Universitatea Politehnica Bucuresti

Specializare: Materiale metalice pentru medicina

OrtezareProf. Coordonator: Conf. George AdrMasterand: Stefan MarinescuGrupa: II F

Concluzii i cateva reflexii

Ortezele sunt aparate ortopedice ce se aplica direct pe corpul pacientului pentru: a suplini, a compensa, a corecta un deficit.

Se vorbete de ortezare cnd membrul cu deficit exist. Spre deosebire de protez, cand membrul nu exist.

Ortezele si protezele sunt aparate personalizate, adic sunt realizate pornind de la caracteristicile precise ale pacientului. Ele pot fi utilizate numai de ctre pacientul pentru care au fost concepute si construite.

Condiiile care au determinat utilizarea ortezei (ortezelor) de catre pacient, pot deveni reversibile in timp. Depinde de patologie. Ceea ce n cazul protezelor nu se poate intmpla niciodat. Ortezele pot fi parte integrant a tratamentului ortopedic. Ortezele pot fi un medicament.

Protezele si ortezele au nevoie s fie acceptate de ctre pacient.Trebuie s se petreac un adevarat proces de acceptare, integrare, interiorizare, identificare. Protezele i ortezele trebuie s-i piard statutul de obiect al realitii externe in raport cu pacientul i s devina pri ale corpului su.

Eficacitatea protezelor si ortezelor nu va fi deci msurat numai in funcie de parametrii anatomofuncionali dar i din punct de vedere psihologic si comportamental al pacientului.Orteza Galipert

I. DESCRIERE

1. Prezentare:

Este o ortez sold genunchi - glezn picior construit din metal i piele sau metal i plastic termoformabil (polipropilen).

Orteza permite descrcarea total sau parial a membrului inferior pe care se gsete montat un fixator extern urmare a unei intervenii chirurgicale.

2. Pri componente:

- O parte crudal-manet cu sprijin pe ischion cu dou ine laterale, cercuri stabilizatoare (bineineles) cu sau far articulaie de genunchi n funcie de poziionarea fixatorului intern.

- O parte jambier prevazut cu cercuri stabilizatoare

- Partea redioasa formata pur si simplu dintr-un etrier de descrcare. Acesta este fixat la partea jambier prin sistem de prelungitor. Observatie :

- Se va realiza o compensaie la Membrul Colateral. Acest tip de ortez este evolutiv. Trebuie s poat fi modificat pe toat durata tratamentului medical.

- Corsetul si articulatia de old. Este imperios necesar folosirea unei articulaii de old (pies) pentru a evita orice micare a articulaiei de old,in special cand exist sau/i o fractur a femurului. Articulaia de old este prevazut cu zavor Hoffa i se monteaz pe corsetul prin sistem furc. Corsetul se nchide in anterior prin sistem de banda autoagripant.II. Msuri i mulaj

1. Msuri Se verific :

Egalitatea membrelor inferioare se repreaz : cicatrici, poziionarea fixatorilor externi, zone dureroase, zone deformate. Se realizeaz un examen al amplitudinilor articulare. Se realizeaz un traseu contur al zonei lombare i membrului inferior cu pacientul n decubitus dorsal. Se vor efectua msuratorile ce permit confecionarea ortezei.

2. Mulajul:

Trebuie realizat cu atenie, izoland cat mai bine zona de gips. Se va aciona cu precauie sporit pentru a nu deranja fixatorul extern.

III. INDICAII*Fracturi cu fixator extern

*Fracturi de cotil unde s-a ncheiat perioada de traciune

Orteza Chinion

Este o ortez n polipropilen realizat prin termoformare sub vid care include cercurile stabilizatoare i elementele articulaiilor.

1. Partea Crural

Inchidere anterioar cu banda actogripant se prelungete n jos de o parte i de cealalt a condililor femurali. Marginea intern formeaz o fixare suprarotulian pn aproape de marginea extern.

2. Partea gambierCoboar pn la 1/3 inferioar. Se articuleaz cu partea crural nchiderea anterioar cu banda Velcro.

3. Partea PedioasSe articuleaz cu cea jambier la 1/3 inf (articulaia nu este fiziologic) extremitatea gsindu-se fie pe linia art. metatarofalangiene fie n limita falangienelor distante.

4. Rapelele Elastice

La nivelul genunchiului, rapelul de extensie se efectueaz de resorturi elastice de fore diferite (funcie de culoare)

Punctele de fixare - agaare pot fi schimbate astfel inct aciunea s varieze.

La nivelul prii pedioase, rapelele de extensie asigur repoziionarea piciorului la 90 grade. Pe partea post a parii jambiere se gsete un urub ce permite regularea echinismului piciorului.

Aceast ortez este numit si dinamic.

Orteza de Sarmiento

I . Traumatismele membrelor. In 1963, doctorul Sarmiento descrie i pune n aplicare o tehnic ortopedic de tratament a fracturilor diafizare a membrului inferior. El a utilizat principiul PTB de la manoanele de contact pentru proteza transtibiala, pentru a realiza o descrcare a segmentului jambier retransmind sprijinul de genunchi direct la sol. Astfel s-a repus in discuie principiul conform cruia articulaiile de deasupra si dedesuptul focarului de fractur trebuiesc imobilizate. Cu ajutorul ortezei de sarmiento se poate realiza un sprijin precoce.

-Analiza Biomecanic :

Studiind repartiia a sprijinelor s-a constatat ca pe manonul tip PTB nu se absoarbe dect 20% (sprijin sub rotul) din greutatea corpului, 80% rmnnd in parile noi sau pe oase. Aceast repartiie a fost dovedit i masurat cu captori-senzori de presiune.

- Principiul Hidraulic:Descrcarea tip PTB nu poate realiza singur stabilizarea (EXPL) a fracturii, trebuie considerat c prile moi ale membrului inferior au propietai fizice asemanatoare cu lichidele incompresibile. Forele verticale care tind s deplaseze extremitaile i s scurteze segmental de membru sunt anulate de fortele de presiune de pe peretele (manonul) ortezei.I. Partile din polietilena (crural si gambier) sunt termoformate sub vid.

II. Articulaia de genunchi

Nu suport greutatea corpului, deci solicitrile nu pot fi mari. Ele pot fi din poliamid sau din metal carbon. Rolul articulaiei (cnd aceasta exist) este s limiteze micrile de laterilitate de sertar de flexie extensie a genunchiului.

Daca se dorete o meninere ferm a genunchiului numai in extensie, orteza de acest tip va fi far articulaii, partea cea gambier formnd corp comun.

III. Limite functionale:

Dup o intervenie chirurgicala pe genunchi, orteza de genunchi trebuie s asigure o bun meninere a articulaiei (G) att in static ct i in dinamic.

IV. Diferite modele:

1.Orteza de genunchi fixa din piele si fier format dintr-o singur pies (segment crural i jambier comun, 2 ine laterale, 4 cercuri stabilizatoare, piele capitonaj, mein + molton).

2.Orteza de genunchi articulat din piele i fier, format din dou piese una crural, una gambier cu 2 ine laterale cu articulaie cu zvor (riglu) hoffa sau nu.

Cercuri stabilizatoare piele capitonaj mein.

3.Orteza de genunchi bivalv din polietilen (fix) format dintr-o valv posterioar si una anterioar sistem de nchidere cu band autoagripant.

4.Genuncherele din neopren prefabricate cu articulaie genunchi sau fr.

5.Orteza de genunchi mobil din material termoformabil.

Este format din 2 piese una crural, una gambier, 2 ine cu articulaie cu sau far zavor hoffa. Exist o multitudine de tipuri de orteze de genunchi, dup deschidere :

-cu partea crural n anterior

- cu partea gambier in posterior-cu partea crural posterior-cu partea jambier in anteriorDupa nr.de ine: 2 ine, 1 in, dup material termoformabil, rin cu compoziie Indicaii terapeutice

1. Pentru orteze de genunchi mobile:

a. Pentru deformaii ale genunchiului

b. Toate laxitile genunchiului

c. Fracturi post consolidate ale genunchiului ce permit o flexie total sau limitatd. Subluxaie de genunchi

e. Laxiti ale rotulei (se va adauga un accesoriu de fixare a rotulei desen)

2. Indicaii terapeutice pentru orteza de genunchi fixa. axiti ale genunchiului ce au determinat deformaii in valgum, varus, flexie recuruatum prea grave deja pentru a mai permite folosirea genunchierei articulate.

b. fracturi prost consolidante ale genunchiului

c. osteocondrita genunchiului

d. osteoartrita infecioasa a genunchiului in curs de tratament

e. reumatismul genunchiului

f. osteoporoza

g. tumorile osoase bengine ale condililor femurali sau a platoului tibial

h. fracturi prost consolidate ale rotulei i dureroase unde flexia genunchiului este imposili. artopatii si artrite cronice ale genunchiului

n ncheiere este de menionat c la pacienii obezi exist pericolul ca acest tip de orteza s migreze. Pentru a contracta acest fapt ce face orteza total ineficient, se va realiza i un segment ce are un rol numai i numai de stabilizare. Acest segment pedios va avea limit linia articulaiei metatarsofalangiene.Ortezele de descrcare pentru tratamentul osteocondritei primitive de sold

Osteocondrita primitiv de old sau maladia lui Legg Perthes, este o boala necrozant (moarte a celulei) a capului femoral care afecteaza copilul intre 5 si 10 ani.

Boala lui Legg Perthes Calve, este cauzat probabil de o ntrerupere local a circulaiei sangvine. Copilul atins de aceast afeciune are o suferina a soldului i merge, schioptnd. Evoluia bolii este lent, radiografia poate fi normal.Scopul tratamentului este de a pstra sfericitatea capului femural fragilizat deformat de boal i implic un repaus complet al soldului. Reluarea mersului se face in general dup 12-18 luni de la debutul bolii. Maladia tratat prin ortezare evolueaz spre o reconstrucie spontan a capului femoral. Deci scopul tratamentului orthopedic este s :

- Poziioneze corect capul femurului pentru a permite reconstrucia sa fiziologic - sferic, care s formeze un unghi de 130 grade cu diafiza. In caz de eec al tratamentului orthopedic, copilul va fi operat. Descoperirea bolii este adesea intmplatoare din cauz c primul stadiu cel ischemic nu are nici o traducere clinic sau radiologic. De asemenea in stadiul de necroz nu exist neaparat dureri. n general schipoptatul copilului face ca boala s fie descoperit. Bilanul clinic i radiologic orienteaz in alegerea ortezei in funcie de stadiul n care se gasete capul femural.

Principiile tratamentului sunt :

1. Suspendare-descrcare a membrului inf. vizat

2. Recentrarea capului femural adic abductie 30 grade rotaie medial 15grade3. Traciune continu 1/10 din greutatea corpului Orteza de Atlanta

I. Principii de tratament i descriere Orteza este format dintr-o centur din dural. Dou trohantere din dural montate pe centur articulate flexie si abducie de -30 grade din polietilen, dou segmente crurale montate pe tromantere ce nglobeaz condilul medial al femurului.

nchiderea centurii de dural se face cu curea + cataram sau band autoagripant. Segmentele crurale sunt prevzute fiecare cu limb. O bar de abducie cu reglaj se afl montat pe partea medial a manetelor. II. Indicatii : Tratamentul osteocondritei ce nu necesit o descrcare a capului femoral,o simpl recentrare din acetabulum prin meninere in abducie la 30 grade fiind suficient.

III. Mulaj-masuri:

Se va efectua mulajul manetelor, se va lua un traseu n poziie de abducie, se va repera si msura lrgimea si adncimea centurii.

IV. Proba:

Se verific buna poziionare a articulaiilor de sold, lrgimea si adncimea centurii unghiului de abducie se va acorda de asemenea o atenie sporit condililor mediali, zonelor din spatiul popliteu al genunchiului, marelui trommather.

Orteza de ChicagoI. Principiul de tratament i descriere :

Tratament unilateral de :

- Descarcare

- Abducie

- Rotaie medical- Traciune

Orteza este format din:

- Un segment crural (manseta) din polietilen cu deschidere anterioar sau anterolateral, cu sprijin pe ichion i care inglobeaz condilul femoral medial nchidere cu b-a.

- Un cerc de susinere pe regiunea medial (capitonat bineneles) cu deschidere lateral, nchidere banda velcro

- Un dispozitiv telescopic reglabil cu care se realizeaz traciunea i care este montat gheata. Observatie! Talpa ghetei are planul paralel cu sprijinul pe ischion.Un tub vertical axat pe perpendiculara dus la sol de la nivelul ischionului care face contact cu solul. Gheata contralateral este compensatII. Indicaii terapeutice Tratamentul osteocondritei necesitand o descarcare cu traciune si recentrare prin poziionare in abducie a articulaiei de soldIII. Mulaj, msuri :

Se poziioneaz pacientul in picioare, membrul bolnav se pune pe o cal, cu genunchiul n extensie, meninnd abducia dorit. Se realizeaz mulajul parii crurale astfel nct tableta ischiatic s fie paralel cu solul. Se va orienta mulajul i in zona acrosajului supracondilian medial.

Se vor realiza msurile de circumferine, lungimi. Sigur ca un traseu, conturul poate fi foarte folositor mai ales pentru cei ce nu au realizat acest tip de aparat.

IV. Proba:

Se verific: Confortul n maneta, partea crural, acrosa pe consiliul femoral medial. Se verific axarea parte crural cerc stabilizator, lungimea ortezei. Eficacitatea compensaiei la membrul contraletaral.PAGE 8