive a copilului.Pornind de la teoria piagetian, psihologul american David Ausubel consider c randamentul elevului in activitatea de invare, capacitatea sa de a face fa cerinelor invrii sunt in strans legtur cu ceea ce el a numit starea de pregtire cognitiv.Starea de pregtire cognitiv este dependent atat de maturitatea cognitiv general a individului, adic de stadiul su de dezvoltare, cat i de instruirea anterioar in diferite materii de studiu. Aceasta inseamn c profesorul trebuie s incerce s evalueze starea de pregtire general a fiecrui elev i pentru fiecare domeniu de instruire. Numai pe aceast baz va putea lua decizii corecte privind momentul cel mai potrivit pentru introducerea noiunilor noi, fixarea unui nivel de dificultate surmontabil al sarcinilor de invare, respectiv alegerea celor mai eficiente metode didactice. De exemplu, profesorul poate stabili rapid msura in care copilul depinde de utilizarea suporturilor empirice pentru inelegerea abstraciunilor de ordinul al doilea i astfel s aleag procedeul cel mai adecvat.D. Ausubel atrage atenia asupra faptului c dependena copilului din coala primar de suporturile concrete nu presupune ca intreaga predare s se desfoare exclusiv pe baze empirice. Singura condiie esenial pe parcursul acestei perioade este ca, atunci cand se insuesc concepte noi, ele s fie insoite de exemple, de ilustrri concrete. in prezentarea didactic a coninuturilor unei discipline din ciclul primar, trebuie combinate suporturile empirice cu suporturile verbale. Utilizarea modelelor concrete nu este exclus nici la nivelul invmantului liceal i chiar universitar, cu toate c, la acest nivel, individul este capabil s ineleag abstraciunile fr referire direct la modele concrete. Utilizarea adecvat a modelelor, diagramelor, exemplelor concrete faciliteaz inelegerea coninuturilor isporete viteza de rezolvare a unor probleme. D. Ausubel (1981, p. 244) d urmtorul exemplu: inelegerea interrelaiilor elementelor din urmtoarele propoziii verbale este dificil fr recurgerea la o reprezentare grafic a datelor din aceste propoziii:

C este mai mic decat M. D este mai mic decat P. C este mai mare decat T. D este mai mare decat M.Care este cel mai mare?

Un alt aspect important pentru educaie este stabilirea faptului c actele de raionare opereaz un permanent du-te-vino intre gandire i aciune. Aceast teorie a invrii prin aciune, bazat pe ideea fundamental a lui Piaget c operaiile gandirii sunt aciuni interiorizate, a fost verificat de Hans Aebli pentru situaia invrii matematicii. Aebli a ineles c necesitatea de a face apel la activitatea colectiv sau individual a elevilor nu este intemeiat doar pe raiuni desprinse din psihologia interesului, a motivaiei, ci pe insui mecanismul inteligenei i pe logica rezultat din acest mecanism.Asimilarea real a cunotinelor presupune activitatea copilului, pentru c orice act de inelegere implic un joc de operaii, iar aceste operaii nu reuesc s funcioneze cu adevrat (adic s produc rezultate ale gandirii, i nu doar combinaii verbale) decat in msura in care au fost pregtite prin aciuni propriu-zise. A gandi inseamn a opera. A spune deci c elevul trebuie s cunoasc anumite materii inseamn a spune c el trebuie s invee anumite operaii, pe care s le execute apoi in situaii dintre cele mai diferite. Pretutindeni operaiile sunt cele care definesc noiunile, iar invmantul trebuie s provoace mai intai executarea efectiv a acestora i abia apoi sub form interiorizat sau reprezentativ.nainte de a aborda problema realizrii practice a unei uniti de invare, profesorul trebuie s tie ce operaii se afl la baza noiunilor pe care ii propune s le dobandeasc elevii. Dac, de exemplu, vrea s-i fac pe elevi s-i insueasc noiunea de unghi, profesorul trebuie s se intrebe: care este operaia ce definete aceast noiune? Gsete atunci c un unghi este fie o rotaie parial a unei raze in jurul originii sale, fie un anumit raport (constatat iniial prin operaia de raportare) intre dou laturi ale unui triunghi (dreptunghic in convenia matematicienilor) coninand unghiul respectiv" (Aebli, 1981, p. 94).Obiectele de invmant fiind astfel interpretate in termeni de operaii, profesorul va trebui s se intrebe cum s provoace insuirea lor de ctre elevi. O tez fundamental a concepiei lui Piaget ofer baza soluionrii acestei probleme. Orice act intelectual se construiete progresiv, pornind de la reacii anterioare i elementare. De-a lungul genezei gandirii infantile, operaiile se difereniaz puin cate puin, plecand de la schemele elementare de aciune, pentru a forma sisteme tot mai complexe i mai mobile. Datoria profesorului ar consta, aadar, in a elabora asemenea situaii psihologice, incat copiluls poat construi operaiile pe care trebuie s i le insueasc. El trebuie s apeleze la schemeleanterioare de care dispune copilul i, pornind de la acestea, s dezvolte noua operaie.Este exprimat astfel cerina implicrii active a elevului intr-un mediu stimulator, cu materiale i activiti variate, care s-i ofere condiii optime pentru invarea prin descoperire. Subliniind rolul determinant al activitii copilului in invare, Piaget consider c coala trebuie s devin un mediu care s stimuleze i s favorizeze procesele de autoconstrucie. Profesorul este un mediator intre cunotine i cel ce inva, faciliteaz descoperirea noiunilor i elaborarea de savoir" i savoir-faire" mai curand decat prezentarea cunotinelor intr-o form prestabilit. Cadrul didactic trebuie s-i reconsidere obiectivele. El trebuie s-l invee pe elev s gandeasc i s valorizeze aspectele operative ale gandirii, s experimenteze i s manipuleze cu scopul de a stabili regulariti. Simpla observare a activitii altuia este insuficient pentru structurarea cunotinelor. Numai activitatea desfurat de elev devine o puternic surs de motivaie intrinsec, necesar construciei invrii.n concluzie, am putea spune c teoria piagetian privind geneza i evoluia capacitilor cognitive individuale, precum i teoria dezvoltrii stadiale a inteligenei au determinat innoiri metodologice fundamentale in actul educaional. Ele au impus (sau ar trebui s impun) realizarea interveniilor didactice in concordan cu normele de raionalitate atinse de elevi, drept condiie esenial pentru desfurarea eficient a activitii didactice.6