Statiunea Vatra Dornei

8/3/2019 Statiunea Vatra Dornei

http://slidepdf.com/reader/full/statiunea-vatra-dornei 1/19

CUPRINS:Cap I. Consideratii generale1.1. Pozitia geografica, accesibilitate, infrastructura;1.2. Cadrul natural;1.3. Cadrul socio- economic: populatia.

Cap II. Analiza potentialului turistic2.1. Apele minerale2.2. Bioclimatul zonei2.3 Alte resusrse turistice

Cap III. Stadiul actual de valorificare3.1 Forme de turism practicabile3.2 Structurile turistice (de primire, agrement, alimentatie)3.3 Circulatia turistica

Cap IV. Propuneri privind modernizarea si dezvoltarea turismului instatiunea Vatra Dornei.

4.1 Promovarea turismului4.2 Strategia dezvoltarii turismului



Statiunea Vatra Dornei

I Consideratii generale1.1. Pozitie geografica: Situata in nordul Romaniei, in zona estica a depresiunii

intramontane Dorna, înconjurata de masivi muntosi ce ating pana la 2100m (masivulCaliman), la o distanta de 40 km de Câmpulung Moldovenesc, 110 km de Suceava si 83km de Bistrita. Statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei, statiune de cura si odihna deinteres national, cu functionalitate permanenta este situata la altitudinea de circa 800m sieste inconjurata de paduri bogate de conifere si foioase, ce se extind pe masivele:Giumalau, Rarau, Bistritei, Caliman, Bargau, Suhard.

Accesibilitate: Rutier: Bucuresti - Focsani pe E 2, Focsani - Bacau - Piatra Neamt

- Poiana Teiului pe DN 15 si Poiana Teiului - Brosteni - Vatra Dornei pe DN 17;Bucuresti - Focsani - Falticeni - Suceava pe E 20 si Suceava - Câmpulng Moldovenesc -Vatra Dornei pe DN 17;Feroviar: Gara Vatra Dornei pe linia Bucuresti - Suceava - Vatra Dornei sau pe linia Cluj Napoca- Beclean - Vatra Dornei.

Infrastructura:Surse de energie - Sursa principala de energie este apa. Orasul Vatra Dornei este centrulde exploatare a centralelor hidroelectrice. Centrala are turbine si generatoare ce producenergie de 0,4 Kv si prin transformare se ridica la 20 kv. Aceasta putere este injectata inSEN (sistemul energetic national).

In Tara Dornelor sunt construite 15 microhidrocentrale care functioneaza in acelasi principiu, de pana la 200 Kv. Cele mai numeroase microhidrocentrale se gasesc in bazinul hidrografic al paraului Neagra (Calimani): Neagra I si II, Gura Haiti I si II (sub 2Mw), Lucaciu (Paraul cu pesti), Saru Dornei I si II. Mai sunt hidrocentrale la Panaci-Bucinis, Darmoxa-Sihastrie, Barnar I, II si III si pe Dorna la Dornisoara.Ca perspective, este intrarea in functiune a centralei de la Todireni. Se pot amenaja toate paraiele repezi de munte: Negrisoara, Bancu, Tesna, Omu, Rusaia etc. Poate fi valorificatin continuare paraul Bucinis. Toate microhidrocentralele trebuie acceptate de Silviculturasi Ministerul Mediului. La Carlibaba sunt ape bune pentru producera energiei peCarlibaba, Tibau, Dadu si Iodu. Neagra Brostenilor are un debit constant si poate fi poatefi folosita tot timpul anului. Poluarea apelor de la MHC este foarte putina, doar viata

pestilor este pusa in pericol acolo unde trecerea apelor se face prin rotor.Probleme de aprovizionare cu apa potabilaAlimentarea cu apa a orasului Vatra Dornei se face din raul Dorna dar si din izvoarelesubterane (fantani) care se gasesc raspandite in zona, peste tot, aproape fiecaregospodarie are fantana sau izvor propriu. Comunele Iacobeni, Neagra Sarului, Carlibaba,Poiana Stampei au bazine de apa care alimenteaza populatia cu apa potabila, tratata in prealabil pentru dezinfectie. Cea mai buna apa potabila este de la Moara Dracului (Secu)



care alimenteaza Dorna Candrenilor si cartierul Rosu - Vatra Dornei.Pe raul Dorna este construit un baraj pentru acumularea apei care apoi este captata instatie pentru decantare si tratata pentru dezinfectie cu clor.Cel mai des poluant intalnit este sulfatul de aluminiu si mal in cantitati mari, cand plouamai mult (luna mai, iunie, iulie). Sunt puse si filtre pentru filtrare apei. Apoi, apa este

transportata pe dealul Runc unde sunt bazine si pompe pentru alimentarea orasului cu apa potabila, tratata in prealabil cu clor.Aprovizionarea cu apa de la Moara Dracului dateaza din anul 1938 si are calitatiapropiate de apele plate (foarte curate, fara amoniac) iar atunci cand este seceta,amoniacul se apropie de zero. Aceasta este sursa subterana de apa potabila pentru VatraDornei.Sursa de suprafata a apei potabile de la barajul Rosu, dupa ce trece prin bazinul tampon,se face dezinfectia apei cu clor gazos, timpul de contact este de 30 minute, iar apoi prin pompe RDN, cu un debit de 280 m3/h, ajunge in bazinele de pe Dealul Runc iar de aici prin cadere libera la consumator.Pentru Curatirea apei care iese din orasul Vatra Dornei, pe Bistrita s-a construit o statie

de epurare care curata apa uzata din canalizarea orasului. La intrarea in statie suntamplasate porti si gratare, filtre care retin partile grosiere - denisipare prin decantorul primar care prezinta partea mecanica. Decantorul primar are bazine de aerare-aeratoare.Elicele pentru oxigenare apei formeaza partea biologica. O alta parte este formata dedecantorul secundar care prin actiunea microorganismelor consuma substantele organicedin namol ramanand doar partea minerala. Namolul este evacuat si folosit la paturi pentruuscare iar o alta parte pentru hrana organismelor. Sursele de poluare a apei suntexploatare din Calimani si statia de preparare Iacobeni. Ambele insa au mini-statii deepurare.

Echipare sanitara

Canalizarea in orasul Vatra Dornei este formata dintr-un sistem mixt, prin douaconectoare centrale apa menajera fiind condusa la statia de epurare cu un debit de 85 l/s ,apoi este deversata in raul Bistrita. Sistemul de canalizare functioneza bine. Un aspectnegativ il reprezinta resturile menajere (coji de cartofi, oua, ceapa etc.) care se vad ingratarele care acopera aceste canale si care dau aspect neplacut orasului. Echipa desalubrizare intervine in fiecare zi.Se matura strazile principale ale orasului in fiecare seara, se stropesc strazile in fiecare zi.Gunoiul se colecteaza in containere speciale care sunt amplasate in locuri speciale, inapropierea locuintelor. Sunt ridicate de 2-3 ori pe saptamana si sunt transportate la rampade gunoi. Deoarece nu sunt prevazute cu capac si nu sunt golite ori de cate ori estenecesar acestea reprezinta surse de poluare a aerului. Se recomanda golirea containerelor ori de cate ori este necesar si acoperirea lor cu capac.

Rampa de gunoi, care este la 5 km de Vatra Dornei in aval pe malul Bistritei, esteo alta sursa de poluare a aerului dar si a apei Bistritei. Gunoaiele nu sunt arse in totalitateiar resturile care putrezesc aduna tot felul de caini si pisici vagaboande care transportaresturile menajere in alta parte decat rampa de gunoi. Aceste containere ar trebuicompartimentate pentru maculatura, resturi menajere, fier vechi, bucati de lemn iar locuitorii orasului sa foloseasca civilizat cosurile de gunoi, gunoiul sa nu mai fie aruncat pe strazi sau in apele Dornei sau Bistritei.



1.2.Cadrul naturalRelieful

In statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei exista doua parcuri: parculStabilimentului balnear amenajat cu alei si ingrijit dupa canoanele arhitecturii

peisagistice, iar altul pe Runc.Privind de pe Varful cu Dor din parcul balnear, se vede perspectiva Barnarelului si aGiumalaului. Spre apus se afla muntele Ousorul de langa Dorna Candrenilor, careseamana prin forma sa regulata cu un con.

Din celalat parc de pe Runc,dupa vreo 500 m de urcus se vad culmile Calimanilor(2102m), ale Pietrosului(2305m),ale Ineului(2280m) iar dupa alti cativa metri de urcus se deschide in fata ochilor peisajulvariat al incantatoarei vai a Bistritei. Spre sud-est se insira varfurile mai joase din dreaptaDornei, pe malul careia se intinde parcul statiunii balneare.In partea de rasarit a statiunii, se profileaza Barnarelul inalt de 1328 m, a carui ascensiuneeste mai obositoare datorita pantei abrupte. De pe culmea lui, Vatra Dornei apare ca o

cetate, cu casele gramada, prin mijlocul carora curge raul Dorna.Alte privelisti deosebite le ofera Pietrosul Moldovenesc (1794m), terminat spre varf custancile care i-au dat si numele. Alt munte cunoscut, Giumalaul(1859m) este acoperit cu pasuni iar la poalele lui curge raul Bistrita al carui curs, urmadu-l cu privirea, ofera mai lavale perspectiva Raraului (1653m) si a Pietrelor Doamnei (stanci inalte de calcar cuinfatisare unor ruine de cetate). Pot fi observati si Muntii Calimani, insa doar parteaformata din stanci de lava si piscul Pietrele Rosii (1700m) acoperit cu paduri de brad.

Clima

Continentala subalpina, cu vanturi moderate, se caracterizeaza prin temperaturi

medii anuale de +5.2°C. In luna iulie media este de +15 ºC, iar in luna ianuarie este de-6°C. Atmosfera este bogata in aerosoli si esente volatile de brad.Statiunea balneoclimaterica, fiind asezata pe falia de contact dintre eruptiv si cristalin(Muntii Calimani respectiv Muntii Bistritei), este caractetizata de o puternicaradioemanatie naturala. Cele mai semnificative efecte ale radioemanatiei se inregistreazain perimetrele hidromineralizate Vatra Dornei, Sarul Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Poiana Vinului etc.Prezenta ionilor negativi in atmosfera de joasa altitudine a Dornelor are menirea sa potenteze calitataea aerului ca factor natural de cura. Plimbarile in zonele populate cuioni negativi stimuleaza mecanismele de aparare ale organismului si cu efecte favorabile privind reglarea si fortificare intregului sistem nervos.Prezenta ozonului in atmosfera, corp gazos de culoare albastruie, cu miros caracteristic,are efect tonifiant, deoarece, fiind un antiseptic, contribuie la asigurarea puritatii sieficacitatii aerului ca factor terapeutic.O importanta covarsitoare pentru sanatatea omului, in mod deosebit pentru cei cuafectiuni ale aparatului respirator, o au aerosolii naturali. In timpul zilelor insorite, subinfluenta radiatiilor solare, rasinile si uleiurile eterice de frunzele de brad, pin si molid sevolatilizeaza. Vaporii degajati de pe cetini in timpul zilelor toride, fiind relativ grei nu serisipesc in atmosfera, ci raman la nivelul coronamentului padurii. Briza de seara



transporta in vatra localitatilor dornene aerul incarcat cu aceste miresme binefacatoare pentru sanatatea omului. Bolnavii si turistii din statiune beneficiaza astfel de efectulacestor aerosoli naturali cu certa valoare terapeutica.Altitudinea statiunii (804m) si a muntilor din jur, puritatea aerului, gradul de umiditate,variatiile moderate de temperatura si presiuni atmosferice genereaza un climat subalpin

de adapost, de sedare si de puternica crutare, cu influente tonifiante asupra sistemuluinervos, a organismului uman in general.

Precipitatii

Acestea sunt abundente aprox. 800 mm/an.Avem zile cu zapada : aproximativ120 zile/an, iar presiunea atmosferica: 690 mm (ianuarie), septembrie (694 mm).

1.3.Populatia; cadrul socio economic.

Evolutia populatiei la recensaminte:

Analiza SWOT a sistemului socio-economic

SWOT Factori pozitivi Factori negativi

Factori

interni

Puncte tari:

Patrimoniu arhitecturalCladirile cele mai repezentative din oras suntmonumente arhitectonice din secolul XIX.Cel mai important monument arhitectoniceste “Cazinoul Vatra Dornei”, construit înanul 1897 după un proiect al curtii imperialeaustriece;

Puncte slabe:

Starea patrimoniului arhitectural sinevalorificarea lui economica;

Starea nesatisfacatoare a infrastructuriide drumuri;



Existenta conditiilor pentru turismul culturalsi istoric, cinegetic;

Retea reprezentativa a institutiilor publice;

Retele tehnico-edilitare dezvoltate (apa,canal, energie electrica, energie termica,telefonie digitala, cablu TV, internet);

Dezvoltarea serviciilor turistice;

Retea comerciala dezvoltata;Zona defavorizata – facilitati acordateinvestitorilor;

Privatizare avansata, initiativa privata activa;

Existenta colegiului de agroturism siCEFIDEC;

Aeroport in vecinatate;

Spatii de productie neutilizate;Terenuri disponibile;

Resurse naturale: materiale de constructie,lemn, ape minerale carbogazoase pentruconsum si cu proprietati terapeutice,zacaminte de turba cu proprietati terapeutice; Existenta unor institutii financiare; Sistem educational diversificat;Forta de munca ieftina si calificata; Spatii si programe de agrement;

Disponibilitatea administratiei locale de aconcesiona terenuri;Existenta terenurilor si spatiilor neutilizate;

Potentialul uman bine educat;

Insuficienta dezvoltare a comunicariiintre institutiile publice; Uzura morala a retelelor tehnico-

edilitare (apa, canal);

Slaba activitate de promovare aturismului dornean din partea firmelor private; Slaba dezvoltare a serviciilor pentru populatie;

Buget local auster – posibilitati limitatede renovare a infrastructurii urbane;

Inexistenta unor institutii deinvatamant preuniversitar si superior indomeniul turismului; Pista de aterizare pentru avioane micinecesita investitii pentru repunerea încircuitul turistic;

Infrastructura slab dezvoltata;

Scaderea puterii de cumparare a

membrilor comunitatii; Necorelare cerere – oferta; Disponibilizari masive de personal inzona mineritului;Managementul intocmirii proiectelor de finantare pentru atragerea de surse



este relativ slab.

Factoriexterni

Oportunitati:Parteneriat public privat;

Utilizarea instrumentelor datoriei publice

(imprumuturi si obligatiuni municipale) casurse atrase la bugetul local, pentru repunereain circuitul turistic al unor obiective deimportanta majora pentru localitate; Parteneriat cu Institutul National pentruCercetare si Dezvoltare in Turism pentruidentificarea investitorilor in turismuldornean; Existenta Planului Urbanistic General

(Master Plan) - instrument de dezvoltareurbana;Exista scheme de creditare si granturi; Existenta unor facilitati fiscale datorităcaracterului de zona defavorizata; Formarea unui nucleu de intreprinderi mici in jurul investitorilor majori.

Riscuri/Pericole:Fragilitate a sistemului de reprezentarea societatii civile;Insuficienta resurselor bugetare;

Bugetul necesar reabilitarii sidezvoltarii infrastructurii turisticedepaseste capacitatile economice aleinvestitorilor dorneni;

Inexistenta in planurile regionale acailor de transport rutier modern(autostrazi, drumuri rapide);

Disponibilizari de personal din sferamineritului;

Forta de munca calificata migreaza instrainatate;

II Potentialul turistic2.1. Apele minerale

Statiunea balneo-climaterica Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu sectii de bai carbogazoase, impachetari cu namol, hidroterapie, sala de sport pentru medicinarecuperatorie. Exista 6 izvoare pentru cura interna si peste 30 pentru cura externa.Izvoarele au concentratie variabila de bioxid de carbon: 600-1800mgr/l, iar mineralizareatotala variaza intre 1,1-2,4gr/l, folosita in cura externa, aerosoli, ca apa de masa.

Factori naturali:Existenta apelor minerale este legata de emanatiile de dioxid de carbon ale manifestarilor postvulcanice din masivul Calimani. Migrarea CO2 spre suprafaţa se realizeaza prinsistemul de fracturi tectonice care afectează fundamentul; o parte din gaz este reţinut deapa subterana acumulată in partea alterata a sisturilor cristaline; cea mai mare parte insa,se dizolva in stratele acvifere freatice, acumulate in depozitele celor două terase dindreapta raului Dorna. Mineralizarea mai puternica se produce acolo unde acviferele



freatice mentionate sunt dispuse peste liniile de fractura ai imediat in aval, pe directia decurgere a curentului acvifer. Zacamantul hidromineral este deschis si exploatat in prezent prin 17 surse, din care opt captari directe prin drenuri sau puturi.Din cele 17 surse existente in statiune se poate exploata un debit de peste 600mc/24 ore,apa minerala carbogazoasa fiind furnizata, in principal, de stratul acvifer acumulat in

nivelele permeabile ale terasei superioare. Acest debit ar putea fi marit printr-o exploatarerationala la peste 900 mc/24 ore, insa fara a deschide noi surse care ar putea periclitazacamantul hidromineral atat calitativ cat si cantitativ.

Din punct de vedere hidrochimic apele minerale de la Vatra Dornei suntcarbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi magneziene,feruginoase; mofete naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2;namolul de turba din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turbă oligotrofa slabmineralizata, bine descompusa cu continut mare de coloizi organici si acizi humici;ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni.Proprietatile terapeutice ale namolului de turba obtinut din „Tinovul Mare” de la PoianaStampei – unic in felul sau – are o actiune complexa de stimulare si oprimizare asupra

intregului organism. Pe langa factorii fizici (mecanici si termici), namolul actioneaza prinagenti chimici, in componenta sa intrand numeroase substante humice, zeoliti, biostimuline, multe vitamine cu actiuni bacteriostatice. Toate aceste proproetati fac dinnamolul de turba un important factor de cura, acesta gasindu-si intrebuintarea in cele maidiverse actiuni reumatice, in ginecopatii cronice sau subacute, afectiuni dermatologice siin boli ginecologice.In modernele baze „Calimani” si „Bradul” se aplica o paleta parga de proceduriterapeutice: bai la cada cu apa minerala incalizita, impachetari si bai cu namol,impachetari cu parafina, electroterapie, hidroterapie, masaje, saune, kinetoterapie etc.Bolnavii cu afectiuni cardiovasculare pot sa-si trateze simultan, bolile reumatice. Seaplica un tratament combinat cu multe elemente de interferenta, in care vor fi folositi, in

conditii adecvate, proportionat si dozat, atat factorii naturali (namolul, apele minerale, plantele medicinale, cura de teren etc.), cat si o medicatie specifica. Va fi reluata, intr-oformula noua, cura interna cu ape minerale de Dorna, care influenteaza crestereadebitului cardiac in conditiile scaderii tensiuni arteriale si ale frecventei cardiace, adicaun eficient proces de curatare.

Indicaţii terapeutice:Profilaxie – persoane sanatoase si aparent sanatoase cu factori predispozanti pentruimbolnavire, constitutionali si din mediul extern.Beneficiaza de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu tulburarifunctionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate in mediu cu noxe,microtraumatisme, pozitii vicioase etc.Acestia reactionează favorabil la aeroterapie, cura de teren şi de antrenare, kinetoterapiela sală si bazin, hidroterapie cu bai carbogazoase, bai de plante medicinale, dusuri(subacvatice si alternante), electroterapie (magnetodiaflux, ionizari cu calciu si magneziu,ultraviolete) si masaj manual uscat.Tratament curativ si de recuperareAfectiuni ale aparatului cardio-vascular: hipertensiunea arterială esentiala si secundarastabilizata, arteroscleroza, cardiopatia ischemica ne si dureroasa, boli valvulare simple



sau operate, boli ale areterelor (arterite, boala Raynaud) si ale venelor (varice,acrocianoza, sechele, trombofeblita).Tratamentul se axează în principal pe bai carbogazoase si mofete naturale la care seadaugă bai galvanice, bai ascendente, afuziuni iar din electroterapie ionizari, razeultraviolete.

2. Afectiuni ale aparatului locomotor de natura reumatismala: artroze cu diverse localizari si stadii evolutive, spodiloze simplesau complicate, reumatism inflamator stabilizat ( poliartrita reumatoida, spondilitaanchilozanta) reumatism abarticular (tendinite, miozite – mialgii, periartrite);de natura traumatica, acute sau sechelare: entorse, luxatii, fracturi după imobilizare,recuperare la sportivi;de natura neurologica: sechele după accidente vasculare cerebrale (hemipareze şihemiplegii după 1 an şi cu aviz neurologic), parapareze, nevrite şi polinevrite, nevralgii,hernia de disc ca sciatică secundară.Această categorie de afecţiuni beneficiază de tratamente cu nămol, kinetoterapie la salăsau bazin, băi kineto şi duşuri, împachetări cu parafină, electroterapie (diadinamice,

ultrasunete, ionogalvanizări, unde scurte) şi masaj.Boli asociate

- boli ale aparatului respirator: rinosinuzite, bronsite cronice, emfizem pulmonar, astm bronsic, boli profesionale (fibroze, silicoza) tratate cu aeroterapie, aerosoli si inhalatii cuape sulfuroase si substante medicamentoase, gimnastics respiratorie si- boli ginecologice: anexite si metroanexite cronice, sterilitatea: impachetari si tampoanecu namol, unde scurte.- boli endocrine – hiper si hipotiroida, tulburari de menopauza.- boli ale sistemului nervos: nevroze (astenica, anxioasa sau depresiva) arterosclerozacerebrala; ambele beneficiaza de baile carbogazoase şi de plante medicinale, ionizari.

- boli ale sangelui – anemii prin cura interna la izvor (ape feruginoase)- boli digestive: cura interna- boli renale: calculoza – cura interna- boli metabolice: diabet, obezitate – cura mixta interna si externa (bai, kineto, masaj)Instalatiile moderne permit aplicarea a peste 4500 de proceduri terapeutice.Activitatea medico-balneară se desfăsoară la:- cabinete medicale cu medici in majoritate primari- serviciu de explorari functionale- doua baze de tratament care dispun de urmatoarele sectii:

• bai carbogazoase• hidroterapie (bai plante, dusuri, afuzie)•

electroterapie (curenti diadinamici, ultrasunete, ionogalvanizări, bai galvanice)• fosfoterapie (ultraviolete)• kinetoterapie (sali de gimnastica, bazin acoperit si sauna)• pneumoterapie (aerosoli si inhalatii)• masaj – împachetări parafina• sectie ginecologie si namol (impachetari)• mofete naturale



Cura balneară durează 10-18 zile şi se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri ajutătoare prescrise de medic asociată cu dieta alimentară în funcţie deafecţiune.Urgentele si examenele de specialitate si laborator se asigura prin spitalul local.Abundenta izvoarelor minerale, frumusetea peisajului, aerul ozonat, climatul submontan

simulator, la care se adauga ospitalitatea dornenilor, au contribuit la afirmarea statiuniicunoscuta, tot mai mult, in tara si peste hotare. In fiecare an, isi refac aici sanatatea peste45.000 de oameni, si alte zeci de mii se odihnesc in frumoasa asezare balneclimaterica anordului carparic, aflata intr-o noua faza de modernizare, de adaptare la cerintele siexigentele balneologiei si turismului contemporan.

Partii schi - partii de schi cu teleschi si teleferic (pana la inaltimea de 1500m) pista pentru sanii.

Partii de schi din Vatra Dornei

Nivel Lungime Diferenta Panta Zapada Nocturna Transport(m) nivel artificiala cablu

Parc

mediu 900 150 28,5 NU DA DA

Dealul Negru

mediu 3000 400 NU NU DA

Dealul Runc(fond)

usor 5000 NU NU NU

2.2. Bioclimat tonic, stimulent cu nuanţe de sedare. Concentraţie mare deaeroioni negativi.

2.3. Alte resurse turistice

• Muzeul Etnografic al Bucovinei amplasat in cadirea primariei• Muzeul Vanatorii si al Stiintelor Naturale• Parcul din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care traiesc acolo, si pentru

concertele sustinute in sezonul estival de orchestra de alamuri• Parcul "Lunca Dornei" care momentan este in curs de amenajare• Patinoarul din parcul Vatra Dornei• Centrul de echitatie de la baza Partiei Parc• CATEDRALA SF. TREIME (nou construita in parcul orasului, cu o arhitectura si

o pictura cu adevarat deosebita) • Manastirile din Bucovina

In apropierea orasului Vatra Dornei se afla o serie de manastiri ortodoxe careimpresioneaza atat prin vechimea lor, cat si prin arhitectura lor. Dintre acesteaenumeram: Manastirea PIATRA TAIETURII, Schitul MESTECANIS, Schitul



PODU COSNEI, Manastirea de Maici "Acoperamantul Maicii Domnului":(ctitorita de IPS Teodosie Tomiteanul, Arhiepiscopul Tomisului), si desigur lacativa km de Vatra Dornei: PUTNA, SUCEVITA (1581 - 1601), MOLDOVITA(1532), VORONET (1488), HUMOR (1530), etc. , vestitele manastiri dinBucovina. Toate aceste manastiri sunt monumente unicat ale artei feudale

romanesti, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare. • Castelul DRACULA

Se afla in comuna Piatra Fantanele, prin pasul Tihuta la 40 km de Vatra Dornei sieste o constructie medievala deosebita, si desigur se spune ca aici a trait conteleDracula, in acest sens putandu-se vizita cripta in care sunt ramasitele acestuia, precum si unele lucruri personale. Daca nu aveti curajul necesar, puteti sa servitimasa in restaurantul castelului, avand posibilitatea sa gustati unele din cele mai bune si originale mancaruri din zona.

• Turbaria de la Poiana Stampei• Cheiul Zugrenilor • Arhitectura cladirilor

• Traseele montane din Zona Dornelor (Muntii Calimani, Rarau, Giumalau,Bistritei, Suhard, Vf. Ousorul)Muntii Calimani ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a Carpatilor Orientali, reprezentand cel mai extins masiv vulcanic din Romania. El sedesfasoara pe directia nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazanoapte de zonadepresionara a Dornelor (Vatra Dornei) si muntii marunti ai Bargaului; la est – sirul depresiunilor Paltinis, Dragoiasa, Bilbor, Secu il separa de muntii inalti aiBistritei si de muntii Giurgeului (sud-est); la sud – defileul Muresului constituielimita spre muntii vulcanici ai Gurghiului; in vest – piemontul colinar alCalimanului face trecerea spre partea estica a Podisului Transilvaniei. Rezervatia Calimani cuprinde un relief rezultat după mai multe eruptii

vulcanice, Muntii Calimani fiind cei mai tineri munti din Romania. De aici se deschid privelisti unice pana departe spre Transilvania si Obcinile Bucovinei. Rezervatiaadaposteste arboret ocrotit de lege, precum zambru – relict glacial – iar la inaltimi jnepenisuri care ocupa peste 400 ha. Aici se pot vizita si cateva mici pesteri.

• Cheia Zugrenilor, situata la 20 de kilometri in aval de orasul Vatra Dornei, pelanga Raul Bistrita, la o altitudine de 740 m este o rezervatie geologica plasataintr-un culoar unde Bistrita face un mare cot intre masivul Giumalau si peretiiaproape verticali ai Pietrosului Bistritei. Flora rezervatiei este specificastancariilor, aici gasindu-se floarea de colt in cea mai joasa statiune naturala dinMoldova.

• Rezervatia Tinovul Mare(15 km vest, comuna Poiana Stampei, 910 m alt., 670ha) este cea mai mare rezervatie de turba din tara, care impresioneaza prinaspectul sau asemanator tundrei siberiene, datorita pinetului de talie redusacrescut in mlastina de turba.

Obiective turistice religioase Biserica Catolica, pusa in functiune in 1908 si ramasa, de-a lungul timpului una

dintre cladirile monumentale foarte bine intretinute ale orasului.



Catedrala „Nasterea Maicii Domnului”, construita in anul 1678, adica in timpul domnieilui Ruset Voda.Catedrala „Sfanta Treime” ale carei lucrari de constructie au inceput la 11 aprilie 1991.Templul evreiesc este alt obiectiv turistic important, datand din 1908.Mai amintim: biserica din Carlibaba, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” de la

Schitul Rarau, construita in sec. al XIX-lea de familia Bals, Biserica Sfantu Nicolae,construita din timpul lui Petru Schiopul in 1586 (Brosteni), Biserica pictata in sec alXVIII-lea din Ortoaia, Biserica din Saru Bucovinei etc.

III Stadiul actual de valorificare3.1.Forme de turism practicabile

Turismul balneoclimateric si balneomedical Statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei are doua baze de tratament pentru boli

cardiovasculare si reumatologie, capacitatea este de 4102 proceduri pe zi din care 1081-

proceduri bai carbogazoase si 3021-proceduri asociate: namolo-terapie, hidro-terapie,aerosol, electro-terapie, masaj, mofete, parafina si gimnastica. Procedurile careconsumare sursele naturale unt baile cu apa carbogazoasa (ape minerale) si impachetaricu namol.Statiunea beneficiara si de alte resurse turistice: cadrul natural (relief, clima,ape, vegetatie si fauna) si resurse turistice culturale. Resursele naturale curative existentein statiune care ar permite imbogatirea ofertei balneare, gazul mofetic si uleiurile etericecare ar accentuat specificitatea statiunii,precum si esenta mugurilor de brad sau produselelactate, nu sunt valorificate corespunzator.

Turismul itinerant, de deplasare

Frumusetea naturala a tinutului, aerul curat, apele limpezi, padurile si poienile,clima acceptabila, apele minerale si alti factori naturali au atras o multime de turisti,curiosi sa cunoasca si sa se reconforteze pentru cateva zile sau mai mult in aceasta zona.Drumurile nationale, modernizate, se ramifica din localitatea Vatra Dornei, in toatedirectiile spre principalele zone turistice.La fel se pot vizita Humulestii lui Creanga, manastirile Varatic. Agapia, un giuvaier demarele Nicolae Grigorescu, cetatea si manastirea Neamtului. In afara de acestea mai putem vizita manastirile Secu, Sihastrie, Rasca, Bistrita, Slatioara. Tot in aceasta zonamai putem vizita complexul hidrotehnic de la Bicaz, cu barajul si lacul de acumulareIzvorul Muntelui, statiunea de odihna Durau, renumitele chei ale Bicazului, statiunea deodihna Lacul Rosu, statiunea Borsec.

Tot cu masina se poate merge din Vatra Dornei pana la Chiril iar de aici la cabana Rarausi renumitele Pietre ale Doamnei. Putem ajunge cu masina si in vestitul sat Ciocanesti, cucasele sale pictate apoi la Carlibaba unde se afla obeliscul lui Bogdan Voda si maideparte la Pasul Prislop.Din Vatra Dornei, pe drumul spre Bistrita, se ajunge in Pasul Tihuta unde s-a construit unhotel restaurant, stil castel.



Amatorii de drumetii, care doresc sa urce in muntii din imprejurimile Dornei, o pot facein mai multe variante. Astfel, se poate merge cu masina pe drumurile asfaltate sau celeforestiere, iar de acolo se poate face escaladarea muntelui.Alte excursii de o rara frumusete se pot face cu masina pe soseaua paralela cu BistritaAurie, ajungandu-se pana in Muntii Rodnei. Dar cea mai frumoasa excursie o putem face

la cabana Zugreni sau cabana Mestecanis.

Turismul cinegetic Tara Dornelor este bogata in vanat, reprezentat atat prin nr. mare de specii de

valoare cinegetica, cat si prin cantitatea de vanat (zona cu cel mai bogat vanat din tara).Valoare cinegetica deosebita o au : cerbul carpatin (Cervus elaphus), capriorul (Caprioluscapriolus), mistretul (Sus scrofa), ursul brun (Ursus arctos), cocosul de munte ( Tetraourogallus), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), iepurele (Lepus europaeus), rasul(Lynx lynx), jderul (Martes martes).

Turismul cultural Targurile si-au pierdut din fastul si organizarea de alta data. In orasul VatraDornei, ziua de targ este joia, cand in piata orasului, incepand de la primele ore alediminetii vin foarte multi producatori locali si din alte zone, cu produsele lor agricole siindustriale.Renumit este balciul de la Sfantu Ilie, cand, in afara de targul propriu-zis cu produseleamintite mai sus, vin localnici din satele invecinate cu produse din carne, unt, branza,smantana, oua. Amploarea balciului este data si de prezenta calutilor, barcilor, prestidigitatorilor etc., instalati in parcul statiunii.

Turism sportiv

Sporturi ce se pot pratcica la Vatra Dornei:1. Shi alpin- Partia Telescaun: partie în curs de omologare, 3200 m lungime, 400 m diferenta denivel, instalatie de transport pe cablu tip Telescaun;- Pârtia Parc: partie omologata ,900 m lungime, 150 m diferenta de nivel, instalatie detransport pe cablu tip Teleschi si Baby-schi;2. Excursii montane – ture de agrement la puncte de belvedere- din Vatra Dornei pleaca 3 trasee principale de creasta pe masivele: Giumalau -Rarau,Suhard, Calimani. La acestea se adauga inca aprox 15 trasee secundare- lungimea totala a traseelor este de aprox. 300 km.3. Escalada si alpinimsm- masivul Rarau : trasee de gradul 3 – 9 ;- stanca Rusca- s-a amenajat Stanca Dorna 1 cu 24 prize artificiale;4. Parapanta- În Bazinul Dornelor zonele optime de zbor cu parapanta se afla in masivele Suhard – vf.Ousorul - Platoul Giumalau, Calimani.Escalada pe gheata



In luna decembrie se va amenaja Cascada de gheata de la Moara Dracului – cheileZugrenilor.Schi tour - toate traseele montane cu plecare din Vatra Dornei si de creasta sunt optime pentru schi tour.Schi fond - in Vatra Dornei exista o pista betonata pentru schi alpin pe Dealul Runc,

lungimile traseelor de schi fiind de 3 sau 5 km.Schi extrem - zonele optime pentru practicarea schiului extrem sunt in masivul Calimaniversantul nordic din caldera Calimanului (Retitis) sau versantul estic al platoului formatde vf. Negoiul Unguresc si Pietrosul Calimani.River rafting - rafting se practica in conditii optime pe raurile Bastria si Dorna. Traseeleau lungimi cuprinse intre 12,5 – 20 km. La solicitarea turistilor distantele pot fi variabile.

Trasee montane parcurse cu snowmobileleTRASEUL 1. PARTIA TELESCAUNTraseu cu grad mediu de dificultate, lungime 7,4 km (dus - intors). Diferenta de nivel estede 400 m. Punctul de plecare este baza partiei Telescaun, punctul terminus vf. Diecilor,

1301 m.TRASEUL 2 . MASIVUL CALIMANITraseul principal are o lungime de aprox. 55 km. Punctul de plecare este la NeagraSarului (Paraul Taieturi – altitudine 850 m), punctul maxim fiind reprezentat de vf.Retitis (2021 m.). Traseul se desfăsoara in proportie de 60 % in zona alpina.Variante - ture de agrement: Gura Haitii – Exploatarea Calimani -retur 18 kmGura Haitii – paraul Haitii - retur –10 kmGura Haitii – paraul Neagra – Dumitrelul – Exploatarea Călimani – retur – 25 km.TRASEUL 3. MASIVUL GIUMALAUTraseu cu grad mediu de dificultate, lungime 32 km. Punctul de plecare este paraul Chilia(Vatra Dornei) iar punctul terminus este cabana Giumalău (1625 m.), diferenta de nivel

este de 823 m.

Pescuitul sportiv In Tara Dornelor sunt circa 400-500 pescari autorizati, pescuitul sportiv

practicandu-se mai putin ca la ses. Se pescuiesc specii de baza: pastrav, lipan, scobar, simai putin clean, mreana si albioara.

Turismul ruralTurismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila in Bucovina, fiind

concentrat in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, GuraHumorului si in general in localitatile invecinate manastirilor. Turismul rural din judetulSuceava beneficiaza de o calitate deosebita a peisajului natural, a aerului si a apelor, dar mai ales a vestitelor izvoare de apa minerala din Bazinul Dornelor si nu in ultimul randexistenta numeroaselor obiective turistice de factura religioasa. Un element cheie esteospitalitatea oamenilor, aceasta trăsătura fiind definitorie pentru bucovineni.



3.2. Structurile turistice

STRUCTURI TURISTICE ÎN VATRA DORNEI

Structură turistică

Categorie

**** *** ** *

Hoteluri 1 4 6 3

Vilă-pensiuneturistică

- 3 2 -

Pensiuni turistice3 -

30 (autorizate şi încurs de autorizare)

10

Campingcomplex turistic - 1 1 1

Pensiuniagroturistice(BazinulDornelor)

- - 8

Structuri de agrement: cluburi, disoteci, baruri,biblioteca, cazinou, parc, terenuri sportive, partie de schi cu teleschi si teleferic,muzee, etc.Structuri de alimentetie: restaurante.

3.3. Circulatia turistica Numarul de turisti care viziteaza anual orasul nostru este de circa 60.000.

Evoluţia numarului turistilor in ultimii 3 ani

S.C. SIND ROMANIA S.R.L.

ANUL 2000 2001 2002

NR. TURIŞTI 36735 42354 41472



S.C. DORNA TURISM S.A.

ANUL 2000 2001 2002

NR.ZILE-TURIŞTI 94720 112704 123944

Obiectivele turistice ale Bazinului Dornelor sunt datorate conditiilor naturale, traditiilor istorice si culturale continue si indelungate pe aceste meleaguri. Pitorescul zonei,existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute pentru calitatile lor curative, fondulcinegetic, precum si bogatia si varietatea elementelor de arhitectura, arta populara sifolclor, ofera variate posibilitati de turism.In perioada 1990-1997 turismul dornean a avut o perioada de regres in ceea ce privestevolumul investitiilor, gradul de ocupare a spatiilor de cazare si, implicit, cifra de afaceri.In perioada 1997-2002 turismul dornean a inregistrat o dezvoltare ascendenta si acunoscut o diversificare in toate componentele sale: balnear, de agrement si de aventura.

Investitiile private in domeniul turismului au fost de peste 300 miliarde lei, fiind facute innoi capacitati de cazare, dar si in modernizarea celor existente si aducerea lor la standardeeuropene. Luand in calcul dinamica turismului din perioada 1999-2002, se constata ocrestere a capacitatii de cazare cu 15%, cresterea numarului de turisti cu 25% si dublareacifrei de afaceri raportată in euro. Gradul de ocupare a spaţiilor de cazare a fost de 70 si75%.

EVOLUŢIA INDICATORILOR TURISTICI ÎN PERIOADA 2000-2002

CREŞTERE ÎN PROCENTE FAŢĂ DE 1999

2000 2001 2002CAPACITATE DECAZARE

6 8 11

NR.TURIŞTI 3 5 7

CIFRA DE AFACERI 20 35 45

Cresterea totală in anul 2002, raportat la anul 1999, este de 25% - numarul turistilor, 15%- capacitatea de cazare si 100% - cifra de afaceri.

O alta latura importanta a sportului dornean este vanatoarea si pescuitul sportiv, cadrulcinegetic al zonei fiind propice acestora.

IV Propuneri privind modernizarea si dezvoltarea turismului inStatiunea Vatra Dornei

4.1. Premisele dezvoltarii turismului

Promovarea turismului



Primaria municipiului Vatra Dornei a infiintat in anul 2000 Serviciul de Promovare siDezvoltare a Turismului si Salvamont cu scopul realizarii unei promovari eficiente aintregii statiuni, a tuturor componentelor turistice precum si pentru asigurarea securitatiituristilor pe traseele montane si partiile de schi din Vatra Dornei.Alte sarcini specifice serviciului de promovare a turismului sunt:

1. identificarea structurilor de primire turistica apartinand persoanelor fizice;2. crearea unei baze de date cuprinzand structurile de primire turistica apartinand persoanelor fizice de pe raza municipiului Vatra Dornei;

3. verificarea si constatarea la fiecare locuinta in parte a conditiilor de comfort,igiena, si starea de intretinere a cladirilor respective;

4. interzicerea persoanelor particulare de a aborda turistii in spatii publice (gara, parcari, intersectii);

5. eliberarea avizelor de functionare pentru detinatorii particulari de spatii pentruinchiriere;

6. acordarea de asistenta gratuita si punerea la dispozitia proprietarilor de structuride primire turistice a documentatiei necesare omologarii si clasificarii de catre

Ministerul Turismului.In timpul sejurului se realizeaza sondarea opiniei turistilor despre serviciile asigurate.Existenţa in Vatra Dornei a institutiilor CEFIDEC (Centrul de Formare si Inovatie pentruDezvoltare Ecologica in Carpati) si FAMD (Federatia Agricultorilor de Munte Dorna),care au ca obiectiv principal formarea specialistilor din domeniul agriculturii montane,informarea agricultorilor si raspandirea cunostintelor despre specificitatea montana si protectia mediului in interiorul zonei de munte, elaborarea de proiecte si programeinovatoare privind dezvoltarea economica si sociala in aceasta zona, constituie un ajutor in sprijinul agroturismului si a promovarii intereselor specifice zonei de munte.

Strategia de dezvoltare

In elaborarea Strategiei de dezvoltare si promovare a turismului in judetul Suceavas-a pornit de la conceptul de dezvoltare durabila, principiu care sta la baza intregiicresteri economice si sociale prevazute in Programul de Guvernare pentru perioada anilor 2007 -2010.Acest concept implică asigurarea unui echilibru optim intre cresterea economica siconservarea / reconstructia cadrului natural, menit sa asigure o dezvoltare armonioasa,capabila sa satisfaca atat cerintele actuale, cat si cele de perspectiva, avand ca obiectivfinal armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri si beneficiul pe termen lung al intregii societati.Totodata, s-a pornit de la necesitatea crearii unei marci turistice Bucovina, care sa fie promovata printr-un Program National de Marketing si Promovare a Bucovinei.Scopul acestei strategii este :-de elaborare a unui document al carui continut sa cuprinda actiuni care sa fieincluse in Strategia naţionala de dezvoltare si promovare a turismului ;-de a construi argumente pentru ca decidentii politici locali ( primari, presedintele Consiliului judetean), parlamentarii judeteni, sa implementezeactiunile cuprinse in strategie, fie sa intreprinda actiuni privind modificarilelegislative ce se impun ;-de a pune in valoare bogatiile generate de o mostenire naturala si culturala



autentica ;-de a dezvolta o industrie turistică de piata, originala si profitabila, care saaiba un impact scazut asupra mediului ;-de a creste numarul de locuri de munca si gradul de profesionalism inindustria turistica ;

-de a promova interesul pentru parteneriatul public / privat si pentru actiunilede voluntariat ale societatii civile in dezvoltarea si promovarea turismului in judetul Suceava ;-de a stabili directii clare de actiune a turismului pentru urmatorii ani ;-de a reprezenta interesele unui segment mare de cetateni, oameni de afaceri,asociatii si fundatii, etc. care sunt implicati direct sau indirect, in dezvoltareaturismului in judet.Obiectivul general al strategiei constă in dezvoltarea turismului in zona Bucovinei – factor esential pentru cresterea standardului de viata a populatiei din judetul Suceava.Obiectivele specifice sunt :1. Imbunatatirea infrastructurii turistice in judetul Suceava;

2. Cresterea afluxului de turisti in Bucovina;3. Asigurarea utilizarii durabile a resurselor naturale si valorificarea traditiilor etno -culturale;4. Protejarea, pastrarea si imbogatirea patrimoniului;5. Cresterea calitatii serviciilor oferite turistilor;6. Crearea unei marci turistice Bucovina;7. Promovarea unor proiecte turistice cu finantare externa;8. Promovarea parteneriatului si a voluntariatului;9. Promovarea judetului Suceava ca destinatie turistica.



Harta turistica a statiunii Vatra Dornei

Statiunea Vatra Dornei

Documents

Transcript of Statiunea Vatra Dornei