7/27/2019 Proiect MentenaProiect Mentenanta.nta

1/9

UNIVERITATEA TRANILVANIA DIN BRAOVFACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGIC IMANAGEMENT

INDUSTRIAL

Proiect

Managementul Mentenanei

Profesor coordonator:Dr. Ing. Izabela Ichim

Masterand:

ing. Andrei George LavuMAI 2914

Anul: I

Brasov2012

7/27/2019 Proiect MentenaProiect Mentenanta.nta

2/9

1. Caracteristici generale privind utilajulPrezentare generala

Utilajul pe care este efectuat studiul reprezinta un post de asamblare din linia de

premontaj a procesului de fabricatie de regulatoare de gaz pentru central termice marca

SITdin categoria SIGMA 848Fig .1.1 . Utilajul cunoscut sub numele de

Inseritor cu Masa Rotanta, este un utilaj de

complexitate medie, actionat de un singur

operator.

Utilajul este conectat la curent trifazat

380V, si la instalatie pneumatic cu presiunea de

intrare de 4-8 bari, avand o instalatie hidraulica

proprie si un Controler Logic Programabil (PLC).

Utilajul este prevazut cu Display cu

Touchscreen unde pot fi verificati si programati Fig. 1.1

parametrii de functionare, bariere IR de siguranta ce sunt actionate automat atunci cand

Masa rotanta se afla in miscare, si buton de comanta cu instiintare vizuala.

Rolul acestui utilaj este de asambla 3

componenteFig.1.2:

-Tubul;

- Ansamblul Nucleu Fix(

Nucleu fix-Inel de cupruOring

preasamblat );

-Inel de fixare .

Reperul format din Tub, ans. Nucleu

fix, Inel de fixare, este cunoscut sub numele

de Tub Electrovalva 1 (Tub EV1). Reperul Tub

EV1 are rolul de a gazdui Nucleul mobil ce

actioneaza una din cele doua electrovalve,

nucleul mobil fiind actionat la randul sau, prin Fig.1.2

7/27/2019 Proiect MentenaProiect Mentenanta.nta

3/9

inductie, de bobina ce se monteaza peste Tubul EV1. De asemenea pentru a asigura o

functionare liniara, Nucleul mobil din interiorul tubului se afla in mediu lichid stabil (

ulei siliconic). Inelul de fixare are rolul de a asigura fixarea subansamblului pe capac in

vederea obtinerii produsului finitFig. 1.3.

Acest utilaj poate produce atat Tubi EV1 pentru regulatoare de gaz pentru

curent alternativ 230V AC cat si Tubi EV1 pentru regulatoare de gaz pentru curent

continuu 22V DC, avand o productivitate de 300 buc/h atat pentru reper AC cat si

pentru CC. Tubii EV1 de curent alternativ si Tubii EV1 de curent continuu se

diferentiaza prin forma constructiva a Nucleului fix folosit, si a inelului de cupru

preasamblat, restul componentelor fiind aceleasi: O-ringul premontat, Tubul, Inelul de

fixare.

De asemenea procesul de fabricatie este acelasi, pe utilaj se schimba doar conul

inferior de inserare pentru Nucleul fix si conul inferior al tastatorului de masurare a

cotei. Tolerantele de inserare si de etanseitate sunt aceleasi in ambele cazuri.

Fig . 1.2

Avand in vedere scopul pe care il are reperul Tub EV1, fluxul tehnologic

prevede:

-Asamblarea componentelor;

-Controlul de etanseitate;

-Controlul dimensional.

7/27/2019 Proiect MentenaProiect Mentenanta.nta

4/9

2. Prezentarea fluxului tehnologicFluxul tehnologiceste compus din 7 operatii:

-Introducerea componentelor pe Masa rotanta de catre operator (ans.

Nucleu fix, Tub, Inel de fixare);

-Presarea ansamblului Nucleu fix pe Tub;

-Verificarea etanseitatii pe suprafata de contact Tub- Oring- Nucleu fix

(pierdere maxima admisa: 0.30 mbar la o presiune aplicata de 250 mbar timp de 3sec );

-Sertizarea tubului pentru a asigura pozitia Nucleului fix pe Tub;

-Verificarea cotei de inserare ( toleranta: +/-0.05mm fata de valoarea

nominala 27.20 mmreper AC / 24.20 mmreper CC );

-Montarea Inelului de fixare.

-Verificare vizuala 100%.

Utilajul este prevazut cu 6 posturi pe la care trec succesiv componentele

aflate pe masa rotanta, in vederea asamblarii.

7/27/2019 Proiect MentenaProiect Mentenanta.nta

5/9

Schema logica a fluxului tehnologic:

7/27/2019 Proiect MentenaProiect Mentenanta.nta

6/9

Descrierea operatiilor:

1. Introducerea componentelor

Prima operatie este o operatie manuala ce implica introducerea componentelor

in masca de lucru, respectiv masa rotanta. Dupa introducerea componentelor (ans.

Nucleu fix, Tub si Inel de fixare) operatorul actioneaza de la buton masa rotanta, in

vederea parcurgerii operatiei urmatoare. Ca masura de siguranta masa rotanta nu

poate fi actionata daca barierele de siguranta sunt intrerupte.

2.

Inserarea ansamblului Nucleu fix

O gheara actionata pneumatic pozitioneaza Nucleul fix pe Tub, concomitent

cele doua componente fiind centrate pe un con de centrare actionat pneumatic, ce

intra pe tub de jos in sus. Pe langa rolul de centrare, acest con asigura cota de

inserare a nucleului pe tub.

Dupa pozitionarea componentelor, un piston hidraulic apasa de sus in jos pe

nucleu, inserandul pe tub. Inserare este efectuata cu o forta de 180 kgf/cm2pentru

tubii de AC si 210 kgf/cm2pentru tubii de CC.

Dupa finalizarea procesului si implicit a procesului precedent componentele

trec la postul urmator.

3. Verificarea etanseitatii

In acest proces este verificata etanseitatea dintre tub si nucleu, data de

garnitura oring. Capetele tubului sunt acoperite, iar prin partea superioara este

introdusa o presiune de 125 mbar, +/- 2 mbar . Dupa un timp de stabilizare de 2

sec. Urmeaza timpul de citire de 3 secunde, unde pierderea maxima admisa este de

0,3 mbar.

Daca pierderea este mai mare decat pierderea maxima admisa, ansamblul

in forma sa prezenta este considerat rebut, pe posturile urmatoare ne mai avand loc

nicio operatie de asamblare. Ansamblul nucleu fix, garnitura, tub va ajunge in cutia

de rebuturi la sfarsitul procesului, inelul de fixare ramanand pe masa rotanta pentru

7/27/2019 Proiect MentenaProiect Mentenanta.nta

7/9

a relua ciclul. Daca pierderea este in tolerante, componentele merg la postul

urmator pentru a continua procesul de asamblare.

4. Sertizarea tubului

La acest post de lucru ansambul nucleu fix, tub este fixat de un piston din

partea inferioara iar din partea superioara coboara clestele de sertizare actionat

hidraulic. Este sertizata partea superioara a tubului astfel incat ansamblul sa ramana

fix.

Dupa finalizarea procesului si implicit a procesului precedent componentele

trec la postul urmator.

5. Verificarea cotei de inserare a nucleului pe tub

Verificarea cotei de inserare a nucleului pe tub este efectuata fixand tubul

cu un piston ce actioneaza de jos in sus pe tub, iar de sus coboara un tastator.

Cota de inserare este de 27.20 mm pentru reper AC, 24.20 mm pentru

reper CC. Tastatorul are rolul de ceas comparator, indicand abaterea de la cota

nominala. Toleranta este de +/-0.05mm fata de valoarea nominala atat pentru

reperul AC cat si pentru CC.

Daca abaterea este peste limita maxima admisa, pe postul urmator de lucru

ansamblul tub, nucleu fix nu va mai urma nicio operatie de asamblare ci va ajunge

in cutia de rebuturi, inelul de fixare ramanand pe masa rotanta si reluand ciclul de

asamblare.

Dupa finalizarea procesului si implicit a procesului precedent

componentele trec la postul urmator.

6. Inserarea inelului de fixare

In partea superioara a ansamblului nucleu tub, coboara un con de centrare,

dupa care o gheara actionata pneumatic pozitioneaza inelul de fixare pe con. Dupa

retragerea ghearei un piston hidraulic coboara peste conul de centrare impingand

inelul de fixare peste nucleul fix, acesta ajungand pe corpul tubului.

7/27/2019 Proiect MentenaProiect Mentenanta.nta

8/9

Dupa finalizarea acestui proces, o gheara actionata pneumatic ia ansamblul

format din tub, nucleu fixgarnitura, inel de fixare cunoscut sub numele de Tub

EV1,fiind pozitionat cutia de control vizual.

7. Control vizual

Controlul vizual al reperelor se face 100% de catre operator la fiecare lot

de 500 buc produs, si statistic la fiecare ora de lucru, urmarind calitatea si

pozitia sertizarii, detectarea aparitiei spanului si a altor defecte vizuale.

7/27/2019 Proiect MentenaProiect Mentenanta.nta

9/9

3. Analiza Modurilor de Defectare, a Efectelor si a Criticitatii - AMDEC

Metoda AMDEC utilaj este o metoda de eficientizare a procesului

de productie prin analiza mijloacelor de productie raportate la produsul

final. Metoda AMDEC urmareste reducerea numarului de rebuturi,

cresterea disponibilitatii utilajului si scaderea ratei de defectare a acestuia.

Astfel, se analizeaza:

-cauza defectarii;

-efectul defectarii;

-maniera defectarii;

Etapele metodei AMDEC sunt:

-Identificarea procesului studiat;

-Constituirea echipei AMDEC;

- Stabilirea criteriilor de apreciere a frecventei de aparitie, a

gravitatii si gradului de detecie a defectelor;

- Stabilirea fisei AMDEC;

-Interpretarea fisei AMDEC;

- Elaborarea planului de ameliorare.