Activitatea turistică în stațiunea

Vatra Dornei

Student: Barcău Simina

Cuprins

Introducere 2

Analiza componentelor activităţii de turism 3

Obiective turistice din staţiune 3

Segmentul de adresabilitate 4

Spaţii de cazare 5

Locuri de agrement 6

Circulaţia turistică 8

Concluzii 10

Bibliografie 10

1

Introducere

La confluenţa Bistritei Aurii cu Dorna se

găseşte aşezat oraşul Vatra Dornei, în inima unui mirific şi interesant sistem depresionar. Oraşul

este situat la altitudinea de 802 m, în zona de interferenţă a paralelei de 47°22'00'' cu meridianul

de 25°22'21''. De aici, drumurile se ramifică în patru direcţii diferite şi anume în amonte pe firul

Bistriţei se găsesc localităţile Iacobeni, Ciocăneşti, Cârlibaba; în amonte pe râul Dorna se înşiră

Dorna Cândrenilor şi Poiana Stampei, tot în amonte pe Neagra, localităţile Şarul Dornei, Neagra

Şarului, Panaci şi în aval pe Bistriţa, Comuna Dorna Arini continuată cu Crucea pâna la

Broşteni.

Privilegiul de a fi un ţinut compact a avut darul să menţină unitatea tradiţiilor

specifice economice şi culturale ale băştinaşilor. Suprafaţa Ţării Dornelor este de 1100 km2,

depresiunea având 435 km2 şi rama montană 665 km2 şi este cuprinsă între 47°20' si 47°34'

latitudine nordică şi 25°-25°22' Suhard, situat în partea centrală a grupei nordice a Carpaţilor

Orientali ocupând o suprafaţă de circa 325 km2, are o orientare generală NV - SV măsurând 35

km, culme ce se prelungeşte de-a lungul malului drept al Bistriţei Aurii.

Suhardul este delimitat de o serie de văi, depresiuni şei adânci, fapt care conferă o

individualitate pregnantă. Valea Bistriţei Aurii se interpune între Suhard, Zimbroslava şi Munţii

Tibau, Obcina Mestecăniş şi Masivul Giumalău.

În partea de NV - pasul Rotunda (1271m) este o puternică inflexiune între Masivul

Suhard şi Munţii Rodnei, Izvoarele Someşului Mare, pasul Suhard (1150m) Coşnei până la

ieşirea din depresiune formează limita spre Munţii Bârgăului de sud, Depresiunea Dornelor cu

compartimentele sale Poiana şi Dorna se intercalează ca un spaţiu întins între Suhard şi Munţii

Călimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din ţara noastră.

Reprezentând o limită clarăa spre SV, pe o lungime de 22 km Valea Coşnei are un

talveg ce coboară de la 1150m, la 860m în punctul de confluenţă cu Dorna. La rândul ei, Dorna,

de la confluenţa cu Coşna până la Vatra Dornei curge în zona limitei sudice cale de 15 km. La

confluenţa Dornei cu Bistriţa Aurie se află cea mai coborâtă porţiune din zona Masivului Suhard

reprezentând 791 m altitudine absolută.

Masivul Suhard este o prelungire a sâmburelui cristalin al Munţilor Rodnei cu

modificările survenite continuu în decursul timpului în constituţia geologică.

2

Munţii Bârgăului, spre vest prezintă culmi puţin înalte netezite de circa 1100 m şi văi

largi cu terase. Se înalţă din loc în loc mai multe măguri vulcanice de andezite, conice cu

versanţi povârniţi, bine împăduriţi.

Alte culmi muntoase, de această dată spre sud, reprezintă aripa dinspre nord a

Munţilor Călimani care inchide imensul crater (10-12 km). Aceste culmi cuprind Pietrele Roşii,

12 Apostoli, Lucaciu, Serba, Dealu Negru. Lungimea totală a culmii este de circa 25 km, iar

lăţimea cuprinsă între 3-6 km. Orientarea este SV-NE. Structura geologică este de data aceasta

de origine vulcanică cu modificările survenite în decursul timpului. Ceea ce atrage atenţia la

acest masiv este profilul greoi şi asimetria sa.

Analiza componentelor activităţii de turism

Vatra Dornei se află la 105 km depărtare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore

transport auto şi 3 ore transport feroviar), 40 km de Câmpulung Moldovenesc (aproximativ 40

minute transport auto şi 1 oră transport feroviar), 85 km de municipiul Bistriţa (aproximativ 1

oră transport auto şi 5 ore transport feroviar).

Cel mai apropiat aeroport se află în municipiul Suceava. Accesul se mai poate face şi

pe Valea Bistriţei, pe şoseaua ce leagă municipiul Piatra Neamţ de Vatra Dornei (165 km -

aproximativ 3 ore transport auto).

Obiective turistice din staţiune

În cadrul tratamentelor balneoclimaterice, un rol important revine în modificarea

reactivităţii nu numai factorul balnear şi climateric, ci şi aspectul locaţiei, al peisajului, care

influenţează afectivitatea şi dispoziţia bolnavului.

Fermecătoarele peisaje din Vatra Dornei

conferă un cadru agreabil diverselor forme de turism. La

Vatra Dornei nu vă puteţi plictisi şi după o vacanţă de o

săptămâna sau două vă întoarceţi acasa relaxaţi şi cu o

mai mare poftă de viaţă.

Cele mai reprezentative monumente ale

Moldovei medievale sunt concentrate în Bucovina. Cinci

dintre mănăstirile din nordul ţării sunt adevărate "diamante" ale ţinutului, imaginara coroană a

frumuseţilor României. Arhitectura specifică şi pictura exterioară sunt impresionante la Voroneţ,

Humor, Moldoviţa, Suceviţa şi Putna.

3

Cele cinci capodopere ale artei româneşti tradiţionale reprezintă repere ale oricărui

traseu turistic european. Călătorul care le descoperă frumuseţea pleacă spre casă mai bogat

sufleteşte, dar şi cu dorinţa de a reveni.

Segmentul de adresabilitate

Stațiunea Vatra Dornei se adresează publicului larg, persoanelor indiferent de vârstă.

Locația vizează în mod special persoanle cu diverse afecțini, aici fiind locul de tratare a

multor astfel de afecțiuni, după cum urmează:

Profilaxie: persoane sănătoase şi aparent sănătoase cu factori predispozanţi spre

îmbolnăvire, persoane cu surmenaj fizic şi intelectual, cu fond nervos hiperactiv, cu sedentarism,

noxe, etc.

Afecţiuni ale aparatului cardiovascular: boală cardiacă ischemică şi infarctul miocardic

sechelar necomplicat, boli vasculare simple, hipertensiune arterială, ateroscleroză, boli ale

arterelor periferice şi ale venelor.

Afecţiuni ale aparatelor locomotorii: artroze şi spondiloze, reumatism inflamator

stabilizat, reumatism ab-articular, afecţiuni post traumatice, post protezare, afecţiuni neurologice

(pareze, paralizii, nevrite, nevralgii, etc.), hernie de disc şi lombosciatica secundară.

Afecţiuni asociate: boli ale aparatului respirator (bronşite cronice, astm bronşic, boli

profesionale), ale aparatului digestiv, boli ginecologice (sterilitate şi afecţiuni inflamatorii),

nevroze, anemii, diabet şi obezitate.

Afecţiuni neurologice periferice şi centrale (pareze uşoare, sechele minore, după

polineuropatii, sechele tardive după hemipareze şi după parapareze la 2 ani de la debut).

Afecţiuni asociate (respiratorii, endocrine, afecţiuni ale tubului digestiv, ginecologice,

metabolice şi de nutriţie, nevroz-astenică, boli profesionale).

Aceste afecţiuni beneficiază de cură externă şi în principal sub formă de băi

carbogazoase, băi de plante medicinale, duşuri la care se adaugă termoterapia (împachetări cu

nămol şi parafină), electroterapia şi fototerapia, pulmoterapia (aerosoli cu apa sulfuroasă şi

medicamente). Un capitol important îl reprezintă kinetoterapia la sală sau bazinul kineto,

masajul, cura de teren, mofetele.

4

În funcţie de afecţiunile prezente, aceşti factori de tratament naturali şi artificiali se

combină de către personalul medical sub forma unui plan de cură la care se adaugă dietoterapia,

reflexoterapia şi altele.

În majoritate, la tratamente vin de regulă persoane mai în vârstă (etate la care se

instalează şi aceste boli), pentru întreţinere şi recuperare venind şi lucrători din sfera salarială,

grupuri de sportivi, persoane care au lucrat la munci mai grele în străinătate, alte persoane.

Majoritatea vin cu bilete subvenţionate prin contract cu Ministerul Muncii sau Casa de Pensii,

perioada de tratament suprapunându-se adeseori cu sejururile turistice.

Spații de cazare

Baza de cazare reprezintă elementul esenţial al bazei materiale de care este

dependentă desfăşurarea activităţii turistice. Formele de cazare au evoluat de la componentele

„clasice” – casa de odihnă şi tratament sau vila, pavilionul şi hotelul până la pensiuni, cabane,

campinguri, moteluri.

Infrastructura de cazare din staţiune a cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare

sinuoasă şi sincopată. În prezent ar fi nevoie de

investitori care să construiască sau să renoveze

spaţiile destinate turismului balnear, respectând

strategiile unei dezvoltării durabile, pentru a răspunde

solicitărilor turiştilor şi pentru a nu deteriora calitatea

factorilor de mediu. Oamenii trebuie să conştientizeze

şi să înveţe faptul că mediul este un „bun perisabil”

care se reface foarte greu, iar afectarea profundă a acestuia va conduce şi la dereglarea activităţii

sectorului turistic.

Spaţiile de cazare trebuie să asigure pe lângă condiţiile de igienă şi confort optime şi

o serie de comodităţi care să-i uşureze curantului şederea în cameră. În acest sens echipamentele

hoteliere, prin dimensionarea spaţiilor, construirea unor holuri mai largi, existenţa unor dotări

speciale în baie, a lifturilor de tip sanatorial, a paturilor ergonomice şi chiar a modului de

dispunere a mobilierului, trebuie să fie adaptate sejurului într-o staţiune balneară. Cercetări

recente au arătat că şi coloritul (cromoterapia), sonorizarea (meloterapia), mirosurile

(aromoterapia), iluminatul, pot contribui la reuşita tratamentului. Pentru a putea răspunde într-o

cât mai mare măsură diverselor solicitări ale clientelei, este important ca unitatea de cazare să

ofere o gamă largă de servicii complementare adaptate nevoilor acestui segment.

5

Bazei de alimentaţiei îi revine un rol

important în efectuarea cu succes a tratamentelor, ea

poate reprezenta fie o prelungire a tratamentului

(fiecărui tip de afecţiune fiindu-i recomandat un

anumit regim alimentar), fie o modalitate de

tratament în sine: dietoterapia. Alimentaţiei i se pot asocia o serie de sfaturi nutriţioniste care

vizează educaţia în scopul asigurării unei vieţi sănătoase. Deţinătorii stabilimentelor de

alimentaţie publică ar trebui să ţină cont atât de cele enumerate mai sus, dar şi de oferirea unor

servicii ireproşabile celor turiştilor.

Dimensionarea bazei de alimentaţie publică este dependentă de mărimea capacităţii

de cazare, iar profilul acesteia de complexitatea şi specificul funcţional al obiectivelor turistice.

Dinamica şi diversitatea bazei de alimentaţie publică reflectă intensificarea activităţilor turistice.

Locuri de agrement

La orice vârstă puteţi aborda înălţimile din preajma staţiunii în drumeţii, însoţiţi de

ghizi experimentaţi. Reperele cele mai accesibile sunt Dealul Negru, Muntele Bârnărelul, Runcul

Mare şi Vârful Ouşorul. Celor temerari le stau la dispoziţie şi alte numeroase trasee montane

spre Masivul Călimani sau spre Suhard şi Rodna.

Priveliştea este încântătoare, urcuşul alternând cu drumul plat prin păduri şi poieni

alpine. Din staţiune telescaunul urcă pe o distanţă de 3 km până în vârful Dealului Negru la 1300

m altitudine. La coborăre priveliştea este impresionantă.

Călătoriile cu bicicleta pe cărările munţilor fascinează tinerii în special, dornici să-şi

testeze calităţile fizice. Pentru temerari sunt doua oferte deosebite: river-rafting şi parapanta.

Coborârile cu barca pneumatică pe apa Bistriţei înseamnă spectacol, curaj şi îndemânare.

Echipamentul prefesional şi instructorii cu înaltă pregătire conferă

maxima siguranţă acestui sport.

Cei care doresc au posibilitatea să efectueze cursuri de

formare pentru piloţi cu durata de o săptămână. Şi parapanta câştigă

tot mai mult teren. Paintball - teren amenajat în apropierea

telescaunului, locaţia Izvor Bizom.

Vatra Dornei este în primul rând, oraşul sporturilor albe.

Pârtiile de schi şi sanie, pentru concursuri şi agrement primesc în fiecare an mii de turişti din

ţară, dar şi de peste hotare, amatori dar şi sportivi de performanţă.

6

Pârtiile de schi sunt prevăzute cu instalaţii de transport

pe cablu. De mare interes au devenit coborârile cu snow-mobilul. O

parte a vacanţei sau concediului la Vatra Dornei, se poate consacra

turismului religios şi cunoaşterii tradiţiilor populare din zonă.

În Ţara Dornelor se mai păstrează nealterate tradiţiile

populare transmise din moşi strămoşi. La muzeul etnografic din staţiune sau direct în casele

muzeu din Dorna Arini, Panaci, Dorna Candrenilor sau Ciocăneşti, turiştii pot afla frumuseţea

portului tradiţional bucovinean, cântecele şi dansurile localnicilor. Anual, cu prilejul sărbătorilor

de iarnă, la Vatra Dornei, dar şi în localităţile din preajmă se organizează Festivaluri Folclorice,

spectacole în aer liber care atrag mulţi spectatori.

Un moment aparte pentru oaspeţii aşezării îl constituie în luna februarie Serbările

Zăpezii un corolar al bunei dispoziţii, având ca ingrediente muzica, dansul, sportul, imaginaţia şi

desigur, zăpada.

Evenimentele din zona Dornelor reflectă

spiritul şi inima românului bucovinean.

Aici în Vatra Dornei este colţul Bucovinei (graniţa a

fost pe Călimani - la Pietrele Roşii, cobora spre Gura

Negrii şi tot în jos pe Bistriţa, la vale).

Diferenţele de port, tradiţie, temperament

şi arhitectura sunt unice - locuitorii de aici mândrindu-se la maxim cu statutul de bucovineni. Ca

lumea să înţeleagă mai bine acest lucru, periodic se organizează evenimente pline de fast, dans şi

voie bună. Sunt ocazii deosebite în care prevalează caracterul de identitate, mândrie, bunătate

sufletească şi nu în ultimul rând, simplitate. Şi, ca să nu rămâie mai prejos, fiecare zonă îşi

organizează câte-un festival, în care portul, ospitalitatea, îndemânarea din bucătărie şi veselia, se

fac din plin auzite.

Parcul natural din centrul staţiunii, renumit pentru veveriţele sale, precum şi cazinoul

amintesc de faimoasele staţiuni balneare din vestul Europei. În oraş, cele mai interesante atracţii

turistice sunt Muzeul etnografic al Bucovinei şi Muzeul vânătorii şi al ştiinţelor naturale. Cei

care vor să exploreze împrejurimile au la dispoziţie telescaunul care acoperă distanţa dintre oraş

şi Dealul Negru, sau pot pleca în excursii la Poiana Negri şi Poiana Stampei, renumite pentru

izvoarele lor minerale. Zona Runc este denumită astfel datorită existenţei pe dealul Măgura a

cabanei şi a campingului Runc. Astăzi, a luat un puternic având din punct de vedere turistic, pe

teritoriul ei înfiinţându-se unităţi private de prestări servicii (pensiuni, cabane, baruri,

restaurante).

7

Sunt transmise mesaje care scot în faţă bogăţia zonelor prin:

- Festivalul Păstrăvului

- Festivalul Fructelor de Pădure 

- Festivalul Bujorului de Munte

prin datinile locale:

- Festivalul Obiceiurilor şi a Tradiţiilor de Iarnă

- Festivalul Ouălelor Încondeiate

- Festivalul Muntelui Giumalău

sau pur şi simplu sunt ocazii de petreceri diverse :

- Zilele Dornei

- Zilele Panaciului

- Serbările Zăpezii

- Flori pe Dorna şi altele.

Deoarece, se consideră că lumea nu ştie încă suficient de bine datele şi programul

acestor evenimente, se fac invitaţii pe diverse medii de informare ( internet, televiziune, presă).

Sunt invitaţi să ciocnească un paharel de Afinată de Bucovina, să servească un păstrăv proaspăt

scos din apă sau să deguste pe alese din bucatele bucovinene făcute de gospodinele locului după

reţete numai de ele ştiute. Şi totul, în antrenul unor artişti desăvârşiţi care ştiu cum să susţină la

maximum, antrenul.

Circulaţia turistică

Circulaţia turistică reprezintă sinteza care reflectă modul de atractivitate şi nivelul de

valorificare a potenţialului turistic. Este elementul dinamic, răspunzător de creşterea şi

diversificarea bazei de cazare, de mărimea şi modernizarea bazei de tratament şi de intensificarea

bazei de agrement.

Avantajele naturale ale unui loc nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor, ci

este necesară existenţa unei infrastructuri adaptate şi eficiente

Formarea fluxurilor turistice depinde de o multitudine de factori: nivelul de trai

(veniturile disponibile, bugetul alocat pentru concediu), posibilităţile de călătorie (timpul

disponibil pentru concediu, timpul disponibil pentru călătorie, distanţa parcursă, mijloacele de

transport, fracţionarea vacanţelor, etc). Staţiunile balneoclimaterice atrag mai multe categorii de

turişti: cei care vin pentru tratament, turiştii sosiţi pentru relaxare, iar acestora li se adaugă turiştii

care tranzitează staţiunile, care vin aici pentru conferinţe sau alte forme de turism.

8

Transporturile turistice, pe lângă contribuţia pe care o au la valorificarea ofertei

balneare şi în alegerea destinaţiei călătoriei, se confruntă, în cazul turismului balnear cu o serie

de probleme de organizare, determinate atât de necesitatea asigurării unui confort suplimentar

pentru a nu agrava starea de boală a curanţilor şi cu necesitatea adaptării mijloacelor de transport

la cerinţele diferitelor segmente de clientelă, cât şi cu nevoia de a păstra nealterată calitatea

factorilor de mediu, condiţie obligatorie în cazul turismului balnear. În prezent, atât

infrastructura, cât şi mijloacele de transport necesită renovări şi modernizări la standarde

europene. De aceea se impune tot mai pregnant tendinţa de a utiliza în staţiunile balneare numai

mijloace de transport nepoluante, (celelalte putând fi lăsate în parcările special amenajate de la

intrările în staţiuni), refacerea drumurilor din staţiuni, dar mai ales modernizarea căilor de acces

spre acestea.

În apropierea oraşului Vatra Dornei se află o serie de mănăstiri ortodoxe care

impresionează atât prin vechimea lor, cât şi prin arhitectura lor. Dintre acestea enumeram:

mănăstirea Piatra, schitul Mestecăniş, schitul Podu Coşnei, mănăstirea de maici "Acoperământul

Maicii Domnului": (ctitorită de IPS Teodosie Tomiteanul, Arhiepiscopul Tomisului), şi desigur

la câţiva km de Vatra Dornei: Putna, Suceviţa (1581 - 1601), Moldoviţa (1532), Voroneţ (1488),

Humor (1530), etc. , vestitele mănăstiri din Bucovina. Toate aceste mănăstiri sunt monumente

unicat ale artei feudale româneşti, cu picturi murale atât interioare cât şi exterioare.  

Castelul Dracula - se află în comuna Piatra

Fântânele, prin pasul Tihuţa la 40 km de Vatra Dornei şi este o

construcţie medievală deosebită, şi desigur se spune că aici a trait

contele Dracula, în acest sens putându-se vizita cripta în care sunt

rămăşitele acestuia, precum şi unele lucruri personale. Dacă nu

aveţi curajul necesar, puteţi să serviţi masa în restaurantul

castelului, avănd posibilitatea să gustaţi unele din cele mai bune

şi originale mâncăruri din zonă.

Existenţa a peste 400 de hoteluri, pensiuni, case de

vacanţă etc, care oferă condiţii de cazare excelente, la preţuri

accesibile pentru o paleta largă de turişti.

Concluzii

9

Motivaţia îngrijirii sănătăţii determină modificări în conţinutul turismului balnear

care devine mai complex decât în cazul celorlalte forme de turism, fiind rezultatul combinării

resurselor naturale (factori terapeutici), cu serviciile turistice (transport, cazare, alimentaţie,

agrement) şi cu tratamentul balnear care devine serviciu de bază. Totodată, conţinutul şi

specificitatea turismului balnear impun particularizarea fiecăruia dintre serviciile turistice la

cerinţele turismului balnear, ajungându-se ca unele dintre ele să reprezinte chiar o continuare a

tratamentului.

Agrementul până în prezent nu reprezintă un serviciu de bază în cazul turismului

balnear. Importanţa sa tinde să devină din ce în ce mai mare odată cu modificările înregistrate în

structura cererii turiştilor. Astfel, curanţii manifestă tot mai intens pentru nevoia de a nu mai fi

trataţi ca bolnavi, ci ca turişti, aceasta cu atât mai mult cu cât efectuarea tratamentelor nu ocupă

decât jumătate de zi.

Trebuie precizat că o componentă indisolubilă a curei balneare o reprezintă detaşarea

de cotidian, de problemele vieţii de zi cu zi, la aceasta contribuind în mod semnificativ

agrementul cu toate componentele sale. În urma studiilor de specialitate, cercetătorii au

evidenţiat rolul terapeutic al agrementului ca adjuvant al curei balneare, fiind chiar o etapă a

tratamentului, ce trebuie efectuată sub control medical. Problema dezvoltării agrementului se

pune tot mai acut în cazul turismului de sănătate al cărui slogan este „punerea în formă” (fitness),

pentru că anumite forme de agrement reprezintă chiar motivaţia deplasării, iar de modul în care

acesta este conceput şi realizat, depinde şi aprecierea generală a staţiunii.

În conformitate cu cerinţele pieţei internaţionale în staţiuni ar trebui să se dezvolte şi

să se modernizeze baza de agrement, cu scopul atragerii turiştilor dornici de relaxare, refacere şi

recreere. Deplasarea interesului spre întreţinerea şi menţinerea sănătăţii populaţiei active, pentru

prevenirea îmbolnăvirilor, reducerea cheltuielilor asigurărilor de sănătate şi pentru dezvoltarea

sectorului de întreţinere este una dintre soluţiile turismului balnear.

Bibliografie :

1. Mică Enciclopedie de Balneoclimatologie a României, Berlescu Elena, (1996),

Editura LL, Bucureşti;

2. Memoria Dornelor - ed. III de Petru Ţăranu

3. România Balneară - de prof. dr. med. Nicolae Teleki şi Dr. med. Laviniu

Munteanu, Sorin Bibicioiu

10