7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 1/30

Universitatea crestina Dimitrie Cantemir 

Facultatea de Management Turistic siComercial 

 

BULGARIA

Sghibart Laurentiu

Gr !"

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 2/30

 

Bulgaria (bulgară #$%&'()* + B,lgariia) sau Republica

Bulgaria (bulgară -./01%)2' #$%&'()* + Re3ubli4aB,lgariia) este o ţară situată în partea sud-estică aEuropei, în estul Balcanilor. Se învecinează cu Mareaeagră la est, cu !recia "i #urcia la sud, cu Serbia "iMacedonia la vest "i cu Ro$%nia la nord, pe &luviul'unărea. 'in ianuarie **+, Bulgaria este $e$bru alniunii Europene.

 Am3lasarea Bulgaria este situata in partea de sud-est a Europei, inpartea de nord-est a peninsulei Balcanice, intrelatitudinile nordice /si / si longitudinileestice / si012/. Bulgaria are o supra&ata de *30 4ilo$etri patrati care reprezinta 5 din peninsulaBalcanica. 6ungi$ea ei este de 7* 4$ iar lati$ea de11* 4$.6ungi$ea totala a liniei de &rontiera este de7 4$. Bulgaria se $argineste la nord cu Ro$ania(linia de &rontiera este deli$itata de raul 'unarea si

continua pe pa$ant in directia nord-est), la sud 8 cu!recia si #urcia, la vest 8 cu Serbia si Macedonia si la est8 cu Marea eagra.

Bulgarii, un trib turcic din 9sia centrală, au &ost asi$ilaţide popoarele slavice situate pe actualul teriotriu alBulgariei în secolul :;;, ur$%nd să se &or$eze pri$ulstat bulgar. <n secolele ce au ur$at, Bulgaria s-a luptatcu ;$periul Bizantin spre a-"i a&ir$a un loc în Balcani,

dar la s&%r"itul secolului =;:, ţara a &ost cucerită de;$periul >to$an.

Bulgaria "i-a rec%"tigat independenţa parţială în ur$arăzboiului ruso-ro$%no-turc (0++ - 0+0), în &or$ă deprincipat autono$, ur$%nd să &ie procla$ată un regatco$plet independent în 3*0. <ntre 3 "i 31 a &ost

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 3/30

i$plicată în Războaiele balcanice, o serie de con&licte cuvecinii săi, pe durata cărora Bulgaria a variat în $ări$e.<n ti$pul ?ri$ului Război Mondial Bulgaria a participatalături de ?uterile @entrale. <n&r%ngerea a dus la

pierderea #raciei de vest. <n cursul celui de-al doilearăzboi $ondial a paricipat alături de ?uterile 9Aei, dardupă intrarea sovieticilor în guvern (3) s-a alăturataliaţilor.

Bulgaria a intrat în s&era de in&luenţă sovietică după celde-al doilea război $ondial "i a devenit o republicăpopulară în 32. 'o$inaţia co$unistă s-a înceiat în33*, c%nd în Bulgaria au avut loc alegeri $ultipartite.

Bulgaria a aderat la 9#> în ** "i a aderat la niuneaEuropeană în **+, la ianuarie.

?re"edintele Bulgariei, care este "e&ul de stat "ico$andantul "e& al ar$atei, este ales pentru un ter$ende cinci ani. Rolurile principale ale ?re"edintelui suntorganizarea datelor pentru alegeri "i plebiscite,reprezentarea Bulgariei pe plan internaţional "ise$narea tratatelor internaţionale. Este deas$enea"e&ul @onsiliului @onsultativ pentru Securitate aţională.?re"edintele are dreptul să bloceze legislaţia printri$iterea legii înapoi la ?arla$ent, de"i dacă o legeeste votată a doua oară cu o $aCoritatea si$plă, nu aredrept de veto.

Bulgaria are un parla$ent unica$eral, &or$at din9dunarea aţională, sau 5arodno Sabranie. 9dunareaaţională are * de $ebrii ale"i pentru ter$eni depatru ani. ?artidele politice trebuie să pri$ească

$ini$u$ 5 din votul total naţional pentru a &ireprezentaţe în ?arla$ent. 9dunarea aţională esteresponsabilă pentru &or$area legilor, aprobareabugetului de stat, organizarea datelor pentru alegerileprezindenţiale, selecţia pri$ului $inistru, declaraţii derăzboi, tri$iterea trupelor în angaCa$enteinternaţionale "i rati&icarea tratatelor internaţionale

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 4/30

Cum sa a6ungi in Bulgaria

@u avionulD @o$pania nationala Bulgaria 9ir, co$paniileprivate de transport aerian, zboruri carter $ai $ultedecat oricand, atat cat si co$paniile aeriene straine care&ace legatura intre Bulgaria si Europa, 9&rica, >rientulMiClociu si 9$erica de ord.

@u $asinaD ?uteti intra in tara prin oricare punct va$al.?er$isele de conducere straine sunt valide pe teritoriulBulgariei. 9sigurarea este obligatorie 8 poate &i obtinutaatat preventiv cat si la punctele va$ale. 6i$ita de vitezain tara esteD 7* 4$ in zonele populate, 3* 4$ ina&ara zonelor populate, * 4$ pe $agistrale. Statiile

de ali$entare cu petrol sunt situate la &iecare *-1* 4$.

@u trenulD MaCoritatea traseelor de cale &erata europenetrec prin Bulgaria. #renurile internationale &ac legaturaintre So&ia si $ulte alte orase-capitale europene, iartraseele interne asigura legatura cu cele $ai $arilocalitati din Bulgaria.

7asa3oarte si 8ie

  u au nevoie de vize cetatenii acelor state cu careBulgaria are regi$ liber de viza sau turistii organizati cupacete turistice, dease$enea si cetatenii statelor E .Este necesar doar pasaportul valid pentru cel putinur$atoarele 2 luni de la data plecarii. 'aca nu sunteticetatean a niunii Europene sau a statelor $e$berEF#9, aveti nevoie de viza pentru intrare in tara sau deviza tranzit, care sunt eliberate de a$basadele sauconsulatele Republicii Bulgaria in strainatate.

  @etatenii Ro$aniei nu au nevoie de viza de sedere peteritoriul Bulgariei pe o perioada $aAi$a de 1* de zile.  u este nevoie sa prezentati un bilet de intoarecere lasosire in tara. @u toate acestea, trebuie sa vainregistrati la otelul unde va cazati, sau daca vizitati

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 5/30

prietenii sau stati la un ca$ping - la cel $ai apropiato&iciu de politie.

 In9orma:ii generale

'enu$ireD Republica Bulgaria

6ocalizareD în Sud Estul Europei(?eninsula Balcanică),supra&aţă totală *.331,2 4$p.

?opulaţieD +,3+ $ilioane (la *.*1.**).

@li$aD te$perat-continentală ($oderată în ord "i cuunele caracteristici $editeraneene în Sud "i în zona

litoralului Mării egre).For$a de guvernă$%ntD Republică se$i-prezidenţială.

Ge&ul StatuluiD !eorgi ?HR:9>:?ri$ MinistruD Sergei S#9;SIE:Ministrul 9&acerilor EAterneD ;vailo J96F;

@apitalaD So&iaMonedăD 6eva

6i$ba o&icialăD bulgaraReligiiD cre"tin-ortodoc"i K 01,05L $usul$ani K ,5Lalte religii K *,5L &ără declararea religiei K ,5.CLIMA

Bulgaria are o cli$a te$perat continentala de tranzitie,cu aproAi$ativ ** de ore insorite pe an.

  @li$a in partea de nord a Bulgariei este $oderat

continentala, in ti$p ce in partea de sud este $ediucontinentala tinzand spre cea Mediterana. @li$a inregiunile cu altitudinea de 3**-*** $ deasupranivelului $arii este $ontana si de-a lungul coastei Mariiegre- $arina. @li$a in regiunile de pe litoralul $ariieste $ai calda iarna si $ai racoroasa vara decat in

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 6/30

celelalte regiuni din interiorul tarii.  #e$peratura $edie anuala este de *,7@. ;n ti$puliernii te$peratura $edie scade sub *@ si pe ti$p devara se situeaza intre @ si @.

9vand patru anoti$puri distincte, Bulgaria in generalare parte de o cli$a &avorabila ceea ce reprezinta unadin trasaturile ei principale. :erile sunt calduroase siuscate, cu u$editate relativa $oderata. ;ernile suntreci. 'i&erentele locale sunt cauzate de altitudine sinese$ni&icativ de in&luentele oceanice in vest, de cele$editeraneene in sud-vest si $arine in est.

6unile cu cea $ai $are u$editate sunt 9prilie- Mai sioie$brie in interiorul tariiL ;unie, >cto$brie si'ece$brie pe coasta $arina. ;n luna ;ulie, litoralulbene&iciaza de zile insorite si te$peraturi inalte, in$ediu 0@01F iar te$peratura apei variaza intre 1-7@+1-++F.

  5atura:a va &ascina cu o creativitate si diversitate &antastica 8&or$atiuni curioase ale rocilor si pesteri $isterioaseLcoaste $arine cu nispuri auriiL gol&ulete linistite sipeninsule $ici si ro$anticeL $unti ginganti cu piscuri&ioroase, lacuri ca oglina si paduri cu $irosurii$batatoare. Bulgaria este renu$ita pentru tranda&iriide ulei care in&loresc in :alea #randa&irilor.Fauna Bulgariei nu este $ai putin interesanta, cuaproAi$ativ 1 *** specii si subspecii de ani$ale, sauaproAi$ativ 5 din toate speciile Europene. ?escuitul

este raspandit in lacuri, rauri, $are, iar vanatoarea- inzonele per$ise de pe dealuri, vai, paduri, $unti.

  Istorie;:a vor intoarce in ti$p cu cateva secole asa localitati ca?lis4a, ?reslav si :eli4o #arnovo 8 resedintele pri$ilortari, regi, ani ai Bulgariei, sculptura de piatra a lui

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 7/30

Madara >$ul-@alL @o$oara de 9ur a #racilor, bisericaBoana, &rescele cavoului de la Jazanlac, linisteaManastirii Rila si asa orase ca Joprivstitsa, Melni4 andNeravna 8 legendele le$nului, pietrei si a culorii.

  Traditii;6e veti auzi in rit$ul, $elodia si ar$onia unica acantecului popular bulgar, ini$a voastra le va si$ti inat$os&era vesela si sanatoasa a ritualurilor sisarbatorilor. 6e veti gasi in gustul eAcluziv al bucatarieitraditionale si in aro$a &ina a vinului.

  Cultura;@ultura Bulgariei este &oarte bogata. 9ici pute$

enu$eraD descoperirile unice din $uzee , incluzand sicel $ai veci aur din lu$e, $inunatele colectii de lucrari$anuale a $esterilor batrani cat si cele a pictorilor$oderni din galeriile de arta, concerte clasice si&estivaluri de $uzica si dans popular, s.a.$.d.

  Acomodarea;Bulgaria se poate $andri cu o retea larga de spatii deaco$odare, incepand de la oteluri luAoase de cincistele pana la cele $ai si$ple de doua stele, oteluri $icisi dragute si ca$ere private, care raspund la toatecerintele $oderne. ?uteti rezerva prin inter$ediulagentiilor turistice sau a o&iciilor de aco$odare.

  Mancarea;;n Bulgaria puteti gasi di&erite categorii de localuriunde puteti servi $ancare variataD restaurante dintrecele $ai luAoase, taverne unde puteti servi bucatetraditionale, restaurante specializate in bucatarii

straine, &ast &ood-uri, pizzerii, nenu$arate ca&enele sipatiserii. Restaurantele sunt descise de la ora .**pana la $iezul noptii, dar de obicei, in ti$pul veriilucreaza non-stop si $ai ales in statiunile balneare.

7o3ulatia si religiaD 0 *** *** de oa$eni ce vorbescli$ba bulgara. Engleza este vorbita aproape peste tot, in

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 8/30

special in statiunile balneare, otele si restaurante.!er$ana si rusa sunt la &el, destul de raspandite.3*5 din populatie sunt ortodoAi, *5 - $usul$ani,$area $aCoritate din populatia de origine turca. Biserica

bulgara este autono$a si este condusa de un ?atriar.@apitalaD So&ia (pop. ** ***)

>rase $ariD?lovdiv, :arna, Bourgas, Rousse, Stara Nagora, Sliven,?leven, :eli4o #urnovo, !abrovo, 'obric, Blagoevgrad,Elovo, :idin, Oa$bol, Justendil.0* 5 din populatie este urbana.

'i&erenta de ti$pD !M#D P ore

nitati $onetareD6ev Bulgar (B!6), bancnote cu ur$atoarele valoriD,7,*, *, si ** leva, atat cat si $onede da valori $ai$ici. Trans3ort;Q transport publicD autobuse, tra$vaie, troleibuseQ taAiQ $asini arendateD D 9:;S, Iertz, ;ntertel, Europcar,Budget and ;nternational @ar Rental in So&ia, orasele$ari si statiunile balneareL co$panii private $ai $ici inalte localitati.

Servicii $edicaleD 9cordarea pri$ului aCutor $edical siconsultanta sunt gratuite in sectiile de urgenta.

@urs valutarD Banci si o&icii de sci$b valutar. @ursulsci$bului valutar este anuntat in &iecare zi.

Bucataria si vinurileD bucataria bulgara este o adevarataispita pentru gur$anzi. Bucataria bulgara are $ultetrasaturi co$une cu $aCoritatea tarilor din Balcani si#urciaD condi$ente iuti, $ulte legu$e, un gust picant.

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 9/30

@ele $ai populare gustari nationale suntD salataciobaneasca, tarator, cebab, dol$a.Si nu in ulti$ul rand, in tara in care se cultiva circa 1**soiuri de vita de vie, la $asa $ereu este prezent un vin

eAcelent. ?returile in restaurante nu sunt inalteD unpaar cu bere bulgara costa *,0* S', un paar cu vin 8putin peste S', o portie de salata ciobaneasca 8 ,7S', cea $ai scu$pa gustare calda costa in Cur de 7,7S'.

#ele&oanele de urgentaD- ?olitia - 22- 9$bulanta - 7*- Serviciul de depanare - 2

<conomie

Econo$ia Bulgariei s-a contractat dra$atic după 303 prin pierderea pieţei sovietice, de care econo$iabulgară era str%ns legată. ivelul de trai a scăzut cu*5, dar se a"teaptă să atingă nivele pre-33* p%nă la&inalul lui **1.

<n plus, sancţiunile > î$potriva ;ugoslaviei "i;ra4ului au continuat să ducă în declin econo$iabulgară. ?ri$ele se$ne de revenire au apărut în 33,c%nd ?;B-ul a crescut "i in&laţia a scăzut. <n 332,totu"i, econo$ia s-a prăbu"it datorită re&or$elorecono$ice sărace "i un siste$ bancar instabil. 'in 33+ţara s-a a&lat pe traiectoria revenirii, prin cre"terea ?;B-ului la o rată de -75, cre"terea F';, stabilitatea$acroecono$ică "i aderarea la E stabilită pentru **+.

!uvernul curent, ales în **, a pledat pentru$enţinerea obiectivelor econo$ice adoptate depredecesorul său în 33+. <n ciuda &aptului căprognozele econo$ice pentru ** "i **1 au preziscre"tere continuă în econo$ia bulgară, guvernul încăare de a &ace cu o rată a "o$aCului $are "i standarde

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 10/30

scăzute de viaţă. Bulgaria, ca "i Ro$%nia a aderat laniunea Europeană la ianuarie **+.

Demogra9ie

@on&or$ recensă$%ntului din **, populaţia Bulgarieieste în principal de etnie bulgară (01.35), dar conţine"i două $inorităţi $ari, de turci (3.5) "i de rro$i (.+5). Restul de 5 consistă din $ai $ulte $inorităţi$ici, incluz%nd ar$eni, tătari, greci, ru"i,ro$%niPvlaiParo$ani 30, ucraineni, găgăuzi "ievrei. 0,05 din populaţia bulgară vorbe"te li$babulgară, o $e$bră a grupului slavic, care este singurali$bă o&icială, dar sunt vorbite "i alte li$bi, con&or$

etniilor eAistente.

MaCoritatea bulgarilor (01.35) sunt cel puţin no$inal$e$bri ai Bisericii >rtodoAe Bulgare, biserica naţionalăest-ortodoAă. 9lte religii includ ;sla$ul (.5),Ro$ano-@atolicis$ul (.+5), ;udais$ul (*.05), însăeAistă "i $e$bri ai bisericii protestante, !regorio-9r$ene ".a. printre restul de .25 din cetăţeni.

Regiunile Bulgariei 

Bulgaria este î$părţită în de regiuni. <$părţireaad$inistrativă curentă a ţarii a &ost &ăcută în 33 c%ndcele "apte provincii au &ost trans&or$ate în 0 deregiuni.

Regiuni

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 11/30

!eogra&iaD Bulgaria este situata in partea de sud-est aEuropei, in peninsula Balcanica. >cupa o supra&ata deaproAi$ativ *** 4$ p.

STATIU5IL< D< 8ARA=>olotie 7es4i=  8 statiunea, care se potriveste idealpentru oa$eni de orice varsta. ?e langa &ru$useteanaturala, ea dispune de o at$os&era caracteristica,creata de $ultiplele localuriD ca&enele, $agazine, centresportive si $ult divertis$ent. ;$binarea acestora,sportul, eAcursiile, pli$barile, viata activa de noapteo&era turistului oportunitatea de a se odini de $inune.

S&. @onstantin si Elena 8 cel $ai veci co$pleA deodina de pe $alul $arii egre din Bulgaria. ;zvoarele$inerale atrag anul intreg a$atorii. 9ici este unul dinlocurile, unde poti ad$ira &ru$usetea redata de peisaCul$ariti$, de $icile gol&uri de nisip, de stancile

i$prastiate aotic si de $aretul gol& in &or$a dese$icerc.

=Albena=  8 cel $ai tanar si de nord co$pleA de odina,

este renu$it prin arsenalul aritectural de * deoteluri. 9lbena 8 una din cea $ai atractiva statiunede odina a BulgarieiD o $are linistita si calda,adanci$ea careia la o distanta de **-** $ de la $alnu depaseste ,2 $. ;n vecinatatea co$pleAului estesituata rezervatia naturala Balata cu o co$binatiespeci&ica de anturaC $ariti$ si padure de liane.

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 12/30

=Solnecinii Bereg=  8 este situat intr-un gol& pitoresc de&or$a unui se$icerc. ?laCa are o lungi$e de 0 4$, cu unnisip &in galben-auriu. 'unele naturale, $area linistita 8

&ara &luAuri si re&luAuri, zona artagatoare de parcuri,aerul curat i$binat cu briza $arii 8 asa ne apare acest$inunat tar$.

@o$pleAul de club =Rusal4a 8 o alternativa $inunata astatiunilor ani$ate de pe litoral, un loc $inunat deodina cu &a$ilia si de practicare a sportului activ.9ceasta statiune balneara $oderna a &ost construita deco$pania &ranceza @lub Med, iar nivelul deservirii :ava i$presiona placut.

=5esebr=  8 perla tar$ului de Sud a Marii egre, esteunul din cele $ai veci orase din Europa. 9ritectura$inunata din epoca $edievala si a Renasterii, ur$eleantice a diverselor civilizatii creaza o posibilitate$inunata de odina si divertis$ent. Statiunea esteconcentrata in otelurile de &a$ilie si in aparta$enteleparticulare, dotate con&ortabil si $ulti&unctional.

=Soo3ol?  8 cel $ai veci oras de pe tar$ul Bulgariei.@asele din zona, declarate $onu$ente aritecturale subegida ES@>, capelele si bisericile autentice, strazilepavate, $uzeul areologic si portul, $area blanda siplaCele trans&or$a orasul intr-o &orta de atractie aturistilor din lu$ea intreaga.

STATIU5IL< D< IAR5A

Statiunea balneara =7am3orovo=  8 o statiune ro$antica,situata in ini$a $untilor Rodopi in preaC$a padurilor

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 13/30

de pini alpini si a ca$piilor insorite. ;arna esteindelungata si balnda (se si$te in&luenta Marii Egee),zapada se $entine din dece$brie pana in $ai.?a$porovo este renu$it datorita naturii sale originale si

$inunatelor peisaCe pitoresti.Statiunea a cucerit turistii cu $inunatele trasee pentrusci 8 de la cele $ai si$ple pana la cele $ai co$plicatepartii, pe care sciorii isi pot de$onstra $aiestria.9cesti &ai$osi $unti au &ost &redonati de poetul antic>r&eu, care a locuit in aceasta zona. ;nalti$ea statiuniieste de 27* $ peste nivelului $arii.

Statiunea balneara =Borovet=  8 una dintre cele $ai $aristatiuni $ontane din Bulgaria. Este situata in partea denord a $untelui Rilana, la o altitudine de 1** $, lapoalele $aretului pisc din Balcani 8 Musala (37 $) sidispune de cel $ai $are arsenal de partii si traseepentru sciat. 9ici s-a petrecut de doua ori ca$pionatul$ondial al cupei alpine, &apt ce vorbeste despre nivelulcalitatii partiilor si traseelor o&erite.?redo$ina o cli$a idealaD in ianuarie te$peratura nuscade sub 8 7@.Borovet este atractiv atat prin conditiile $inunate

pentru sciat cat si prin &ai$oasa viata de noapte. @iarin decursul celui $ai indelungat concediu n-o sa-tiaCunga ti$p sa vizitezi $ultiplele restaurante si baruri.#e$peratura $edie anuala este de P7,7@. Stratul dezapada se $entine in decurs de ** zilean. @o$pleAuleste dotat cu tele&erice si trasee $ontane pentru sciat.6a dispozitia turistilor sunt 0 oteluri si zone cu vile,(in total 17** locuri), restaurante, baruri, discoteci.

Statiunea balneara =Bans4o=  8 cea $ai tanara statiune$ontana, situata la poalele lantului $ontan ?irin. ;nco$paratie cu alte statiuni, aici pe langa aglo$erareade oteluri, centrele de divertis$ent si agre$ent,restaurante si baruri $ai este si un adevarat orasel cutraditia si istoria sa.Este un orasel con&ortabil si linistit. 9ici predo$ina o

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 14/30

iarna indelungata si linistita care contribuie laincadrarea per&ecta a statiunii in practicarea sporturilorde iarna.Statiunea se a&la la altitudinea de 317 $. 6ungi$ea celui

$ai $are traseu pentru sci atinge 2** $.

9?E6E M;ER96E S; B96E>6>!;9Bulgaria se a&la pe unul dintre pri$ele locuri din Europasi bazinul Mediteranian dupa nu$arul de izvoaresubterane, $aCoritatea dintre care dupa co$pozitiaci$ica si calitatile $edicale sunt unicale. 9ici seintalnesc toate tipurile de ape $inerale. a$olulterapeutic se eAtrage de pe &undul li$anurilor si

lagunelor de pe litoralul Bulgariei, care o&era o ga$alarga de servicii terapeutice. 9cest arsenal de &actoriterapeutici de care dispune Bulgaria, &avorizeazalecuirea e&ectiva a di&eritor $aladii cu ape $ineral sina$ol terapeutic. 9ici se trateaza in&la$atiile sico$plicatiile siste$ului loco$otor, trau$ele psiice sineurologice, dereglarile cardio-vasculare, pul$onare,di&erite boli cronice, insu&icientele ortopedice, trau$es.a.

<@CURSIi 

;n Bulgaria sunt peste 1* $ii de $onu$ente istorice dindi&erite epoci, 12 rezervatii cultural-istorice, 2* de$anastiri, 11* $uzee si galerii. @ele $ai des vizitate$anastiri suntD Manastirea Rila, Bacicovsci, RoCensci,#roiansci, Ne$ensci, ?reobraCensci si $anastirearupestra 9ladCa. :a reco$anda$ de ase$enea sa vizitatiparcul-$uzeu national Sipca de pe ti$purile razboiuluiruso-turc din 0++-+0, $untele @restov 8 lacasul s&antin $untii Rodopi, orasele veci esebr, Sozopol,Jazanlinscaia 'olina Roz

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 15/30

For$alitati de intrareRegi$ul de intrareD

@etatenii Republicii Moldova au nevoie de vize deintrare.

#aAa consulara constituie * S'.

@opiii pana la ani bene&iciaza de vize gratis.

@opiii pana la 0 ani, care calatoresc &ara parinti, aunevoie de per$isul parintilor pentru calatorie, intaritnotarial.

;n cazul calatoriei copilului pana la 2 ani doar cu unuldintre parinti este necesar acordul celui de al doileaparinte, intarit notarial.

6a intrarea in tara, toti pri$esc carnetul de inregistrare,care trebuie co$pletat si pastrat pana la s&arsitulcalatoriei, iar la iesirea din tara, de reintors la controlulva$al.

:izele pentru o calatorie scurta se per&ecteaza in

decursul a + zile lucratoare, iar cele urgente pentru ocalatorie scurta 8 in decursul a 1 zile lucratoare (P 7S').

9ctele necesare pentru pri$irea vizei pentru o calatoriescurta rezultata dintr-un obiectiv turisticD pasaport, o&otogra&ie color 1,7A,7 c$.

#er$enul de valabilitate al pasaportului sau a altor acteecivalente, trebuie sa &ie cu $ini$u$ 1 luni $ai $areca ter$enul de valabilitate al vizei, indicat in anceta.

;nspectia va$alaD

u eAista un control deosebit, nu este nevoie de odeclaratie speciala nici de intrare, nici de iesire.

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 16/30

Strainilor le este per$isa introducerea in tara &ara taAaa ** tigari sau 7* tigarete, a unui litru de bauturialcoolice tari sau a doi litri de vin, a cadourilor incantitati rezonabile si o cantitate neli$itata de valuta

straina.Se supun declaratiei va$ale biCuteriile, ca$erele video,calculatoarele si alte obiecte de valoare.

6a iesirea din tara, valuta straina in su$a de $aAi$u$.*** S' se poate trece &ara vreun docu$ent oarecare,dar su$a de la .*** la *.*** S' neaparat se trece indeclaratia va$ala.

'aca su$a valutei depaseste *.*** S', obligatoriu seprezinta actele de provenenta a su$ei.Biserica Ortodoxă Bulgară

6a începutul dezvoltării sale, Biserica bulgară a oscilat între Bizanţ "i Ro$a, dar, în cele din ur$ă, din secolul =a ră$as de&initiv legată de destinele >rtodoAiei.

?oporul bulgar, a înt%$pinat $ari di&icultăţii de-a lungulsecolelor, aceste di&icultăţii au &ost de cele $ai $ulte ori

datorate învecinării cu turcii, care erau porniţi pedistrugere "i pe ocuparea unor noi teritorii. #urcii audistrus independenţa politică "i bisericească a Bulgariei,destră$%nd orice "ansă de supravieţuire a credinţeibulgare ortodoAe, iar $aCoritatea episcopiilor, &iindocupate de greci. Situaţia bulgarilor era devastatoare -nu aveau ni$ic D nici stat, nici biserică liberă, nici "coliori cărţi sau alte a"eză$inte culturale.

'acă ne g%ndi$ că "i conducătorii bulgari ( preoţi,$eseria"i "i negustori ) "i-au desprins $ai înt%i în li$bagreacă pri$ele rudi$ente de "coală "i învăţătură, vo$ înţelege u"or de ce contradicţiile de ordin cultural "ibisericesc erau inevitabile "i de ce a &ost i$posibil ca în&aţa celorlalte nea$uri con"tiinţa de sine a poporului, abisericii "i li$bii bulgare să nu se trezească.

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 17/30

<n sud-estul european, $iClocul secolului al =;=-leareprezintă pentru populaţia ortodoAă bulgară perioadade rena"tere naţională. @lerul bulgar luptă pentru înlăturarea ierariei &anariote "i pentru introducerea

li$bii bulgare în "coli "i biserici. 6upta pentruindependenţa Bulgariei, publicarea de cărţi iar $ait%rziu de reviste "i ziare, în&iinţarea de "coli "io&icializarea li$bii "i culturii au constituit pri$ii pa"ispre revitalizarea naţiunii. 'e ase$enea, au &ost luate$ăsuri pentru eliberarea politică. @ălugărul ?aisie avenit în +2, din Iilandrul ($%năstire) 9tosului cu$inunata lui carte despre ;storia Bulgariei ;storiaslavo-bulgarăT, pe care a răsp%ndit-o în toată ţara, eaav%nd un i$pact i$ens asupra $entalităţii bulgarilor.'e"i era o persoană bolnăvicioasă, el n-a încetat săcaute ti$p de doi ani, în $%năstirile S&%ntului Munte "i în străinătate, in&or$aţii re&eritoare la istoria poporului"i a bisericii sale. ;storia călugărului bulgar ?aisie de laIilandar a declan"at începutul unui proces cultural "ipolitic, reu"ind să lu$ineze generaţii întregi în caleaspre progres, care a durat p%nă la s&%r"itul secolului al=;=-lea, concretizat prin unirea bulgarilor "i obţinereaindependenţei, la începutul secolului al ==-lea.

Turismul Este un sector econo$ic i$portant al Bulgariei,contribuind cu aproAi$ativ 75 la ?rodusul ;ntern Brut.@a atractii turistice, eAista $ai $ulte locuri istoriceprecu$ "i staţiuni de iarnăD Boroveţ, Bans4o "i?a$porovo. 9lte staţiuniD essebar, Sozopol "i :arnasunt situate pe coasta Mării egre "i sunt populare vara.Balcic Este un orasel situat pe tar$ul Marii egre, in Bulgaria,la circa 2* de 4$ de :a$a :ece. ;ntre anii 31 8 3*a apartinut Ro$aniei, in ur$a celui de al doilea razboibalcanic (iunie - august 31). ;n 3*, @adrilaterul,inclusiv Balcicul, a &ost redobandit de Bulgaria.@astelul U@uibul linistitV, resedinta pre&erata a RegineiMaria a Ro$aniei, se a&la in Balcic, este inconCurat de o

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 18/30

gradina botanica, la &el de celebra, unicat in Europacentrala si de est, in special datorita colectiei de cactusi.?entru $ult ti$p orasul a &ost supranu$it >rasul 9lb,deoarece in Cur se gasesc dealuri albicioase. 'e alt&el,

intregului tar$ i s-a spus, din aceleasi $otive, @oasta de9rgint. ;n prezent, brosurile din Bulgaria care prezintaorasul il nu$esc Uperla litoralului bulgarescV.'oua atractii turistice i$portante, a&late in relativaapropiere, sunt @apul Jalia4ra, situat la circa 17 de4ilo$etri distanta, si oraselul essebar, ceva $aideparte 8 circa * de 4ilo$etri. 6a o distanta $ai $icase a&la si salba de statiuni turistice, printre care 9lbenasi isipurile de 9ur.5essebar

Este un ora" si staţiune turistică în regiunea Bourgas dinBulgaria, situat la circa * 4$ sud de Balcic. Estea$plasat pe o peninsulă lungă de 07* $ "i lată de 17*$, în care se aCunge printr-un ist$. <n ti$pul eAistenţeisale îndelungate, "i-a pierdut 1 din teritoriu, &iindacoperit de $are. Sub apă, la 0* de $etri distanţă deţăr$, încă se pot vedea ră$ă"iţele zidurilor &ortăreţei.<n prezent se a&lă conservat doar zidul de vest cupoarta, care apără ora"ul de continent.

essebar este unul dintre cele $ai veci ora"e dinEuropa, construit pe vecile ruine ale a"ezării traceUMesa$briaV , Uora"ul lui MelsaV. >ra"ul "i-a păstrati$portanţa ca port de-a lungul do$inaţiei turce. 9u &ostconstruite nave "i s-a &ăcut co$erţ cu gr%ne "i le$n.'upă eliberare, essebar s-a trans&or$at într-un $icora" de pescari. <n ti$pul eAistenţei sale, ora"ul agăzduit "i un episcop, &iind "i centru episcopal. <n 372ora"ul a &ost procla$at rezervaţie aritecturală "i

areologică. Ruinele antice ale zidurilor &orti&icate, cuporţi, care datează din secolele ;;;-;:, bisericile dinsecolele :-:;, cele păstrate din secolele =-=;, dinperioada $edievală "i cele 2* de case din perioadarena"terii dau ora"ului "i în prezent o at$os&eră cu totulspecială. 6egendele spun că în ti$pul eAistenţei sale, înessebar au eAistat peste * de biserici. <n prezent

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 19/30

eAistă însă date certe doar pentru 2 dintre ele.Mo"tenirea culturală a veciului ora" poate &i observatăde turi"ti în cele patru $uzee eAistenteD Muzeul deareologie, Muzeul etnogra&ic, Biserica S&. Gte&an care

conţine &resce din perioada secolelor =;=-=:;; "iBiserica S&. Spas care conţine &resce din secolul =:;;.'in 301, ora"ul veci din essebar este înscris înpatri$oniul $ondial ES@>.8arnaEste un ora" în estul Bulgariei, situat pe coasta de vest aMării egre. Este un i$portant port $ariti$ "i staţiunebalneară.:arna $ai este nu$ita si Wcapitala $ariti$ă aBulgarieiV, deoarece este cel $ai $are ora" de coastăbulgar. :arna a &ost de ase$enea pentru $ult ti$p bazaMarinei Bulgare. <n prezent, aici se a&lă un Muzeu aval,cu o navă-$uzeu.

So9ia.>data aCunsi in So&ia, puteti cunoaste orasul incepandcu o pli$bare pe Bulevardul :itosa, o zona coceta,dedicata $ai ales cu$paraturilor, dupa care va veti opricu siguranta pentru a savura o ca&ea , poate la bistroul

Iavana. ?uteti continua cu o vizita in gradinile ceinconCoara ?alatul de @ultura, un loc pre&erat derecreere pentru $aCoritatea locuitorilor. 'e ase$enea,?iata ?arla$entului este un loc i$presionant ca sibiserica 9leAander evs4i.9tractiile turistice sunt date de peisaCul $ontan silitoralul Marii egre, cunoscut pentru nisipurile &ine,speci&ice acestei tari. :arna este statiunea vedeta alitoralului Bulgariei.

Statiuni turistice Albena9lbena este una dintre cele $ai &ru$oase staţiuni de pecoasta Mării egre. 9lbena este locul unde $area se înt%lne"te cu nisipul. Staţiunea este o delectare pentrutoate v%rstele, cu &%"ii de nisip "i o $are cristalină.

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 20/30

9lbena o&eră &iecăruia c%te ceva.9lbena, cu plaCa ei de 2 4$, este situată la 1* de 4$ decapitala $ariti$ă a Bulgariei, ora"ul :arna. Staţiuneao&eră peste .3** locuri de cazare în 1 oteluri ( si

stele), a"ezate pe $alul $ării sau pe dealurile apropiatecu vederi i$presionante spre $are "i rezervaţianaţională Baltata. Iotelurile sunt dotate cu totcon&ortulD televiziune prin cablu, linii tele&onice,restaurante, baruri, internet, servicii $edicale, rent-a-car, săli pentru congrese, piscine, servicii sportive.5isi3urile de Aur Este cea $ai $are statiune turistica din nordul Mariiegre (peste 0** a). ;n perioada do$inatiei;$periului >to$an erau nu$ite W>uzoun4ou$V 8isipurile 6ungi. Este situata la 0 4$ nord-est de :arnasi la 00 4$ est de So&ia. Nona este recunoscuta datoritanisipurilor, care sunt cele $ai curate de pe litoralul Mariiegre.Este una dintre statiunile speci&ice litoralului bulgaresc,unde ploua putin, iar caderile abundente de zapada sunteAtre$ de rare. @o$binatia dintre nisipul &in si auriu,apa li$pede precu$ cristalul si vegetatia abundentaconstituie punctul de atractie pentru turistii din toata

Europa. ?laCa este lunga de 1,7 4$ si lata pe alocuripana la ** $. #e$peratura $edie pe ti$p de vara estede + - 1*@ iar te$peratura $edie a apei este de 7 80@. Iotelurile sunt in proportie de 375 nou construitesau renovate in ulti$ii 1 ani, de o calitate deosebita,o&erind servicii eAcelente turistilor de toatenationalitatile. Este o statiune pre&erata de catre diversecategorii de turisti, deoarece au nu$eroase posibilitatide distractie. 'in eAcursiile organizate pe litorarul

Bulgariei, &oarte apreciate sunt @roaziera ?iratilor sauvizita la essebar 8 un orasel antic &oarte bineconservat, de o &ru$usete rapitoare. ;nvestitiile $asivedin ulti$ii ani au sci$bat aceasta statiune inintregi$e, isipurile de 9ur devenind capitala turis$uluide pe litoralul Bulgariei. Iotelurile noi, de X si 7X,o&era cele $ai bune conditii pentru petrecerea unui

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 21/30

seCur de vis, a unei vacante de neuitat.Mostenirea culturala si istoricaEAista ** de obiective turistice nationale in Bulgaria,dintre care cele $ai i$portante trei se a&la in districtul

:idin.8idin'istrictul :idin este localizat in partea de nord-vest aBulgariei. Se invecineaza cu Ro$ania la 'unare si cuSerbia, Muntenegru si Montana. >rasul :idin se a&la pe$alul 'unarii, &iind port si o intersectie i$portanta decale &erata si dru$uri (pe aici trece cel $ai scurt dru$din Europa de :est catre Bulgaria). ;n :idin se poateaCunge cu trenul, pe apa si cu &err-boat-ul (din orasulro$anesc @ala&at).'istrictul :idin este &or$at din $unicipalitatiDBelogradci4, Bonitsa, Bregovo, :idin, !ra$ada,'i$ovo, Jula, Ma4res, ovo Selo, Ruzintsi si @uprene.

Belogradchi4 Este situat la 7 4$ sud-vest de :idin si la 7* $deasupra nivelului $arii. Fai$oasele roci de laBelogradci4 inconCoara orasul si ii con&era un anu$it&ar$ec. Este o asezare antica, cladita peste ruinele unui

castel ro$an si eAista inca din Evul Mediu. 6a sud deoras se a&la &ortareata Belogradci4. 9ici, in partea cea$ai inalta (citadela) au &ost descoperite constructiiro$ane si constructii din Evul Mediu. Fortareata dateazadin perioada 0*7-01+. Este alcatuita din trei parti(doua dintre ele nou construite). Supra&ata totala estede *. $p. 6a ** 4$ vest de !ornoto Jale(&ortareata de sus) se a&la asa nu$ita 6atin Jale.Rocile Belogradci4 acopera o supra&ata de 1* 4$

lungi$e si 1 4$ lati$e. 9cestea constituie cele $ai&ai$oase obiective turistice naturale din Bulgaria.MaCoritatea sea$ana cu oa$eni sau ani$ale, castele,ciuperci, obeliscuri sau barci. 9u o inalti$e de ** $.;$preuna cu &ortareata se a&la printre cele o suta de>biective #uristice ationale. @ea $ai vece cladire dinoras este $osceea Iadza Iusein (+7). 'e

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 22/30

ase$enea $ai suntD ?anovata Jasta (casa lui ?ano-0*) - in care se a&la un $uzeu istoric, biserica Sveti!eorgi (020). ;n apropierea Belogradci4-ului segasesc 1* de pesteri.

7estera Rabisha =Magura=  este situata la nord-vest deBelogradci4 si sud-vest de Rabisa. Este una dintrecele $ai $ari pesteri din tara. 9re o lungi$e de .+7* $si i$preuna cu ra$i&icatiile sale - peste .7** $.;ntrarea in pestera se a&la la 1+* $ deasupra nivelului$arii si are iesire la lacul Rabisa. ?estera este bogatain stalactite, stalag$ite, are $ulte oluri, unele dintreele &iind i$ense. 9u &ost descoperite ur$e de locuinte,diverse unelte de $unca si orna$ente. ;n pestera au&ost gasite picturi in guano. !aleria cu picturi are 1** $lungi$e pe aAa. Se a&la intre cele o suta de obiectiveturistice si i$preuna cu o supra&ata &orestiera de + aconstituie un obiectiv turistic. ;ntr-una dintrera$i&icatiile pesterei se produce vin si sa$panie.8idinCastelul =Baba 8ida= 9 &ost resedinta lui Sis$an (&ondatorul ulti$eidinastii de regi bulgari) si a &iilor sai, printre care tarul;van Sratsi$ir. @astelul are doua ziduri inconCuratoare,

o curte interioara si doua eAterioare. 9re o supra&ata de,7 acri. @onstructia de baza este in spiritul epocii celuide-al doilea regat bulgar (secolele =;; - =;:). ?e zidurilelui se gasesc unsprezece turnuri. @astelul esteinconCurat de un sant de aparare. Baba :idareprezinta un $onu$ent de cultura de i$portantanationala si este unul dintre cele o suta de obiectiveturistice bulgare. n $ic $uzeu de colectie estea$enaCat in interior, i$preuna cu alte atractii turistice.

Este &olosit uneori ca decor de &il$e, scena de teatru,concerte, etc.;n oras se poate intra prin cele noua porti (4apii).nele dintre acestea s-au conservat &oarte bine pana inzilele noastre, la nord-sudD Florentin, Enicar,?azar, Sta$bol - pe uscat si #op, Sarai si#elegra& - pe $alul raului. Jale, i$preuna cu portile

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 23/30

sale, reprezinta $onu$ente culturale de i$portantanationala.@ladirea ad$inistrativa Jona4 dateaza de la $iCloculsecolului al =:;; - lea. 9ici a &ost resedinta

$unicipalitatii :idin dupa 0+0. ;n prezent, aici segaseste o eApozitie a Muzeului de ;storie din :idin.'in perioada +31-0*+ au &ost pastrate Mosceea siBiblioteca ?azvantooglu (a$andoua sunt $onu$ente decultura).n alt $onu$ent de cultura de i$portanta locala estecladirea pentru cazar$e =rastata 4aarma= un edi&iciuin &or$a de cruce. ;n aceasta se a&la o eApozitieetnogra&ica regionala.;n :idin eAista nu$eroase $onu$ente de culturaconstruite dupa eliberarea de sub ocupatia ;$periului>to$an (perioada 7 $artie - 2 aprilie 0+0)DSinagoga (03)LBiserica S&antul :eli4o$aceni4 'i$itri (31)LResedinta 9riepiscopului :idinului (3) - dei$portanta nationalaL@ladirea #eatrului Municipal (03 - pri$ul edi&iciuconstruit dupa eliberare)L !aleria de 9rta i4ola?etrov (de i$portanta locala).

ula este orasul situat la 1 4$ nord-vest de :idin. 9icieAista ruine ale asezarilor tracice pre-ro$ane. ;n centrulorasului se a&la ra$asite ale zidurilor si turnurilorcastelului ro$an Jastra Martis (secolele ;;; - ;:).#ot aici se a&la si Biserica S&antul ?etru si ?avel(070).Ma4resD satul Ra4ovitsa, este situat la 4$ de :idinsi este in acest $unicipiu. Sub $untele @ernoglav, la

7 4$ nord-vest de Ra4ovitsa se a&la $anastireaRa4ovis4i. 9 &ost in&iintata in secolele =-=;, iar insecolul =;: a devenit centru de activitate literara alRegatului :idin.:ecea $anastire S&antul #roitsa este sub &or$a decruce, decazuta sub ocupatia ;$periului >to$an, a &ostrestaurata de pictorul din Sveta !ora, ?i$en So&iis4i

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 24/30

(secolul al =:;;-lea)L $anastirea a &ost invadata si arsade $ai $ulte ori in secolele =:;;;- =;=, supravietuinddoar vecea biserica $onaala. 6a inceputul secolului al=;=-lea a &ost construita o $ica intrare in biserica si in

anul 07 biserica a &ost consolidata si pictata. ?otrivitnotitelor donatorilor bisericii, Jrasto Naariev si#eodosii Jonstantinovic i$preuna cu studentii lor aupictat biserica. Manastirea este unul dintre centreleeducationale i$portante din regiune. 9 &ost i$plicata inpregatirea rascoalei din nord - vestul Bulgariei in anul07*. ;n $e$oria revolutionarilor $artiri a &ostconstruita biserica S&antul #roitsa si a &ost declarat$onu$ent de cultura.

Chu3reneSatul :arbovo se a&la in acest $unicipiu. ;n acest sat segaseste o singura bazilica nu$ita S&antul ;vanJrastitel a carei aritectura nu s-a conservat. ?ictura$urala este din secolele =:-=:;. 9ceasta esteconsiderata $onu$ent de arta nationala.

Rezervatia de crestere a ani$alelor salbatice =Midhur este localizata in nord-vestul Bulgariei pe o supra&ata de

3.7** a, acoperind o parte din Stara ?lanina si @a$pia'unarii. 9ceasta regiune are o altitudine variata (de la7 la 20 $), &or$and o vegetatie &orestiera di&erita.Speciile de copaci do$inante suntD &agul, steCarul, iar osupra&ata considerabila este acoperita de coni&ereD pin,brazi albi, $olizi. Fauna includeD caprioare, cerbi, porci$istreti, ciute, pisici salbatice si vulpi. ;n&or$atiilestatistice arata o continua crestere a ani$alelorsalbatice si o i$bunatatire a vanatului. Rezervatia de

crestere a ani$alelor salbatice dispune de ur$atoarelecabane de vanatoareD=Sta4evtsi=  - dispune de un aparta$ent si cinci ca$erecu doua paturi si baie, o sala de $ese, o ca$era deoaspeti si instalatie de incalzire centrala.Oazovo - dispune de doua ca$ere cu un singur pat sidoua ca$ere cu doua paturi.

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 25/30

=Raanovtsi=  - are o ca$era cu un pat si baie. ?ensiuneao&era servicii turistice aditionaleD potounting,ecoturis$, turis$ speologic, degustarea vinurilor decalitate Magura.

Statiunea din @uprene este situata la 0* 4$ decapitata So&ia, aici aCungandu-se prin $iCloace detransport rapide si convenabile.

'istante dintre orasele i$portanteDSo&ia 8 :arnaD 1++.2 4$So&ia 8 BourgasD 1.+7 4$So&ia 8 ?lovdivD 1.+ 4$So&ia 8 RousseD 7.110 4$

9$basade9$basada Ro$aniei in Bulgaria9dresaD Rue Sitnia4ovo, So&ia#ele&onD ** 173 3+1 1 FaAD ** 173 3+ 12 3

9$basada Bulgariei in Ro$ania9dresaD Bucuresti, Str. Rabat nr. 7#ele&onD *1*..7*

FaAD *1*.+2.7

STATISTICI AL< BULGARI<I 

?rincipalii indicatori de$ogra&ici in **2

indicatori** **7 **2

#otal rban Rural #otal rban Rural #otal rban R

sitatea populatiei pe patrat 23.3 . . 23.7 . . 23.1 .

sterea naturala 5 -7. -.2 -. -7. -. -.+ -7. -.a seAualitatii$en per *** $en) *2* *+7 *2 *2 *++ *0 *2 *+0

uctura rezidentilor -**.* +*.* 1*.* **.* +*. 3.0 **.* +*.2

a dependenteistei - 5 .3 1+.3 2.1 .7 1+.7 2.* .1 1+.7

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 26/30

a nasterii - Z 3.* 3.1 0.1 3. 3.2 0. 3.2 *.

a totala a &ertilitatii .3 .3 .2 .1 . .72 .10 .1

a $ortalitatii - Z . .3 3. .2 .* *.0 .+ .

bati 7.+ 1.1 . 2. 1.7 . 2. 1.2

ei .+ *.2 +.+ 1. *.+ 3. 1.1 .*talitatea nou-cutilor - Z .2 *. 7.1 *. 0.3 .2 3.+ 0.2

eApectanc at birtars) X+. +.0 +. XX+.2 +.3 +.2 XXX+.2 +1.*

bati 23. 23.7 2+.3 23.* 23.1 20. 23. 23.

ei +2. +2.7 +7.0 +2.1 +2.2 +7.+ +2.1 +2.7

a $ariaCului - Z .* .2 .2 .1 .3 1.* .1 .0

a divortului - Z .3 . . .3 . . .3 .

an age (ears)D

population .* 13.1 7.* . 13.7 7. . 13.+$oter atD

$a nastere .7 7. . .0 7.2 .7 7. 7.3

tere 7.0 2. .1 2. 2.0 . 2. +.*

ri$u $ariaC

bati 0.0 3. +.7 3. 3. 0.* 3.1 3.2

ei 7.7 7.3 . 7.0 2. .7 7.3 2.1

Nopti petrecute in hoteluri si alte asezari 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

 Nights spent by residents

27 countries) : : : : : : :

25 countries) : : : : : : :

15 countries) 587164 587074 601624 60882 660744 74511 76494 720144

!re! 46820 467128 474129 494718 5658 559698 580748 568697u$ 054 140 8 498 652 4045 4057 4091

!ri! 75 28 258 2921 2662 06 2856 2992

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 200

27 countries) 9487 9879 990 1004 1050 10685 1086 11075 10899

Hoteluri si asezari similare

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 27/30

25 countries) 9164 9567 9626 9718 10227 1064 10547 10744 1055

15 countries) 8616 8941 896 9015 9521 964 9817 9985 9770

!re! 676 7081 7091 7090 7501 7666 8429 8550 814

u$ 115 117 118 116 119 119 122 12 122

!ri! 118 107 100 112 101 121 117 1 144

Nopti petrecute in alte asezari

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 200 2004

 Nights spent by residents

27

tries): : : : : : : : : :

25

tries): : : : : : : : : 495690

15tries)

404484 986789720 9074 41857 407991 411095 426642741449612

!re! 289188 280729 277152 28414 29271 180 2272 28042 5088 70422

u$ 11079 11148 1094 9687 9460 9644 926 9099 9028 8860

!ri! 814 646 487 516 455 48 9 29 21 44

Sosiri in alte asezari

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 200 2004 2005 2006

%rri&!#s o' residents

15tries)

: : : 7280 8055 78460 :801 : : : :

!re! : : : 5246 5520 5806 :61695 : : : :

u$ 209 212298 2160 2185 2218 2262 2241 2262240 2208 :

!ri! 25 291 205 222 189 157 152 127 144 149 17

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 28/30

1995199

6

199

7

199

81999 2000 2001 2002 200 2004 20052006

27 countries) : : : : : : :12819152617

91721 :

25 countries) : : : : : : :1274149165

2165 :

15 countries) : : : : : 1161114921168912951267

812692 :

!re! : : : : : 1010410521028510901105

10671 :

iu$ 524 529 528 52 518 514 508 505 501 21 295 :

!ri! 22 19 22 21 17 15 16 10 15 19 20

Sosiri in hotel si alte locatii

1995199

6

199

71998 1999 2000 2001 2002 200 20042005

200

6

%rri&!#s o' residents

15trie : : : 25289

277570

09419

:0912

8: : : :

187516

: : 205512 224659

24244

: 2979

: : : :

iu$ 1480154

164

71740 1862 2048 209 210 2119 2208264 :

!ri! 17815

2

127

21409 1267 125 1207 155 141 1501721

icatori:

juru mediu= (nr innoptari sau nr zile turist!turisti sositi sau cazati="###!1$%1=1.$& zile!turi

radul de ocupare='(nr innoptari sau nr zile turist!nr locuri cazare nr zile de

ctionare*1##=("###!+%,%,+1##=#.&$-

&.1=locuri de cazare

ensitatea turistica=turisti sositi!populatie=1$%1!$,$&###=%.1 turist!locuitor

ensitatea turistica pe supra)ata=turisti sositi!supra)ata=1$%1!11#,,".+=#.#1turist!/m%

uri de cazare =%1

"#

Nr de paturi in alte locatii 

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 29/30

Biliogra)ie

1.222.google.com

%. ttpDen.zonebulgaria.co$

1.ttpDYYY.guide-bulgaria.co$

7/27/2019 Bulgaria proiect facultate universitate liceu turism

http://slidepdf.com/reader/full/bulgaria-proiect-facultate-universitate-liceu-turism 30/30

.ttpDro.Yi4ipedia.orgYi4iBulgaria

7.ttpDYYY.artionline.rotaribulgaria.t$l

2.ttpDarta.in&oturis$.roEuropaBulgariaBulgaria.pp[countrKBu

+.ttpDYYY.balcic.net

0.ttpDYYY.ccidC.roprogra$eturis$districtul\vidin.pp]1

3.ttpDYYY.vacanteinbulgaria.rodespre\nisipuriledeaur.t$l

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 200 2004 200

(27 countries) 198742 200074 19858 19895 211162 205987 206069 205791 20441 2058 195

(25 countries) 195922 197189 195660 195905 207984 202806 202709 202271 20059 201021 19049

(15 countries) 189980 18918 186851 186484 198492 192867 19227 191412 189405 18957 17878

o !re! 1612 12852 1074 128648 16662 16425 145075 144541 1404 1425991452

iu$ 208 2062 2000 1998 2015 1998 204 2010 1957 1922 189

g!ri! 526 52 477 51 518 648 679 755 849 1016 12

asezari colecti4e 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 200 2004 2005 200

(27 countries) : : : : : : : 186652 192880 201 208012

(25 countries) : : : : : : : 185920 192090 202442 207069

(15 countries) 2090 : : : : 161760 175645 17266 17926 190915 195791o !re! 19190 : : : : 129611 141916 1487 19047 14108 159217

iu$ 1667 1714 1689 1655 1646 165 1656 168 1601 1616 1550

g!ri! 280 24 240 21 192 188 160 159 210 290 25