Ecologie si protectia mediului Proiect Poluarea marilor si a oceanelor

ProiectPoluarea mrilor i oceanelorProf. Coordonator: Slabu CristinaStudeni: Brum Alexandra Elena Darie DianaEcologie i Protecia mediului

1 Apa , sub multiplele ei forme , reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic atat pentru utilizarea directa pentru om , cat si pentru activitatea normala a biosferei , fiind evident , indispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor . Pana la inceputul sec. XX , cererea de apa , calitatea acesteia si eficienta utilizarii ei , pareau probleme de importanta secundara . Insa, in a doua jumatate a sec. XX , populatia globului este intre 6 si 7 miliarde de locuitori , dintre care jumatate traiesc in mediul urban . Evident , nevoile vitale de apa vor fi pe masura acestei populatii . Terra dispune de un imens volum de apa. Din suprafata planetei noastre , 510 milioane km2, ceea ce reprezinta 70,8 %, iar uscatul , doar 149 milioane km2 , adica 29,2 % . Dupa datele Conferintei Natiunilor Unite asupra resurselor de apa care s-a tinut la Mar del Plata , volumul total al apei existente pe Pamant , este apreciat la 1.400 milioane km3 repartizat astfel : volumul total de apa dulce este doar de 37,8 milioane km3 si nu reprezinta decat 2,7 % din cantitatea de apa a globului. Pe langa aceasta , trebuie remarcat si faptul ca doar 0,46 % din volumul de apa dulce de pe glob poate fi utilizata direct , restul de 99,54 % se sustrage utilizarii imediate de catre oameni , deoarece este reprezentata de vaporii de apa din atmosfera (0,04 %) , ghetari si calote glaciare (77,2 %), apa lacurilor si mlastinilor (0,35 %), apele subterane si umiditatea solului (22,41 %) si in cursurile de apa (0,01%); ea reprezinta doar 0,04 % din totalul apei dulci de pe glob. In total apa dulce disponibila, nu reprezinta decat 0,009 % din intreaga cantitate de apa de pe pamant. Asadar , raportul dintre apa marina si cea continentala este in favoarea celei marine.

Cuvantul poluare vine din latina si vrea sa desemneze o actiune prin care omul isi degradeaza propriul sau mediu de viata . Marea majoritate a definitiilor ce i s-au atribuit notiunii de poluare, subliniaza raportul dintre dreptul mediului si comportamentul uman . Potrivit consiliului O.C.D.E. ( 1974 ), poluarea este introducerea de catre om, direct sau indirect , de substante ori de energie in mediu, care antreneaza consecinte prejudiciabile, de natura sa puna in pericol sau al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale. Influenta umana asupra oceanelor, variaza dramatic de la un ecosistem la altul . Cele mai afectate zone sunt recifele de corali, iarba marina, crangurile de mangrove, recifele si platformele stancoase. Cele mai putine afectate ecosisteme, sunt zonele cu fund malos si zonele de suprafata din larg. Poluarea afecteaza toate oceanele globului, dar apele de coasta sunt mai afectate decat cele din largul marilor, deoarece acolo exista, in prezent , mult mai multe surse de poluare, de la instalatiile industriale de coasta pana la transportul maritim mai intens . De mai bine de doua decenii , degradarea mediului marin capata un aspect global , iar in unele zone , se intensifica in mod periculos .

Amenintarea majora pentru sanatatea, productivitatea si biodiversitatea mediului marin, provine din activitatea umana desfasurata in zonele de coasta si insulare . Mai mult de 80 % din incarcatura poluanta provine din scurgeri, din evacuari ale activitatilor economice: industriale, agricole, turistice, orasenesti. Zonele de coasta si insulare reprezinta zone economice producatoare de materii prime, bunuri materiale si de interes turistic. Conform comisiei de experti in domeniul protectiei mediului marin (GPA), valoarea totala a bunurilor si serviciilor din zonele ecosistemelor marine, este dubla fata de a acelora provenite din ecosistemele terestre de interior. Aproape un miliard de oameni locuiesc in mod curent in centrele urbane din zonele de coasta. Existenta lor depinde de sanatatea si productivitatea ecosistemelor costiere. Poluarea mediului marin , distrugerea habitatelor submineaza folosirea durabila a marilor , oceanelor si zonelor de coasta, afecteaza sanatatea umana prin contactul direct al populatiilor cu apele poluate sau prin consumul surselor nutritive marine contaminate.

Oamenii vor folosi intotdeauna oceanele pentru recreere , extractia de resurse si pentru activitati comerciale. Scopul protectiei mediului marin actual , este sa facem aceste lucruri intr-un mod sustenabil , astfel incat , oceanele sa ramana intr-o stare de sanatate optima si sa continue sa furnizeze resursele pe care le dorim si care ne sunt necesare.

Substante poluante persistente In urma unor studii facute de catre cercetatori , s-a aratat faptul ca utilizarea pesticidelor este cauza producerii poluarii cu astfel de substante. Desi organocloridele au fost interzise in multe regiuni din zona SIDS, se considera ca inca mai sunt state care folosesc aceste substante ca ingrasamant. Studiile facute au aratat de asemenea si existenta Aldrin, ondosulfan, lindane in sedimentele din Portland, Portul Kingston si in sud-vestul Cubei, zonele de coasta din St Lucia, dar si in viata marina din toate aceste tari.

In St Lucia , nivelul de pesticide din apa din sedimente , precum si din mediul marin testat , se afla la nivelul minim detectabil , dar care afecteaza in mare masura padurile de mangrove din regiunea Mamiku si contine 0,158 mg / kg diazinon. Pe de alta parte , o contaminare mare cu pesticide ca dieldrin, aldrin, DDT si DDE au fost descoperite in corpul pestilor dar si in mediul acvatic din bazinul raului Caroni din bazinul Trinidad. O concentratie totala de HCH 5,1 ng/l si dieldrin 4.1g/l a fost detectata in apele de suprafata de pe coastele Santo Domingo din Republica Dominicana . Multe specii de pesti au murit dotorita practicarii ilegale a agriculturii si folosirii ingrasamintelor .

Substantele radioactive Substantele radioactive constituie in continuare o mare problema pentru mediul inconjurator, deci este un mare factor de poluare. Aproape fiecare tara din acesta regiune a fost tinta activitatilor prin care s-au produs deseuri radioactive si chiar s-a constatat o crestere din 1991. Materialele radioactive patrund in zona prin transportarea de catre navele care tranziteaza zona , in special in Marea Caraibelor , dar si in Canalul Panama si reprezinta un mare risc de poluare afectand grav sanatatea oamenilor. Desi unele dintre tari au adoptat programe impotriva riscului de poluare cu astfel de substante , multe dintre ele sunt inca vulnerabile.Metale grele Sursele de poluare cu metale grele a mediului marin provin din activitatile industriale si mai ales industria petrolului, industria chimica , producerea si folosirea ingrasamintelor .In 1995 , doar 395 dintre marile centre industriale neutralizau apele provenite din industrie. Hg, Pb precum si alte metale periculoase au fost transportate pe distante mari prin aerul atmosferic. Metalele grele sunt foarte persistente, existenta lor simtindu-se ani de zile in soluri si in aer. Alte metale care polueaza sunt: As, Cd, Cu, Se, Zn. Cele mai mari centre industriale in zona SIDS sunt in Portul Harbour, Golful Lisad (Trinidad), Golful Havana. Emisiile de metale grele provenite din activitatile industriale au crescut intre 1994 si 1996, cu exceptia Fe, Pb si Zn care reprezinta un mare risc pentru sanatatea si viata oamenilor .Hidrocarburile Extractiile de petrol si gaze naturale sunt principalele cauze de poluare precum si prelucrarea lor . Factorul de risc este foarte ridicat in unele zone din aceasta regiune cum ar fi in Trinidad care este cea mai mare producatoare de petrol si gaze naturale, apoi Aruba Bahamas, regiune ce este de asemenea caracterizata prin traficul maritim intens si mai ales de tancurile petroliere ce cresc si mai mult riscul producerii unor dezastre . In timp ce transportul de petrol pe mare reprezinta un mare risc de poluare si prin accidentele care se pot produce , in multe cazuri este totusi dificil de a se face diferenta intre impactul poluarii prin activitatile marine si cele provenite de pe uscat .NutrientiiDeversarea de nutrienti in apele de coasta este o mare problema si afecteaza mediul inconjurator precum si circulatia apei in natura. Ca urmare a deversarilor apelor netratate corespunzator atat in mediul marin cat si in soluri , ajung cantitati mari de nutrienti si alte substante care afecteaza ecosistemul. Au fost descoperite cantitati mari de nitrogen in apele de coasta si in solurile din Regiunea SIDS.Depunerea de sedimenteDeversarile precum si dizolvarea de materiale solide provenite din agricultura , din exploatarea excesiva a solurilor , prin defrisari , dar si din activitatile casnice , au dus la intensificarea depunerilor de sedimente. In multe din tarile regiunii, exploatarea nisipului precum si constructiile din zonele de coasta , au dus la eroziunea coastelor pe portiuni mari si la sedimentarea solurilor. Exploatarea nisipurilor au produs eroziunea plajelor si a devenit o mare problema mai ales in St Kitts, St Lucia, si St Vicent. Prin eroziunea solului s-au creat pante abrupte care produc avalanse. Raurile transporta anual cca 300 mil. de tone de sedimente in Marea Caraibelor.Materialele solide trasportate in aceasta regiune , au un puternic impact negativ asupra mediului. Pagubele produse habitatelor naturale , recifelor de corali , sunt datorate nivelului mare de sedimente. De asemenea , s-a constatat si tulburarea apei care reduce activitatea recifelor de corali si a fitoplanctonului ca urmare a patrunderii slabe a luminii solare in apa. De asemenea , biodiversitatea a avut foarte mult de suferit ca urmare a lispei de oxigen si lumina. De exemplu , in Antigua si Barbuda, nivelul ridicat de tulburare a apei din zona de coasta , precum si dezvoltarea excesiva a algelor din apa si de pe stanci, duce la distrugerea multor vietuitoare si impiedica dezvoltarea vietii marine in conditii normale. Depunerea excesiva de sedimente este o consecinta a distrugerii padurilor de mangrove care este un filtru natural ce impiedica depunerea sedimentelor din apele dulci in apele marii.DeseurileMarea varietate de activitati care se desfasoara in aceasta regiune, are ca rezultat aducerea de namol precum si alte materiale nefolositoare, ne-biodegradabile in mediul marin.De exemplu, in Trinidad si Tobago, cantitatea de deseuri menajere a scazut de la 44 % in 1980 la 27 % in 1994 , in timp ce plasticul a crescut de la 4 % la 20 % in 2000 . In general, deseurile sunt compuse din plastic , sticla , containere de metal , hartie si alte materiale solide . Zona Caribbean SIDS nu dispune de un sistem adecvat de colectare a apelor uzate. Ca urmare , substantele nefolositoare sunt transportate in grupurile de mangrove , in canalele de drenare si de-a lungul cursurilor raurilor si ajung in cele din urma in zonele de coasta in apele marine.In Regiunea SIDS compozitia deseului solid continua sa schimbe tot mai mult structura substantelor organice, anorganice si nebiodegradabile . Metodele de care dispun autoritatile , nu sunt suficiente pentru modificarea compozitiei deseurilor solide, iar generalizarea problemei deseurilor este o consecinta a cresterii populatiei dezvoltarii economice, si mai ales in zona de coasta.22Degradarea fizica si distrugerea habitatelorPadurile de mangrove , fitoplactonul precum si recifele de corali joaca un rol extrem de important in regiunea SIDS. Distrugerea acestor ecosisteme afecteaza iremediabil biodiversitatea si viata marina. Pagubele produse habitatelor naturale prin eroziunea suprafetelor de coasta , includ de asemenea si furtunile si cutremurele care se produc in zona. Distrugerea mangrovelor , a fitoplanctonului au un mare impact negativ asupra purificarii apelor dulci , a speciilor de pesti care constituie si hrana pentru populatie dar si asupra turismului. Studiile recente au aratat o tendinta acuta de degradare a recifelor de corali , lucru care afecteaza grav dezvoltarea vietii marine. Zonele cu grad de risc ridicat in acest sens sunt estul regiunii, sudul si in Antilele Mari.De asemenea dezvoltarea excesiva a algelor produce distrugerea habitatelor de corali si acest proces a inceput intre anii 1970 1980. Eroziunea solurilor produce pagube majore asupra mediul marin si se produce atat prin actiunile antropice cat si prin fenomenele naturale care se produc in zona , cum ar fi de exemplu El Nino care transporta particule de praf de-alungul Oceanului Atlantic. Conform celor mai recente date , s-a constatat ca in 1983-1985 si 1987 s-au transportat cele mai mari cantitati de particule de praf , ceea ce a produs desertificarea si intensificarea climatului arid in Nordul Africii.Mecanismul prin care particulele de praf afecteaza biodiversitatea si mai ales habitatele de corali , are in vedere dezvoltarea algelor, utilizarea diferitor tipuri de nutrienti in agricultura care interactioneaza cu sarurile de amoniu si alti nitriti si care duc la dezvoltarea in ape a multor tipuri de bacterii.Concluzii1. Pe baza literaturii consultate , lucrarea prezinta situatia ecosistemelor marine din Oceanul Planetar in ultimul deceniu al sec. XX si inceputul sec. XXI , incepand cu Oceanul Arctic, apoi Oceanul Atlantic Zona Caraibelor si zonele Africii de Vest , Centrale si de Sud ; Oceanul Pacific cu zona Asiei de Est ; Oceanul Indian cu zonele Asiei de Sud , Golful Persic si Africa de Est; la care s-au adaugat separat referintele despre Marea Neagra.2. Referintele examinate , au oferit date si informatii despre starea ecosistemelor marine in zonele cu tari dezvoltate , tari in curs de dezvoltare si tari subdezvoltate . Observatiile au cuprins examinarea efectelor celor noua categorii de surse poluante stabilite in 1995 de PROGRAMUL GLOBAL DE ACTIUNE ( GPA ) Washington SUA. Caracteristica comuna a acestor zone este reprezentata de importanta mediului costier si marin prin resursele lor asupra dezvoltarii economico sociale . In majoritatea zonelor exista o dependenta stransa intre mijloacele de subsistenta , de supravietuire a populatiilor umane si resursele naturale . Dependenta este mult mai pregnanta in tarile sarace.3. Analiza comparativ a starii zonelor mentionate pe baza listei de surse poluante prezentate de GPA arata:- apele uzate si alterarea , distrugerea habitatelor , se manifesta in majoritatea zonelor investigate; efectele acestora sunt urmate ca intensitate , de poluarea cu pesticide , produse petroliere , nutrienti , gunoaie;- poluarea radioactiva a fost semnalata in doua zone : Oceanul Arctic si zona Caraibelor;- zona Caraibelor ( Atlantic ) , zona Africii de Est ( Oceanul Indian ) si marile din Asia de Est ( Pacfic ) sunt cele mai afectate , deoarece intrunesc si suporta efectele tuturor surselor de poluare indicate de GPA.

- prin comparatie, Africa de Vest , Centrala si de Sud, cuprinde zone mai putin afectate de poluanti industriali , dar se manifesta efectele poluarii cu nutrienti si gunoaie ;

- Marea Neagra nu este lipsita de prezenta si manifestarea poluantilor din categoriile mentionate , dar , nu au fost relatate observatii si masuratori privind poluarea radioactiva , poluarea cu gunoaie si degradarea fizica a habitatelor4. In ceea ce priveste Marea Neagra , se fac observatii conform carora : regenerare acesteia se va face intr-o durata mare de timp si in conditiile implementarii tuturor masurilor prevazute de PLANUL STRATEGIC de ACTIUNE al MARII NEGRE si a altor masuri de viitor. Intre prioritatile guvernelor tarilor din bazinul Marii Negre , trebuie sa se accentueze pe sustinerea dezvoltarii sociale si a bunastarii populatiei din zonele costiere prin actiuni comune care sa vizeze activitatile industriale, agricole , municipale.Eforturile nationale si internationale vor avea o tinta imediata , legata de prevenirea si atenuarea presiunii antropice si una strategica pe termen lung restaurarea in Marea Neagra a conditiilor naturale asemanatoare celor din anii anteriori anului 1960 .

Multumim pentru atentie!