PROPRIETATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI VATRA DORNEI DIN ...

AMENAJAMENTULU.P. I VATRA DORNEI
PARTEA I. MEMORIU TEHNIC 15
1. SITUAIA TERITORIAL – ADMINISTRATIV 17
1.1. Elemente de identificare a Fondului forestier proprietate public a municipiului Vatra
Dornei 17
1.3. Trupuri de pdure (bazinete) componente 19
1.4. Baza juridic a proprietii 20
1.5. Administrarea fondului forestier 20
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 21
2.1. Constituirea proprietii 21
2.2.1. Mrimea parcelelor i subparcelelor 21
2.2.2. Situaia bornelor 22
2.2.3. Corespondena între parcelarul precedent i cel actual 23
2.3. Planuri de baz utilizate. Ridicri în plan folosite pentru reambularea planurilor de baz 30
2.3.1. Planuri de baz utilizate. Precizri asupra calitiilor 30
2.3.2. Ridicri în plan folosite pentru reambularea planurilor de baz 31
2.4. Suprafaa fondului forestier 31
2.4.1. Determinarea suprafeelor 31
2.4.3. Utilizarea fondului forestier 43
2.4.4. Evidena fondului forestier pe destinaii i deintori 44
2.4.5. Suprafaa fondului forestier pe categorii de folosin i specii 45
2.5. Enclave 45
3. GOSPODRIREA DIN TRECUT A PDURILOR 47
3.1. Istoricul i analiza modului de gospodrire a pdurilor din trecut pân la intrarea în vigoare
a amenajamentului expirat 47
3.3. Concluzii privind gospodrirea din trecut a pdurilor 49
4. STUDIUL STAIUNII I AL VEGETAIEI FORESTIERE 51
4.1. Metode i procedee de culegere a datelor de teren 51
4.2. Elemente generale privind cadrul natural 51
4.2.1. Geologie 51
4.2.2. Geomorfologie 51
4.2.3. Hidrologie 52
4.3. Soluri 54
4.3.1. Evidena i rspândirea teritorial a tipurilor de sol 54
4.3.2. Descrierea tipurilor i subtipurilor de sol 54
4.3.3. Lista u.a.-lor pe tipuri i subtipuri de sol 55
4.4. Tipuri de staiune 56
4.4.1. Evidena i rspândirea teritorial a tipurilor de staiune 56
4.4.2. Descrierea tipurilor de staiune cu factori limitativi i msurile de gospodrie impuse de
aceti factori 59
4.4.4. Lista u.a.-lor pe tipuri de staiuni i sol 61
4.5. Tipuri de pdure 63
4.5.1. Evidena tipurilor naturale de pdure 63
4.5.2. Lista u.a.-lor pe tipuri de staiuni i pduri (calc) 64
4.5.3. Lista u.a.-lor în raport cu caracterul actual al tipului de pdure(calc.) 65
4.5.4. Formaiile forestiere i caracterul actual al tipului de pdure 66
4.6. Structura fondului de producie i de protecie 66
4.7. Arborete slab productive i provizorii 69
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori i limitativi 69
3
4.8.2. Evidena arboretelor afectate de factori destabilizatori i limitativi 70
4.9. Starea sanitar a pdurii 71
4.10. Concluzii privind condiiile staionale de vegetaie 72
5. STABILIREA FUNCIILOR ECOLOGICE, ECONOMICE I SOCIALE ALE PDURII I A
BAZELOR DE AMENAJARE 73
5.1. Stabilirea funciilor ecologice, economice i sociale ale pdurii 73
5.1.1. Obiective social-economice i ecologice 73
5.1.2. Funciile pdurii 73
5.1.3. Subunitile de producie i protecie constituite 74
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor i ale pdurii 75
5.2.1. Regimul 75
5.2.2. Compoziie-el 75
5.2.3. Tratamentul 76
5.2.4. Exploatabilitate 76
5.2.5. Ciclul 76
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCIE LEMNOAS I MSURI DE
GOSPODRIRE A ARBORETELOR CU FUNCII SPECIALE DE PROTECIE 78
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 78
6.1.1. Reglementarea procesului de producie la S.U.P. „A” – codru regulat 78
6.1.1.1. Stabilirea posibilitii de produse principale 78
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate dup metoda creterii indicatoare 78
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate dup metoda claselor de vârst 79
6.1.1.2. Adoptarea posibilitii 83
6.1.1.3. Recoltarea posibilitii 83
6.1.1.4. Prognoza posibilitii 85
6.2. Msuri de gospodrire a arboretelor cu funcii speciale de protecie 86
6.2.1. Msuri de gospodrire a arboretelor din tipul I de categorii funcionale 86
6.2.2. Msuri de gospodrire a arboretelor din tipul II de categorii funcionale 86
6.3. Lucrri de îngrijire i conducere a arboretelor 87
6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale, conservare, produse secundare) 89
6.5. Lucrri de ajutorarea regenerrilor naturale i de împdurire 90
6.6. Refacerea arboretelor slab productive i substituirea celor cu compoziii necorespunztoare 92
6.7. Msuri de gospodrire a arboretelor afectate de factori destabilizatori 92
7. VALORIFICAREA SUPERIOAR A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN
AFARA LEMNULUI 94
7.4. Producia de ciuperci comestibile 94
7.5. Resurse melifere 94
7.7. Valorificarea altor resurse ale fondului forestier 95
8. PROTECIA FONDULUI FORESTIER 96
8.1. Protecia împotriva doborâturilor i rupturilor produse de vânt i de zpad 96
8.2. Protecia împotriva incendiilor 96
8.3. Protecia împotriva polurii industriale 96
8.4. Protecia împotriva bolilor i a altor duntori 96
8.5. Msuri de gospodrire a arboretelor cu uscare anormal 97
9. INSTALAII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE I CONSTRUCII
FORESTIERE 98
9.3. Construcii silvice 99
10.1. Realizarea continuitii funcionale 100
10.2. Dinamica dezvoltrii fondului forestier 100
10.2.1. Indicatori cantitativi (vârste,volume,creteri) 101
10.2.2. Indicatori calitativi 101
11. DIVERSE 103
11.1. Data intrrii în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia 103
11.2. Recomandri privind inerea evidenei lucrrilor efectuate pe parcursul duratei de
aplicabilitate a amenajamentului 103
11.4. Colectivul de elaborare a amenajamentului 103
11.5. Bibliografie 104
12. PLANURI DE RECOLTARE I CULTUR 107
12.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale 107
12.1.1. Evidena arboretelor din care urmeaz s se recolteze posibilitatea de produse
principale – S.U.P. „A” 107
12.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale – codru 108
12.1.3. Recapitulaia posibilitii de produse principale 113
12.1.4. Planul lucrrilor de conservare 114
12.2. Planul lucrrilor de îngrijire i conducere a arboretelor 116
12.3. Planul lucrrilor de regenerare 118
13. PLANURI PRIVIND INSTALAIILE DE TRANSPORT I CONSTRUCIILE SILVICE 125
13.1. Planul instalaiilor de transport 126
13.2. Planul construciilor silvice 126
14. PROGNOZA DEZVOLTRII FONDULUI FORESTIER 127
14.1. Dinamica dezvoltrii fondului forestier 128
14.2. Grafice privind evoluia claselor de vârst 131
PARTEA A III-A. EVIDENE DE AMENAJAMENT 133
15. EVIDENE PRIVIND DESCRIEREA UNITILOR AMENAJISTICE (DESCRIEREA
PARCELAR) 135
15.1.1. Descrierea parcelar 135
15.1.3. Evidena u.a.-lor inventariate 337
15.1.4. Evidena u.a.-lor inventariate de proprietar 337
15.2 EVIDENE PRIVIND MRIMEA I STRUCTURA FONDULUI FORESTIER 338
15.2.1 Repartiia suprafeelor pe categorii de folosin forestier i grupe funcionale 338
15.2.2 Repartiia suprafeelor pe categorii funcionale 339
15.2.3 Situaia sintetic pe specii 340
15.2.4 Structura i mrimea fondului forestier pe grupe, subgrupe i categorii funcionale 340
15.2.5 Structura i mrimea fondului forestier pe grupe funcionale i specii 341
15.2.6 Structura i mrimea fondului forestier pe specii 341
15.2.7 Structura i mrimea fondului forestier pe grupe funcionale i specii pentru fondul productiv 341
15.2.8 Structura i mrimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv 342
15.2.9 Structura i mrimea fondului forestier pe subuniti de producie/protecie dup vârst, grupe
funcionale i specii 342
15.2.10 tructura i mrimea fondului forestier pe clase de exploatabilitate i specii 346
15.3 EVIDENE PRIVIND CONDIIILE NATURALE DE VEGETAIE 346
15.3.1 Evidena tipurilor de staiune i a tipurilor de pdure 346
15.3.2 Recapitulaii pe formaii forestiere 347
15.3.3 Repartiia suprafeelor pe formaii forestiere, altitudine, înclinare i expoziie 348
15.3.4 Repartiia suprafeelor pe etaje fitoclimatice, înclinare i expoziie 348
15.3.5 Repartiia suprafeelor în raport cu eroziunea i înclinarea terenului 349
15.3.6 Repartiia suprafeelor în raport cu natura i intensitatea polurii 350
15.3.7 Evidena arboretelor slab productive 350
15.4. EVIDENE AJUTTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGLEMENTARE A
PROCESULUI DE PRODUCIE 350
specii 350
15.4.2 Repartiia speciilor în raport cu exploatabilitatea i participarea în amestec 351
15.4.3 Stabilirea vârstei medii a exploatabilitii i a ciclului 352
15.4.4 Lista unitilor amenajistice exploatabile i preexploatabile 353
15.5 Accesibilitatea fondului forestier i a posibilitii decenale de produse principale i secundare 353
15.5.1 Situaia fondului forestier i a posibilitii decenale de produse principale i secundare în
raport cu distana de colectare 353
15.5.2 Repartiia arboretelor exploatabile pe subuniti i urgene de regenerare 354
5
16. EVIDENA I BILANUL APLICRII ANUALE A PREVEDERILOR AMENAJAMENTULUI 356
16.1 Evidena i bilanul aplicrii anuale a prevederilor amenajamentului 357
16.2 Evidena dinamicii procesului de regenerare natural 359
16.3 Evidena anual a aplicrii amenajamentului 375
16.4 Evidena decenal a aplicrii amenajamentului 386
Anexe (hri amenajistice) 389
A. Obiectul avizrii
Vatra Dornei elaborat de S.C. Amenajament S.R.L. Suceava.
______________________________________
B. Participani
Expert C.T.A.P.: ___________________
ef proiect: ___________________
Din analiza documentaiei i a discuiilor purtate au rezultat urmtoarele:
Suprafaa fondului forestier proprietate public a oraului Vatra Dornei este de 1870,6 ha.
Din suprafaa total, 568,1 ha (30 %) este încadrat în grupa I-a funcional, categoriile
funcionale 2.A (237,7 ha), 4.A (134,4 ha), 4.B (43,4 ha) i 4.I (152,6 ha); în grupa a II-a funcional
au fost încadrate 1272,0 ha (68 %); terenurile afectate gospodririi silvice (3,9 ha – terenuri pentru
hrana vânatului, 2,0 ha – terenuri cultivate pentru nevoile administraiei, 1,5 ha – culoare pentru linii
electrice de înalt tensiune); terenurile neproductive (2,1 ha) i litigiile (21,0 ha) ocup 2 % din
suprafaa unitii de producie i protecie.
Suprafaa total este aceeai cu cea înscris în actele de proprietate. Baza cartografic utilizat
la determinarea suprafeelor i la întocmirea hrilor amenajistice este format din planuri de
baz la scara 1:5000 i 1:10000, pentru întreaga suprafa. Aceste planuri s-au folosit i la
amenajarea precedent i sunt pe foi volante.
Principalele caracteristici structurale ale arboretelor sunt:
- compoziia actual (%): 90 MO 7BR 2FA 1LA Medie
- clasa de producie medie: 2,1 2,0 2,4 2,1 2,1
- consistena medie: 0,72 0,69 0,76 0,76 0,72
- vârsta medie (ani): 70 94 47 17 70
Pdurea este cuprins în dou etaje fitoclimatice: montan de amestecuri (FM2) cu 1062,7
ha (58 %) i montan de molidiuri (FM3) cu 777,4 ha (42 %).
Au fost identificate nou tipuri de staiune, cel mai rspândit fiind 3333 Montan de
amestecuri, Bs, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria cu 970,0 ha (58%) staiune de
bonitate superioar.
- staiuni de bonitate superioar_____________1517,7 ha (82 %);
- staiuni de bonitate mijlocie _______________ 276,5 ha (15%);
- staiuni de bonitate inferioar _____________ 45,9 ha (3%);
Total pdure:________________________________1840,1 ha (100 %).
S-au constituit dou subuniti de gospodrire, dup cum urmeaz:
- S.U.P. „A“ – Codru regulat ______________ 1424,6 ha (tip funcional T.III, TIV, T.VI);
- S.U.P. „M“ Conservare deosebit ________ 404,6 ha (tip funcional T.II).
Bazele de amenajare stabilite sunt urmtoarele:
- regimul: codru;
- compoziia-el: 61 MO 27 BR 6 FA 4 PAM 2 LA ;
- tratamentul: tierilor progresive i tierilor rase;
- exploatabilitatea: 109 ani;
- ciclu: 110 de ani.
Posibilitatea de produse principale este de 5032 mc/an, asigurând indice de recoltare de
2,7 mc/an/ha.
Posibilitatea de produse secundare este de 1259 mc/an, din care rrituri 1183 mc/an,
rezultând un indice de recoltare de 0,7 mc/an/ha.
Lucrri de îngrijire a arboretelor: - degajri: 12,8 ha/an;
- curiri: 7,0 ha/an cu volumul de extras de 76 mc/an;
- rrituri: 32,8 ha/an cu volumul de extras de 1183 mc/an;
- igien: 797,6 ha/an cu volumul de extras de 664 mc/an;
- tieri de conservare sunt propuse pe 15,0 ha/an cu un volum total posibil de extras de 886
mc/an.
Lucrri de împdurire (integrale+completri) se prevd pe o suprafa de 131,0 ha.
Instalaiile de transport ce deservesc efectiv pdurea însumeaz 21,0 km. Nu s-au fcut
propuneri de noi drumuri forestiere.
Amenajamentul mai conine prevederi privind protecia fondului forestier împotriva
factorilor destabilizatori, precum i pentru valorificarea altor produse ale pdurii în afara lemnului.
C.T.A.P. avizeaz favorabil lucrarea în forma prezentat, i propune avizarea ei în Comisia
Tehnic pentru Silvicultur din M.M.S.C.
8
FIA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE
A Pduri i terenuri destinate împduririi sau reîmpduririi. 568,1 1272,0 1840,1
A1 Pduri i terenuri destinate împduririi pentru care se reglementeaz recoltarea de
produse principale (Total rând A1- A1.7) din care; 157,8 1272,0 1429,8
A1.1-A1.3 Pduri, plantaii cu reuit definitiv, regenerate pe cale artificial sau natural cu
reuit parial. 160,8 1266,8 1424,6
A1.4 Terenuri de reîmpdurit în urma tierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze. - 5,2 5,2
A1.5 Poieni sau terenuri destinate împduririi. - - -
A1.6 Terenuri degradate prevzute a se împduri. - - -
A1.7 Rchitarii naturale sau create prin culturi. - - -
A2 Pduri i terenuri destinate împduririi care nu se reglementeaz recoltarea de
produse principale (Total rând A2.1-A2.5) din care; 388,3 - 388,3
A2.1-A2.2 Pduri, plantaii cu reuit definitiv, terenuri împdurite pe cale natural sau
artificial cu reuit parial. 404,6 - 404,6
A2.3 Terenuri de împdurit în urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze. 5,7 - 5,7
A2.4 Poieni sau goluri destinate împduririi. - - -
A2.5 Terenuri degradate destinate împduririi. - - -
B Terenuri afectate gospodririi silvice. - - 7,4
C Terenuri neproductive. - - 2,1
D1. Transmise prin acte normative unor organizaii. - - -
D2. Ocupaii i litigii - - 21,0
Total fond forestier proprietate public a municipiului Vatra Dornei 568,1 1272,0 1870,6
Enclave 35,4
Repartiia suprafeelor pe grupe i categorii funcionale
Categoria funcional 1-2 A 1-4 A 1-4 B 1-4 I 2-1 B TOTAL
Suprafaa, (ha) 237,7 134,4 43,4 152,6 1272,0 1840,1
Parametri Uniti de gospodrire
Suprafaa (ha) 1424,6 404,6 1829,2
Ciclul de producie 110 - -
Publice Forestiere Exploatare Total La începutul
deceniului La sfâritul deceniului În perspectiv
m/ha %
10
Total MO BR FA LA ME PAM CA SAC DT
Pduri pentru
care se
Grupa I ha 157,8 150,3 0,3 6,7 - - - - - - -
Grupa II ha 1266,8 1107,9 117,3 28,8 6,8 2,7 1,6 - 1,1 1,1 -
Total A1
(GRUPA I+II) ha 1424,6 1258,2 117,6 35,5 6,8 2,5 1,6 - 1,1 0,6 -
Total U.P. (A1+A2) ha 1829,2 1641,4 133,6 35,8 7,4 4,5 2,6 0,2 1,1 2,6 -
Proporia
speciilor
A1 %
U.P. 100 90 7 2 1 - - - - - -
Clasa de
2,0 2,0 2,0 2,4 2,0 2,1 2,4 - 2,0 2,2 -
U.P. 2,1 2,1 2,0 2,4 2,1 2,1 2,3 4,0 2,0 2,5 -
Consistena
medie
A1
0,73 0,73 0,70 0,76 0,81 0,76 0,59 - 0,73 0,65 -
U.P. 0,72 0,72 0,69 0,76 0,76 0,85 0,48 0,30 0,73 0,77 -
Vârsta medie A1
ani 66 65 93 46 7 8 46 - 9 11 -
U.P. 70 70 94 47 17 10 33 95 9 42 -
Fond lemnos
559677 495977 58223 5006 53 43 352 - 2 21 -
U.P. 726815 656468 64391 5040 108 79 381 29 2 371 -
Volum lemnos,
392 394 495 141 7 15 220 - 1 35 -
U.P. 397 399 481 140 14 17 146 145 1 121 -
Indici de
/ha 7,9 8,1 7,0 4,1 4,2 2,5 1,2 - 1,8 3,3
Posibilitatea anual din
Posibilitatea anual din
produse secundare din
Indici de recoltare mc/an
Tieri de
Total 127,9 69,6 764 328,4 11833 797,6 6636 149,5 8857
Anual 12,8 7,0 76 32,8 1183 797,6 664 14,9 886
Lucrri de împdurire
Hectare
Integrale 79,1 59,2 7,8 7,7 4,4
Completri 51,9 38,2 4,4 4,5 4,8
Total 131,0 97,4 12,2 12,2 9,2
Structura pe clase de vârst Clasa de vârst, (ani) I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI (101-120) VII (121-140) Total
Pduri A1.1-A1.3 ha/% 257,5 18 126,1 9 171,9 12 406,6 29 217,6 15 184,4 13 60,5 4 1424,6 100
Pduri A2.1-A2.2 ha/% 37,3 9 13,4 3 22,7 6 54,2 13 177,8 44 68,9 17 30,3 8 404,6 100
Total A1.1- A2.2 ha/% 298,8 16 139,5 8 194,6 11 460,8 25 395,4 22 253,3 14 80,8 4 1829,2 100
Prognoza posibilitii de produse principale
Nivel
prognoz
In deceniul II 1429,8 - - 5290
In deceniul III 1429,8 - - 5720
În perspectiv 1429,8 - - 9200
1
II 1266,8 1107,9 117,3 28,8 6,8 2,7 1,6 1,1 0,6
Total 1424,6 1257,7 117,6 35,5 6,8 2,7 1,6 1,1 0,6
2 Proporia speciilor % 100 88 8 3 1 - - - -
3 Clasa de producie medie - 2,0 2,0 2,0 2,4 2,0 2,1 2,4 2,0 2,2
4 Consistena medie - 0,73 0,73 0,70 0,76 0,81 0,76 0,59 0,73 0,65
5 Vârsta medie ani 66 65 93 46 7 8 46 9 11
6 Volumul mediu la ha mc/ha 392 394 495 141 7 15 220 1 35
7 Fond lemnos total mc 559677 495977 58223 5006 53 43 352 2 21
8 Indice de cretere curent mc/an
/ha 7,9 8,1 7,0 4,1 4,2 2,5 1,2 1,8 3,3
9 Indice de cretere
/ha 5,3 5,3 5,4 4,3 4,7 2,6 1,3 0,9 1,7
10 Posibilitatea de produse
11 Posibilitatea anual din
produse secundare din care: mc/an 1166 1138 20 7 - 1 - - -
12 rrituri mc/an 1107 1085 19 2 - 1 - - -
13 Total (rând 10+11) mc/an 6198 5480 619 72 - 1 26 - -
14 Indici de recoltare
U.M. Principale Secundare Total
Clasa de
Suprafaa,
% 100 18 1 12 29 15 13 4
Volum,
% 100 1 7 14 40 21 14 3
12
1
produse principale
(A2.1-A2.3)
Grupa I ha 404,6 382,7 16,0 1,8 1,0 0,6 0,2 0,3 2,0
2 Proporia speciilor % 100 95 4 1 - - - - -
3 Clasa de producie medie - 2,5 2,5 2,3 2,1 2,2 3,0 4,0 2,3 2,7
4 Consistena medie - 67 67 59 97 30 30 30 63 81
5 Vârsta medie ani 85 85 102 13 14 125 95 57 51
6 Volumul mediu la ha mc/ha 413 419 385 20
29 91 145 113 148
7 Fond lemnos total mc 167138 160491 6168 36 29 55 29 34 296
8 Indice de cretere curent mc/an
/ha 5,8 5,8 4,5 7,7 1,0 1,6 - 3,3 5,5
9 Volum posibil de extras prin tieri de conservare
mc/an 886 813 67 - 1 3 1 1 -
10 Posibilitatea de produse
secundare mc/an 93 90 - 2 - - - - 1
11 Total, (rând 9+10) mc/an 451 903 67 2 1 3 1 1 1
12 Indici de recoltare
U.M Conservare Secundare Total
Structura suprafeelor i volumelor pe clase de vârst
Clasa de vârst Total I II III IV V VI VII
Suprafaa, (ha) 404,6 37,3 13,4 22,7 54,2 172,4 68,9 30,3
% 100 9 3 6 13 44 17 8
Volum, (mc) 167138 601 2828 8973 25435 81324 30251 17726
% 100 0 2 5 15 49 180 11
13
14
4. STUDIUL STAIUNII I AL VEGETAIEI FORESTIERE
5. STABILIREA FUNCIILOR SOCIALE-ECONOMICE ALE PDURII I A BAZELOR
DE AMENAJARE
GOSPODRIE A ARBORETELOR CU FUNCII SPECIALE DE PROTECIE
7. VALORIFICAREA SUPERIOAR A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER
ÎN AFARA LEMNULUI
FORESTIERE
11. DIVERSE
Obiectul acestui studiu este amenajamentul pdurilor aparinând municipiului Vatra Dornei,
situat în partea nord-vestic a judeului Suceava.
Regiunea în care se afl aceste pduri aparine inutului Carpailor Orientali.
În tabelul 1.1.1. se prezint repartizarea fontului forestier pe uniti teritorial-administrative.
Repartizarea fondului forestier pe uniti teritorial-administrative Tabelul 1.1.1.
Nr.
Mic 127, 128 37,3
Argestru 76-83 144,9
La Motel 1-3 39,0
Rusca Dreapta 106 6,6
Rusca Stânga 102-105 80,3
Osoi 56, 57 27,4
Dealu Negru-
Srior-
Negreti 210 - 216 115,0
În tabelul 1.2.1. se prezint vecintile , limitele i hotarele pdurilor municipiului Vatra
Dornei, pe trupuri de pdure.
17
S
E r. Bistria Aurie Natural r. Bistria Aurie
S Teren particular Artificial Hotar pichetat
V Teren particilar Artificial Hotar pichetat
Trupul de pdure Puncte
cardinale Vecinti Limite Hotare
E O.S.Iacobeni Artificial Hotar pichetat
S O.S. Iacobeni Artificial Hotar pichetat
V Teren particular Artificial Hotar pichetat
Argestru-Drancani
Chilia Stânga i
E Puni, O.S. Vatra Dornei Artificial Liziera pdurii
Hotar pichetat
Hotar pichetat
La Motel
E Teren particilar, C.F. Artificial Hotar pichetat
S O.S.Cona Artificial Hotar pichetat
V Teren particilar, O.S.Cona Artificial Hotar pichetat
Rusca Dreapta
E Pr. Rusca Natural Pârâul Rusca
S Puni Artificial Liziera pdurii
Hotar pichetat
Rusca Stânga
S Puni particulare Artificial Hotar pichetat
V Pr. Rusca Natural Pr. Rusca
Osoi
S Puni, O.S. Vatra Dornei Artificial Liziera pdurii.
Hotar pichetat
Hotar pichetat
E O.S.Vatra Dornei Artificial Hotar pichetat
18
Hotar pichetat
Arineasa
E Puni, O.S.Vatra Dornei Artificial Liziera pdurii.
Hotar pichetat
Hotar pichetat
Bîrnrel Gheorgheeni
Hotar pichetat
Hotar pichetat
Hotar pichetat
Hotar pichetat
Dealu Negru-Muncei
Hotar pichetat
Pr. Candrenilor
E O.S Dorna Candrenilor,
S Fond Forestier or. Vatra Dornei Natural Culmea Diecilor
V Fond Forestier or. Vatra Dornei;
proprieti particulare Artificial Hotar pichetat
Negreti
E O.S Dorna Candrenilor,
S Fond Forestier or. Vatra Dornei Natural Culmea Diecilor
V puni particulare Artificial Liziera pdurii
1.3. Trupuri de pdure (bazinete) componente
Denumirea trupurilor (bazinetelor) i suprafeele pe care le dein Tabelul 1.3.1.
Nr.
crt.
3 Argestru 76-83 144,9 6 6
4 Argestru-Drancani 93, 94 128,3 3 3
5 Chilia Stânga i Dreapta 117-123,175,176 164,7 2 2
6 La Motel 1-3 39,0 1 1
7 Rusca Dreapta 106 6,6 5 5
8 Rusca Stânga 102-105 80,3 5 5
9 Osoi 56, 57 27,4 6 6
10 Clineti 49-54 59,8 8 8
11 Arineasa 125, 126 62,6 9 9
12 Bîrnrel Gheorgheeni 108-116 184,5 4 4
13 Dealu Negru 62-74, 100 183,9 4 4
14 Dealu Negru-Muncei 22-29, 38-42, 84-92 477,7 2 2
15 Srior-Pr.Fagului 95-98 17,4 4 4
16 Pr. Candrenilor 203-207 19,9 3 3
17 Negreti 210-216 115,0 2 1
Total fond forestier proprietate public a municipiului Vatra Dornei,
judeul Suceava 1870,6 4,4 4,4
20
1.4. Baza juridic a proprietii
Fondul forestier al municipiului Vatra Dornei a fost retrocedat prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra pdurilor în baza Legii 1/2000 i 247/2005 i este în conformitate cu procesele verbale de punere în posesie: ___________________ ___________________ ___________________ (790,46 ha), Titlul de proprietate ___________________ ___________________ (1,6 ha), ___________________ ___________________ (470,873 ha), Titlul de proprietate ___________________ ___________________ (433,5 ha), Titlul de proprietate ______________________________________ (37,3 ha) i __________________________________________________ (136,9 ha).
Suprafaa predat ___________________________________ este de 1870,6 ha.
1.5. Administrarea fondului forestier
Administrarea fondului forestier este asigurat de Ocoalele Silvice Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Iacobeni i Cârlibaba, Direcia Silvic Suceava, în baza contractelor de administrare.
21
2.1. Constituirea unitii de producie
Constituirea unitatii de productie s-a facut din pduri ce apartin municipiului Vatra Dornei
retrocedate ca urmare a aplicrii prevederilor Legii 1/2000 i 247/2005, privind reconstituirea
dreptului de proprietate asupra pdurilor.
Constituirea U.P. I Vatra Dornei în vederea amenajrii a fost definitivat la Conferina I de
Amenajare din 11.06.2013.
Actele de proprietate sunt anexate prezentului studiu.
2.2. Constituirea i materializarea parcelarului i subparcelarului
Parcelarul actual, format din 112 parcele, s-a constituit peste limitele vechi acolo unde
parcelele au fost predate integral i s-a modificat la parcelele unde retrocedarea s-a fcut pe parte de
suprafa, el fiind trasat pe limita retrocedrii. S-a meninut prioritar parcelarul constituit la amenajrile anterioare, numai în cazurile când
se suprapuneau aceleai numere de parcel din U.P.-uri diferite s-au renumerotat parcelele în
continuarea numerelor de parcele existente. În interiorul parcelelor s-au constituit subparcele conform
criteriilor prevzute în normele tehnice.
Subparcelarul vechi s-a pstrat, în cea mai mare parte schimbându-se doar acolo, unde s-au
produs modificri ca urmare a lucrrilor efectuate de la amenajarea precedent i pân în prezent, sau
acolo unde au fost constatate diferene de arboret nesesizate anterior. De asemenea, unele subparcele
anterioare constituite pe baza unor lucrri efectuate în anii precedeni, au fost comasate, neexistând
diferene între ele. Subparcelele, în cadrul fiecrei parcele, au fost numerotate cu litere majuscule în
ordine alfabetic, înscrise dup numrul parcelelor, la distana de o liter, pentru pduri i terenuri
destinate împduririi i apropiat de numrul parcelei pentru celelalte situaii (pe hri caracterele sunt
îngroate), urmate de un indice numeric. În total au fost evideniate 384 subparcele (uniti
amenajistice).
Limitele subparcelare au fost materializate în teren cu semne orizontale cu vopsea roie, iar la
intersecia lor sau la întâlnirea cu limite parcelare ori cu liziera (marginea pdurii) s-au materializat
prin inele cu vopsea roie.
S-au respectat criteriile de separare din norme.
Materializarea pe teren a parcelarului s-a fcut de ctre proprietar,iar a subparcelelor de catre
proiectant.
actual se prezint în tabelul 2.2.1.1.
Situaia suprafeelor medii parcelare i subparcelare, de la amenajarea actual se prezint în
tabelul 2.2.1.1.
Anul
amenajrii
Numr
de
parcele
subparcelei,
(ha)
u.a.
Numr
de
borne
2004 97 300 17,8 5,7 0,1 62 G 69,9 94 B 263
2013 112 384 16,7 4,8 0,1 79 V1 56,2 94B 295
22
Bornele amenajistice sunt cele de la amenajarea anterioar, pstrându-se numerotarea lor. Au
fost amplasate 92 borne noi, în cazurile de modificare a limitelor parcelare. Numerotarea bornelor
noi s-a fcut prin bisarea numrului celei mai apropiate borne. Bornele amplasate sunt urmtoarele:
Situaia bornelor Tabelul 2.2.2.1.
amplasate
Tibu-Mgura Mic 211, 212 bis, 214 bis, 220, 223, 224, 224 bis. 7 Piatr 127,128
Argestru 5, 6, 6 bis, 8, 8 bis, 10, 10 bis, 27, 28, 30 bis, 31 bis, 36,
40, 41, 41 bis, 43, 44, 45, 46, 47 bis, 48 bis, 49, 53 bis, 55, 56 bis, 57 bis, 58, 59 bis, 64, 65 bis, 67 bis.
31 Piatr 7-17, 75
Argestru 98, 104 bis, 105, 105 bis, 106, 107 bis, 108, 108 bis, 109,
110, 111, 112, 113, 114, 115, 118 bis, 119, 120 bis, 141,
144, 145.
21 Piatr 76-83
Argestru-Drancani 3 bis, 5, 5 bis, 6, 6 bis, 7, 7 bis, 8, 10, 11 bis. 10 Piatr 93, 94
Chilia Stânga i Dreapta 26, 26 bis, 27, 165, 165 bis, 198 bis, 199, 200 bis, 202 bis, 203 bis, 206, 207, 211, 214, 218, 218 bis, 219, 220,
220 bis, 221 bis, 222.
21 Piatr 117-123, 175, 176
La Motel 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. 9 Piatr 1-3
Rusca Dreapta 80 bis, 88 bis. 2 Piatr 106
Rusca Stânga 2, 3, 17 bis, 18 bis, 19, 19 bis, 20, 20 bis, 22, 23 bis, 24
bis,27 bis, 88, 151, 151 bis, 284, 151, 151 bis. 18 Piatr 102-105
Osoi 136, 145, 145 bis, 148, 149, 149 bis, 152. 7 Piatr 56, 57
Clineti 121, 121 bis, 123, 124, 124 bis, 128, 128 bis, 129, 129 bis,
9 Piatr 49-54
Arineasa 81, 82, 83, 86, 87, 94 bis, 97, 100, 109 bis, 110, 115. 11 Piatr 125, 126
Bîrnrel Gheorgheeni 98, 99, 100, 120, 121, 122, 123, 125, 127, 128, 129, 130,
131, 131 bis, 132, 133, 137, 138, 141, 142, 142 bis, 144,
144 bis, 145 bis.
24 Piatr 108-116
Dealu Negru 95, 95 bis, 150 bis, 162, 166, 178, 189, 189 bis, 193, 193
bis, 196, 196 bis, 198, 198 bis, 200, 201, 203 bis, 205,
207, 209, 210, 210 bis, 211, 211 bis, 212, 212 bis, 220.
27 Piatr 62-74, 100
Dealu Negru-Muncei
66, 67, 68, 69, 69 bis, 70, 71, 72, 74, 75, 75 bis, 76, 77, 78, 78 bis, 79, 80, 80 bis, 81, 83, 111, 111 bis, 112, 112
bis, 114, 114 bis, 115, 116, 117, 119, 120, 120 bis, 121,
122, 123, 124, 137, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 144 bis, 145, 146,151 bis, 152, 153, 153 bis, 154, 155 bis,
156, 157, 159, 160, 160 bis, 169.
58 Piatr 22-28, 38-42, 84-
92
Srior-Pr.Fagului I 111, 111 bis, 112, 113, 115, 127, 127 bis, 128. 8 Piatr 95-98
Pr. Candrenilor 7, 7bis, 13, 13bis,15, 15bis, 17, 17bis, 18, 18bis, 22, 22
bis 12 Piatr 202-207
Total 295
Bornele confectionate din piatra sunt în numr de 295, sunt recondiionate la ora actual de
ctre proprietar. În cazul bornelor noi s-au amplasat pe teren doar borne martor, bornele propriu-zise
urmând a fi amplasate în teren de ctre proprietar.
La actuala amenajare au fost bisate 92 borne. Bornele bisate se regsesc în tabelul 2.2.2.1.
Se constat c bornarea actual este corespunztoare. Pe viitor proprietatul are obligaia de a
menine i actualiza limitele de proprietate, liniile parcelare i bornele silvice conform Codului silvic.
23
Deoarece numerotarea noului parcelar difer de cea precedent, corespondena este prezentat
în tabelul 2.2.3.1.
Acte proprietate Amenajament expirat Corespondena Amenajament actual
U.A.
Conform T.P. U.A. Accep-
tat
Planim-
trat
1 A 6,3 1 A 6,3 1 A 1 A 6,7 6,7
1 B 1,2 1 B 1,2 1 B 1 B 1,1 1,1
1 C 4,5 1 C 3,9 1 C%+D 1 C 3,6 3,6
1 D 0,6 1 D 0,6
1 E 0,6 1E+C% 1 E 1,0 1,0
1N 0,9 1N1 0,9 1N1 1N1 0,6 0,6
2 A 4,9 2 A 4,9 2A% 2 A 3,1 3,1
2 B 7,6 2 B 7,6 2B% 2 B 7,3 7,3
2A% 2 C 0,6 0,6
2A%+B% 2 D 1,1 1,1
2B% 2 E 1,0 1,0
2V 0,4 2V1 0,4 2V1 2V1 0,2 0,2
3 A 3,9 3 A 4,9 3 A 3 A 6,2 6,2
3 B 4,2 3 B 2,7 3 B 3 B 2,6 2,6
3 C 1,4 3 C 1,4 3 C 3 C 1,4 1,4
3 D 3,1 3 D 0,8 3 D 3 D 1,4 1,4
3 E 2,8 3 E 3 E 1,1 1,1
7 A 1,5 7 A 1,5 7 A 7 A 2,2 2,2
7 B 2,8 7 B 2,8 7 B 7 B 2,5 2,5
8 A 3,5 8 A 3,5 8 A 8 A 3,0 3,0
8 B 10,4 8 B 10,4 8 B 8 B 11,9 11,9
9 16,4 9 16,4 9 9 15,6 15,6
10 8,4 10 8,4 10 10 9,2 9,2
11 15,9 11 15,9 11 11 14,8 14,8
12 B 10,4 12 B 10,4 12 B 12 B 10,9 10,9
12 D 12,1 12 D 12,1 12 D 12 D 11,6 11,6
12 E 0,9 12 E 0,9 12 E 12 E 0,4 0,4
13 C 1,7 13 C 1,7 13 C 13 C 1,9 1,9
13 D 5,7 13 D 5,7 13 D 13 D 5,1 5,1
14 A 1,0 14 A 1,0 14 B+A 14 B 8,5 8,5
14 B 7,6 14 B 7,6
15 B 3,0 15 B 3,0 15 B 15 B 3,1 3,1
16 B 3,9 16 B 3,9 16 B 16 B 3,9 3,9
17 A 2,0 17 A 2,0 17 A 17 A 2,6 2,6
22 B 8,6 22 B 8,6 22 B 22 B 7,5 7,5
22 C 21,2 22 C 20,2 22 C 22 C 22,3 22,3
23 A 3,2 23 A 3,2 23 A 23 A 2,3 2,3
23 B 11,3 23 B 11,3 23B% 23 B 4,9 4,9
23 C 2,4 23 C 2,4 23C 23 C 1,7 1,7
23 D 1,4 23 D 1,4 23D+B% 23 D 4,1 4,1
23B% 23 E 6,3 6,3
23V 0,3 23V1 0,3 23V 23V 0,2 0,2
24 A 7,1 24 A 5,7 24 A 24 A 5,9 5,9
24 B 6,6 24 B 6,6 24 B 24 B 7,4 7,4
24 C 2,6 24 C 2,6 24 C 24 C 1,9 1,9
24 D 2,3 24 D 2,3 24 D 24 D 3,3 3,3
24 E 10,2 24 E 10,2 24 E 24 E 8,5 8,5
24
24 F 1,0 24 F 1,0 24 F 24 F 0,9 0,9
24 G 0,4 24 G 0,4 24 G 24 G 0,3 0,3
24 H 0,4 24 H 0,4 24 H 24 H 0,2 0,2
24 I 1,4 24 I 24 I 1,5 1,5
24N 0,6 24N1 0,6 24N1 24N1 0,4 0,4
25 B 0,9 25 B 0,9 25B+E 25 B 4,4 4,4
25 C 8,1 25 C 8,1 25C 25 C 8,8 8,8
25 D 2,6 25 D 2,6 25D 25 D 1,8 1,8
25 E 3,3 25 E 3,3
25N 1,0 25N1 1,0 25N1 25N1 1,1 1,1
25V 0,4 25V 0,4 25V 25V 0,2 0,2
26 A 15,0 26 A 15,0 26 A 26 A 14,7 14,7
26 B 5,1 26 B 5,1 26 B 26 B 5,4 5,4
26 C 2,4 26 C 2,4 26 C 26 C 2,5 2,5
26 D 0,5 26 D 0,5 26 D 26 D 0,4 0,4
27 A 24,7 27 A 20,0 27 A 27 A 23,9 23,9
27 B 2,5 27 B 2,5 27 B 27 B 2,2 2,2
27 C 0,6 27 C 0,6 27 C 27 C 0,7 0,7
27 D 3,7 27 D 3,7 27 D 27 D 3,4 3,4
28 A 18,1 28 A 18,1 28 A 28 A 18,5 18,5
28 B 1,4 28 B 1,4 28 B 28 B 1,2 1,2
28 C 7,7 28 C 6,0 28 C 28 C 5,0 5,0
28 D 1,7 28 D 28 D 2,9 2,9
29 B 2,7 29B 29 B 1,1 1,1
29 D 1,4 29D 29 D 1,0 1,0
38 G 15,6 38 G 15,6 38G% 38 G 14,4 14,4
38 H 2,6 38 H 2,0 38H 38 H 2,2 2,2
38G% 38 I 1,6 1,6
39 A 17,1 39 A 17,1 39A 39 A 16,9 16,9
39 B 1,1 39 B 1,1 39B 39 B 1,3 1,3
40 A 9,0 40 A 8,1 40A 40 A 8,7 8,7
40 B 15,2 40 B 9,2 40B% 40 B 7,2 7,2
40 C 1,0 40 C 0,9 40C 40 C 0,8 0,8
40 D 6,8 40B% 40 D 8,4 8,4
40V 0,4 40V1 0,6 40V1 40V1 0,5 0,5
41 A 16,4 41 A 15,9 41A% 41 A 10,6 10,6
41 B 0,8 41 B 0,8 41B+A%+C 41 B 4,0 4,0
41 C 0,5
42 A 27,2 42 A 27,2 42A% 42 A 25,7 25,7
42 B 3,6 42 B 3,6 42B 42 B 4,0 4,0
42 C 1,1 42 C 1,1 42C+A% 42 C 2,2 2,2
42A 2,0 42A 42A 2,0 2,0
49 D 0,6 49 D 0,6
49 E 2,3 49 E 2,3 49E+D 49 E 2,8 2,8
50 A 15,0 50 A 14,7 50A%+M1 50 A 14,2 14,2
50A% 50 B 0,7 0,7
50M1 0,3
51 A 31,7 51 A 31,7 51A% 51 A 30,0 30,0
51A% 51 B 1,7 1,7
52 A 5,0 52 A 5,0 52A 52 A 5,4 5,4
53 A 3,8 53 A 3,8 53A 53 A 3,5 3,5
54 A 1,4 54 A 1,4 54A 54 A 1,5 1,5
56 A 1,4 56 A 1,9
56 B 12,0 56 B 11,5 56A+B 56 B 13,4 13,4
57 A 1,9 57 A 1,4 57A+M1 57 A 1,9 1,9
57 B 10,0 57 B 10,0 57B 57 B 9,8 9,8
57 D 1,3 57 D 1,3 57D 57 D 1,6 1,6
57 E 0,8 57 E 0,8 57E 57 E 0,7 0,7
57M1 0,5
25
62 E 2,0 62 E 2,0 62E+G 62 E 2,6 2,6
62 G 0,1 62 G 0,1
62M1% 62 H 0,9 0,9
62M1 5,8 62M1% 62M1 4,4 4,4
63 A 21,0 63 A 24,3 63A% 63 A 11,1 11,1
63 B 4,8 63 B 5,8 63B% 63 B 2,9 2,9
63A% 63 C 0,6 0,6
63A% 63 D 10,9 10,9
63B% 63 E 0,3 0,3
64 A 6,0 64 A 6,0 64A% 64 A 3,1 3,1
64 B 20,0 64 B 19,0 64B% 64 B 7,0 7,0
64 D 1,0 64D+B% 64 D 2,1 2,1
64A%+B% 64 E 12,1 12,1
64B% 64 F 1,2 1,2
64B% 64 G 0,5 0,5
65 A 1,2 65 A 1,2 65 A 65 A 1,2 1,2
65 C 8,3 65 C 8,3 65 C 65 C 9,5 9,5
65 D 6,0 65 D 6,0 65 D 65 D 4,8 4,8
66 A 6,0 66 A 6,0 66A 66 A 1,8 1,8
66 B 1,2 66 B 1,2 66B 66 B 2,2 2,2
66 C 2,0 66 C 2,0 66C% 66 C 1,9 1,9
66 D 1,3 66 D 1,3 66D% 66 D 1,5 1,5
66A%+C% 66 E 1,1 1,1
66A%+D% 66 F 2,0 2,0
67 A 0,3 67 A 0,3 67 A 67 A 0,3 0,3
67 B 1,2 67 B 1,2 67 B 67 B 1,2 1,2
68 19,9 68 A 19,9 68A 68 A 19,9 19,9
69 2,7 69 A 2,4 69A+V1 69 A 2,7 2,7
69V1 0,3
70% 70 B 1,1 1,1
71 A 2,0 71 A 2,0 71 A 71 A 2,2 2,2
71 B 13,8 71 B 13,8 71 B 71 B 13,6 13,6
72 A 4,6 72 A 4,6 72 A% 72 A 4,5 4,5
72 B 11,0 72 B 11,0 72 B 72 B 11,0 11,0
72 C 1,9 72 C 1,9 72 C 72 C 1,6 1,6
72 D 1,6 72 D 1,6 72D% 72 D 0,7 0,7
72D% 72 E 1,1 1,1
72A% 72 F 0,2 0,2
73 A 17,2 73 A 10,7 73A%+M1+M2 73 A 6,7 6,7
73 B 2,0 73 B 1,6 73B 73 B 1,7 1,7
73 C 0,6 73 C 0,3 73C+M3 73 C 1,9 1,9
73A%+M1+M2 73 D 8,7 8,7
73A% 73 E 0,8 0,8
73M1 2,0
73M2 4,1
73M3 1,1
74 A 4,7 74 A 1,3 74A+M1 74 A 6,0 6,0
74 B 1,3
74M1 4,7
1 D 6,8 75 D 6,8 75D 75 D 5,9 5,9
1 E 0,3 75 E 0,3 75E 75 E 0,8 0,8
1 G 0,2 75 G 0,2
1 H 5,8 75 H 5,8 75G+H 75 H 6,4 6,4
75 I 1,0
1R 1,0 75I 75R 1,0 1,0
70 A 10,7 76 A 8,3 76 A 76 A 10,6 10,6
70 B 2,6 76 B 5,0 76 B 76 B 2,7 2,7
70 C 1,3 76 C 1,3 76 C 76 C 1,3 1,3
70 D 0,3 76 D 0,3 76 D 76 D 0,3 0,3
71 A 32,8 77 A 26,7 77A% 77 A 25,8 25,8
26
77 B 4,0 77B+C+A% 77 B 5,6 5,6
77 C 2,1
77A% 77 D 1,4 1,4
72 A 13,3 78 A 13,3 78A 78 A 13,1 13,1
72 B 0,9 78 B 0,9 78B% 78 B 1,1 1,1
72 C 2,0 78 C 2,0 78C+D+B% 78 C 2,1 2,1
72 D 0,5 78 D 0,5
72 E 0,3 78 E 0,3 78E 78 E 0,7 0,7
73 A 33,1 79 A 33,1 79A 79 A 33,4 33,4
73 B 9,8 79 B 9,8 79B 79 B 10,9 10,9
73 C 2,1 79 C 2,1 79C 79 C 1,0 1,0
73 D 0,5 79 D 0,5 79D 79 D 0,2 0,2
73 V 0,1 79V1 0,1 79V1 79V1 0,1 0,1
74 A 9,5 80 A 9,5 80A 80 A 14,6 14,6
74 B 7,4 80 B 7,4 80B 80 B 5,2 5,2
74 C 0,5 80 C 0,5
74 D 3,4 80 D 3,4 80D+C 80 D 3,9 3,9
75 A 5,0 81 A 5,0 81A 81 A 2,1 2,1
78 B 1,8 82 B 1,8 82B 82 B 1,8 1,8
85 B 7,0 83 B 7,0 83B 83 B 7,0 7,0
48 A 6,0 84 A 5,9 84A 84 A 3,2 3,2
48 B 15,5 84 B 18,5 84B 84 B 20,6 20,6
48 C 2,3 84 C 2,3 84 C 84 C 2,0 2,0
48 D 2,3 84 D 2,3 84 D 84 D 2,3 2,3
48 E 0,6 84 E 0,5 84 E 84 E 0,5 0,5
48 F 0,9 84 F 0,8 84 F 84 F 1,3 1,3
84 G 2,8 84 G 84 G 2,7 2,7
84 H 1,9 84 H 84 H 1,0 1,0
84 I 2,9 84 I 84 I 3,2 3,2
49 A 0,9 85 A 0,9 85A 85 A 0,4 0,4
49 B 4,7 85 B 4,7 85B% 85 B 2,1 2,1
49 C 0,8 85 C 0,8 85C 85 C 1,0 1,0
49 D 1,0 85 D 1,0 85D 85 D 1,2 1,2
85B% 85 E 1,6 1,6
85B% 85 F 2,2 2,2
50 A 17,8 86 A 12,0 86A% 86 A 6,5 6,5
50 B 0,5 86 B 0,5 86B 86 B 0,2 0,2
86 C 6,5 86C 86 C 7,1 7,1
86A% 86 D 4,5 4,5
51 A 4,3 87 A 4,3 87A 87 A 4,5 4,5
51 B 22,9 87 B 23,5 87B 87 B 23,5 23,5
51 C 4,3 87 C 4,3 87C 87 C 4,1 4,1
51 D 0,6
53 1,1 88 1,1 88 88 1,1 1,1
54 A 20,5 89 A 20,5 89A 89 A 21,1 21,1
54 B 5,5 89 B 5,5 89B 89 B 5,8 5,8
54 C 0,9
55 B 13,3 90 B 13,3 90B% 90 B 11,0 11,0
55 C 5,7 90 C 5,7 90C 90 C 6,1 6,1
55 D 0,8 90 D 0,8 90D 90 D 1,0 1,0
55 F 0,5 90 F 0,5 90F 90 F 0,6 0,6
90B% 90 G 0,8 0,8
90B% 90 H 0,5 0,5
90B% 90 I 0,3 0,3
56 A 11,1 91 A 7,0 91A 91 A 4,1 4,1
56 B 2,7 91 B 2,7 91B 91 B 1,9 1,9
56 C 8,5 91 C 6,0 91C% 91 C 7,3 7,3
91 D 4,0 91D 91 D 6,2 6,2
91 E 1,5 91E 91 E 0,3 0,3
91C% 91 F 3,3 3,3
59 A 13,7 92 A 12,7 92A 92 A 10,3 10,3
27
59 B 6,7 92 B 6,7 92B 92 B 8,1 8,1
59 C 1,7 92 C 1,4 92C 92 C 0,8 0,8
92 D 0,9 92D 92 D 2,1 2,1
23 A 27,0 93 A 27,2 93A% 93 A 14,0 14,0
23 B 2,7 93 B 2,5 93B 93 B 2,4 2,4
93A% 93 C 7,3 7,3
93A% 93 D 6,0 6,0
25 A 25,4 94 A 25,7 94A% 94 A 35,1 35,1
25 B 70,4 94 B 69,9 94B% 94 B 56,2 56,2
25 C 2,8 94 C 3,0 94C 94 C 4,5 4,5
94B% 94 D 2,0 2,0
94A% 94 E 0,8 0,8
47 A 7,9 95 A 7,9 95A 95 A 8,4 8,4
47V 0,8 95V1 0,8 95V1 95V1 0,3 0,3
48 A 1,1 96 A 1,1 96A%+B% 96 A 2,2 2,2
48 B 2,6 96 B 2,6 96A%+B% 96 B 1,5 1,5
54 B 2,7 97 B 1,3 97B 97 B 1,3 1,3
54 C 0,1
97M1 1,5 97M1 97M1 1,5 1,5
55 A 1,8 98 A 1,8 98A+B 98 A 2,2 2,2
55 B 0,4 98 B 0,4
100 A 4,3 100A% 100 A 0,9 0,9
58 B 5,2 100 B 4,5 100B+A% 100 B 7,9 7,9
58 C 4,2 100M1 100 C 0,6 0,6
100M1 0,6
7 A 2,2 102 A 2,2 102A 102 A 1,6 1,6
7 B 0,1
7 C 7,5 102 C 1,9 102C% 102 C 1,5 1,5
7 D 2,7 102 D 2,7 102D 102 D 2,9 2,9
102C%+M1% 102 E 1,7 1,7
102M1% 102 F 1,9 1,9
102M1% 102 G 1,6 1,6
102M1% 102 H 1,3 1,3
102M1 5,7
8 A 18,6 103 A 22,5 103A 103 A 22,4 22,4
8 B 5,3 103 B 2,3 103B 103 B 3,2 3,2
8 C 5,3 103 C 4,3 103C% 103 C 2,6 2,6
8 D 0,8 103 D 0,9 103D 103 D 1,0 1,0
103C% 103 E 0,8 0,8
9 A 2,2 104 A 3,8 104A+E+G 104 A 25,1 25,1
9 B 21,0 104 B 1,7 104B% 104 B 0,6 0,6
9 D 5,8 104 D 5,8 104D 104 D 2,2 2,2
9 E 0,6 104 E 0,6
104 F 1,1 104F 104 F 0,8 0,8
104 G 16,6
104B% 104 H 0,9 0,9
10 A 7,5 105 A 7,5 105A 105 A 6,8 6,8
10 C 0,7 105 C 0,7 105C 105 C 1,4 1,4
41 A 6,0 106 A 6,3 106A% 106 A 5,0 5,0
106A%+V1 106 B 1,6 1,6
41V 0,6 106V1 0,3
108 B 0,2 108B 108 B 0,3 0,3
47 C 5,2 108 C 5,2 108C+H% 108 C 7,3 7,3
47 F 7,3 108 F 7,3 108F 108 F 5,8 5,8
47 G 1,2 108 G 1,2 108G 108 G 0,9 0,9
47 H 1,3 108 H 1,3 108H% 108 H 0,4 0,4
47 J 0,2 108F% 108 I 0,5 0,5
55 A 4,4 109 M1 4,4 109M1 109M1 4,4 4,4
59 A 43,0 110 A 43,0 110 A 110 A 40,9 40,9
59 B 8,1 110 B 8,1 110 B 110 B 9,7 9,7
59 C 2,7 110 C 2,7 110C% 110 C 1,7 1,7
28
59 D 3,2 110 D 3,2 110D 110 D 3,1 3,1
59 E 3,1 110 E 3,1 110E 110 E 3,6 3,6
110C% 110 F 1,2 1,2
59V1 0,2 110V1 0,2 110V1 110V1 0,2 0,2
59V2 0,9 110V2 0,9 110V2 110V2 0,8 0,8
59V3 0,1 110V3 0,1 110V3 110V3 0,1 0,1
60 A 16,2 111 A 16,2 111A 111 A 14,8 14,8
60 B 0,2 111 B 0,2 111B 111 B 0,2 0,2
60 C 4,5 111 C 4,5 111C% 111 C 4,8 4,8
60 D 0,6 111 D 0,6 111D 111 D 0,5 0,5
111C% 111 E 0,3 0,3
111C% 111 F 0,9 0,9
60V 0,1 111V1 0,1 111V1 111V1 0,1 0,1
61 A 0,5 112 A 0,5 112A 112 A 0,4 0,4
61 B 0,9 112 B 0,9 112B 112 B 1,0 1,0
61 C 2,5 112 C 2,5 112C 112 C 2,5 2,5
61V 0,7 112V1 0,7 112V1 112V1 0,7 0,7
62 B 2,5 113 B 2,5 113B 113 B 2,5 2,5
63 22,5 114 22,5 114 114 22,5 22,5
64 A 2,0 115 A 2,0
64 B 23,0 115 B 23,0 115B% 115 B 4,6 4,6
64 C 1,2 115 C 1,2 115C 115 C 1,0 1,0
64 D 4,2 115 D 4,2 115D% 115 D 2,5 2,5
115B% 115 E 1,0 1,0
115B%+D% 115 F 10,0 10,0
115B% 115 G 5,0 5,0
115B% 115M1 6,3 6,3
65 B 22,0 116 B 22,0 116B% 116 B 2,7 2,7
116B% 116 C 19,3 19,3
74 A 8,6 117 A 8,6 117A% 117 A 8,4 8,4
74 C 2,5 117 C 2,5 117C% 117 C 1,6 1,6
74 D 9,6 117 D 9,6 117D 117 D 9,8 9,8
74 E 22,0 117 E 22,0 117E+A%+C% 117 E 23,1 23,1
74 G 0,7 117 G 0,7 117G 117 G 0,5 0,5
75 A 2,8 118 A 2,8 118A% 118 A 2,0 2,0
75 B 21,4 118 B 21,4 118B% 118 B 9,5 9,5
118B% 118 C 2,6 2,6
118B% 118 D 8,5 8,5
118B% 118 E 1,6 1,6
83 A 4,0 119 A 4,0 119A 119 A 3,5 3,5
83 B 30,6 119 B 29,1 119B% 119 B 19,1 19,1
83 C 0,8 119 C 0,8 119C 119 C 0,6 0,6
83 D 0,8 119 D 1,1
83 E 4,7 119 E 1,7 119E 119 E 2,0 2,0
83 F 2,0 119 F 0,6 119F 119 F 1,1 1,1
119 G 3,2 119G 119 G 3,3 3,3
119 H 2,4 119H% 119 H 0,5 0,5
119B% 119 I 0,9 0,9
119B%+H%+D% 119 J 8,3 8,3
119B%+D% 119 K 3,6 3,6
84 A 1,6 120 A 1,7 120A 120 A 1,6 1,6
84 B 6,8 120 B 6,0 120B% 120 B 3,2 3,2
84 C 0,7 120 C 0,8 120C 120 C 0,6 0,6
84 D 9,6 120 D 6,2 120D 120 D 6,4 6,4
84 E 0,9
84 F 0,9 120 F 1,0 120F 120 F 1,0 1,0
120B% 120 G 2,9 2,9
120M1 1,0
85 A 9,8 121 A 9,8 121A 121 A 9,0 9,0
85 B 1,6 121 B 1,6 121B% 121 B 0,5 0,5
85 C 0,6 121 C 0,6 121C 121 C 0,7 0,7
29
121B% 121M1 1,8 1,8
87 A 6,3 122 A 6,3 122A 122 A 7,1 7,1
87 B 17,3 122 B 17,3 122B% 122 B 13,9 13,9
122B% 122M1 2,6 2,6
89 A 0,8 123 A 0,8 123A 123 A 0,6 0,6
89 E 0,5 123 E 0,5 123E 123 E 0,7 0,7
43 A 39,0 125 A 38,6 125A% 125 A 37,3 37,3
43 B 4,1 125 B 4,1 125B% 125 B 3,3 3,3
43 C 5,0 125 C 5,0 125C% 125 C 3,3 3,3
43 D 7,6 125 D 7,6 125D% 125 D 5,0 5,0
125C% 125 E 3,2 3,2
125A% 125 F 1,4 1,4
125C% 125 G 0,9 0,9
125C%+D% 125 H 0,8 0,8
125V1 0,4 125V1 125V1 0,5 0,5
47 A 6,9 126 A 6,9 126A 126 A 6,9 6,9
93 A 3,3 127 A 3,3 127A 127 A 3,3 3,3
94 A 12,8 128 A 12,8 128A% 128 A 8,9 8,9
94 B 10,3 128 B 10,3 128B 128 B 13,3 13,3
94 C 0,7 128 C 0,7
94 D 1,5 128 D 1,5 128D 128 D 1,4 1,4
94 E 0,9 128 E 0,9 128E 128 E 0,4 0,4
94 G 7,8 128 G 7,8 128G%+C 128 G 4,4 4,4
128G% 128 H 1,9 1,9
128A% 128 I 1,1 1,1
128A% 128 J 2,6 2,6
75 B 1,3 75B 175 B 0,7 0,7
76 C 0,3 76C 176 C 0,9 0,9
3 C 0,5 3C 203 C 0,5 0,5
4 A 2,8 4A+B 204 A 1,0 1,0
4 B 0,2
5 A 6,1 5A%+B%+E 205 A 10,3 10,3
5 B 6,3 5A%+B% 205 B 3,0 3,0
5 E 0,9
6A% 206 C 0,4 0,4
7 C 0,5 7 C 207 C 0,9 0,9
7 D 1,1 7 D 207 D 0,7 0,7
7R 0,5 7R 207R 0,5 0,5
10 A 2,6 10A 210 A 2,6 2,6
10 B 0,9 10B 210 B 0,9 0,9
11 A 3,9 11A 211 A 2,4 2,4
11 B 6,6 11B% 211 B 7,9 7,9
11 C 1,2 11C 211 C 1,3 1,3
11B% 211 D 2,5 2,5
12 A 3,4 12A 212 A 3,9 3,9
12 B 9,7 12B% 212 B 5,1 5,1
12B% 212 C 4,0 4,0
13 A 16,4 13A% 213 A 6,6 6,6
13 B 1,1 13B 213 B 1,0 1,0
13A% 213 C 6,6 6,6
13A% 213 D 1,8 1,8
13A% 213 E 1,4 1,4
14 A 0,3 14A 214 A 0,4 0,4
14 B 21,2 14B% 214 B 9,3 9,3
14 C 1,6 14C 214 C 1,2 1,2
14 D 1,5 14D+E 214 D 3,0 3,0
14 E 0,5
15 A 3,6 15A 215 A 3,8 3,8
30
15F% 215 I 1,0 1,0
16 A 5,3 16A 216 A 6,1 6,1
16 B 13,3 16B 216 B 12,3 12,3
16 C 2,4 16C 216 C 3,4 3,4
Total 1870,6 1730,8 1870,6 1870,6
2.3. Planuri de baz utilizate. Ridicri în plan folosite pentru
reambularea planurilor de baz
Baza cartografic a amenajamentului întocmit pentru pdurile municipiului Vatra Dornei este
format din planuri restituite, la scara 1:5000, cu curbe de nivel.
Aceste planuri au fost întocmite de I.G.F.C.O.T. în anul 1985 i sunt pe foi volante. Reperajul
i restituia au fost executate de I.C.A.S. în anul 1982.
Baza cartografic i suprafeele pe planuri sunt reprezentate în tabelul 2.3.1.1.
Baza cartografic utilizat
(Planuri de baz cu curbe de nivel la scara 1:5000) Tabelul 2.3.1.1.
Nr.
2 L-35-27-B-a-2-III %96, 97, 98 6,6
3 L-35-27-B-a-2-IV %62 3,0
4 L-35-27-B-a-1-II 38, %39, %40, %41, %42, %84, %85, 86, 87, %89 137,0
5 L-35-27-B-a-2-I %22, %23, %24, 25, 26, 27, 28, 29, %39, %40, %41, %42,
%64, %100, %215, %216 216,9
6 L-35-27-B-a-2-II
%62, 63, %64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, %73, %74, %100,
203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 214,
%215, %216
7 L-35-27-B-b-1-I %73, %74 0,5
8 L-35-15-D-c-3-IV %42, %84, %85, 88, %89, 90, 91, 92 130,8
9 L-35-15-D-c-4-III %22, %23, %24, %42 21,6
10 L-35-15-D-c-4-IV 1, %2 19,7
11 L-35-15-D-c-3-II %13, %14, %15, %16, %17 9,5
12 L-35-15-D-c-4-I 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15 93,8
13 L-35-15-D-c-4-II %2, 3 19,3
14 L-35-15-D-d-3-I %115, %116, 117, 118, %122, 123, 175, 176 91,6
15 L-35-15-D-d-3-II %108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, %115, %116 165,4
16 L-35-15-D-d-4-I %108 2,9
18 L-35-15-D-c-2-III %15, %16, %76, %80, 81, 82 18,1
19 L-35-15-D-c-2-IV 93, 94 128,3
20 L-35-15-D-d-1-III 119, 120, 121, %122 87,6
31
Nr.
22 L-35-15-D-d-2-III %57, 102, 103, 104, 105, 106, %108 100,3
23 L-35-15-D-d-2-IV %51, %52, 53, 54, 56, %57 39,1
24 L-35-15-D-c-1-II %75 7,8
25 L-35-15-D-c-2-I %75, %76, %77, 78, 79, %80, %83 128,3
26 L-35-15-D-c-2-II %77, %83 5,3
27 L-35-15-D-d-2-II 49, 50, %51, %52, %125, %126 61,0
28 L-35-16-C-c-1-I %125, %126 36,3
29 L-35-15-A-a-2-I %127, 128 35,8
30 L-35-3-C-c-4-III %127 1,5
2.3.2. Ridicri în plan folosite pentru reambularea planurilor de baz
În vederea asamblrii corecte a limitelor unitilor amenajistice nou constituite precum i a
unor limite neclare s-au executat pe teren ridicri în plan. Au fost ridicate i limitele noi ce au aprut
ca urmare a retrocedrii pariale a parcelelor. Ca puncte de sprijin au fost considerate bornele silvice
existente i repere naturale evidente. Pentru msurtorile efectuate s-a folosit tehnologia G.P.S.,
rezultând un total de 50,4 km (2905 puncte), care au fost transpui pe planurile de baz, în vederea
determinrii suprafeelor pe cale analitic i a realizrii hrilor de amenajament.
Msurtorile de teren au fost executate, prin parcurgerea limitelor care au fcut obiectul
msurtorilor, s-au transferat datele culese pe calculator i, cu programe speciale s-au fcut raportrile
cu care au fost asamblate planurile de baz.
2.4. Suprafaa fondului forestier
Suprafeele au fost obinute în urma prelucrrii informatizate a planurilor (scanare i
georefereniere) i a determinrilor specifice a suprafeelor cu ajutorul sistemelor de informaii
geografice (GIS).
Situaia comparativ a suprafeei retrocedate i a celei determinate este urmtoarea:
Tabel 2.4.1.1
Tabelul 2.4.2.
N r.
c u
re n
efectuate, denumirea
terenul sau beneficiarul
scoaterii definitive ori
temporare din fondul
ii
1 2 3 4 5 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 ___ ___ ___ U.P. I VATRA DORNEI 1 A 6,3 6,3
___ ___ ___ U.P. I VATRA DORNEI 1 B 1,2 7,5
2 ___ ___ ___ U.P. I VATRA DORNEI 1 C 4,5 12,0
3 ___ ___ ___ U.P. I VATRA DORNEI 1 D 0,6 12,6
4 ___ ___ ___ U.P. I VATRA DORNEI 1N 0,9 13,5
5 ___ ___ ___ U.P. I VATRA DORNEI 2 A 4,9 18,4
6 ___ ___ ___ U.P. I VATRA DORNEI 2 B 7,6 26,0
___ U.P. I VATRA DORNEI 2V 0,4 26,4
U.P. I VATRA DORNEI 3 A 3,9 30,3
U.P. I VATRA DORNEI 3 B 4,2 34,5
U.P. I VATRA DORNEI 3 C 1,4 35,9
U.P. I VATRA DORNEI 3 D 3,1 39,0
U.P. I VATRA DORNEI 9 16,4 73,6
U.P. I VATRA DORNEI 12 E 0,9 121,3
34
U.P. I VATRA DORNEI 23V 0,3 194,6
U.P. I VATRA DORNEI 24 F 1,0 224,4
U.P. I VATRA DORNEI 24 G 0,4 224,8
U.P. I VATRA DORNEI 24 H 0,4 225,2
U.P. I VATRA DORNEI 24N 0,6 225,8
U.P. I VATRA DORNEI 25N 1,0 241,7
35
U.P. I VATRA DORNEI 42A 2,0 441,0
36
U.P. I VATRA DORNEI 1R 1,0 716,8
37
38
39
U.P. I VATRA DORNEI 59V1 0,2 1361,7
40
U.P. I VATRA DORNEI 7R 0,5 1757,6
41
Total Amenajament - U.P. I VATRA DORNEI 1870,6
42
N
efectuate, denumirea
terenul sau beneficiarul
scoaterii definitive ori
temporare din fondul
ii
1 2 3 4 5 7 8 9 10 11 12 13 14 15
43
Suprafaa total a fondului forestier stabilit prin actualul amenajament este de 1870,6 ha i
Repartiia fondului forestier pe categorii de folosin se prezint astfel:
A. Pduri i terenuri destinate împduririi i reîmpduririi – 1840,1 ha, din care:
− terenuri acoperite cu pdure 1829,2 ha;
− clas de regenerare 10,9 ha
B. Terenuri afectate gospodririi silvice – 7,4 ha, din care:
- terenuri pentru hrana vânatului – 3,9 ha;
- terenuri cultivate pentru nevoile administraiei – 2,0 ha;
- culoare pentru linii electrice de înalt tensiune – 1,5 ha;
C. Terenuri neproductive – 2,1 ha;
D. Terenuri scoase temporar din fondul forestier – 21,0 ha.
Categorii de folosin forestier Tabelul 2.4.3.1.
Nr.
Suprafaa (ha)
1 P Fond forestier total 1870,6 568,1 1272,0
1.1. P.D. Terenuri acoperite cu pdure 1829,2 562,4 1266,8
1.2. P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultur - - -
1.3. P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producie
silvic 7,4 - -
administrare forestier 2,0 - -
1.6. P.N. Terenuri neproductive 2,1 - 2,1
1.7. P.T. Terenuri scoase temporar din fondul
forestier i neprimite 21,0 - 21,0
1.8. P.O. Ocupaii i litigii 21,0 - 21,0
Raportând terenurile acoperite cu pdure i destinate împduririi la fondul forestier total,
obinem un procent de utilizare a fondului forestier de 98 %.
Clasa de regenerare constituie 10,9 ha, prin a crei împdurire va crete suprafaa acoperit
cu pdure.
culoarele pentru linii electrice de înalt tensiune (1,5 ha), terenurile neproductive (2,1 ha) se vor
menine ca terenuri afectate i nu se vor împduri.
Terenurile scoase temporar din fondul forestier reprezint litigii, aceste terenuri fiind în
posesia persoanelor fizice sau a statului.
În tabelul 2.4.4. se prezint evidena fondului forestier pe destinaii i deintor.
44
2.4.4. Evidena fondului forestier pe destinaii i deintori
Tabelul 2.4.4. ************************************************************************************************************************************ * NR. ! * T O T A L ! ! * * ! D E N U M I R E A I N D I C A T O R I L O R *(COL.2+3+4+! ORAUL ! ALTI DETINATORI * * CRT. ! * +5 !VATRA DORNEI!-----------------------------------* * ! * HA ! HA ! HA ! HA ! HA * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A ! B * 1 ! 2 ! 3 ! 4 ! 5 * *==================================================================================================================================* *1. ! F O N D U L F O R E S T IE R - T O T A L (P ) * 1870.6 ! 1870.6 ! ! ! * *1.1. ! TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) * 1829.2 ! 1829.2 ! ! ! * *1.1. 1! - RASINOASE (PDR ) * 1782.4 ! 1782.4 ! ! ! * *1.1. 2! - FOIOASE (PDF ) * 46.8 ! 46.8 ! ! ! * *1.1. 3! - RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS ) * ! ! ! ! * *1.2. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC ) * ! ! ! ! * *1.2. 1! - PEPINIERE (PCP ) * ! ! ! ! * *1.2. 2! - PLANTAJE (PCJ ) * ! ! ! ! * *1.2. 3! - COLECTII DENDROLOGICE (PCD ) * ! ! ! ! * *1.3. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILV. (PS ) * 3.9 ! 3.9 ! ! ! * *1.3. 1! - ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ ) * ! ! ! ! * *1.3. 2! - TERENURI PENTRU HRANA VINATULUI (PSV ) * 3.9 ! 3.9 ! ! ! * *1.3. 3! - APE CURGATOARE (PSR ) * ! ! ! ! * *1.3. 4! - APE STATATOARE (PSL ) * ! ! ! ! * *1.3. 5! - PASTRAVARII (PSP ) * ! ! ! ! * *1.3. 6! - FAZANERII (PSF ) * ! ! ! ! * *1.3. 7! - CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB ) * ! ! ! ! * *1.3. 8! - CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD ) * ! ! ! ! * *1.3. 9! - PUNCTE ACHIZITII FRUCTE , CIUPERCI (PSU ) * ! ! ! ! * *1.3.10! - ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI ) * ! ! ! ! * *1.3.11! - SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA ) * ! ! ! ! * *1.3.12! - USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS ) * ! ! ! ! * *1.3.13! - CIUPERCARII (PSC ) * ! ! ! ! * *1.4. ! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINIST.FOREST. (PA ) * 3.5 ! 3.5 ! ! ! * *1.4. 1! - SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS.SILV (PAS ) * ! ! ! ! * *1.4. 2! - CAI FERATE FORESTIERE (PAF ) * ! ! ! ! * *1.4. 3! - DRUMURI FORESTIERE (PAD ) * ! ! ! ! * *1.4. 4! - LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP ) * ! ! ! ! * *1.4. 5! - DEPOZITE FORESTIERE (PAZ ) * ! ! ! ! * *1.4. 6! - DIGURI (PAG ) * ! ! ! ! * *1.4. 7! - CANALE (PAC ) * ! ! ! ! * *1.4. 8! - ALTE TERENURI (PAA ) * 3.5 ! 3.5 ! ! ! * *1.5. ! TERENURI AFECTARE IMPADURIRII (PT ) * 10.9 ! 10.9 ! ! ! * *1.5. 1! - CLASA DE REGENERARE (PTR ) * 10.9 ! 10.9 ! ! ! * *1.5. 2! - TERENURI INTRATE LEGAL IN FOND FORESTIER (PTF ) * ! ! ! ! * *1.6. ! TERENURI NEPRODUCTIVE (PN ) * 2.1 ! 2.1 ! ! ! * *1.6. 1! -STINCARII , ABRUPTURI (PNS ) * ! ! ! ! * *1.6. 2! - BOLOVANISURI PIETRISURI (PNP ) * ! ! ! ! * *1.6. 3! - NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN ) * ! ! ! ! * *1.6. 4! - RIPE - RAVENE (PNR ) * ! ! ! ! * *1.6. 5! - SARATURI CU CRUSTA (PNC ) * ! ! ! ! * *1.6. 6! - MOCIRLE-SMIRCURI (PNM ) * 2.1 ! 2.1 ! ! ! * *1.6. 7! - GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG ) * ! ! ! ! * *1.7. ! FISIE FRONTIERA (PF ) * ! ! ! ! * *1.8. ! TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FOND FOREST. NEREPRIM. (PT ) * 21.0 ! 21.0 ! ! ! * ************************************************************************************************************************************
45
2.4.5. Suprafaa fondului forestier pe categorii de folosin i specii
Tabel 2.4.5.1. ******************************************************************************************************************* * ! * T O T A L ! ORAUL ! ! ALTI * *NR.! DENUMIREA INDICATORILOR *(COL.2+3+4)! VATRA ! AGRICULT. ! DETINATORI* * ! * ! DORNEI ! ! * *RD.! * HA ! HA ! HA ! HA * *-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A ! B * 1 ! 2 ! 3 ! 4 * *=================================================================================================================* * 1! F O N D U L F O R E S T I E R T O T A L (RIND 2+33) * 1870.6 ! 1870.6 ! ! * * ! ------------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------* * 2! S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) * 1829.2 ! 1829.2 ! ! * * ! ----------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------* * 3! R A S I N O A S E * 1782.4 ! 1782.4 ! ! * * ! --------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------* * 4!MOLID * 1641.4 ! 1641.4 ! ! * * 5! - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI * ! ! ! * * 6!BRAD * 133.6 ! 133.6 ! ! * * 7!DUGLAS * ! ! ! * * 8!LARICE * 7.4 ! 7.4 ! ! * * 9!PINI * ! ! ! * * 10! F O I O A S E (RIND 11+12+15+21) * 46.8 ! 46.8 ! ! * * ! --------------------------------------------------------*-----------!-----------!-----------!-----------* * 11!FAG * 35.8 ! 35.8 ! ! * * 12!STEJARI * ! ! ! * * 13! -PEDUNCULAT * ! ! ! * * 14! -GORUN * ! ! ! * * 15! DIVERSE SPECII TARI * 9.9 ! 9.9 ! ! * * 16! - SALCIM * ! ! ! * * 17! - PALTIN * 2.6 ! 2.6 ! ! * * 18! - FRASIN * ! ! ! * * 19! - CIRES * ! ! ! * * 20! - NUC * ! ! ! * * 21! DIVERSE SPECII MOI * 1.1 ! 1.1 ! ! * * 22! - TEI * ! ! ! * * 23! - PLOP * ! ! ! * * 24! - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI * ! ! ! * * 25! - SALCII * 1.1 ! 1.1 ! ! * * 26! - DIN RD. 25 IN LUNCA SI DELTA DUNARII * ! ! ! * * 33! A L T E T E R E N U R I - T O T A L * 41.4 ! 41.4 ! ! * * 34! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA * ! ! ! * * 35! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA * 3.9 ! 3.9 ! ! * * 36! TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRARE FOREST * 3.5 ! 3.5 ! ! * * 37! TERENURI AFECTATE IMPADURIRII * 10.9 ! 10.9 ! ! * * 38! - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE * 10.9 ! 10.9 ! ! * * 39! TERENURI NEPRODUCTIVE * 2.1 ! 2.1 ! ! * * 40! FISIE FRONTIERA * ! ! ! * * 41! TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER * 21.0 ! 21.0 ! ! * *******************************************************************************************************************
2.5. Enclave
În cadrul fondului forestier proprietate public a municipiului Vatra Dornei, exist un numr
de 9 enclave ce însumeaz o suprafa de 35,4 ha. Evidena acestor enclave este redat în tabelul de
mai jos:
E1 1,8 10, 11 Pdure Proprietari particulari
E2 4,5 24, 25, 26 Pdure Proprietari particulari
E6 0,4 79 Pdure Proprietari particulari
Total 35,4
Activitatea de gospodrire a pdurilor din cadrul fondul forestier proprietate public a
municipiului Vatra Dornei se desfoar în baza contractelor de administrare încheiate cu ocoalele
silvice care administreaz pduri ale statului in teritoriul in care este localizat fondul forestier al
municipiului Vatra Dornei. Contractele de administrare se reînnoiesc anual.
Ultima arondare este urmtoarea:
Iacobeni 1 Iacobeni 1 Haju 1-3, 7-17 146,2 8
4 Valea Fierului 75-83, 93, 94 287,3 15
Dorna
22-29, 38-42, 84-92,
2 Arinu 10 Scolu Negru 62-74, 95-98, 100 201,3 11
1 Dorna 2 Rusca I 102-106,108-116 271,4 14
1 Gheorghieni 117-123,175,176 164,7 9
Cârlibaba 127,128 37,3 2
Total UP 1870,6 100
forestier pot modifica arondarea în funcie de necesiti pentru asigurarea pazei i gospodririi mai
eficiente.
47
3. GOSPODRIREA DIN TRECUT A PDURILOR
3.1. Istoricul i analiza modului de gospodrire a pdurilor din trecut
pân la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evoluia proprietii i a modului de gospodrire a pdurilor
înainte de anul 1948
Prima atestare documentara a teritoriului apare la 15 februarie 1410 intr -un uric al lui
Alexandru cel Bun dat la Suceava.
Pe vremea constituirii principatului Moldovei munii cu pdurile i punile aparineau, în
general, rzeilor, mnstirilor i comunelor.
Administrarea pdurilor din cadrul acestor proprieti se rezuma, de regul, la paza
acestora. Interesele proprietarilor din acele vremuri erau legate de vântoare, pescuit, punat i
mai puin de valorificarea lemnului.
Se considera ca majoritatea localitilor: Cona, Poiana Stampei, Vatra Dornei au rezultat in
urma imigraiei transilvnenilor, moldovenilor si bucovinenilor, care s-au aezat aici chiar înainte de
1600.
Dup ocuparea Bucovinei din 1775, imperiul austriac a trecut la înfptuirea unor msuri
speciale de administrare a acestora i de limitare a dreptului rzeilor din zona.
În 1776 pe baza ordonanei lui Spleny, primul guvernator al Bucovinei, se instituie un
corp militarizat de paz i supraveghere a exploatrilor iar în 1782 se emite primul cod silvic sub
denumirea de " Pravila de codru" sau " Orânduiala de pdure". La 1786 se interzice accesul
locuitorilor in pdure si se separa proprietile statului de ale comunelor.
Creterea cerinelor interne de lemn din epoca revoluiei industriale din Bucovina acelor
timpuri s-a suprapus peste necesitile rilor occidentale tot mai mult interesate de lemnul
valoros din zon.
Molidul de Bucovina cutat pentru însuirile sale unice în lume ca lemn de rezoman
devine inta unor exploatri din ce în ce mai mari.
Cele mai bune piane fcute la Viena i cele mai cutate erau cele executate cu molid de
Dorna, Ostra sau Moldovita.
3.1.2. Modul de gospodrire a pdurilor dup anul 1948 pân la
intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
În general, la nivelul fondului forestier proprietate a municipiului Vatra Dornei în anul 1948
abuziv au fost trecute în proprietatea Statului Român.
In toate perioadele de amenajare anterioare organizarea amenajistica s-a fcut in cadrul
unitilor de producie i protecie ce s-au meninut cu aproximaie în aceleai limite teritoriale.
Înc de la prima amenajare si pana în prezent regimul codru adoptat a fost meninut.
Organizarea pe subuniti de gospodrire în funcie de încadrarea pe grupe si subgrupe
funcionale începe sa se fac în a doua etapa, la reamenajarea din 1960, pe baza instruciunilor de
amenajare din 1959.
In acelai sens, de la o amenajare la alta a existat de la început o subunitate de gospodrire de
tip A – codru regulat, sortimente obinuite in care s-a reglementat producia sub forma de produse
principale si o subunitate de tip M – pduri supuse regimului de conservare deosebita, in care se
propuneau doar tieri de igiena.
Împrirea pe grupe si subgrupe funcionale si atribuirea unor funcii noi pdurilor, in raport
de obiectivele de protejat aprute pe parcurs, a prilejuit in ultimul timp apariia unor noi subuniti de
gospodrire.
In toate etapele de amenajare compoziia tel a fost privita la fel, adic in funcie de compoziia
tipului natural de pdure. In acest sens, in toate etapele de amenajare, in compoziia tel s-a promovat
bradul, fagul, laricele si paltinul de munte – specii proprii staiunilor identificate din ocol.
48
Tratamentul propus de ctre toate amenajamentele întocmite pana acum era cel bazat pe
regenerarea naturala sub masiv (tieri progresive sau succesive).
Tierile rase in parchete mari au fost propuse in prima etapa de amenajare si, apoi, au fost
abandonate. In schimb, tierile progresive au fost promovate din ce in ce mai mult, având la baza si
uurina cu care se produce regenerarea naturala in arboretele ocolului.
Exploatabilitatea adoptata in toate etapele de amenajare a fost cea tehnica la arboretele pentru
care se organizeaz producia de lemn sub forma de produse principale si exploatabilitatea de
protecie pentru arboretele din grupa I.
Pentru arboretele din grupa I pentru care nu se organizeaz producia de lemn sub forma de
produse principale s-a adoptat exploatabilitatea de protecie pentru funcii multiple.
Ciclul, ca principala baza de amenajare, a oscilat intre 100 si 120 de ani, fiind in prezent de
110 ani.
3.1.2.1 Evoluia constituirii unitii de producie i a bazelor de amenajare Dup anul 1948, aceste pduri au aparinut de O.S Vatra Dornei, O.S. Cona, O.S. Iacobeni,
O.S. Cârlibaba.
Referitor la bazele de amenajare redm în continuare situaia sintetic, pentru suprafaa
analizat, conform amenajamentului elaborat în 2004, dup cum se prezint în tabelul 3.1.2.1.1.
Tabel 3.1.2.1.1.
regulat
3.1.2.2. Evoluia reglementrii produciei
Evoluia reglementrii produciei pân în anul 2004 nu a fost întocmit, datorit faptului c
pdurea oraului Vatra Dornei a fost gospodrit în cadrul a patru ocoale silvice i opt uniti de
producie. Evoluia reglementrii produciei conform amenajamentului elaborat în 2004este prezentat
în tabelul 3.1.2.2.1.
Indice de cretere curent
m3 /an/ha
Denumi rea
Suprafaa U.P. I U.P. I U.P. I U.P. I U.P. I
2004 A
Codru regulat
49
constituie actuala proprietate.
ha/an
Lucrri de îngrijire Prod. principale T. de conservare Tieri de igiena Indici de recoltare mc/an/ha
Indici de cretere curenta
mc/an/ha Realizri(R) ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha mc/an
P 15,8 33,2 1421 15,0 5957 6,2 328 1033,8 842 5,5 8,6
R 7,3 20,3 621 1,7 365 – – 55,4 129 4,5* *
% 46 61 44 11 6 0 0 5 15 82 *
*Inclusiv produsele accidentale
mc
62597 3685 66282
Se observ c la toate categoriile de lucrri exist diferene între propuneri i realizri, atât în
pe suprafa cât i pe volum.
Cele mai mari diferene sunt în cazul produselor principale, acest lucru datorându-se
doborâturilor de vânt care au avut loc în zon pe perioada de aplicare a amenajamentului, volumul
extras prin aceste lucrri fiind precomptat din cuantumul posibilitii de produse principale. Acelai
lucru s-a întâmplat i în cazul tierilor de igien, arborii fiziologic mai slabi sau cu defecte fiind
afectai de doborâturi sau rupturi de vânt i zpad.
Lucrrile de împduriri nu s-au realizat nici ele datorit neparcurgerii cu tieri definitive a
unor arborete i într-o msur mai mic datorit regenerrii naturale care s-a realizat în condiii
optime.
În arboretele care fac obictul prezentului studiu, tierile de produse principale nu au fost
executate decât în proporie de 11%, mare parte fiind parcurse cu tieri de produse accidentale.
Principala cauz este vulnerabilitatea arboretelor de molid la aciunea vântului, factor destabilizator
des întâlnit în aceast zon.
Lucrrile de îngrijire i conducere a arboretelor au cutat s urmeze pe cât posibil prevederile
amenajamentului anterior, îns cuantumul acestora, atât în ceea ce privete suprafaa de parcurs cât
i volumul de recoltat a avut de suferit, tot datorit aciunii factorilor destabilizatori(vânt, rupturi de
zpad, atacuri de ipidae).
3.3. Concluzii privind gospodrirea din trecut a pdurilor
Pân în anul 1948, din aceste pduri s-a extras material pentru satisfacerea nevoilor locale
(construcii, lemn de foc, etc) extraciile fiind prefereniale, fr a se tia arborete de pe suprafee
mari, altfel spus pdurile au fost pstrate în forma lor natural.
Dup anul 1948, pdurile trecute în proprietatea statului au fost gospodrite în mod unitar pe
baza de amenajamente care conineau planificri de lucrri precum i exploatri de mas lemnoas.
Gospodrirea pdurilor într-un sistem unitar au ca principal obiectiv urmrit prin msurile
propuse, îndreptarea fondului forestier spre o stare de normalitate, cea ce se reflect în special în
structura claselor de vârst.
În prezent, aceast structur este dezechilibrat, cu deficite i excedente în diferite clase de
vârst. La aceast structur dezechilibrat au contribuit i doborâturile de vânt care au avut loc în
zon.
50
Aplicarea tratamentelor, atât cât s-a fcut, a fost corespunztoare, aplicarea tierilor
progresive dezvoltându-se cu real succes în cazul arboretelor de amestec. Ceea ce nu s-a putut
respecta a fost numrul de intervenii i intensitatea interveniilor. Deasemenea, tierile nu s-au fcut
în toate cazurile în anii de fructificaie.
Compoziia actual de 90 MO 9 BR 1 FA este destul de diferit de cea optim în care apare
laricile i paltinul de munte.
Faptul c 33% din arborete provin din plantaii se consider un aspect negativ, având în vedere
condiiile excelente în care regenereaz arboretele.
În ceea ce privete indicele de consistena, în 78% din arborete este între 0,7 – 1,0, 17% între
0,4 – 0,6 i doar 5% dintre arborete sunt cuprinse între 0,1 – 0,3. În ultima categorie sunt arborete
care au fost parcurse cu tratamente în deceniile trecute i doar o mic parte sunt arborete afectate de
factori biotici sau abiotici. Indicele de consisten de 0,72 la nivel de U.P., în condiiile vârstei de 70
ani, poate fi catalogat ca fiind satisfctoare.
Volumul la hectar de 397 mc, în condiiile vârstei medii de 70 de ani i a consistenei medii
de 0,72 indic o productivitate a arboretelor conform cu potenialul staional. Deasemenea, clasa de
producie medie de 2,1 la nivel de U.P. indic o bun corelare între productivitatea arboretelor i
bonitatea staional.
În ceea ce privete clasa de regenerare, aceasta reprezint sub 1% din suprafaa unitii (10,9
ha), ceea ce denot faptul c doborâturile de vânt nu au mai avut o intensitate ridicat.
În viitor trebuie s se pun accent pe realizarea regenerrilor naturale, respectarea
compoziiilor el optime propuse de amenajament i neaprat o echilibrare în timp a claselor de vârst
cu scopul sporirii productivitii pdurilor.
Pe ansamblu, gospodrirea a fost una satisfctoare, clasa de producie medie fiind în
concordan cu potenialul staional.
4.1. Metode i procedee de culegere a datelor de teren
Lucrrile de amenajare din vara anului 2013, au avut ca scop revizuirea amenajamentului
întocmit în anul 2004 i elaborarea unui nou studiu care s reflecte actuala situaie.
La cererea proprietarului, conform Temei de proiectare avizat prin Conferina I de amenajare
din data de 11.06.2013, cartarea pedo-tipo-staional, tratat detaliat în amenajamentele anterioare, a
fost preluat în totalitate. Comparativ cu amenajamentele anterioare, cartarea staional nu a suferit
modificri în ceea ce privete tipurile de staiune i tipurile de pdure. S-au executat profile de control
în fiecare u.a., nesemnalându-se schimbri ale tipului de sol.
Culegerea i prelucrarea datelor necesare descrierii staiunilor i arboretelor s-a fcut în
conformitate cu prevederile din “Normele tehnice de amenajare a pdurilor”.
Elementele de caracterizare a staiunilor i arboretelor s-au determinat prin msurtori
(înclinarea terenului, diametrul mediu, înlimea medie) i prin observaii (forma de relief,
configuraia terenului, consistena, elagajul, proveniena, vitalitatea i tipul de flor). S-au folosit
clupa forestier i dendromentrul cu pendul.
Arboretele care au fost incluse în planul decenal au fost inventariate statistic (cercuri cu S =
500 mp) i integral, situaia acestora fiind prezentat în partea a III-a la 15.1.3. Tot pentru aceste
arborete au fost culese date referitoare la calitate precum i date referitoare la prezena i compoziia
seminiului pe suprafaa u.a.
Culegerea datelor s-a fcut codificat pe fie de descriere parcelar, iar la birou acestea au fost
prelucrate automat pe calculator. În urma prelucrrii au rezultat: descrierea parcelar, structura
posibilitii de produse principale i secundare, structura fondului de producie, date referitoare la
cadrul natural, fiind totodat elaborate planurile de recoltare i cultur.
4.2. Elemente generale privind cadrul natural
4.2.1. Geologie
Pentru studiul condiiilor staionale o importan deosebit o are substratul geologic pe care s-
au format solurile. Formarea i evoluia unitilor structurale tectonice au creat un ansamblu unitar de
relief, dispus în trepte cu trsturi regionale distincte.
Cea mai reprezentativ este unitatea morfologic de orogen :
a) subunitatea cristalino-mezozoic Masivul Oriental – Munii Suhard;
b) subunitatea neovulcanic Munii Climani;
c) depresiuni intermontane din Masivul Dornelor.
Munii Suhard – ca parte component a sâmburelui cristalin al munilor Rodnei s-au format în
urma marilor cutri ale scoarei terstre din era secundar. În timp, constituia geologic În suprafaa
studiat principalele grupe de roci, în ordinea preponderenei lor sunt:
− isturile cristaline;
4.2.2. Geomorfologie
Din punct de vedere geomorfologic, fondul forestier al municipiului Vatra Dornei este situat
în Carpaii Orientali, zona Depresiunea Dornelor, în bazinul râurilor Bistria i Dorna.
Altitudinea terenului variaz între 790 m (u.a. 54 A) i 1400 m (u.a. 125 D). Altitudinea medie
este cuprins între 1000 – 1200 m.
52
Pe categorii de altit

PROPRIETATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI VATRA DORNEI DIN ...

Documents

Transcript of PROPRIETATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI VATRA DORNEI DIN ...