Proiect La Turism Rural s.chiscareni

77
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR” CATEDRA „TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE” Proiect pe tema:Analiza-diagnostic social-economică a localității “Chișcăreni ” în vederea includerii acesteia în circuitul turistic rural al Republicii Moldova Elaborat: Golban Marina T-105 1

Transcript of Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Page 1: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR”

CATEDRA „TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE”

Proiect

pe tema:Analiza-diagnostic social-economică a localității “Chișcăreni ” în vederea includerii acesteia

în circuitul turistic rural al Republicii Moldova

Elaborat: Golban Marina T-105

Verificat: Livandovschi Roman

Chișinău 2011

1

Page 2: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Plan

Introducere.............................................................................................pag. 3

Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale.....................................pag.5

Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale...............pag.14

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice)ale localităţii rurale............................................................pag.23

Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în localitatea rurală..........................................................pag.28

Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală..........................................................pag.31

Concluzii şi recomandări.......................................................................pag.33

Bibliografie..............................................................................................pag.34

Anexe........................................................................................................pag.35

Itinerar turistic.......................................................................................pag.40

2

Page 3: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Introducere

Vesnicia s-a născut la sat

Vesnicia s-a născut la satAcolo,unde liniștea iși tot găsește pace

Iar sufletul drumuri nu faceCăci tot deja a învățat.

Veșnicia s-a născut la satUnde țărîna e prea ușoară;

Unde a inimii bătăi chiar zboară,Ce nu demult au terminat.

Chiar dacă sublim miros nu arboreazăA cerului senin și însorit,

Satul n-a imbătrînitEternul pașii decupează.

Din nou totul a revenit, Și muza poetică e mai frumoasă,

Nu contează dacă vîrsta e întoarsăNici casa n-a mai înstărit

Totul rămîne împăcat,Balada arzător răsună,

Și inima inflăcărat adunăVeșnicia născută la sat.

3

Page 4: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Satul reprezintă o emblemă a specificului național reflectat în artă.În poezia și

filosofia lui Blaga,acesta este un loc înzestrat cu virtuți magice,miraculoase,generator

și emanator de lumini de legi și reguli aparte de veșnicii incremenite în arhetipuri

imuabile . Satul e un loc sacru, un punct de concentrare a puterilor divine, nucleu al

nașterii universale, după reguli neștiute, care anulează timpul și moartea, printr-o

germinație continuă, liniștită.

Satul este un început al tuturor începuturilor,este țărmul copilariei al fericirii și

colțisorul amintirilor.Aici s-au nascut tradițiile si oboceiurile,aici s-a nascut istoria

neamului nostru.

Un loc sfînt al neamului strămosesc,unde au fost vărsate lacrimi și s-au cintat cintece

de dor , unde s-a luptat pentru viață și fericire.

Satul e cel mai bun tovarăș al omului,făcînd parte din inima noastră ,el merge alături

de noi tot timpul,nu ne lasă singuri și tot ce simțim noi ,simte și el,ne simte bucuria

noastră ,iubirea noastră ,și necazurile ,deaceea e acoperit de cicatrici și înconjurat de

iubire.

El totuși e viu ,prin datini și prin noi înșine ,caci noi sunem cei ce duc mai departe

aceste frumoase tradiții.

Dacă Dumnezeu ar fi om ,EL ar trăi la sat ,căci asta a fost cea mai mare creație a

LUI ,acesta este lumea LUI ,locul unde timpul e stopat ,natura e verde,dragostea e

vie,iar credinta neclintită si curată.

Liniștea pune stăpinire asupra satului ,protejîndu-l ca pe un templu al înțelepciunilor.

E așa de liniște încît deabea s-aude suflarea naturii.La sat pînă și oamenii sunt mai

oameni ,ei rîd împreună ,suferă împreună ,ca și cum ar avea un suflet comun adînc

îngropat în pamînt încît nimeni nu îndrazneste să-l dezgroape .

4

Page 5: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

De acceea satul este destinația perfectă pentru o vacanță liniștită, Moldova,atît de

mică şi atît de diversă, atît de cunoscută şi atît de necunoscută totodată,are o

frumusețe copleșitoare.

Pe parcursul mai multor veacuri pămîntul moldav a fost vizitat de o mulţime de

călători, cercetători sau de oameni, care erau poate doar în trece pe aici. Fiecare dintre

acei, care au lăsat mărturii scrise despre călătoriile sale pe acest pămînt, nu a putut

rezista tentaţiei de a repeta în mai multe rînduri despre diversitatea şi unicitatea

acestui pămînt, despre configuraţia sa geografică „muntoasă” sau de stepă, despre

bogăţia lumii vegetale şi animale, despre fertilitatea lui, despre clima favorabilă,

despre multitudinea şi irepetabilitatea rîurilor, despre poporul ospitalier, despre

roadele bogate ale acestui pămînt şi ce e mai important despre frumuseţea lui

schimbătoare şi fermecătoare.

Călătorind prin Moldova nu te poţi plictisi pur şi simplu ,iti poti fascina privirea

admirînd frumusețea cîmpiilor noastre, iar bisericile și mănăstirile sunt o comoară

care ne imblînzeste sufletul,impresionînd prin arhitectură,pictură și istorie.

Monumentele si casele muzee ,reînvie tradițiile noastre strămoșești.

Muzeul din Chișcăreni

5

Page 6: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale

Stema și drapelul satului Chișcăreni

Imnul satului Chișcăreni

1.Vatră strămoşeasca, ţarină strabună

Din adînc de veacuri porţi pe cap cunună

Domnul mi ţi-a pus-o pentru veşnicii

Să primeşti la sînu-ţi pe ai tăi copii.

Ai trecut prin toate – foame şi război,

Fruntea na-i plecat-o, vatră de eroi,

Scris ţi-a fost de Domnul să ai copii frumoşi,

Ne-ntrecuţi la muncă, buni, mărinimoşi.

Refren:

Chişcăreni , Chişcăreni, satul meu cel drag

6

Page 7: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Ca un bun părinte ne aştepţi în prag,

Să venim acasă şi pe înserat

La focul din vatră să mai stăm la sfat.

2. Să ne ierţi, prebunule, dacă ţi-am greşit,

Şi în zile sfinte nu te-am primenit.

Am plecat de acasă spre zări mai senine,

Dar cu al nostru suflet am fost lîngă tine.

Privesc sus la ceruri, soarele zîmbeşte,

Raza-i de lumină satu-mi încălzeşte,

E speranţa noastră să fie o floare,

Ce-adnună copiii la o horă mare.

Versuri – Raisa Pupăză

Muzică – Sofronie Pupăză

7

Page 8: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Chișcăreni este o localitate, centru de comună, în Raionul Sîngerei, Republica

Moldova. Satul Chișcăreni reprezintă una dintre cele mai vechi aşezări umane din

teritoriul actual al Republicii Moldova.

Satul Chișcăreni a fost atestat documentar la 6 martie 1560.Pînă în 1956

Chișcăreni a fost centrul raional și totodată centru religios, economic, cultural,

educativ pentru satele din jur.

Locuitorii din acest sat mare și frumos, asezat între dealuri pitorești pe cursul de

sus al rîului Ciulucul de Mijloc, n-au dus niciodată dorul peștelui. Ei aduceau la tîrgul

din Valea lui Vlad nu numai coșuri cu struguri și fructe, putini cu brinză sau

gavanoase cu miere, ci și lăzi încărcate cu chișcari. Cele cîteva lacuri din apropierea

satului forfoteau de “pește cu chip de șarpe”, din care se făceau bucate delicioase.

Chișcarii pluteau ușor împotriva cursului apei, se ridicau pe rîurile Cula și Ciuluc din

bălțile de la Orhei, Breanova și Ciocilteni tocmai în apele din podgoriile din preajma

Corneștilor.

Relieful deluros, cu bogate izvoare si tainuite fundaturi de codru, le-a servit

stramosilor drept scut de aparare si cetate verde. Prin aceste hatisuri nu totdeauna

riscau sa-si faca drum nici hoardele nomadeale lui Batii, nici tatarii nohai lacomi de

prada, nici puhoaiele de otomani.

Primii oameni s-au stabilit aici cu traiul acum mai bine de 9000 de ani, în epoca

preistorică numită mezolitic. Mai tîrziu oamenii au încercat să formeze sate. Toate

localitățile stravechi au fost părăsite, unele din cauza nomazilor de cîmpie, care se

napusteau încoace la prădat, altele din diverse cauze. S-au păstrat pîna în prezent

numai vetrele strămoșesti și mormintele celor căzuti în luptă cu băștinașii, însemnate

cu movile mari de pamînt. In apropierea Chișcărenilor exista 11 movile, unele cu

caracter funerar, altele înălțate de strămoșii noștri în urma unor victorii aspura

dușmanilor sau în scopuri de semnalizare.

La 6 martie 2010 satul Chişcăreni a rotunjit frumoasa vîrstă de 450 ani. Atestat

pentru prima dată la 06.03.1560. Dar istoria adevărată a localităţii începe din vremuri

8

Page 9: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

mult mai vechi În documentele de arhivă este atestat cu denumirea de Zimbruani,

denumire pe care a purtat-o mai multe secole, actuala denumire a apărut în

documente prin secolul XVII. De fapt este vorba de contopirea a două localităţi

situate nu departe una de alta.

Aşezarea geografică

Satul Chișcăreni este situat într-o regiune pitorească linga noua autostradă

Chișinău-Bălți, pe malurile riului Ciulucul de Mijloc, la 110 km nord de capitala țării

și la 28 km sud de municipiul Bălți. E centrul unei comune mari și frumoase, care

include trei sate : satul Chișcăreni , satul Slobozia-Chișcăreni și satul Nicolaevca,

avînd o moșie de peste 8000 ha și o populație de aproape 6000 de locuitori. Viața

umană de aici coboară în istorie la o adîncime de peste 90 de secole .Satul se

mărgineşte cu vechile ocine de pamînturi ale satelor Taura, Bursuceni, Flamanzani,

Coscodeni, Iezarenii Vechi, Bilicenii Vechi,Coada Iazului,Poampa,și Glingeni.

Peste Ciuluc, spre sud, îşi aştern covorul verde, păduri seculare, Rediul şi

poiene.Comuna dispune de un Liceu , un gimnaziu rus, un Centru de creație și

agrement , 1 cămin cultural , 2 biserici, 2 biblioteci publice, un centru de sanatate, 3

gradinite de copii, o școală sportivă, un oficiu postal, o filiala a Bancii de Economii,

un stadion și o gradină publică, 12 lacuri. De la Chișcăreni s-a ridicat o pleiada de

personalități notorii, care au contribuit la prosperarea economiei, științei și culturii

republicii.

Relief

Satul este înconjurat de culmi de dealuri, movile, piscuri, cu denumiri ce ascund

evenimente, fapte şi întâmplări din trecutul îndepărtat: Brada ,Bahatoaia, Movila lui

Gusaric, Chinichisti, Radi. Văi şi vâlcele îmbrăzdează câmpurile în toate direcţiile,

purtând şi ele nume captivante: Hartop, Hartoas,Gradinile Noi.

Demografie

9

Page 10: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Conform ultimelor date statistice ale primăriei, actualmente satul Chișcăreni este

populat de un număr de 4419 locuitori de mai multe naţionalități.Un număr foarte

impunător de aproape o mie de persoane în vârsta de la 22 ani şi până la 50 ani sunt

plecaţi în afara ţării, în Rusia, Italia, Portugalia,Grecia,Marea Britanie, Franţa,

România şi alte ţări.

Personalităţi băștinașe a satului Chișcăreni

O stralucită pagină în istoria satului a scris-o boierul Nicolae

Casso (n. 19 mai 1839 - d. 1904) a fost un un revoluţionar român basarabean. S-a

născut într-o familie boierească din Basarabia. A fost un aprig naţionalist român, care

a încercat în 1863 să provoace o răscoală în Basarabia pentru a scăpa de ocupaţia

rusească. A fost membru al societăţii literare „Junimea”, prieten cu mai mulţi oameni

de cultură basarabeni şi din Regat, filantrop, poreclit „filozoful din Chişcăreni” (unde

avea o moşie şi unde adunase o bibliotecă rară). A fost mareşal al judeţului Bălţi, a

construit spitalele din Balti si Flaminzeni, a plantat vii si livezi, a intemeiat o ferma de

prasila.

Sergiu Rădăuțanu , care a fost rectorul Universității Tehnice

din Chișinău. Biblioteca publică îi poartă numele.

10

Page 11: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Piatra funerară a bunelului său se află în cimitirul din satul Chișcăreni și are o

inscripție în grafia latină:

Si dacă nouri grei se duc ,

Si ese-n cale luna,

E ca aminte sa-mi aduc

De tine –ntotdeauna.

Iacob Popovici , născut în anul 1939 ,fost ministru al

învaţamîntului, tineretului şi sportului în Guvernul Ion Ciubuc.

A absolvit în 1961 Institutul Pedagogic de Stat ,,Alecu Russo’’ din Bălţi. Lucrează

profesor de matematică în raionul Sîngerei, apoi trei ani îşi face serviciul militar în

or.Riga, dupa care, timp de 11, munceşte ca pedagog şi şef de studii la un tehnicum

politehnic, şef al secţiei de învăţamînt din or.Balti.

În 1974 este avansat la ministerul învăţămîntului în calitate de şef al direcţiei, apoi

transferat în calitate de instructor, şef al secţiei pentru ştiinţa a CC al PCM. În 1986

este ales preşedinte al Comitetului republican al sindicatului lucrătorilor din

învăţămînt, secretar al Consiliului, preşedinte al Comisiei de revizie, prim-vice-

preşedinte al Federaţiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova.

La 25 ianuarie 1997, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova, după votul de

încredere acordat de către Parlament, Iacob Popovici a fost numit ministru al

învăţămîntului, tineretului şi sportului. Mai apoi a fost şef al aparatului Preşedintelui

11

Page 12: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Republicii Moldova. În prezent deţine un post de răspundere la ambasada noastră din

Romania..

Un anumit timp , începînd cu anul 1997 a fost Ministrul Învățămîntului al RM.

Petru Patron, născut la 13 iulie 1935 în Chişcăreni,

doctor habilitat în ştiinţe agricole, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a

Republicii Moldova, ex-director al Institutului Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice în

domeniul Agriculturii Irigate şi Legumiculturii, profesor universitar.

A absolvit Insitutul Agricol din Chişinău, a lucrat zece ani asistent, conferenţiar şi şef

al catedrei de legumicultură la acest institut (1967-1977), alţi zece ani a condus

Institutul Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Agriculturii Irigate şi

Legumiculturii, fiind concomitent director general al Asociaţiei Ştiinţifice de

producţie ,,Dnestr’’. Ultimii 25 ani e şef de catedră şi prorector pentru munca

ştiinţifica la Universitatea Agrară din Chişinău.

Cartea dedicată jubileului de 50 de ani de la înfiinţarea Academiei de Ştiinţe a

Republicii Moldova, editată în 1996, îi face eruditului savant următoarea

caracteristică:

12

Page 13: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

,,A elaborat o nouă metodă complexă de optimizare a factorilor productivităţii

plantelor legumicole bazată pe studierea proceselor de fotosinteză, nutriţie minerală,

consum de apă etc., a studiat indicii principali ai procesului de sinteză a biomasei în

condiţiile de cîmp, a elaborat formula structurală a recoltei de legume utilizată la

programarea productivităţii plantelor legumicole.

Autor a peste 200 de publicaţii ştiinţifice, inclusiv 4 monograme şi un manual. A

pregătit un doctor habilitat şi 23 doctori în ştiinte agricole. Este membru de onoare al

Academiei Agricole şi Silvice din Romania, preşedinte al Consiliului de conferire a

gradelor ştiinţifice. Om emerit decorat cu ,,Ordinul Republicii’’.

Gheorghe Şuşu, doctor în ştiinţe agricole, membru corespondent al Academiei

Internaţionale de Informatizare de pe lînga Organizaţia Naţiunilor Unite. S-a născut

în 1939 în satul Chişcăreni, a absolvit cu menţiune Institutul Agricol din Chişinău.

Manifestînd un deosebit interes în anii de studenţie pentru aplicarea erbicidelor în

combaterea buruienilor pe plantaţiile cultivate cu porumb, a fost înscris la aspirantura

în acest institut ca să continue cercetările începute. Concomitent el preda studenţilor

lecţii practice şi teoretice.

În 1975 s-a încredinţat funcţia de şef al catedrei agriculturii irigate. S-a produs ca

professor erudit şi savant talentat, fiind în repetate rînduri apreciat cu diplomă şi

medalii ale Expoziţiei realizărilor economiei naţionale din republica nostră. A

publicat 136 de lucrări ştiinţifice. Pentru prima dată în lume Gheorghe Şuşu a aplicat

asolamente ecologice speciale în livezile pe rod. A devenit un specialist de elită în

ecologia agriculturii din Republica Moldova.

E membru correspondent al Academiei Nationale de Ecologie, şef de department la

Universitatea Agrară de Stat din Chişinău.

Tudor Patron – artist de teatru.

13

Page 14: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Ion Paladi este originar din Chişcăreni,

Sângerei. Consideră că a moştenit de la tatăl său dragostea faţă de muzica populară.

Deci, cântă din copilărie, când activa şi în cadrul unui cerc de creaţie muzicală în

şcoală. Apoi a continuat a cântă în componenţa Coralei Gloria, care i-a oferit şi ocazia

de a vedea lumea largă: a concertat eu acest colectiv în Spania, Franţa, Elveţia,

Polonia.

A absolvit Colegiul "Ştefan Neaga", apoi s-a înscris la Facultatea Dirijat coral a

Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. A înregistrat câteva discuri - cu muzică

etno şi cu muzică populară autentică.

Nicolae Moraru, agronom cu studii superioare, fost deputat în primul

Parlament al Republicii Moldova ales pe bază democratică (1990-1994), directorul

SRL ,,Roşiori-Lux’’ din Chişcăreni, consilier în Consiliul Comunal Chişcăreni.

Nicolae Mirovschi, renumit crescător de animale, Erou al Muncii Socialiste. Născut

în cătunul Nicolaevca din comuna Chişcăreni, la 9 mai 1921.

Andrei Golban, născut la data de 17 martie 1974 în satul Chişcareni

medaliat cu argint la Campionatul Europei la judo, 1999, participant la Jocurile

Olimpice de la Atlanta. A fost declarat sportivul anului 1998 din Republica Moldova.

14

Page 15: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Dumitru Fetescu, doctor în filozofie, ex-decan al facultăţii de profesii sociale a

Universităţii Pedagogice ,,Ion Creangă’’, ales preşedinte al Asociatiei cultural-

folclorice ,,Balada’’. Născut la 5 iulie 1951 în Chişcăreni. A facut studii superioare în

domeniul fizicii la Institutul Pedagogic din Chişinău.

Iulian Piaticovschi antrenor emerit la lupta judo şi sambo, antrenor de

categorie superioară, antrenor al lotului naţional la lupta sambo al Republicii

Moldova.

Ion Cioina - cetațean de onoare al satului Chișcăreni deține firma

COMERCIAL INDUSTRIAL FIRM "ION CIOINA" Ltd COMERCIAL CENTER

"BELARUS"

Gheorghe Ursachi - cetăţean de onoare a satului Chișcăreni

Născut la data de 6 mai 1953 în localitatea Slobozia-Chişcăreni, judeţul Sîngerei,

Moldova, fiul lui Ursachi Semion (n. 1923 în Slobizia-Chişcăreni) şi Maria (n.

23.06.1925 în Chişcăreni).

Anișoara Plăcintă(Prisacari)Înterpreta de muzică populară

Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale

15

Page 16: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Chișcăreni este un sat prosper ,un sat cu trecut,prezent și viitor, un colțișor de rai .

Copii,adolescenții și adulții au toate cele necesare pentru un trai decent,tinerii au

posibilitatea să studieze la liceu, dispunem de biblioteci ,casă de

cultură,gradinițe,centru de creație,centru de calculatoare.

Aici în Chișcăreni tinerii au oportunitatea să-și dezvolte abilitățile, și să-și

imbogațească cunoștințele .

Grădinița

“Din dragoste pentru meseria aleasă am căutat locul în care putem să ne punem în

practică năzuinţele, gândurile, ideile, locul unde să ne manifestăm plenar şi în care să

ne simţim noi înşine.”

Grădiniţa creşă “ÎNGERAŞUL” se află într-o clădire tip cu două nivele construită în

anul 1980 destinată pentru 8 grupe de copii .Actualmente grădiniţa numără 8 grupe

de copii cu un efectiv de 180 copii. Instituţia a funcţionat dintotdeauna în regim

permanent, astfel ne-a oferit posibilitatea de a participa continuu la procesul

educaţional care s-a desfăşurat aici.

Grădiniţa cu program de activitate -10 ore 30 minute in care copiii desfasoara

activitati specifice varstei cu doamnele educatoare.

Servesc 3 mese pe zi unde doamnele bucatarese pregatesc bucatele la timp si in bune

conditii respectand meniul stabilit .

16

Page 17: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Copii au program de odihna si somn, iar pe langa aceste lucruri copiii beneficiaza de

asistenta medicala din partea unei asistente medicale calificata care efectueaza zilnic

triajul copiilor.

Personalul de ingrijire manifesta interes pentru mentinerea curateniei in unitate,

supravegheaza cu atentie copiii in timpul jocurilor, a plimbarilor.

Mediul gradinitei creşă “Îngeraşul” determina influente pozitive, asupra copilului şi

asigura o dezvoltare normala si deplina a copilului preşcolar, tinand seama de ritmul

propriu, de nevoile sale afective si de activitatea sa fundamentala-jocul.

Spaţiul grupelor este împărţit pe centre de activitate, numărul şi conţinutul cărora

corespunde vîrstei copiilor din grupă. Cladirea este racordata la curent, dar sistemul

de incalzire este pe lemne deocamdata.

Renumită în comunitate prin calitatea actului educativ şi grija acordată pe toate

planurile copiilor.

Liceul Teoretic “Nicolae Casso”

Dacă nu poţi vedea stelele strălucind pe cerul nopţii, asta nu înseamnă că ele au

dispărut. Sunt doar în spatele unei perdele de nori şi le vei vedea strălucind din nou''

Nicolae Casso ( în unele documente este scris Nicu Caşu ) vine în Chişcăreni ca

proprietar la mijlocul secolului al XIX, dintr-o renumită familie de nobili. El susţinea

financiar gruparea de literaţi şi politicieni «Junimea» din Iaşi, iniţiată în 1863 de Titu

Maiorescu, Teodor Rosetti, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi şi Petre Carp. Patriot

17

Page 18: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

înflăcărat şi om de bine, el a contribuit la deschiderea şi înzestrarea cu manuale a unei

scoli de meserii în sat.

În 1914, conform unui raport prezentat de zemstva judeţeană Bălţi, capitalul de pe

contul «Sergiu Rădăuţanu» crescuse, bani din care erau întreţinute cîteva şcoli şi

spitale. Din banii dăruiţi de acest mare filantrop, în 1908 zemstva a repartizat 10000

ruble pentru construcţia unei şcoli laice cu doua trepte la Chişcăreni. În anul de

învăţămînt 1912 – 1913 frecventau şcoala 94 de băieţi şi 6 fete, avîndu-i pedagogi pe

Ana Gobjilă şi Vasile Şpac.

Şcoala parohială din Chişcăreni înfiinţată demult, dar fusese recunoscută doar la 1

iulie 1862 cînd, impusă de regimul ţarist, administraţia îşi dădu consimţămîntul să

treacă la predarea în limba rusă. La 1 octombrie 1909 şcoala parohială se alese cu o

clădire nouă, în care erau diriguitori părintele Gheorghe Tauş şi învăţătoarea Elizaveta

Potapov. Numărul elevilor crescu pîna la 52 de băieţi ( nici o fata ). Primele copiliţe s-

au înscris la şcoală abia în toamna anului 1912.

Din 928 de copii de vîrsta şcolară în anul 1933 erau înscrişi în cataloage 344, dar

frecventau lecţiile mai puţini, oricît s-ar fi străduit învăţătorii Maria Pînzaru, Filimon

Gheorgheanu, Vera Marcoci şi Ilie Rangu.

13.08.2003-prin ordinul nr.414 a Ministerului Educaţiei al R. Moldova şcoala medie

de cultură generală din Chişcăreni se reorganizează în Liceul Teoretic „Nicolae

Casso”

Este amplasat într-o clădire-tip de 680 locuri, construită în 1969 şi reparată capital în

a.2000 cu suportul financiar FISM-1

Chişcărenii moştenesc din volbura anilor două clădiri de cărămidă roşie, primele şcoli

laice construite aici de Nicolae Casso, mareşal al nobilimii din judeţul Bălţi, şi Sergiu

Gh.Rădăuţanu, boier mărinimos şi pasionat de carte.

În prezent comuna dispune de 6 instituţii de învăţămînt şi educaţie, dacă punem la

socoteală şi casa de creaţie a copiilor. Dar cele mai mari, cele mai vechi, cu bogate

tradiţii, sînt liceul şi gimnaziul rus din localitate. Prima îl are în calitate de director pe

18

Page 19: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

doamna Maricica Borşci, profesoară de limbă şi literatură română, al doilea este

dirijat de matematicianul Vasile Nicic.

Liceul teoretic din Chişcăreni a avut de la 1948 încoace 12 directori, ultimii cinci –

Nicolae Munteanu (1981 - 1984), Grigore Cireş (1984 - 1988), Ion Balan (1988 -

1994), Nicolae Spînu (1994 - 2008) sînt absolvenţi ai acestei şcoli. Cel mai mult a

lucrat aici ca director Ion Rusu (1960- 1978). S-au bucurat de autoritate şi foştii

directori Nina Visoţchi, Petru Vleju.

Gimnaziul cu predare în limba rusă

Pe colina pitorească, unde s-a aflat pe timpuri conacul moşierului Nicolae Casso

(Caşu) şi actualmente se aştern ,,Grădina boierească’’, alături de Liceul

Teoretic ,,Nicolae Casso’’ se intrezăresc printre blocurile gimnaziului rus. Ambele

insituţii de învăţămînt au un stadion comun bine amenajat. Mai la deal, pe o pajişte

năboita de soare si populată cu cîrduri de gîşte, se vede o clădire modestă de cărămidă

roşie, moştenită din secolul XIX.

E prima şcoală zidită în sat cu cheltuiala boierilor Nicolae Caşu şi Serghei Rădăuţanu,

clădire care aşteaptă să se transforme într-un veritabil muzeu.

Pîna la război şcoala primară de aici era frecventată în trecut de copii din Slobozia-

Chişcăreni. În 1945, ca şi în orişicare centru raional, la Chişcareni a fost deschisă şi o

19

Page 20: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

scoală rusă cu cinci clase, avindu-l director pe Petru Jgutov. În 1949 ea a avut prima

promoţie. Printre cei 10 absolvenţi era şi Vasile Buliga, care făcu împreună cu doi

fraţi studii la Institutul Pedagogic din Tiraspol şi între anii 1969-1977 exercită în satul

de baştină funcţia de director al şcolii de limba rusă. Pîna la el aici lucrase în calitate

de directori Alexandru Zvorski, Olga Hanov, Ilie Colun, Victor Andronic, dupa el –

Anton Turtureanu,Olga Buliga, ultimii 20 ani conduce corpul didactic din această

şcoală profesorul de matematică Vasile Nicic.

Şcoala a instruit 1960 de absolvenţi, printre care şi 17 medaliaţi. în prezent aici fac

carte 106 de elevi din Slobozia – Chişcăreni şi Nicolaevca, dăscăliţi de 15 pedagogi,

dintre care 9 sint băştinaşi. Trei profesori şi o învăţatoare de la clasele primare au

gradul II didactic, aceştia-s Lidia Nicic, Vasile Popovici, Lidia Paladi şi Feodor

Secureanu. Muncesc cu dăruire pedagogii Victor Godovanciuc, Svetlana Popovici,

Angela Prisacari, Andrei Secureanu, Florin Păcalau, Nina Ciobanu, Viorica Fornea,

Maria Plăcintă, Maria Turtureanu, bibliotecara Vera Timciuc.

Gimnaziul dispune de un cămin cu 60 de locuri, o cantină, o sală de sport, o sală de

festivitaţi, laboratoare. E bine pusă la punct munca extrascolară, activitatea sportivă,

educaţia ecologică.

Centru de sănătate

20

Page 21: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Într-un scuar cu brazi falnici, străjuiţi de monumental lui Serghei Lazo, se întrezăreşte

o clădire cu etaj, cu un aspect architectural vechi, în stil sovietic. Pe timpuri aici s-a

aflat comitetul raional de partid. Mai apoi clădirea a fost transformată în spital. Azi

aici e amplasat central de sănătate.

Centrul de Sănătate Chişcăreni se află în centrul satului. Drumurile principale  ale

satului sînt asfaltate şi petruite. Clădirea în care activăm este în două nivele ,construită

în anul 1954. În anul 2009-2010 a fost efectuată reparaţia capitală, interioară şi

exterioară a clădirii: schimbarea acoperişului, ferestrelor, uşilor,sistemului de

încălzire.

Distanţa pînă la centrul raional este de 23 km.

Aprovizionarea cu apă este centralizată - de la apeduct. Încalzirea se face de la

casangeria proprie. Centrul de Sănătate este aprovizionat cu un automobil ,este

telefonizat,asigurat cu xerox, fax, calculator.

Sectorul care îl deservim cuprinde o populaţie de 6040 oameni.

Deservim populaţia a cinci sate ce aparţin la două primării: primăria Chişcăreni şi

primăria Tăura-Vehe.

O bună parte a populaţiei este încadrată în cîmpul muncii în două asociaţii ce se ocupă

cu agricultura: SRL Roşiori-Lux şi SRL Camenic. O altă parte este încadrată în

muncă la fabrica de cusut Logitex- Future (întreprindere cu capital străin).

Pe teritoriul primăriei activează liceul teoretic „Nicolae  Casso”, gimnaziul rus,două

grădiniţe,centrul de creaţie, ocolul silvic.

La Centrul de Sănătate îşi desfăşoară activitatea trei  medici de familie, toţi trei deţin

categoria superioară, un medic stomatolog , doi felceri-laboranţi şi douăsprezece

asistente medicale dintre care doi tineri specialişti. Asistentele medicale - 10 deţin

categoria superioară ,1- categoria I şi 1 –fără categorie.

21

Page 22: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Biblioteca publică

,,Nu este alta , mai frumoasă și mai de zăbavă în toată viața omului zăbavă, decît

cetitul cărților'' - Miron Costin

Biblioteca Publică “Sergiu Rădăuţanu”, din satul Chişcăreni, reprezintă un centru

de informare și comunicare pentru comună. Este localizată în clădirea Grădiniţei

Creșă “Îngeraşul”. Această bibliotecă a fost înfiinţată în anul 1948, iar la momentul

actual, aici activează: directorul și bibliotecara, dna Ciugureanu Nadejda și în calitate

informatician în sala MultiMedia, dna Creciun Veronica. Biblioteca dispune de : Sala

de lectură, Oficiu Abonament şi Sala MultiMedia”Amic”, în care sunt 6 calculatoare

si două multifuncționale.

Aici vin atît tinerii cît şi adulţii pentru a se informa, pentru a comunica, într-un

cuvint, pentru a combina utilul cu plăcutul. În sala de lectură poate fi consultat :

Fondul de referinţă, literatură universală, presa scrisă, audieri muzicale, vizionare TV.

În fiecare săptamînă, biblioteca primește ziare şi reviste: Ecoul ,Timpul, Jurnal, Amic,

Alunelul, Noi etc. Aici presa este prezentă prin 15 publicaţii .Este de menţionat şi

faptul că pentru cei peste 1000 de cititori dispune bilioteca de 8975-fonduri de carte.

Recent, biblioteca publică s-a învrednicit cu o donaţie de cărţi din clasica romănească

și universală(300 exemplare: Rebreanu, Dostoievschi, Eminescu, Proust...) din partea

fraților din România. Cărţile acestea sunt preţioase şi de ele dispune fiecare. Un lucru

22

Page 23: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

foarte important este şi faptul că de ulte ori, la biblioteca publică, se organizează

expoziţii de cărţi, serate literare la care atît tinerii, cît şi adulţii participă.

Biblioteca publică ,,Sergiu Rădăuțanu “ trăiește un eveniment de mare bucurie și

sati sfacție, prilejuit de întrarea în biblioteca a colecției de carte de peste 300

volume, oferite ca donație de către Statul Român. Cărțile din această colecție sînt

destinate tuturor categoriilor de cititori împătimiți de lectură - de la detective, călătorii

și aventuri, romane de dragoste, romane polițiste, istorice. Este pentru prima dată în

istoria bibliotecii cînd romanele lui Alexandru Dumas ,,Tei mușchetari, regina

Margot, Contele de Monte – Cristo, Doamna de Monsoreau , Cei patruzeci și cinci,

ș.a. intră în biblioteca în versiune română.

Acum cei dornici de lectură pot citi așa autori ca Kafca, Mann, Turghenev,

Dostoevchi, Steinbeck, May, Stone, Theckeray, Proust, Simenon, Doyle, Bronte ș.a.

în limba română.

Biserica sf. Nicolae

Prima biserică în comuna Chişcăreni este atestată a 1772, amplasată în centrul catului

şi construită din lemn, cum se construiau pe acel timp toate lăcaşele de cult. Cimitirul

satului era amplasat în imediata apropiere a bisericii.

Timp d un secol biserica a activat în condiţii bune, periodic fiind supusă reparaţiilor

curente. La sf. Sec xIx biserica este într-o stare avansată de uzurăşi în 1985-1986 este

23

Page 24: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

închisă pentru reparaţii, care sînt efectuate sub supravegerea arhitectului Storojinski.

La deschiderea bisicii după reparaţie s-a luat decizia de a construi o noua biserică din

piatră şi mai încăpătoare. Tot atunci se ctabileşte şi hramul bisericii Sf. Nicolae de

vară , prăznuit la 22 mai.

Pe la 1864 pe lîng biserica din localitate se deschide prima şcoală din localitate cu

spriginul preotului paroh Ioan Balîca , îndemnat fiind de Nicolae Casso, zis în popor

Caşu.Băştinaşii erau îndemnaţi să-şi dea copiii la şcoală. Cei mai buni erau celectaţi şi

trimişi la scoli înalte , susţinuţi financiar de boerul Casso.Preotul Ioan Balîca a lucrat

cu iscusinţă si rodnic la educaţia spirituală a localnicilor.

Succesorul preotului Ioan Balîca devine Gheorghe Ţau şi preoteasa Nadejda care au

prelungit cu succes cele lăsate de predcesorul său: au dus la bun sfîrşit construcţia

bisericii noi, s-au îngrigit de buna funcţionare a scoli, pentru care boieril Casso a

construit o clădire nouă, din cărămid roşie. La 1909 biserica este sfinţită. Pe locul

vechii biserici se ridică o capelă simbol al credinţei, locul fiind împrejmuit cu un

grilaj de fier. Dar imediat după război capea este distrusă de autoritîţile sovietice.

Actualmente pe acel loc ,la iniţiativa prootului paroh Gheorghe Lungu a fost ridicată

o răstignire.

O activitate fructuoasă p e tărîmul duhovnicesc a desfăşurat şi preotul M. Ţepordei.

Perioada de timp , cît a ctitorit biserica din localitate ea a cunoscut doar înflorire şi

prosperare, semănînd în sufletele mirenilor doar credinţă şi smerenie. Alt aspect al

activităţii salea fost cel filantropic, colectînd produse alimentare pentru ajutorarea

săracilor. Contribuie la construcţia isericii din Tăura veche, colectînd fonduri pentru

alimentarea construcţiei.

Preotul paroh M. Taponde a contribuit la deschiderea Căminului Cultural din

localitate şi era unul dintre conducătorii celor 2 cercuri ce activau ,,Bunii gospodari’’

şi ,,Renaşterea’’, iar dascălul răspundea de bibliotecă, care dispunea de 216 volume.

A fondat cor bisericesc pentru maturi şi unul de copii, preda religia în şcoală, graţie că

avea studiile în teologie, A activat cu mici întreruperi pîna în 1944 cînd se refugiază

24

Page 25: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

în România, locul lui fiind ocupat de St. Cenuşă care şi-a început activitatea la

biserica dată ca diacon în 1940 hirotonisit preot în 1947. Activitatea ca preot paroh s-a

început în vremi vitregi, cînd s-a început prigoana şi închiderea bisericilor. Martorii

spun ca parohul St. Cenuşă a fost hărţuit de activiştii sovietici, fiind învinuit de

activitate antisovietică a fost închis de nenumărate ori şi cred că numai datorită luptei

duse de el biserica nu a fost închisă,

Activitatea preotului Matei şi I.Cărpineanu a fost relativ liniştită odată cu venirea în

parohie a preotului Gheorghe Lungu viaţa bisericii cunoaşte schimbarea, se schimbă

biserica şi timpurile. A fost restabilit hramul satului, care ni se impunea să îl

sărbătorim la 8 noiembrie de Sfîntul Dumitru.

Casa de cultură

Căminul Cultural din comuna Chişcăreni este construit la sfîrşitul anilor 20 ai

secolului trecut pe cînd teritoriul dintre Prut şi Nisrtru se aflau sub jurisdicţia statului

Român cu destinaţie de adunare şi educaţie a cetăţenilor. La deschiderea Căminului

Cultural au fost deschise şi 2 cercuri de educaţie a cetăţenilor : Bunii Gospodari si

Renaşterea. Menirea cercului ,,Bunii gospodari” era de ai învăţa pe ţărani tehnologii

avansate de prelucrare a pămîntului, organizarea mai eficientă a gospodăriilor

ţărăneşti. Cercul ,,Renaşterea avea menirea de a educa la localnici spiritul civic,

cunoaşterea cu trecutul istoric al ţării. Tot pe lîngă căminul Cultural a fost deschisă şi

25

Page 26: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

prima bibliotecă din sat, care avea un fond de carte de 189 exemplare cu conţinut

divers.

Imediat de după război Căminul Cultural şi-a reînceput activitatea menirea fiind

organizarea odihnei locuitorilor şi organizarea de activităţi culturale cu diversă

tematică. Comuna Chişcăreni fiind centru raional pînă în 1955 se organizau

festivalurile cîntecului coral şi popular, care erau adevărate sărbători , fiind organizate

în aer liber.

Astăzi acest Cămin Cultural după multiple renovări este unul modest pentru o

localitate cu aproape 5000 locuitori. Dispune doar de o sală de spectacole cu 300

locuri, care este folosită si ca sală de dans pentru discotecă. În prezent activează 7

colective artistice de amatori, dintre care 4 deţin titlul onorific ,,model”.

Aceste colective concertează în cadrul activităţilor culturale organizate în teritoriu,

participă la concursuri raionale cît şi republicane.

Colectivele de artişti amatori au participat la concursul republican ,,Moldova ţara

mea srăbună”, desemnaţi învingători în etapa finală .

Angela Plăcintă, directorul Căminului Cultural Com.Chişcăreni

Primarul Chișcăreni

„A fi primar într-o comună, cum este Chișcăreni, o mare cinste, dar și o foarte mare

responsabilitate. Comuna Chișcăreni este una cu mulți cetățeni activi, oameni care

sunt la curent cu toate noutățile, cu schimbările în legislație, care își cunosc drepturile,

26

Page 27: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

sunt informați seară de seară prin intermediul Radioului local și care doresc ca viața

lor să se schimbe spre bine”.

Doamna Silvia Țurcanu primarul satului Chișcăreni (14 mai 1961).A terminat în anul

1982 facultatea de economie a Universității Agrare din Chișinău și a activat în calitate

de economist doar 4 ani, ca mai apoi să fie numită în calitate de secretar al Consiliului

comunal Chișcăreni și să activez în această funcție timp de 16 ani. În acest răstimp a

mai terminat o facultate la Universitatea Pedagogică din Bălți.

Din anul 2003 pînă în prezent activeză în calitate de primar al comunei Chișcăreni.

În activitatea sa zilnică i-au ajutat foarte mult studiile economice și

pedagogice,confirmă dumneaei fiindcă în lucrul cu oamenii trebuie să posezi

cunoștințe din diferite domenii, în special să fii psiholog al sufletului uman, să-l poți

sfătui cum ar putea să iasă din impas, să-i propui niște căi concrete de soluționare a

problemelor.

Trăiește cu grijile locuitorilor comunei Chișcăreni, are o viață zbuciumată, cu multe

probleme, dar și cu unele succese. Și bucuriile de pe urma succeselor acoperă tristețea

din urma problemelor.

Gospodării țărănești

S. R. L. ,,Rosiori-Lux,, este o gospodarie agricolă care are ca activitate cultivarea

sfeclei de zahăr, grîului, porumbului, floarea soarelui.rapiţei,orzului şi alte

cereale.Întreprinderea arendează la moment 2112 ha de terenuri agricole în satul

Chişcăreni r-nul sîngerei, situat aproximativ la 28 km de or. Bălţi. Întreprinderea

dispune de tehnică de cultivat performantă conform tehnicilor moderne care îi permit

să obţină rezultate bune. Compania se ocupă cu producerea şi comercilizarea

producţiei agricole la fabrici de procesarea materiei prime- sfecla de zahăr, floarea

27

Page 28: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

soarelui,rapiţei, cerealelor.Conlucrează cu fabrica de zahăr a companiei

SA ,,Sudzuker-Moldova" , SRL,,Agrodorma", SRL,,Diazchim", SRL,,Imexagro".

Director AL SRL “Roșiori Lux” Nicolae Moraru

Experţi ai Insitutului de Analiză şi Certificare a Mierii Ecologice din Bremen

Germania, în vizită la prisaca lui Iurie Turtureanu din Chişcărenii Sîngereilor.

Spre deosebire de alte gospodării ţărăneşti din satul Chişcăreni s-a făcut

vestită atît în întreaga ţară, cît şi peste hotare. Şi asta nu pentru că ar profesa o

îndeletnicire oarecum netradiţională pentru spaţiul rural moldovenesc, înregistrînd şi

unele performanţe de invidiat, ci pentru ca performanţele sale din domeniul apiculturii

au la baza o alta abordare decît cea rudimentară, din moşi-strămoşi-una ştiinţifică.

Graţie acestei abordări şi rezultatelor obţinute în cei 20 de ani de cînd s-a consacrat

acestui domeniu este invitat la seminare de rang republican, spre a-i iniţia şi pe alţii în

tainele apiculturii abordate profesionist, a fost prezent şi la Congresul apicultorilor din

România, alături de invitaţi din ţările Comunitaţii Europene, CSI, Canada, Australia

ş.a. În repetate rînduri a fost distins cu diplome de onoare în cadrul expoziţiilor

internaţionale de la ,,MoldExpo’’, ale Asociaţiei apicultorilor din Moldova şi

Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova.

Indeletnicirile sătenilor

28

Page 29: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

SRL,,Roșiori-Lux'' - Agricultură, Oloiniță - Moraru Nicolae

SRL,,Valmeh-Com''- Moară de făină- Vașchevici Valeriu

ÎCS,,Logitex-Future''- Confecționează articole de cusut- Spînu Liliana

CAP,,Dumbrava-ciobanului''- Fermă deori,porci,gîște - Turtureanu Valentina

SA,,Pește''- Creșterea și vînzarea peștelui - Samașinchi Iurie

SRL,,Orhdonc''- Stație de alimentație cu combustibil - Țurcanu Oleg

AEÎ,,Chișcăreni'' - Servicii de împrumut - Țurcanu Nicolae

Prin ce sîntem cunoscuți noi în întreaga republică ?

1. În Chișcăreni a fost implementat proiectul pilot @ Energie renovabilă din deșeuri

agricole @ , adică încălzim clădirea Liceului cu 3 etaje și clădirea gimnaziului cu

baloturi de paie . Este un proiect foarte interesant și în urma implementării acestui

proiect sîntem vizitați de foarte mulți oaspeți. În special ,cînd ese în evidență criza

gazelor , a cărbunelui , mulți vor să vadă cum cu puteri proprii ai putea să încălzești

edificiile sociale și nu numai.

2. În Chișcăreni locuiesc cei mai mulți judocani , care au rezultate la diferite

competiții europene. Toți ei sînt antrenați de către antrenorul emerit al Republicii

Moldova Iulian Piatcovschi .

Aș putea să-i enumăr pe campionii europeni Veaceslav Manole, Sergiu Oșlobanu ,

Cristina Bușanu , Denis Gîncescu. Primăria Chișcăreni a inițiat și a petrecut mai mulți

ani Turneul Internațional la judo în numele lui Iulian Piatcovschi.

3. Cel mai puternic Agent Economic în teritoriu este SRL Roșiori- Lux , care este

condus de către eruditul Nicolae Moraru , unul din cei mai puternici specialiști în

agricultură din republică , care conlucreaza cu parteneri din Polonia , Ungaria ,

29

Page 30: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Romania, Rusia , Ucraina. Datorită stăruinței D-lui sînt pastrate toate fondurile fixe ,

cîmpurile cu culturi sînt de o frumusețe rară, poți vedea livezi intensive de mere cu

sistem de irigare prin picurare , sprafețe de pămînt cultivate cu harbuji prin metode

speciale sub peliculă ș.a.

4. În teritoriul primăriei activează Radioul local , care are emisiuni zilnice și care

contribuie la dezvoltarea comunitară , la legătura strănsă cu populația. Fiecare om

cunoaște totul ce se întîmplă în teritoriul comunei.

5. Internetomania – unul di satele , care are conectate la Internet cele mai multe

calculatoare.

6. Bancomat , care activează non-stop. În timpul apropiat va fi deschisă reprezentanța

unei bănci , care va avea casa de schimb valutar.

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice) ale localităţii rurale

Obiectele care ar avea interes pentru dezvoltarea turismului în teritoriu:

Biserica din satul Chișcăreni care poartă numele

Sf. Nicolae s-a construit timp de 14 ani și a fost sfințită la 22 mai 1909 . În acest an

30

Page 31: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

va împlini la 22 mai 100 ani. Este o biserică impunătoare , este de tipul unei catedrale

. În interior sînt icoane de lemn foarte prețioase , din biserica veche de lemn care a

funcionat înaintea prezentei. Are un iconostas aurit foarte frumos. Parohul bisericii

Gheorghe Lungu este un om deosebit , care poate uni enoriații în jurul său și care este

un partener de nădejde în rezolvarea oricăror probleme comunitare. D-lui a fost

inițiatorul instalării pe locul vechii biserici de lemn , care a fost construită în anul

1782 , a unei răstigniri din piatră de Cosăuți.

Nicolae Casso a fost o personalitate de o cultură vastă și o înțelepciune excepțională.

D-lui a fost numit Filozoful din Chișcăreni. Pe locul , unde acum este construit Liceul,

gimnaziul și punctul de vinificație era grădina boierească a boierului Cașu , cum îi

ziceau localnicii. Fiind un mare împătimit de carte , a adunat o bibliotecă bogată și o

rară galerie de tablouri. Odată, precum spune legenda, boierul Casso îi făcu soției sale

Smaranda un reproș : Smarando, tu preferi să aduni diamante, eu însă am să ridic

lîngă conac o movilă.

Movila lui Casso – un element al fostului conac și a

parcului sau Grădinii boierești.

31

Page 32: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

În vîrf era un foișor de unde boierul vedea tot ce se întîmplă pe moșia sa ,servea și

drept turn de pază,și punct de observație pentru pompieri în timpul sovietic,iar

noaptea studia stelele .Movila este înconjurată de liliac care la sădit chiar boierul

pentruca era floarea sa preferată.

Lîngă movilă Casso a construit un castel propriu,nu a fost unul de rînd ,a fost unul

dintre ce le mai frumoase din basarabia ,deoarece era în stilul unui castel de pe malul

Siriei din Paris .Pe lîngă castel era grădina boierului,aici erau

alei ,havuzuri ,statuiete ,locuri de dihnă,el a ridicat din banii proprii movila.Cucoana

smaranda il dogenea Că se cheltuiau bani multi pentru că movila e foarte naltă ,si

pentru construirea ei era nevoie de forță de muncă, iar cei care ajutau erau

recompensați , pamîntul se căra cu caii ,cu roaba .

Diamantele-s trecătoare , iar movila o să rămînă pururea în amintire. Boierul Casso a

construit 2 școli pe teritoriul Grădinii boierești , care sînt și astăzi : școlile din

cărămidă roșie. Una din ele va fi transformată în muzeu. În alta acum se petrec

ședințele cercului de electronică a Centrului de Creație și agrement din Chișcăreni și

își are sediu Întreprinderea Municipală„Servcom-Chișcăreni”.

Conacul

Era loc de reședință și casa mare pentru oaspeți,în beci se păstrau butelii cu vin și

miere de albine.

Pivnițele lui Casso

32

Page 33: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Unde s-a vazut boier basarabean fără conac şi fără beci? Cu atît mai mult nu-şi putea

permite o asemenea lipsă un mareşal al nobilimii, cum era Nicola Casso. Conacul era

loc de reşedinta si ,,casă mare’’ pentru oaspeţi. Beciul păstra butoaie cu ghiurghiuliu

şi miere de albine.

Săptamîni întregi un lung convoi de care a tot a transportat lespezi de piatră aleasă

tocmai de la satul Cosăuţi pînă la ,,Grădina boierească’’, unde Nicolae Casso avea un

palat de o rară fumuseţe.Acum el construia un beci enorm, în doua caturi, lîngă

movila ce servea drept turn de pază. Lucrarile fiind încheiate, moşierul sfinţi

subterana şi facu zidarilor o masa de sărbătoare. Apoi umplu sala de joş cu butoaie cu

vin, amenaja poliţe pentru păstrarea sticlelor de şampanie. Încăperea spaţioasă de sus

o rezerva pentru depozitarea fructelor si legumelor acumulate, mareşalul nobilimii se

fălea cu bogata sa colecţie de tablouri şi pivniţele răcoritoare.

Ultimele, construite din piatră de Cosăuţi acum 120 de ani, sînt şi astăzi în stare buna,

servesc de depoyit pentru fabricarea întreprinderii, deasupra pivniţelor a fost înaltat un

bloc cu etaj în care işi are sediul direcţia, sînt amenajate laboratoare si sala de

expoziţii. Pe atunci s-a proslăvit in funcţia de director iscusitul vinificator Iacob

Grosu. Numele lui e legată o lunga etapa de prosperare a întreprinderii.

Fabrica, fondata în 1890 de către Nicolae Casso, în 1959 a fost reutilată, modernizată

si completată cu linii noi, cu o capacitate de prelucrare de peste 10 mii de tone de

struguri întrun sezon

Ultimii 30 de ani colectivul întreprinderii e condus de dna Ludmila Badrajan ,

absolventă a Şcolii de viticultură şi vinificaţie din Chişinău.

33

Page 34: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

- Colectivul fabricii, laboranţi şi muncitori, ne informează directorul.

Aici se produc nu numai vinuri, ci ăi mari cantitaîi de oţet. Vinul se face din struguri,

oţetul – din mere. Reducerea plantaţiilor de vii şi livezi a influenţat distructiv şi

asupra întreprinderii de vinificaţie. Totuşi, pivniţele lui Casso nu-şi pierd vraja şi rolul

lor practic.

Gospodăria piscicolă are 110 ha iazuri ;

12 iazuri se află la bilanțul primăriei și care sînt date în arendă pentru a crește pește;

· Ocolul silvic cu păduri întinse , cu dealul Rediului , care

este falnic , parcă ar fi rupt din Carpați. Este creată o rezervație de fazani cu locuri

frumos amenajate. Prin păduri putem întîlni mistreți , vulpi , căprioare , iepuri. O

priveliște uimitoare în orice anotimp al anului , cu lacuri la poale de pădure, unde

poți vedea lebede.

Ocolul silvic dispune da Casa Vînătorului - o casă cu 2 nivele , unde ar putea să se

odinnească cetățenii. Lîngă această casă sînt construite foișoare, locuri pentru frigărui,

Tabăra de odihnă Felix , care se află într-un crîng de nucari și care este în

apropierea unui lac. Un loc de odihnă extraordinar cu foișoare , cu stadion și foarte

multă verdeață.

34

Page 35: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Meșteri populari , care țes covoare, brodează, lucrează lemnul , împletesc în lozie ,

lucrează tabla.

Gospodăria Țărănească Vasile Turtureanu , care crește prepelițe , comercializează

ouă de prepelițe și carne de prepeliță foarte lecuitoare.

Avem mai multe familii, care se ocupă cu creșterea albinelor . Soții Iurie și Mariana

Turtureanu preconizează construcția unui muzeu al stupului de albini – un lucru foarte

interesant pentru turiști.

Muzeul scolar

0biectivul acestui muzeu este să se creeze să se formeze abilitățile de meșter popular ,

a peste 120 fete și 30 băieți din sat ca să poată să croșeteze,brodeze, să confecționeze

costume, piese de port popular. Pentru a confecționa un costum este nevoie de

cunoștințe și talent care pote fi dezvoltat aici.

Parteneriat: cu casa Meșterului Popular din Bălți, Casa parintească din Palanca,

Muzeul național de Etnografie și Istorie a naturii ,cu ajutorur carora au aprofundat

cunoștințele în domeniu respectiv.

Aici la muzeu putem vizita obiecte confecționate de elevi, insă nici consetenii nu au

rămas indiferenți și au adus la muzeu lucruri ,instrumente care erau folosite la țesut pe

timpuri , la prelucrarea lînei, iconite vechi din lemn,piese de port popular, cum ar fi

cămăși bărbătesti din pînză de crupe ,trăistuțe .Putem vedea pluguri,juguri ,roată de la

căruță.

Au moștenit și o farfurie de la Țarul Nicolae , care a vizitat localiatea noastră , pe

timul lui Nicolae Casso,căruia și ii dăruise această farfurie .

35

Page 36: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Monumentul eroilor căzuți pe cîmpul rîul Ciuluc

de luptă în cel de al doilea război mondial

Traditii și obiceiuri specifice localității:

Satul Chișcăreni este bogat în tradiţiile pe care le posedă. Unul din cel mai

important obicei este cel de a întâlni oaspeţii cu pâine coaptă în sobă, sare şi un

pahar de vin. În acest mod ne arătăm tot respectul şi căldura cu care vă primim în

casele noastre.

Pe 6 decembrie Sfântul Nicolae, această sărbătoare

deschizând uşile celor de iarnă. Specific acestei zi, este faptul că o asteaptă cel

mai mult copiii, deoarece în noaptea de Sf. Nicolae, cei care au fost cuminţi pe tot

parcursul anului, şi care îşi curăţă mereu încălţămintea, găsesc în ea dulciuri sau

multe alte daruri.

36

Page 37: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

De Crăciun, maturii, dar în special copiii umblă cu colindatul de la casă la casă,

astfel vestind naşterea Domnului. Copiii fiind mascaţi corespunzător, după colind,

sunt răsplătiţi de către gazdă cu dulciuri sau bani.

De anul nou , copiii umblă cu uratul, dorindu-le stăpânilor caselor un an nou

fericit, prosper şi cu cât mai multe realizări frumoase; recompensele pentru urările

copiilor pot fi de asemenea dulciuri.

De Paşti tradiţiile sunt mai numeroase. În ajun de Paşti gospodinele încondeiază

ouăle, culoarea tradiţională fiind roşie, mai apoi coc cozonacul, după care în

noaptea învierii Domnului, membrii familiei merg la sfinţirea acestor bucate

specifice. Iar în dimineaţa după sfinţire, fiecare se spală pe obraji cu un ou roşu şi

altul alb, ceea ce simbolizează puterea şi puritatea, acest “ritual” fiind urmat de o

masă la care toată familia sărbătoreşte împreună.

Duminica Mare este specifica prin curatarea fintinilor din sat. In aceste zile

barbatii se aduna in grupuri si ii ajuta pe proprietarii fintinilor, care le sunt lasate

mostenire de la strabunei, prin cimpuri, sau chiar in sat pentru a le curati, iar

gospodinile ii servesc pe toti cu placinte gustoase.

37

Page 38: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Sfântul Andrei, o zi în care fetele se distrează făcând mici vrăjitorii. Cu ajutorul

lor ele îşi afla sortitul. Iar băieţii, în această noapte, fură porţile de la casele

fetelor, pentru ca acestea, trezindu-se dimineaţa fără ele, să pornească în căutarea

lor.

1 Martie este sărbătoarea venirii primăverii. Începând cu această dată toţi

locuitorii Moldovei îşi pun pe haine, în regiunea inimii, mărţisoare. Ele prezintă

simboluri unice, în care este obligatorie prezenţa culorilor alb şi roşu. Albul

semnificând puritatea, iar roşul – viaţa.

Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în

localitatea rurală

Avantaje

crearea de locuri de muncă;

creșterea veniturilor în localitate;

micșorarea migrației populației locale datorită creării locurilor de muncă;

imbunătățirea nivelului de trai al populației locale;

posibilitatea de formarea și perfecționarea profesională a tinerilor din

localitatea respectivă;

imbunătățirea coexistenței sociale și culturale;

38

Page 39: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

creșterea posibilității de interacțiune soacială;

dezvoltarea internă a localităţii;

dezvolatrea infrastructurii locale;

posibilitatea de conservare a frumuseţii cadrului natural și a zonelor

rurale de interes turistic, a zonelor istorice, care sunt insuficient

valorificate.

construirea de drumuri pentru a se asigura accesul turiştilor şi al

populaţiei rezidente, spre obiectivele turistice din localitatea rurală;

Trezirea conștiinței popolației locale ce ține de protejarea mediului

natural și importanța acestuia ,cît și a construcțiilor ,monumentelor care

pot servi ca obiective turistice

dezvoltarea diferitor meşteşuguri tradiţionale şi altor forme de artă;

păstrarea tradițiilor și obiceiurilor locale;

posibilitatea de a face cunoscută localitatea și atragerea investitorilor ;

dezvoltarea serviciilor de alimentație și construirea structurilor de cazare;

costul scăzut al forţei de muncă;

costul scăzut al terenurilor pentru construirea diferitor obiective de

atracție turistică;

Deficiențe

Lipsa informaţiei, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere și dorință a

populaţiei (în special în mediul rural) cu privire la valorificarea potenţialului

turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de care ar putea beneficia;

Insuficienţa de valorificare a bazei materiale;

lipsa unităţilor de cazare;

39

Page 40: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Lipsa mijloacelor financiare şi investiţiilor,care ar ajuta la dezvoltarea

turismului în regiune;

Lipsa unui organism instituţional specializat, cu atribuţii de promovare a

turismului local şi cu rol integrator al tuturor celor interesaţi;

Lipsa panourilor publicitare în diferite domenii de comunicare, mass-media,

presa scrisă şi cea on-line, TV;

Lipsesc indicatoarele rutiere destinate turiştilor, care indică atît direcția spre

localitate, cît şi spre atracţiile turistice din interiorul localității;

Lipsesc chioşcuri cu materiale promoţionale,hărți, suvenire şi articole de

artizanat.

Interesul scăzut al autorităţilor locale cît si al populației rezidente pentru

promovarea activităţilor turistice;

Lipsa unui program local de promovare şi educaţie turistică;

Drumurile care sunt într-o stare deplorabilă , ceea ce împiedică într-o anumită

masură accesul turiștilor în deosebi spre obiectivele turistice.

Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală

Satul Chișcăreni,este o localitate cu un potențial turistic bogat,care trebuie dezvoltat și

promovat.

Aici sunt posibile de implementat multe acțiuni și măsuri, precum sunt:

- Amenajarea monumentului eroilor din centrul satului;

- Reamenajarea parcului din centrul satului ;

- Reconstructia si reamenajarea conacului boierului Casso;

- Amenajarea fintinilor;

- Amenajarea izvorului;

40

Page 41: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

- Amenajarea unui loc de scaldat și pescuit;

- Amenajarea unei parcări auto;

- Amenajarea unor zone pietonale;

- Amenajarea unor zone pentru ciclisti,etc.

- Amenajarea corespunzătoare a stadionului pentru a oferi posibilitate turiștilor să

practice sport;

SURSE DE FINANŢARE

Bugetul de Stat al Republicii Moldova

Ministerul Culturii şi Turismului

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

Agenţia Silvică de Stat Moldsilva

Bugetele Primăriei Locale

Bugetele Consiliului Raional Sîngerei

Finanţări de la Agenţii Turistice

Finanţări din Fonduri naţionale (Fondul Ecologic Naţional)

Finanţări din Fonduri şi Instituţii internaţionale

Concluzii şi recomandări

41

Page 42: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

M-am născut pe o colină însorită plină de splendoarea unei naturi binecuvântate sub

soare. Într-un sat melancolic cu ochi de izvoare, cu păr stufos de codri deşi, cu căsuţe

zâmbind îndrăzneţ spre crugul cerului. Şi m-am trezit deodată umblând pe riduri de

poteci în sus şi în jos, privind cu ochii mari deschişi spre lume, în aceasta frântură de

rai pământesc.

Pădurile, spânzurate parcă de nori, mi-au dat speranţa şi îndârjirea de a atinge cerul;

dealurile mi-au descris în linii unduitoare şi înălţimi abrupte, scene de măreţie şi

înţelepciune.

Aşa e satul meu ! Pare perfect şi este miraculos pentru mine, fiindcă s-a înălţat pe

temelia sufletului meu. Şi nu doar bat inimile noastre în acelaşi timp, ci sunt una şi

aceeaşi, aşa încât îl voi purta cu mine pe bătrânul sat, oricât de departe m-aş rătăci

prin lume. Acest loc cu sufletul în cer şi cu trupul pe pământ trăieşte în ambele

spaţii .Aici pe acest meleag am cunoscut primele succese și tot aici am plîns de

tristețe și de bucurie.

Mîndria și bogăția satului Chișcăreni sunt oamenii gospodari și cu inima deschisă gata

oricînd să te găzduiască și să te mîngie cu o vorbă bună.Aici au crescut personalități

bine cunoscute, ne mîndrim pentru ca ne-au făcut cunoscut satul atît în țară cît și peste

hotare.

Rîul Ciuluc care străbate localitatea înfrumusețează intrarea în sat ,iar pădurile care ne

inconjoară sunt o adevărată bogăție care ne oferă loc de odihnă ,recreere ,momente

de cuget , aer proaspăt , este inima satului Chișcăreni.

Bibliografie

Cartea Chișcăreni – autori Tudor Țopa și Vasile Trofăilă

Localitățile Moldovei, Chișinău;

42

Page 43: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Nomenclatura localității.

http://www.chiscareni.md/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=54&Itemid=411&limitstart=20

http://chiscareni.wordpress.com/satul-in-imagini/Anexe

ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Fişa 1 – MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

43

Page 44: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

DOMENIULDESCRIEREA

Suprafaţa teritoriului (ha)8000 ha

Distanţa până la Chişinău (km)110 km

Distanţa până la reşedinţa de raion (km)18 km

SITUAŢIE GEOGRAFICĂ Chişcăreni este un sat şi comună din raionul

Sîngerei. Satul este situat la 47.555368 -

latitudine nordică şi 28.011345 - longitudine

estică, având o suprafaţă de aproximativ 4.85

kilometri pătraţi, cu un perimetru de 18.58

km. 

Topografie / relief

cea mai înaltă altitudinealtitudinea mediecea mai joasă altitudine

Satul este înconjurat de culmi de dealuri,

movile, piscuri, cu denumiri ce ascund

evenimente, fapte şi întâmplări din trecutul

îndepartat: Brada,Bahatoaia, Movila lui

Gusaric, Chinichisti,Radi. Văi şi vâlcele

îmbrăzdează câmpurile în toate direcţiile,

purtând şi ele nume captivante: Hartop,

Hartoas,Gradinile Noi.

CARACTERISTICI GEOLOGICE

Climă climă continental moderată. 

temperatură medie (vara) 20,8°Ctemperatură medie (iarna) 5,1°Cînsorire (zile/an)precipitaţii (zile/an)precipitaţii (mm/an) 460 mm 

înzăpezire medie (cm)

44

Page 45: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

HIDROGRAFIE

Cursuri de apă

denumiresporturi acvatice; pescuitloc de scăldatcalitatea apei

Riul Ciulucul de MijlocPescuit amatorCalitatea apei medie

Suprafeţe de apă (lacuri naturale, artificiale, iazuri etc.)

denumiresporturi acvatice; pescuitloc de scăldatcalitatea apei

110 ha

UTILIZARE A SOLULUI (% SAU ha)activităţi industriale / comercialespaţii de locuit 82 mii m.pspaţii de agrement (loisir)Păduripeisaje / spaţii protejateterenuri agricole, din care: terenuri cultivate păşuni cota terenurilor consacrate culturilor biologice

(%)

Floră

varietăţi de plante rare

Salcim ,sejar,nuc,arbori de lemn tare,plante medicinale

Faună

specii de animale rare

fazani

Situri (privelişti) naturale de interes special

(curiozităţi naturale, cascade, toltre, arbori vechi, etc.)

movila

Zone protejate

ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Fişa 2 – POPULAŢIA, ACTIVITĂŢI ECONOMICE, COMERCIALE ŞI SERVICII

45

Page 46: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

DOMENIULDESCRIEREA

POPULAŢIE

Numărul de locuitori 4279 de oameni,Structura demografică (bărbaţi / femei) 47.16% fiind bărbaţi iar 52.84% femei.

POPULAŢIE ACTIVĂ

total:pe sector:utilizată în agricultură cu încadrare deplină în câmpul muncii: cu încadrare parţială în câmpul muncii:utilizată în industrieutilizată în artizanat (meşteşugărit)utilizată în comerţutilizată în alte serviciiutilizată în turismul rural cu încadrare deplină în câmpul muncii: cu încadrare parţială în câmpul muncii:

161?65?96?

rata şomajuluirata de migraţie zilnică spre alte locuri de muncă (navete)ACTIVITĂŢI COMERCIALE / SERVICIIBrutării 1MăcelăriiMagazine 15Cooperativeferme care practică vânzări directeînchiriere de autoturismeAutoservice 1autocare, autobuze 2închirieri / reparaţii bicicleteînchirieri / reparaţii articole sportunităţi de telecomunicaţii (poştă, telefon, telegraf, fax, internet etc.)

telefon, telegraf, fax, internet,poștă

servicii bancare (filiale ale băncilor de economii etc.)

1

unităţi de prim ajutor (medici, dentişti) 2Farmacii 1cămin de copii (grădiniţă, creşă etc.) 3 grădinițecase de cultură 1Centre / cercuri de ocupaţii tradiţionale rurale (etnografic, folcloric, de artizanat şi creaţie artistică etc.)

1 Centru de creație

Alte activităţi comerciale şi servicii 1 casă de prestări de servicii

46

Page 47: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Fişa 3 – CĂI DE ACCES, TRANSPORTURI, DEPLASĂRI

DOMENIULDESCRIEREA

REŢEA RUTIERĂ

legături cu marele artere Autostrada Chișinău – Bălțireţea rutieră locală

REŢEA FEROVIARĂ

legături cu marele artere -

47

Page 48: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

TRANSPORTURI COLECTIVE LOCALE

Staţionări

Itinerare

Orare

Tarife

PISTE REZERVATE PENTRU CICLIŞTI

CENTRE PIETONALE

zone interzise automobilelor zone pietonale (rezervate doar pentru mersul

pe jos)

Sunt prezente

starea drumurilor / străzilormedie

SEMNALIZĂRI ŞI PANCARTE

semnalizări cu indicarea locurilor publice panouri / borne de informaţie planul localităţii harta turistică a localităţii

La primarieLa primarie

STAŢIONĂRI / PARCĂRI

numărul total de locurinumărul de locuri rezervate autoturismelortarife

1 parcare de biciclete

Gratis

ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale

Fişa 4 – CULTURĂ, ACTIVITĂŢI CULTURALE

DOMENIULDESCRIEREA

ISTORIE

data înfiinţării localităţii Atestat documentar 6 martie 1560.

48

Page 49: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

emblemă / însemne +evenimente istorice marcante Deportările care au avut loc pe vremea

regimului sovietic.personaje celebre Ana Țurcanu, Ana Naclacevschi, Efrosinia

Moraru, Ion și Vasile Păduraru, Elena Munteanu, Alexandru Buliga.

LEGĂTURI CU STRĂINĂTATEA

legături istoricelegături particulare (ex.: asocieri cu alte localităţi) Formare comunei Chișcăreni,care include

Slobozia –Chișcăreni,NicolaevcaRELIGIE (%) 95% creștini-ortodoxsiARHITECTURĂ, URBANISMoperaţii de înfrumuseţare A scolii,gradinitei,casei de cultura.Participăriintegrarea construcţiilor în peisajul rusticspecificul şi stilul architecturalspaţii verziEXISTĂ PROGRAM DE “RENOVARE A SATULUI” ?

da

suma totală a ajutorului financiar sau material -structura programului Realizarea proiectului Sănătatea

SPECIFICITĂŢI CULTURALE

specialităţi culinare locale şi regionale Sărbatoarea sarmalelorobiceiuri, folclorasociaţii culturale, folclorice Clubul sportiv Olimpiasărbători locale Hramul satului, curatarea fintinilor,etcpieţe şi iarmaroace locale 1 piață agricolă,1 piata cu diferite bunuriproduse locale şi regionaleevenimente specifice localepersonalităţi locale Mihalcenco Maria,Veronica

Seremet,Mogoreanu Lidia,Morari Aurelia,Cristina Buliurca,etc

legende, zicători, poveşti Legenda satului

AGREMENT / DIVERTISMENT

casă de cultură 1Cinema 1creaţii teatrale locale (spectacole) 2Biblioteci 4serate dansante 1Discoteci 2serate, reuniuni locale Hora satuluiAltelePATRIMONIU CULTURAL, CURIOZITĂŢI

49

Page 50: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

Biserici 1Mănăstiriconace, cetăţi 1situri arheologiceedificii istorice 1locuri istoriceMonumente Monumental eroilor

MUZEE / EXPOZIŢII

denumire: Muzeul școlarexpoziţie de: obiecte cu caracter istoric ,popularsuprafaţa expoziţieiorele de funcţionarevizite ghidatefrecventare (numărul de vizitatori)perspective de dezvoltareVIZITE ORGANIZATE / ATRACŢII SPECIFICEunde?când?cu cine?DuratăTariff

Itinerarul Turistic

Chișinău-Chișcăreni-Chișinău

Numărul de turiști -14 Durata excursiei – 2 zile

1.Fișa tehnică a itineraruluiCaile de acces Timpii circuitului

Etapele Mijlocul de acces

Kilometraj De călătorie De oprire și vizite

Programul escalelor

1. Chișinău-Chișcăreni

Maxi- taxi 110 km 2 h 20 min 2 h

2. Chișcăreni Maxi- taxi 10 km 3.30 h 17.00 h 22 h3. Chișcăreni-Chișinău

Maxi- taxi 110 km 2 h 20 min 2 h

50

Page 51: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

2.Planul metodic

1 zi

Nr. OraTraseul

ExcursieiDurata deparcurs Programul

1 2 3 4 5

 08:00-08:30

Locul de intilnire

al grupului 30 min

Reuniunea grupului.Prezentarea succintă a celor mai importante obiective ce urmează a fi vizitate.

2 08:30-11:00Chișinău-Chișcăreni

2h,maxi -taxi

Relatarea locurilor care vor fi întilnite în timpul parcursului.Popas la Orhei.

3 11:10Sosirea în Chișcăreni

10min,pe jos

Vizitarea Movilei lui Casso ,sesiune foto.

4 11:45-12:20 Conacul10min,pe

jos

Vizitarea conacului și prezentarea de către ghid despre istoria acestuia.Timp pentru poze.

5 13:00-15:00Restaurantul “Mihaela”

20min,pe jos servirea prinzului

6 15:20-16:00 Muzeul Școlar15min,pe

jos

Vizitarea muzeului,prezentarea obiectelor muzeului de către ghid,timp pentru poze.

51

Page 52: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

7 16:15-17:00

Monumentul eroilor și

răstignirea din centrul satului

10min,pe jos

Monumentul eroilor și răstignirea din centrul satului,poze ,popas la răstignire ,unde este și un izvor.

8 17:10-18:00Beciurile lui

Casso10min,pe

jos

Vizitarea beciurilor lui Casso si urmarirea procesului de facere a vinului.

9 18:10-19:10Tabăra de

odihnă “Felix”10min,maxi

-taxi Cina la Tabăra de odihnă “Felix”

10 19:10-20:30

iazul din apropierea taberei de

odihnă5 min,pe jos

Plimbare pe malul iazului din apropierea taberei de odihnă

11 21:00 -24:00Discoteca “Arena”

15min,maxi -taxi

Distracție in clubul de noapte “Arena”

12 24:15… Tabăra “Felix“  15min,maxi-

taxiÎnoptarea la tabăra “Felix“

2 zi

Nr. OraTraseul

ExcursieiDurata deparcurs Programul

1 2 3 4 5

 

09:00-09:20Tabăra “Felix”

15min,maxi-taxi

Micul dejun la Tabără

52

Page 53: Proiect La Turism Rural s.chiscareni

2 09:30-10:00Biserica Sf.

Nicolae15min,maxi

-taxi

Vizitarea sfîntului lăcaș

3 10:15-11:00

Sosirea în pădure,Casa Pădurarului --

Vizitarea Casei Pădurarului,loc de odihna,aici se găsește o expoziție de animale sălbatice,loc pentru frigărui și odihnă .

4 11:20-15:00

Casa Pădurarului

15min,

maxi-taxiOrganizarea odihnei , timp liber ,foto , prepararea frigăruilor,prînzul.

5 15:10-16:50

ChișcăreniPlimbare cu căruța cu cai

Sosirea în Chișcăreni,vizitarea Obiectivelor Culturale ,Plimbare prin sat cu căruța cu cai.

6 17:00-19:00Chișcăreni –

Chișinău 2h

Sosirea în Chișinău

53

Descoperiti acest tărîm al liniștii și bumnăvoii ,cu tradiții ,obiceiuri ,și oameni gospodari cu inimă mare.

Satul este înconjurat de culmi de dealuri, movile, piscuri, cu denumiri ce ascund evenimente, fapte şi întâmplări din trecutul îndepartat .

Descoperiti acest tărîm al liniștii și bumnăvoii ,cu tradiții ,obiceiuri ,și oameni gospodari cu inimă mare.

Satul este înconjurat de culmi de dealuri, movile, piscuri, cu denumiri ce ascund evenimente, fapte şi întâmplări din trecutul îndepartat .