Proiect PAREPA

7/23/2019 Proiect PAREPA

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-parepa 1/27

PROIECT

APLICAREA METODELOR SI TEHNICILOR DEINVESTIGATIE EXPERIMENTALA LA TOP DRIVE



Cuprins

● Introducere

● Structura constructia si !unctiona"a

● Top Drie

● Monitori#are e$p"oatare Top Drie

● Pro%"e&e "a Top Drie

● Conc"u#ii

Introducere

O scurtă analiză istorică și descrierea generală a sistemului Top Drive:



În 1983 a început dezvoltarea unui sistem pentru a înlocui modulconventional de rotație a prainilor cu masa rotativă! În anul 198" s#a lansatDD$ %&' D( )Derric* Drilling $ac+ine,- primul top drive electric alimentat

în current continuu avand o sarcină la carlig de %&'t- proiectat specialpentru plat.orme marine! /atru ani mai tarziu - s#a introdus primul top driveacționat +idraulic- DD$&''0%''2! (ererea crescuta pentru cuplu a dus ladezvoltarea unei versiuni cu viteze pentru DD$ &''0%&'45 si DD$ %&'2eig+t tor6ue- amandouă lansate in 1989! În 1993 a .ost prezentatpu7licului DD$ %&'45 --rontier - acționat de două motoare electrice-dezvoltand 1''(/ si un cuplu de 88''m! ;copul neo.ocial a .ost ca--rontier sa atingă adancimea de 1'''m!

/lat.ormele petroliere cu sistem de actionare top drive pentru .oradestinate lucrarilor on0o<#s+ore de .ora sunt structurate în .unctie deactionarile utilizate! =naliza lor se concentreaza pe gasirea de noi modalitatide consolidare cailor de reducere a consumului de energie si crestereaper.ormantelor de >a7ilitatea si de reducere a riscurilor te+nice care pot

aparea în timpul .unctionarii!

Optimizarea structurii depinde de metoda de .ora in legatura cusistemele de operare care îndeplinesc .unctiile necesare pentru procesulte+nologic! =ceasta depinde si de modul în care sistemele principale siau?iliare de operare sunt grupate!

În scopul de a identi>ca unele modele destinate simularii di.eritelorconditii de lucru sunt .olosite metodele de analiza a structurii sistemului!

Datorita acestor metode pot > e.ectuate analize pentru un numar relevantde situatii înt@lnite în practica!

Siste&e de !ora' de tip Top Drie

/e plan mondial se evidenAiază necesitatea dezvoltării unor te+nologiiBi ec+ipamente e>ciente- care să >e >a7ile- în condiAiile unor investiAii Bi

c+eltuieli în e?ploatare minime! /rincipalul scop avut în vedere în cazul.oraului pe uscat sau marin este cel al reducerii costurilor- care atinge înprezent în medie- apro?imativ ""' C Bi respectiv &&' C pe metru .orat!

4?tinderea .oraului la mare Bi .oarte mare ad@ncime- în special a celuimarin Bi ca urmare a unor cerinAe deose7ite privind protecAia muncii-creBterea securităAii Bi a productivităAii muncii- au impus dezvoltarea unorsoluAii te+nice noi în acest domeniu!

În acest conte?t- apariAia Bi generalizarea te+nologiilor noi de .ora- cu

antrenare la partea superioară a garniturii de .ora de tip Top Drive ;stemau rezultat ca urmare a dezvoltării te+nico BtiinAi>ce Bi a interacAiunii dintredomeniul economic Bi cel te+nic!



Datorită evoluAiei te+nologiei .oraului- în special a celui diriat Bi a celui în găuri multiple- se consideră că acest sistem este cu 1&E p@nă la "'Emai e>cient dec@t .oraul cu masa rotativă Bi prăină pro>lată- în .uncAie de.elul operaAiei- în principal datorită .aptului că se .orează continuu cu paBitriplii sau du7lii- în .uncAie de înălAimea mastului sau a turlei!

=cAionarea cu antrenare la partea superioară a garniturii de .ora TopDrive ;stem )TD;, presupune un lanA cinematic mai redus dec@t cel pentru

acAionarea clasică cu masă rotativă- ceea ce are ca rezultat un randamentmai ridicat- în general cu peste 1'#1& E .aAă de soluAia clasică- Bi o mai7ună utilizare a puterii instalate! În anul 199& din &&' TD;- "&' erauproduse de >rma F=G(O- iar pe instalaAiile de .ora terestre .uncAionau H'

TD;!

/rincipalii producători mondiali de instalaAii de .ora de tip TD; provindin ;I=- (anada- orvegia Bi ranAa! În general- capacităAile de ridicarevariază între &' Bi H&' t!- turaAiile ma?ime p@nă la &' rot0min- iar puterile

între 3H' Bi 1&'' *J! 4?istă variante de TD; destinate .oraului găurilor cudiametru redus- care realizează turaAii mai ridicate- de %''#H'' rot0min ! TuraAiile Bi momentele realizate sunt dependente de puterea Bi numărulmotoarelor Bi de rapoartele de transmitere ale reductoarelor sau cutiilor deviteză!

4voluAia sistemelor de tip top drive:



Structura constructi( )i !unc*iona"(

4c+ipamentele mo7ile pentru antrenarea garniturii de .ora la parteasuperioară- utilizate p@nă în prezent în .oraul sondelor ad@nci- cu paBi du7liisau triplii- sunt cunoscute pe plan mondial su7 numele de Top Drive ;stemBi /oKer ;Kivel- aBa cum de alt.el se Bi regăsesc grupate în (O$/O;LT4(=T=5OM o. Oil ield 46uipment and ;ervices! În cele ce urmează- se vautiliza termenul te+nic dea consacrat de Top Drive ;stem N TD;-corespondentul în lim7a rom@nă pentru Top Drive ;stem ar putea > ;istemde ora cu (ap idraulic Gotativ!

$otor N ;(G$- iar pentru /oKer ;Kivel ar putea > (ap idraulic$otor N ($- denumiri care ar sugera în cuvinte puAine esenAaec+ipamentului!

;istemul de ora cu (ap idraulic Gotativ $otor TD; realizeazăurmătoarele .uncAiuni principale:

# rotirea garniturii de prăini Bi circulaAia uidului de .oraP

# str@ngerea Bi des.acerea îm7inărilor >letate ale prăinilor cu .usul motor Bi

cu dispozitivul de str@ngereP

# e?tragerea Bi susAinerea garniturii de .ora- compunerea- descompunerea-precum Bi manevrarea paBilor de prăini cu elevatorul Bi c+iol7aBiiP

# înc+iderea circulaAiei uidului de .ora cu autorul unui ro7inet cu s.erămontat pe .usul motor!

În concluzie- un Top Drive este un utila comple?- care este conectat lacapătul superior al garniturii de .ora- pentru susAinerea Bi rotirea ei în gaurade sondă- ansam7lul ast.el .ormat deplas@ndu#se împreună în sus Bi os peun g+ida >?at pe mast sau turlă- dotat cel puAin cu:

# un sistem de prindere Bi suspendare a TD de macaraua c@rlig a sistemuluide manevră compus din c+iol7aBi sau toartă- ug- sistem de compensarepentru realizarea îm7inărilor >letate )t+reads compensator sau counter7alance clinder,P

# un motor Bi reductorul a.erent cu .usul motor )poKer driven rotar

element,- >?ate pe o carcasă )oală, care poate conAine rulmentul principala?ial Bi prese#tupa cu Aeava de spălare )integrated sKivel, Bi care realizeazărotirea garniturii de prăiniP



# un mecanism pentru realizarea cone?iunilor >letate )tor6ue Krenc+ saupoKered actuated tor6ue Krenc+,- între pasul de prăini Bi .usul motor al

TD;P

# un manipulator de material tu7ular # $$T )pipe +andling mec+anism saupipe+andler assem7l,- av@nd multiple .uncAiuni N suspendarea garniturii deprăini )sau a coloanei de 7urlane- cu ec+ipamentul au?iliar a.erent- carereali#zează simultan co7or@rea Bi umplerea cu noroi a acesteia,-

manevrarea paBilor de prăini de la Bi la a?a sondei- care este situat lapartea in.erioară a TD; Bi care se poate roti în urul a?ei sondei independent.aAă de partea superioară a acestuia- compus din c+iol7aBi Bi elevator- carese pot roti )7ascula, împreună- în a.ara a?ei sondei prin acAionarea uneiperec+i de cilindrii +idrauliciP

# un cadru suport )support .rames sau guide dollies, care susAinecomponentele enumerate mai sus Bi care este g+idat pe dispozitivul deg+idare >?at pe mast )trac* guide sstem sau tor6ue guide assem7l,P

# unul sau două ro7inete de siguranAă cu s.eră )7all valve- Kell control valve-7all sta77ing valve0mud saver valve sau L QO/,!

$$T este ast.el conceput înc@t- pe durata .oraului- acesta nu seroteBte împreună cu garnitura de prăini- c+iol7aBii Bi elevatorul >inddeplasaAi )7asculaAi, în a.ara a?ei sondei Bi a zonei de rotire a garniturii deprăini- dar în timpul e?trage#rii Bi introducerii garniturii de prăini )respectiva coloanei de 7urlane- în condiAii#le menAionate mai sus, în gaura sondei-aceasta este suspendată în elevator Bi c+iol7aBi! $acaraua # c@rlig poate >de tip Rdespicată Bi .ără c@rlig- ceea ce permite să se realizeze o înălAimemică a întregului ansam7lu al TD;- lucru deose7it de important atunci c@nd

înălAimea li7eră a mastului pe care se montează este redusă!

OperaAia de e?tragere sau introducere a garniturii de .ora poate >realizată Bi simultan cu rotirea ei cu .usul motor Bi cu circulaAia uidului de.ora activată! În acest caz se poate e?ecuta cu succes lărgirea găurii desondă- iar în cazurile )rare, de înAepenire a garniturii de .ora- aceasta poate> degaată mult mai uBor!

În cazul utilizării unui TD;- .oraul se e?ecută cu paBi du7lii sau triplii- în .uncAie de înălAimea mastului sau a turlei- din care cauză nu suntnecesare operaAi#ile suplimentare e?ecutate în cazul .oraului clasic cu masărotativă- prin care se îndepărtează Bi depozitează prăina pro>lată deantrenare la >ecare adăugare a unei prăini de avans!



Initate top drive



Aanta'e"e uti"i#(rii siste&u"ui co&p"e$ de !ora' de tip TopDrie

=v@nd în vedere modul speci>c de lucru cu sistemul de .ora cu TD;descris mai sus- rezultă un număr important de avantae .aAă de .oraulclasic:

#nu sunt necesare masa rotativă- prăină de antrenare pătrată sau+e?agonală- pătraAii de antrenareP



#nu necesită transmisii av@nd un lanA cinematic comple?- cu randamentereduse- puAin >a7ile- )reductoare- lanAuri- cuplae- am7reiae- ar7oricardanici- etc!,P

#nu este necesară montarea#demontarea prăinii de antrenare ori de c@te orise introduce 7ucata de avansP

#se poate .ora neîntrerupt cu paBi du7li sau tripli în .uncAie de înălAimea

li7eră a mastului sau a turleiP

#se reduce numărul de cone?iuni cu 03 la pasul triplu Bi cu 10 la pasuldu7lu- din acest motiv e>cienAa manevrelor creBte cu 1&#'E )se reducetimpul a.erent operaAiilor de îm7inare- manevrarea prăinii pătrate- precumBi uzura >letelor,P

#circulaAia uidului de .ora Bi rotirea garniturii de .ora în am7ele sensuri sepoate resta7ili imediat- >ind necesară doar ridicarea garniturii pe o înălAime

mică pentru a se putea prinde în peneP nu este necesară ridicarea garnituriide prăini de pe talpa sondei cu lungimea prăinii de antrenare la >ecareadăugare a 7ucăAii de avans- pericolul de înAepenire a garniturii >ind multredus Bi datorită îm7inării rapide a pasului următorP

#se pot controla mai 7ine mani.estările eruptive ale găurii de sondă prinacAionarea într#un termen scurt a ro7inetului de înc+idere- care poate >acAionat de la distantă )opAional,P

#se pierde o cantitate mai mică de noroi sau din presiunea uidului de .ora

la adăugarea 7ucăAii de avans- în cazul .oraului cu suprapresiune- sau cucirculaAie inversăP

#uzura prevenitoarelor de erupAie este mai redusă- deoarece supra.aAa derotire este circulară Bi netedă )Bi nu pătrată sau +e?agonală,P

#se reduce pericolul potenAial al maselor mari în miBcarea de rotaAie la podulsondei- cresc@nd siguranAa munciiP )după cum se cunoaBte peste &'E dinnumărul de accidentelor de muncă se produc pe podul sondei,P

#dispozitivul de manipulare a prăinilor poate deplasa prăinile Bi paBii deprăini de la a?ul sondei la podul podar Bi la gaura de aBteptare Bi invers cuo siguranAă sporită- elimin@ndu#se manevrarea manuală a elevatoruluiP

#se poate e?ecuta e>cient corectarea găurii prin rotire Bi deplasare in sus agarniturii de .oraP

#se reduce costul total în cazul .oraului direcAional sau orizontal- utiliz@ndu#se agenAi lu7ri>anAi în cantităAi mai mici Bi mai ie.tiniP

#se reduce deteriorarea straturilor productiveP



#se reduc costurile totale de .ora datorită prevenirii lipirii garniturii de .ora-sau a pierderii ansam7lului de .und Bi a altor dispozitive scumpe- prin .oracontinuu pe lungimi mari Bi cu staAionări scurteP

#se elimină timpul necesar reorientării sculelor după >ecare cone?iune- încazul .oraului direcAionalP

#se poate e?ecuta carotaul continuu pe lungimea unui pas du7lu sau tripluP

#se pot realiza în condiAii mai 7une unele operaAii de instrumentaAie- sepoate co7orî Bi umple simultan cu uide coloana de 7urlaneP

#un alt mare avanta al utilizării TD; este posi7ilitatea de a se e?ecuta îm7inarea >letată dintre capătul superior al garniturii de prăini cu >letul.usului TD; în orice poziAie pe înălAimea utilă a mastului )turlei,! =ceastăoperaAie este .oarte utilă atunci c@nd se produce o erupAie sau o re.ularenecontrolată a uidu#lui de .ora prin interiorul prăinilor Bi nu este posi7ilă

cu te+nologia clasicăP#utilizarea TD; reduce costul .oraului prin reducerea consumului deenergie- lucrul mecanic al ca7lurilor- reduce uzura to7ei- a rolelor- .r@nelor-am7reiaelor- etc!- deoarece garnitura de prăini nu tre7uie să >e ridicată Bico7or@tă la >ecare cone?iuneP

#creBterea siguranAei în .ora datorită .aptului că erupAiile pot > controlaterapid- c+iar în timpul e?tragerii garniturii! ;ondorul poate >?a garnitura înpene Bi poate înBuru7a .usul motor împreună cu ro7inetul s.eric care poate

înc+ide circulaAia interioară a uidului de .ora în '#3' sec!

#s#a constatat că unei ore consumate pentru realizarea cone?iunilor însistemul clasic îi corespund '-'8 ore )apro?! 9' sec!, în cazul realizăriiacestora cu TD;P

#în cazul dotării cu TD;- instalaAia de .ora poate > mai uBor mecanizată- iarunele operaAii pot > automatizateP

Ln >gura este prezentat sc+ematic procesul de .ora cu sistemul Top Drive



4lectric vs idraulic

(ompania T4;(O o.eră " tipuri de top drive actionat electric și " tipuri

cu actionare +idraulică! În continuare se vor prezenta parametrii .unctionalisi de ga7arit pentru cele 8 tipuri de top drive ale companiei T4;(O precumsi gra>cul cur7ei per.ormanței și nu in ultimul rand se vor prezentaavantaele operationale pentru >ecare tip de actionare!

Top drive acționat electric

;istemul de acționare 4(L reprezintă un progres semni>cativ în

te+nologia electrică pentru Top Drive! $otoarele de curent continuutradiționale cu perie si colector au .ost înlocuite de motoare cu magnetipermanenți răcite cu lic+id!=ceste motoare- capa7ile să producă puterimari-au sta7ilit standardul de >a7ilitate- dura7ilitate și densitate de putere!;u>cient de compact pentru a se potrivi în orice mast triplu- 4(L prevedecaracteristici de per.ormanță și manipulare de conducte necesare pentruorice aplicație de .ora! ;istemul 4(L include un sistem de putere unicpotrivit pentru toate cerințele de .ora!

Ln ta7elul de mai os sunt prezentate speci>catii pentru Top Drive electric:



Mra>cul cuplu#viteza )cur7ei per.ormantei, pentru toate cele " puteri:



=vantaele operaționale pentru top drive electric:



;istemul complet- Top Drive#ul- sistemul de cuplu și unitate dealimentare poate > instalat în mai puțin de o zi! În cele mai multe cazuri- nusunt necesare modi>cări ale instalației.

4(L se poate conectata cu sursa de alimentare e?istente- cu degradareminimă pentru puterea instalației! ;istemul este monitorizat cu autorul unuicalculator de diagnostic dedicat și so.tKare specializat .

$otoarele sincrone /="" cu magnet permanent au .ost testate la %'M încărcare tria?iala- ceea ce le .ace alegerea ideala pentru mediul dur de.ora!

Designul modular al sistemului permite .oraul la / redus cu unul saudouă motoare!

/ac+etul 4(L include un sistem de cuplu special conceput- este simplude instalat și nu necesită intretinere minima!

Top Drive actionat +idraulic

;istemul Top Drive (L este cea mai versatilă unitate din gama deproduse T4;(O! ;u>cient de compact pentru a se potrivi în masturile du7leși triple pentru .oraul o<s+ore!

(L o.eră caracteristici de per.ormanță și manipulare praini necesarepentru .oraul mediu și de ad@ncime! Top drive#ul (L este disponi7il rotativ

integrat sau il poate .olosi pe cel al clientului! (uplul și viteza pot >modi>cate prin alegerea unui raport de transmisie di.erit !

Ln ta7elul de mai os sunt prezentate speci>catii pentru Top Drive +idraulic:



Mra>cul cuplu#viteza ) cur7a per.ormantei, pentru toate cele " tipuri:



=vantae operationale pentru Top Drive +idraulic:

;istemul complet poate > instalat în mai puțin de o zi! În cele maimulte cazuri- nu sunt necesare modi>cări ale instalației!

(L o.eră o suită e?tinsă de .uncții pentru manipularea prainilor-inclusiv ridicare- ridicare0inclinare de e?tindere 0 retragere caracteristicăpentru a .ace cone?iuni $ouse+ole )e?tensie ma?im %' inc+, la 3%' Srotație /ipe+andler- și Mra77er! Mra77erul (L actionează ca un clește de7ac*#up pentru a .ace sau des.ace cone?iuni și poate .olosii racorduri de la3#in! la 8#30" inc+!

Designul unic Tesco permite inspecție sau înlocuire la sonda .ărăgolirea lic+idului din cutia de viteze!

(L este ec+ipat cu un motor diesel independent sau motor detracțiune!

O supapă du7lă de noroi este încorporat în proiectarea sistemului!



4volutia sistemelor comple?e

Dezvoltarea unor metode de .ora neconventionale- la care conducereaproceselor de lucru este .cut cu autorul calculatorului de proces- utiliz@ndca variant structura descris anterior- cu elementul su de importantma?im );M, - igura 1!

(resterea gradului de mecanizare si automatizare a operatiilor ce see?ecut la plat.orma de lucru a instalatiei si la podul podarului- prinintroducerea unei structuri de g+idare );M, a ansam7lului mo7il pe care sea capul +idraulic motor )TO/ DGLF4,!

(resterea gradului de mecanizare si automatizare a operatiilor ce see?ecut la plat.orma de lucru a instalatiei si la podul podarului- prinintroducerea unei structuri de g+idare );M, a ansam7lului mo7il pe care sea capul +idraulic motor )TO/ DGLF4, cu posi7ilitatea unei manevrri deridicare 0 co7or@re pstr@nd coa?ialitatea a?ei .usului capului +idraulic cua?a sondei )igura , si automatizarea integral a operatiilor de însuru7are 0

desuru7are >let- adugare sau asezare de pasi din 0 în stiv cu autorulmanipulatoarelor sau ro7otilor!

undamentarea unor metode noi de .ora- de e?emplu .oraul cutu7 e?i7il )COILED TUBING,- la care T= este zero- manevra de introduceresau de e?tragere .c@ndu#se continuu- iar manevra de ridicare- respectiv deco7or@re a capului inector )L, realiz@ndu#se tot cu autorul unei structuri deg+idare a miscarii- igura 3!

(ea mai spectaculoas- poate- dintre evolutiile instalatiilor de .ora moderneo constituie conceptia si constructia instalatiilor pentru .orat sonde dediametre mari )LD$,- îns- .aptul c si la aceste tipuri de instalatii noutateasolutiei constructive const în introducerea ;M ca element de g+idare amiscrii ansam7lului de mo7il!



igura ! ;c+ema de principiu a instalatiei de .ora

igura 3! ;c+ema de principiu instalatiei de .ora cu structura de g+idare

destinata coiled tu7ing



De aici rezult dezideratul maor- care a condus la aparitia instalatiilorde .ora si interventie moderne- ca timpul au?iliar s >e minim- dac esteposi7il c+iar zero- ceea ce înseamn ca viteza de manevr s ai7 înpermanent valoarea ma?im posi7il dictat de procesul te+nologicdeservit si capacitatea de rezistent a structurii de rezistent a instalatiei!

;istemul TO/ DGLF4 este un motor +idraulic sau electric suspendat însonda )catarg, a unei instalatii de .ora- care o.era .orta de rotatie în sensulacelor de ceasornic pentru a .acilita procesul de .ora!

olosind ;istemul TO/ DGLF4 prezentat în ) igura ", se reducecantitatea de munca manuala si riscurile asociate- care au însotit în modtraditional aceasta sarcina!



;istemul de control si conducere

/anoul sondorului /5( este comandat de catre invertorul de .recventa!=cesta o.era o inter.ata între consola sondorului- a convertizorului de.recventa varia7ila- si motorului asincrontri.azat!

=cesta include urmatoarele componente:

#control logic pentru sistemul de 7locare

#suanta si pompa de ulei demaroare

#circuite de control pentru .unctiile manipulatorului de conducte

#alimentare pentru motoarele asincrone tri.azate- solenoizi si indicatori



Lntrarile de la unitatea de .recventa varia7ila sunt prin intermediulcomunicatiilor seriale- care o.era viteza si intrari cuplu- iar pe revers- si deurgenta intrari de oprire! În plus- orice modi>cari la .unctiile de alarma saude 7locare nu au nici un e.ect asupra unitatii de .recventa!

$odi>carile de .unctii sunt puse în aplicare cu aceleasi instrumente deprogramare .olosite la sistemele standard de actionare!



;istemul de control primeste date de la controalele operatorului de peconsola sondorului si proceseaza aceasta in.ormație prin controlerul logicprograma7il )/5(,! =cesta controleaza raspunsurile motorului- sistemului deracire- electrovalvelor- .r@nelor- .unctiilor prevenitorului de eruptie )QO/,- sisenzorilor!

;istemul de control citeste statutul de senzori si actioneaza ca undispozitiv de inter7locare pentru prevenirea accidentelor!

=cesta noti>ca sondorul de starea operationala a sistemului si o.era undiagnostic al oricaror conditii de .unctionare accidentale!



/ro7leme la Top Drive

(ea mai mare pro7lemă în utilizarea sistemului Top Drive este lipsa dee?periență a maorității personalului în utilizarea și întreținerea sistemului!

/entru maoritatea operatorilor- utilizarea sistemului de .ora Top Driveeste o cur7a de învățare și multe dintre pro7lemele înt@mpinate nu seanticipează- din cauza lipsei de e?periență cu sistemul!

=r tre7ui să >e utilizat un sistem de .ora de top#drive in careproducătorul sistemului sa trimita un reprezentant la plat.orma pentru a seasigura că ec+ipaul amator și operatorii sunt .amiliarizați cu ec+ipamentul!

/ro7leme intalnite:

;upapa de control directa sau supapa de siguranță sa >e lipita!

;curgeri ale dispozitivului de etansare!

ici o presiune +idraulică!

;upapa de siguranță sa nu .uncționeze!

/reîncărcarea pe acumulator sa >e scăzută!

;upapa direcțională sa >e 7locata!

;upapa de reținere este 7locată sau tu7ul este ciupit!

Geductor presiune sa >e de.ect!

4lectrovalva nu .uncționează sau supapa nu este austată!

4lectrovalva nu .uncționează electric!

$otorul este uzat sau dinți de angrenare sunt rupti!

În cazul în care motorul va conduce în mod normal- dar nu conduce lapoziția inițială- cauza ar putea > sistemul de control!

5iniile +idraulice sunt deteriorate!

;upapa direcțională nu se deplasează!

De.ectarea senzorului!



(oncluzii

/rin .olosirea Top Drive#ului se elimina .olosirea masei rotative -prainilor de antrenare - si a patratilor de antrenare- se trece de lades.acerea si insuru7area prainilor pas cu pas la du7lu sau triplu pas lucrucare duce la reducerea uzurii in to7a - role - .rane - am7rea precum si apompelor!

=ducand in plus .ata de sistemele conventionale viteza- siguranta-per.ormanta si o productivitate crescuta- sistemul Top Drive este consideratde maoritatea operatorilor si contractorilor un --sistem standardUU atatpentru instalatiile de e?plorare cat si pentru cele de productie! Ln prezentpeste 9'E din instalatiile o<s+ore sunt ec+ipate sistemul top drive iarpentru instalatiile o<s+ore constuite in ultimii 9 ani - sistemul vine deainstalat!

4volutia instalatiilor de .ora în perioada ultimilor ani estespectaculoasa si cuprinde în .apt toata gama de instalatii destinataprocesului de .ora! =ceasta evolutie este lansata pe doua directii principale!

O prim directie în evolutia modernizrii instalatilor de .ora oconstituie introducerea sistemelor de actionare economice si >a7ile dintrecare- corespunztor nivelului actual de accesi7ilitate te+nologic- seevidentiaza sistemele de actionare cu motoare electrice asincrone tri.azate!

= doua directie se mani.est prin solutiile de crestere a gradului demecanizare si automatizare a operatiilor speci>ce sistemelor de lucru- înspecial a reducerii duratei totale a timpului total de manevr - care

înseamn reducerea la minim )c+iar la zero,- a timpilor au?iliari!

(orespunzator celor doua cerinte principale enuntate mai sus seconstata ca si evolutia utilaului petrolier este spectaculoasa- în unele cazurisc+im7@ndu#se radical imaginea Vclasica avuta asupra structurii instalatiei!

;e constata ca au .ost aduse modi>cari la structura de rezistenta a

instalatiei prin asigurarea posi7ilitatii de g+idare a ec+ipamentului mo7il înscopul îndeplinirii am7elor cerinte enuntate mai sus- modi>cari care de celemai multe ori sunt maore- iar structura poate > numita dupa .unctia pe careo îndeplinesti- structura de g+idare!

În aceeasi masura si sistemele de actionare ale organelor de lucru ausu.erit modi>cari- o7iectivele urmarite >ind legate de conducereaproceselor asistata de calculator si de reducerea consumului de energie înconditiile cresterii >a7ilitatii si a sigurantei în e?ploatare!



Qi7liogra>e:

1! +ttps:00KKK!onepetro!org0! +ttp:00KKK!nov!com0Drilling0TopWDriveW;stems!asp?

3! +ttp:00petroKi*i!org0"! +ttp:00KKK!tescocorp!com07ins0topWdriveWpage!aspXcidY#9

&! Farco ;stems # $anual de utilizare Top Drive

http://petrowiki.org/

http://petrowiki.org/

Proiect PAREPA

Documents

Transcript of Proiect PAREPA