Proiect La Management

7/18/2019 Proiect La Management

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-la-management-56d5e7cf1ff97 1/12

1. Descrierea producţiei

Industria vinicolă ca ramură principală a economiei din R.M. este cu adevărat o mîndrie naţională. Tradiţiile vechi şiultimele realizări ale tehnicii moderne fac ca vinurile moldoveneşti să fie cunoscute în ţară şi peste hotarele ei. Vestitelemicrozone Purcari, iumai, !neşti, ricova duc faima vinurilor moldave din cele mai vechi timpuri pînă"n prezent.

Viticultura şi Vinificaţia în Repu#lica Moldova au o tradiţie multiseculară şi în prezent ocupă un rol foarte important încomple$ul a%ro"industrial al ţării noastre. Ramura vinificaţiei este o parte componentă a Industriei &limentare a Repu#liciiMoldova. Industria vinicolă din Repu#lica Moldova are un potential de prelucrare a stru%urilor pînă la 'mln de toneamplasate la circa '() de întreprinderi. *in cauza restructurării şi crizei economice în ultimii ani se achiziţionează şi se prelucrează în +ur de )mii tone de stru%uri, dar totuşi vinificaţia în ţara noastră rămîne a fi -unul dintre cel mai importantizvor de fonduri #u%etare-.

om#inatul de vinuri -RI!V&- " este principalul com#inat de producere a vinurilor de elită şi pe #ună dreptate esteconsiderat perla/ vinificaţiei moldoveneşti. 0ricova 1.&2 se specializează pe producerea vinurilor spumante atît prinmetoda clasică, cît şi prin metoda tradiţională, de asemenea produce vinuri ordinare, de calitate şi de colecţie. Pentru aceastafa#rica utilizează #ază de materie primă proprie, se cresc soiuri ca3 &li%ote, hardonna4, R5aţiteli, 1auvi%non, Traminer,6eteasca, a#ernet, a#ernet"1auvi%non, %rupa Pinot şi Merlot.

7n le%ătură cu aceasta fa#rica de vinuri produce următoarele tipuri de vinuri de calitate3 vinuri de calitate din seria!raşul 1u#teran/3 0&li%ote2, 0hardonna42, 01auvi%non2, 0a#ernet2, 0Merlot2, 0Pinot 6ran2, 0Muscat2 şi de cupa+0odru2, 0*ionis2 şi 0Vin no#il2.

1ecţia de producere a vinurilor de calitate la ricova 1.& este amplasată în fostele hru#e de piatră, care acum poartădenumirea de #eci şi care reprezintă comoara naţională şi turistică a ţării.

7n conformitate cu metoda de producere, a structurii şi calităţii producţiei, com#inatul este o întreprindere unică nunumai în Moldova, dar şi în toată lumea. *upă părerea specialiştilor din alte ţări vinurile de marcă şi cele spumante pot fi puse în acelaş i rînd cu vinuri ca3 08ordo2, 08ur%undia2, 0Rieslin%2, 0Reihn2 ş.a.

*upă cum se cunoaşte, #eciurile sunt situate la adîncimea de )"9 m pe o distanţă de : 5m. 7n interiorul #eciului sunt

multe secţii de #ază, cît şi au$iliare. Turiştii, lucrătorii se deplasează prin #eci, orientîndu"se după aşa numitele străzi, care poartă denumirea so iurilor sau a vinuri lor3 de e$emplu, st rada &li%ote, a#ernet, 1auvi%non, ş.a.m.d.

Producerea şi maturarea vinurilor de calitate se realizează în #eciuri, unde în decursul între%ului an se menţinere%imuri constante de temperatură '("'; o şi re%imuri constante de umiditate <)"<9 =, care sunt indici foarte importanţi pentru o#ţ inerea vinurilor de cal itate .



Producţiaa de măsură anual dal

PreţulSuma, mii

Producţia vinurilor de la ricova , în afară de piaţa internă, este foarte între#ată şi pe piaţa e$ternă3 >craina, 8elarus,Rusia, Israel, ş.a.

om#inatul de Vinuri ricova/ 1.&. este o întreprindere cu un ciclu comple$ de producere, ceea ce înseamnă cădispune de o importantă #aza de materie primă proprie. &nume posi#ilitatea de a asi%ura între%ul proces de producţie, dela sădirea #utaşilor pînă la livrarea sticlelor etichetate pe raft, a+ută om#inatul să păstreze din an în an calitatea e$celentăşi ori%inalitatea vinurilor sale.

7n vederea o#ţinerii unor vinuri calitative, om#inatul şi"a propus să alea%ă pentru situarea pod%oriilor sale zoneleviticole din sudul ?re%iunea oraşului ahul@ şi centrul Repu#licii ?re%iunea oraşului riuleni şi a oraşului ricova@, pamînturile care, se pare că, au fost destinate de natură anume unor vii roditoare, dispunînd din plin de fertilitate,umiditate şi, mai important, lumina şi căldura solară. &nume aici începe istoria perlelor vinificaţiei moldave.

7n prezent ricova/ dispune în total de circa (9 ha de viţă de vie. irca '; ha reprezintă viţa de vie pe rod înre%iunea oraşului ahul, ; ha viţa de vie tînară în re%iunea oraşului riuleni, precum şi circa ' ha de viţă de vie pe rodşi ') ha de viţă de vie tînara în prea+ma oraşului ricova.

Menţionăm că om#inatul ricova/ rămîne întotdeauna preocupat de e$tinderea şi îm#unătăţirea pod%oriilor sale,înţele%înd din plin rolul crucial al materiei prime pentru o#ţinerea unor vinuri eminente, unor vinuri care ar răspundestandardelor înalte de calitate ale mărcii ricova/.

>na din pro#lemele principale care se pune la #aza înfiinţării unei afaceri este cercetarea detailată a economiei naţionale.&nalizînd datele statistice ale veniturilor #u%etare am a+uns la concluzia că ar fi #ine ca să orientăm viitoarea afacere în producerea vinuri lor de calitate. &stfel %ăsind acel t ip de activitate ce va aduce venit #un în economie .

*ar pentru o#ţinerea unor astfel de vinuri calitative, calitativ tre#uie de ales locul amplasării viitoarei secţii vinicole.&dică sectorul unde va fi amplasată secţia să poată realiza producţia %ata, să asi%ure o productivitate înaltă, sinecostul producţiei să fie cît mai renta#i l.

7n zona unde va fi viitoarea secţie tre#uie să fie asi%urată pe #ază tehnico"economică, apă pota#ilă, materie primă şiforţe de muncă. 7n urma cercetărilor efectuate am constatat că o reconstrucţie şi retehnolo%izare se poate de efectuat lafa#rica de vinuri ricova 1.&. 6a#rica ce mi"am pus în plan so reconstruiesc a fost construită în anii '<)A. Pentrureconstrucţia viitoarei secţii vinicole specializată în producerea vinurilor de calitate am ales centrul Moldovei deoarece

condiţiile climaterice şi solul din această zonă sînt favora#ile pentru plantarea şi creşterea soiurilor 1auvi%non, Pinot8lanc, hardonna4 destinaţi pentru acest tip de vin. 6a#rica ricova 1.& este specializată în producerea vinurilor spumante dar şi producerea vinurilor de calitate. &ceastă zonă dispune de o reţea de transport destul de dezvoltată, estedisponi#ilă reţeaua de ener%ie electrică, de asi%urare cu apă şi desi%ur cu materiale de construcţie ieftine.

2. Calculul indicilor economici

7n partea economică a proiectului se îndeplinesc următoarele calcule 3

2.1 Producerea şi comercializarea producţiei

Pro%ramul de producţie al firmei reprezintă planul de fa#ricare şi comercializare a producţiei în e$presie naturalăşi valorică pentru o perioadă dată.

Ba #aza planului pro%ramului de producere se calculează volumul vînzărilor nete. alculul este e$pus în ta#elul (.'3

Tabelul 2.1

Planulproducţiei pe sortimente şi calculul vînzărilor nete pentru vinurile de calitate si consum

curent albe şi roşii



Tipurile de resurse

materialo-eneretice

Unita- te de măsu- ră Pretul

9

"orma de consum la 1### dalSuma,

Canti-

tateaSuma, mii

n materie primă roşu netratat dal )) ';9,9 )C,:9; (:(( ';;('

n materie primă alb netratat dal ;) '(<,; ;:,A(A ');;' :<;9,;)

n materie rima alb netratat dal A) '(<,; A:,(< '(<; A:(,<

elatină : .

nin % A(,C( ( ,:) ' A(,C(

rial- ener etice" " 22#,$%& - 2%1'&,#((

ro)esia muncitorului"umărul

*unile

lucrate

+ameni-luni

lucrateSalariul tari)ar

lunar, lei

Salariul tari)ar

total, mii lei

ce ia vinului materie rimă( ) ' '; ';

2.2 Calculul necesităţii n resurse materialo-eneretice

7n acest compartiment se calculează necesitatea în unităţi naturale şi valorice ale resurselor materialo"ener%eticenecesare pentru îndeplinirea pro%ramului de producţie3 materie primă, materiale principale şi au$iliare, apă, ener%ie termicăşi electrică, fri% etc.

alculele materiei prime şi materielelor principale se efctuează în #aza normelor pro%resive de producţie dintr"ounitate de materie primă, materiale principale prevăzuteîn schema tehnolo%ică ale proiectului. &ceste calcule se fac pe t ipuride produse finite pentru o unitate şi pentru volumul total de producţie şi sunt ca rezultat al calculului produselor.

Preţurile pentru o unitate de resurse materialo"ener%etice sunt cele de piaţă la momentul ele#orării proiectului.

alculul valoric al resurselor materialo"ener%etice se efectuează în ta#elul (.(.

Tabelul 2.2

3. Planul muncii şi al cadrelor

7n compartimentul dat tre#uie de calculat3

E Personalul industrial productiv pe cate%oriiF

E

Tabelul '.1



atarea vinului materie rimă'( '' 'A( '( ')9,;

trarea ( '' (( 'A (9,:

atarea cu fri (( 'A (9,:

# Personal indirect roductiv

ectricieni (( ': A),(

catusi ' '' ') ':,)

tal & " " #,&

Postul Cateoria

pro)esionalaunităţi după state Salariul

lunar, lei

*unile

luucrateSalariul total, mii lei

ful secţiei de tartare onducător ' ) '' ))

hnolo% 1pecialist ( ; '' 99

f de la#orator onducator ' ' ;

%iner chimist 1pecialist ( A) '' CC

%iner micro#iolo% 1pecialist ( A) '' CC

%iner mecanic 1pecialist ' A) '' A9,)

tal 1# " " ',$

7n afară de muncitori, încadraţi nemi+locit în procesul de producere mai sînt şi alte cate%orii de muncitori"conducătorii, specialiştii şi slu+#aşii, numărul cărora se planifică după lista de state ?ta#elul A.(@

Tabelul '.2

Lista de state a personalului de conducere a secţiei



ul

"umăr-ul

de

*unile

lucra-teSalariul

tari)ar

Salari-ul

tari)ar

total, mii

lei

Suplimente p/u

lucrul in sc0imbul

de noapte, mii lei

$# din salariul de

Suplimente p/u conditii rele si

daunatoare de

munca, mii lei 2$

din salariul de baza3

cepţia ( '; '; C A,) (;,)

atarea '( '' '( ')9,; C<,( A<,: (CC,(

atarea cu( '' 'A (9,: ';,A C,') ),)

aturarea ; '' '; :',: A,9 '),; 'C,9

#oranti 'C,: 9,9 ',:

mei de( '' '; A,9 '),; C,C )A,<

Cateoria

pro)esio

"umărul de

unităţi după

state

*unile

lucrateSalariul lunar, lei Salariul total, mii lei Suplimente p/u

conditii rele si

daunatoare de munca,

mii lei 2$ din salariul

4ondul anual

principal de

salarii , mii lei

*eterminînd numărul lucrătorilor, tre#uie să calculăm fondul total de salarii.

6ondul total de salarii al muncitorilor este compus din fodul principal şi fondul suplimentar de salarii

7n fondul principal de salarii se include3

"6ondul tarifelor de salarii

"Prime din fondul de salarii

"1uplimente pentru lucrul în schim#urile de noapte

"1uplimente pentru condiţii %rele şi dăunătoare de muncă

"&lte suplimente

7n fondul suplimentar de salarii se include3

"Plăţi pentru concediu

"Plata suplimentară în timpul îndeplinirii o#li%aţiunilor de stat "Plata suplimetară pentru munca tineretului şimamelor care alăptează Pentru a determina fondul de salarii principal, este necesar de a aduna la fondul tarifar suplimentele nominalizate mai sus de salarii. Mărimea acestor suplimente se sta#ileşte, de re%ulă, în procente către platadupă tarif. Munca, prestata in schim# de noapte, se plateste in marime nu mai mica de ',) din salariul tarifar sau de functieal salariatului, calculat pe o unitate de

timp. Pentru munca, prestata in conditii nocive. se calculeaza sporuri de retri#utii in marimi fi$ate, dar nu mai mici de ()la suta din salariul minimal pentru orele efectiv lucrate.

Mărimea salariului suplimentar se sta#ileşte în procente de la salariul principal şi variază între 9"'=.

6ondul de salarii al altor cate%orii de lucrători se planifică în #aza salariilor lunare de funcţii şi numărul de luni lucrate pean.

Tabelul '.'

Calculul ondului principal de salarii pentru personalul industrial productiv



ful

cţiei

ondu"

cător ' ''

) )) 'A,C) :9,C)

ful sectiei

maturare

ondu"

tor

' '' ) )) 'A,C) :9,C)

hnolo% 1pecia ( '' ; 99 (( ''

f de ondu ' '' ; ;; '' ))

%iner 1pecia ( '' A) CC '<,() <:,()

%iner

cro#iol

1pecia

list

( '' A) CC '<,() <:,()

%iner 1pecia ' '' A) A9,) <,:() ;9,'()

tal 1# " " ',$ 1#,%2$ $',12$

ro)esia muncitorului"umărul 4ondul anual principal de4ondul anual suplimentar de salarii, mii lei din

salariul principal3

atarea vinului materie rimă'( (CC,( ((,'C:

trarea ( ),) ;,;

atarea cu fri ),) ;,;

aturarea vinului ; 'C,9 9,:(;

#@ Personal indirec t productiv

ectricieni :',: ;,<(9

Tabelul '.$



catusi ' (9,9C) (,A'

#oranti :',: ;,<(9

c@ Personal de deservire %enera

mei de servici ( )A,< ;,A'(

tal & (1$,$($ $(,2%

ulCateoria

pro)esio-

de unităti după state 4ondul anual

principal de salarii ,

mii lei

4ondul anual suplimentar de salarii, mii lei din

salariul principal3

ful secţiei de

tare

ondu

cator ' :9,C) ),)

"

hnolo% 1pecia"list ( '' 9,9

ondu"cator ' )) ;,;

%iner chimist 1pecia"list ( <:,() C,C

%iner 1pecia"list ( <:,() C,C

%iner 1pecia"list ' ;9,'() A,9)

tal 1# $',12$ ',$



Cateoria lucrătorilor "umărul 4ondul total de salarii,

mii lei

Salariul

(( )),A:9 (,(C;

' )9:,)C) ),AAA

5ndicii rioada de calcul 2##

Personalul întreprinderii şi ondul total de salarii

Pentru a determina salariul mediu, tre#uie de luat în calcul sumele primelor plătite lucătorilor din profit? pînă la )= dinfondul total de [email protected] medie lunară pentru un muncitor se detrmină din formula3

1 J 6ond. tot. KLmun. ''J'A)<,A<:KA< ''JA,':9mii lei ;. Planul

)inanciar

4.1 Calculul pro)itului net

2. alculul necesarului în investiţii capitale pentru construirea?reconstruirea@ producţiei.

3. Ram#ursarea creditului.

4. Indicatorii eficienţei3

N@ renta#ilitatea vînzărilorF

O@ cheltuielile la ' leu producţie marfa

Calcululproitului net

Q?mii lei@

4.2 6)icienta in!estitiilor

9 9

Investiţii se fac din cele mai vechi timpuri şi actualmente ele sunt o parte componentă a activităţii economice atuturor a%enţilor economice, care alocă sume importante din veniturile o#ţinute pentru e$tinderea şi modernizareami+loacelor de producţie. Investiţiile reprezină una dintre cele mai dificile resurse , care asi%ură perfecţionarea producţiei ,creşterea economicăF în cele din urmă contri#ue la creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Investiţiile reprezintă plasament de capital în diferite sfere de activitate în scopul o#ţinerii profitului sau a altuirezultat util. Investiţiile pot fi active financiare şi active reale, #rute şi nete, de modernizare şi noi, autohtone şi străine.

Tabelul .2

Lista utila!ului din sectia de viniicatie secundara si preturile acestuia



5ndicatorii mii

leimii

dola

.

.

(li entru cons roduc ie

rtuirea încăperilor de 78 ''A<;heltuieli pentru '9

*enumire utiia+ 8uc.?doiari1>&@

?dolari1>&@ '= de la preţul utila+uluiuiii laib

?dolari1>&@1 otal

?dolari

.Rezervor de receptie A ' ' '' AA

.ervor de tratare comple$a ' ' ' '' ''

.Rezervor pentru repaos ( ' ' '' ((

. Pompe centrifu%ale ; ) ) )) ((

. 6iltru presa ( ' ' '' ((

.8udane pentru maturare 9 () () (C) ((

Tabelul .'



'leuJv er.KVLJ(C<:,(<A(C<,:AK;:)J,:: ,:: lei

dal. '

persoane '

luni ';

Termenul de recuperare a investiţiilor e$primă perioada în care investiţia se recuperează din profitul o#ţinut în urma

termenul de recuperare se calculează ca raportul dintre volumul investiţiilor şi volumul profitului o#ţinut anual.

Termenul de recuperare al cheltuielilor se calculează după formula3

TJKn 7n care3

T"termenul de recuperare al cheltuielilor capitale "cheltuieli capitale totaleF S"

suma profituli net annual al întreprinderii noi &stfel TJ'C:A;,((K')9A,CCJ','':J'A,A<

*eci pentru recuperarea investiţiilor din profitul o#ţinut în urma punerii în funcţiune şi e$ploatării secţiei de prelucrare a stru%urilor ,sunt necesare '; luni.

In calitate de surse de finaţare a cheltuielilor capiatele pentru reconstrucţie vor folosite surse proprii.

4.3 Calculul indicatorilor e)icienţei acti!ităţii ntreprinderii

7n planul financiar se efectuează calculul indicatorilor eficienţei activităţii întreprinderii, care se prezintă în

"ndicatorii eicienţei activităţii întreprinderii

unde3

P#"Profitul #rutF VL"volumul vînzărilor neteF v"costul vinzarilor Fper"cheltuieli de perioada

Tabelul .$

Concluzie7

1copul proiectului de curs este de a o#ţine deprinderi de calcul a părţii economice care esteinclus în proiectul de an la oenolo%ie.

7n partea economică am calculat indicii economici ai proiectului şi am analizat următoarele3

1. *escrierea producţiei



7n prima parte a proiectului am determinat cantitatea de producţie comercializată în unităţivalorice şi naturale.

*e calculul necesarului de resurse materialo"ener%etice şi planul muncii şi al cadrelor depinde planul financiar, anume costul producţiei şi profitul net, care reprezintă scopul de #azăa activităţii de producere a unei întreprinderi.

7n conformitate cu calculul indicilor de eficienţă a întreprinderii se poate face concluzia căîntreprinderea lucrează neavînd pierderi ci din contra cu profit.

>PRIL1

"............................................................................................................... Introducere

" Producerea şi comercializarea producţiei......................................

" alculul necesităţii în resurse materialo"ener%etice

"............................................................................................................... Planul muncii şi a cadrelor

"............................................................................................................... Planul financiar



:5:*5+;<9456

1. 8la+ Gconomia firmelor contemporane/

Proiect La Management

Documents

Transcript of Proiect La Management