Diversitate teritorială/TeDi (Territorial Diversity)- Studiu realizat de CEFIDEC Vatra Dornei

Diversitate teritorială/TeDi (Territorial Diversity)- Studiu realizat de

CEFIDEC Vatra Dornei

dr. ing. Mioara BOCĂNICI

CEFIDEC Vatra Dornei

Informaţii generale

Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi – CEFIDEC Vatra Dornei împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, prin Direcţia Generală de Dezvoltare Teritorială au fost implicate într-un parteneriat european sub conducerea NORDREGIO (Centrul Nordic de Dezvoltare Spaţială) Suedia, în ceea ce priveşte propunerea de proiect „Diversitatea teritorială în cadrul programului ESPON 2013”.

Proiectul intenţionează să lămurească mai multe aspecte cu privire la contribuţia anumitor tipuri de teritorii europene (zone montane), adeseori adunate sub denumirea de „periferice”, la domenii politice europene, cum ar fi strategiile de la Lisabona şi Goteborg, dar şi coeziunea teritorială.

Scopul final al grupului de lucru transnaţional a fost să evidenţieze şi să propună acţiuni potenţiale ce pot îmbunătăţi fondarea dezvoltării durabile pe termen lung a acestor regiuni, pe baza avantajului regional comparativ şi prin folosirea pârghiilor politice disponibile (inovare, spirit de întreprindere...).

Partenerii în cadrul grupului transnaţional de lucru au fost:Nordregio, Centrul Nordic de Dezvoltare Spatiala (Suedia), ce acopera regiunile studiilor de caz din Finlanda, Norvegia si Suedia, precum si Islanda;Universitatea din Geneva, Departamentul de Geografie (Elvetia), ce acopera regiunile studiilor de caz din Elvetia;CEFIDEC (Romania), ce acopera regiunile studiilor de caz din Vestul si Estul Romaniei;Universitatea Panteion din Atena (Grecia), ce acopera regiunile studiilor de caz din Cipru.

Analiza pe care am efectuat-o a presupus desfăşurarea următorilor paşi importanţi sau pachete de lucru pe care le vom prezenta în cele ce urmează:

Caracterizarea handicapurilor şi provocărilor teritorialeScopul acestui pachet de lucru este acela de a oferi o argumentare care să lege handicapurile teritoriale, oportunităţile de dezvoltare economică şi provocările care să poată acoperi tipurile diferite de teritorii studiate în cadrul proiectului.

Studiul avantajelor comparative regionaleAcest pachet de lucru a avut drept scop dezvoltarea unei abordări micro a analizei proceselor de dezvoltare regională din cadrul acestor teritorii. În acest scop s-au analizat: inter-relaţiile dintre actorii publici şi privaţi în domeniul dezvoltării, accesul la anumite structuri de servicii, gradul de acces la resurse naturale sau capital uman. Indicatorii vizaţi au fost cei care ţin de: demografie, agricultură, economie şi infrastructură.

Poziţionarea teritoriilor în contextul politicilor europeneAceastă sarcină are drept scop dezvoltarea unei abordări macro a chestiunilor legate de procesele de dezvoltare regională. Se porneşte de la principiul conform căruia UE îşi poate atinge scopurile sale de competitivitate şi dezvoltare durabilă, doar dacă toate părţile sale, fie regiuni metropolitane, insule sau zone montane, fac şi ele acest lucru. Altfel, aceste teritorii evoluează ca simple elemente „negative” ale regiunilor metropolitane şi vor fi etichetate drept „periferice” ale regiunilor cu potenţialuri specifice.

Metoda de lucru

Activitatea partenerului din România în cadrul proiectului a fost de a analiza documente strategice la nivel regional, naţional şi internaţional, de a aduna date cu privire la agricultură, economie, demografie şi infrastructură, precum şi de a realiza două studii de caz în judeţele Alba şi Suceava.

Activităţile de cercetare au fost sintetizate în 5 activităţi principale:1. Caracterizarea specificităţilor teritoriale ale regiunilor model2. Evaluarea drumului către Lisabona si Goteborg3. Oportunităţi de dezvoltare ale regiunilor TD4. Impactul tendinţelor globale asupra regiunilor TD5. Studii de caz individuale

Activitatea de cercetare

Arealul de studiu

Arealul de studiu pentru România a cuprins judeţele Suceava şi Alba, judeţe pentru care s-au întocmit studii de caz ca urmare a analizei unor indicatori statistici legaţi de agricultură, economie, demografie şi infrastructură.

SUCEAVA ALBA

Indicatori analizaţi

Indicatori Agricoli A-NS_1 numar gospodarii agricoleA-NS_2 Circulatia marfurilor agricole(profitul agricol) A-NS_3 Numarul de persoane angajate in sectorul agricolA-NS_4 Dimeniunea gospodariilor agricole (suprafata) A-NS_5 Varsta proprietarilor de gospodarii agricole A-NS_7 Total teren arabil

Indicatori Economici E-NS_1a Total populatie activaE-NS_1b Total populatie activa, femei E-NS_1c Total populatie activa, barbati E-NS_2 Numar total angajati pe sector / ramura economica E-NS_4a Numar total someri E-NS_4b Numar total someri, barbati E-NS_4c Numar total someri, femei E-NS_5 Numar total someri de grupe de varsta E-NS_6 Numar total someri pe termen lung E-NS_7 Numar total angajati cu ½ norma E-NS_8 Numar total angajati dupa marimea companiei E-NS_9 Total venituri pe gospodarii E-NS_10 Numar persoane dupa aptititudini de educatie E-NS_11 Numar total studenti E-NS_12a Numar companii create E-NS_13b Numar companii inchise E-NS_14 Circulatia marfurilor (profitul) in domeniul turistic E_NS_15 Matricea navetei

Indicatori Demografici D-NS_1a Populatia totala D-NS_1b Populatia totala, femei D-NS_1c Populatia totala, barbati D-NS_2 Populatia pe grupe de varsta D-NS_3 Numar nasteri pe an D-NS_3 3 Numar decese pe an D-NS_4a Numar emigranti (romani si straini) D-NS_4b Numar imigranti (romani si straini)D-NS_4c Migratia neta D-NS_5 Numar persoane nascute in strainatate

Indicatori de Infrastructura NS_1Numar locuitori cu acces la internet de banda larga NS_2 Numar pasageri in aeroporturiNS_3 Marfa manevrata de aeroporturiNS_4 Numar pasageri in porturi maritime NS_5 Marfa manevrata de porturi maritimeNS_6 Consum de energie pe surse NS_7 Producerea de energie pe surseNS_8 Populatia conectata la sisteme independente de colectare a apei reziduale (cu tratare)NS_9 Populatia conectata la sisteme colective de colectare a apei reziduale (cu tratare)

Tendinţe

19811991

2001

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

Populatia totală

Alba

Suceava

Tendinţe

Populatia totala activa

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

1992 2002

Alba

Suceava

Tendinţe

Forţă de muncă absorbită pe sectoare - Alba

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

2002 2003 2004 2005 2006 2007

A Agriculture, forestry, hunting

B mining industry

C processing industry

D lectric and thermal power, water and gas

F Constructions

G Commerce, repair of vehicles and householdappliances

I Hotels and restaurants

H transports, storage, post and communications

K financial, banking and ensurance activities

L Real estate activities

O Public administration, defence, mandatory socialensurance

P Education

R Health and social assistance

T Other collective activities, social and personal

Tendinţe

Forţă de muncă absorbită pe sectoare - Suceava

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

1992 2002

A Agriculture, hunting

A Forestry

A Fishing

Industry

B Mining industry

C Processing industry

D electric and thermal pow er, w ater and gas

F Constructions

G Commerce

I Hotels and restaurants

H Transport and storage

J Postand telecommunications

K Financial activities

L Real estate and other services

O Public administration and defence

P Education

R Health and social assistance

T Other activities of the national economy

Tendinţe

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

Arabil1981

Arabil1991

Arabil2001

Pasuni1981

Pasuni1991

Pasuni2001

Fâneţe1981

Fâneţe1991

Fâneţe2001

Repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţă

Alba

Suceava

Tendinţe

Persoane angajate in sectorul agricol

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

1991 2001

Alba

Suceava

Tendinţe

Număr de gospodării agricole

020000400006000080000

100000120000140000160000180000

1981 1991 2000

Alba

Suceava

Tendinţe

Companii create/închise

0

50

100

150

200

250

300

350

400

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Alba nr. companiilor create

Suceava nr. companiilor create

Alba - nr. companiilor inchise

Suceava - nr. companiilor inchise

Obiectivele studiului de caz

În urma evaluării indicatorilor statistici, pentru cele 2 judeţe, studiul de caz care s-a efectuat a trebuit să răspundă la următoarele 5 întrebări:

1. De ce este regiunea un caz relevant pentru un studiu privind diversitatea teritorială?

2. Care sunt provocările de dezvoltare regională?

3. Cum incearca actorii regionali să depăşească dificultăţile? Pe ce oportunităţi de dezvoltare îşi bazează strategiile lor?

4. Care sunt obstacolele structurale pentru dezvoltare?

5. Ce este necesar pentru a depăşi obstacolele structurale şi a profita din plin de oportunităţile de dezvoltare?

SUCEAVARezultatele studiului de caz


Judeţul Suceava face parte din regiunea “Bucovina”, o zonă deosebită, nici pe departe "nordul Moldovei" ci o regiune cu o individualitate cu totul aparte, marcată de istorie şi traditii, cu un peisaj de o frumuseţe inestimabilă.

Regiunea muntoasă cuprinde Munţii Călimani (cei mai impunători munţi vulcanici din ţară, cu Vârful Pietrosu de 2100 m), Munţii Suhard, Munţii Giumalău-Rarău, Obcina Mestecăniş, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stânişoarei, Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung.

Având în vedere preponderenţa reliefului înalt la nivelul judeţului, ponderea vegetaţiei o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului.

Judeţul Suceava are 22 de rezervaţii naturale (floristice, forestiere, geologice şi mixte), cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani şi respectiv din Parcul Rodna. De asemenea deţine specii variate de floră, endemice şi rare.



Un element important in dezvoltarea judetului il reprezinta turismul.

Factorii care concura la dezvoltarea acestuia sunt:

-Traditie veche in turism (ex. Turismul balnear din statiunea Vatra Dornei)-Frumusetea locurilor;-Puritatea aerului si a apelor:-Traditiile si obiceiurile populare specifice;-Binecunoscuta ospitalitate a locuitorilor;-Specificul gastronomiei moldovenesti, caracterizata prin mancaruri gustoase, preparate din ingrediente naturale;-Prezenta ecosistemelor, a rezervaţii naturale, a arealeor turistice deosebite (ex. Parcul National Calimani);-Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism pe toată perioada anului (ex. Turism religios, turism de vanatoare, balneo-turism, etc) -Existenţa monumentelor istorice (mănăstirile din Bucovina) si a „celor 1000 de biserici”; -Existenţa muzeelor, a caselor memoriale; -Valorificarea spaţiului multicultural şi multietnic cu un bogat trecut istoric;-Practicarea de sporturi extreme (river –rafting, etc)



Oportunitati de dezvoltare Infrastructura de transport: modernizarea infrastructurii aeriene;Modernizarea, extinderea si refacerea infrastructurii de transport rutier;Extinderea si modernizarea infrastructurii de mediu;Realizarea unor proiecte de infrastructura in cadrul Euroregiunii Prutul de Sus;Mediul de afaceri: Crearea Centrului de afaceri (expozitional)”Bucovina”de langa Aeroportul Suceava; Posibilitatea dezvoltarii mediului de afaceri ca rezultat al constructiei parcurilor industriale si a incubatoarelo de afaceri;Dezvoltarea IMM-urilor in domeniul serviciilor.Dezvoltare rurala:Acordarea de facilitati pentru asocierea detinatorilor de terenuri agricole, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare;Cresterea productiei agricole datorita folosirii substantelor fertilizatoare ecologice;Valorificarea potentialului silvic si cinegetic de care dispune judetul.Infrastructura de mediu:Existenta unor programe cu cofinantare internationala orientate direct pentru protectia mediului si a naturii(LIFE, ECOLINKS, REC, GEF si altele);Dezvoltarea parteneriatelor in vederea derularii proiectelor de mediu;Posibilitatea finantarii/cofinantarii de la Fondul de Mediu a unor proiecte prioritare;Elaborarea si respectarea masurilor cuprinse in Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului al judetului Suceava.Dezvoltarea turismului: Dezvoltarea unor noi statiuni turistice: Campulung Moldovenesc, Cacica, Botus(statiune etnografica);Sustinerea proiectelor care introduc valoarea turistica , obiective si evenimente culturale si spirituale din Bucovina; Constituirea Parcului National Regional al Manastirilor din Bucovina;Restaurarea monumentelor istorice, manastiri, refacerea unor obiective turistice de mare interes(Cazinoul de la Vatra Dornei);Crearea unei Burse de turism la Suceava;Includerea unor case de vacanta (pensiuni agroturistice) in reteaua de agenti de turism din Romania si in retelele europene profesionale; Incurajarea unor noi forme de turism si valorificarea mostenirii istorice, culturale, spirituale si de traditie.Dezvoltarea infrastructurii din invatamant si din domeniul culturii:Elaborarea Planului Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional si Tehnic (PRAI) 2004- 2011;Constituirea Consortiului Regional N-E pentru dezvoltarea invatamantului profesional tehnic TVET si a invatamantului universitar tehnic.Cercetarea, inovarea tehnologica si IT, crearea societatii informationale;Dezvoltarea trasferului de tehnologie prin parcurile tehnologice si de soft realizate in cadrul programelor cu finantare externa;Dezvoltarea intr-un ritm accelerat a comertului electronic si a pietei e-bussiness;Dezvoltarea societatii informationale prin convergenta canalelor de comunicatii;Prezenta pe piata a unor firme de IT din Europa si SUA care promoveaza cele mai avansate tehnologii.



-Fonduri insuficiente destinate protecţiei mediului;-Continuarea defrişărilor necontrolate cu efecte asupra poluării aerului, eroziunii solului;-Depozitarea necontrolată a deşeurilor în mediul rural;-Existenţa unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecări de teren, inundaţii) şi lipsa hărţilor de risc a localităţilor.

Infrastructură rutieră modernizată se află sub standardele minime acceptate la nivel european. ; -Reţele de alimentare cu gaze, apă potabilă şi canalizare sunt învechite şi ineficiente slab dezvoltate, cu riscuri de accidente;-Infrastructura de sănătate şi educaţie insuficient modernizată (aparatură învechită, clădiri vechi şi insalubre, improprii desfăşurării activităţilor specifice); -Infrastructura pentru drumeţii şi turism (drumuri forestiere, cărări de munte) nesemnalizată şi întreţinută necorespunzător (marcaje).

-Exploataţiile agricole se realizează pe loturi de dimensiuni mici, ceea ce conduce la un grad de valorificare redus;-Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor sunt insuficiente, nu sunt performante şi au un grad de uzură avansat;

-Mediul fiscal şi legislativ instabil;-Insuficienta colaborare între universitati şi agenţii economici ;-Modificările legislative repetate (inclusiv cele fiscale); -Blocajele financiare care se produc periodic; -Gradul redus de asociativitate şi cooperare a IMM-urilor.



Crearea unor condiţii infrastructurale de bază mai bune în domeniul infrastructurii de transport

Crearea mai multor locuri de muncă atat in mediul urban, cat si in cel rural

Încurajarea inovării, antreprenoriatului

Legislaţie şi regulamente mai bune, valorificarea avantajelor oferite de piaţa unică, reglementarea aspectelor privind domeniul financiar şi al taxelor, întărirea capacităţilor tehnologice, dezvoltarea unei reprezentări mai puternice a intereselor micilor întreprinzători. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol.

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sanatate

Dezvoltarea turismului

ALBARezultatele studiului de caz


Zona montana a judetului Alba ocupa mai mult de jumatate din suprafata judetului Alba si zona Muntilor Apuseni este zona montana cu cea mai mare densitate din punct de vedere al populatiei stabile, cu asezari umane pana la 1200 m altitudine.

Sistemul de gospodarie specific zonei montane este bazat pe pluriactivitate (agricultura + mestesuguri + agroturism).

Cele mai importante resurse naturale care se afla pe teritoriul judetului in zacamint sau se exploateaza sunt: complexele metalifere neferoase (aur, argint, cupru, plumb, zinc, pirita, mercur, etc.), sare, bentonita, calcar, mangan, ozocherita, gresie, tufuri vulcanice, marne, argile, marmura, piatra pentru constructii, nisipuri si pietrisuri, lemnul, gazele naturale, etc.

Suprafata judetului Alba, care este de 624157 ha, se imparte astfel :suprafata agricola este de 327934 ha (52,5% din suprafata judetului), paduri 229700 hectare ( 36,8%) ;ape si balti 6370 hectare (1,0%); alte suprafete 58387 hectare (9,4%). Populatia judetului Alba la data de 1 ianuarie 2007, numara 376747 locuitori, din care 219334 locuitori (58,2%) in mediul urban si 157413 locuitori (41,8%) in mediul rural, densitatea populatiei pe kilometru patrat fiind de 60,4 locuitori.



Depopularea, accesul dificil, izolarea si infrastructura deficitara, decaderea asezarilor monoindustriale, servicii pentru populatie deficitare, scoala neadaptata nevoilor concrete, investitiile inca reduse sunt principalele provocari regionale .Descresterea demografica este accelerata mai ales in zona montana atat datorita migratiei cat si a fenomenelor demografice naturale.

Migratia fortei de munca este o problema fiindca cei care pleaca sunt tineri si reprezinta o forta de munca valoroasa.

Se inregistreaza probleme datorita oraşelor şi aşezărilor rurale mono-industriale de exploatări miniere in zona montană (Abrud, Zlatna, Baia de Arieş, Campeni, Bucium, Almaş, Posaga, Sohodol, Bistra, Sălciua, Lupsa etc.), datorita restructurarii/ inchiderii industriei miniere (toate exploatările miniere din judeţul Alba sunt afectate), restructurarii industriei metalurgice (Aiud, Zlatna, Cugir) şi chimice (Ocna Mureş), reconversiei dificile a industriei militare (Cugir).

Ponderea turismului (si agroturismului) inregistreaza tendinte de crestere in ansamblul activitatilor economice din Alba.

În ultimii ani volumul investiţiilor străine a inregistrat o tendinţă de creştere in judeţ.



Crearea unui mediu economic competitiv prin punerea in valoare a tuturor resurselor va reduce disparitatile si va duce la ridicarea standardului de viata a locuitorilor si va creste gradul de atractivitate al zonei.

La nivel regional au fost elaborate: Planul Regional de Dezvoltare 2007-2013, Planul Regional de Gestionare a Deseurilor (propune gestionarea durabile a deseurilor, in conformitate cu directivele europene in domeniu), Planul Regional de Actiune pentru Mediu 2007-2013,, Planul Regional de Actiune pentru Ocupare 2006-2009 (pentru gestionarea problemelor legate de educatie si ocupare), Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul Tehnic si Profesional (pentru elaborarea si amortizarea planurilor locale de actiune si a planurilor elaborate de fiecare scoala).

Proiectul de dezvoltare turistica si si a domeniului schiabil zona Arieseni,judetul Alba va permite demararea unor proiecte de infrastructură (crearea unui siustem de alimentare cu apă în sistem centralizat, a unui sistem de canalizare şi tratare a apelor reziduale, modernizarea infrastructurii de transport locale ) si dezvoltarea pe orizontală a industriei şi serviciilor, ceea ce va determina menţinerea locurilor de muncă actuale şi crearea de noi locuri de muncă. Efectul final va fi îmbunătăţirea vieţii locuitorilor din Arieseni.

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor – Judetul Alba avand obiective cu caracter politic, decizional si cu caracter tehnic, doreste implementarea unui sistem integrat de management durabil al deşeurilor, respactand reglementarile UE.

Ca interese si viziune contradictorie amintim Asociatia Alburnus Major si Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, aflate in disputa cu compania miniera Rosia Montana Gold Corporation privind exploatarea aurului la Rosia Montana.



Infrastructura generala deficitara, accesul la resurse si la servicii , problemele demografice si sociale, capacitatea lenta de adaptare si efectele crizei ecomomice mondiale sunt cateva din obstacolele dezvoltarii in zona.

Principalele obstacole structurale sunt: a) accesul rutier si feroviar doar pe anumite culoare de trecere, datorita configuratiei specifice a reliefului; pante mari; conditii climatice restrictive, terenuri agricole slab aprovizonate cu elemente nutritive; degradarea pasunilor; b) Amplificarea migratiei care cuprinde in special populatia tanara; depopularea localitatilor montane izolate;

Terenuri agricole de dimensiuni mici care nu permit o exploatare eficienta, existenta unor zone neexploatate; Gradul de saracie si izolare a unor zone genereaza fenomene de depopulare, care dublate de imbatranirea populatiei creaza premisele disparitiei unor localitati; Creşterea disparităţilor între centrele urbane care beneficiază de finanţări şi oraşele mici şi mijlocii (monoindustriale, cu funcţii urbane diminuate, etc) care nu au acces la finanţare;

Cresterea concurentei si a costurilor in structurile mici; turismul necontrolat; concurenta pe piata globala; criza economica mondiala si blocajele create de aceasta criza;



Mobilizarea tuturor sectoarelor economice,sociale si de mediu, parteneriatele si dezvoltarea resurselor umane va asigura dezvoltarea durabila a zonei.

Pentru a depăşi obstacolele structurale şi a profita de oportunităţile de dezvoltare este nevoie de: a)Dezvoltarea/crearea de noi oportunităţi pentru investiţii b) Crearea de parteneriate pentru dezvoltarea urbană integrată a localităţilor c) Elaborarea de planuri de dezvoltare inter-orăşeneşti, metropolitane d) Dezvoltarea parteneriatelor sat-oraş e) Crearea unor centre tehnologice si de cercetare orientate catre valorificarea potentialelor regionale; valorificarea potentialului natural al zonei prin punerea in valoare a potentialului turistic, peisajului si promovarea produselor naturale ecologice; stimularea intreprinderilor mici si mijlociif) Mentinerea si dezvoltarea industriilor traditionale si mestesugaresti prin participarea si promovarea acestor produse la diverse targuri internationale; Programe europene destinate reabilitării infrastructurii sociale şi de educaţie g) Armonizarea politicilor sociale naţionale cu cele europene h) Protejarea patrimoniului natural si construit; Promovarea tot mai accentuată a modelelor europene în domeniul inovării i) Promovarea organizarii producatorilor agricoli

Echipa de implementare

Director de proiect

Dr. ing. Dănuţ GÎŢAN

Echipa de realizare a studiului de caz – judeţul Suceava

Dr. ing. Dănuţ UNGUREANUIng. Olga FERARIU

Ing. Cristela Loredana CATANĂ

Responsabil de implementare

Dr. ing. Mioara BOCĂNICI

Logistică, traduceri, procesare date

Ing. Ovidiu OBADĂProf. Andrei Ştefan ZVORIŞTEANU

Tehn. Vasile LĂCĂTUŞU

Echipa de realizare a studiului de caz – judeţul Alba

Ing. Ioan COCÂRDANSoc. Ana – Ildico ABRUDEAN

Diversitate teritorială/TeDi (Territorial Diversity)- Studiu realizat de CEFIDEC Vatra Dornei

Documents

Transcript of Diversitate teritorială/TeDi (Territorial Diversity)- Studiu realizat de CEFIDEC Vatra Dornei