Vatra Dornei

23

description

vatra dornei

Transcript of Vatra Dornei

Page 1: Vatra Dornei
Page 2: Vatra Dornei

1. Localizare şi cadrul natural 2. Istoric 3. Factori naturali de cură 4. Indicaţii şi contraindicaţii 5. Posibilităţi de tratament 6. Structura de cazare 7. Obiective turistice 8. Planul de dezvoltare 9. Concluzii

Cuprins

Page 3: Vatra Dornei

1. Localizare şi cadrul natural

Situată în nordul României, în zona estică a depresiunii intramontane Dorna, este înconjurată de masive muntoase ce ating altitudini de până la 2100m (masivul Căliman). Se află la o distanță de 40 km de Câmpulung Moldovenesc, 110 km de Suceava și 83 km de Bistrița. Stațiunea balneoclimaterică Vatra Dornei, stațiune de cură și odihnă de interes național, cu funcționalitate permanentă este situată la altitudinea de circa 800m.

Page 4: Vatra Dornei

Analizând media temperaturilor

anuale, se constatată că temperatura aerului în oraş se situează în jurulvalorii de +6,4 grade Celsius, oscilând între –7 grade în ianuarie şi +16 grade în iulie.

Iernile încep devreme şi durează 5-6 luni, iar în unele locuri umbroase zăpada se menţine până în ultimele zile ale lunii aprilie; toamnele, în schimb, sunt mai secetoase.

Precipitaţiile au un regim influenţat în mare măsură de circulaţia vestică de origine atlantică, astfel încât valoarea precipitaţiilor medii anuale este de 672 mm.

Clima

Page 5: Vatra Dornei

Accesibilitate

Access rutier: Bucureşti – Focşani pe E 2, Focşani - Bacău - Piatra Neamţ - Poiana Teiului pe DN 15 şi Poiana Teiului – Broşteni - Vatra Dornei pe DN 17; Bucureşti - Focşani - Fălticeni - Suceava pe E 20 şi Suceava - Câmpulng Moldovenesc - Vatra Dornei pe DN 17

Access feroviar: Gara Vatra Dornei pe linia Bucureşti - Suceava - Vatra Dornei sau pe linia Cluj Napoca- Beclean - Vatra Dornei

Page 6: Vatra Dornei

2. Istoric

Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1592. După anul 1775, Dorna intră sub stăpânire austriacă, impreună cu restul Bucovinei, iar locuitorii din Dorna au devenit sclavi ai domeniului impărătesc Câmpulung, fapt ce a generat conflicte ce au durat aproape un secol. Evoluţia edilitară şi urbanistică a localităţii Dorna a fost puternic marcată de descoperirea importantelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață de mai multe zeci de km² şi cunoscute de ciobanii locului încă din anul 1750. Recunoaşterea oficială a importanţei izvoarelor minerale şi o analiză completă a lor, se datorează studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. În anul 1870 Fondul Bisericesc Român a cumparat Băile Vatra Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, împreună cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale.

Page 7: Vatra Dornei

Primul Război Mondial a adus luptele pe creasta munților din jurul oraşului Vatra Dornei transformându-l pe acesta şi staţiunea într-o fortăreață armată a austro-ungarilor. Staţionarea trupelor la Vatra Dornei a durat aproape doi ani, timp în care au fost distruse şi oraşul şi staţiunea, dar după unirea Bucovinei cu Regatul României s-a pus problema refacerii şi administrării băilor. În timpul celui de-al doilea război şi în special în a doua sa parte, anii 1943-1944, stațiunea balneară Vatra Dornei a suferit nenumărate distrugeri.

După 1945 orânduirea a preluat băile prin actul naționalizării de la 11 iunie 1948 şi a început o vastă campanie de refacere şi modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea staţiunii. Imediat după 1950, stațiunea balneară Vatra Dornei a intrat în exploatare la întreaga capacitate şi până în 1989 a continuat să se dezvolte în toate planurile: medical, de agrement, de odihnă, etc.

Page 8: Vatra Dornei

3. Factorii naturali de cură Ape minerale - 6 izvoare pentru cura internă şi peste 30 pentru cura externă(izvoare carbogazoase, bicarbonatate, calcice, feruginoase, sodice, magneziene, sulfuroase,oligometalice). Nămolul de turbă- provine din localitatea Poiana Stampei şi este slab mineralizatMofetele Bioclimatul montan- cu o climă tonifiantă şi aer pur, lipsit de praf, şi bogat în aerosoli răşinoşi, constituie un alt factor de cură având un rol benefic în primul rand asupra căilor respiratorii.

Page 9: Vatra Dornei

4. Indicaţii şi contraindicaţii

Profilaxie – persoane sănătoase şi aparent sănătoase cu factori predispozanţi pentru îmbolnăvire, constituţionali şi din mediul extern

Afecţiuni ale aparatului cardio-vascular: hipertensiunea arterială arteroscleroza, cardiopatia ischemică boli valvulare, boli ale arterelor (arterite, boala Raynaud) şi ale venelor (varice, acrocianoza, sechele, trombofeblită).

Afecţiuni ale aparatului locomotor- de natură reumatismală: artroze, spondiloze simple sau complicate, reumatism inflamator, reumatism abarticular (tendinite, miozite – mialgii, periartrite); de natură traumatică, acute sau sechelare: entorse, luxaţii; de natură neurologică: sechele după accidente vasculare cerebrale, parapareze, nevrite şi polinevrite, nevralgii.

Page 10: Vatra Dornei

Boli asociate

- boli ale aparatului respirator: rinosinuzite, bronşite cronice, emfizem pulmonar, astm bronşic, boli profesionale (fibroze, silicoză) - boli ginecologice: anexite şi metroanexite cronice, sterilitatea: împachetări şi tampoane cu nămol, unde scurte.

- boli endocrine – hiper şi hipotiroida, tulburări de menopauză.

- boli ale sistemului nervos: nevroze (astenică, anxioasă sau depresivă) arteroscleroză cerebrală;.

- boli ale sângelui

- boli digestive

- boli renale

- boli metabolice: diabet, obezitate

Contraindicații Boli infecto-contagioase, boli venerice tumori maligne, hemoragii, boli psihice, boli de natura

tuberculoasă.

Page 11: Vatra Dornei

5. Posibilităţi de tratament

Instalaţiie pentru duş subacval

 Instalaţie baie de plante 

- băi calde cu ape minerale;- băi calde de nămol;- băi de plante; băi galvanice;- duş subacval- împachetări calde cu nămol şi parafină;- cure interne cu ape minerale;- electroterapie;- hidroterapie; - fizioterapie;fitoterapie (solux, ultraviolete, ultrasunete, laser)- ionizări, masaj, aerosoli; gimnastică medicală;

Page 12: Vatra Dornei

6. Structura de cazare

Structura de cazare Vatra Dornei, 2009

Structura unităţilor de cazare pe categorii de confort , 2009

Page 13: Vatra Dornei

Hotel 4 stele: Carol- 40 euro/ noapte Hotel Belvedere 3 stele- 90-100ron/ noapte

Pensiunea Poiana Izvoarelor 4 stele- 70-80ron/noapte Camping Autoturist- 10 lei pentru cort de o persoană

Page 14: Vatra Dornei

Circulaţia turistică

În perioada 1990 -1997 turismul dornean a cunoscut o perioadă de regres în ceea ce priveşte volumul investiţiilor, gradul de ocupare a structurilor decazare şi, implicit, cifra de afaceri. După anul 1997 se înregistrează o dezvoltare ascendentă,susţinută şi de diversificarea componentelor sale: turism balnear, turism montan şi turism activ, iar în perioada 2000-2002, s-au înregistrat anual circa 60.000 de turişti.Vatra Dornei este cunoscută şi astăzi

ca o staţiune pentru toate vârstele, adresându-se atât persoanelor care doresc să-şi fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarnă, cât şi celor care doresc să se odihnească într-un bioclimat tonic stimulent cu influenţă benefică asupra sistemului nervos.

Page 15: Vatra Dornei

7. Obiective turistice

c. Rezervaţia Călimani

d. Rezervaţia Tinovul Mare

A. Naturale- a. Parcul oraşului b. Defileul Zugreni

Page 16: Vatra Dornei

B. Antropice

a. Edificii religioase - Catedrala „ Sfânta Treime” –Mânăstirea Piatra Tăieturii, Schitul Mestecăniş, Mânăstirea de Maici Acoperământul Maicii Domnului, la care se adaugă: Mânăstirea Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Humor, vestitele mânăstiri din Bucovina.b. Monumente şi statui: statuile lui Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, M.Sadoveanu, Ciprian Porumbescu, George Enescu, construcţia de la Izvorul Sentinela şi Izvorul Victoria, toate aflate în parcul staţiunii.c. Edificii ale unor instituţii : cazinoul din Vatra Dornei, Primăria – Palatul Comunal, Gara Băi, Hanul Lăpuşneanu.d. Muzee: Muzeul de Ştiinţe ale Naturii şi Cinegetică, Muzeul de Etnografie, aflat în incinta Palatului Primăriei ce ne oferă o imagine complexă si convingătoare asupra bogăţiei civilizatiei tradiționale montane bucovinene.

Page 17: Vatra Dornei

Agrement

a. Trasee montaneb. Mountain-bikec. Raftingd. Sporturi de iarnăe. Vizitele la mănăstirile din apropiere(Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa)

Page 18: Vatra Dornei

8. Plan de dezvoltare 

Puncte tari 

Puncte slabe

- existenţa factorilor terapeutici (izvoarele de apă minerală, nămolul de turbă, mofetele,bioclimatul montan)- refacerea DN17, lucru ce facilitează accesul rutier în zonă- aşezarea geografică a staţiunii în zonă de munte, în apropierea importantelor mănăstiri din Bucovina, lucru ce perminte agrementarea turiştilor şi implicit posibilitatea împletirii turismului balnear cu alte forme (montan, religios)- poluarea redusă în zonă

- inexistenţa unui aeroport în sau în imediata apropiere a staţiunii- insuficienta promovare a staţiunii- starea proastă a drumurilor din staţiune- numărul insuficient de personal calificat din unităţile de cazare şi alimentaţie- numărul mic al bazelor de tratament comparativ cu potenţialul de care dispune staţiunea

 Oportunităţi

 Ameninţări

 - accesarea unor fonduri europene pentru investiţii în sectorul turistic- interes internaţional crescut pentru turismul balnear, inclusiv pentru tratamente de prevenţie de tip „wellness”;- implementarea unor proiecte de infrastructură turistică de către administraţia publicălocală;

- orientarea cererii turistice interne către destinaţii cu potenţial balnear externe- migrarea forţei de muncă, cu efecte negative asupra sectorului turistic;

Page 19: Vatra Dornei

Obiective Acţiuni

1. Dezvoltarea infrastructurii de bază 

a. Reabilitarea şi modernizarea sistemului stradal;b. Construcţia de locuinţe;c. Reabilitarea sistemului de termoficare a oraşului; d. Modernizarea şi reabilitarea fondului locuibil existent în parteneriat cu asociaţiile de locatari;e. Dezvoltarea infrastructurii de transport

2. Creşterea potenţialului economic al zonei

a. Utilizarea în mod durabil a resurselor capitalului natural din zona Vatra Dornei;b. Valorificarea bunurilor şi serviciilor generate de capitalul natural din zona Vatra Dornei.

3. Regenerare urbană

a. Perfecţionarea planului de urbanism general al localităţii;b. Reabilitarea clădirilor cu valoare de patrimoniu şi punerea în valoare a acestora; c. Reabilitarea urbană prin refacerea şi dezvoltarea centrului oraşului, a clădirilor declarate monumente arhitecturale precum şi redezvoltarea clădirilor prin reamenajarea faţadelor şi a funcţiunilor lor de bază sau redefinirea acestor funcţiuni

Page 20: Vatra Dornei

5. Întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei

a. Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială pentru persoanele aflate în dificultate (minori, persoane vârstnice, persoane cu handicap);b. Informarea copiilor şi tinerilor şi implicarea acestora în problematica localităţii;c. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală;d. Modernizarea spaţiilor destinate activităţilor socio-culturale şi sportive;

6. Promovarea şi dezvoltarea turismului

a. Refacerea şi modernizarea infrastructurii hoteliere din Vatra Dornei;b. Promovarea prin marketing agresiv a municipiului Vatra Dornei ca furnizor de resurse şi servicii turistice;c. Organizarea turismului de agrement: vânătoare şi pescuit;d. Reamenajarea zonelor de agrement din Vatra Dornei.f. Crearea infrastructurii necesare turismului.

Page 21: Vatra Dornei

9. Concluzii

O cercetare asupra potenţialului turistic al zonei Vatra Dornei, ilustrează faptul că aceasta beneficiază de bogate resurse naturale ce pot fi folosite în primul rând în scop terapeutic (ape minerale, mofete, nămoluri terapeutice la care se adaugă bioclimatul montan).

O mai corectă gestionare a acestor factori, o îmbunătăţire a infrastucturii generale, ar duce la o valorificare corespunzătoare a potenţialului de care dispune staţiunea şi împrejurimile acesteia. Un lucru îmbucurător este faptul că în ultimii ani s-a remarcat o creştere a numărului unităţilor de primire,în timp ce altele au fost renovate şi modernizate (Hotelul Carol, Complexul Bradul-Călimani), dar se cer în continuare unele măsuri ca: - imbunătăţirea infrastructurii de transport în oraş - reabilitarea clădirilor de interes turistic (Cazinoul din Vatra Dornei) - creşterea numărului bazelor de tratament in staţiune - promovarea intensă a zonei Vatra Dornei; 

Page 22: Vatra Dornei

10. Bibliografie

1. Busuioc, M., Politici şi strategii în administrarea staţiunilor turistice, note de curs, 2009 2. Busuioc, M., Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului cultural în România, Ed. Universitară, Bucureşti, 2008 3. Erdeli G., Gheorghilaş A.,, Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucureşti, 2006; 4. Firoiu, D., Economia turismului, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2005 5. Firoiu, D., Turismul în perspectiva globalizării, Ediţia a II-a Ed. Prouniversitaria, Bucureşti, 2007

Surse electronice:http://www.cazarevatradornei http://www.ella.ro/turism/intern/balneo/vatra-dorneihttp://www.vatradornei.nethttp://www.vatra-dornei.rohttp://www.spas.rohttp://www.tratamentbalnear.rohttp://www.turisminbucovina.ro

Page 23: Vatra Dornei