Proiect Turism Cultural_Iasi

7/28/2019 Proiect Turism Cultural_Iasi

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-turism-culturaliasi 1/42

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E

M ASTER:AM ENAJARE ŞI DEZVOLTARE TURISTICĂ

CAPITALA CULTURALA EUROPEANA

S T U D I U D E C A Z : O R A S U L I A S I

Profesor univ.

Dezsi Stefan Studente:

Tripon Elena Simona

Dana Junc

Popescu Raluca

Pacurar Ioana Bianca

Gangan Ina

Cluj-Napoca, 2013



Introducere

Orasul Iasi este situat în nord-estul României, aproape de graniţa cu Republica

Moldova, şi are o suprafaţă de 5.500 km pătraţi. Are o populaţie de 811.000 locuitori, iar

reşedinţa judeţului numărând cam 50% din totalul acestora. Iaşi, ca oraş, deţine o poziţie

de frunte în economia României, dezvoltarea sa este strâns dependenta de aşezarea

geografică favorabilă la răscrucea vechilor drumuri economice. Regiunea Iaşului este una

dintre cele mai importante legături de transit comercial din partea estică a României.

Reţeaua sa de sosele şi căi ferate este uşor accesibilă din orice zonă a ţării, incluzând

Marea Neagră şi Dunărea cât şi Europa, pe ruta spre noile pieţe ale fostei U.R.S.S. Acest

lucru şi potenţialul economic al judeţului cât şi poziţia geograifca specială fac din această

regiune o fereastră deschisă spre Europa în ceea ce priveşte oportunităţile de afaceri.

Judeţul Iaşi cu patrimoniul sau care constă în 526 de locuri arheologice, 20 de case

memoriale din care 10 sunt muzee cât şi 580 monumente istorice şi arhitecturale este

numit şi Judetul-Muzeu al României. Situat în partea nord-estică a României, respectiv în

zona centrală Moldovei, Judeţul Iaşi are o populaţie de 811.342 locuitori. Relieful este

deluros. În partea centrală şi nord-estică pe aproape jumătate din suprafaţa judeţului, se

găsesc dealuri şi platouri joase, străbătute de râurile Jijia şi Bahlui. Impresionantul

Fig.1.Iasi.vedere generală

2



patrimoniu cultural şi artistic, tezaurul sau folcloric şi etnografic, rezervaţiile şi izvoarele

de la Repedea, Valea Lungă, izvoarele de apă minerală de la Nicolina, Strunga,

faimoasele podgorii de la Cotnari, cât şi nodul rutier şi feroviar de aici au dus la

dezvoltarea unui turism eficient. Clădirile impozante din Iaşi plasează oraşul pe locul doi

în România ca oraş cultural: Biserica "Trei lerarhi" unde se găsesc osemintele

domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru loan Cuza, Teatrul Naţional,

Biblioteca Foundation, Universitatea. Palatul de Cultură este reperul Iaşului, şi clopotele

din Turnul Central cânta la fiecare oră Hora Unirii. Biserica domnească Sf. Nicolae a fost

construită de Ştefan cel Mare în 1492. Aici domnitorii Moldovei de la Despot Voda până

la Alexandru Ioan Cuza au fost încoronaţi. Catedrala Mitropolita a fost construită între

1833-1839 de către Mitropolitul Veniamin Costachi. În 1880 lucrările de restaurare au

fost conduse de arhitectul Al. Orăscu şi pictorul Gh. Tătărescu.Atât afară şi cât şi înăuntru se găsesc elemente neoclasice şi baroce. Din 1888 aici

se găsesc relicvele Sf. Cuvioasa Paraschiva, patroana religioasă a Moldovei. În grădina

Copou se găseşte cel mai vechi monument din România: Monumentul Legilor

Constituţionale cunoscut ca Obeliscul cu lei construit de Gh. Asachi. În centul parcului

Copou, lângă Teiul lui Eminescu, se găseşte bustul lui Eminescu cât şi bustul vechiului

său prieten Ion Creanga ridicat în 1932. Mai târziu a fost ridicată Aleea "Junimea" cu

busturile din bronz ale membrilor săi. Se găsesc deasemenea alte monumente importanteîn acest judeţ: Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa; Casa

Memorială şi Mausoleul "Vasile Alecsandri" de la Mirceşti; vestigiile arheologice ale

civilizaţiei neolitice "Cucuteni" din mileniile IV-III i. Hr.; ruinele Curţii Princiare şi

Cetatiile Dacice din Cotnari. La Iaşi a fost fondat primul Teatru Naţional în limba

romană. Se afla de asemenea Orchestra Filarmonica şi Teatru de copii "Luceafărul".

Judeţul Iaşi are 12 hoteluri cu 1,656 locuri, şase hanuri şi moteluri cu 263 de locuri, 15

campinguri, şase case de odihnă şi şapte tabere şcolare.

3



I Principii de bază

Programul Capitala Culturală Europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai

Culturii ai Comunităţii Europene în 1985, la intitiativa Melinei Mercouri, ministrul grec

al culturii. Programul a fost conceput "cu scopul de a apropia popoarele Europei" şi de a

celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Procedura de nominalizare se

ghidează după principiul rotaţiei, ceea ce înseamnă că fiecare din ţările membre ale

Uniunii Europene pot propune una sau mai multe capitale culturale în anul stabilit pentru

fiecare în parte, prin rotaţie.

Nominalizările sunt examinate de un juriu independent format din experţi în

domeniul cultural. Juriul este compus din doi membri nominalizaţi de Parlamentul

European, doi numiţi de Consiliul Europei, doi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi un

membru nominalizat de Comitetul Regiunilor.De-a lungul anilor popularitatea programului a crescut, influenta culturală, socială şi

economică a acestuia fiind sporite de numărul tot mare de turişti atras.

1. Oraşul Iaşi doreşte să devină în anul 2020 Capitala culturală europena deoarece

obtiinand acest beneficiu poate avea un renume mult mai bun, europen şi nu numai, poate

fi apreciat mult mai mult pe domeniu cultural şi economic, obţinând o imagine mult mai

favorabilă lui în special şi ţării în general. Iaşi are un mare potenţial cultural, academic şi

economic pentru a deveni capital culturală. Oficialii ieşeni sunt convinşi că oraşul are

potenţial pentru a deveni capitala culturală europeană în anul 2020. Şefii Iaşiului ar trebui

să înceapă demersurile pentru a iniţia proiecte şi strategii de promovare a unui oraş plin

de gropi şi de maidanezi. Specialiştii de la UE care vin în România nu se gândesc numai

la istoria Iaşiului, vor să vadă că sistemul de învăţământ, universitar şi preuniversitar este

performant şi este, că străzile se modernizează, că nu există riscul locuirii în Iaşi, că are

4



aeroport modernizat, că există instituţii de cultură care fac evenimente de cultură la nivel

local şi naţional.

Pricipalele provocări pentru oraşul Iaşi sunt: privit la rece, ai spune că este suficient

timp pentru ca Iaşiul să-şi pună la punct infrastructura ca să se poate bate cot la cot cu

Timişoara şi Clujul, celelalte două pretendente. Milioanele de euro din împrumuturi

tocate în ultimii ani pe asfaltări de faţadă, eterna problemă a maidanezilor, de care te

împiedici oriunde în Iaşi, praful de pe străzi şi centrul istoric cu aspect de ghetou arată cât

de eficient se lucrează în fosta capitală a culturii româneşti. Ca să revină la strălucirea din

perioada interbelică, Iaşiul are nevoie în primul rând de idei şi viziune. Ori experienţa

ultimilor ani mi-a arătat cât de mult se poate transforma Iaşiul. Proiecte anunţate cu surle

şi trâmbiţe zac uitate în birouri. Aeroportul arata ca o haltă de mai bine de 10 ani, Opera

şi Teatrul sunt în schele tot de atâţia ani, evenimente culturale de anvergura nu avem.Avem în schimb planuri. Unul îl flutură cu mândrie chiar edilul-şef: Festivalul

Internaţional de Educaţie şi Cultură. Nu aţi auzit de el? Nici nu aveaţi cum. E abia în

stadiu de proiect. Prima ediţie ar urma să aibă loc peste un an. Vor fi şapte zile cu

expoziţii, spectacole de teatru, târguri educaţionale, lecturi şi concerte în aer liber. Dar,

cum de la vorbe la fapte e cale lungă, putem doar spera că nu ne vom face de râs pentru

că ne-am aruncat într-o cursă pierdută din start.

Obiectivele turistice cele mai importante din Iasi sunt:

5



Palatul Culturii a fost inaugurat, în

1926, de către Ferdinand de Hohenzollern.

Realizat după planurile arhitectului

I.D.Berindei, construcţia Palatului a durat

două decenii. Monumentul a fost ridicat pe

ruinele vechii curţi domneşti (1434),

reconstruită în stil neoclasic de prinţul

Alexandru Moruzi (1806-1812).

Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice în

exterior.

Elementele de interes turistic sunt: Sala gotică, unde se poate admira mozaicul ce

reprezintă un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale, lei). Sala "Voievozilor" se

afla la etaj şi conţine, în medalioane, portretele domnilor Moldovei şi ale regilor

României. Tot la etajul I se afla sala "Henri Coandă", ale cărei lambriuri au fost executate

după un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat în turnul central, este

format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din oră în oră, "Hora Unirii".

Astăzi Palatul Culturii din Iaşi este sediul Complexului Muzeal Naţional "Moldova"Iaşi şi cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul

de Artă, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu.

Mitropolia Moldovei şi a Bucovinei. Ideea înălţării unei biserici mai mari,

monumentale, la Iaşi, aparţine Mitropolitului Veniamin Costachi. Hrisovul domnesc din

8 august 1826, privind lucrările de proiectare şi construire a noii biserici, este actul de

naştere al Catedralei mitropolitane. S-a lucrat mai întâi între anii 1833 şi 1839, după

planurile arhitecţilor Freywald şi Bucher, însă datorită căderii bolţii centrale, biserica

rămâne în ruină până în anul 1880. Mitropolitul Iosif Naniescu pune a doua piatră de

temelie şi, cu sprijinul autorităţilor statului, lucrările se vor încheia în anul 1887.

Arhitectul Alexandru Orăscu, rectorul Universităţii Bucureşti, va reface proiectul măreţei

biserici, renunţând la imensă cupola centrală, iar pictura va fi realizată de maestrul

Fig.2. Palatul Culturii

6



Gheorghe Tătărăscu. Sfinţirea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment naţional,

la ceremonie luând parte şi regele Carol I.

Teatrul naţional “Vasile Alecsandri”

Construita în Iaşi, pe locul vechii primarii,

între anii 1894 şi 1896, clădirea Teatrului

Naţional este considerată a fi cel mai vechi şi cel

mai frumos lăcaş de acest gen din ţară.

Planurile clădirii aparţin celebrilor arhitecţi vienezi Fellner şi Helmer, ce au proiectat

construcţii similare din Viena, Praga, Odessa, Zurich. Inaugurata odată cu teatrul, uzina

electrică a acestuia a marcat începutul iluminatului electric la Iaşi.

În anul 1956, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la primul spectacol în limba

romana, teatrul ieşean primeşte numele marelui poet, dramaturg şi om de cultură Vasile

Alecsandri (1821 - 1890). Clădirea Teatrului Naţional este o veritabilă bijuterie

arhitectonică adăpostind adevărate monumente de artă: Cortina pictată în 1896 demeşterul vienez M. Lenz şi terminată de unul din discipoli, prezintă în centru o alegorie a

vieţii, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Romane (Moldova,

Transilvania şi Tara Românească); Cortina de fier, pictată de Al. Goltz, cu motive

ornamentale dispuse simetric, separa etanş scena de restul sălii; Plafonul pictat de Al.

Goltz, în culori pastelate, reprezintă alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe şi îngeri şi

încadrat în stucatura rococo; Candelabrul din cristal de Veneţia cu 109 becuri.

În prezent această clădire găzduieşte şi Opera Romană.

Fig.3. Teatrul National

7



Palatul Roznovanu. Actualul sediu al primăriei,

fostul Palat Roznovanu, este situat în inima Iaşului, în

apropierea celor mai semnificative monumente ale

oraşului. Clădirea impresionantă prin somptuozitate şi

fastul interioarelor, a fost construită în deceniile 7 - 10

ale sec. XVIII-lea şi restaurată între 1830 - 1833 de

către cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a

proiectat şi Catedrala Metropolitană.

În ansamblu, că arhitectura dar şi prin frescele interioare şi statuile ce împodobeau în

1830 exteriorul, palatul aparţine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale eclectico-

baroce. Până în 1891 când este vândută statului, clădirea este reşedinţa a familiei Rosetti -

Roznovanu, cea mai puternică şi mai influentă familie în arenă politică moldavă a urbei.În 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca reşedinţă temporară a familiei regale, o

parte din spaţiu fiind alocat autorităţilor locale. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena

istoriei mai ales în I război mondial, între 1916 - 1918 când a găzduit sediile ministerelor

ale conducerii politice refugiate de la Bucureşti. În încăperea în care se afla acum

Cabinetul Primarului îşi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar în actuala Sala de şedinţe

a Consiliului Local s-a întrunit în 1918 Consiliul de Război al României.

Mănăstirea “Sf. Trei Ierarhi”, este cea mai frumoasă ctitorie a domnului ŢăriiMoldovei, Vasile Lupu, o adevărată simfonie a artelor în rugăciune, construită între anii

1637-1639.

Actuala înfăţişare a mănăstirii este rezultatul lucrărilor de restaurare ale arhitectului

Andre Lecomte de Nouy, desfăşurate în perioada 1882 -1904. S-a păstrat structura

exterioară datorită căreia mănăstirea este unică în cadrul arhitecturii ecleziastice

româneşti. Ornamentele exterioare, care acoperă edificiul în întregime şi care au fost

iniţial aurite, combina elemente turceşti, arabe, georgiene, armene şi persiene cu motive

arhitecturale româneşti într-o superbă dantelărie în piatră. Pot fi numărate peste 30 de

registre de motive decorative, care nu se repetă.

În interiorul mănăstirii sunt înhumate mai multe personalităţi de rang domnesc:

Tudosca, prima soţie a lui Vasile Lupu, şi Stefan-voda, fiul lor; Dimitrie Cantemir,

principele cărturar (1710-1711), precum şi Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al

Fig.4. Primaria

8



Principatelor Unite (1859-1866). Lângă biserica se afla Sala Gotică ce adăposteşte un

muzeu de artă religioasă, care cuprinde, printre altele, obiecte legate de istoria mănăstirii

Trei Ierarhi.

Asociaţia Iaşi Capitala Culturală Europeană

Preşedintele Asociaţiei a fost ales profesorul Florin Cântic, directorul Arhivelor de

Stat Iaşi, care a declarat că scopul ONG-ului va fi acela de a construi evenimente şi de a

face lobby pentru ca Iaşul să devină capitală culturală europeană.

“Asociaţia este constituită din managerii instituţiilor de cultură care au expertiza necesră

în crearea de evenimente, dar şi din directorii institutelor culturale străine din Iaşi. Nu se

va intra în concurenţă cu alt proiect cultural şi sunt binevenite toate persoanele care vor

să sprijine acest demers”, a mai spus Florin Cântic.

Singurul politician care face parte din asociaţie este europarlamentarul PSD Cătălin Ivan,care este unul dintre iniţiatorii proiectului cultural şi membru în Comisia de cultură a

Parlamentului European.

Europarlamentarul a declarat că înfiinţarea Asociaţiei Iaşi Capitală Culturală

Europeană este cel mai important pas pentru ca Iaşul să devină capitală culturală

europeană în 2020.

„La Iaşi, până acum au fost evenimente culturale, dar izolate, iar acum asociaţia ajută ca

ele să devină un tot, să aibă continuitate. Sunt şanse mari să fiu raportor în cadrulComisiei de cultură la Parlamentul European şi să mă pot ocupa şi de dosarul Iaşului, să

fac lobby în continuare”, a spus Cătălin Ivan.

Acesta precizează că proiectul este important pentru viaţa culturală a oraşului, dar şi a

României.

2. Conceptul programului lansat în cazul desemnării capitala culturală, cel mai

important ar fi imaginea care ar avea-o oraşul Iaşi în Europa, care ar fi mult îmbunătăţită

celei actuale. Încasările venite din turism şi servicii ar creşte considerabil cum au crescut

şi în căzut Sibiului. Mult mai mult oameni ar fi interesaţi să cunoască istoria vastă şi

cultura oraşului. Consider că câştigarea acestui titlu ar avea o sumedenie de beneficii.

3. Oraşul Iaşi nu are momentan o deviză anume pentru preselecţia de capitala culturală

europeană.

9



4. Zonă geografică pe care Iaşiul se bazează pentru a deveni capitala culturală este

centrul vechi cu monumetele istorice şi culturale destul de vizitate de către turişti,

obiective ca Mănăstire trei ierarhi, Teiul lui Mihai Eminescu, Palatul Roznovanu,

Mitropolia Moldovei şi a Bucovinei, aceaste obiective şi zona centrului vechi sunt cele

mai vizitate de către turişti romani şi nu numai. Pe acestea se bazează Iaşiul în cursa

pentru tilul de capitală europeană culturală pentru anul 2020.

5. Oraşul dispune cel mai mult de sprijinul Asociaţiei Capitala Cultural Europeană

care încearcă să ajute şi să promoveze oraşul cât mai mult posibil. Este susţinut şi de

Primăria, dar nu într-un mod foarte complex, neimplicându-se deocamdată foarte mult.

Oraşul dispune şi de sprijinul oraşului Sibiu, care a fost desemnat capitala culturală

europeană în anul 2007, ceea ce este un punct destul de important având în vedere

experienţa care o are oraşul Sibiu cu acest tip de eveniment.6. Evenimentul se încadrează pe o dezvoltare de termen lung, poate aduce multe

beneficii oraşului Iaşi şi poate substitui punctele slabe care acestea le are la momentul

actual.

În primăvară, Iasul va lansa proiectul de concept al candidaturii sale si vom avea o

dezbatere internatională, de data aceasta cu caracter tehnic, nu doar filosofic sau doar

pentru imaginea noastră publică”, a declarat Teodor Răileanu. Unul dintre punctele care

au fost retinute din dezbaterea de la Cluj a fost importanta infrastructurii în succesul uneicandidature “S-a atins în timpul dezbaterii un punct sensibil, mai ales pentru presă si

opinia publică din orasele candidate, respectiv infrastructura. A fost clar din discuţiile pe

care le-am avut personal cu specialittii europeni faptul că infrastructura are rolul de

suport al evenimentelor culturale, nu un caracter eliminatoriu. Spre exemplu, Ektor

Tsatsoulis, directorul executiv al Paphos 2017 CCE (oras desemnat în acest an) a explicat

faptul că orăşelul lor, cu doar 55.000 de locuitori, nu are decât jumătate de teatru,

nicidecum aeroport sau autostrăzi; a contat doar faptul că au o largă capacitate de cazare

a turistilor, însă în afară de hoteluri, singurul lucru care i-a făcut să câstige a fost

conceptul si programul cultural. Acesta este, dacă vreti, un răspuns la toate lamentările

vizavi de aeroportul din Iasi, sau de străzile cu gropi. Ceea ce i-a impresionat la noi pe

managerii culturali europeni a fost finantarea europeană de reabilitare a stăazilor din Iasi,

pe Axa Culturală, acestia apreciind faptul că municipalitatea dezvoltă un proiect de

10



infrastructură cu directie culturală”, a subliniat directorul executive al Asociatiei” Iasi –

Capitală Culturală Europeană”.

7. În anul 2020 vor fi desemntate capitale culturale un oraş din Irlanda şi unul din

Croaţia. Oraşul Iaşi în cazul că ar câştiga, consider că ar păstra legături amiabile, în

vederea unor posibile colaborări.

8. Dimensiune europena, calitatea educaţiei este dată de o transformare inovatoare,

căutându-se în permanenţă o diversificare a funcţiilor şcolii în scopul dezvoltării acesteia

ca centru de resurse pentru elevi şi părinţi, dar şi pentru ceilalţi membri ai comunităţii.

Ritmul şi dinamismul dezvoltării poate izvorî din educaţie, aceasta având mijloacele şi

forţa de a instrui şi educa generaţii mobile şi active, bine înzestrate din punct de vedere

intelectual, capabile să depăşească inerţia unui mediu social refractar, în care se resimt

încă note accentuate de prejudecată şi discriminare.Fiecare dosar de candidatură va cuprinde un program cultural de dimensiune

europeană, care trebuie să fie fondat pe obiectivele de cooperare culturală prevăzute în

articolul 167 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (UE). Programul trebuie

să îndeplinească anumite criterii, repartizate în două categorii:

„dimensiunea europeană”, care constă în consolidarea cooperării între operatorii culturali

de la toate nivelurile. Programul trebuie, de asemenea, să pună în valoare bogăţia

diversităţii culturale în Europa şi aspectele comune ale culturilor europene; „oraşul şicetăţenii”, cu scopul de a suscita interesul cetăţenilor pentru manifestare la nivel

european şi de a consolida dezvoltarea culturală pe termen lung a oraşului.

Discontinuitatea reprezentărilor culturale propune o viziune pluri-centrica, pluri-

temporală, prin aceea că pot exista mai multe surse ale unei evoluţii temporale, cum sunt

cele ale modernităţii.

Simbolul cultural ocupă un loc major în viaţa unei comunităţi, fiind capabil să

definească şi să contureze complexitatea unei societăţi. Simbolul cultural constituie o

însumare a unor experienţe prin care colectivitatea se exprimă, asigură continuitatea

experienţei vieţii în comun prin diferitele sale instituţii. Simbolurile culturale pot fi

materiale ori spirituale, regionale ori general umane, depinzând de mijloacele prin care

sunt diseminate.

Obiectivele oraşului:

11



1. Îmbunătăţirea vizibilităţii internaţionale a Iaşiului

2. Dezvoltarea culturală pe termen lung a oraşului

3. Atragerea vizitatorilor de pe plan naţional şi internaţional

5. Creşterea audienţei pentru actul cultural

6. Îmbunătăţirea coeziunii sociale şi dezvoltării comunitare

7. Îmbunătăţirea infrastucturii culturale şi non-culturale

8. Promovarea cooperării la nivel european

9. Promovarea creativităţii şi inovaţiei

Era necesar un astfel de eveniment la Iasi vorbim despre un oras care se revendică

drept candidat la a fi capitală culturală europeană. Brandul Iaşiului ca cel mai vechi

centru universitar din ţara, cel mai mare centru universitar din Moldova exista de mult

timp însă este acum cazul să se vorbească si despre calitatea evenimentelor dedicatestudenţilor si să ne aliniem la ceea ce se întâmplă deja de foarte mult timp în marile

centre universitare ale lumii. Cât priveşte spectacolul “Clasic 300” de anul acesta, care a

fost o mostră a ceea ce se va întâmpla în 2013, el a fost o mare reuşită atât din punct de

vedere vizual cât şi din punct de vedere al programului artistic, a fost o premieră pentru

Iasi, un eveniment care trebuie repetat şi pe care trebuie să ni-l însus i̧m. Cu toţii vrem ca

Iasiul să fie capitala culturală europeană dar fără evenimente de genul acesta nu se

poate”.11. Pe parcursul canditaturii oraşul doreşte să facă cât mai multe manifestări cu

sprijinul Uniunii Europene, evenimente că piese de teatru, concerte, festivaluri, expoziţii.

În primăvara anului viitor Iaşul va avea formulat un concept şi un plan de evenimente cu

care va candida pentru prestigiosul titlu de Capitala Culturală Europeană. Festivalul

Internaţional al Educaţiei, programat să aibă loc în prima jumătate a anului viitor la Iaşi,

va constitui o oportunitate pentru că membrii Comisiei de Cultură din Parlamentul

European să vadă care este oferta specifică a capitalei Moldovei.

12. Evenimentele legate de educaţie, de concerte sau activităţii pentru tineret sunt

dedicate în special tinerilor.

Iasul, prin Asociatia Iasi Capitală Culturală Europeană, se afla deja în faza de

operationalizare a unui concept. Mai concret, chiar dacă nu organizăm săptămânal

dezbateri, asociatia are deja un concept de candidatură (obligatoriu, conform criteriilor

12



ComisieiEuropene), iar comisiile de specialitate lucrează la evenimente culturale concrete

care să facă parte din acest concept. De altfel, în primăvară, Iasiul va lansa proiectul de

concept al candidaturii sale si vom avea o dezbatere internatională, de data aceasta cu

caracter tehnic, nu doar filosofic sau doar pentru imaginea noastră publică.

Iaşiul bate pasul pe loc în competiţia pentru titlul de capitală europeană. Autorităţile

recunosc că nu au făcut nimic până acum pentru a promova imaginea oraşului care

concurează cu Timişoara şi Cluj Napoca. Doar unul din cele trei oraşe va primi titlul de

capitală europeană ceea ce înseamnă în primul rând finanţare pentru infrastructură şi

proiecte culturale. Iaşiul trebuie să convingă în următorii 4 ani că se poate transforma

dintr-un oraş banal de provincie într-un oraş cu adevărat interesant pentru turiştii din

străinătate, după modelul de succes al Sibiului.

Adrian Mironescu, specialist branding:” Un brand de oraş îî face pe oameni să îşidorească să locuiască în el, să lucreze acolo, iar pe altii să dorească să-l viziteze. Iasiul

trebuie să profite de minunatii tineri care vin să studieze aici si să îi facă si să se

stabilească.”

Iasiul este un oras frumos si cu un rol important pe linie natională, dar cred că a avut

ghinionul să ajungă pe mâna unor administratii slabe care nu au putut tine orasul la

nivelul corespunzător unui mare centru cultural. Nu am mai ajuns în Iasi de mai bine de

un an si sper să îl văd cu totul altfel la următoarea întâlnire, dar acum îl am în minte ca unoras prăfuit a cărui administratie mai mult vorbeste decât face treabă. Ca si centru

universitar trebuie să îi acordăm meritele, se mentine în top si nu se arată mai prejos

decât celelalte centre din România. Infrastructura orasului e slabă, conexiunile

interjudetene sunt bune si foarte bune, dar într-o lume în care exporturile le facem spre

Vest si tinând cont de faptul că noi nu avem autostrăzi, Iasiul are ghinionul să fie

“departe” si nu a convins prea multi jucători mari să investească în zonă, asa că fără

investitii masive nu se va ridica la locul cuvenit prea curând. Eu cred că are foarte mult

de lucru pentru a ajunge din urmă celelalte două orase mai sus prezentate.

13



II. Structura programului evenimentului

14



Europarlamentarul Cătălin Ivan a precizat că municipiul Iaşi ar avea şanse ca în 2020

să poarte titulatura de capitala culturală europeană. El a oferit ca exemplu situaţia unuioraş din Polonia care nu emitea pretenţii mai mari decât Iaşul. Şi totuşi în 2016 va ajunge

capitala culturală. "Aproape un miracol s-a întâmplat cu un oraş din Polonia, Wroclaw,

care este cu nimic mai prejos decât Iaşul. Oraşul a fost ales capitala culturală pentru anul

2016. S-au făcut investiţii în infrastructura de sute de milioane de euro. Au autostrada

care ocoleşte oraşul. Îi vom aduce la Iaşi ca să învăţăm din experienţa lor. Sunt şanse ca

reprezentanţii Comisiei de Cultură din Parlamentul European să facă o vizită la Iaşi cel

mai repede în 2013. Iaşul ar putea deveni capitala culturală în 2020. Acesta ar fi cel mai

apropiat termen", a spus Cătălin Ivan.

În cazul că orasul va deveni capitală culturală, intioneaza să creeze model de

evenimente culturale pe tot parcusul anului în cauză, asemenea celui făcut de Sibiu.

Structura evenimentelor va fi pe luni, vor fi evenimente de teatru, opera, cinematografie,

spectacole. Se vor face şi evenimente sau spetacole în parteneriat cu celelalte oraşe

declarate capitale europene. Vor fi evenimente de artele spetacolului, muzică, patrimoniu,

literatură, arhitectură, arte-vizuale.

Spectacolul de gală Clasic 300 a fost admirat de peste 2.000 de iubitori ai muziciisimfonice. Timp de două ore peste 2.000 de ieşeni au fost martorii unui spectacol unic în

capitala Moldovei, cu invitaţi speciali, momente inedite, muzică şi lumină. Spectacolul a

avut ca obiectiv susţinerea Educaţiei, ca resursă principală a oraşului Iaşi şi recunoaşterea

şi aprecierea valorilor oraşului în Educaţie. Evenimentul a reprezintat o platformă de

Fig.5 Spetacol clasic 300

15



evidenţiere şi recompensare într-un cadru festiv a celor mai importante valori ale

educaţiei ieşene care s-au remarcat pe parcursul anului, atât masteranzi cât şi studenţi.

Concurs printre monumentele Iaşului, Centrul de Informare Turistică organizează

în această sâmbătă, de la ora 12 a doua ediţie a concursului ExplorIS. Elevii ieşeni sunt

provocaţi să identifice pe baza unor indicii diverse monumente şi obiective turistice

parcurgând astfel un traseu special. Până la sfârşitul săptămânii, sunt aşteptate pentru

înscriere echipe formate din câte trei elevi de la şcolile ieşene. La startul concursului se

vor alinia maxim 10 echipe. Organizatorii vor oferi indicii pentru identificarea

obiectivelor turistice, echipele urmând să parcurgă cât mai repede traseul dintre toate

monumentele din concurs. Întrecerea este astfel o combinaţie dintre cunoaşterea

monumentelor şi un concurs de orientare turistică. Evenimentul face parte din programul

de internship „Pelerin în Iaşi”, organizat de Primăria Municipiului Iaşi, prin Centrul deInformare Turistică, împreună cu Asociaţia STEP în Tourism.

Comedie lirică la Ateneul Tătăraşi , stagiunea 2012 – 2013 a Ateneului Tătăraşi

propune publicului o nouă premieră, piesa „Un bărbat şi cam... multe femei”, adaptare

după o comedie lirică aparţinând lui Leonid Zorin. Spectacolul este regizat de Bogdan

Ulmu şi va avea prima reprezentaţie pe 23 noiembrie, de la ora 19.00, la Ateneu. “Piesa

de la care am pornit are cel puţin două calităţi: pune o problemă importantă, fericirea, şi

alternează umorul şi tristeţea cu măiestrie de valoros dramaturg. Apoi, oferă roluri binescrise. Pentru doi, ori pentru zece actori. Depinde de viziunea regizorului.

Poetul Grigore Vieru, omagiat la Primărie. Manifestarea din Palatul Roznovanu a

fost deschisă de un emoţionant recital susţinut de grupul de copii Prometeu din Chişinău.

Au urmat expozeurile susţinute de primarul Gheorghe Nichita, poetul Daniel Corbu,

academicianul Mihai Cimpoi. „Iaşul a jucat un rol important în viaţa lui Grigore Vieru.

Săptămâna trecută conducerea Asociaţiei Iaşi Capitală Culturală Europeană a participat

la Cluj Napoca, unul dintre oraşele competitoare pentru prestigiosul titlu, la conferinţa

internaţională „Capitale Culturale Europene 2020 +. Etapele călătoriei". “Din discuţiile

pe care le-am purtat cu cei de acolo reiese că ei se vor axa foarte mult pe conceptul de

multiculturalism. Însă la ora actuală în Uniunea Europeană ideea de multiculturalitate

evidenţiază mai mult diferenţele. Trebuie să discutăm, aşa cum vom face noi, despre

16



interculturalitate, un concept integrator, care uneşte”, susţine Teodor Răileanu, directorul

executiv al Asociaţiei Iaşi Capitală Culturală Europeană. În prezent, asociaţia ieşeană a

intrat deja în posesia dosarelor complete de candidatură ale fostelor şi viitoarelor Capitale

Culturale Europene. “Până la începutul anului vom studia aceste dosare pentru a

identifica tipul de evenimente concrete cu care oraşele au câştigat competiţia. În

continuare lucrăm la conceptul cu care vom câştiga. În dosarul de candidatură este foarte

important ca, deşi evenimentul durează un singur an, să se poată asigura continuitatea. De

aceea lucrăm inclusiv la programul pentru 2013, 2014”, a completat directorul Asociaţiei.

Lansarea conceptului cu care cei din Asociaţie speră să câştige competiţia va avea loc în

primăvara anului viitor, ocazie cu care va fi lansată şi o serie de dezbateri pe teme

concrete, cu experţi de talie internaţională. „Toţi sunt directori executivi sau manageri

culturali ai European Capital of Culture (ECOC). Este vorba despre Extor Tsatsoulis dinCipru, Peter Tomaz Dobrila şi Nele Hartling, care lucrează ca manager cultural cu ECOC

din 1985. Aceştia ne vor spune exact ce tip de evenimente este potrivit pentru a asigura

succesul candidaturii”, a conchis Răileanu.

17



III. Organizarea si finantarea evenimentului

1. Structura organizatorica

In luna octombrie 2012, a fost infiintata Asociatia “Iasi, Capitala Culturala Europeana”,

asociatie, care se va ocupa de obtinerea titluilui pentru anul 2020. La Iasi au fost infiintate

mai multe comisii, care se vor ocupa cu indeplinirea pasilor necesari pentru castigarea

titluilui dar si de promovarea imaginii orasului in tara si peste hotare. Directorul executiv al

asociatiei este Teodor Raileanu. Din asociaţie fac parte cele mai respectabile nume din Iaşiîn domenii legate de activitatea culturală. Recent, asociaţia a făcut pui şi a fost împărţită în

zece comitete: patrimoniu, film-video-fotografie, muzică, arte plastice, artele spectacolului,

literatură, industrii creative, comunicare, arhitectura şi relaţii internaţionale. Aceste comisii

ar urma să înceapă dezaterea publică legată de proiecte care ar putea fi interes. Ba, mai mult,

coordonatorii au promis că vor lansa proiecte care ar putea avantaja Iaşiul în cursă până în

luna septembrie.

Lansarea Asociatiei Iasi – Capitala Culturala Europeana (AICCE), in 2 mai 2012,organizatie non-guvernamentala si non-profit al carei presedinte este Florin Cintic,

director al Arhivelor Nationale Iasi, a reprezentat declansarea oficiala a “bataliei”

culturale pentru castigarea faimosului titlu. Se face si lobby puternic la Bruxelles.

“Odata cu aceasta lansare, am gandit un eveniment sustinut de doua mari

personalitati ale muzicii de jazz romanesti” , a precizat Florin Cintic cu ocazia lansarii

AICCE, referindu-se la pianistii Harry Tavitian si Ion Baciu Jr.

Comisia de Relatii Internationale va fi coordonata de Catalin Ivan, europarlamentar,

(din luna iunie 2009, Cătălin Ivan este membru al Parlamentului European, fiind singurul

europarlamentar ieşean din acest mandat), care a devenit un sustinator al Proiectului Iasi

Capitala Culturala Europeana, si care sustine ca in anul 2013, la Iasi vor veni intr-o vizita

18



oficiala Comisia Europeana pentru Cultura: “Am confirmarea ca, in anul 2013 Comisia

de Cultura din Parlamentul European va veni la Iasi, intr-o vizita oficiala”. Comisia de

artele spectacolului va fi gestionată de Ioan Holban, directorul T eatrului Luceafărul, iar

cea de arte plastice, de artistul Felix Aftene. Au mai fost înfiin țate și comisiile de

patrimoniu, de film-video-fotografie, de muzică, de literatură, de industrii creative,

de comunicare și de arhitectură.

2 Finantarea Evenimentului

Organizarea bugetului evenimentului:

In intervalul anilor 2013-2020 în cadrul programului Iasi – CCE vor fi prezentate in

jur de 300 de proiecte, însumând peste 2000 de evenimente, de la teatru si pictură,

muzică, film, dans, literatură, şi până la arhitectură, artă contemporană şi gastronomie.

Valoarea finanţărilor alocate pentru proiectele culturale din anul 2020 va fi de

aproximativ 25 000 000 de euro, suportate de Primăria Sibiu (49% pentru

aproximativ200 proiecte), Consiliul Judeţean Iasi (aprox.500 000 de euro, pentru 25 de

proiecte), Asociaţia Iasi – Capitală Culturală Europeană (15 000 de euro, pentru patru

proiecte), Ministerul Culturii (aprox. 5 500 000 de euro, pentru 100 de proiecte) şiComisia Europeană (4 000 000 de euro, pentru evenimentele de închidere, în baza

finanţării acordate oraşe lor ce au dobândit acest titlu).

In ceea ce priveste suma alocata proiectelor de reabiliare si constructii de

infrastructura, se preconizeaza a fi cheltuiti in jur de 23 000 000pentru renovarea

aeroportului si 40 000 000 euro pentru reabilitarea zonei culturale a orasului, a

iluminatului public, a infrastructurii rutiere si culturale.

Primaria Iasi-ului a fost atrasa in acest proiect si, deja, s-a avansat suma de 91

milioane de lei pentru reabilitarea Axei culturale a municipiului de pe cele sapte

coline. “Din pacate, cultura cu care ne mandrim este ca si absenta din preocuparile

Primariei, in pofida pretentiilor de capitala culturala” , spune jurnalistul Alex Zanoaga,

revoltat ca edilii au permis ca un oras rival in aceasta competitie, Cluj-Napoca, sa-si

19



promoveaze imaginea de potentiala capitala culturala chiar pe panourile stradale din

centrul Iasi-ului.

Nu doar proiectele culturale vor absorbi sume de bani substanţiale, ci investiţii vor fi

făcute şi în infrastructura urbanistică.

In momentul de fata, autoritatile financiare ale orasului nu au votat acest buget sau

și-au luat angajamente financiare, decat in pentru o mare parte pentru o parte dintre

modernizarile de infrastructura. Un buget se va vota in cursul anului 3013, odata cu

realizarea unui program “Iasi, Capitala Culturala Europeana 2020”.

Suma cheltuielilor strict planificate pentru programul evenimentului este in jur de 88

000 000 de euro. De asemenea, conducerea locala isi propune sa atraga cati mai multi

sponsori in program.

Exemplu al calendarului conform caruia conducerea orasului se va angaja in

realizarea programului:

Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Suma

mil.Eur

o

2 13 10 7 8 10 13 25

Programul Cultural îşi propune să atingă trei obiective principale: de a promova

mobilitatea trans-frontieră a celor care lucrează în sectorul cultural, pentru a încuraja

circulaţiei transnaţionale a realizărilor culturale şi artistice, precum şi pentru a promova

dialogul intercultural. Pentru realizarea acestor obiective, programul susţine trei

componente de activităţi: acţiuni culturale, la nivel cultural organismele europene,

precum şi activităţile de analiză şi diseminare. Ideea de bază a acestei componente este de

a ajuta organizaţiile, cum ar fi teatre, muzee, asociaţii profesionale, centre de cercetare,

universităţi, institute culturale şi autorităţi publice din diferite ţări participante la program

să coopereze, astfel încât diferite sectoare să poată lucra împreună şi extinde lor culturale

20



şi ajunge artistică la nivel transfrontalier. Cooperarea între organizaţiile culturale

primeşte cea mai mare parte din bugetul programului global (aproximativ 77%).

Programul “Capitală Culturală Europeană” are datoria ca, pe lânga recunoasterea

oficiala a vietii si mostenirii culturale de exceptie pe care o are orasul Iaşi, sa încurajeze

comunitatea sa dezvolte si sa imagineze modalitati inovatoare de dezvoltare prin actiune

culturala. Programul este gândit astfel încât sa promoveze cooperarea culturala si sa

celebreze destinul european al orasului Iaşi printr-un program cultural cu dimensiuni si

semnificatie europeana.

Programul “Capitala Culturala Europeana” este gândit astfel încât sa ofere

oportunitati pentru probleme de incluziune si coeziune sociala, educatie, turism,

patrimoniu si regenerare urbana la toate nivelurile. Programul pune cultura în centrul

vietii orasului si cauta în ea inspiratie pentru a conduce comunitatea spre viitor.

IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI “Iaşi Capitala Europeana a Culturii 2020”

Programul “Iaşi Capitala Europeana a Culturii 2020” urmareste sa ofere finantare

proiectelor de calitate care încurajeaza inovatia si creativitatea, care dovedesc o valoare

europeana reala si care reflecta preocuparile actuale si ariile de interes ale operatorilor

culturali. În acest scop, fiecare dintre proiecte trebuie sa urmareasca temele generale de

interes stabilite în conformitate cu obiectivele Programului.Toate proiectele care vor fi aprobate în cadrul Programului “Iaşi Capitala Europeana

a Culturii 2020” trebuie sa se adreseze cel putin uneia dintre aceste teme:

- Viziunea artistica / interesele pe termen lung ale comunitatii

- Cultura traditionala / cultura contemporana

- Artele clasice / artele populare

- Evenimente culturale de mare anvergura si vizibilitate / initiative locale

- Centrul urban / periferia

- Institutiile culturale / grupurile artistice independente si artisti individuali

- Nume internationale / talente locale

- Activitati uzuale / proiecte noi

21



- Atractivitate turistica / nevoile populatiei

- Atragerea tinerilor si proiectelor de amatori

Evenimentul, organizarea lui cu succes.

Crearea unei pagini web – Desigur, depinde de proportia evenimentului, dar este foarte

important să aveti toate informatiile concentrate într-un singur loc: cum se face

înscrierea, care este programul exact si detalii despre spekeri. Oamenii ar aprecia dacă

tosi speakerii ar avea un scurt rezumat si mai multe detalii despre ei ca modele prezente

să educe; doar functia persoanei poate fi un detaliu dezamăgitor.

O strategie de integrare în social media

Facebook – Crearea unei pagini care să promoveze evenimentul si care să ofere ceva

inedit. Oamenii adoră promotiile, iar dacă după eveniment prelungiti sesiunea de întrebări

si răspunsuri pe pagina de Facebook aveti toate sansele să îi cuceriti.Vom crea un grup închis unde oamenii pot să posteze înterbări si după ce evenimentul

se termină si în plus îi veti ajuta să îti pătreze contactele nou create. Ar fi interesant ca

următoarele noi evenimente tinând cont de dorintele lor si îi puteti antrena în conversatii

organizând sesiuni de întrebări si răspunsuri cu invitati care prezintă interes pentru ei.

22

http://www.facebook.com/

http://www.facebook.com/



IV. Infrastructura orasului Iasi

Transport si accesibilitate

Accesul facil în oraş este realizat prin intermediul reţelei de mijloace de transport

în comun şi prin arterele rutiere (E58, E583, E85) şi pietonale moderne.

Aeroportul Internaţional Iaşi, situat la 10 minute de centrul oraşului, face legătura

cu principalele localităţi din România, dar şi cu marile capitale europene.

În oras sunt patru gări: Gara Iasi Gara Internatională Nicolina, Gara Nicolina,

Gara Socola si o statie de triaj la Socola.

Municipiul Iasi este conectat prin legături directe cu principalele orase ale tării si

cu Republica Moldova.

Reteaua de străzi a orasului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din

evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu exceptia orelor de vârf . Transportul în comun

este asigurat prin tramvaie autobuze si microbuze.Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orasului. Toată reteaua

din Iasi are ecartament metric.

a) Transportul feroviar

Iasi este un nod feroviar aflat la intersectia dintre Magistrala Făurei - Tecuci - Iasi

- Ungheni, linia principală Iasi - Pascani si ramificatiile Iasi - Dorohoi, Iasi - Hârlău. În

prezent, Gara Iasi se află într-un proces de renovare, început în anul 1989, cu termen de

finalizare neasumat.

b) Transportul aerian

În partea estică a orasului se află Aeroportul International Iasi cu o aerogară

modernizată si cu un proiect de realizare a unei piste de 2.400 m. Din Iasi se asigurǎ

23

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Ia%C8%99i


http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Interna%C8%9Bional%C4%83_Nicolina


http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Nicolina

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Socola

http://ro.wikipedia.org/wiki/Triaj


http://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83urei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tecuci

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ungheni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pa%C8%99cani


http://ro.wikipedia.org/wiki/Dorohoi

http://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rl%C4%83u



http://ro.wikipedia.org/wiki/1989






http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Nicolina

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Socola




http://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83urei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tecuci

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ungheni


http://ro.wikipedia.org/wiki/Dorohoi

http://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rl%C4%83u


http://ro.wikipedia.org/wiki/1989



legǎturi directe cu Bucuresti, Timisoara, Roma si Viena, iar în timpul sezoanelor turistice

alte destinatii sunt completate prin zboruri charter precum Antalia, Alania, Kemer din

Ianuarie 2013 zboruri directe catre Italia, Franta, Germania.

c)Transportul rutier

Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest (Autostrada Târgu

Mures-Iasi), ce va face legătura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Târgu

Mures, a unei sosele de centură, care să preia traficul greu din oras si pentru realizarea

pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru si Păcurari, cu

începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008.

d)Transportul în comun

În anul 1898 Primăria încheie primul contract cu firma germană A.E.G. Berlin,

pentru realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iasi.

Astăzi, transportul în comun este asigurat prin tramvaie, autobuze si microbuze,

de către Regia Autonomă de Transport Public Iasi si prin autobuze si microbuze de către

operatorul privat Unistil. Printr-un împrumut de la BERD s-a început reabilitarea

infrastructurii rutiere a municipiului si a căilor de rulare tramvai.Tramvaie

Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orasului. În 1989,

reteaua electrică de tramvai din Iasi a atins maxima dezvoltare, cumulând 35 km de cale

dublă activă pe trasee. În 1997 linia de tramvai Podu Ros - C.U.G. II a fost suspendată,

aceasta urmând a fi reabilitată.

Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniei de tramvai, începute în 2008,

circulatia tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor.

Iasul detine si un tramvai ultramodern care beneficiaza de conditii de lux si

anume tramvaiul model GT4 cu aer conditionat , scaune tapitate, geamuri termopan

izolate fonic. Conducatorul tramvaiului se va orienta cu ajutorul unui sistem de monitoare

si de camere video care vor da informatii despre pozitia calatorilor fata de tramvai, dar si

despre traficul din imediata apropiere.

24



Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

Activitatea turistică este susţinută, de asemenea, de cele 63 structuri de primire

turistică (cu o capacitate de cazare de cca. 3000 locuri–în anul 2004), cu multiple

posibilităţi de dezvoltare şi diversificare. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în

luna septembrie a anului 2011 a fost de 34,3% pe total structuri de cazare turistică, mai

mic cu 2,8% decât cel din luna septembrie a anului 2010 (37,1%).

Pe tipuri de structuri de primire turistică, cei mai ridicaţi indici de utilizare netă a

locurilor de cazare s-au înregistrat la hoteluri (41,4%) şi vile turistice (28,6%).

Judetul Iasi 2005 2006 2007 2008 2009 2010

TOTAL 68 54 54 53 74 66

Hoteluri si moteluri 16 16 15 16 23 22

Hoteluri pentru tineret - 2 2 2 - -

Cabane turistice 2 1 1 1 1 1

Campinguri-casute 7 2 2 2 1 -

Vile turistice si bungalouri 14 2 2 1 2 2

Tabere de elev si prescolari 6 6 6 6 6 1

Pensiuni turistice 7 10 11 11 24 23

Pensiuni agroturistice 9 8 9 8 8 8Hosteluri 3 4 3 3 6 6

Moteluri 1 1 1 1 1 1

Sursa: Cercetări statistice privind activitatea de turism a persoanelor juridice şi fizice

25



Sursa: Cercetări statistice privind activitatea de turism a persoanelor juridice şi fizice

Planuri si proiecte de viitor

Primarul orasului doreste ca in anii urmatori sa :

• finalizeze lucrările de investiţie de la complexul de agrement Ciric

• Finalizarea pasajului subteran din Fundaţie

• Refacearea a unui nr de 11 strazi si 3 parcari

• Reabilitarea zonei culturale a orasului (centrul istoric• Renovarea aeroportului

1.Zona de agrement Ciric

Investitia de peste 46 milioane de lei, a fost demarata in anul 2011 si se

prefigureaza finalizarea ei in luna iulie 2012. Proiectul include amenajarea drumurilor si

aleilor, construirea de piste pentru biciclisti, amplasarea de banci si cosuri de gunoi, de

fantani arteziene, foisoare, jardiniere si corpuri de iluminat. De asemenea, proiectul

include constructia de debarcadere si pontoane si a unui telescaun .

Obiectiv: Prin acest proiect se doreşte modernizarea, reabilitarea şi reorganizarea

zonei de agrement Ciric, astfel încât să devină o zonă atractivă din punct de vedere

turistic. Va fi o zona sportivă cu terenuri şi activităţi diverse. Pe lângă lucrările de

infrastructură şi de epurare a lacului, sunt vizate amenajarea unor zone pentru paintball

sau minigolf şi alte activităţi pentru petrecerea timpului liber. Printre atracţiile cuprinse în

26



zona de agrement se mai numără zonele de joacă pentru copii, zone de escaladă, zone

căţărare copaci, zonele de picnic şi terenuri de sport pentru tenis, handbal, baschet sau

volei.

Implementarea proiectului constă în crearea unui complex de agrement cu

următoarele funcţionalităţi:

1) Amenajări exterioare

· Circulaţii (carosabile, pietonale, piste de biciclişti, drumuri de halaj)

· Împrejmuiri

· Reţele exterioare

· Mobilier urban (Bănci, Coşuri de gunoi, Cişmele de apă, Fântâni arteziene, Bariere,

Bolarzi, Panouri informative, Corpuri de iluminat, Împrejmuiri locale – gărduleţe,

Jardiniere, Pergole, Foişoare)· Platforme colectare deşeuri

2) Amenajări plaje şi piscine (Piscină - adulţi şi copii, Construcţii anexe - vestiare, duşuri,

toalete, spaţii depozitare, spaţii administrative, spaţii prim-ajutor, turn observaţie)

3) Activităţi agrement (Locuri de joacă copii, Zid de escaladă, Echipament de simulare şi

structuri gonflabile, Plimbare în copaci, Spaţii relaxare, Zone de picnic)

4) Terenuri de sport (Teren de minigolf, Teren paintball, Teren fotbal înierbat, Teren

multifuncţional (tenis/hanbal/baschet), Teren tenis de masă, Construcţii anexe - vestiare,duşuri, toalete, depozite, spaţii administrative; gradene; împrejmuiri)

5) Debarcadere şi pontoane (Garaj bărci şi hidrobiciclete, Amenajare rampă debarcare,

Spaţiu administrativ)

6) Telescaun.

27



Sursa: http://www.primaria-iasi.ro/ciric/plan.htm

2. Complexul Palas

Situat în centrul istoric, în apropierea Palatului Culturii, ansamblul urbanistic

PALAS este un veritabil "oras in inima orasului".

Palas este cea mai mare investitie privata realizata vreodata in Moldova, bugetul

alocat pentru realizare depasind 260 milioane de euro.

Complexul Palas are dimensiune regionala si cuprinde:

• spatii comerciale

• cladiri de birouri

• hoteluri, apartamente,

• o gradina publica,

• cinema multiplex,• teatru de vara

• patinoar sezonier

Palas Mall are 132 magazine, food court cu 1.300 locuri, Village Cinemas cu 9

sali si una de tip VMAX, cafenele, supermarketul Auchan si zone de joaca pentru copii.

28

http://www.primaria-iasi.ro/ciric/plan.htm

http://www.primaria-iasi.ro/ciric/plan.htm



Pe langa mall, va fi dezvoltata o zona de shopping street, cu 35 de magazine. Lucrarile au

inceput in anul 2007 iar finalizarea proiectului va avea loc in anul 2014. Proiectul

PALAS a fost premiat, in anul 2007, la Cannes, in cadrul Targului International de Retail

si Real Estate MAPIC, la categoria „Best Retail Development over 20.000 sqm”.

3. Pasaj subteran in intersectia Fundatie

Orasul Iasi va avea un pasaj subteran in intersectia de tip rond din zona Fundatie

-Bibilioteca Centrala Universitara.Numele pasajului va avea rezonanta poetica, purtand

numele poetului Mihai Eminescu si va avea :

• o lungime de 286 de metri

• 10 metri latime si 5 metri inaltime

• benzi de circulatie care vor avea 3.5 metri, prevazute cu trotuare de 1.5 metri pede o parte si de alta a partii carosabile.

Cel mai interesant aspect al acestui proiect este iluminarea pasajului care pe timp

de zi va fi iluminat cu lumina naturala. Odata cu finalizarea pasajului subteran,

problemele de trafic din zona rondului din Fundatie vor fi rezolvate . Proiectul a fost

demarat in 16.09.2010 si va fi finalizat in 16.08.2013.

Odata cu finalizarea pasajului subteran, problemele de trafic din zona rondului din

Fundatie vor fi rezolvate, fluidizarea traficului realizandu-se din sensurile dinspre stradaPacurari şi bulevardul Independentei.

Proiectul municipalităţii ieşene are o valoare totală de 90.792.098 lei şi este

finanţat prin intermediul Planului Operaţional Regional – Axa prioritară 1 “Sprijinirea

dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, avand perioada de implementare

16.09.2010 – 16.08.2013 .

Specificaţii tehnice:

a) Refacerea reţelei stradale (L=6.330,10 ml.; S. carosabil=123.421,24 mp.)

Şos. Păcurari, Str. Păcurari, Piaţa Mihai Eminescu, Bd. Independenţei, Str. Elena

Doamna

b) Refacerea şi modernizarea tramei stradale, astfel:

- reabilitarea spaţiilor pietonale aferente străzilor reabilitate (trotuare) S= 33.403,62 mp.

29



- crearea de piste de biciclişti aferente străzilor reabilitate (Şos. Păcurari + Str. Păcurari),

S. pistă = 7535,12 mp.

- îmbunătăţirea sistemului de marcaj rutier: 35,39 km de marcaje rutiere longitudinale

simple şi duble; 2.720 mp. de marcaje rutiere transversale; 435 bucati de semne rutiere

c) Construirea unui pasaj subteran – pasajul Mihai Eminescu (L= 286.43 m; l = 10 m; h

= 5m) cu două benzi pe fiecare sens de circulaţie de 3,5 m fiecare şi 2 trotuare de 1,5 m

de o parte şi de alta a părţii carosabile (pentru vizitarea căminelor de utilităţi); rampe de

acces dinspre Str. Păcurari şi Bdv. Independenţei

d) Reabilitarea liniei de tramvai de pe strada Elena Doamna: 1.184 ml. cale simplă

(suprafaţă platformă tramvai 2960 mp.)

4. Refacerea a 11 strazi si a 3 parcari

Prin proiect se are în vedere reabilitarea unui număr de 11 străzi cuprinse în perimetrul dintre bdul Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Bdul Independenţei

Totodată, şi trei parcări vor fi modernizate cu bani europeni: parcarea de lângă

Teatrului Naţional, parcarea de pe strada Agatha Bârsescu, precum şi cea aferentă

intersecţiei dintre strada Armeană şi strada Bărboi

Toate aceste lucrări înseamnă investiţii în infrastructura stradală şi pietonală de

peste 2,5 milioane de euro . Prin intermediul proiectului, 2.524 m de reţea stradală va fi

refăcută, 3.390 mp parcări vor fi reabilitate, 158 locuri de parcare modernizate, 15 dintreacestea fiind spaţii destinate persoanelor cu handicap .

30



V. Strategia de comunicare

1.Organizarea unor reuniuni cu reprezentantii U.E pentru abordarea unor subiecte precum

teme culturale sau alte subiecte in legatura cu U.E. Aceste dezbateri au un rol importantin pregatirea evenimentului.

2. Promovarea evenimentului prin parteneriate cu mass media : TV , radio net atat in tara

dar si in strainatate.

• Promovare prin Facebook- permite tinerea la curent a noutatilor, posibilitatea

unor discutii a utilizatorilor pe aceasta tema, atat din tara cat si din alte tari

• Reclame tv- este una dintre cele mai bune metode de promovare a evenimentului,reclamele tv fiind cele mai vizionate.

• Reclamele radio- este un mod eficient de promovare a orasului candidat avand si

costuri reduse

• Flyere si fluturasi – care sa fie impartite pe strada , accesibile oricarui cetatean pt

a fi informat, fiind si o metoda cu costuri reduse.

• Afise plasate pe cladiri pt a fi vizibile cetatenilor si turistilor.

• Formarea unor site-uri – promocare prin bannere si linkuri

3. Informarea elevilor/studentilor privind desfasurarea evenimentului si organizarea unor

cursuri pe teme culturale.

4. Crearea unei identitati vizuale care sa reprezinte orasul, cu forma grafica oficiala a

siglei CCE. Crearea unei sigle care sa fie usor retinuta prin cromatica . Aceasta sa fie

asociata usor cu orasul, cu ceea ce ofera el, diversitatea cromatica sa reprezinte

multitudinea culturala .

5. Formarea unei asociaţii „Iaşi – Capitală Culturală Europeană, organizatie non-guvernamentală şi non-profit, al cărei unic obiectiv este obţinerea oraşului a titlului .

6. Materialele promotionale utilizate de către municipalitate sa reflecte în mod clar că

evenimentul capitalelor europene ale culturii reprezintă o initiativă a Uniunii;

31



7. Participarea locuitorilor orasului la activităti culturale. Miza este in special legata de

atragerea publicului tanar care dispune de mai mult timp liber ,are mai putine

responsabilitati familiale si profesionale si o deschidere mai mare pentru experiente

culturale

Iasul ocupa locul al doilea pe tara, dupa Bucuresti, la fondurile alocate pentru

educatie si cultura.

Un procent de 49 % din buget este alocat de catre Orasul Iasi comunicarii .

Pentru promovarea premiului Melina Mercouri , orasul Iasi are urmatoarele

propuneri:

• Premiul Melina Mercouri trebuie sa devina o valoare simbolica care sa

depaseasca cu mult valoarea in sine a premiului.

• Sa se foloseasca materiale promotionale: pliante, afise etc dar sa se mentioneze caevenimentul Capitala culturala europeana reprezinta o initiativa a U.E. Aceasta

propunere este foarte importanta deoarece clujenii aleg sa petreaca mai mult timp

cu prietenii in mediul offline, 64,4% dintre acestia aleg prietenii ca si companie

atunci cand merg la evenimente culturale ceea ce ii transforma automat in

persoane mai atente la mediul outdoor

• Informarea publicului ca acest premiu castigat este un prim pas in cursa pentru

castigarea titlului de capitala culturala europeana.• Atribuirea premiului va continua sa se bazeze pe programe culturale in scopul de

a incuraja o dimensiune europeana puternica.

• Premiul va avea rolul de a mentine orasul candidat ‘ambitios’.

32



VI. Evaluarea si monitorizarea evenimentului

1. Evaluarea evenimentului

Orasul Iaşi este cel mai mare centru economic şi cultural al Moldovei şi totodata

unul din cele mai mari şi mai vechi oraşe ale Romaniei. Orasul este pozitionat în nord-

estul ţării, fiind un important centru comercial încă din epoca medievala datorită

geolocatiei, fiind o intersectie a drumurilor dintre Polonia, Ungaria si Rusia. "Orasul

vechi" este atractia principala a Iasului si un veritabil centru de evenimente culturale.

Este de preferat ca orasul să prevadă de la bun început un mecanism de evaluare a

punerii în aplicare a evenimentului. Orasul trebuie să fie capabil să evalueze modul în

care si-a îndeplinit obiectivele stabilite pentru anul în cauză si care este impactul acestoraasupra dezvoltării lui. Reflectia si rigoarea intelectuală impuse de procesul de evaluare

pot avea, de asemenea, avantajul de a ajuta orasul să îmbunătătească punerea în practică a

evenimentului. Unele Capitale precedente au efectuat evaluări (de exemplu, Brugge

2002, Graz 2003, Lille 2004, Cork 2005, Luxemburg 2007, Stavanger 2008, Liverpool

2008). În cadrul evenimentului Iaşi 2020, Consiliul Local al orasului va lansa „ Iaşi

Impactul cultural 2020”. O initiativă de cercetare a Universitătii din Iaşi, care evaluează

efectele sociale, culturale, economice si asupra mediului de pe urma organizării de către

Iaşi a evenimentului Capitala culturală europeană 2020. Programul de cercetare

examinează progresele si impactul acestei experiente asupra orasului şi locuitorilor lui.

Obiectivul este elaborarea unui model de cercetare în vederea evaluării impacturilor

multiple ale programelor de regenerare axate pe cultură, care să poată fi aplicat unor

astfel de evenimente în Europa. Comisia Europeană are, de asemenea, sarcina de a

asigura evaluarea externă si independentă a rezultatelor evenimentului Capitala culturală

europeană din anul precedent, în conformitate cu obiectivele si criteriile actiunii pe baza

datelor si studiilor de evaluare disponibile în orase.

Scopul acestei evaluări este sublinierea modului în care orasul a pus în aplicare

evenimentul pe baza obiectivelor lui si a criteriilor evenimentului, precum si măsura în

care si-a îndeplinit angajamentele luate în etapa de selectionare, acordând o atentie

specială valorii adăugate europene. Evaluarea, efectuată de un contractant independent, la

33



cererea Comisiei, va oferi o descriere de sinteză a punerii în aplicare a evenimentului,

inclusiv o analiză statistică si concluzii generale. Ea analizează eficacitatea, eficienta si

viabilitatea evenimentului. Totodată, evaluarea ia în considerare strategia de comunicare

si promovare, precum si posibilul impact al evenimentului asupra dezvoltării culturale,

sociale si urbane pe termen lung a orasului. Pe baza acestui studiu independent, Comisia

pune la dispozitia celorlalte institutii europene un raport care este ulterior publicat pe

internet.

2. Etapa de monitorizare

Începând cu titlurile din 2010 inclusiv, desemnarea oficială a Capitalei culturale

europene de către Consiliul de Ministri va fi imediat urmată de etapa de monitorizare si

orientare. Pe parcursul acestei etape, progresele înregistrate de oras în pregătirea

evenimentului sunt monitorizate de un comitet de experti internationali (cunoscut sub

denumirea de comitet de monitorizare si de consiliere), compus din sapte experti

independensi numiti de Comisie, de Parlamentul European, de Consiliul de Ministri si de

Comitetul Regiunilor.

Implicarea acestui comitet de experti permite:

• evaluarea progreselor înregistrate în cadrul pregătirilor;

• transmiterea de orientări;• verificarea respectării programului si angajamentelor pe baza cărora au fost

selectionate orasele (în special în ceea ce priveste respectarea criteriilor „Dimensiunea

europeană” si „Orasul si cetătenii”).

În acest cadru, structurile responsabile cu punerea în aplicare a programului si

autoritătile oraselor în cauză vor fi invitate să întâlnească în două rânduri comitetul de

monitorizare si de consiliere pe parcursul perioadei de monitorizare: prima întâlnire are

loc cu doi ani înaintea evenimentului, iar a doua întâlnire, cu opt luni înaintea lui.

Mai precis, monitorizarea poate fi împărtită în următoarele faze:

Monitorizarea intermediară:

Cu doi ani înaintea evenimentului, la initiativa Comisiei, comitetul de monitorizare

si de consiliere întâlneste structurile responsabile cu punerea în aplicare a programelor si

autoritătile celor două Capitale culturale europene desemnate. Cel târziu cu trei luni

34



înaintea acestei reuniuni, structurile responsabile cu punerea în aplicare a programelor

celor două Capitale culturale vor prezenta în fata Comisiei un raport privind progresele

înregistrate în legătură cu programul prezentat în etapa de selectie, precum si cu

angajamentele luate la momentul respectiv. Raportul care trebuie transmis de fiecare

dintre cele două orase se va baza pe subiectele abordate în fisa „Propunere de

candidatură”. El va prezenta progresele înregistrate în raport cu răspunsurile consemnate

în faza de selectie în această fită. Comitetul de monitorizare utilizează acest document si

contactele stabilite cu orasele cu ocazia reuniunii pentru a întocmi un raport de

monitorizare intermediar privind pregătirile pentru eveniment si măsurile care mai trebuie

luate.

Monitorizarea finală:

Cel târziu cu opt luni înaintea evenimentului, comitetul de monitorizare se întâlnestecu structurile responsabile cu punerea în aplicare a programelor si cu autoritătile celor

două Capitale culturale desemnate pentru a evalua activitatea de pregătire de până la

momentul respectiv si măsurile care mai trebuie luate. Cel târziu cu trei luni înaintea

acestei reuniuni, structurile responsabile cu punerea în aplicare a programelor transmit

Comisiei un raport privind progresele înregistrate, întocmit în conformitate cu aceleasi

principii ca cele descrise mai sus. Acest raport va aborda, de asemenea, progresele

înregistrate în raport cu recomandările formulate de comitet cu ocazia fazei demonitorizare intermediară. Comitetul de monitorizare utilizează acest document si

contactele stabilite cu orasele cu ocazia reuniunii pentru a întocmi un raport de

monitorizare final privind pregătirile pentru eveniment si măsurile care mai trebuie luate.

Finantarea evenimentului: Calculul Bugetului

Avem nevoie de un plan al activitătilor de marketing, cel putin la nivel anual, pentru a

vedea despre ce sumă putem discuta. Există o întreagă teorie în jurul căreia gravitează

procente despre cum ar trebui aloca si banii pentru activitătile de marketing. În acelasi

timp, în marketing ar trebui făcute investitii direct proportionale cu ritmul în care ne

dorim să evolueze evenimentul. Toate acestea depind, însă, de ceea ce face concurenta ta

si de modul în care corelezi rezultatele obsinute cu procentele în crestere ale

35



departamentului de vânzări. Asadar, dacă am tine cont de regula teoretică, bugetul ar

trebuie să fie undeva între 2 si 10 % din cifra de afaceri.

Dacă nu există un plan de marketing – respectiv un buget de marketing, cel mai

probabil că activitătile desfăsurate nu au scopuri precise si nici rezultate care pot fi

măsurate. În business – facem marketing ca să obtinem profit. În concluzie, lucrurile se

miscă lent în marketing si bugetele sunt cu atât mai mici cu cât departamentele consideră

că primii care trebuie să beneficieze de bugete bune sunt cei de la vânzări care fac mai

toată treaba.

Cheltuirea Bugetului

Un aspect care este neglijat în constituirea unui plan si a unui buget de marketing

este împărtirea bugetului pentru: brand, promovare. Nu este recomandat să existe un

buget mare, general – de preferat ar fi un buget orientat către ambele segmente, pentru că

fiecare influentează în mod diferit vânzările.

Brandul:

• aduce plus valoare evenimentului prin garantiile si credibilitatea oferite;

• poate crea o legătură personală cu utilizatorul;

• conturează o reputatie pe termen lung care sustine o rentabilitate si care contribuie

la pozitionarea pe piată a evenimentului ce va avea loc;

Promovarea:

• oferă instrumente si solutii practice care pot fi usor măsurate;

• sprijină eforturile de promovare a campaniilor de marketing online si offline;

• poate fi usor corelată cu procente de vânzări si poate fi în permanentă

monitorizată (se pot verifica de unde vin turisti si cum evoluează relatiile comercialeodată cu dezvoltarea altor actiuni de marketing complementare).

În realizarea unui buget se tine cont, asadar, de modul în care se calculează dar si cum

se cheltuie. Ambele etape sunt la fel de importante, întrucât îsi exercită influenta asupra

succesului afacerii. Fiecare din etape sunt predispuse la erori majore, care de-a lungul

36



VII. Informatii suplimentare

Am putea începe prin a spune că “Iaşul este capitala culturală a Moldovei şi este, de

departe, cel mai frumos oraş, singurul in care ai vrea să petreci o vreme. Universitatea,teatrul şi filarmonica concurează cu cele din Bucureşti – care era abia un targ cand Iaşul a

devenit scaun domnesc – şi dau un aer sofisticat, intreţinut şi de numărul mare de studenţi

străini …” (Ghidul Rough Guide: Romania.)

Cele mai importante obiective cu tentă culturală ar fi următoarele: Biserica „Sf.

Nicolae Domnesc”, cea mai veche din oras, ctitorie a lui Stefan cel Mare, restaurată

integral la sfârsitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica “Trei Ierarhi”

si “Mănăstirea Golia”, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile

Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu „Masa

Umbrelor”, aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui

Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale „Mihail Sadoveanu”,

„George Topârceanu”, „Mihai Codreanu”, „Otilia Cazimir”, Biblioteca Universitară

„Mihai Eminescu”, fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente

importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru

chiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, IoanȘ

Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon,Mănăstirea Cetătuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec.

XVIII. Primul spital din oras a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul Mănăstirii

Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă si astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai

mare din zona Moldovei.

Are atuurile lui, istorice, culturale, de ordinul initiativelor si energiilor umane, de

asemenea. Nu vreau sa pedalez pe argumentele trecutului: monumente istorice si

religioase, mai larg, culturale, sirul de nume proeminente in succesiunea secolelor, cat si

in edificarea procesuala a culturii nationale, la care Biserica, Universitatea ieseana,

Teatrul National purtand numele „Vasile Alecsandri", mai tanarul „Luceafarul",

publicatii de nivel european („Convorbiri literare", „Viata romaneasca"), grupari literare

si artistice legate de astfel de reviste si de formele invatamantului artistic la Iasi, ca si, de

altfel, un sirul de mari nume - rod al invatamantului superior tehnic in urbea noastra.

38



Mentionandu-le totusi, de vreme ce nu pot fi ignorate, mult mai important imi apare

criteriul de calitate privind manifestarile culturale din Iasul de azi. Argumente puternice,

in cazul unei candidaturi, sunt, evident, fortele de cercetare, personalitatile Universitatilor

si ale Filialei Iasi a Academiei Romane, principalele institutii artistice, filialele Uniunilor

de creatie, edituri ca Polirom, Junimea, Institutul european si altele inca. Si nu se poate

spune ca agenda culturala curenta a orasului ar fi saraca, nu ar oferi destule „tentatii"

rasplatite prin satisfactii si bucurii intelectuale, estetice: expozitii, concerte, spectacole,

conferinte si dezbateri, lansari de carte, doctorate cu teme de interes si pentru un public

mai larg...

Primul Festival internaţional în Educaţie, organizat la Iaşi. Festivalul ar urma să fie

organizat în luna mai anul viitor, timp de şapte zile. În această perioadă, ieşenii vor putea

participa la expoziţii, spectacole de teatru, târguri educaţionale şi de carte, lecturi şiconcerte de muzică clasică în aer liber, pe traseul Rond Agronomie-Copou-strada

Alexandru Lăpuşneanu-bulevardul Ştefan cel Mare-Palatul Culturii.

Turism

Sunt vizibile unele aspecte pozitive:

• Numărul unităţilor de cazare este intr-o creştere uşoară, dar, din nefericire, lipsesc din

regiune lanţurile hoteliere internaţionale.

• O privire asupra numărului de IMM-uri, hotelurile şi restaurantele aparţin sectorului cucea mai rapidă evoluţie.

Dar există, de asemenea, şi unele aspecte negative:

• Lipseşte incă o organizaţie turistică centrală profesională, care să includă şi să fie

sprijinită de toate afacerile legate de turism din Iaşi şi din imprejurimile municipiului Iaşi.

Această organi - zaţie poate furniza informaţiile turistice necesare, coerente, ghiduri,

hărţi, rezervări pentru cazare şi să fie vizibilă pentru vizitatorii straini.

Reprezentante culturale

După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990, au fost deschise la

Iasi mai multe centre culturale străine. În prezent, functionează în municipiul Iasi:

• Centrul Cultural Francez

• Centrul Cultural German Iasi

• Centrul Cultural Britanic (British Council)

39



• Centrul Cultural al Americii Latine si Caraibelor

• Centrul Cultural Elen „Panellinion”

40



Bibliografie:

http://www.clubromania.ro/romania/counties/iasi/index_ro.htm

http://www.laiasi.ro/despreiasi/obiective/1.htm

http://www.primaria-iasi.ro/content.aspx?item=1654

http://flacaraiasului.info/iasul-viitoare-capitala-culturala-a-europei/

http://infois.ro/?p=2924

http://curierul-iasi.ro/category/iasi-capitala-culturala-europeana

http://www.altiasi.ro/

http://coliasmuseo.files.wordpress.com/2010/05/raport-cercetare-studentii-si-

evenimentele-culturale.pdf

http://www.bzi.ro/cel-mai-modern-tramvai-din-iasi-intra-in-circulatie-in-aceasta-luna-

foto-337138

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i

http://adevarul.ro/continut/stiri/iasi-capitala-culturala-europeana

http://curierul-iasi.ro/bilant-10-obiective-importante-in-2012-7494

http://curierul-iasi.ro/un-nou-proiect-cu-bani-europeni-refacerea-a-11-strazi-si-3- parcari-

7406

http://www.primaria-iasi.ro/ciric/despreproiect.htm

http://www.palasiasi.ro/http://www.iasi.insse.ro/main.php?pageid=519

http://www.iasivezi.com/pasaj-subteran-in-intersectia-fundatie-iasi/

http://adevarul.ro/news/societate/lupta-titlul-capitala-culturala-europeana-continua-aflati- pregateste-oras-galerie-foto-1_50aeba157c42d5a6639f9e00/index.html#

http://www.opiniatimisoarei.ro/bani-ioc-implicare-zero-timisoara-capitala-culturala-europeana-vezi-care-este-avantajul-timisoarei-in-fata-clujului/04/10/2012

http://www.domnuleprimar.ro/Proiectul-privind-declararea-IASILOR-drept-Capitala-

Culturala-Europeana-lansat-oficial-2013-dpe-ce-s90-a13469.htm

http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/ce-planuri-au-orasele-care-vor-sa-fie-capitale-culturale-europene--101652.html

41








http://coliasmuseo.files.wordpress.com/2010/05/raport-cercetare-studentii-si-evenimentele-culturale.pdf


http://www.bzi.ro/cel-mai-modern-tramvai-din-iasi-intra-in-circulatie-in-aceasta-luna-foto-337138





http://curierul-iasi.ro/un-nou-proiect-cu-bani-europeni-refacerea-a-11-strazi-si-3-parcari-7406



http://www.palasiasi.ro/

http://www.iasi.insse.ro/main.php?pageid=519


http://adevarul.ro/news/societate/lupta-titlul-capitala-culturala-europeana-continua-aflati-pregateste-oras-galerie-foto-1_50aeba157c42d5a6639f9e00/index.html




http://www.domnuleprimar.ro/Proiectul-privind-declararea-IASILOR-drept-Capitala-Culturala-Europeana-lansat-oficial-2013-dpe-ce-s90-a13469.htm






















http://www.palasiasi.ro/

http://www.iasi.insse.ro/main.php?pageid=519












http://www.newsiasi.ro/eveniment/actualitate/3006-iasul-critica-clujul-ca-face-dezbateri-folosofice-despre-desemnarea-capitalei-culturale-europene-in-2021-dar-iasul-se-misca-incet-si-foarte-incet.html







Proiect Turism Cultural_Iasi

Documents

Transcript of Proiect Turism Cultural_Iasi