Proiect Final Modific SEG 2015

1

PROIECT DIDACTIC

Profesor: Aniculăesei Simona Data: 14.11.2015 Clasa: a VIII-a Obiectul: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Balada populară Subiectul: Mioriţa – momentele subiectului Tipul lecţiei: de însuşire de noi cunoştinţe

A )COMPETENŢE GENERALE: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare; 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată; 3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare,în scopuri diverse.

B) COMPETENŢE SPECIFICE

1.3. sesizarea adecvării elementelor lexical utilizate la scopul mesajului ascultat; 2.1. construirea unui discurs oral pe o temă dată; 2.5. captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului; 3.1. dovedirea înţelegerii unui text literar, pornind de la cerinţe date; 4.1. redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă.

C) OBIECTIVE OPERAŢIONALE O1 - să selecteze informaţiile esenţiale din textul narativ; O2 - să identifice momentele subiectului în naraţiune; O3 - să argumenteze apartenenţa fragmentelor selectate la momentele subiectului identificate; O4 - să asocieze motivele literare la momentele subiectului; O5 - să sesizeze îmbinarea genurilor literare.

2

D) STRATEGII DIDACTICE a) Metode si procedee: conversatia, explicaţia, ciorchinele,lucrul cu manualul, lectura selectivă; b) Mijloace: tabla, manualul, fişă de lucru; c) Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă; E) BIBLIOGRAFIE:

1. Marin Iancu, Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, 2008. 2. Mariana Badea, Limba şi literatura română pentru elevii de gimnaziu, Editura Badea&Professional Consulting, 2015. 3. Mariana Gurtavenco, Adina Elena Sasu, Analiza textului literar în gimnaziu, Editura Aula, Braşov,2008. 4. Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999. 5. Alina Pamfil, Limba şi literatura romană în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Bucureşti,2003.

3

DEMERSUL DIDACTIC

Nr. crt.

Etapele lecţiei

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Strategia didactică

Evaluare Metode şi procedee

Mijloace de învăţământ

Forme de organizare

1.

Momentul organizatoric

Asigură un climat favorabil desfăşurării activităţii didactice.

Notează absenţele.

Elevii îşi pregătesc cele necesare orei de limba română.

conversaţia

activitate frontală

2.

Verificarea temei şi a

cunoştinţelor anterioare

Verifică tema atât cantitativ, cât şi calitativ. Elevii au avut ca temă pentru

acasă ilustrarea prin intermediul planșelor a motivelor discutate în

orele anterioare. Elevii au fost împărțiți pe grupe iar fiecare grupă a tratat unul sau două motive literare.

Planșele vor fi expuse folosind metoda turul galeriei. Elevii le vor

vizualiza și vor lăsa pe bilețele de flip-chart impresiile lor sau eventuale

completări, critici argumentate. Timp de 5 minute fiecare echipă va

răspunde întrebărilor de pe planșă.

Elevii prezintă planșele și aplică metoda Turul galeriei.

conversaţia

turul galeriei

manualul planșe

activititate frontală

observare sistematică

aprecieri verbale

3.

Captarea atenţiei

Discută liber cu elevii despre originea acestei balade şi

despre importanţa ei, ca operă operă reprezentativă a

sufletului românesc.

Elevii oferă răspunsuri precum:

- opera literară Mioriţa a fost descoperită şi notată de Alecu

Russo în anul 1847 la Soveja, în Munţii Vrancei, şi publicată de Vasile Alecsandri în nr. revistei „Bucovina”, în anul 1850, fiind

reprodusă apoi în colecţia de poezii populare intitulată „Balade”(cântece

bătrâneşti);

conversaţia


evaluare iniţială

4

Nr. crt.

Etapele lecţiei






Forme de organizare

3.

Captarea atenţiei

Discută liber cu elevii despre originea acestei balade şi

despre importanţa ei, ca operă operă reprezentativă a

sufletului românesc.

Le reaminteşte că în ora prece- dentă am identificat tema şi

motivele baladei Mioriţa.

Le cere elevilor să dea definiţia temei şi a motivului amintind

faptul că au fost tratate pe planșe.

- de-a lungul timpului, balada Mioriţa a cunoscut o largă răspândire în

toate teritoriile locuite de români, în nordul şi în sudul Dunării, circulând

în peste o mie de variante.

- ea a fost considerată o capodoperă a liricii populare

româneşti încă de la publicarea ei, dovadă stând în acest sens diferitele

opinii critice ale unor personalităţi ale literaturii române.

Elevii dau definiţia temei şi definiţia motivului.

conversaţia

conversaţia

Conversația



evaluare iniţială

4.

Anunţarea temei şi a

obiectivelor

Profesorul anunţă elevii că vor învăţa

să sistematizeze şi să consolideze conţinutul acestei opere prin

delimitarea momentelor subiectului.

Profesorul le atrage atenţia că la sfârşitul orei elevii vor fi capabili să

identifice momentele subiectului și să povestească textul pe baza acestora.

Elevii notează titlul în caiete.

expunerea

tabla

caietele elevilor

activivitate frontală

Urmăresc comportamentul elevilor

5

Nr. crt.

Etapele lecţiei






Forme de organizare

5.

Prezentarea noului

conţinut şi dirijarea învăţării

Întrebare: În ce gen se încadrează balada populară Mioriţa?

De ce în genul epic, şi nu în genul liric, având în vedere

că este în versuri?

Răspuns: „Balada populară se încadrează în genul epic deoarece autorul îşi transmite în mod indirect

gândurile şi sentimentele prin intermediul personajelor şi al

acţiunii. De asemenea sunt prezente toate modurile de expunere şi putem

distinge momentele subiectului. Aparține genului epic deoarece

conține cei trei piloni ai acestui gen literar: narator, acțiune, personaje.

conversaţie

explicaţie

fişe de lucru

activitate individuală


evaluare contiună

eprecieri verbale

Le cere elevilor să precizeze care sunt momentele subiectului şi ce

reprezintă fiecare în parte

Elevii identifică momentele subiectului.

Răspuns: Momentele subiectului sunt: expoziţiunea, intriga,

desfăşurarea acţiunii, punctul culminant, deznodământul.

conversaţia


aprecieri verbale

Pentru a identifica momentele subiectului, împart elevii în cinci

grupe. Cer fiecărei grupe să desemneze un lider care va trage

la sorți un plic de o anumită culoare pe care se află scris

momentul subiectului de care se va ocupa grupa lui.

În plic se găsesc versuri din baladă și aprecieri cu privire la operă.

Elevii trebuie să identifice versurile și informațiile potrivite

momentului subiectului tras la sorți.

Fiecare grupă de elevi selectează din plic doar acele versuri și precizări care fac referire la

momentul subiectului pe care l-au extras.

Pe măsură ce se identifică momentele subiectului, se

completează fișele cu bilețelele găsite în plicuri.

explicaţie

plicuri cu fişe de lucru

fişe de lucru


aprecieri verbale

6

Nr. crt.

Etapele lecţiei






Forme de organizare

5.

Prezentarea noului


Fiecare grupă va primi o planșă pe care elevii vor lipi informațiile

identificate. În identificarea momentelor

subiectului voi ghida elevii cu întrebări precum:

1. Ce reprezintă expoziţiunea?

2. Care sunt indicii spaţiali identificaţi?

3. Ce figuri de stil sunt cele două sintagme?

4. Care este semnificaţia celor două

metfore?

5. Este plasată temporal acţiunea?

6. Versul „Se cobor la vale” plasează temporal sau spaţial

acţiunea? Argumentaţi. 7. Care sunt personajele prezentate

în expoziţiune?

1. Expoziţiunea este partea introductivă a operei literare, în care se prezintă cadrul acţiunii şi unele

personaje. 2. Indicii spaţiali sunt: ”Pe-un picior

de plai”, “Pe-o gură de rai.”

3. Cele două sintagme sunt metafore.

4. Acestea sugerează că spaţiul

este unul idilic.

5. Acţiunea este plasată temporal.

6. Versul “Se cobor la vale” situează acţiunea în timp, nu în spaţiu,

deoarece sugerează că întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor la şes

pentru iernat. 7. Personajele sunt cei trei ciobani

veniţi din regiuni diferite.

explicaţie

probelmatizare

fişe de lucru

planşe


activitate pe grupe

aprecieri verbale

În identificarea momentelor subiectului voi ghida elevii cu întrebări

precum:

1. Ce determină intriga?

2. De ce este determinată rivalitatea dintre ciobani?

1. Intriga este reprezentată de faptul important care determină

desfăşurarea acţiunii. 2. Intriga baladei o constituie

complotul pus la cale de ciobanul ungurean şi cel vrâncean împotriva

ciobanului moldovean, complot generat de invidie.

conversaţie

fişe de lucru


aprecieri verbale

7

Nr. crt.

Etapele lecţiei






Forme de organizare

5.

Prezentarea

noului conţinut şi

dirijarea învăţării

3. Îi întreb pe elevi dacă au mai auzit de de conflicte născute din invidie

și și care au avut un final tragic.

Grupa de elevi care se ocupă de identificarea intrigii, trebuie să

observe și versurile care sugerează complotul, dar și cele care

evidențiază individia.

3. Elevii vor face referire la conflictul biblic Cain-Abel.

conversaţia

planşe


aprecieri verbale


precum:

1. Ce întâmplări sunt cuprinse în desfăşurarea acţiunii?

2. Îi întreb pe copii ce relaţie se dezvoltă între cioban şi mioara sa.

1. Desfăşurarea acţiunii începe prin descoperirea complotului de

către mioară (pe care Mircea Eliade a numit-o “elemental oracular”-prevestitor) care îşi avertizează

stăpânul de pericolul care îl pândeşte.

Elevii trebuie să identifice versurile

care evidenţiază acest moment.

Elevii trebuie să observe şi faptul că demascarea complotului este

precedată de atitudinea umanizată a oiţei, a cărei îngrijorare este observată de stăpânul său.

2. Elevii trebuie să observe că există o relaţie om-animal (cioban-mioară) şi se remarcă o apropiere afectivă

om-animal (prin prezenţa diminutivelor: mioriţă, bolnăvioară).

conversaţia

exerciţiul

explicaţia

fişe de lucru

planşe

activitate pe

grupe


observarea, încurajarea elevilor prin

aprecieri verbale

8

Nr. crt.

Etapele lecţiei






Forme de organizare

5.

Prezentarea noului


În identificarea momentelor

subiectului voi ghida elevii cu întrebări precum:

1. Care este momentul de maximă

tensiune?

2. Îi întreb pe elevi cum vede ciobanul

despărţirea de locurile unde şi-a petrecut viaţa şi cum priveşte o

eventuală moarte.

3. După ce legi se ghidează ciobanul?

4. Ciobănaşul luptă pentru viaţa sa sau îşi acceptă soarta de muritor?

5. Unde vrea să fie îngropat ciobanul?

1. Punctul culminant ocupă

întinderea cea mai mare şi este

reprezentat de atitudinea ciobanului

în faţa morţii, văzută ca o nuntă

cosmică.

2. El priveşte despărţirea de turma

sa de oi şi de locurile feerice cu

înţelepciunea mitică a asumării

morţii ca pe un final firesc al vieţii.

3. Este prezentă aici concepţia

filosofică străveche şi credinţa

populară că existenţa omului cere

două valenţe concrete: viaţa şi

moartea.

4. Ciobănaşul îşi asumă condiţia de

muritor, îşi acceptă moartea în mod

firesc.

5. Ciobănaşul îşi exprimă dorinţa

testamentară de a rămâne şi după

moarte pe meleagurile şi alături de

fiinţele dragi.

conversaţia

explicaţia

demonstraţia

planşe

fişe de lucru

activitate pe grupe



aprecieri verbale

9

Nr. crt.

Etapele lecţiei






Forme de organizare

5.

Prezentarea noului


6. Cum îşi imaginează ciobănaşul propria moarte?

7. Cine sunt persoanele care îl vor căuta pe ciobănaş? De unde reiese

acest lucru?

8. În finalul baladei observăm că elementele care ar putea decoda

alegoria sunt ascunse. Din ce motiv?

9. Cu se încheie balada?

6. Ciobănaşul apelează la alegoria moarte-nuntă, prezentă în acest

moment al subiectului prin elemente-simbol care alcătuiesc acest tablou al morţii văzută ca

nuntă. Elevii vor identifica elemente ale teluricului şi ale cosmosului în

alcătuirea acestui tablou. 7. Elevii vor observa că tânărul

cioban este căutat cu disperare de măicuţa sa. Acest lucru reiese din

portretul măicuţei bătrâne („Măicuţă bătrână/ Cu brâul de lână”/„Din

ochi lăcrimând,/Pe câmp alergând, /De toţi întrebând.”) şi

cel al ciobănaşului moldovean, construit din numeroase diminutive. 8. Sunt ascunse elementele ce ar putea decoda alegoria deoarece ciobănaşul anticipează suferinţa mamei, îşi roagă mioara să nu-i dezvăluie măicuţei „Că la nunta mea/ A căzut o stea” (aluzie la

superstiţia străveche conform căreia un astru căzător prooroceşte

moartea unui om. Măicuţa, fiind cunoscătoare de tradiţii, ar fi realizat

tragedia.) 9. Elevii trebuie să remarce că în finalul baladei se reia imaginea

morţii ca nuntă.

conversaţia

explicaţia

demonstraţia

planşe

fişe de lucru

activitate pe grupe



aprecieri verbale

10

Nr. crt.

Etapele lecţiei






Forme de organizare

5.

Prezentarea noului



precum:

1. În ce constă deznodământul?

2. Grupa care identifică deznodământul baladei trebuie să

construiască un final propriu.

1. Elevii trebuie să observe că deznodământul lipseşte, balada

având un final deschis.

2. Elevii îşi vor imagina un final pentru balada Mioriţa.

conversaţie

fişe de lucru


aprecieri verbale

6.

Asigurarea feed-back-

ului

După finalizarea sarcinii de lucru fiecare grupă desemnează un alt lider

pentru a prezenta momentul subiectului de care s-a ocupat grupa

sa.

Elevii răspund la întrebări, îşi notează aprecierile.

conversaţie

planşe


aprecieri verbale

7.

Asigurarea

retenţiei şi a transefrului

La finalul orei elevii vor realiza un acrostih pornind de la titlul lecţiei „MOMENTELE SUBIECTULUI”

Elevii răspund pe rând pentru completarea acrostihului.

explicaţia

acrostih

planşă


aprecieri verbale

8.

Tema pentru acasă

Povestiţi balada „Mioriţa” pornind de la momentele subiectului identificate

astăzi.

Notează în caiete

explicaţia

caiete

activitate

individuală

aprecieri verbale

Proiect Final Modific SEG 2015

Documents

Transcript of Proiect Final Modific SEG 2015