UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR BUCURETI

PROIECT MANAGEMENTUL AFACERILOR-ntreprinztorul-

Anul ICuprins

Introducere1.Istoricul afacerilor 1.1.Antichitate 1.2.Evul mediu 1.3.Capitalismul 1.4.Perioada contemporan2. Conceptul de ntreprinztor 2.1.Evoluia conceptului de ntreprinztor 2.2.Definiia ntreprinztorului3. ntreprinztorul de succes 3.1.Profilul ntreprinztorului 3.2.Avantajele ntreprinztorului 3.3.Dezavantajele ntreprinztorului 3.4. Capcanele ntreprinztoruluiConcluzieBibliografie

IntroducereIniierea i derularea unei afaceri presupune un risc considerabil i un efort susinut pentru a nvinge ineriampotrivanoului.Persoana care iniiaz o afacere, i asum responsabilitatea i riscurile dezvoltrii eii se bucur de roadele acestei munci este ntreprinztorul.El este simbolul tenacitii i mplinirii n afaceri.A fi ntreprinztor este o experien unic, provocatoare, cu satisfacii deosebite, ns uneori i cu mari frustrri. Pentru a derulaafacerea, ntreprinztorul trebuie s fie n acelai timp proprietar, manager, proiectant, cumprtor, vnztor, ofer.Majoritatea ntreprinztorilor poart mai multeplriinacelaitimp.Desigur,nimeninupoatefiexpertntoateacestedomenii,ns ntreprinztorul trebuie s aib destule cunotine din fiecare domeniu pentru a evalua impactul aciunilor ntreprinse asupra profitului firmei.Viaasocial ne oblig s lucrm, s iniiem afaceri, s desfurm o activitate util.Afacerea poate fi definit ca un raport ntre doi oameni care trateaz pentru a-i impune unul altuia interese morale sau materiale.Ea poate aparine unui singur ntreprinztor, care i asum ntregul risc sau mai multor persoane asociate care se neleg s mpart ntr-un anumit mod drepturile i obligaiile.ntreprinztorii se aseamn cu managerii nsa au numeroase particulariti care le conferun statut social distinct. n acest sens se remarc obiectivitatea, capacitatea ridicat de munc, abilitatea organizatoric, viziunea, nclinaia spre riscul moderat, ncrederea n propriile fore, abilitatea de a surprinde momentul oportun, competena profesional, atitudinea echilibrat fa de bani.Asigurarea succesului sau apariia eecului n micile afaceri sunt determinate de capacitatea ntreprinztorilor de a atrage noi surse n circuitul propriilor afaceri.Succesul afacerilor este garantat atunci cnd, printr-unplan de afaceri bine conceput i elaborat, sunt convini creditorii sau investitorii s contribuie la sporirea finanrii. Planul de afaceri este documentul prin care se prezint n mod detaliat coninutul afacerii i care are ca scop demonstrarea viabilitii aciunii ntreprinztorilor.

1.Istoricul afacerilor

Originea afacerilor se pierde n negura timpului. Acestea au avut o evoluie sinuoas, cu perioade de glorie i decdere. Cauza acestei evoluii o constituie modul n care ele au fost percepute de-a lungul timpului. n continuare, prezentm cteva repere mai importante din aceast evoluie.

1.1.Antichitaten vechiul Regat babilonian afacerile erau n floare. Cu dou milenii nainte de Cristos a aprut Codul lui Hammurabi, care prevedea principiile de comportament i conduit ale comercianilor i vnztorilor ambulani.n Grecia antic, afacerile i ndeosebi comerul s-au dezvoltat. Totui, filozofii greci priveau comerul cu dispre.n Roma antic dei comerul a fost tolerat, nu era vzut nimic nobil n aceast activitate.

1.2.Evul mediuAceast perioad este una de stagnare. Sistemul feudal i biserica catolic au inhibat dezvoltarea economic.Doar n ultima parte Evului mediu s-a nregistrat o modificare important, n special n oraele-republic italiene.Comerul fiind considerat o activitate degradant, clerul, nobilii, militarii nu puteau face acte de comer.n schimb, negustorii nu aveau bani pentru a-i desfura normal activitatea lor.Soluia gsit a fost apariia formei de asociere societa en comandita semplice societatea n comandit simpl, existent i astzi n unele ri.n felul acesta, se unea capitalul nobililor, militarilor i clerului cu priceperea negustorilor oamenii fr de odihn - pentru a obine satisfacii ambele pri.

1.3.CapitalismulDezvoltarea urbanismului i comerul de peste mri au schimbat atitudinea fa de afaceri n general i fa de comer n special.Un rol important n schimbarea opticii despre afaceri a avut i religia.Exist dou explicaii interesante cu privire la modificrile n valorile religiei i a atitudinii acesteia fa de afaceri. Werner Sombart arat c iudaismul a fost cel care a avut un rol esenial n schimbarea acestei optici.Deoarece evreii nu puteau deine pmnt n Europa i le era interzis s desfoare activiti n anumite domenii, ei au fost impini spre domeniul afacerilor.La acestea, se adaug i valorile iudaice: sobrietatea, economia i autocontrolul.Un moment important n schimbarea atitudinii fa de afaceri a fost apariia darwinismului social. n anul 1858, Charles Darwin a scris cartea Originea speciilor, prin care explic evoluia organismelor biologice de la formele inferioare de via la cele superioare. Esena acestei teorii evoluioniste este c cel mai bine adaptat supravieuiete.Acest concept s-a extins i la societate n general, darwinismul social reliefnd faptul c oamenii cei mai capabili i mai dotai se vor ridica n vrful ierarhiei sociale i aceasta este ordinea natural a lucrurilor (homo homini lupus). Darwinismul social a ntrit etica protestant i conceptul laissez-fair ului a lui Adam Smith. n acest fel, darwinismul social a prevzut baza ideologic a omului de afaceri din ultima perioad a secolului al XIX-lea.

1.4.Perioada contemporann perioada contemporan afacerile au luat o amploare fr precedent.Progresele realizate n tehnologie i comunicaii reduc distanele i timpul.Consecina o constituie globalizarea pieelor, n condiiile meninerii specificului local.Chiar i micile firme se implic n afaceri internaionale. Internaionalizarea nu mai este un apanaj doar al marilor corporaii.

2.Conceptul de ntreprinztor 2.1.Evoluia conceptului de ntreprinztor

Perioada timpurie n timpurile mai vechi, ntreprinztorul tipic putea fi gsit n rndul militarilor i negustorilor.n acel timp, rzboaiele se purtau adesea din motive economice.Conductorii militari, asumndu-i riscuri considerabile, printr-o strategie de succes puteau obine ctiguri substaniale.Negustorii acelor timpuri i riscau i ei averile.De multe ori negustorul i aventurierul puteau fi gsii n aceeai persoan.

Evul mediuDatorit faptului c n evul mediu comerul era considerat un act degradant i a restriciilor impuse de biseric asupra ofertei de capital, ntreprinztorul tipic era un cleric. Acesta avea ca nsrcinare construirea de mari lucrri arhitecturale, precum castele i fortificaii, cldiri publice, mnstiri i catedrale. Angajat n asemenea proiecte uriae, ntreprinztorul nu i asuma nici un risc, ci mai degrab era un conductor de proiect ce folosea resursele furnizate de cele mai multe ori de guvern. Secolul al XVII-leantreprinztorul din secolul al XVII-lea era persoana care ncheia un aranjament contractual cu guvernul pentru a presta un serviciu sau a achiziiona un anumit produs, asumndu-i riscul unei astfel de tranzacii. Deoarece preul din contract era fix, ntreprinztorul putea ctiga sau pierde n urma tranzaciei, dup cum cumpra la un pre mai mic sau mai mare. n Anglia, speculatorii de pamnt i fermierii erau considerai ntreprinztori. Secolul al XVIII-lea Rolul ntreprinztorului n teoria economic este recunoscut pentru prima dat n acest secol. Richard Cantillon, economist francez, a asociat asumarea riscului n economie cu ntreprinztorul. Pentru Cantillon, ntreprinztorul este o persoan care i asum riscuri ntruct cumpr la un pre cert i vinde la un pre incert, prin urmare acioneaz n condiii de risc. El consider ntreprinztorul figura principal din economie. Secolul al XIX-leantreprinztorul a fost privit n acest secol mai mult din perspectiv economic.El nu era deosebit, de regul, de manager.Pentru prima dat n literatura economic activitatea antreprenorial devine sinonim cu managementul, n sensul contemporan al cuvntului.Secolul al XX-lean secolul al XX-lea, ntreprinztorul a devenit sinonim sau cel puin asociat cu ntreprinderea liber i capitalismul. El este recunoscut ca fiind un agent al schimbrii. ntreprinztorul este o persoan creativ, cu idei inovatoare de afaceri, care contribuie la creterea i profitabilitatea ntreprinderii.

2.2.Definiia ntreprinztorului

Nu exist o definiie acceptat unanim privind ntreprinztorul. Unii autori consider c ntreprinztorul este persoana care i asum responsabilitatea identificrii i obinerii resurselor necesare nfiinrii unei afaceri, accentul punndu-se n acest caz pe procesul de iniiere a unei afaceri.Ali autori consider c ntreprinztorul este cel care gestioneaz resursele necesare iniierii i/sau dezvoltrii afacerilor care se concentreaz pe inovaie i elaborarea de noi produse sau servicii. Potrivit acestei definiii, ntreprinztor este cel ce nu doar nfiineaz o afacere, ci are i spirit inovativ. n acest fel, ntreprinztorii se pot gsi i n marile firme i n sectoarele publice. ntreprinztorul este privit i ca persoana care i asum riscul organizrii resurselor ce creaz bogie.Dei fiecare din aceste puncte de vedere privesc ntreprinztorul dintr-o perspectiv sensibil diferit, ele cuprind noiuni similare precum iniiere, organizare, inovare, creare de bogie i asumarea riscului.De asemenea, aceste puncte de vedere sunt cumva restrictive ntruct ntreprinztorii pot fi gsii n orice domeniu: educaie, medicin, cercetare, drept, arhitectur, inginerie, activiti sociale etc.ntreprinztorul este persoana care iniiaz i deruleaz o aciune, asumndu-i riscurile asociate inovrii, n schimbul unor satisfacii materiale sau personale.Aceasta definiie subliniaz patru aspecte eseniale ale ntreprinztorului.n primul rnd, ntreprinztorul este persoana ce iniiaz i deruleaz o aciune. El este un iniiator n domeniul su de activitate.Cel mai larg domeniu de manifestare al ntreprinztorului este cel economic.n al doilea rnd, ntreprinztorul i asum riscurile derivate din aciunea sa. Aceste riscuri pot fi financiare, psihice sau sociale. n al treilea rnd, ntreprinztorul este un inovator. El realizeaz mereu combinaii noi ale lucrurilor existente. n unele situaii, el este chiar inventator.n ultimul rnd, ntreprinztorul poate avea satisfacii n munca sa. Acestea pot fi de ordin material, psihologic, moral sau social.

3. ntreprinztorul de succes

3.1.Profilul ntreprinztorului

Desinu exista un model ideal pentru intreprinzatorul de succes, pentru toate tipurile de medii economice, sociale si pentru toate tipurile de activitati, analiza mai multor intreprinzatori de succes, a condus la elaborarealistei urmatoare de caracteristici ale intreprinzatorului de succes. Desigur, prezenta insusirilor urmatoare nu poate garanta succesul, dar poate contribui la lansarea cu succes a unei intreprinderi si apoi la cresterea ei:asumarea riscului fara ca aceasta sa fie insotita de sentimente de teamao buna opinie despre propria persoana si incredere in propriile forteo buna calificare, cunostinte si experienta intr-un anumit domeniu sau chiar talentambitios, hotarat si insistent in urmarirea obiectivelor fara sa fie stresat de acesteacuriozitate, creativitate, capitalizarea ideilor altoraextravertit, bune abilitati comunicationale cu angajatii, clientii, partenerii de afacerinu cauta evitarea conflictelor, abordando maniera deschisa;rational, obiectiv, responsabil, considera intreprinderea o activitate serioasa,acordandu-i oimportanta maximao mare nevoie pentru realizari si satisfactii personaleenergic si sanatos, cu o mare capacitate de muncadispune de arta de a vinde si de a-si promova propriile produse si serviciientuziast, avand capacitatea de a-si motiva subordonatiiaccepta infrangerea, avand capacitatea de a invata din greselile sale si ale altora si de a o lua de la capatisi cunoaste atuurile si punctele slabedispune de calitati manageriale, spirit de organizare si putere de decizie, orientare spre profit si aptitudini de liderspirit de independentase bucura de sprijinul familieioptimist, dar, in acelasi timp, realistflexibil, cu o mare putere de adaptabilitate, receptiv la schimbarispirit de initiativase bucura de o buna reputatiebanii nu constituie motivatia principalapersonalitate puternicaechilibrat, matur din punct de vedere emotional, are capacitatea de a se controla si dea trece peste evenimentele neplacuteAstfel, am putea concluziona ca nu toti indivizii au aceeasi disponibilitate pentru activitatea de intreprinzator de succes, unele din trasaturile de mai sus fiindchiar esentiale (asumarea riscului, nevoia pentru realizari, cunostinte si experienta intr-un domeniu, extrovertit, calitati manageriale). Aceasta nu inseamna ca indivizii care nu prezinta unele din caracteristicile de mai sus trebuie exclusi de la aceasta activitate, ci doar ca indivizii la care le intalnim au mai mari sanse de a desfasura o activitate de succes. De aceea, unele din programele de asistenta pentru potentialii intreprinzatori includ definirea clara a atuurilor si a punctelor slabe ale indivizilor pentru ca acestia sa-si evalueze corect potentialul de care dispun pentru aceasta activitate. Oricum,in conditiile in care caracteristicile de mai sus nu se intalnesc si nu exista o motivatie bine conturata pentru lansarea intreprinderii, devine evident ca activitatea de intreprinzator nu este indicata pentru acestia, riscurile de esec fiind foarte mari.Abordarea bazata pe contextul social releva, pe buna dreptate, ca exista factori sociali care pot stimula prezenta intreprinzatorilor, influentand comportamentul acestora, cum ar fi:influentele sistemului cultural national, bazat pe un sistem de valorimodul de receptare a activitatii intreprinzatorilor de catre opinia publicainfluenta scolii si atitudinea ei relevata prin planul de invatamant fata de intreprinderea mica si mijlocietraditiile activitatii de intreprinzator in cadrul familieiexistenta in societate a conduitei de concepere a carierei in intreprinderi mici si mijlociiAcesti factoriinfluenteaza comportamentul indivizilor vis--vis de statutul de intreprinzator. In concluzie, trebuie sa avem in vedere ca ideile si ambitiile fiecaruia sunt ancorate intr-un context social. Modelul traditional de analiza trebuie depasit, intreprinzatorul aflandu-se atat sub influenta valorilor sociale, cat si a celor individuale.

Trsturi specifice ntreprinztoruluiNr.crt.Trsturantreprinztor

1.Orientare temporalOrientare pe termen mediu i lung

2.Asumarea risculuiAsumarea unui risc moderat

3.Acceptarea incertitudiniiAcceptarea unui grad ridicat de incertitudine

4.Standarde personaleStandarde autoimpuse, interne

5.Deprinderi de conducereLimitate sau inexistente, educaie formal de management, deprinderi tehnice, poate fi un fost director

6.MotivaiiPuternic motivat de realizri i ncreztor n sine

3.2.Avantajele ntreprinztorului

1.IndependentaIntreprinzatorul ia toate deciziile fundamentale privind propria afacere si o indreapta pe drumul stabilit de el. Pentru unele persoane, libertatea conferita de activitatea de intreprinzator este mai degraba o necesitate decat un lux. Acesti oameni pun mare pret pe controlul propriului destin, pe libertatea de decizie si de actiune.2.Exprimarea neingradita a calitatilor personaleMajoritatea angajatilor au deseori tendinta de a acuza mediul intern al organizatiei pentru randamentul redus al propriei activitati. Din acest punct de vedere, intreprinzatorul este limitat numai de propriile abilitati in drumul sau catre succes.3.Cunoasterea mai buna a capacitatilor si limitelor propriiMultitudinea problemelor la care intreprinzatorul este obligat sa gaseasca solutii duce la o mai buna auto-evaluare. In plus, pentru dezvoltarea afacerii si pentru a depasi concurenta, intreprinzatorul este obligat sa invete in fiecare zi ceva nou.4.Sansa unui castig ridicatIntreprinzatorul de succes castiga mai mult decat ar putea castiga in calitate de angajati intr-o alta organizatie. Acest supliment de venituri este considerat, de regula, o recompensa pentru riscul asumat si eforturile suplimentare depuse pe parcursul derularii afacerii.

5.Siguranta locului de muncaIntreprinzatorul isi creeaza propriul sau loc de munca, a carui durata depinde numai de propria sa abilitate de a mentine afacerea in viata. Nu exista riscul concedierii si nici cel al pensionarii fortate.6.Posibilitatea de a ajuta familiaIntreprinzatorul poate asigura locuri de munca membrilor familiei sau de a realiza diferite lucrari sau servicii in conditii avantajoase si in folosul familiei. In cazul angajarii membrilor familiei, etica mediului intern a organizatiei poate cunoaste o imbunatatire semnificativa.Afacerile pot fi continuate de unii membri ai familiei.7.Libertatea de a decide singur modul de utilizare a resurselor acumulateResursele acumulate pot fi investite in afacerile altora, pot fi depuse la banci sau investite in propria afacere. Aceasta din urma varianta constituie alegerea intreprinzatorul.8.Obtinerea recunoasterii publicePosibilitatea de a sprijini comunitatea ii ofera intreprinzatorului ii ofera recunoastere in mediul sau de activitate. Acest sprijin se concretizeaza in oferirea, prin intermediul pietei, de produse sau servicii utile comunitatii, precum si in diferite initiative filantropice.9.Putere si influenta in cadrul organizatieiSalariatii firmei trebuie sa respecte indicatiile intreprinzatorului, ceea ce ofera acestuia satisfactii de ordin psihologic, situatia fiind asemanatoarea celei din armata sau din domeniul politic. In plus, intreprinzatorul are posibilitatea de a selecta intreaga echipa de colaboratori, functie de abilitatile si nivelul sau de instruire, ceea ce va facilita organizarea si controlul afacerii.10.Diminuarea muncii monotoneIntreprinzatorul desfasoara, prin natura demersului sau economic, o varietate de activitati. In plus, are puterea de a transfera angajatilor realizarea unor asemenea activitati.

3.3.Dezavantajele ntreprinztorului

1.Riscul de a nu obine veniturile ateptateEvoluia oricrei firme este fluctuant, inducnd variaii importante ale veniturilor. Acest lucru implic, firesc, variaii ale profitului i, deseori, ale salariilor. n plus, ntreprinztorul acord prioritate, de regul, altor obligaii financiare n defavoarea venitului imediat.2.Riscul pierderii capitalului investitSunt foarte frecvente situaiile n care, atunci cnd afacerea d faliment, ntreprinztorul pierde resursele investite i nregistreaz o deteriorare a reputaiei.3. Responsabilitatea foarte mare asumatntreprinztorul i asum singur eventualul eec al afacerii. El este responsabil de gestiunea resurselor investite. Deciziile pe care le ia el au efect asupra salariailor, clienilor, familiei i comunitii. n acest context, este esenial puterea de a lua decizii dificile n momente importante pentru afacere, meninndu-i o atitudine pozitiv chiar i n momentele defavorabile, de criz i, n plus, dezvoltarea capacitii de a nva din greeli (care trebuie considerate oportuniti prin se poate nva cum se poate aciona mai eficient i nu doar simple obstacole n calea reuitei).4.Consum foarte mare de resurse personaleConducerea unei afaceri i, mai ales, a unei afaceri incipiente impune un program de lucru foarte ncrcat, iar odat cu succesul i dezvoltarea afacerii exist o tendin de cretere a efortului care trebuie depus de ntreprinztor. n acelai timp, recompensa sub forma profitului se poate lsa ateptat un timp ndelungat.5.Riscul neglijrii familieiConsumul foarte ridicat de resurse (timp, bani) pe care l impune conducerea unei afaceri duce, frecvent, la tensiuni n cadrul familiei. De multe ori, ntreprinztorii sunt luai pe nepregtite de apariia acestor situaii, care le afecteaz performanele i i poate chiar decide s abandoneze o afacere ale crei roade ntrzie s apar.6.Deteriorarea sntiiUnul din cele mai importante riscuri pentru un ntreprinztor este reprezentat de deteriorarea propriei snti, ca efect al efortului foarte mare depus sau al lipsei de satisfacii; cele mai dificile situaii necesit tratamente psihologice de specialitate.7.Dependena de experi externi n probleme cheiePentru realizarea activitilor variate i complexe ale firmei, ntreprinztorul trebuie s apeleze la experi (juriti, contabili, consultani marketing etc.), ale cror activiti i decizii nu le poate controla.8.Frustrarea parental n cazul dezvoltrii puternice a firmein cazul unei afaceri care crete foarte mult, apare n mod obiectiv necesitatea delegrii unor responsabiliti salariailor, ceea ce diminueaz controlul ntreprinztorul asupra activitilor propriei firme.9.Apariia unor conflicte de ordin eticntreprinztorul este confruntat deseori cu tentaia de a nclca unele norme etice pentru a nregistra succese cu afacerea sa. Alteori, poate aprea sentimentul c o anumit situaie dificil poate fi depit numai dac sunt ocolite nite norme etice.10.Pierderea fostului loc de muncAtunci cnd ntreprinztorul renun la un loc de munc i iniiaz o afacere apare, n cazul insuccesului acesteia, riscul imposibilitii de re-angajare n vechiul loc de munc sau, chiar, de ncadrare ntr-o organizaie condus de altcineva.

3.4. Capcanele ntreprinztorului

1.LacomiaO tentatie careia trebuie sa-i faca fata intreprinzatorul, prin prisma puterii pe care o detine in firma, este de a stoarce cat mai multi bani din propria afacere. Acest comportament duce inevitabil la diminuarea prestigiului in cadrul organizatiei si pierderea salariatilor si clientilor.2.NerabdareaCa o regula generala, dezvoltarea unei afaceri necesita cativa ani, deoarece multe dintre etapele firesti de dezvoltare a afacerii nu pot fi sarite.3.Lipsa de incredere in oameniAtingerea obiectivelor intreprinzatorului presupune, de regula, o investitie de resurse si un efort uman care nu poate fi realizate de catre un singur om. Intreprinzatorul are nevoie de ajutorul mai multor colaboratori (investitori, parteneri, angajati, furnizori, clienti), cu care stabileste relatii bazate pe incredere si beneficiu reciproc.

4.Cunoasterea redusa a propriei afaceriImplicarea intr-o afacere ale carei metode specifice, limite si posibilitati nu sunt cunoscute suficient de bine (si pentru cunoasterea carora nu se depune un efort sustinut permanent) este o reteta sigura pentru esec. Intreprinzatorul nu trebuie sa se bazeze numai pe experti, el trebuie sa-si pastreze capacitatea de evaluare si control a afacerii.

Concluzie

Decizia de a deveni ntreprinztor este mai puin complex dect punerea deciziei n practic mai ales cnd se refer la activitatea complex de creare i lansare a unei noi afaceri i nu la cumprarea uneia deja existent sau recurgerea la franchising.Mult lume consider c este prea mare riscul implicrii n afaceri. Alii sunt ncntai de avantajele potenialepe care le pot obine inu mai iaun considerare cauzele poteniale ale eecului n afaceri.Ori, decizia de intrare n afaceri trebuie luat cu nelegerea deplin a riscurilor implicate i a modului n care aceste riscuri pot fi evitate sau diminuate.n afaceri, concurena este mare i rata eecului firmelor noi i a celor mici este destul de ridicat. Cunoaterea factorilor care au dus la succesul sau eecul acestor firme poate fi un importantpas fcut dentreprinztorpentruevitareaeecului n afaceri.Iniierea unei afaceri este n mod clar o activitate complex. Ea presupune un sim de previziune deosebit referitor la toate aspectele legate de afacere. n plus, ea cere o anume atitudine cu privire la activitatea managerial. Aceasta deriv din rolul i responsabilitile unice pe care le are ntreprinztorul. Dac un manager are doar responsabilitatea unui anumit aspect legat de o funcie specific, ntreprinztorul este responsabil pentru ntreaga afacere.n concluzie, ntreprinztorul trebuie s dein ceva, s fie i proprietar de capital, el nu poate fi doar un vizionar, un om a crui capacitate de a anticipa evoluiile viitoare ale pieei o depete pe a celorlali. Capitalistul care i risc proprietatea spernd c piaa l va recompensa cu profitul ateptat este, din acest punct de vedere, promotorul activitii antreprenoriale care modeleaz structura produciei n economia de pia.

BibliografieEnciclopedia ntreprinztorului, Sasu C., Bernier R., Editura Economica, Bucureti, 1999"Managementul micilor afaceri", Sasu C., Editura Sanvialy, Iai, 1998Management si performane, Ion Verboncu, Michael Zalman, Editura UniversitarManagement-Sinteze, Valentina Zaharia, Editura Universitar, 2010