Sisteme de Turism - Proiect

52
Universitatea Romano – Americană Facultatea de Informatică Managerială Facultatea de Economie a Turismului Intern și Internațional Stațiunea balneoclimaterică Băile Pucioasa Coordonator: Asist. Dr. Camelia Gheorghe Studenți: Cateliu Gabriel – Anul 3, grupa 523

Transcript of Sisteme de Turism - Proiect

Page 1: Sisteme de Turism - Proiect

Universitatea Romano – Americană

Facultatea de Informatică Managerială

Facultatea de Economie a Turismului Intern și Internațional

Stațiunea balneoclimaterică Băile Pucioasa

Coordonator:

Asist. Dr. Camelia Gheorghe

Studenți: Cateliu Gabriel – Anul 3, grupa 523

Rotaru Nicoleta Alexandra – Anul III , Grupa 616

București, 2012

Page 2: Sisteme de Turism - Proiect

Cuprins

INTRODUCERE...........................................................................................................................................4

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE PRINVIND STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA.............5

1.1. Poziție geografică și accesibilitate..........................................................................................................5

1.2. Infrastructură...........................................................................................................................................6

1.2.1. Rețeaua de drumuri și căi ferate.......................................................................................................6

1.2.2. Rețeaua de alimentare cu apă potabilă.............................................................................................7

1.2.3. Rețeaua de canalizare.......................................................................................................................8

1.3. Cadrul natural..........................................................................................................................................8

1.3.1. Relieful.............................................................................................................................................8

1.3.2. Hidrografia.......................................................................................................................................9

1.3.3. Aspecte climatice.............................................................................................................................9

1.3.4. Vegetația și fauna...........................................................................................................................10

1.4. Cadrul socio-economic.........................................................................................................................10

1.4.1. Populația........................................................................................................................................10

1.4.2. Economia.......................................................................................................................................12

1.5. Probleme de mediu și factori naturali de risc........................................................................................13

CAPITOLUL 2. ANALIZA POTENȚIALULUI BALNEOTURISTIC ÎN STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA..................................................................................................................................................16

2.1. Apele Minerale......................................................................................................................................16

2.1.1. Zăcământul hidrotermal.................................................................................................................16

2.1.2. Modalități de exploatare și valorificare a resurselor existente.......................................................17

2.1.3. Indicații terapeutice........................................................................................................................18

2.2. Bioclimatul zonei..................................................................................................................................19

2.3. Alte resurse turistice.............................................................................................................................20

2.3.1. În localitate.....................................................................................................................................20

2.3.2. În aria limitrofă..............................................................................................................................20

CAPITOLUL 3. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA.............................................................................................................22

3.1. Formele de turism practicate.................................................................................................................22

3.2. Structurile turistice................................................................................................................................22

3.2.1. Structuri turistice de primire..........................................................................................................22

3.2.2. Structuri turistice de alimentație pentru turism..............................................................................23

2

Page 3: Sisteme de Turism - Proiect

3.2.3. Structuri turistice de tratament.......................................................................................................24

3.2.4. Structuri turistice de agrement.......................................................................................................25

3.3. Circulația turistică.................................................................................................................................25

3.3.1. Număr sosiri și număr înnoptări....................................................................................................25

3.3.3. Durata medie a sejurului................................................................................................................29

3.3.4. Densitatea circulației turistice........................................................................................................29

CAPITOLUL 4. PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA TURISMULUI ÎN STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA.............................................................................................................30

4.1. Strategia de dezvoltare a turismului......................................................................................................30

4.1.1. În domeniul infrastructurii generale...............................................................................................30

4.1.2. În domeniul infrastructurii specifice..............................................................................................31

4.2. Propuneri...............................................................................................................................................33

CONCLUZII................................................................................................................................................36

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................37

ANEXE........................................................................................................................................................38

INTRODUCERE

3

Page 4: Sisteme de Turism - Proiect

Prezenta lucrare își propune să evidențieze faptul că în România există, pe lângă

stațiunile balneoclimaterice consacrate și alte stațiuni, precum orașul Pucioasa, care pot fi

valorificate și introduse în circuitul turistic al țării.

Luând în vedere turismul, cel mai dinamic sector de activitate pe plan mondial și

important generator de locuri de muncă din acest secol, este necesară implementarea și în

România a stațiunilor în circuitul turistic național, dar mai ales internațional.

Analiza tuturor factorilor naturali de mediu dar și cei antropici vor duce la concluzia că

potențialul turistic există, resursele există și este necesară o valorificare a acestora, în mod util și

benefic economiei, dar luând în vedere și premisele dezvoltării durabile.

4

Page 5: Sisteme de Turism - Proiect

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE PRINVIND STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA

1.1. Poziție geografică și accesibilitate

Orașul Pucioasa se încadrează între 250

longitudine estică și 450 latitudine nordică și este

amplasat pe cursul mijlociu al răului Ialomița, în

partea de nord a județului Dâmbovița, la 42 de

km de limita nordică a județului și la 81 de km

de limita sudică a acestuia.

Din puct de vedere geomorfologic,

orașul este situat în regiunea dealurilor

subcarpatice, subunitatea Subcarpaților cuprinși

între râul Prahova și râul Dâmbovița,

supranumită și Subcarpații Ialomiței, la circa

400 m deasupra nivelului mării.

Orașul Pucioasa este alcătuit din orașul

orașul propriu-zis și cartierele limitrofe ale

acestuia: Bela, Diaconești, Glodeni Vale,

Miculești, Maluri, Pucioasa-Sat și se

învecinează cu Moțăieni, Brănești, Vulcana Băi,

Vulcana Pandele, Glodeni Deal și Vârfuri.

Din punct de vedere al amplasamentului său în România, orașul Pucioasa se află la o echidistanță

de circa 100 de km de trei mari orașe ale țării și anume: București, Brașov și Pitești.

Orașul prezintă căi de acces atât rutiere cât și feroviare, dintre care cele rutiere sunt reprezentate

de drumul național 71 Târgoviște – Sinaia, iar cele feroviare de calea ferată, linia București – Titu –

Târgoviște – Pucioasa.

5

Figura 1: Harta Localizării Orașului Pucioasa

Page 6: Sisteme de Turism - Proiect

1.2. Infrastructură

1.2.1. Rețeaua de drumuri și căi ferate

Orașul Pucioasa dispune de trei categorii de drumuri și anume:

Drumul național DN 71, care asigură legătura între două sisteme de localități cu potențial

turistic: Valea Ialomiței și Valea Prahovei, respectiv Târgoviște – Sinaia.

Drumuri județene:

DJ 712: Târgoviște (DN71) – Șotânga – Brănești – Pucioasa (DN71)

DJ 712B: Pucioasa (DN71) – Vulcana Băi – Vulcana Pandele – Lăculețe

DJ 710: Pucioasa (DN71) – Bezdead – limita județului Prahova

DJ 710B: Pucioasa (Miculești DJ 710)– Valea Lungă – Moreni – I.L. Caragiale

(DN72)

Drumuri comunale

DC 3: Pucioasa (Bela) – Fieni

DC 136A: Brănești – Pucioasa Sat

DC 8: Zărăfoaia – Glodeni – Malurile

La acestea se adaugă străzile de pe teritoriul orașului, care completeză trama stradală.

Orașul Pucioasa dispune de asemenea de infrastructură feroviară, acesta fiind străbătut de calea

ferată Târgoviște – Pietroșita, dispunând de o stație CF și o haltă, în zona Filatură.

6

Page 7: Sisteme de Turism - Proiect

1.2.2. Rețeaua de alimentare cu apă potabilă

Există două surse de

alimentare cu apă a orașului

Pucioasa și anume: Valea Caselor

Fieni și lacul de acumulare

Pucioasa. Singurul cartier ce nu a

fost racordat la rețea până în

prezent este Cartierul Malurile,

racordarea acestuia implicând

costuri foarte mari.

Rețelele de distribuție

datează încă din anii 1960 și

lungimea totală a întregului sistem

de rețele de distribuție a apei

potabile însumează 38,7 km.

Orașul Pucioasa deține și alte

surse și rețele private de apă,

aflate în proprietatea unor agenți

economici.

7

Figura 2: Harta Localității Pucioasa

Page 8: Sisteme de Turism - Proiect

1.2.3. Rețeaua de canalizare

Rețelele de canalizare, ca și rețelele de distribuție se află sub proprietatea Consiliului

Local și sub administrarea S.C. EGOT S.A.

Există un singur sistem centralizat de canalizare, situat numai în zona urbană a orașului,

care se compune din canalizarea menajeră și canalizarea pluvială, având o lungime totală de 17,5

km.

Orașul Pucioasa are în dotare o stație de epurare a apei care se află într-o stare degradată

și care nu iși mai îndeplinește rolul pentru care a fost proiectată.

1.3. Cadrul natural

1.3.1. Relieful

Din punct de vedere geomorfologic, orașul Pucioasa se încadrează în zona dealurilor

subcarpatice, acesta fiind situat pe trei terase, începând cu nivelul râului Ialomița și urcând la

baza dealului Patrana, într-o zonă depresionară, înconjurat de o serie de dealuri, cele mai înalte

culmi atingând 664,7 m în Măgura Bela, respectiv 615 m în Dealul Glodeni.

Prima terasă (Lunca Ialomiței) este exploatată pe 3 direcții diferite și anume: exploatarea

pietrei, a apei și a cultivării pământului, în timp ce ultima, situată la cea mai mare înălțime față

de cursul apei a fost multă vreme zonă de arboret, pomi fructiferi și fâneață, până în momentul în

care așezările umane s-au extins, aceasta populându-se masiv cu locuințe.

Nota dominantă a reliefului este dată de fenomene de alunecare și eroziune torențială care

tind să scoată tot mai multe suprafețe apreciabile de teren din circuitul agricol.

8

Page 9: Sisteme de Turism - Proiect

1.3.2. Hidrografia

Râul Ialomița reprezintă principala rețea hidrografică a zonei, acesta încorporând toate

pâraiele și viiturile zonei Pucioasa.

Bizdidelul, reprezintă un al doilea curs de apă de însemnătate pentru zona de studiu,

acesta izvorăște din dealuri subcarpaților din aproprierea așezărilor Talea și Muscelul, adunând

în cursul lui toate pâraiele acestei zone, traversând așezarea Bezdead și Măgura, intrând în

Pucioasa prin cartierele Diaconești și Miculești, ca apoi să se verse în Ialomița.

Barajul Pucioasa, construit în 1975, reprezintă principala sursă de alimentare cu apă a orașului,

dar în același timp servește la apărarea împotriva inundațiilor ce pot fi cauzate de cursul

Ialomiței.

Văile cu caracter torențial, nepermanente, care se alimentează cu apă din precipitații

alcătuiesc rețeaua hidrografică secundară.

1.3.3. Aspecte climatice

Stațiunea balneară Pucioasa este caracterizată de un climat continental, cu veri răcoroase

și ierni blânde. Temperatura medie anuală este de circa 90 C, cu o medie a lunii iulie de 190C și a

lunii ianuarie de -30C.

În ceea ce privește umiditatea relativă a aerului se înregistrează o medie anuală de 76%,

cu un maxim de 85% în intervalul decembrie – ianuarie și un minim de 65% în august.

Orașul Pucioasa aparține topoclimatului din dealuri și depresiuni, specific Subcarpaților de

Curbură și Getici.

Alternanța de depresiuni și dealuri tranversate de văi și înălțimile acestora (300 – 1000m)

influențează temperaturile care scad cu 2 – 30C în înălțime și precipitațiile care cresc de la 550 la

750 de mm/an.

9

Page 10: Sisteme de Turism - Proiect

1.3.4. Vegetația și fauna

Dispersia vegetației și faunei în spațiu s-a etajat în funcție de nevoia de căldură și

umiditate, în funcție de succesiunea treptelor de relief.

Astfel că se pot distinge trei etaje diferite de vegetație și anume:

Etajul fagului – aparține Subcarpaților de Curbură și Getici, dar apare și pe dealurile

înalte ale celorlalți Subcarpați.

Etajul Stejarului – urcă din câmpie până la înălțimi de 500 m. Acest etaj a fost înlocuit de

culturi, ocupând doar o mică fâșie la contactul cu câmpia, sau la contactul dealurilor cu

depresiuni. Speciile specifice acestui etaj sunt: spre sud, cerul și garnița (specii

termofile), stejarul pedunculat, iar spre munte, se asociază carpenul, gorunul, ulmul și

teiul.

Specifică zonei de studiu este pădurea de amestec, compusă din fag și stejar, aceasta fiind

întâlnită la altitudini situate între 400 si 600 m.

Atât vegetația cât și fauna au suferit de-a lungul timpului modificări, datorate intervenției

omului, astfel că se pot întâlni disparități zonale, însă în linii mari, specifică zonei de studiu este

fauna pădurilor de foioase, iar ca specii se diferențiază mistrețul, viezurele, lupul, vulpea etc.

1.4. Cadrul socio-economic

1.4.1. Populația

Populația stabilă a orașului Pucioasa este reprezentată de numărul de 15590 de locuitori,

cu o variație de aproximativ 700 de persoane flotante și un număr de circa 600 de persoane care

fac naveta la societățile comerciale de pe raza orașului. În ceea ce privește orașul ca stațiune

balneoclimaterică, aceasta este vizitată de circa 400 de persoane pe sezon, dinspre toate județele

țării.

10

Page 11: Sisteme de Turism - Proiect

Sub aspectul compoziției sociale în anul 2010, populația orașului se prezintă astfel:

Din punct de vedere al naționalității, din numărul total de locuitori, 97% sunt români, iar

3% sunt rromi sau fac parte din alte naționalități, iar din punct de vedere confesional, 96% sunt

de religie creștină-ortodoxă, 1% de religie catolică, 1 % frecventează Biserica Adventistă, restul

de 2% fiind de altă religie, inclusiv adepți ai Bisericii Noul Ierusalim.

Orașul Pucioasa are o istorie bogată în ceea ce privește desfășurarea intensă a

evenimentelor social economice, politice sau religioase, printre cele mai importante serbări

enumerându-se: Festivalul Creștinității Românești, Festivalul Internațional de Folclor, Zilele

Orașului Pucioasa, Balul Mărțișorului, Serbările Băilor Pucioasa, Paștele și Crăciunul ortodox și

catolic. Printre manifestările tradiționale periodice se menționează Festivalul Meșteșugarilor și

Memorialul “Henry Coandă”.

11

20.00%

20.00%

40.00%

14.00%

6.00%

muncitoriagricultorișomeripensionarialte ocupații

Figura 3: Structura orașului Pucioasa sub aspectul compoziției sociale în anul 2010

Page 12: Sisteme de Turism - Proiect

1.4.2. Economia

Prima atestare documentară a

localității Băile Pucioasa datează din 20

septembrie 1649, apărând ca “Piatra

Pucioasa”, localitatea formându-se însă

propriu-zis în jurul anului 1760, prin

contopirea așezărilor Șerbănești cu

Podurile de Jos și Podurile de Sus și cu

satul Zărăfoaia. După anul 1828 s-a

conturat ca stațiune balneoclimaterică,

luând denumirea de Pucioasa. Dinamica

orașului în perioada 1910 – 2010 este

graduală, observându-se în ultima parte a

stadiului de evoluție al orașului apariția

unor areale locuite extinse.

Izvoarele de apă sulfuroase au

început a fi exploatate începând cu

secolul al XIX – lea, astfel că prin H.G.

nr. 510/1999, localitatea a primit statutul

de stațiune turistică de interes național,

statut ce îi va determina ca ramură

economică principală – turismul balnear.

Stațiunea si-a dezvoltat profilul în domeniul curei externe în afecțiuni reumatismale, inflamatorii,

degenerative, abarticulare, sechele postraumatice ale mâinilor și picioarelor etc. datorită

factorilor de cură unici întâlniți în concentrația apelor sulfuroase. Alte recomandări ale băilor din

stațiunea Pucioasa sunt recomandate și în ceea ce privește: afecțiuni neurologice periferice,

afecțiuni ale sistemului nervos central, afecțiuni ginecologice, afecțiuni ale aparatului respirator

și afecțiuni ORL.

12

Figura 4: Harta Dinamicii Orașului Pucioasa

Page 13: Sisteme de Turism - Proiect

O altă ramură a economiei orașului Pucioasa foarte bine evidențiată este ramura textilă,

prelucrătoare, dar și agricultura, reprezentată în primul rând de plantațiile de pomi fructiferi:

pruni și meri, în cea mai mare parte, dar și peri, cireși, nuci, vișini, caiși, piersici, duzi și alte

specii. Creșterea animalelor ocupă un loc important în agricultura orașului, în special în ceea ce

privește bovinele, ovinele, caprinele și porcinele.

1.5. Probleme de mediu și factori naturali de risc

Vulnerabilitatea unei zone este în deplină legătură cu dezvoltarea societății și

întreprinderea de activități economice, dar în același timp aceasta este determinată de factorii de

risc la care este supusă societatea umană, factori de risc naturali, tehnologici sau biologici, cu o

mare importanță a celor dintâi. Astfel se pot enumera ca factori naturali de risc: alunecările de

teren, cutremure, fenomenele meteo periculoase, incendii majore de pădure și inundații. Dintre

factorii naturali de risc am luat în considerare în ceea ce privește impactul acestora asupra

orașului Pucioasa, acei factori care prezintă un risc ridicat, sau mare, ce pot provoca pierderi de

vieți omenești, pagube materiale și perturbarea mediilor economic și social.

Factorii naturali de risc cu cel mai mare impact asupra orașului Pucioasa sunt: inundațiile,

alunecările de teren și cutremurele.

Ținând cont de condițiile climatice caracteristice zonei de studiu, în ceea ce privește

cantitățile de precipitații din zonă, cu o medie de 950 de mm/an, la care se adaugă un grad redus

de împădurire a bazinului Ialomiței în aval, în depresiunea Pucioasa, se poate aprecia faptul că,

în condițiile excepționale ale unor fenomene climatice extreme, cu o durată de timp medie spre

mare, pot apărea unde de viitură de aproximativ 3 – 4 m. Un factor decisiv este existența

barajului amenajat pentru crearea lacului de acumulare Pucioasa, care în cazul unor fenomene

extreme, poate ceda presiunii apelor Ialomiței, provocând astfel pierderi umane și pagube

materiale devastatoare.

Pornind de la principiul expresiei matematice: Risc = Vulnerabiliate x Hazard, s-a

considerat a fi necesară crearea unor strate care să evidențieze hazardul hidrologic și

vulnerabilitatea la inundații, informațiile rezultate folosind ulterior la crearea de hărți speciale

privind zonele expuse riscului la inundații.

13

Page 14: Sisteme de Turism - Proiect

Vulnerabilitatea pune în evidență gradul de expunere al omului și bunurile sale în fața

diferitelor hazarde, indicând astfel nivelul pagubelor pe care poate să le producă un anumit

fenomen. Studiul și

evaluarea riscurilor se

dovedește a fi un proiect

complex și dificil având în

vedere faptul că natura este

un sistem aleator, haotic, în

care fenomenele nu pot fi

determinate în funcție de

cunoașterea stărilor

anterioare ale sistemului.

În ceea ce privește

studiul vulnerabilității în

localitatea Băile Pucioasa,

putem spune că am

determinat câteva variabile

ale sistemului haotic global

care pune în mișcare

fenomenele naturale,

evidențiind zonele sensibile

din cadrul localității care pot

înregistra cel mai mare

număr de pierderi umane

sau pagube materiale în

cazul unor fenomene climatice și de natură hidrologică extreme. Un control total al riscului pe

tema abordată este imposibil, singura soluție fiind o eficientizare la nivel local, prin abordări

pragmatice, de tipul reamenajării barajului și implementarea de proceduri în caz de situații de

urgență, monitorizare pericolelor și riscurilor, instruirea populației prin mijloace specifice

(avertizări mass – media, atenționarea comitetelor locale și județene).

14

Figura 5: Harta Vulnerabilității la inundații în orașul Pucioasa

Page 15: Sisteme de Turism - Proiect

Alunecările de teren sunt

procese geodinamice, de deplasare

lentă sau rapidă a unei părți din versant

și care au loc în tendința restabilirii

echilibrului natural al versantului.

Totalitatea fenomenelor ce au loc

inaintea translării pragului de alunecare

și care reprezintă fenomenele cauzale

ale sistemului se împart în:

Factori potențiali: caracteristici

ale substratului geologic, panta

versantului, stadiul evoluției

versantului, umiditatea.

Factori determinanți: cei mai

activi sunt cei legați de acțiunea

apei sub diverse forme.

Precipitațiile atmosferice, cu un

caracter torențial după

uscăciune, eroziunea apelor

curgătoare exercitată asupra

bazei versantului, cutremurele.

Conform Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001, orașul Pucioasa este încadrat la un grad

de risc ridicat din punct de vedere al alunecărilor de teren.

“Impactul alunecărilor de teren asupra societății trebuie analizat atât prin urmări directe,

ce vizează în general declanșarea și evoluția, cât și prin urmările indirecte, legate de formele de

relief create, forme a căror utilizare în agricultură este diminuată datorită degradării terenurilor,

riscul manifestându-se în timp îndelungat.”1

Ca urmare a exploatării gipsului pe versantul dealului Spătărelul, în primăvara anului

1940, s-au produs masive alunecări de teren, ce s-au intensificat în anii ploioși 1970 și 1975,

datorită extinderii carierei de gips în valea izvoarelor cu pucioasă.

1 Florina Grecu, Hazarde și riscuri naturale (2009), Editura Universitară, București, pag 116-119.

15

Figura 6: Harta pantelor în arealul orașului Pucioasa

Page 16: Sisteme de Turism - Proiect

CAPITOLUL 2. ANALIZA POTENȚIALULUI BALNEOTURISTIC ÎN STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA

2.1. Apele Minerale

Una dintre cele mai vechi forme de turism este turismul balnear, fiind generat de

resursele turistice potențiale ale apelor minerale. Importanța lor este dată de eficiența în

prevenirea și tratamentul prin cură internă și externă a diferitelor afecțiuni, dar mai ales varietății

lor hidrochimice și a unui număr impresionant de izvoare cu debite exploatabile.

2.1.1. Zăcământul hidrotermal

Cunoscut de popoarele antice

sub denumirea de “pucioasă”,

sulful a fost clasificat ca

element chimic în anul 1777,

de către chimistul francez

Antoine Laurent de Lavoisier.

Este utilizat predominant

industrial la producerea

acidului sulfuric H2SO4, ca

apoi sa fie folosit într-o

multitudine de domenii

precum fabricarea

fertilizatorilor, detergenților,

pigmenților, vopselelor,

pigmenților, procese de

rafinare a petrolului,

insecticide, medicamente etc.

16

Tabel nr. 1: Parametrii cei mai importanți ai apelor minerale de pucioasă. Sursa: http://www.primpuc.ro/statiune.html

Page 17: Sisteme de Turism - Proiect

Zăcământul hidrotermal al Pucioasei constă în prezența apelor sulfuroase, care sunt legate

de prezența formațiunilor cu gips, sulfuri, CaSO4 (sulfat de Calciu), sulf, pirită,marne.

Zăcămintele de gips se găsesc mai ales în Subcarpați.

În același timp în zăcământul hidrotermal al orașului Pucioasa se întâlnesc ape minerale

sulfatate care sunt legate de aceleași tipuri de roci ca și în cazul celor sulfuroase, cu deosebirea

apariției radicalului SO4. Acestea în comparație cu apele sulfuroase sunt foarte rare, rezultând

într-o utilizare deficitară.

2.1.2. Modalități de exploatare și valorificare a resurselor existente

În județul Dâmbovița, orașul Pucioasa reprezintă singura ofertă de turism balnear, fiind și

singura stațiune turistică atestată oficial.

Structurile specifice pentru servicii balneare (cazare și tratament) se realizează în prezent în două

baze de tratament: Policlinica balneară Pucioasa care aparține de S.C. “TURISM” PUCIOASA

S.A. și complexul CERES aparținând de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

În cele două baze de tratament există următoarele dotări:

1. Baza de tratament a hotelului CERES

2 bazine băi sulfuroase de 30 mc

7 căzi de băi calde

Cabinete de electrofizioterapie

O sală de cultură fizică medicală

O sală de împachetări cu parafină

2. Baza de tratament a S.C. TURISM S.A.

2 bazine băi sulfuroase de 30 mc

2 bazine băi sulfuroase de 15 mc

6 căzi de băi cu plante

17

Page 18: Sisteme de Turism - Proiect

O secție de hidroterapie pentru dușuri, subacval, masaj

10 cabinete de electrofizioterapie

2 săli de cultură fizică medicală

2 cabinete de împachetări cu parafină

1 laborator

2.1.3. Indicații terapeutice

În funcție de scopul profilactic, curativ sau recuperator se organizează diferitele tipuri de

cură ai stațiunii Pucioasa, astfel că în mecanismul apelor sulfuroase intervin o serie de factori

fizici dintre care amintim:

Căldura băii ajută la activarea circulației la nivelul țesuturilor bolnave și ajută la resorbția

lor și excitarea pielii care produce anticorpii necesari pentru combaterea stării infecțioase

în cazul anumitor tipuri de reumatisme.

Sulful introdus în organism sporește metabolismul bazal cu 40%, determinând

vasodilatația la nivelul rețelei cutanate centrale, antrenând scăderea valorilor tensionale,

mărind astfel numărul globulelor roșii și a cantității de hemoglobină.

Sulful resorbit intervine în metabolismul general al organismului, fapt care explică

scăderea glicemiei la diabetici, refacerea rezervelor de acid condroitic sulfuric la nivelul

cartilagelor articulare ale reumaticilor.

Astfel că, în stațiunea Pucioasa se pot trata următoarele afecțiuni:

Afecțiuni ale aparatului locomotor (reumatismale, inflamatorii, degenerative,

abarticulare, sechele post-traumatice ale mâinilor și picioarelor etc.).

Afecțiuni neurologice periferice – aceste afecțiuni reprezintă o largă categorie de

neuropatii a căror frecvență este sporită datorită, în parte, creșterii numărului de

traumatisme din cauze rutiere. Astfel, se pune accentul pe kinetoterapie, în bazine

corespunzătoare și săli de gimnastică, masaj, electroterapie, termoterapie etc.

Afecțiuni ale sistemului nervos-central – scopul terapeutic și recuperator ale apelor

sulfuroase în special în cazul paraparezelor sechelate tardive, pentru tratamentul

18

Page 19: Sisteme de Turism - Proiect

complicațiilor osteoarticulare, circulatorii și trofice, precum și la bolnavii cu mers

protezat.

Afecțiuni ginecologice – apele sulfuroase de la Pucioasa se recomandă în scop

profilactic, pentru tulburări funcționale genitale pe fond hiporeactiv, determinate de :

insuficiențe ovariene cu sau fără tulburări endocrine, tulburări locale de recepție

hormonală, amenoree, dismenoree, anexite etc.

Afecțiuni ale aparatului respirator – climatul și microclimatul stațiunii reprezintă un

important mijloc de profilaxie și terapie. Scoaterea bolnavului care suferă de afecțiuni

bronhopulmonare din mediul poluat și acomodarea sa într-un mediu lipsit de agenți

iritanți. Gama de tratament terapeutic cuprinde climatoterapie, aerosoli cu apă

minerală și kinetoterapie (cură de teren, gimnastică respiratorie), proceduri de

hidrotermo și electroterapie.

Afecțiuni ORL.

2.2. Bioclimatul zonei

Climatul de podiș și dealuri la altitudini între 200-300 m și 700-800 m(Subcarpații

Ialomiței) se suprapune cu un bioclimat de cruțare, caracterizat printr-un confort termic maxim și

stres cutanat, pulmonar și cardiovascular minim.

Bioclimatul de cruțare, cu acțiune puțin solicitantă asupra sistemului nervos central și

vegetativ, precum și a glandelor cu secreție internă este unul dintre factorii terapeutici cei mai

importanți în ceea ce privește o stațiune balneoclimaterică.

Printre elementele caracteristice ale acestui tip de bioclimat se numără: precipitații în

cantități medii, presiune atmosferică moderată, valori moderate ale temperaturii aerului, valori

medii ale umidității relative și calmul atmosferic.

19

Page 20: Sisteme de Turism - Proiect

2.3. Alte resurse turistice

2.3.1. În localitate

Resursele turistice ale orașului Pucioasa se pot diferenția în funcție de motivațiile

turistice ale vizitatorilor, astfel acestea încadrându-se în obiective turistice de ordin istoric,

religios, cultural, arhitectural, etnografic, folcloric, peisagistic s.a.

Printre obiectivele orașului Pucioasa se numără:

Muzeul de Etnografie al orașului, adăpostit în ceea ce a fost acum două veacuri casa

Dobreștilor, acesta reprezentând o comoară a satului românesc de odinioară.

Parcul Nicolae Grigorescu sau Parcul Independenței este amplasat în limita de nord a

orașului, în zona istorică și datează încă din secolul XIX.

Cetatea Sfântă Noul Ierusalim, construită de artiștii plastici Marian și Victoria Zidaru

într-o manieră originală din punct de vedere arhitectural, reprezintă astăzi un așezământ

în care au acces doar persoane care respectă o listă cu canoane foarte stricte.

Lacul de acumulare Pucioasa – construit în anul 1974, reprezintă principala sursă de

alimentare cu apă a orașului.

Păstrăvăria Pucioasa, amplasată pe șoseaua care leaga Târgoviște de Sinaia (DN71),

funcționează ca subunitate a ocolului silvic Dâmbovița, după ce a fost pus în funcțiune în

anul 1981.

2.3.2. În aria limitrofă

În proximitatea orașului – stațiune Pucioasa se află orașul Târgoviște, fosta capitală a

țării, care deține o serie de monumente istorice, sau obiective culturale, printre care se enumeră:

Complexul monumental – muzeal “Curtea Domnească” reprezintă locul de rezidență a

celor care au condus Țara Românească între secolele XIV și XVII, centrul de concepere a

luptei pentru independență si principal focar al culturii și civilizației.

20

Page 21: Sisteme de Turism - Proiect

Muzeul scriitorilor dâmbovițeni, inaugurat la 30 decembrie 1968, reprezintă un lăcaș de

cultură, adăpostit în casa scriitorului Ion Alexandru Brătescu-Voinești, care introduce în

atmosfera Evului Mediu, moment în care Târgoviștea reprezenta primul centru cultural al

țării.

Muzeul tiparului și al cărții românești reprezintă una dintre primele instituții de cultură de

acest profil din țară, inaugurat la data de 11 mai 1967, cu reprezentări ale activității

tipografice atât târgovișteană cât și a celorlalte centre apărute ulterior în Moldova și

Transilvania și culminează cu editarea primelor ziare cu apariție regulată din secolul

XIX, când evoluția vechii cărți românești a luat sfârșit.

În comuna Aninoasa, satul Viforâța este situată Mânăstirea Dealu, la aproximativ 6 km

de nordul orașului Târgoviște.

21

Page 22: Sisteme de Turism - Proiect

CAPITOLUL 3. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI

TURISTIC ÎN STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA

3.1. Formele de turism practicate

Principala formă de turism practicată în orașul – stațiune Pucioasa, este turismul balnear,

de tratament, așa cum spun și gazdele orașului "Trebuie să punem pacienții repede pe picioare,

să vadă apoi frumusețile din jur”.

De asemenea orașul Pucioasa este gazda unei suite de manifestări culturale precum:

Serbările Băilor Pucioasa, Târgul Artelor Meşteşugăreşti, Festivalul "Steluţele Pucioasei",

Festivalul "Primăvara albastră", Festivalul şanselor tale ș.a. și de asemenea reprezintă locul

perfect din care se pot organiza excursii și drumeții.

Există de asemenea conturarea turismului religios, datorită unui flux important de turiști

care pe lângă bazele de tratament, aleg să realizeze un mic pelerinaj către bisericile importante

din oraș sau împrejurimi.

3.2. Structurile turistice

3.2.1. Structuri turistice de primire

Orașul – stațiune Pucioasa dispune de o capacitate de cazare de circa 800 de locuri, astfel

aceasta putând oferi cazare la peste 20.000 turiști pe an.

Locurile de cazare sunt dispuse în structuri turistice de primire după cum urmează:

S.C. T.B.R.C.M. S.A., filiala Pucioasa, are în patrimoniu complexul de odihnă și

tratament balnear “CERES”, în categoria de confort de 2 stele.

Hotelul CERES Pucioasa are in dotare un numar de 107 camere de doua paturi clasificate

de Ministerul Turismului la doua stele si 9 camere tip apartament de lux.

S.C. Turism S.A. are în patrimoniu complexul de odihnă și tratament “Turist”, care

dispune de 102 locuri la 2 stele și 22 locuri la 1 stea, toate camerele fiind duble.

Casa sanatorială a pensionarilor H. Carp Pucioasa deține 108 locuri de cazare în 54 de

camere de 2 stele.

22

Page 23: Sisteme de Turism - Proiect

S.C. COMSIM IMPEX S.R.L. deține complexul hotelier “Verona”, cu o capacitate de

cazare de 30 persoane, în 9 căsuțe la 3 stele și 6 camere la 2 stele, fiecare cu câte două

locuri.

S.C. ANEFI PRESCOM S.R.L. dispune de 7 camere a câte două locuri, în categoria de

confort de 3 stele.

Pensiunea turistică PARC, clasificată la categoria de 3 stele, cu o capacitate de cazare de

22 locuri din care 8 camere a câte două locuri, respectiv 2 camere a câte trei locuri.

Motel ZARAFOAIA cu o capacitate de cazare de 30 de locuri.

Complex Debarcader cu o capacitate de cazare de 30 de locuri.

Complex “Florel” cu o capacitate de cazare de 20 de locuri.

3.2.2. Structuri turistice de alimentație pentru turism

Principalele structuri de alimentație pentru turism reprezentative orașului Pucioasa,

vizibile public, cu ajutorul site-urilor online sau promovate în diverse oferte ale stațiunii sunt

următoarele:

S.C. TBRCM S.A. dispune de un restaurant de 300 de locuri, la care se adaugă săli de

conferință de diferite mărimi.

S.C. Turism S.A. dispune de Restaurantul “Turist”, la categoria de 2* cu 88 de locuri și

Restaurantul “Pensiune”, la categoria de 2* cu 388 de locuri.

S.C. Comsim IMPEX S.R.L. dispune de un restaurant cu 200 de locuri în 2 săli, una cu

140 de locuri, iar a doua cu 60 de locuri, la care se adaugă 2 terase în aer liber cu 20,

respectiv 30 de locuri.

S.C. ANEFI PRESCOM S.R.L. dispune de un restaurant de 77 locuri și o braserie de 50

de locuri.

Pensiunea turistică PARC dispune de un restaurant de 90 de locuri, la care se adaugă o

terasă de 60 de locuri.

Terasa CECILIA

Terasa “Licurici”

23

Page 24: Sisteme de Turism - Proiect

Complex Debarcader dispune de un restaurant de 50 de locuri, la care se adaugă o terasă

de 50 de locuri.

Restaurant “CASA PORTUGHEZĂ” dispune de un restaurant de 40 de locuri la care se

adaugă o teresă de 40 de locuri.

3.2.3. Structuri turistice de tratament

Structurile specifice pentru servicii balneare (cazare și tratament) se realizează în prezent

în două baze de tratament: Policlinica balneară Pucioasa care aparține de S.C. “TURISM”

PUCIOASA S.A. și complexul CERES aparținând de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

În cele două baze de tratament există următoarele dotări:

1. Baza de tratament a hotelului CERES

2 bazine băi sulfuroase de 30 mc

7 căzi de băi calde

Cabinete de electrofizioterapie

O sală de cultură fizică medicală

O sală de împachetări cu parafină

2. Baza de tratament a S.C. TURISM S.A.

2 bazine băi sulfuroase de 30 mc

2 bazine băi sulfuroase de 15 mc

6 căzi de băi cu plante

O secție de hidroterapie pentru dușuri, subacval, masaj

10 cabinete de electrofizioterapie

2 săli de cultură fizică medicală

2 cabinete de împachetări cu parafină

1 laborator

24

Page 25: Sisteme de Turism - Proiect

3.2.4. Structuri turistice de agrement

Principalele structuri turistice de agrement sunt cele doua hoteluri, hotelul CERES și

hotelul Turist, aparținând S.C. TBRCM S.A., respectiv S.C. Turism S.A., dar și complexul de

agrement situat pe malul râului Ialomița, loc de exploatare a pietrei, a apei şi a cultivării

pământului denumită şi Lunca Ialomiţei.

Itinerariul B-dul Republicii, Monumentul Eroilor, Cinematograful, Gradina de vară,

Centrul Cultural Parc, B-dul Castanilor este un itinerariu ce prezintă o mulțime de monumente

sau obiective turistice de contemplat.

3.3. Circulația turistică

3.3.1. Număr sosiri și număr înnoptări

Circulația turistică, în ceea ce privește numărul de sosiri al turiștilor se va analiza pe

unitățile de cazare, cu ajutorul datelor obținute, ca apoi acestea să fie reprezentate în diagrame

spre observarea diferențelor de la an la an.

În ceea ce privește S.C. TBRCM S.A., care dispune de Complexul de odihnă

și tratament balnear CERES, avem în vedere următoarele date pe anii 2005, 2006 și

2007.

Tabel nr. 2: Date legate de numărul sosirilor la Complexul de odihnă și tratament balnear CERES. Sursa: Primăria orașului Pucioasa

AnNumăr turiști

Număr înnoptăriTotal, din care: străini

2005 4897 77 711742006 5252 60 739602007 5158 63 73817

25

Page 26: Sisteme de Turism - Proiect

Luând în considerare datele privind S.C. Turism S.A, care dispune de Complexul de

odihnă și tratament TURIST se pot extrage următoarele grafice:

26

1 2 34700

4800

4900

5000

5100

5200

5300

4897

5252

5158

Total număr sosiri la Complexul de odihnă i tratament șbalnear CERES

Total număr sosiri

Figura nr. 8: Total număr sosiri la Complexul de odihnă și tratament balnear CERES

2005 2006 200769500

70000

70500

71000

71500

72000

72500

73000

73500

74000

74500

Număr înnoptări

Număr înnoptări

Figura nr. 9: Număr înnoptări la Complexul de odihnă și tratament balnear CERES

Page 27: Sisteme de Turism - Proiect

Tabel nr. 3: Date legate de numărul sosirilor la Complexul de odihnă și tratament balnear TURIST. Sursa: Primăria orașului Pucioasa

AnNumăr sosiri

Număr înnoptăriTotal, din care: străini2005 3599 28 270932006 3773 36 313812007 3345 18 32683

În ceea

ce privește CASA SANATORIALĂ A PENSIONARILOR H. CARP Pucioasa, datele sunt

următoarele:

27

2005 2006 20073100

3200

3300

3400

3500

3600

3700

3800

3900

3599

3773

3345

Total număr sosiri la Complexul de odihnă i tratament șbalnear TURIST

Total număr sosiri

Figura nr. 10: Total număr sosiri la Complexul de odihnă și tratament balnear TURIST

2005 2006 20070

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

Număr înnoptări

Număr înnoptări

Figura nr. 11: Număr înnoptări la Complexul de odihnă și tratament balnear TURIST

Page 28: Sisteme de Turism - Proiect

Tabel nr. 4: Date legate de numărul sosirilor la CASA SANATORIALĂ A PENSIONARILOR H. CARP Pucioasa. Sursa: Primăria orașului Pucioasa

AnNumăr sosiri

Număr înnoptăriTotal, din care: străini2005 4079 22 210252006 3560 42 183492007 3620 50 19240

28

2005 2006 20073300340035003600370038003900400041004200

4079

35603620

Total număr sosiri la CASA SANATORIALĂ A PENSIONARILOR H. CARP Pucioasa

Total număr sosiri

Figura nr. 12: Total număr sosiri la CASA SANATORIALĂ A PENSIONARILOR H. CARP Pucioasa

2005 2006 200717000

17500

18000

18500

19000

19500

20000

20500

21000

21500

Număr înnoptări

Număr înnoptări

Figura nr. 13: Număr înnoptări la CASA SANATORIALĂ A PENSIONARILOR H. CARP Pucioasa

Page 29: Sisteme de Turism - Proiect

3.3.3. Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiştilor într-

oanumită zonă. Se determină împărţind numărul de zile – turist la numărul de turişti cazaţi în

structurile de primire turistică.

Se remarcă o durată medie a sejurului de 14 zile în cadrul Complexul de odihnă și

tratament balnear CERES și o perioadă de aproximativ 7 zile la Complexul de odihnă și

tratament balnear TURIST. În ceea ce privește CASA SANATORIALĂ A PENSIONARILOR

H. CARP Pucioasa, durata medie a sejurului este de circa 5 zile.

3.3.4. Densitatea circulației turistice

Tabel nr. 5: Numărul total de sosiri în Orașul – stațiune Pucioas. Sursa: Primăria orașului Pucioasa

Anul Număr total turiști2005 131252006 137952007 13900

Densitatea circulației turistice se măsoară utilizând numărul sosirilor de turiști, raportat la

populația rezidentă – 15263 locuitori, astfel că în cele ce urmează este prezentată densitatea

circulației turistice pe cei trei ani luați ca interval de studiu și anume 2005, 2006 și 2007.

Tabel nr. 6: Densitatea circulației turistice în orașul – stațiune Pucioas

Anul Număr total turiști Densitatea circulației turistice2005 13125 0.862006 13795 0.902007 13900 0.91

Se poate observa o ușoară creștere a densității circulației turistice, aceasta progresând cu

0.04 procente din anul 2005 spre anul 2006 și cu doar 0.01 procente din anul 2006 spre anul

2007.

29

Page 30: Sisteme de Turism - Proiect

CAPITOLUL 4. PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA TURISMULUI ÎN STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA

4.1. Strategia de dezvoltare a turismului

4.1.1. În domeniul infrastructurii generale

Orașul Pucioasa este un oraș cu o economie competitivă, dinamică și prosperă, având

astfel un potențial deosebit de important în vederea desfășurării de activități specifice turismului.

Obiectivul general al

strategiei de dezvoltare a turismului

este acela de a promova orașul

Pucioasa ca centru turistic și

economic la nivel național, dar și

internațional. Pentru ca acest obiectiv

să se realizeze este necesară

urmărirea unor obiective specifice,

care să conducă astfel rezultatele

către un întreg. Printre obiectivele

urmărite se află:

Creșterea gradului de

atractivitate pentru locuitori,

pentru afaceri și pentru

turism.

Valorificarea potențialului

turistic și cultural al orașului

Pucioasa.

Introducerea ofertelor și

agendei de promovare pe

piața turistică românească,

dar și internațională.

30

Figura nr. 7: Harta rețelei de drumuri în orașul Pucioasa

Page 31: Sisteme de Turism - Proiect

Se va urmări asigurarea durabilității proiectelor, pentru a ajunge către o dezvoltare

durabilă.

Îmbunătățirea infrastructurii locale – ca principal factor de creștere al gradului de

atractivitate al zonei.

Infrastructura generală necesită îmbunătățiri în vederea desfășurării în condiții optime a

activităților de turism, astfel că este necesară: îmbunătățirea infrastructurii de transport,

împlementarea elementelor de signalistică, infrastructură de apă și canalizare, dezvoltarea

infrastructurii de sănătate și asistență socială în condiții de protecție a mediului și a resurselor

naturale.

4.1.2. În domeniul infrastructurii specifice

Infrastructura specifică presupune reabilitarea infrastructurii turistice, mai exact a unităților de

cazare și tratament, alimentație, agrement și a obiectivelor turistice naturale sau antropice.

Aceasta va conduce la crearea condițiilor pentru valorificarea potențialului turistic al orașului.

David și Foray susțin că “Nevoia de inovație este tot mai puternică pe măsură ce aceasta devine

singurul mijloc de supraviețuire și prosperitate în economiile globalizate și extrem de

competitive.” 2 Se poate vorbi despre piața turistică din România ca fiind o piața supusă

procesului de globalizare, în care tot mai mulți giganți reușesc să pătrundă minuțios și să

acapareze tot mai mult cota de piață.

“Impactul globalizării asupra activităților desfășurate în cadrul industriei ospitalității este

exprimat prin capacitatea firmelor de a se înscrie în competiția lansată de globalizare, la o

intensitate internațională și prin înlocuirea modului clasic de producție cu unul bazat pe o

economie a cunoașterii.”3

2, 3 Daniela Firoiu, Ioana Pețan, Camelia Gheorghe, “Turismul în perspectiva globalizării”, Editura ProUniversitaria, București 20073

31

Page 32: Sisteme de Turism - Proiect

Astfel este necesar, ca toate

stațiunile de orice tip din

România, sa inoveze, să apară pe

piața turistică cu acel ceva nou,

care sa atragă, să aibă impact

asupra diferitelor segmente de

piață. Orașul Pucioasa, ca stațiune

are nevoie de o infrastructură

specifică în domeniul turismului,

cu o îmbunătățire a infrastructurii

hoteliere și de tratament,

alimentare și de agrement.

În Figura nr. 8 se pot observa

principalele areale de interes

turistic, care includ bazele de

tratament și cazare dar și alte

obiective ce au nevoie de

realizarea unei proiecții de viitor

spre exptrapolarea potențialului

turistic.

32

Figura nr. 8: Areale de interes turistic nevalorificate

Page 33: Sisteme de Turism - Proiect

4.2. Propuneri

Orașul Pucioasa are nevoie de o gestiune cât mai eficientă a resurselor, mergând astfel pe

anumite obiective competitive ce vor ajuta atât economia, cât și domeniul turismului să

înflorească. Astfel este necesar să se propună diverse proiecte, care să aibă de asemenea în

vedere conceptul dezvoltării durabile, în care atât mediul, dar în cele din urmă chiar omul –

componentă a mediului este ferit și protejat de către efectele adverse ce ar putea deriva în urma

realizării unor proiecte ce nu au avut în vedere elemente complexe de protejare a mediului.

33

Figura nr. 9: Zona de interes pentru promovarea intensă a turismului de agrement, de tipul , poligon de tragere în talere, parașutism etc.

Page 34: Sisteme de Turism - Proiect

Printre principalele propuneri pentru ajustarea domeniul turismului în economia orașului

Pucioasa, spre îmbunătățirea cotei acestuia, și lansarea la nivel național și internațional al

orașului stațiune despre care este vorba, se află:

Concentrarea resurselor umane către stabilirea unor proiecte complexe

care să gestioneze resursele în vederea câștigării unui renume pe plan național și

internațional. Este necesară de asemenea obținerea de fonduri pentru punerea în practică

a acestor proiecte.

Implementarea unor noi atracții turistice de agrement, prin înființarea unor

mini grădini zoologice, grădini botanice și de asemenea a unui centru de echitație. La

acestea se vor adăuga: poligon de tragere în talere, spațiu destinat parașutismului sau

parapantei.

Construcția de case de vacanță, prin valorificarea pietrei de râu și a

lemnului existent, pentru includerea acestora în circuitul turistic.

Implementarea unui centru de informare și promovare turistică.

Implementarea la nivel centralizat pe o platformă online a tuturor

informațiilor legate de formele de turism și obiectivele specifice acestui oraș, promovare

online individuală sau la nivelul agențiilor de turism, cu ajutorul soluțiilor SEO.

Implementarea ideii de “foto-turism peisagistic”.

Promovarea turismului sportiv, promovarea conceptului de “ecoturism”.

Promovarea unor evenimente pe diferite tipuri de sport, ca de exemplu, maraton de

biciclete.

Promovarea circuitelor turistice școlare, implementarea noțiunii de “turism

de aventură”.

Implementarea standurilor permanente de suveniruri specifice orașului.

Mediatizarea tuturor fenomenelor și festivalurilor culturale ce au loc în

cadrul stațiunii.

Unul dintre cele mai exigente proiecte, ce va avea nevoie de o investiție importantă, dar

și de susținere legală și socială este înființarea unei baze de tratament – agrement complexe, ce

va avea incorporat și locuri de cazare și alimentație.

34

Page 35: Sisteme de Turism - Proiect

În condițiile în care

societatea din ziua de azi este

afectată de un nivel de stres zilnic,

conștiința umană simte nevoia sa

se refacă, să iși lase grijile

deoparte și să se îndrepte către o

zonă de pace, de energie pozitivă,

de relexare, de tratament împotriva

celui mai mare dușman al

secolului XXI, stresul.

Construcția centrului va fi

minimalistă, în sensul liniilor de

construcție și detaliu, după

principiul “mai puțin înseamnă

mai mult”, dar în același timp cu

un suficient spațiu, cu un număr de

locuri de cazare consistent pentru a satisface viitoarele cereri.

Se dorește să se pună accentul pe construcția interioară a complexului, și anume, se

dorește a se elimina pereții interni și a se adopta un plan deschis, care să reducă structura

construcției la o fațadă puternică, transparentă și elegantă. Construcția se va realiza atât deasupra

nivelului 0, cu un nivel și sub această valoare, cu alte două nivele. Arealul pe care va fi construit

complexul va fi inconjurat de natură, de padure, de aer curat.

Serviciile vor fi personalizate în funcție de necesitățile fiecărui tip de turist, de la nevoi

medicale la cele cultural-artistice.

35

Figura nr. 20: Baza de tratament-agrement

Page 36: Sisteme de Turism - Proiect

Personalul va fi bine instruit, de specialitate pe fiecare caracteristică a complexului:

culturală, artistică sau medicală. În ceea ce privesc serviciile medicale, vor exista mai multe

secții în funcție de diferitele servici pe specialități:

Fizioterapie și terapii complementare – cu ajutorul factorilor de cură

specifici stațiunii.

Kinetoterapie și gimnastică de recuperare – cu ajutorul factorilor de cură

specifici stațiunii.

Diabet, nutriție și boli metabolice (principala cauză a diabetului în secolul

XXI - stresul).

Fitness și gimnastică de întreținere (principala cauză a obezității -

sedentarismul).

Psihiatrie și psihologie (principalul efect al stresului - depresia).

CONCLUZII

Concluziile acestui studiu pornesc de la faptul că în mod evident, orașul stațiune Pucioasa

prezintă toate resursele și potențialul turistic necesar pentru a putea fi introdusă în circuitul

turistic internațional, prin dezvoltarea și reabilitarea diverselor infrastructuri, atât specifice cât și

generale, cu un efort al unor investiții și având în vedere obiectivele unei dezvoltări bazate pe

cunoaștere, durabile, care să aducă în prim plan stațiunea Pucioasa ca o stațiune ce va dăinui

precum o fac și stațiunile de renume din Europa sau din alte colțuri ale lumii.

36

Page 37: Sisteme de Turism - Proiect

BIBLIOGRAFIE

01. Daniela Firoiu, Patricia Dodu, Camelia Gheorghe, Catrinel Dridea ,

“Industria Turismului și a Călătoriilor” , editura ProUniversitaria, ediția a

III-a, București 2010.

02. Angelescu C., Jula D., “Timpul liber” – condiţionări şi implicaţii

economice, Editura Economică, Bucureşti 1997.

03. Glavan V.  si colectiv , “Tendinte  si perspective ale ofertei turistice

balneare în contextul turismului europea”n , ICT, București 1995.

04. Daniela Firoiu, Ioana Pețan, Camelia Gheorghe, “Turismul în perspectiva

globalizării” , Editura ProUniversitaria, București 2007.

05. Al. Nedelea , “Politici de marketing în turism ”, Ed. Economică, Bucureşti

2003.

*** http://www.primpuc.ro/statiune.html

*** http://www.wikipedia.ro/

*** http:// www. earth.unibuc.ro/

37

Page 38: Sisteme de Turism - Proiect

ANEXE

Anexa nr. 1.

Baza de tratament – agrement - IMAGINI

38

Page 39: Sisteme de Turism - Proiect

39