Lucrare de Practica - Tehnica Bancara - Raiffeisen Bank Simleu Silvaniei

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICEŞI GESTIUNEA AFACERILOR

CLUJ-NAPOCA

LUCRARE DE PRACTICĂDISCIPLINA:TEHNICĂ BANCARĂ

RAIFFEISEN BANKŞIMLEU SILVANIEI

FINANŢE BĂNCI SERIA B GRUPA 7

1

CUPRINS

1.Introducere

2.Prezentarea societăţii bancare;

3.Structura organizatorică a societăţii bancare;3.1.Prezentare

3.2.Conducerea societăţilor bancare

3.3.Centrala băncii

3.4.Structura organizatorică a filialei, sucursalei şi agenţiei

3.4.1.Sucursalele

3.4.2.Filialele

3.4.3.Agenţiile

3.5.Prezentarea activităţilor derulate în cadrul principalelor departamente

4.Organizarea şi conducerea activităţii la Raiffeisen Bank Şimleu

Silvaniei

5.Conturile bancare;5.1.Deschiderea conturilor

5.2.Funcţionarea conturilor

5.3.Închiderea unui cont

5.4.Deschiderea de conturi curente şi de depozit (persoane fizice) în cadrul

Raiffeisen Bank

5.5.Funcţionarea conturilor în cadrul Raiffeisen Bank

5.6.Închiderea conturilor în cadrul Raiffeisen Bank

5.7.Câteva conturi oferite de Raiffeisen Bank România

6.Tehnica şi evidenţa operaţiunilor de creditare bancară;6.1.Introducere

6.2.Prudenţa în creditare.

6.3.Principii de creditare

6.3.1.Solicitantul creditului (debitorul)

6.3.2.Cererea de creditare

2

6.3.3.Rambursarea

6.3.4.Dobânzi şi comisioane bancare

6.3.5.Garanţia

6.4.Creditarea persoanelor fizice

6.5.Garantarea împrumuturilor

6.6.Credite pentru persoane fizice oferite de către Raiffeisen Bank România

7.Activitatea bancară privind operaţiunile de decontare intra şi

interbancare şi între clienţii săi;7.1.Sistemul de compensare

7.2.Instrumente si modalităţi de plată în România

7.2.1.Cecul

7.2.2.Cambia

7.2.3.Ordinul de plată

8.Activitatea bancară privind operţiunile cu numerar;8.1.Organizarea compartimentului de tezaur şi casierie

8.2.Evidenţa şi controlul primirii numerarului de către unităţile bancare

operative

8.3.Evidenţa şi controlul eliberării numerarului de către unităţile bancare

operative

8.4.Analiza operaţiilor cu numerar efectuate de unităţile operative ale băncilor

comerciale

9.Moneda electronică;9.1.Scurtă istorie a cardurilor

9.2.Ce este cardul?

9.3.Tipuri de carduri

9.3.1.Credit cardul

9.3.2.Store card

9.3.3.Debit card

9.3.4.Cardurile multifuncţionale

9.3.5.Smart carduri

9.4.Tipuri de carduri oferite de Raiffeisen Bank România

10.Operaţii bancare. Evidenţa veniturilor, cheltuielilor şi profitului în

activitatea bancară. Analiza performanţelor bancare.10.1.Contul de profit şi pierderi

10.2.Alte venituri şi cheltuieli curente10.3.Bilanţ

3

1.INTRODUCERE

Banca Comercială se manifestă in structurile pieţei in calitate de agent economic autonom. Obiectivul său organizaţional global îl constituie furnizarea de servicii bancare în condiţiile obţinerii unei profitabilităţi considerate normale. Profilul, dar mai ales natura activităţii lor, imprimă băncilor comerciale unele trăsături specifice prin care acestea se diferenţiază substanţial de restul agenţilor din economie. Aceste trăsături ar putea fi formulate succint astfel:-Băncile comerciale sunt entităţi economice cu scop lucrativ, ele fiind axate pe comerţul cu bani precum şi pe prestarea de servicii bancare, corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, cererii clienţilor lor, şi în concordanţă cu standardele interne şi internaţionale specifice domeniului. Ele sunt desemnate să presteze un anume gen de servicii în economie pe care nici un alt tip de agent economic nu este autorizat să le furnizeze. La baza înfăptuirii operaţiunilor bancare stau principii, norme, regulamente, precum şi instrumente specifice, ele fiind derivate din legitaţi economice, impuse şi verificate de experienţa şi practica bancară în decursul a multe sute de ani.-Băncile comerciale trebuiesc considerate entităţi organizatorico-administrative ale economiei naţionale, intrucât fiecare dintre ele grupează o colectivitate de personae, care manifestă aceleaşi interese economice. Practic se realizează un nod, ca rezultat al interferenţei intereselor ce aparţin mai multor categorii de personae ce se implică în înfiinţarea şi funcţionarea unei bănci comerciale şi anume: -Acţionarii, ca investitori ce urmăresc a-şi fructifica cât mai eficient plasamentul pe termen lung făcut în capitalul social al unei bănci comerciale. -Managerii băncii, interesaţi în performanţe bancare de excepţie, în etalarea unor programe şi a unui profesionalism elevat aflate în competiţie cu cele ale altor echipe manageriale. -Personalul lucrător al băncii, interesat pe de o parte într-o remuneraţie corespunzătoare, corelată cu răspunderea ce se asociază funcţiei pe care o ocupă, cu realizările băncii în plan financiar, iar pe de altă parte în menţinerea prestigiului instituţiei şi, odată cu aceasta, în siguranţa locului de muncă.Atât managerii cât şi personalul lucrător, deşi aparent, manifestă interese diferite, practic prin activitatea lor vizează consolidarea economico-financiară a băncii evoluţia ei corespunzătoare, dobândirea de succese care să contribuie la creşterea valorii de piaţă a acesteia.-Băncile comerciale dispun de un patrimoniu propriu, diferit ca natură de patrimoniul celorlalţi agenţi din economie, fie ei profilaţi pe producţie, comerţ sau servicii. Acest patrimoniu este gestionat autonom, pe propria răspundere şi pe riscul băncii.În acest domeniu echipa managerială trebuie să fie preocupată de aplicarea a trei principii considerate fundamentale şi anume:

•Principiul prudenţei bancare;•Principiul echilibrului financiar;•Principiul profitabilităţii;

Prudenţa bancară trebuie să vizeze primordial gestiunea riscului în bănci. Pe lângă celelalte riscuri specifice economiei de piaţă,băncilor le mai sunt specifice câteva tipuri de risc generate de natura activităţii pe care o desfăşoară, precum: riscul de

4

creditare, riscul de dobândă, riscul de lichiditate, riscul valutar, riscul operaţional, riscul de bancă corespondentă, riscul de fraudă bancară, riscul reputaţional şi nu în ultimul rând riscul de management bancar. Pincipiul echilibrului financiar presupune respectarea egalitaţii dintre maturitatea plasamentelor în activele băncii şi cea a pasivelor sale. Regula de bază este aceea că durata de existenţă a plasamentelor băncii, fie cele concretizate în credite acordate clienţilor săi, în depozite interbancare sau în orice altă formă trebuie să fie în concordanţă cu durata de exigibilitate a sursei de finanţare, context în care, sunt realizate multiple corelaţii structurale, pe care managementul băncii trebuie să le ia în considerare şi să le aplice cu multă responsabilitate. Principiul profitabilităţii impune echipei manageriale, ca de altfel fiecărui lucrător bancar, că orice acţiune, orice livrare de produse sau servicii bancare, ca esenţă a funcţiei de utilitate socială atribuită băncilor comerciale, trebuie să se realizeze în concordanţă cu cererea clienţilor şi în condiţii de rentabilitate considerată normală. În acest fel băncile prin dobânzi, taxe şi comisioane, justificate economic, includ în economie un cost al serviciilor bancare, influenţând corespunzător situaţia economico-financiară a clienţilor săi.-Băncile comerciale dispun de o organizare proprie; îşi proiectează şi implementează o structură organizatorico-funcţională specifică, în funcţie de situaţia concretă în care ele acţionează. La baza organizării şi conducerii activităţii din fiecare din băncile comerciale stă regulamentul de organizare şi funcţionare, precum şi cel de ordine interioară. Ele sunt elaborate având ca suport legislaţia în vigoare, contractul de societate şi statutul băncii, norme şi regulamente impuse de B.N.R.-Modul în care se manifestă autonomia în bănci este unul specific şi ţine într-o bună măsură de natura activităţii bancare şi a modului specific de organizare.În primul rând, manifestarea autonomiei are loc pe un palier ce priveşte, ansamblul instituţiei bancare, caz în care se operează în mod obligatoriu cu criteriile ce ţin de înfăptuirea gestiunii financiare în bănci. Fiecare bancă, în mod autonom, îşi gestionează patrimoniul pe cont propriu, în condiţii de profitabilitate şi în limitele în care autoritatea îi delimitează competenţele referitoare la aplicarea principiilor de prudenţă bancară.În al doilea rând, avem de a face cu manifestarea autonomiei funcţionale la nivelul fiecărei entităţi, ce ţine din punct de vedere organizatoric de aceeaşi bancă, respectiv, la nivelul fiecărei unităţi operative. În acest caz operează criteriul delegării competenţelor dinspre top şi middle manageri, spre managerii unităţilor operative bancare. Aceştia îşi organizează şi îşi conduc activitatea proprie în limitele competenţelor delegate, vizând performanţa, dar ţinând cont de obiectivul strategic organizaţional global al instituţiei bancare.

2.Prezentarea societăţii bancare

Raiffeisen Bank România a rezultat prin fuziunea, încheiată în iunie 2002, a celor două entităţi deţinute de Grupul Raiffeisen in România: Raiffeisenbank (Romania), înfiinţată în 1998 ca subsidiară a Grupului RZB, si Banca Agricola Raiffeisen S.A., înfiinţată în 2001, după preluarea băncii de stat Banca Agricolă de către grupul austriac. Prezenţa Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) în România a început în anul 1994 prin deschiderea unei reprezentanţe la Bucureşti. În 1998, reprezentanţa a fost transformată într-o subsidară a RZB, oferind servicii şi produse pentru companii,era cea de-a noua bancă a RZB Austria în Europa Centrală şi de est.În acelaşi timp, una dintre cele mai mari bănci deţinute de statul român - Banca Agricolă - se afla într-o situaţie financiară dificila. Datorită măsurilor luate de autorităţile române -

5

precum preluarea creditelor neperformante de către stat - banca a fost pregătita pentru privatizare in anul 2000. În februarie 2001 Raiffeisen Zentralbank Osterreich şi Fondul Româno-American de Investiţii (FRAI) au preluat de la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS) peste 98,84% din acţiunile celei de-a treia bănci româneşti, Banca Agricolă. Contractul de achizitie a fost semnat la sfarsitul lunii iulie 2002.Din acest pachet, RZB-Austria deţinea 93,36%. Valoarea totală a tranzacţiei se ridica la 52 milioane USD, din care 37 milioane USD reprezintă investiţii de capital iar 15 milioane USD preţul plătit pentru achiziţionarea acţiunilor.

Pentru această privatizare Raiffeisen a primit numeroase premii: Investitorul anului 2001 - acordat de cotidianul Nine O’clock; Partea leului - premiu acordat de cotidianul Ziarul Financiar precum şi o nominalizare la premiul Oscar acordat de săptămânalul Capital.

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din data de 18 mai 2002 a hotărât în unanimitate aprobarea fuziunii prin absorbţie a Raiffeisen Banca Agricolă şi Raiffeisenbank (România) SA, cele două entităţi bancare deţinute de RZB-Austria. Raiffeisen Zentralbank Osterreich a fost fondată în 1927 pentru a coordona activităţile şi politicile financiare ale întregului grup bancar Raiffeisen şi este responsabilă cu tranzacţiile şi operaţiunile efectuate în numele grupului la nivel naţional şi internaţional. Deşi aprobarea fuziunii a avut loc în luna mai 2002, banca primeşte numele de Raiffeisen Bank SA abia la data de 1 iulie 2002, după ce formalităţile juridice au fost îndeplinite.

Conducerea băncii şi-a propus ca banca să fie o bancă universală, care să ofere produse şi servicii atât pentru clienţii persoane fizice şi mici întreprinzători, cât şi pentru companiile mijlocii şi mari, prin intermediul mai multor canale de distribuţie. Obiectivul strategic al băncii este clasarea între primele trei bănci românesti în primii trei ani. De asemenea, reţeaua bancară, produsele, serviciile şi personalul băncii se vor ridica la standardul internaţional Raiffeisen.

Capitalul social al Raiffeisen Bank este de 1.196.258.638,5 lei noi, structura acţionariatului fiind: Grupul Raiffeisen Zentralbank Oesterreich - 94,1958%, Fondul Româno-American de Investiţii - 4,9999% şi cei 17.000 de acţionari minoritari ai Bancii Agricole Raiffeisen cu 0,8043%. RZB-Austria deţine 94,14% din Raiffeisen Bank.

Banca are aproximativ 5600 angajaţi şi o reţea naţională de sucursale, agenţii şi reprezentanţe care ajunge la un număr de 550 de locaţii. Raiffeisen Bank este o bancă universală de top pe piaţa românească, oferind o gamă completă de produse şi servicii de calitate superioară persoanelor fizice, IMM-urilor si corporaţiilor mari, prin multiple canale de distribuţie: unitaţi bancare (peste 550 in toată ţara), reţele de ATM şi EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct), mobile banking (myBanking) şi internet banking (Raiffeisen Online). Raiffeisen Bank deserveşte peste 2 milioane de clienţi, din care aprox. 100.000 IMM-uri, şi peste 4.400 companii cu o cifra anuală de afaceri ce depăşeşte 5 milioane EUR, entităţi publice şi instituţii financiare. Banca deţine diferite unităţi specializate ca “agenţii de retail” care se adresează persoanelor fizice şi IMM-urilor. De asemenea, Raiffeisen Bank este prima bancă de pe piaţa românească care a lansat unităţi destinate exclusiv acordării de credite imobiliare - „Raiffeisen Bank – Casa Ta”. Raiffeisen Exclusive, marca pentru serviciile de private banking destinata clienţilor bancari de top, oferă pachete de produse pentru o gama largă de investiţii, în spaţii dedicate în marile oraşe ale ţării, adăugând o nota personală serviciilor de calitate pe care le oferă, fiecare client având bancherul său personal. Pentru segmentul corporatist, banca are reprezentanţi în toate centrele regionale corporatiste, oferind clienţilor marele avantaj de a beneficia de soluţii bancare adaptate cerinţelor acestora în orice zonă a ţării.

6

De asemenea, Raiffeisen Bank este un jucator important pe piaţa cardurilor – a lansat primul card de credit co-branded şi oferă clienţilor săi toată gama de carduri: de debit şi de credit, pentru persoane fizice şi juridice, în lei sau în valută, cu utilizare naţionala sau internaţională, de tip Visa sau Mastercard. Activitatea Raiffeisen Bank a fost recunoscută de prestigioase publicaţii de-a lungul anilor: Piaţa Financiară – “Banca Anului” (2007) si “Premiul de Excelenţă” (2008) pentru calitatea portofoliului corporativ al băncii, Business Press – “Banca anului” pentru activitatea corporate din 2005 şi 2007, dar şi pentru cele mai bune investiţii din sistemul bancar în 2008, Tribuna Economica – “Cea mai bună bancă” (2006), Camera de Comerţ şi Industrie a României - “Premiul de Excelenţă în Afaceri” pentru cele mai diversificate produse şi servicii bancare destinate întreprinderilor mici şi mijlocii din 2007, Global Finance – „Cea mai bună bancă din România (2004 si 2005). Viziunea şi misiunea sunt linii directoare pentru întreaga activitate bancară, care exprimă ceea ce doreşte să devină ce direcţii trebuie să urmeze.Valorile stabilesc coordonatele principale ale comportamentului băncii faţă de clienţi, acţionari, competitori şi colegi.Viziune: Raiffeisen Bank este liderul pieţei bancare prin calitate, dinamism si inovare. Oferind produse şi servicii de înaltă calitate, cu o atitudine constant dinamică si axându-se pe inovare, Raiffeisen Bank poate deveni banca de primă opţiune pentru clienţi şi poate fi recunoscută ca fiind liderul pieţei bancare.Misiune: Raiffeisen Bank este un partener de termen lung pentru toţi clienţii săi, oferind o gamă completă de servicii financiare la standarde ridicate şi generând un profit pe acţiune peste medie. Este o bancă universală, aparţinând unui grup care oferă servicii financiare integrate în următoarele domenii: bancar, banca de investiţii, analiză şi consultanţă financiară, leasing, asigurări. Standardele ridicate se aplica fiecărui aspect al activităţii băncii: servicii şi produse de calitate, investiţii în infrastructură, conceptul original Raiffeisen pentru "sucursala moderna", multiple canale de distribuţie, inovare constantă in ceea ce priveşte produsele, soluţii alternative sau personalizate nevoilor specifice ale clienţilor săi.

Emblema RaiffeisenDoi căluţi încrucişaţi comletează acoperişul unui vârf de case. Simbol al protecţiei şi siguranţei. „Căluţii” se regăsesc de sute de ani în tradiţia folclorului european şi reprezintă un simbol al apărării împotriva pericolelor vieţii. Simbolul Căluţilor încrucişaţi a devenit în timp cea mai cunoscută şi respectată marcă din Austria.

Raiffeisen Bank – “Cea mai bună bancă românească” ( Global Finance)Raiffeisen Bank este un partener pe termen lung pentru toţi clienţii săi, oferind o gamă completă de servicii financiare pt persoanele fizice, întreprinderi mici şi mijlocii şi corporaţii la standardele cele mai înalte, generând o rentabilitate peste medie a capitalului propriu. La finele anului 2004, Raiffeisen Bank a fost singura bancă dintre primele patru din România a cărei cotă de piaţă a crescut. Această performanţă a reuşit printr-un efort combinat de operaţiuni,de marketing şi vânzări care a vizat creşterea nivelului serviciilor şi a calităţii oferite clienţilor, precum şi dezvoltarea unor produse şi servicii noi. Creşterea dinamică a continuat şi a înregistrat rezultate record în 2004, activele totale dublându-se până la peste 2 miliarde EUR. Banca s-a situat pe locul trei din punct de vedere al activelor totale, cu o cota de piată de 9,2%, faţă de 7,2% la sfârşitul anului 2003. De asemenea, profitul net a crescut de patru ori, ajungând la 26,7 milioane EUR, iar profitul înainte de impozitare a fost de 26,8 milioane EUR. În acelaşi timp, creşterea veniturilor a dus la îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă ai Băncii. Rentabilitatea capitalurilor proprii înainte de impozitare a crescut de

7

la 10,2%, la sfârşitul anului 2003, la 21,3% la sfârşitul anului 2004. Creşterea profitabilităţii este reflectată şi de rata costuri/venituri, care a ajuns la 84,6%. La 30 iunie 2007, banca inregistra un profit net de trei ori mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut, 47,2 de milioane de euro (conform IFRS). Banca a continuat să investească aproximativ 40 milioane EUR - în sisteme, infrastructură, reţeaua de unităţi, precum şi în programe de instruirea personalului. Toate acestea au avut ca scop obţinerea unui nivel ridicat de eficienţă. Acest lucru va contribui la dezvoltarea susţinută a Băncii în anii urmatori, pentru care este anticipată o creştere semnificativă a competiţiei. Raiffeisen Bank are peste 1,5 milioane de clienţi, cu 50% mai mult decât în anul anterior, acoperind toate segmentele de piaţă: persoane fizice, întreprinderi mici şi mijlocii şi corporaţii - locale şi multinaţionale. Activităţile de retail au crescut substanţial, în special în ceea ce priveşte creditele de consum, unde banca a ajuns la o cotă de piaţă de 14,8%. Această creştere a avut la bază creditele pentru bunuri de folosinţă îndelungată şi creditele pentru nevoi personale. Banca estimează o creştere a cererii de credite pentru achiziţia de terenuri şi construcţia de locuinţe pe care le-a lansat anul trecut.Au fost extinse şi modernizate canalele de distribuţie pentru a răspunde cerinţelor clienţilor săi. Dinamismul şi calitatea activităţilor băncii în domeniul cardurilor au fost recunoscute de No-cash, compania de monitorizare specializată, care a acordat băncii premiile pentru "Cel mai dinamic emitent de carduri în 2004", "Cel mai bine vândut card de debit - Raiffeisen VISA Electron" si "Cel mai bine vândut card de credit - Raiffeisen MasterCard Standard". La rândul său, segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii (companii cu cifra de afaceri de pâna la 5 milioane EUR) s-a dezvoltat foarte mult, iar creditele acordate acestui segment s-au triplat. Clienţii băncii întreprinderi mici şi mijlocii (aproximativ 90.000) au beneficiat de credite pentru investiţii şi capital de lucru, precum şi de noi servicii de cash management şi trezorerie. Mesele rotunde organizate pentru acest segment la nivel de sucursala au fost foarte bine primite datorită consultanţei oferite de specialiştii Raiffeisen.Totodată, a fost consolidat parteneriatul cu principalele companii din România. S-au folosit oportunităţile legate de fuziunile şi achiziţiile care au avut loc în mediul economic din România pentru a stabili noi relatii de afaceri, beneficiind de marca Raiffeisen (o bancă puternică din Uniunea Europeană) şi de dezvoltarea băncii pe piaţa locală.

Raiffeisen BANK S.A.Societate pe acţiuni având un capital social de 1.196,259 mil. lei, integral vărsat.

Administraţia centrala: Piata Charles de Gaulle nr. 15, Sector 1, Cod 011857, BucureştiNumăr de ordine în registrul Comerţului: J40/44/1991Număr de înregistrare în Registrul Bancar: RB-PJR-40-009/18.02/1999Cod unic de înregistrare: 361820Cod de înregistrare fiscală: RO361820Societate administrată în sistem dualist.

Grupul Raiffeisen este reprezentat in Romania prin:Raiffeisen Leasing,Raiffeisen Capital & Investment, Raiffeisen Asset Management, Raiffeisen Investment Romania, Raiffeisen Banca pentru Locuinte, Raiffeisen Bank.

8

3.Structura organizatorică a societăţii bancare

3.1. Prezentare

Banca există pentru clienţii săi. Ca instituţie şi activitate, ea a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii, datorită nevoii oamenilor de a efectua diverse tranzacţii.Evoluţia societăţii omeneşti în toate domeniile şi, în special, în economie a impus adaptarea activităţii bancare la noile cerinţe, lucru ce a necesitat nu doar modernizarea şi dezvoltarea serviciilor oferite de bănci clienţilor, dar şi apropierea de aceştia.Legea privind activitatea bancară (nr.33/1991) prevede: “Structura organizatorică, conducerea şi administrarea societăţilor bancare se stabilesc prin statutele proprii.” (art.4)Fiecare bancă este persoană juridică, fiind organizată ca societate comercială bancară pe acţiuni. Structura reţelei de unităţi a unei bănci, în general, s-ar prezenta astfel:

Centrala băncii; Sucursale judeţene şi sucursala municipiului Bucureşti; Filiale (subordonate organizatoric şi funcţional sucursalelor) în unele oraşe ale ţării şi, în unele cazuri, la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti; Agenţii, subordonate filialelor sau, în unele cazuri, chiar sucrsalelor.

În ceea ce priveşte structura reţelei de unităţi a Raiffeisen Bank, aceasta este împărţită în:

Centrala băncii; Sucursale judeţene şi sucursala municipiului Bucureşti; Agenţii; Reprezentanţe.

3.2. Conducerea societăţilor bancare

Pentru buna desfăşurare a activităţii, la nivelul fiecărei bănci se stabilesc organe de conducere, care să asigure procesul de coordonare, conducere şi decizie. Organigrama ierarhică a unei bănci s-ar prezenta astfel:Organigrama ierarhică a unei bănci

9

Se observă, aşadar din organigrama de mai sus, că administrarea, conducerea şi controlul societăţilor bancare sunt asigurate, în cadrul fiecărei bănci, de:

Adunarea generală a acţionarilor băncii (în cazul băncilor cu capital privat sau mixt – de stat şi privat); Consiliul de Administraţie al băncii; Comitetul de direcţie al băncii; Preşedinte şi vicepreşedinţi; Comitetul de Conducere (la sucursale, filiale şi agenţii); Comisia de Cenzori.

Adunarea generală a acţionarilor

Adunarea generală a acţionarilor este organul cu rol deliberativ. Aceasta hotărăşte problemele generale privind activitatea băncii. Ea îi reprezintă pe toţi acţionarii băncii şi la ea participă delegaţii unităţilor, persoanelor juridice şi persoanelor fizice deţinătoare de acţiuni emise de bancă.

Consiliul de administraţie

Conducerea şi administrarea societăţilor bancare este realizată de Consiliul de Administraţie. Acesta este compus din preşedinte, vicepreşedinţi şi membri aleşi de

Dep

arta

men

t tre

zore

rie

Dep

arta

men

t stu

dii f

inan

ciar

e

Dep

arta

men

t rel

aţii

exte

rne

Dep

arta

men

t inv

estiţ

ii fin

anci

are

Dep

arta

men

t cre

dite

Dep

arta

men

t ser

vici

i ban

care

Dep

arta

men

t pie

ţe d

e ca

pita

l

Dep

arta

men

t ing

iner

ie

finan

ciar

ă

Dep

arta

men

t con

tabi

litat

e

Dep

arta

men

t ope

raţiu

ni

valu

tare

Dep

arta

men

t inf

orm

aţio

nal

Dep

arta

men

t mar

ketin

g

Sucursale

Agenţii

Reprezentanţe

Comitet de administrare a activelor şi pasivelor

Adunarea generală a acţionarilor Comitet de risc

Consiliul de administraţie

Comitet de direcţie

preşedinte

Control intern

Comitet de credit

Comisia de cenzori

vicepreşedinte vicepreşedinte vicepreşedinte

10

Adunarea Generală a acţionarilor pe un termen stabilit prin statutul societăţii respective. Consiliul de Administraţie este organ deliberativ şi se întruneşte lunar, sau ori de câte ori este nevoie, la sediul central al băncii.El este format din:

Steven C. van Groningen, Presedinte Raiffeisen Bank. James D. Stewart Jr., Vicepresedinte, trezorerie si piete de capital Rasvan Radu, Vicepresedinte, divizia retail Marinel Burduja, Vicepresedinte, divizia corporatii Herbert Stepic, membru Heinz Wiedner, membru

Comitetul de direcţie

Conducerea operativă a băncii se realizează de către Comitetul de direcţie, numit de Consiliul de Administraţie. Comitetul de direcţie aduce la îndeplinire hotărârile acestui consiliu, fiindu-i încredinţate, în acest sens, o parte din competenţe. Este format din: preşedinte, vicepreşedinte şi membri. Preşedintele Consiliului de Administraţie conduce şi Comitetul de direcţie.

Conducerea curentă

Conducerea curentă a băncii este asigrată de către preşedinte, vicepreşedinţi şi directorii direcţiilor/departamentelor din centrala băncii. În principiu, gama atribuţiilor, ce priveşte modalitatea de realizare a conducerii curente, este distribuită astfel:

Preşedintele – răspunde de desfăşurarea, în condiţii optime şi cât mai profitabile, a întregii activităţi a băncii, el este cel care i-a decizii, le pune în practică, şi le elaborează. Vicepreşedinţii – îndeplinesc atribuţiile stabilite de preşedinte, coordonează şi controlează direcţiile din centrală şi sucursale, filiale sau agenţii care le-au fost repartizate, iau măsuri şi răspund de activitatea acestora. Directorii direcţiilor din centrală – organizează şi răspund de întreaga activitate a direcţiei pe care o conduc, în conformitate cu normele, regulamentele, ordinile, instrucţiunile şi hotărârilor organelor de conducere ale băncii. Comisia de cenzori – se constituie la nivelul conducerii băncii şi are ca atribuţie principală controlul asupra modului cum se efectuează operaţiunile băncii, în cadrul legal existent, şi informează Consiliul de Administraţie şi Adunarea Generală asupra celor constatate.

3.3. Centrala băncii

Societăţile bancare, prin centralele lor, îndeplinesc funcţia de coordonare pentru toate activităţile ce se desfăşoară în sucursalele, filialele şi agenţiile din subordine acestea neavând personalitate juridică, asigurând aplicarea corectă a legilor, hotărârilor şi a tuturor actelor normative ce guvernează activitatea bancară.Dintre funcţiile exercitate de centrală enumerăm:

Elaborează strategia de dezvoltare a băncii; Stabileşte politica de creditare, dezvoltare în ţară şi străinătate sau de fuziune şi achiziţii; Efectuează studii de marketing;

11

Acordă servicii de consultanţă, audit; Oganizează acţiuni de pregătire a cadrelor; Iniţiază colaborări cu bănci din ţară şi străinătate; Asigură lichidităţi şi fonduri de creditare unităţilor subordonate (filiale, sucursale, agenţii); Stabileşte nivelul dobânzilor şi comisioanelor; Stabileşte plafoane de credite pentru unităţile subordonate; Contactează împrumuturi şi plasamente de pe piaţa interbancară; Asigură echilibrul între resurse şi plasamente; Elaborează norme pentru fiecare activitate şi serviciu în parte (decontări, operaţiuni de casă, încasări şi plaţi, evidenţa contabilă, creditare etc.); Angajează, promovează, concediază personalul de conducere din unităţile subordonate.

3.4. Structura organizatorică a filialei, sucursalei şi agenţiei

În teritoriu, unităţile subordonate centralei acţionează ca reprezentante ale acesteia, aplicând politica şi strategia centralei băncii. Structura organizatorică cuprinde compartimente care asigură desfăşurarea activităţii la nivelul teritoriului unde ele acţionează. Conducerea acestor unităţi este asigurată de director, director economic, şef agenţie, contabil-şef şi comitetul de credite constituit din cadrele de conducere ale unităţii.

3.4.1. Sucursalele

Sucursalele se constituie în nuclee ale activităţii desfăşurate de societăţile bancare la nivel judeţean. Rolul lor constă în coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţii operative desfăşurate în unităţile din subordine (filiale, agenţii).Sucursalele au autonomie operativă şi de gestiune, în limita unor competenţe delegate de centrală şi în acest caz, activitatea bancară se desfăşoară pe departamente/compartimente specializate. Astfel, în general, la nivelul unei sucursale judeţene, se regăsesc compartimente de:

Coordonare; Trezorerie; Creditare; Operaţiuni valutare;

DIRECTOR

COMITET CREDITE

DIRECTOR ECONOMIC CONTABIL-ŞEF

Serviciul credite

Serviciul administrativ

Oficiul juridic

Srviciul contabilitate

Serviciul casierie

Serviciul informatic

12

Casierie; Conturi şi viramente; Decontări intrabancare; Informatică; Contabilitate; Control; Juridic.

Principalele atribuţii care se regăsesc la nivelul sucursalelor judeţene ale societăţilor bancare sunt:

Coordonare de ansamblu, la nivelul judeţului sau municipiului Bucureşti, a problemelor de creditare, operaţiunilor de încasări şi plăţi fără numerar, operaţiuni cu numerar şi de casierie; Întocmirea de situaţii privind evidenţa, prognoza şi administrarea trezoreriei; Defalcarea plafoanelor de credite, pe fiecare filială şi agenţie din subordine, cu urmărirea şi administrarea, în bune condiţii a resurselor de creditare; Realizarea de lucrări de analiză şi informare privind creditele; Analizarea activităţilor desfăşurate la nivelul judeţului şi luarea măsurilor ce se impun; Verificarea, analizarea şi centralizarea balanţelor, bilanţurilor şi dărilor de seamă, bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor din subordine; Urmărirea şi asigurarea controlului tuturor activităţilor desfăşurate de unităţile din subordine; Măsuri ce se impun în legătură cu pregătirea profesională a personalului; Analizarea şi valorificarea materialelor întocmite de organele de control ale serviciului de coordonare, cu urmărirea îndeplinirii măsurilor stabilite.

3.4.2. Agenţii

Agenţiile sunt unităţi teritoriale, operative ale societăţilor bancare. Ele funcţionează în oraşele mai importante din cadrul judeţelor şi, în unele cazuri la nivelul sectoarelor din municipiul Bucureşti, fiind subordonate sucursalelor şi având la rândul lor, după caz, în subordine agenţii. Agenţiile au autonomie gestionară şi operativă, în limita competenţelor acordate de centrala băncii.Agenţiile ca şi sucursalele îşi desfăşoară activitatea pe mai multe compartimente specializate, şi anume:

Compartiment de creditare; Compartient operaţiuni valutare; Compartiment conturi şi viramente; Compartiment contabilitate, informatică; Compartiment secretariat administrativ; Compartiment casierie; Compartiment juridice şi contencios.

Principalele atribuţii ale agenţiilor pot fi grupate astfel: Răspund, prin conducerea numită de Consiliul de Administraţie, în faţa centralei, de activitatea desfăşurată în unităţile din subordine; Se conformează cerinţelor şi evidenţelor sucursalelor; Organizează şi conduc activitatea desfăşurată de unităţile din subordine;

13

Raportează sucursalelor informaţiile privind activitatea desfăşurată în cadrul filialei şi în unităţile din subordine; Relaţii cu clienţii privind:

- Activitatea de creditare, în lei şi valută, a persoanelor fizice şi juridice;- Operaţiuni legate de deschiderea de conturi, şi operarea în conturi;- Operaţiuni de schimb valutar;- Consultanţă.

Îndeplinesc atrbuţiile stabilite de centrală pe linie de personal, salarizare şi organizare.

3.4.3. Reprezentanţe

Reprezentanţele sunt înfiiţate ca urmare a condiţiilor de desfăşurare a unei activităţi profitabile, în localităţile în care nu există sucursale sau agenţii. Ele reprezintă puncte de lucru ale sucursalelor sau agenţiilor, fiind direct subordonate acestora. Reprezentanţele îşi realizează activitatea profesională sub supravegherea şi îndrumarea sucursalelor sau agentiilor, fiind unităţi operative, înfiinţate pe baza criteriului apropierii de clienţi (în general, persoane fizice) şi derulând, predominant, un volum mare de operaţiuni dar de valori mai mici.Compartimentele ce se regăsesc la nivelul reprezentanţelor sunt cele ce asigură desfăşurarea activităţii de creditare şi scont, conturi şi viramente şi casierie.În general, la nivelul reprezentanţelor se desfăşoară activităţi legate strict de relaţiile cu clienţii, gama operaţiunilor (serviciilor) oferite fiind mai restrânsă decât în cazul filialelor şi sucursalelor.

3.5. Prezentarea activităţilor derulate în cadrul principalelor departamente

Departamente de coordonare

Acest tip de direcţii/departamente, răspund de activitatea de ansamblu privind creditarea şi decontările, astfel:

întocmesc periodic planurile de credit şi le supun aprobării conducerii; în funcţie de nivelul resurselor de refinanţare, repartizează, pe sucursale, niveluile de credite, stabilesc şi repartizează plafoanele; întocmesc, periodic, rapoarte referitoare la executarea programelor de creditare, precum şi la principalele aspecte legate de acordarea şi rambursarea acestora; formulează propunerile privind politica dobânzilor.

Departamente de trezorerie

Principalele atribuţii ale acestui tip de direcţii: analizează şi prospectează posibilităţile şi condiţiile de asigurare a resurselor de creditare ale băncii; negociază şi propun contractarea de credite pe piaţa interbancară şi participă la licitaţiile organizate de Banca Naţională a României, pentru obţinerea de credite de refinanţare; stabilesc prognozele de trezorerie, pe diferite perioade; realizează proiectele de emisiune de hârtii de valoare şi coordonează evidenţa şi plasarea acestora;

14

urmăresc şi informează conducerea asupra situaţiei şi nivelurilor activelor şi pasivelor băncii.

Departamente de casierie

Acestea asigură şi răspund de coordonarea şi urmărirea efectuării operaţiunilor cu numerar şi alte valori, în strânsă concordanţă cu interesele clienţilorTotodată, ele pot îndeplini şi următoarele atribuţii:

colaborează cu direcţiile de coordonare şi trezorerie, în vederea urmăririi şi analizării fenomenelor şi tendiţelor conjuncturale din sfera circulaţiei numerarului; colaborează cu Banca Naţională a României, participând la elaborarea prognozelor privind operaţiunile de încasări şi plăţi, a fluxului de numerar din economie; asigură organizarea şi funcţionarea tuturor operaţiunilor de casierie; efectuează operaţiuni cu numerar; ţin evidenţa numerarului şi asigură păstrarea acestuia.

Departamente de control

Aceste direcţii asigură şi răspund de exercitarea controlului asupra activităţii de ansamblu, desfăşurată de unităţile din teritoriu ale societăţilor bancare, precum şi de efectuarea periodică a controlului patrimonial asupra gospodăririi valorilor materiale şi băneşti din centralele băncilor şi de la nivelul unităţilor teritoriale.

Departamente pentru operaţiuni externe comerciale şi necomerciale

În cazul operaţiunilor comerciale: asigură şi răspund de prelucrarea documentelor privitoare la exportul şi importul de mărfuri şi prestările de servicii din şi pentru străinătate ale agenţilor economici, instituţiilor şi altor persoane juridice.

În cazul operaţiunilor necomerciale: asigură activitatea de derulare a operaţiunilor de decontare cu străinătatea, în favoarea persoanelor fizice sau juridice (bugetare, obşteşti, nonprofit)

Derularea acestor operaţiuni se efectuează conform legislaţiei comerciale, financiare şi bancare a ţării, şi conform regulilor şi uzanţelor uniforme internaţionale, editate de Camera Internaţională de Comerţ de la Paris.

Departamente de creditare

Fiecare bancă, în funcţie de domeniile specifice în care acţionează cu prioritate, şi-a organizat activitatea de creditare pe anumite criterii. Astfel, pot fi întâlnite, în cadrul centralelor societăţilor bancare, mai multe direcţii/departamente de creditare.Departamentele de creditare (care pot fi specializate în funcţie de volumul, tipul de clienţi şi termenul de creditare) asigură şi răspund de activitatea de creditare, cu tot ceea ce implică aceasta. În funcţie de destinaţia, termenul şi beneficiarul de credite,departamentele de creditare participă la:

programarea , dimensionarea şi dirijarea masei monetare şi a creditului pe termen scurt, mediu şi lung pentru sectorul de stat şi privat;

15

analizează cererile de creditare ce depăşesc competenţa unităţilor teritoriale din subordine; întocmesc documentaţiile de creditare; aprobă creditele din competenţa lor şi fac propuneri, organelor de conducere ale băncii, pentru aprobarea celor ce depăşesc competenţa lor; propun eliberarea scrisorilor de garanţie; urmăresc evoluţia creditelor pe termen scurt, mediu şi lung; urmăresc, îndrumă şi controlează activitatea de creditare a unităţilor teritoriale din subordine; analizează evoluţia indicatorilor bancari, în strânsă corelaţie cu analiza indicatorilor economici şi financiari ai agenţilor economici pe care îi creditează;

În cazul beneficiarilor de credite care se află în incapacitate de plată, aceste departamente:

propun măsuri de recuperare a fondurilor; urmăresc rambursarea creditelor şi încadrarea în plafoanele stabilite; urmăresc creditele acordate pe diverse categorii de agenţi economici; urmăresc creditele nerambursate la scadenţă, intervenind prin unităţile din teritoriu pentru lichidarea sau prevenirea acestora.

Departamente de relaţii bancare internaţionale

Aceste departamente răspund de îndeplinirea atribuţiilor în domeniul relaţiilor externe de plăţi şi credite, conform reglementărilor legale în domeniu. Fiecare dintre aceste departamente poartă, de regulă, denumirea activităţii pe care o desfăşoară (de exemplu, plăţi externe, corespondenţi bancari, arbitraj etc.).Principalele atribuţii ale acestora:

întocmirea şi negocierea proiectelor de acorduri de plăţi şi cooperare economică, financiară şi de creditare încheiate, prin intermediul băncilor, cu alte ţări şi urmărirea modului de derulare a acestora; contactarea băncilor corespondente, privind derularea acordurilor de plăţi şi cooperare economică; administrarea portofoliului în valută al băncilor, prin operaţiunile de arbitraj valutar; efectuarea analizelor conjuncturale şi de perspectivă pe pieţele monetare internaţionale; analizarea, negocierea şi angajarea liniilor de credite bancare externe; evaluarea cererilor de credite bancare, în valută, silocitate de diverşi clienţi şi propinerea de acordare a acestora; analizarea şi, după caz, modificarea reţelei de corespondenţi bancari.

Departamente de contabilitate

Activitatea de contabilitate, datorită operaţiunilor în lei şi valută, poate fi structurată pe departamente diferite.Departamentele contabilităţii, în lei, ale societăţilor bancare asigură şi răspund de:

organizarea şi conducerea activităţii contabile; execuţia de casă a bugetului public naţional; exercitarea controlului bancar asupra operaţiilor contabile privind creditarea; finanţarea şi plăţile efectuate de unităţile operative ale băncilor pentru clienţii lor.

16

Direcţiile/departamentele de contabilitate externă răspund de evidenţa patrimoniului băncii privind operaţiunile cu străinătatea, veniturile şi cheltuielile în valută realizate de bănci prin centralele lor.

Departamente de informatică

Aceste departamente răspund de activitatea de informatică, pe ansamblul băncii. Activitatea lor vizează:

informatizarea activităţii decizionale, de analiză, proiectare, implementare şi întreţinere a subsistemelor informatice în legătură cu toate operaţiunile derulate de bănci; exploatarea lucrărilor respective; dezvoltarea reţelei de calculatoare; service-ul pentru echipamentul respectiv; telecomuncaţiile interbancare.

Departamente de organizare şi resurse umane

În sarcina lor intră probleme legate de: structura organizatorică a băncii; extinderea reţelei de unităţi; organizarea, normarea şi asigurarea condiţiilor de muncă ale salariaţilor; selecţionarea, încadrarea şi utlizarea forţei de muncă; urmărirea sarcinilor ce revin băncii, din diferite acte cu caracter normativ; elaborarea, în colaborare cu celelalte departamente din cadrul băncii, în vederea supunerii acestora aprobării Consiliului de Administraţie.

Departamente pentru dezvotare şi învăţământ

Principala atribuţie a acestora este efectuarea de studii, analize şi informări pentru adoptarea de noi metode, mijloace soluţii în vederea ridicării nivelului activităţii bancare şi lărgirea gamei de servicii oferite, precum şi pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului bancar.Anual sunt analizate necesităţile de pregătire profesională, sunt elaborate programe de formare profesionale şi este stabilită proporţia dintre pregătirea personalului în cadrul băncilor (departamente sau centre proprii) şi pregătirea asigurată de institute naţionale (cum este I.B.R.) sau internaţionale.

Departamente juridice

Activitatea băncilor se referă, în special, la asigurarea legalităţii în desfăşurarea activităţii băncii şi la apărarea intereselor patrimoniale şi nepatrimoniale proprii activităţii bancare.Datorită diversificării gamei de servicii oferite clienţilor, băncile îşi modifică, în timp, structura funcţională, noi departamente fiind înfiinţate ca urmare a apariţiei de noi activităţi. Legea privind activitatea bancară (nr.33/1991) precizează la articolul 24: “societăţile bancare pot efectua, conform legii şi în limitele autorizaţiei acordate, precum şi a mijloacelor de care dispun, operaţiuni şi activităţi conexe ca: operaţiuni valutare, operaţiuni cu metale preţioase, cu obiecte confecţionate din acestea şi cu alte valori cu grad mare de lichiditate, plasamentul, subscrierea, gestionarea, păstrarea şi comerţul cu titluri, consulting bancar, garanţii, mandatari, precum şi alte activităţi legale, care pot fi asumate pe cont propriu sau în contul clienţilor.”

17

Direcţia Relaţii cu Corporaţiile

Clienţi corporativiSunt clienţi corporativi societăţile comerciale cu o cifră de afaceri anuală realizată individual sau în grupuri afiliate de peste 2 milioane EUR. Direcţia Cash Management

Departamente

Departamentul Vânzări Departamentul de Management al Produselor Departamentul de Monitorizare a Operaţiunilor şi Control al Calităţii

Produse

Produse de bază Produse suplimentare Produse specializate

Serviciile de Cash Management sunt servicii destinate să sprijine activităţile de management financiar ale firmelor, prin:

informaţii sisteme

necesare luării şi implementării acestor decizii.

Servicii de cash management: colectarea de încasări pe tot teritoriul României, concentrarea fondurilor şi punerea la dispoziţie de informaţii computerizate pentru reconcilierea automată a facturilor cu încasările; administrarea completă a conturilor dumneavoastră din Trezoreria Statului; tipărirea automată a DPVE-urilor şi DIV-urilor-în prezent în curs de dezvoltare; o soluţie completă de Electronic Banking pentru preluarea de extrase de cont şi transmiterea de ordine de plată către bancă; Soluţii de Cash management regionale (Europa Centrală şi de Est); Alte soluţii complexe de Cash management, care pot fi proiectate special, integrate sau nu cu sistemele de contabilitate internă ale firmelor;

Avantajele serviciilor de cash management: Impact pozitiv asupra calităţii situaţiei financiare Minimizarea transferului de fonduri Flexibilitatea în iniţierea plăţilor şi în procesul de aprobare a acestora Reconcilierea automată a facturilor şi colectărilor

Direcţia Instituţii Financiare Departamentul Organizaţii Supranaţionale Departamentul Instituţii Financiare Departamentul Corespondenţi Bancari

18

Directia Finantari Structurate & Sector Public Departamentul Finantari ale Proiectelor de Investitii

Produse Credite de investitii Finantari ale proiectelor de investitii (inclusiv in domeniul imobiliar)

Departamentul Finantari Structurate pe Termen Scurt Produse

Finantari pre-export bazata pe acreditive Finantari pre-export bazata pe incasso Finantari pre-export bazata pe cont deschis (open account) Negocieri de acreditive documentare cu plata la vedere Finantari post-export si scontare bazata pe acreditive cu plata la termen Factoring de export

Departamentul Finantari Structurate pe Termen Mediu Produse

Finantare de comert pe termen mediu - Credite furnizori si credite cumparatori Finantari pe termen scurt si mediu cu acoperire din partea unor institutii de asigurare a creditelor de export

Departamentul Sindicalizari Departamentul Sector Public

Clienti institutii publice (inclusiv agentii guvernamentale) regii autonome si companii nationale

4.Organizarea şi conducerea activităţii la Raiffeisen Bank Şimleu Silvaniei

În prezent, Agenţia Şimleu-Silvaniei are 9 angajaţi. Cei 9 sunt repartizaţi astfel: 1 director, 2 la casierie, 2 back office şi 4 front office.

Compartimentul Front Office unde sunt patru persoane care îndeplinesc funcţia de Ofiţer de cont sau Operator tranzacţii, respectiv două persoane având funcţia de casier şi casier şef.

Compartimentul Back Office unde sunt doua persoane avand functia de : Ofiter tranzactii si respectiv de Administrator de retea. Principalele atributii ale angajatilor sucursalei sunt dupa cum urmeaza:

Directororul agentiei:-Coordoneaza activitatea agenţiei, asigurând crearea şi dezvoltarea unei echipe cu un înalt grad de profesionalism.-Menţine şi dezvoltă baza de clienţi existentă prin căştigarea de noi clienţi contribuind efectiv la îmbunătăţirea rezultatului financiar al unităţiilor.-Are în subordine personalul din Front Office – ofiţeri de contabilitate, identifică potenţiali clienţi PJ prezentarea produselor Raiffeisen Bank clienţilor/potenţialilor clienţi primeşte, verifică documentaţii deschidere cont PJ.-Identifică nevoile clienţilor recomandând serviciile şi produsele adecvate (inclusiv credite) pregăteşte împreună cu Analist credite din sucursală documentaţia pentru credite

19

-Asigură activitatea de supervizare a activităţii de creditare retail activitatea de promovare a servciilor de plată electronica tip Multicash, promovare şi încheiere contracte carduri şi servicii de acceptare carduri la comercianţi, organizează distribuirea cardului către client, promovare Smartel, PDF. Desfăşurarea activităţii de Front Office în condiţii speciale (personal redus, volum mare de clienţi prezenţi în unitate.-Asigură realizarea Bugetului şi a contului de Profit şi Pierderi prin realizarea indicatorilor trasaţi de conducerea sucursalei-Verifică rapoartele zilnice, asigură corecţia înregistrărilor contabile eronate, verifică rapoartele privind creditele acordate, răspunde de activitatea de procesare a tranzacţiilor şi de aplicarea principiilor controlului dual de către personalul subordonat.-Împreună cu directorii de sucursală asigură folosirea eficientă a personalului din subordine, participă la activitatea de recrutare pentru acoperirea posturilor vacante din unitatea pe care o coordonează.-Răspunde de activitatea de procesare a tranzacţiilor şi de aplicare a principiilor controlului dual realizate de personalul din agenţie ( ofiţeri de cont, ofiţeri tranzacţii şi casieri)-Este deţinător de chei şi răspunde de asigurarea şi planificarea necesarului de numerar în Agenţie.-Urmăreşte ca utilizatorii să respecte regulile de securitate şi asigură buna desfăşurare a activelor în cadrul unităţii, aprobă fişele de inrolare utilizatoare, gestionarea procedurilor de avarie în cazul întreruperii comunicaţiei cu sistemul central.-Desfăşurarea activităţii este reglementată de norme şi proceduri interne specifice. Reglementările emise de BNR, legislaţia în vigoare. Regulamentul de ordine şi funcţionare a băncii. Etalonul de calitate al serviciilor, postul implică deplasări la clienţi şi uneori lucrul în schimburi. Relaţii- interne: - Ierarhice cu Director Sucursală

- Funcţionale Director Direcţia reţele de DistribuţieManager Retail;Manager corporaţiiManager Risc de creditare

- externe: - Clienţi - Autorităţii locale

Operator tranzacţii: -Procesarea tranzacţiilor desfăşurate în celelalte compartimente ale unităţii bancare, inroleaza clienţi PJ;-Deschide, închide adimistrează conturile PJ în lei şi în valută – curente, de depozitare urmăreşte contractele PDF şi efectuează plăţile în cadrul acestora;-Efectueaza creditări, conturi de card procesează tranzacţiile non- numerar pe carnete de economii;-Procesează instrumente de plată de credit în lei pentru PF şi PJ;-Procesează instrumente de plată de debit în lei primite din F/O ( front-office) şi de la Grupul Compensare, inclusiv refuzurile la plată;-Verifică şi procesează ordinele de plată în valută preluate de la F/O şi cele restituite de HO ( host-office) inclusiv evidenţa plăţilor în avans;-Remite formularele DPVE şi DIR la BNR;-Procesează încasările în valută , inclusiv transmiterea la unităţile din subordine verifică , procesează şi transmite / procesează la/dela HO documentele primite prin F/O aferente L/C, incasso, garanţii;-Procesează cecurile de calatorie şi cecurile comerciale şi necomerciale in valută, inclusiv cecurile neonorate, si leremite la HO;-Transmite la HO sales receipt;

20

-Efectuează echilibrarea rapoartelor de replenishment;-Procesează instrumentele de plată iniţiate de Grupul Contabilitate;-Remite la BNR rapoarte, conform Regulamentului privind efectuarea operaţiunilor valutare ;-Verifică rapoartele privind tranzacţiile zilnice efectuate;-Verifică corectitudinea înregistrărilor din extrasele de contabilitate arhivează documentele procesate;Desfăşurarea activităţii este reglementată de norme şi procedurii interne specifice: Reglementările emise de BNR, Reglementarile internationale emise de Camera Internationala de Comerţ de la Paris.Regulamentul de ordine şi finanţare a băncii;Relatii: -interne: - Ierarhice : Director Agenţie/ Coordonator

Director Sucursală Coordonatoare - Functionale: Casieri ( numarator- verificator, casier colector, casier

şef) Back/Office Suport produse Grup compensare Grup contabilitate

- externe: Clienţi Unităţile băncii şi HO

BNR Clienţi PJ

Ofiţer de cont:

-Menţine şi dezvoltă baza de clienţi existentă prin căştigarea de noi clienţi.Prezentarea produselor RBA clienţilor – potenţialilor clienţi. Identifică nevoile clienţilor recomandănd serviciile şi produsele adecvate;-Administrarea bazei de clienţi, înrolarea clienţilor, verificarea documentelor clienţilor necesare deschiderii de cont PF, verificarea şi administrarea contului, închideri de cont, actualizare informaţii despre clienţi ( cont curent, cont de card , cont de depozit etc);-Vănzări de carduri consilierea clientului privind cardurile RBA, verifică documentele pentru emiterea de card RBA, organizează distribuirea cardului către clienţi informând clientul asupra modului de folosire a acestuia şi a codului pin;-Execută operaţiuni non-cash pentru PF, intreprinderi mici şi Persoane Fizice Autorizate: plăţi, încasări, plăţi în aşteptare furnizori, servicii Smart-Tel, Western Union, încheie contracte pentru deschideri de cont ( SmartTel, PDF );-Deschide mape pentru clienţi şi eliberează acestora extrase de cont / documentele anexa aferente tranzacţiilor, arhiveaza documentele procesate;-Primeşte de la clienţi şi avanseaza servicii de back- office documente privind deschideri de cont PJ, plăţile în valută încasările operaţiuni cu cecurile;-Primeşte, verifică şi transmite în B/O pentru procesare instrumentele de plată de credit şi debit în lei dispuse de clienţi PF şi PJ ( inclusiv refuzurile la plată ) ordinele de plată în valută şi debit în lei dispuse de clienţii PF şi PJ , cecurile comerciale şi necomerciale în valută, L/C, incasso şi garanţii;-Primeşte şi procesează ordinele de schimb valutar în cont ale clienţilor PF şi PJ;-Verifică rapoartele privind tranzacţiile zilnice efectuate ;-Arhiveaza documentele procesate ale zilei

21

Pentru persoanele cu activitate de creditare a PF:- Intervievarea clienţilor PF în scopul acordării de credite retail;-Verificarea veridicităţii şi corectitudinii întocmirii documentaţiei furnizate de către clienţi, dealeri sau retaileri după caz, analiza bonităţii financiare a clienţilor şi verificarea încadrării acestora în parametrii minimi de creditare;-Întocmirea bugetului lunar şi a planului de rambursare;-Calculul credit- scoring verificarea informatiilor furnizate de cererea de creditare, formularea propunerii de aprobare/ respingere a documentaţiei de credit şi întocmirea formularului de aprobare internaţională ;-Înştiinţarea clientului cu privire la aprobarea/ respingerea cererii de credit depusă, întocmirea contractului de credit a standing-order-ului, a contractului de gaj( cand este cazul ) şi a poliţelor de asigurare;Pentru personalul cu funcţie de supervizare:-Supervizarea/ autorizarea operaţiunilor efectuate de personalul din agenţie / departament relaţii cu clienţii;-Este detinator de chei Tezaur în cadrul agenţiei;-Urmăreşte, participă la activităţi specifice ATM;-Administreaza baza de date locală, procedura activităţii specifice IT;-Urmareste ca utilizatorii sa respecte regulile de securitate in sistem, identifica disfunctionalitatile din sistem si propune remedierea acestora;

Desfasurarea activitatii este reglementata de norme si proceduri interne specifice, Reglementarile emise de BNR, legislatia in vigoiare Regulamentul de ordine si functionare a bancii, Etalonul de calitate al serviciilor;Relatii - interne: - Ierarhice : Director Agentie/ Coordonator

Director Sucursala Coordonatoare - Functionale Casieri ( numarator- verificator, casier colector, casier

sef)Back/OfficeSuport produseF/O

- externe: Clienti PFIntreprinderi miciPF AutorizateAlte PJBănci ComercialeBNR

Administratorul de reţea:-Asigură funcţionarea normală a echipamentelor de calcul şi comunicaţii a aplicaţiilor soft din cadrul unităţii şi coordoneaza reţeaua locală a sucursalei şi agenţiilor, precum şi reţeaua de achiziţie prin carduri ( ATM, EFTPOS );-Realizează deschiderea unităţii în cadrul aplicaţiilor informatice;-Verifică închiderea staţiilor la sfărşitul zilei de lucru realizeaza închiderea unităţii, dupa ce sa închis ziua bancară;-Întreţine bazele de date locale;-Listează şi distribuie rapoartele procesate în timpul nopţii;-Îndeplinişte instrucţiuni primite de la centrul de control al Reţelei de Comunicaţii din Direcţia Informatică şi Comunicaţii atunci când este necesară o intervenţie locală la echipamentul de comunicaţie VSAT şi asigură depozitarea şi distribuirea în bune condiţii a echipamentelor de comunicaţie aflate în custodie în centrele zonale de suport pentru comunicaţii;

22

-Realizează contactul cu Romtelecom pentru remedierea întreruperilor survenite pe liniile telefonice aferente bancomatelor;-Realizează sesiunile de printare pentru AS/400 şi instaleaza imprimatele sub softul WOSA necesare aplicaţiei Branch Teller;-Administrează reţeaua locală de calculatoare asigurând securitatea şi operaţionalitatea acesteia;-Reconfigurează când este cazul reţeaua structurată de cabluri în funcţionare de plasarea PC -urilor în cadrul unităţii;-Gestionează nivelele de securitate ale unităţii bancare;-Arhivează şi transmite fişele de înrolare aprobate de Direcţia Informatică către ofiţerul responsabil cu securitatea; - Gestionarea procedurilor de avaria în cazul întreruperii comunicaţiei cu sistemul central;-Realizează instruirea utilizatorilor în exploatarea tehnicii de calcul şi asigură asistenţa tehnica la exploatarea aplicaţiilor;-Administreaza sistemul de operare al aplicaţiei Western Union, politicile de acces ale sattiri WU în reţea şi asigură suportul pentru transferul de date de la /la Centrul Western Union;-Furmizează Direcţiei Informatică şi Comunicaţii informaţii despre orice disfuncţionalitate nerezolvabilă pe plan local;-Asigură suportul tehnic şi eventualale intervenţii pentru unităţiile din judeţ cât şi pentru activitatea de carduri şi canale de distribuţie/colectare.Trebuie respectate următoarele norme şi reglementări interne RBA:- de administrare ale aplicaţiei ABT conform “ Procedurilor de lucru ale administratorului de reţea”-de utilizare a reţelei de comunicaţii VSAT pentru serviciile de transfer de date prin intermediul fişierelor şi al mesajelor de e-mail, de informare bazate pe serverele de web şi chat-gestionare locală a problematicii antivirus-privind transmisia prin FTPRelatii:- interne: - Manager operaţiuni

-Serviciul Front- Office -Serviciul corporaţii -Serviciul credite -Direcţia informatică şi comunicaţii

- externe: - Clienţi PJ ( în cazul instalărilor MultiCash)

Ofiţerul Tranzacţii:

-Procesarea tranzacţiilor dispuse de clienţii băncii, procesarea tranzacţiilor pentru derularea corespunzătoare a şedinţei de compensare;-Inroleaza clienţii PJ;-Deschide, închide şi administrează conturile PJ în lei şi valută ( curente de depozit );-Urmăreşte contractele PDF şi efectuează plăţile în cadrul acestora;-Efectuează creditări conturi de card PJ;-Efectuează operaţiunile de Back – Office relaţionate managementului cardurilor (inrolare clienţi, deschidere conturi de card PJ, postarea în conturile de card a tranzacţiilor efcetuate;-Procesează tranzacţiile non-numerar pe carnete de economii;-Procesează instrumentele de plată de credit în lei pentru PF si PJ;-Procesează intrumentele de plată de debit în lei primite din F/O şi de la şedinţe de compensare , inclusiv refuzurile la plata Consulta baza de date CIP;

23

-Verifică şi procesează ordinele de plată în valută preluate de la F/O şi cele restituite de Administraţia Centrală;-Preia prin modem documentele eferente încasărilor în valută, verifică, procesează şi transmite/ procesează la / de la Administraţia Centrală documentele primite prin F/O aferente L/C, incasso, garanţii;-Procesează cecurile comerciale şi necomerciale în valută inlcusiv cecurile neonorate -Transmite cecurile în valută la Administraţia Centrală;-Transmite la Administraţia Centrală sales receipt;-Întrocmeşte şi remite rapoarte la BNR, şi la Administraţia Centrală;-Verifică rapoartele privind tranzacţiile zilnice efectuate;-Arhivează documenetele procesate ;-Este detinator de chei. Desfăşurarea activităţii este reglementată de norme şi proceduri interne specifice, Reglementările emise de BNR, Reglementările internaţionale emise de Camera Internaţională de Comerţ de la Paris. Regulamentul de ordine şi factor a bănciiRelaţii -interne: -Ierarhice : Director Agentie/Manager Operatiuni

-Functionale: Director Directia Prelucrare a Tranzactiilor

-externe: Clienti PJ BNR

Casierul:

Scopul major al postului reprezintă gestionarea eficientă a numerarului şi servirea promtă a clienţilor.-Alimentează/ remite numerar de la/ la casierul şef;-Efectuează încasări şi plăţi în numerar – lei şi valută – pentru clienţii băncii (PF si PJ)-Primeşte genţii sigilate cu numerar de la clienţii băncii;- Efectuează operaţiuni cu numerar prin carduri în lei şi valută ( PF si PJ );- Procesează schimburile valutare ( cumpărare/ vănzare/ lei/ valută) pentru PF prin casa de schimb valutar preschimbă bancnotele uzate sau retrase din circulaţie;-Verifică autenticitatea bancnotelor la cererea clienţilor;-Efectuează încasări şi plăţi în numerar aferente serviciilor oferite de bancă ;-Vinde cecuri de călătorie;-Întocmeste sales receipt;-Primeşte , verifică şi onorează cecurile de călătorie prezentate de clienţi vinde imprimate cu regim special clienţilor băncii;-Verifică, numără, triază, împachetează şi sigilează numerarul primit;-Participă la alimentarea cu numerar a casetelor de ATM;-Clasează zilnic documentele de casa în vederea arhivării;-Utilizează şi intretine echipamentele din dotarea casieriei;-Cunoaşterea , respectarea, şi aplicarea normelor şi reglementărilor privitoare la activitatea pe care o desfăşoară;-Îndeplineşte şi alte sarcini primite ierarhic.Casierul cu atribuţiuni de casier şef:-Este detinatorul de chei şi sigiliu;-Participă la închiderea deschiderea tezaurului, a casei de bani sau a casetelor de valori încărcarea/ descărcarea casetelor de ATM;-Răspunde la aplicarea principiilor politicii de control dual în zona de responsabilitate având funcţia de supervizare;

24

-Coordonează relaţiile cu unităţile Raiffeisen Bank şi băncile comerciale privind distribuirea numerarului-Planifică organizarea fluxul de activităţi şi defineşte priorităţile de acţiune pentru personalul din subordine verifică, asigură alimentarea/ remiterea de numerar la/ de la casierii unităţii şi celelalte unităţi judeţene;-Organizează şi efectuează instruirea periodică a salariaţilor din casierie cu privire la normele de lucru şi dispoziţiile legale, care reglementează activitatea de casierie, asigură îndrumă şi urmăreşte respectarea şi aplicarea acestora;- Colaborează cu Coordonatorii Operaţiuni Numerar ;Desfăşurarea activităţii este reglementată de norme şi proceduri interne specifice, Reglementările emise de BNR, legislaţia în vigoiare, Regulamentul de ordine şi factor a bănciiPostul presupune lucrul în schimburi.Relaţii - interne: -Ierarhice : Director Agenţie/ Coordonator

Director Sucursala Coordonatoare -Functionale: Casieri ( numărător- verificator, casier colector, casier

şef) Back/Office Suport produse F/O

-externe: Clienţi PF PF Autorizate Alte PJ Bănci Comerciale BNR

5.Conturile bancare

5.1. Deschiderea conturilor

Deschiderea unui cont este, în cele mai multe cazuri, începutul relaţiei între bancă

şi client. Este important ca această relaţie să decurcă corect, atât din punctul de vedere al

clientului, cât şi din cel al băncii, respectându-se cadrul legislativ.

Precedura privind solicitarea deschiderii unui cont

Potrivit legii nr.33/1991 privind activitatea bancară şi Regulamentul BNR privind

operaţiunile valutare, băncile sunt autorizate să deschidă conturi persoanelor fizice şi

juridice româneşi străine. Acest drept al băncilor se regăseşte în autorizaţia de funcţionare

eliberată acestora de BNR şi în Statutul de organizare şi funcţionare al fiecărei bănci

comerciale.

Relaţia dintre bancă şi client începe odată cu deschiderea şi cu depunerea primei

sume. Când se solicită deschiderea unui cont bancar, este important ca banca să obţină

mai multe informaţii despre noul său client. Practica arată că este prudent ca banca să-şi

25

formeze o imagine cât mai completă privind potenţialul client, mai ales în cazul în care se

apreciază că acesta este interesat, în prezent sau în viitor, de posibiltăţile de creditare ale

băncii.

La deschiderea unui cont, clienţii persoane fizice trebuie să prezinte un act de

identitate şi, bineânţeles, cererea de deschidere a contului.

Este posibil ca prima sumă care va intra în cont să provină dintr-un cec pe care

clientul îl are de încasat. Desigur în baza sumei ce urmează a fi încasată prin cecul

respectiv se pot efectua plăţi fără să se mai aştepte încasarea banilor de la banca asupra

căreia a fost tras cecul. Prudenţa bancară nu permite ca un client nou să retragă fondurile

care urmează să-i intre în cont printr-un cec emis în favoarea sa, până în momentul în

care se primeşte confirmarea că cecul a fost onorat de banca asupra căreia a fost tras.

Dacă doresc să deschidă un cont, clienţii persoane juridice rezidente, care

desfăşoară activităţi comerciale, trebuie să prezinte băncii, odată cu cererea de

deschidere a contului şi următoarele documente:

1. Contractul de societate, ştampilat şi autentificat la Notariat;

2. Statutul societăţii, autentificat la Notariat;

3. Certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului;

4. Înregistrarea societăţii la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului

Financiar de Stat;

5. Hotărârea judecătorească (rămasă definitivă) – privind autorizarea funcţionării

societăţii şi constituirea legală a acesteia, în conformitate cu Legea 31/1990;

6. Extras din procesul verbal al Adunării Generale a Acţionarilor privind

abordarea nominală a conducerii societăţii şi a persoanelor împuternicite cu drept

de semnătură în bancă;

7. Codul fiscal şi amprenta ştampilei;

8. Dovada existenţei spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;

9. Fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor cu drept de semnătură în

bancă şi a persoanelor împuternicite a reprezenta valabil societatea.

În cazul persoanelor juridice cu scop nelucrativ (non-profit), sunt necesare

documentele menţionate la punctele 2,5 şi 6 (precum şi amprenta ştampilei).

Unele bănci, potrivit normelor proprii, solicită în cazul societăţilor comerciale şi alte

documente privitoare la activitatea firmei, cum ar fi: planul de afaceri al societăţii,

bilanţul economic pe ultimul an sau, după caz, raportul privind exerciţiul bugetar şi

financiar.

Pentru a obţine cât mai multe informaţii referitoare la noul client şi pentru a evita un

interviu direct cu prea multe întrebări, băncile preferă să folosească formulare de cerere ce

vor standardiza informaţiile primite, evitându-se posibilitatea ca o informaţie relevantă

despre un client să fie omisă.

Pe lângă obţinerea informaţiilor necesare despre un client nou, banca trebuie să

obţină şi specimenele de semnături cerute pentru un cont. Acest lucru se realizează

26

printr-un document în care sunt desemnate persoanele ce pot opera în acel cont şi

specimenele de semnături ale acestora.

Conturile personale pot fi deschise numai în numele unei persoane, dar, în general,

deţinătorul contului poate mandata maxim două persoane care să aibă drept de

semnătură pentru acest cont.

5.2. Funcţionarea conturilor

Prin supravegherea permanentă a contului, banca obţine diferite informaţii cum ar

fi: posibilitatea de a oferi clientului noi produse şi servicii bancare, ca urmare a

modificărilor survenite în activitatea clientului (reflectate în rulajul contului), corectitudinea

operaţiunilor derulate prin cont, utilizarea corectă a creditelor, corespunzător destinaţiei

pentru care au fost acordate. Prin urmărirea funcţionării unui cont, banca poate descoperi

şi semnale de avertizare asupra deteriorării situaţiei financiare a clientului.

Surse de informaţii

Cecuri

Urmărind plăţile prin cec ale clienţilor, banca poate vedea cum îşi cheltuiesc aceştia

banii. Prezentarea unui cec pentru a retrage o sumă foarte mare poate arăta că urmează

să se facă o achiziţie importantă pentru firmă sau în scop personal, sau urmează o

schimbare în activitatea firmei sau în schimbul de viaţă al clientului

Servicii prin cont curent

Cunoscând detalii referitoare la serviciile ordonate de client şi operate prin contul curent,

banca poate avea o imagine asupra obligaţiilor cu caracter de regularitate ale clientului.

Plăţile către diverşi beneficiari sau către alte bănci ar putea însemna că acel client are

multe obligaţii contractuale, sau că banca la care are contul a pierdut o posibilitate de a

oferi acestui client alte produse şi servicii bancare.

Creditarea contului

Creditarea contului unui client reprezintă încasări ale acestuia şi reflectă intrările de

numerar sau alte sume, cu o anumită frecvenţă din diferite alte surse. Astfel, că orice

schimbare a ritmicităţii sau a sumelor ar putea indica dificultăţi sau chiar probleme

potenţiale ale fluxului fondurilor (cash flow).

În cazul clienţilor persoane fizice, dacă salariul lor este trimis la bancă, atunci banca

va cunoaşte numele firmei pentru care lucrează clientul, cât şi nivelul salariului. Într-un

astfel de caz, băncile asigură o creditare regulată a contului clientului în baza cecurilor cu

plata salariului ce vor fi trimise de firma unde lucrează clientul.

Dialogul client – personal bancă

Informaţii reciproc utile pot fi obţinute în timpul întâlnirilor dintre persoanele autorizate din

partea băncii şi client pentru efectuarea unor operaţiuni bancare sau în timpul cinversaţiei

neoficiale la ghişeu, atunci când clientul trece pe la bancă

Urmărirea de ansamblu a conturilor bancare

27

Care sunt semnele că un client (persoană fizică sau juridică) are dificultăţi financiare? De

exemplu, soldurile medii pentru o perioadă de timp au scăzut sau, în mod constant, intră

mai puţini bani în cont.

28

În cazul unui client persoană juridică, sursa finală de informaţii disponibilă pentru

bancă este formată din: bilanţul contabil, contul de rezultate (profit şi pierdere), fluxul

fondurilor (fluxul de numerar – cash flow), precum şi operaţiunile prin contul de

disponibilităţi al clientului.

5.3. Închiderea unui cont

Există o serie de motive pentru care un cont poate fi închis. Contul poate să devină,

pur şi simplu, inactiv şi este mai convenabil pentru bancă să fie închis. Un cont poate fi

considerat inactiv dacă nu s-au înregistrat nici un fel de operaţiuni în cont pe o anumită

perioadă de timp. De asemenea, clientul poate dori să închidă contul, dintr-o multitudine

de motive.

În asemenea împrejurări, clientul solicită în scris închiderea contului, iar banca va

cere, la rândul său, retragerea soldului sau mutarea depozitului la o altă bancă. Suma

poate fi retrasă şi prin emiterea unui cec pentru soldul contului. În cazul lichidării unui cont,

clientului i se cere să restituie carnetul de cec. Deci, banca va putea să stabilească dacă

mai sunt sau nu carnete de cecuri în circulaţie şi dacă rămân în cont resurse suficiente

pentru a permite achitarea cecurilor neonorate în timp util.

Închiderea contului se poate face, de asemenea, şi prin transferul soldului contului

clientului la o altă bancă. Când se primeşte o cerere de transfer a soldului unui cont este

întotdeauna util să se şi motivul transferului. Piaţa financiară este extrem de competitivă şi

stabilirea motivelor care-l determină pe client să-şi transfere contul poate ajuta banca să-şi

reconsidere gama şi nivelul produselor şi serviciilor oferite şi prestate, atitudinea faţă de

client şi chiar să-l convingă pe acesta să-şi schimbe hotărârea.

În cazul în care contul a devenit inactiv, iar banca este incapabilă să găsească

clientul şi să asigure ridicarea contului acestuia, este de datoria băncii să transfere soldul

contului într-un cont intern, de conturi inactive sau solduri nesolicitate.

O bancă va studia următoarele tipuri de comportament al clientului, calificate drept

nesatisfăcătoare:

Emiterea de cecuri ce nu pot fi achitate la prezentare;

Inconveniente repetate, determinate de lipsa de corectitudine şi seriozitate în

relaţiile cu banca;

Utilizarea necorespunzătoare a instrucţiunilor privind plăţile sau încălcarea regulilor

de etică bancară.

În acest caz, banca are obligaţia de a aviza în timp util despre intenţia de a închide

contul, şi aceasta depinde de fiecare situaţie în parte şi, îndeosebi, de numărul de cecuri şi

alte debite care au trecut prin cont.

În cazul în care limita creditării contului este depăşită şi banca doreşte încetarea

relaţiei cu respectivul client, returnarea cecurilor neonorate trebuie justificată. Dacă banca 29

ar onora cecurile, cresc creditele acordate în contul curent, corespunzător plăţilor în

descoperit de cont neautorizat.

Banca trebuie să-i comunice în scris clientului intenţia de închidere a contului şi să-i

solicite restituirea tuturor carnetelor de cec. De asemenea, clientul trebuie informat că

toate intrările în cont vor fi folosite pentru reducerea datoriilor neplătite. Trebuie să se

stabilească un timp suficient de mare pentru ca să se dea posibilitatea ca cecurile, în

sistemul de compensare existent, să poată fi plătite, fără a depăşi limita plăţilor în

descoperit de cont autorizate.

5.4. Deschiderea de conturi curente şi de depozit

(persoane fizice) în cadrul Raiffeisen Bank

În cazul Raiffeisen Bank S.A., aceasta deschide conturi curente şi de depozit în lei

şi/sau valută la cererea expresă a clienţilor(persoane fizice) . Conturile se deschid de către

unităţile operative (sucursale, agenţii, reprezentanţe), în conformitate cu normele elaborate

de Bancă în acest scop prin completarea formularelor standard ale băncii.

Titularul contului poate numi unul sau doi împuterniciţi, care au dreptul de a efectua

operaţiuni în cont.

Asupra sumelor aflate în conturile deschise (curente şi de depozit) în evidenţa

Băncii, pot dispune liber, cu respectarea normelor în vigoare, următoarele persoane:

Titularul contului;

Persoanele împuternicite de titular, numai pe timpul vieţii titularului;

Moştenitorii titularului, care dovedesc cu certificat de moştenitor sau cu hotărâre

judecătorească această calitate.

Banca poate efectua plăţi din conturile deschise, fără acordul titularului, numai pe

bază de hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi a altor titluri executorii prevăzute de

lege.

Banca va efectua operaţiunile dispuse de clienţii săi în ordinea dispunerii operaţiunii

şi în limita disponibilului din conturile acestora, cu respectarea regulilor şi uzanţelor Băncii.

5.5. Funcţionarea conturilor în cadrul Raiffeisen Bank

Banca efectuează în conturile deschise clienţilor săi operaţiuni bancare dispuse de

aceştia în scris sau prin alte mijloace convenite între Bancă şi Client, în limita disponibilului

în cont şi cu respectarea normelor proprii de lucru ale Băncii şi a regulilor şi uzanţelor

bancare interne şi internaţionale.

Banca garantează efectuarea corectă în timp util, conform instrucţiunilor Clientului,

a operaţiunilor în lei sau valută dacă:

30

Documentele prezentate Băncii sunt completate şi autorizate în mod

corespunzător;

Soldul contului permite operaţiunea;

Suma din contul Clientului nu este indisponibilizată de existenţa unor popriri

dispuse de autoritatea judecătorească competentă sau un organ al statului;

Clientul nu are datorii scadente eachitate faţă de Bancă;

Operaţiunea este conformă cu regulamentele bancare în vigoare.

Banca este autorizată să plătească, la cererea organelor de drept, sumele care se

cuvin bugetului statului sau bugetelor locale, precum şi cele dispuse prin hotărâri

judecătoreşti sau de arbitraj, definitive şi executorii.

În cazul în care Clientul prezintă Băncii instrumente de plată ordine de plată, bilete

la ordin, cecuri, cambii etc. având potenţial fraudulos, producând riscuri de plată, inclusiv

acele instrumente care pot afecta finalitatea decontării, aceasta va intra sub incidenţa

sancţiunilor legale prevăzute de acte normative în vigoare, Banca rezervându-şi dreptul de

a nu executa ordinul clienţilor în aceste situaţii.

Pentru protejarea intereselor sale, conform prevederilor legale în vigoare, Clientul

se obligă să informeze neîntârziat Banca privind orice instrument de plată (cec, cambie,

bilet la ordin) pierdut, furat, distrus sau anulat, pentru ca Banca să declare imediat la

Centrala Incidentelor de Plăţi aceste informaţii.

Banca emite un extras de cont la cerere, pentru a confirma operaţiunile înregistrate

în contul Clientului. Clientul trbuie să verifice corectitudinea operaţiunilor înregistrate în

contul său şi să transmită Băncii eventualele contestaţii în termen de 30 de zile

calendaristice de la data efectuării operaţiunii.

5.6. Închiderea conturilor în cadrul Raiffeisen BankBanca este îndreptăţită, în mod unilateral şi fără o notificare prealabilă, să închidă

orice cont al Clientului, dacă acesta nu respectă condiţiile de funcţionare ale contului

impuse de aceasta, prevederile legale în vigoare sau normele de lucru ale băncii, cum ar

fi:

- clientul nu a mai prezentat activitatea în ultimul timp;

- sodul contului nu mai acoperă comisionul de întreţinere lunar.

Raportul juridic derivat din deschiderea contului va putea să înceteze şi la iniţiativa

Clientului.

31

5.7.Câteva conturi oferite de Raiffeisen Bank România

1.CONT CURENT – în LEI

Produsul este oferit persoanelor fizice în vederea menţinerii disponibilităţilor în lei şi

efectuării de operaţiuni curente (plăţi, încasări) în limita soldurilor creditoare, nefiind

permise overdrafturi sau solduri debitoare.

Facilităţile şi serviciile aferente produsului sunt:

- plăţi automate reprezentând rambursări de credite şi dobânzi;

- transferuri planificate – metoda Standing Order – mandatarea băncii să efectueze în

numele şi pe contul titularului transferuri planificate de sume fixe, la date fixe, între

conturile aceluiaşi titular sau între conturi aparţinând altor titulari;

- transferuri intrabancare on-line – (creditarea instantanee a conturilor indicate);

- transferuri interbancare – conform normelor de decontare ale B.N.R.;

- plăţi de comisioane aferente tranzacţiilor şi altor servicii prestate titularului;

- înregistrarea dobânzilor calculate pentru alte conturi deţinute de titular (depozite la

termen);

Dobânda este fluctuantă, iar periodicitatea plăţii este lunară. Comisionul de deschidere

este 0, iar comisionul de administrare cont este de 0,2 USD/lună.

POSIBILITĂŢI DE CROSS-SELLING

- emiterea unei cărţi de plată (tip debit) Visa, Maestro, în lei;

- serviciul de interogare a soldului prin intermediul telefonului mobil - SmartTel SMS (în

cazul în care clientul posedă telefon mobil);

- serviciul de plăţi directe furnizori (P.D.F.).

Documentaţia necesară obţinerii acesui produs presupune completarea următoarelor

formulare:

- cerere de înscriere client – persoane fizice: 2 ex. (dacă nu este client al Raiffeisen Bank);

- cerere de deschidere cont curent – persoane fizice: 2 ex.;

- fişa specimenelor de semnături – persoane fizice: 1 ex. (dacă nu este client al Raiffeisen

Bank);

Aceste documente se arhivează conform reglementărilor în vigoare.

În cazul în care clientul nu este client al Raiffeisen Bank el va fi înrolat, iar apoi I se va

adăuga un cont curent.

2.CONTUL CURENT - in VALUTĂ – este disponibil în mai multe valute (USD, EUR, GBP

etc.)

Acest produs este oferit persoanelor fizice în vederea menţinerii disponibilităţilor în valută

şi efectuării de operaţiuni curente (plăţi şi încasări) în limita soldurilor creditoare, nefiind

permise overdrafturi sau solduri debitoare.

32

Facilităţile şi serviciile aferente produsului sunt:

- ordonarea plăţilor de către titularul de cont, prin convenţie, fără a fi prezent la bancă;

- operaţiuni de schimb valutar la vedere (spot) şi la termen (forward);

- lăţi automate reprezentând rambursări de credite şi dobânzi aferente creditelor;

- transferuri intrabancare on-line (creditarea instantanee a conturilor indicate);

- transferuri interbancare (pe teritoriul României – conform regulamentelor BNR);

- transferuri Swift (pentru plăţi externe);

- înregistrarea dobânzilor calculate pentru alte conturi deţinute de titular (depozite la

termen).

Plata dobânzii se face lunar prin capitalizare, iar comisionul de administrare este în

valoare de 0,2 USD/lună.

POSIBILITĂŢI DE CROSS – SELLING

- emiterea unei cărţi de plată (de tip debit) EUROCARD / MASTERCARD în valută;

- serviciul de interogare a soldului prin intermediul telefonului mobil SmartTel SMS (în

cazul în care clientul posedă telefon mobil);

- transferuri prin intermediul serviciului WESTERN UNION.

Este necesar completarea următoarelor formulare:

- cerere de înscriere client – persoane fizice: 2 ex. (dacă nu este client al Raiffeisen Bank);

- cerere de deschidere cont curent – persoane fizice: 2 ex.;

- fişa specimenelor de semnături – persoane fizice: 1 ex. (dacă nu este client al Raiffeisen

Bank);

Aceste documente se arhivează conform reglementărilor în vigoare.

În cazul în care clientul nu este client al Raiffeisen Bank el va fi înrolat, iar apoi i se va

adăuga un cont curent.

3 Contul de economii Super Acces Plus

Caracteristici:

Cont de economii

Valută: Lei şi Euro.

Perioada de constituire: nelimitată.

Suma minimă deschidere cont: nu există.

Dobanda se calculează zilnic şi se capitalizează lunar în contul Super Acces

Plus.

Rata dobânzii: variabilă, diferenţiată pe tranşe valorice.

Pentru suma depusă în Contul de economii Super Acces Plus nu se aplică o rata unică a

dobânzii, ci rate diferenţiate, pentru fiecare fracţiune din suma depusă care se încadrează

într-o tranşă valorică, aplicându-se rata dobânzii aferentă respectivei tranşe valorice.

Tranşe în Lei / dobândă anuală neimpozabilă:

sub 500 = 0.10%

500 – 4.999,99 = 8.50%

33

5.000 – 49.999,99 = 9%

50.000 – 299.999,99 = 10%

peste 300.000 = 11%

Tranşe în Euro / dobândă anuală neimpozabilă:

sub 500 = 0.10%

500 – 4.999,99 = 2,40%

5.000 – 14.999,99 = 2,80%

15.000 – 74.999,99 = 3,25%

peste 75.000 = 3.50%

Avantaje:

Dobanda neimpozabila. Acces nelimitat la economiile. Se pot depune si retrage bani oricand, fara conditii de suma. Documente necesare: Contract pentru deschiderea contului Super Acces Plus – Persoane Fizice. Carte de identitate.

Optiuni de cont curent

Optiunea Dinamic

Pe gustul oamenilor de actiune. Castigi viteza si flexibilitate pentru platile de zi cu zi. cont curent in Lei; card de debit Maestro / Visa Electron; Raiffeisen Online; myBanking; plata directa catre 1 furnizor ales de tine; Raiffeisen Direct.

Beneficii efectuezi operatiuni bancare de acasa, de la birou sau de oriunde te-ai afla. ai informatii complete si in timp real referitoare la conturile tale ai acces la o varietate de canale de tranzactionare moderne si rapide

Optiunea Supliment

Pe gustul persoanelor pline de energie.Ai la dispozitie o rezerva permanenta de bani.

cont curent in Lei; card de debit Maestro / Visa Electron; overdraft* cu 0% dobanda pentru primii 300 Lei utilizati; plata directa catre 1 furnizor ales de tine; Raiffeisen Direct.

Beneficii Ai acces la o rezerva financiara pentru cheltuieli curente 0% dobanda pentru primii 300 lei utilizati lunar Ai flexibilitate si comfort in plata facturilor catre furnizori

Optiunea Eficient

34

Pe gustul celor cu apetit pentru castig.Profiti de avantajele unui cont curent cu dobanda de depozit.

cont curent in Lei; card de debit Maestro / Visa Electron; cont curent in moneda straina; dobanda preferentiala pentru disponibilul din contul curent in Lei; Raiffeisen Online; Raiffeisen Direct.

Beneficii Dobanda comparabila ce cea a unui depozit pentru banii din contul tau curent in lei,

fara sa platesti impozit pe venitul din dobanda Ai flexibilitate in tranzactionare Ai acces 24/7 la contul curent

Optiunea Suprem

Pentru cele mai rafinate gusturi.Ai toate avantajele la un loc.

cont curent in Lei; card de debit Maestro / Visa Electron; cont curent in moneda straina; overdraft* cu 0% dobanda pentru primii 300 Lei utilizati; dobanda preferentiala pentru disponibilul din contul curent in Lei; Raiffeisen Online; myBanking; doua plati directe catre furnizori alesi de tine; Raiffeisen Direct.

Beneficii Efectuezi operatiuni bancare de acasa, de la birou sau de oriunde te-ai afla; Ai acces la o varietate de canale de tranzactionare moderne si rapide; Ai acces la o suma de bani pentru cheltuieli curente cu 0% dobanda pentru primii

300 de lei utilizati lunar; dobanda comparabila cu cea a unui depozit pentru banii din contul tau curent in lei,

fara sa platesti impozit pe venitul din dobanda; Ai flexibilitate si confort in plata facturilor catre furnizori; Ai acces 24/7 la contul curent

*Overdraft (descoperit de cont) se acorda pe baza analizei de credit

6.Tehnica şi evidenţa operaţiunilor de creditare

bancară35

6.1. IntroducereCreditarea este o activitate de bază într-o bancă. Băncile primesc bani sub formă

de depozite de la clienţi, cărora le plătesc dobândă pentru sumele depuse. Banca trebuie

să genereze venit pentru a plăti dobândă deponenţilor, pentru a realiza profit în beneficiul

acţionarilor săi, precum şi pentru propria dezvoltare.

O modalitate prin care băncile realizează venituri este de a da cu împrumut (sau a

plasa) banii depozitaţi. Băncii i se plăteşte dobândă pentru sumele date cu împrumut: rata

dobânzii percepute pentru împrumuturi va fi mai mare decât rata dobânzii plătite la

depozite. Diferenţa dintre aceste două rate ale dobânzii se numeşte marjă şi constituie o

sursă importantă pentru venitul băncii. Deci, marja reprezintă diferenţa între rata dobânzii

percepută la creditele acordate şi cea acordată pentru depozitele constituite de clienţii

băncii.

O parte din fondurile avansate în procesul de creditare provin din capitalul propriu al

băncii. Nivelul capitalului este reglementat de Banca Naţională a României, corespunzător

Convenţiei de la Basel.

O altă parte din fonduri pot fi împrumutate de la alte bănci. Prin urmare, băncile

trebuie să realizeze un venit suficient de mare pentru a restitui împrumuturile astfel atrase

şi dobânda aferentă, pentru a-şi acoperi costurile şi pentru a obţine profit. Adesea, băncile

comerciale au în vedere taxa oficială a scontului stabilită de banca centrală, ca dobânda

de referinţă în stabilirea nivelului ratei dobânzii utilizate de ele în relaţiile cu clienţii. De

regulă, băncile stabilesc rata dobânzii pornind de la nivelul taxei scontului.

În mod normal, în orice ţară rata minimă a dobânzii de creditare influenţează

cererea de monedă şi cursul de schimb. Prin urmare, rata dobânzii de creditare, mai ales

sub forma taxei oficiale a scontului, este un important instrument de politică monetară în

cadrul unei economii.

Procesul de creditare joacă un rol esenţial în economie. Încasând sume mici de

bani de la deponenţi şi agregând aceste fonduri pentru a le împrumuta solicitanţilor,

băncile pun la dispoziţie banii necesari dezvoltării economice. În acest proces, băncile

protejează deponenţii, prin analizarea riguroasă a cererilor de creditare. Creditarea, în

condiţii prin care se asigură rambursarea, permite băncii să obţină un câştig pentru

deponenţii ei, reducând semnificativ nivelul de risc.

6.2. Prudenţa în creditare.

36

În cazul în care o bancă acordă un credit unui client-persoană fizică sau persoană

juridică, iar aceasta, din anumite motive, nu va putea să-şi achite obligaţiile faţă de bancă

(restituirea creditului plus dobânda aferentă), banca va înregistra pierderi pe care va trebui

să le suporte din profit. Pentru a reduce la minim pierderile rezultate din credite

neperformante, lucrătorii bancari implicaţi în activitatea de creditare trebuie să procedeze

cu responsabilitate la evaluarea riscurilor pe care le presupune acordarea împrumuturilor.

În practica bancară, compensarea costului unui credit neperformant se face prin derularea

mai multor credite performante.

6.3. Principii de creditare

Creditarea nu este o ştiinţă exactă; nu este posibil ca prin utilizarea unei formule

sau aplicarea unei teorii să se garanteze că suma acordată unui client va fi rambursată cu

dobânda aferentă. Există, totuşi, principii generale de creditare care, dacă sunt aplicate

consecvent, permit reducerea gradului de incertitudine şi prin urmare, a riscului implicat în

creditare.

Aceste principii se referă la:

solicitantul creditului (debitorul);

cererea de creditare (obiectivele urmărite);

rambursare (rate şi termene);

dobânzi şi comisioane bancare (remunerarea creditului);

garantarea (modalităţi de asigurare şi recuperare).

În cele ce urmează, la analiza fiecăreia dintre aceste categorii, vor fi luate în

considerare mai ales aspecte privind creditarea persoanelor juridice. Multe dintre aceste

consideraţii se aplică şi creditelor acordate persoanelor fizice ( de exemplu, se ia în

considerare locul de muncă în cazul unei persoane fizice, iar în cazul unei persoane

juridice, domeniul de activitate al firmei).

6.3.1. Solicitantul creditului (debitorul)

Acceptul unei bănci de a acorda un credit reflectă punctul ei de vedere privind

capacitatea de rambursare, prezentă şi viitoare, a clientului. Prin urmare, este esenţial ca

banca să obţină cât de multe informaţii în legătură cu situaţia financiară a potenţialului

client şi să fie sigură că se poate baza pe toate informaţiile oferite de acesta. În această

analiză, banca trebuie să ia în cosiderare măsura în care îl cunoaşte pe client; analiza se

face diferenţiat pentru un client nou şi pentru un client tradiţional.

Dacă solicitantul este deja un client al băncii, banca va lua în considerare

evidenţele sale referitoare la acesta; de exemplu, referitor la creditele anterioare: a fost

respectat graficul de rambursare a ratelor şi dobânzilor? Orice solicitare de reînnoire a

unui credit se bazează pe relaţiile anterioare cu clientul.

37

Solicitările noilor clienţi trebuie tratate diferit. Dacă cel care solicită un credit nu este

clientul băncii, ca un prim pas, trebuie să se obţină referinţe satisfăcătoare despre

integritatea şi situaţia financiară a persoanelor care conduc afacerea. Trebuie să se obţină

informaţii financiare relevante de care are nevoie banca.

Problemele cheie asupra cărora trebuie să ne concentrăm, când analizăm situaţia

unui client care a solicitat un credit, se pot împărţi în patru grupe (pentru o persoană

juridică):

1. Domeniul de activitate al firmei;

2. Situaţia financiară a firmei;

3. Calitatea managementului firmei;

4. Performanţele viitoare ale firmei.

Fiecare dintre aceste probleme-cheie presupune răspunsul la anumite întrebări:

1. Domeniul de activitate a firmei:

Domeniul de activitate respectiv este în creştere sau în declin?

Care sunt concurenţii principali ai firmei?

Există pe piaţă bunuri alternative celor produse de împrumutat?

Activitatea firmei are caracter sezonier?

2. Situaţia financiară:

Activitatea este profitabilă?

Cifra de afaceri este în creştere?

Firma are mai multe împrumuturi în derulare?

Firma are, în mod constant, datorii restante?

Care este capitalul investit în afacere, comparativ cu debitele de orice tip ale

firmei?

Disponibilităţile în numerar sunt controlate satisfăcător?

Firma îşi achită creditorii la timp şi urmăreşte riguros încasarea, la scadenţă a

debitelor?

3. Managementul:

Conducerea firmei prezintă încredere?

Care este experianţa conducerii în derularea acestui tip de afacere?

Cât de bine este controlată afacerea?

Succesul afacerii depinde de o singură persoană sau conducerea este asigurată

de o echipă managerială?

Managerii sunt conştienţi de capacităţile reale de producţie ale firmei?

4. Viitorul:

38

Va fi profitabilă afacerea în viitor?

Funcţionarea, în viitor, a afacerii va genera suficient profit disponibil pentru a

rambursa împrumuturile solicitate?

Conducerea are în vedere, pentru viitor, vreo schimbare majoră care ar putea

afecta disponibilităţile firmei şi/sau profitul?

În practica românească, analiza împrumutului din punct de vedere al problemelor

prezentate mai sus este cunoscută şi sub denumirea de caracterul şi capacitatea de

rambursare a clientului.

6.3.2. Cererea de creditare

Aspectele şi întrebările determinate care vor fi luate în considerare atunci când se

analizează cererea de creditare sunt:

1. Competenţa legală a solicitantului (de exemplu, dacă are vârsta permisă de lege

pentru a încheia un contract legal sau dacă este autorizat/împuternicit din partea

firmei să angajeze fonduri în numele ei).

2. Destinaţia creditului, denumită şi obiectul creditului (pentru ce va folosi clientul

banii care-i va împrumuta).

3. Ce sumă estimaţi că ar fi necesară clientului (valoarea creditului)? Comparaţi

această sumă cu valoarea creditului solicitat de el.

4. Pentru cât timp este solicitat creditul (durata creditării)?

5. Cum propune clientul să ramburseze creditul şi dacă propunerea este realistă

pentru perioada de timp solicitată (eşalonarea ratelor scadente)?

6. Cum doreşte clientul să garanteze creditul solicitat?

7. Marja de profit pe care o va încasa banca din credit (dobânda percepută pentru

creditul acordat, în corelaţie cu politica dobânzilor la depozite, practicată de

bancă).

De asemenea, banca trebuie să ia în considerare dacă împrumutul solicitat se înscrie

în politica de ansamblu de creditare a băncii. De exemplu, o bancă poate limita sumele

pe care le va împrumuta unui anumit sector industrial sau comercial, sau poate exista o

reglementare a Băncii Naţionale în ceea ce priveşte creditarea unui anumit sector.

Care este destinaţia creditului?

Destinaţia creditului sau obiectul creditului trebuie clar definită şi înţeleasă, atât de

client cât şi de bancă. Obiectul creditării este legal? Dacă acordaţi un credit unei persoane

juridice pentru o afacere ilegală, documentaţia creditului şi orice garanţie în sprijunul ei

sunt lovite de nulitate.

39

Corespunde destinaţia creditului cu activităţile curente ale clientului (trecute în

statutul firmei)? Dacă nu, un astfel de împrumut incumbă un risc de creditare important şi

trebuie explicat clientului de ce i-aţi refuzat creditul.

Ce sumă se solicită?

Este esenţial ca banca (şi clientul) să cunoască valoarea creditului. Nu trebuie uita

că riscul de nerambursare a unui credit există atât în situaţia în care se solicită un credit

prea mic, cât şi atunci când un client împrumută prea mulţi bani. Pentru a ne asigura că a

fost solicitat un nivel corect al creditului, cererea clientului trebuie susţinută de un flux

monetar prognozat (cash flow). Aceasta poate lua forma unui document care să indice

lichidităţile curente, veniturile şi cheltuielile prevăzute. Prin urmare, acesta va arăta

valoarea fondurilor disponibile în timp. Desigur, prognoza trebuie să includă sumele atrase

de clienţi şi orice plăţi şi dobânzi datorate băncii.

6.3.3. Rambursarea

Prognoza fluxului de fonduri disponibile (cash flow – flux de numerar) ne va indica

durata realistă a rambursării creditului. Pentru ca o afacere să aibă succes, ea trebuie să

aibă suficiente lichidităţi. Dacă persoana juridică încearcă să ramburseze creditul prea

repede, s-ar putea să rămână fără lichidităţi şi să nu poată să-şi desfăşoare corespunzător

activitatea în continuare sau chiar să dea faliment.

Este preferabil ca rambursarea creditului să se realizeze în rate mai mici, valoric,

eşalonate pe o perioadă mai mare, dar pe care afacerea le poate acoperi într-un mod

realist, decât să fie efectuată într-o perioadă mai scurtă, în rate mari. Însăşi banca va

constata că este dificil să câştige suficient din alte activităţi bancare încât să acopere

costul unui credit neperformant, fiind preferabilă rambursarea în rate mai mici, decât

forţarea rambursării rapide, cu riscul de a nu se mai putea rambursa creditul.

Banca nu va dori ca împrumutul să rămână nerambursat pentru o perioadă mai

mare decât consideră ea necesar sau prudent, deoarece cu cât creşte durata rambursării,

cu atât creşte şi posibilitatea apariţiei situaţiilor care pot împiedica rambursarea creditului.

În ceea ce priveşte perioada de rambursare a creditului, se impune asigurarea unui

echilibru între fondurile de care dispune clientul în timp şi reducerea perioadei de

eşalonare a ratelor. Perioada de rambursare a creditului este, de asemenea, legată de

durata de viaţă a obiectului creditului. Dacă, de exemplu, un echipament cu o durată de

funcţionare de cinci ani este achiziţionat pe bază de credit, durata rambursării

împrumutului nu trebuie să depăşească cinci ani. În mod similar, creditele pe termen scurt

nu trebuie utilizate pentru achiziţionarea de active cu o durată de funcţionare mare. Tipul

de finanţare trebuie să fie adecvat destinaţiei creditului.

40

6.3.4. Dobânzi şi comisioane bancare

Remunerarea creditului este foarte importantă, deoarece contituie una dintre

modalităţile principale prin care banca realizează profit. Ca banca să rămână în activitate,

este esenţial ca marja dintre cele două rate să fie suficient de mare pentru a permite

realizarea împrumutului. Aceasta nu este totuşi, singurul factor care trebuie luat în

considerare.

Cheltuielile pe care le presupune pentru bancă procesul complex al analizării cererii

de creditare (inclusiv cu personalul implicat în acest proces) trebuie, la rândul lor, să fie

recuperate. În unele ţări se obişnuieşte ca băncile să perceapă clienţilor un comision de

negociere, pentru acoperirea costului de instrumentare a creditului. În practica

românească, aceste costuri urmează să se acopere prin rata dobânzii, deşi comisioanele

se plătesc, adesea, din credit. Prin urmare, băncile trebuie să se asigure că percep o rată

a dobânzii (sau impun un comision) care să asigure profitabilitatea fiecărei acţiuni de

creditare.

Totuşi, băncile trebuie să se asigure că dobânda şi comisioanele percepute sunt

competitive, comparativ cu cele practicate de alte bănci şi instituţii financiare de pe piaţă;

în caz contrar, clienţii vor solicita credite în altă parte. Riscul asumat prin acordarea unui

împrumut trebuie reflectat în “recompensa” pe care o primeşte banca. Este normal ca o

bancă să perceapă o rată mai mare a dobânzii, dacă ea consideră că un anumit credit

incumbă un risc mai mare. În mod similar, este posibil ca o bancă să perceapă o rată mai

mică a dobânzii, pentru împrumuturile garantate prin forme asiguratorii certe, neriscante

sau cu risc minim. Cu toate acestea, banca trebuie să-i permită clientului să dispună de

suficient numerar pentru a putea să-şi desfăşoare activitatea nestingherit; în caz contrar,

stabilirea unei rate de dobândă prea mare poate determina un risc de credit sporit.

6.3.5. Garanţia

Datorită mediului competitiv în care operează, băncile nu pot totdeauna stabili rate

ale dobânzii care să reflecte, realist, riscul inerent unei situaţii date. Dacă o bancă solicită

o rată de dobândă prea mare, clientul se poate adresa concurenţei şi, prin urmare, banca

pierde un client. Pentru a putea stabili o rată de dobândă mai mică, o bancă poate solicita

drept garanţie active de o anumită valoare, cu dreptul de a le vinde în cazul în care clientul

nu reuşeşte să ramburseze creditul (în concordanţă cu termenii conveniţi). Aceasta este

cunoscută sub denumirea de garanţie reală.

Orice decizie privind creditarea unui client trebuie să ia în considerare capacitatea

prezentă şi viitoare a clientului de a rambursa creditul din resurse proprii. Cu alte cuvinte,

decizia de creditare trebuie să fie luată înainte de a se aduce în discuţie garanţia. Banca

va trebui să ia în considerare valoarea care se poate atribui în mod realist oricărei garanţii

41

oferite de client şi cât de uşor va fi să transforme în numerar garanţia, în caz că apare

necesitatea executării ei.

6.4. Creditarea persoanelor fizice

O mare parte a activităţii de creditare este destinată persoanelor fizice. Multe bănci

româneşti au evaluat dimensiunea pieţei creditelor acordate persoanelor fizice şi profiturile

pe care le pot realiza printr-o creditare bine direcţionată şi gestionată. În creditarea

persoanelor fizice, este util ca banca să-şi alcătuiască o imagine completă asupra

veniturilor şi cheltuielilor clientului.

Tipuri de produse bancare în domeniul creditării

Creditarea îmbracă multe forme. Vom începe prin analiza a două tipuri de credite,

care pot fi puse atât la dispoziţia persoanelor juridice, cât şi a celor fizice. De reţinut că

unele dintre elementele ce le diferenţiază dispar, pe măsură ce activitatea bancară devine

mai competitivă.

Credit în descoperit de cont/Overdraft

Creditele în descoperit de cont sunt disponibile numai prin conturile curente ale

clientului şi implică posibilitatea retragerii de către client (pe bază de cec sau alte mijloace)

a unei sume mai mari decât cea de care dispune. Desigur, aceasta înseamnă că, în loc de

a rambursa soldul la scadenţă, clientul va datora bani băncii. Dobânda se percepe la

soldul debitor rămas de plată şi în mod normal, se calculează zilnic.

Creditele în descoperit de cont se acordă, în mod normal, persoanelor juridice

pentru a le ajuta să facă faţă situaţiilor în care banii de la debitori nu au fost încasaţi încă,

iar furnizorii urmează a fi achitaţi. Pentru persoanele fizice, creditele în descoperit de cont

pot fi acordate, de exemplu, pentru a asigura fonduri clientului până la primirea salariului.

De regulă, creditele în descoperit de cont nu se acordă pentru a-i ajuta pe clienţi, să

achiziţioneze active, în special dacă rambursarea este pe termen lung. În cazul unor astfel

de cereri este adecvat un credit la termen. Prin acordarea unui credit la termen, banca

avansează o sumă fixă de bani (creditul) care urmează a fi rambursată în rate, pe o

perioadă de timp convenită (termenul). De obicei, acesta se asigură clienţilor persoane

juridice pentru a-i sprijini să achiziţioneze active pentru dezvoltarea activităţii lor.

Un credit pe termen eşalonează costul activului pe o perioadă adecvată; de obicei,

o perioadă ce nu depăşeşte durata de folosinţă a activului în cauză. Rambursările se pot

face lunar, trimestrial, semestrial sau anual.

Dobânda la credit variază în funcţie de taxa oficială a scontului: banca adaugă un

anumit procent, negociat cu clientul în momentul încheierii contractului de credit. Dobânda

este debitată trimestrial din contul curent al clientului, sau este adunată la credit. Ca

42

rezultat al concurenţei crescânde, creditele pe termen sunt oferite din ce în ce mai mult la

o rată fixă a dobânzii, în special în cazul persoanelor fizice şi întreprinzătorilor mici şi

mijlocii.

Creditele punte (Bridging Loans)

Un credit punte este un credit pe termen scurt, acordat unui client care îşi cumpără

o casă nouă, vânzând vechea proprietate. Întrucât cumpărarea şi vânzarea celor două

proprietăţi au loc, de regulă, în momente diferite, băncile oferă credite punte pentru a

permite clienţilor să procedeze la cumpărarea noii proprietăţi, înainte de a o vinde pe cea

existentă. Creditul se rambursează din banii obţinuţi prin vânzarea vechii proprietăţi.

6.5. Garantarea împrumuturilor

Garanţia este denumirea generică utilizată pentru a desemna orice metodă,

instrument sau angajament accesoriu contractului de împrumut, pus la dispoziţia sau emis

în favoarea băncii, în virtutea contractului încheiat, în măsură să asigure banca de

realizarea certă a drepturilor garantate, respectiv recuperarea sumelor împrumutate

(inclusiv dobânzile), în cazul nerambursării acestora de către debitor.

Pornind de la accepţiunea dată garanţiei, obligaţia din contractul de împrumut este

obligaţia principală. În virtutea ei, clientul este obligat să ramburseze ratele scadente şi

dobânzile aferente la termenele convenite. Garanţia cerută suplimentar de bancă dă

naştere unei a doua relaţii, secundare: dacă obligaţia iniţial asumată nu a fost îndeplinită,

banca apelează la executarea garanţiei.

În practică există mai multe tipuri de garanţii, fiecare tip având caracteristici şi

utilizări proprii şi necesitând o documentare specifică pentru a permite băncilor să

beneficieze de drepturi pe care aceste garanţii le conferă.

Cel solicitat să ofere o garanţie suplimentară băncii, privind îndeplinirea obligaţiei

de rambursare a creditului are, în principiu, două alternative:

poate garanta cu bunuri materiale, imobile, terenuri sau active financiare pe care

le pune la dispoziţia băncii, sub forma ipotecii, gajului, depozitului bancar etc.,

acestea fiind denumite garanţii reale;

poate apela la o terţă persoană – numită garant, care să-şi asume obligaţia că

va achita datoria (sau va despăgubi băneşte banca), în cazul în care cel pentru

care garantează (debitorul, clientul băncii) nu îşi îndeplineşte obligaţia asumată

prin contractul de împrumut. Instrumentul garantării poate fi în acest caz

scisoarea de garanţie bancară, avalul cambial etc., acestea făcând parte din

garanţiile personale.

Indiferent de tipul garanţiei (reală sau personală), aceasta trebuie să răspundă

anumitor cerinţe de bază:

existenţa unui patrimoniu independent de relaţia contractuală, suficient de mare

şi cert în timp, pentru a acoperi obligaţia garantată;

43

garanţia să fie astfel concepută încât să asigure băncii dreptul şi posibilitatea de

a o executa fără ca debitorul să se poată opune acestei executări;

banca, în calitate de beneficiar al garanţiei, să aibă asigurată posibilitatea de a

transforma garanţia în bani, rapid şi fără pierderi. Astfel spus, garanţia să aibă

un grad ridicat de lichiditate, dacă trebuie executată în cazul în care clientul nu

îşi rambursează datoria.

Părţile implicate în garanţie

Atunci când se solicită o garanţie, de regulă, se disting trei părţi implicate:

1. Ordonatorul garanţiei, care este debitorul principal: el este cel căruia partenerul

de contract (de exemplu, în contractul de credit, partenerul de contract e banca

ce acordă creditul) îi solicită o garanţie. În consecinţă, ordonatorul fie oferă o

garanţie din propriul său patrimoniu (sub formă de gaj sau ipotecă), fie solicită

unui terţ – garant – să ofere o garanţie, în locul lui.

2. Beneficiarul garanţiei este cel în favoarea căruia s-a constituit garanţia, în cazul

nostru banca. Beneficiarul execută garanţia, respectiv încasează banii care

rezultă din vânzarea bunului, dacă debitorul principal nu şi-a îndeplinit obligaţia

asumată de a rambursa banii.

3. Garantul este debitorul secundar, care în anumite cazuri, poate fi însuşi

debitorul principal, când garantează cu bunurile sale, sau poate fi un terţ (o altă

bancă, o altă firmă sau instituţie) care garantează că, în cazul neîndeplinirii

obligaţiilor debitorului principal, va îndeplini obligaţia de plată sau de rambursare

a sumelor.

Deci, în relaţia de garantare pot apare:

două persoane – beneficiarul garanţiei (banca) şi debitorul (clientul băncii), când

acesta din urmă garantează cu propriul său patrimoniu (ipotecă, gaj), sau

trei persoane – când debitorul apelează la o terţă persoană, garantul, ca acesta

din urmă să garanteze obligaţia lui de plată. În ambele cazuri, beneficiarul este

banca, în poziţie de creditor.

Atributele unei bune garanţii

Înainte de a accepta o garanţie, indiferent de natura obligaţiilor garantate sau

instrumentul de garantare utilizat, banca trebuie să aibă în vedere trei aspecte

principale:

dreptul de proprietate;

perfectarea contractului de garanţie;

valoarea garanţiei.

Dreptul de proprietate

Înainte ca un client să acorde drepturi asupra unui bun pe care banca îl acceptă

drept garanţie, acesta trebuie să aibă drept de proprietate asupra bunului respectiv.

44

Evident, nu poate fi angajat un bun în sistemul de garantare, dacă nu este proprietatea

celui ce-l oferă drept garanţie.

În cazul garanţiilor reale, cum este ipoteca, este important de ştiut dacă nu mai

există un terţ care are anumite drepturi asupra bunului respectiv. În cazul ipotecii,

prioritatea rangului se determină prin prioritatea datei la care aceasta a fost legal înscrisă.

Acest lucru este foarte important deoarece, în caz de executare silită a debitorului,

creditorii ipotecari sunt preferaţi altor creditori. Ei îşi recuperează banii din vânzarea

bunului, în ordinea priorităţii rangului.

De exemplu, când se vinde un bun imobil având asupra lui mai multe ipoteci, banii

se vor recupera de către creditorii ipotecari, în ordinea rangului de ipotecă pe care-l deţine

fiecare. Deci, va fi achitată suma creditorului care deţine ipoteca de rangul I (a fost înscris

legal primul), apoi, în ordine, cei cu ipotecă de rangul II, III etc.

În consecinţă, băncile trebuie să urmărească permanent bunurile luate drept

garanţie şi să cunoască eventualele ipoteci asupra bunului respectiv sau modificările din

acest punct de vedere. În cazul mai multor ipoteci, valoarea bunului trebuie să fie suficient

de mare ca să acopere toate datoriile garantate cu unul şi acelaşi bun ipotecat.

Totodată, se poate întâmpla ca alte persoane care, direct sau indirect, sunt

asociate bunului ce formează obiectul garanţiei, să aibă anumite drepturi. Dacă, de

exemplu, băncii i s-a oferit drept garanţie un bloc de apartamente, chiriaşii existenţi pot

avea drepturi pe perioada închirierii, ceea ce în caz de executare a ipotecii poate să

împiedice vânzarea apartamentelor.

Acest aspect trebuie luat în considerare şi atunci când o proprietate comună este

utilizată pentru garantarea unui împrumut acordat numai în numele uneia dintre părţi. Cel

mai frecvent exemplu îl constituie situaţia soţilor care deţin, o proprietate care însă este

folosită drept garanţie pentru o afacere efectuată doar de unul dintre ei. Dacă proprietarul

afacerii îl constrânge pe coproprietar să semneze pentru garantarea unui credit, cu

imobilul la care sunt coproprietari, acest fapt poate invalida drepturile băncii de executare

a ipotecii.

Proprietarul unui bun poate fi altcineva decât împrumutatul. În practică, adesea, un

terţ oferă propriul său patrimoniu drept garanţie pentru împrumutul acordat de bancă unui

client. De exemplu, un părinte poate garanta împrumutul acordat copilului său. Acest tip de

garantare este denumit garanţia unui terţ. În concluzie, în măsura în care debitorul poate

separa într-o formă legală o parte din avutul său (bunuri, active financiare), pe care o pune

necondiţionat la dispoziţia băncii, el poate fi garant. În acelaşi timp, el poate apela la un

terţ (care nu este legat prin raportul contractual), în măsura în care patrimoniul acestuia

îndeplineşte condiţiile cerute şi amintite mai înainte.

Perfectarea contractului de garanţie reprezintă un termen generic pentru a

desemna ansamblul activităţilor şi cerinţelor impuse de lege şi a căror respectare asigură

băncii drepturile asupra garanţiei constituite. Se disting mai multe aspecte ale perfectării

unei garanţii:

45

cunoaşterea cadrului legal de folosire a garanţiilor, atât în sensul respectării

legilor specifice (de exemplu, codul comercial, codul civil), cât şi a normelor

bancare;

îndeplirea tuturor formalităţilor legale pentru ca banca, în calitate de beneficiar al

garanţiei, să aibă asigurată posibilitatea utilizării rezultatelor executării garanţiei

(de exemplu, prin vânzare) în cazul că banii trebuie recuperaţi;

documentele privitoare la garanţie trebuie să fie astfel concepute astfel încât să

asigure băncii dreptul şi posibilitatea de a o executa fără ca debitorul să se

poată opune;

constituirea (emiterea) oricărei garanţii presupune anumite costuri; banca

trebuie să le evalueze şi să stabilească cine le suportă.

Obţinerea şi perfectarea unei garanţii este un proces îndelungat. De aceea, banca nu

trebuie să acorde un credit celui care l-a solicitat decât în momentul în care procesul

de perfectare a garanţiei este încheiat sau destul de avansat pentru ca banca să fie

sigură de posibilitatea exercitării drepturilor sale asupra garanţiei.

Valoarea garanţiei. Este important ca banca să cunoască, cu certitudine, valoarea

atribuită garanţiei în momentul în care aprobă împrumutul. Mai mult decât atât, este

necesar ca valoarea garanţiei să fie constantă în timp, astfel încât aceasta să nu scadă

sub suma datorată (pe toată durata rambursării). Dacă apar situaţii în care clientul nu

poate plăti suma luată cu împrumut, banca, prin executarea garanţiei, poate să-şi

recupereze în întregime banii daţi cu împrumut.

Executarea garanţiei este termenul utilizat pentru a desemna procedura în urma

căreia garanţia este transformată în bani. Adesea, executarea garanţiei obligă banca la

obţinerea unei aprobări din partea tribunalului pentru acţionarea în judecată a debitorului şi

vânzarea la licitaţie a bunului imobil ipotecat. Ca rezultat al acestei acţiuni, banca poate

suporta cheltuieli care vor reduce beneficiul obţinut din garanţie (dacă astfel de cheltuieli

nu au fost luate în consideraţie când a stabilit care trebuie să fie valoarea garanţiei ce

trebuie oferită de client).

În practică, băncile calculează nivelul de acoperire asigurat de garanţie, în raport cu

valoarea obligaţiei garantate. Bunurile oferite drept garanţie sunt evaluate de specialişti ai

băncii sau ai unor instituţii specializate. Din valoarea bunurilor astfel evaluate, băncile

calculează un anumit procent care constituie valoarea garanţiei. Nivelul acoperirii reflectă

expierenţa băncii în posibilitatea de a încasa cât mai mult dintr-un anumit tip de garanţie,

ca urmare a executării ei. În stabilirea nivelului de acoperire (a mărimii procentului), banca

trebuie să aibă în vedere că, în cazul în care bunul trebuie vândut, poate nu va exista

cerere pentru astfel de produse sau, prin vânzarea unui stoc mare, preţul se poate reduce,

fapt ce va influenţa negativ suma ce trebuie obţinută. Nivelul stocului este de asemenea

deseori supraevaluat de clienţi.

46

Luând în considerare toţi aceşti factori, practica bancară demonstrează că o bancă

va acorda împrumuturi, în mod normal, sub valoarea stocului menţionată în ultimele situaţii

contabile ale firmei (de exemplu, reprezentând 10% din valoarea estimată a stocului). În

cazul executării unei garanţii, banca nu trebuie să se bazeze pe posibilitatea obţinerii

valorii integrale a garanţiei, cu excepţia numerarului din depozitul bancar. Numeroase

garanţii au valori variabile. Cele mai relevante exemple, în acest sens, sunt investiţiile la

bursa de valori ( titlurile de valoare), sau depozitele în valută. Similar, preţurile terenurilor

şi imobilelor fluctuează. Acestea constituie alte argumente în favoarea deciziei de a se lua

în considerare doar un anumit procent din valoarea unei garanţii. Elementele al căror preţ

variază frecvent impun băncii necesitatea reevaluării periodice a garanţiei, chiar zilnic,

dacă riscul o justifică. Un alt factor, care a devenit din ce în ce mai important, priveşte

obligaţiile referitoare la proprietăţi, în special la proprietăţile industriale. Dacă o bancă a

acceptat drept garanţie o fabrică cu profil chimic, s-ar putea ca banca să trebuiască să

suporte costurile privind poluarea mediului, dacă afacerea dă faliment. Cunoscând astfel

de situaţii, băncile refuză, adesea, garanţiile de acest tip, deoarece costurile de remediere

a efectelor poluării pot fi atât de ridicate, încât să conducă la falimentul băncii.

Tipuri de garanţii

Cele mai uzuale tipuri de garanţii sunt:

garanţia principală a creditorului;

depozitul bancar;

ipoteca;

gajul.

Garanţia principală a creditorului

În orice sistem de drept, obligaţia asumată prin contract este obligaţia principală.

Garanţia principală a creditorului este consacrată în legislaţie sub denumirea de

drept de gaj general asupra tuturor bunurilor mobile sau imobile ale debitorului.

Dreptul de gaj general nu presupune indisponibilizarea bunurilor ce constituie

patrimoniul debitorului. Pentru bancă, garanţia principală a creditorului presupune cel puţin

două riscuri:

primul risc derivă din dreptul de gaj de care se bucură toţi creditorii unui debitor,

astfel, în cazul în care obligaţiile de plată sumate de debitori sunt de valori mari

şi faţă de mai mulţi creditori, patrimoniul poate deveni insuficient pentru a

acoperi toate sumele datorate;

al doilea risc derivă din faptul că debitorul poate, oricând, înstrăina o parte sau

întregul său patrimoniu, iar banca (creditorul) nu mai poate să-şi recupereze

creanţele.

La aceste dezavantaje se mai poate adăuga şi faptul că, în cazul în care debitorul

refuză să plătească, este necesară acţionarea sa în judecată. Acest demers poate

presupune cheltuieli însemnate şi perioadă îndelungată până la recuperarea banilor de

47

către bancă; în acest timp, debitorul dispune în continuare de patrimoniul său. Garanţia

principală a creditorului poate fi luată în considerare de bănci numai în cazul clienţilor

cu integritate şi situaţia financiară foarte bună şi cunoscută de bancă. Riscurile

insolvabilităţii debitorului pot fi evitate prin sistemul garanţiilor, care cuprinde: depozitul

bancar, ipoteca, gajul etc.

Depozitul bancar

La prima vedere, depozitul bancar este o garanţie ideală. Cu toate acestea, clienţii

care oferă drept garanţie un depozit bancar nu sunt debitorii doriţi de bancă. Depozitul

bancar îndeplineşte cele mai multe din cerinţele unei garanţii:

este accesibil oricând;

se constituie sub forma unei sume fixe, cunoscută de bancă;

în cazul în care depozitul este constituit în altă monedă decât cea în care s-a

dat împrumutul, la stabilirea nivelului depozitului drept garanţie banca trebuie să

aibă în vedere riscurile rezultate din fluctuaţiile cursului de schimb al celor două

monede (moneda depozitului şi moneda în care s-a acordat împrumutul).

Dezavantajul depozitului bancar este legat de faptul că o bancă nu poate lua ca

angajament legal de plată, în favoarea unui terţ, propriile sale pasive. Acest neajuns

poate fi evitat dacă depozitul este constituit la altă bancă. Banca la care există acel

depozit poate emite o garanţie în favoarea băncii care acordă împrumutul.

Avantaje. În cazul în care depozitul se constituie la o altă bancă, în vederea emiterii

de către acesta a unui angajament de plată în favoarea băncii creditoare, sunt utilizate de

fapt două garanţii:

1. garanţia reală, depozitul bancar constituit la o terţă bancă în vederea asumării

angajamentului de plată faţă de banca creditoare;

2. garanţia personală, respectiv garanţia de plată, documentul prin care banca

depozitară se angajează să plătească băncii creditoare, în cazul în care

debitorul respectiv nu va rambursa creditul. Această garanţie de plată se

regăseşte sub forma scrisorii de garanţie bancară de rambursare a creditului.

Dezavantaje. În evaluarea cheltuielilor bancare asociate constituirii depozitului şi

emiterii garanţiei, pot apare dificultăţi care conduc la creşterea costurilor creditului.

Ipoteca este una din formele de garantare cele mai utilizate. Ipoteca serveşte la

garantarea obligaţiilor debitorului faţă de creditorul său printr-un bun imobil din propriul său

patrimoniu, anume desemnat pe cale legală în acest scop. Ipoteca se materializează

printr-un contract de ipotecă, care este un contract accesoriu la contractul de creditare.

Garantarea plăţii prin ipotecă, în esenţă, constă în aceea că, dacă la scadenţă

debitorul nu rambursează ratele şi obligaţiile aferente, banca creditoare în favoarea căreia

a fost constituită ipoteca poate cere vânzarea bunului ipotecat, iar din suma obţinută să-şi

acopere creanţa. În timp ce preluarea unei proprietăţi, derivată din garanţia principală a

48

creditorului, este un proces lent, procedura pe care o presupune executarea ipotecii este

relativ simplă şi directă.

De regulă, proprietăţile îşi menţin valoarea în timp, deşi uneori, preţurile pot fluctua

foarte mult într-o perioadă scurtă. Un astfel de fenomen s-a întâmplat în Marea Britanie în

ultimii ani ai decenului ’80 când, după o perioadă de ascensiune pe piaţa imobiliară, a

urmat o reducere bruscă a preţurilor, odată cu restrângerea pieţei. În acel context,

creditorii erau în posesia unor garanţii a căror valoare era sub valoarea sumei datorate, iar

unii clienţi au rămas debitori băncilor, cu datorii care depăşeau semnificativ valoarea

proprietăţii lor imobiliare (case) în noua conjunctură a pieţei.

Această situaţie explică două dintre cele mai importante probleme ce trebuie luate

în considerare în cazul folosirii proprietăţilor drept garanţii. Prima este modul de evaluare.

Chiar dacă se obţine o evaluare profesională, evenimente neaşteptate (cum ar fi

cutremurele sau modificările preţurilor) pot modifica valoarea reală a garanţiilor într-un

sens nedorit (deşi valoarea nominală rămâne aceeaşi). Pentru a se evita pierderile care ar

rezulta din producerea unor evenimente neprevăzute (calamităţi, incendii etc.), bunurile

ipotecate se asigură la o societate de asigurare, iar poliţa de asigurare este andosată la

ordinul băncii creditoare. Cealaltă dificultate constă în timpul considerabil necesar vânzării

proprietăţii, mai ales pe o piaţă imobiliară în stagnare sau pe care se manifestă o

supraofertă de imobile şi o cerere scăzută.

Alte elemente ce trebuie analizate sunt: evoluţia costurilor de întreţinere a

proprietăţilor, drepturile ocupanţilor (de exemplu, chiriaşii dintr-un bloc), proprietăţile

închiriate în sistem leasing, situaţii care limitează folosirea proprietăţii şi reduc posibilitatea

de vânzare.

Avantaje. Procesul preluării în garanţie este bine cunoscut; banca este protejată;

proprietatea ipotecată în favoarea băncii nu poate fi vândută; garanţia este uşor de

identificat.

Dezavantaje. Pot exista dificultăţi în evaluarea garanţiei şi întârzieri în executarea

ipotecii (vânzarea şi încasarea banilor). Repunerea în posesie a proprietăţii poate implica

responsabilităţi şi costuri substanţiale pentru bancă.

Gajul

Gajul, spre deosebire de ipotecă, presupune înstrăinarea bunului şi constă în

remiterea de către debitor în favoarea creditorului a unui bun mobil care, în cazul în care

datoria nu va fi achitată la scadenţă, va fi vândut şi, din banii obţinuţi se va acoperi datoria

debitorului.

Contractul de gaj este un contract accesoriu pentru că implică o obligaţie principală

pe care o garantează, el urmând soarta acestuia în ceea ce priveşte existenţa şi stingerea

sa. Totodată este un contract unilateral, deoarece creează obligaţii numai în sarcina

creditorului gajist, respectiv de a păstra bunul şi de a-l restitui după ce a fost plătit efectiv.

Alături de gajul de deposedare, legislaţia din ţara noastră permite gajul fără deposedare.

49

În ultimul caz, bunurile rămân în posesia debitorului. Contractul de gaj fără

deposedare este un contract consensul, remiterea bunului nemaicostituind o condiţie a

existenţei contractului. În principiu, orice bun poate fi utilizat drept gaj. Pentru a accepta un

bun drept gaj, acesta trebuie să îndeplinească anumite condiţii:

bunul gajat să aibă o valoare îndestulătoare în raport cu creanţa garantată;

valoarea să fie constantă sau crescătoare în timp;

în cazul unui bun material, acesta să fie asigurat la o societate de asigurare sau

depozitat spre păstrare la instituţii specializate.

Ca în cazul ipotecii, bunurile gajate îşi pot modifica valoarea în timp. Din acest motiv, la

preluarea unui bun drept gaj se stabileşte un anumit procent din valoarea sa pentru

acoperirea garanţiei (practic între 10-60%) şi se procedează la verificarea şi evaluarea

lunară a garanţiei, mai ales în cazul gajului fără deposedare (care poate fi constituit din

stocuri de materii prime, semifabricate sau produse finite).

Avantaje. Acest tip de garanţie este uşor de preluat de către bancă; are un cadru

legislativ stabilit şi cunoscut de părţile implicate; clienţii îl pot folosi drept garanţie a

împrumutului prin gajarea bunurilor investite în afacere.

Dezavantaje. Evaluarea bunurilor constituite drept gaj este uneori dificilă, mai ales

din punct de vedere al evoluţiei viitoare; bunurile pot “dispărea” (de exemplu, când s-a

gajat un stoc de materiale); dificultatea vânzării lor pe piaţă (datorită evoluţiei preţurilor, a

lipsei cumpărătorilor interesaţi etc.).

6.6. Credite pentru persoane fizice oferite de către Raiffeisen

Bank România

Flexicredit

“Ai verde la credite! Pana la 10.000 Euro in 24 de ore fixCu Flexicredit poti face ca lucrurile sa se intample mai repede pentru tine. Nu ai nevoie de garantii sau justificari, iar preaprobarea se face pe loc. “

Caracteristici:

Valuta: Lei sau Euro Valoare maxima: 10.000 de Euro (sau echivalent Lei) Perioada: intre 6 luni si 10 ani.

Avantaje:

Preaprobarea creditului pe loc, pe baza informatiilor pe care le declari. Aprobarea creditului in 24 ore fix. Documentatie simplificata: fara carte de munca. Nu este necesara justificarea modului de utilizare a sumei primite. Fara garantii. Poti beneficia, la cerere, de asigurare de viata in conditii avantajoase.

50

Documente necesare Act de identitate, original si copie, pentru tine si sot/sotie. O factura de utilitati (electricitate, gaze etc). Adeverinta de salariu (completata, semnata si stampilata). Fisa fiscala pentru anul anterior

In anumite situatii, banca poate solicita documente suplimentare.Flexicredit dobanzi si comisioane

Moneda

Suma Indice Marja

Valoarea finala(Indice+ Marja)

Comis.admin

DAE**

LEIfixa

< 3.000 euro - - 20.00% 0.45%32,91%

3.000 euro - 7.000 euro

- - 18.50% 0.39%29,36%

> 7.000 euro - - 17.00% 0.33%25,49%

LEIvariabila

< 3.000 euro ROBOR 6M 5.5% 21.11% 0.45%34,26%

3.000 euro - 7.000 euro

ROBOR 6M 4.0% 19.61% 0.39%30,69%

> 7.000 euro ROBOR 6M 2.5% 18.11% 0.33%26,79%

EURO

< 3.000 euro EURIBOR 6M 19.0%

20.90% 0.45%34,01%

3.000 euro - 7.000 euro

EURIBOR 6M 17.5%

19.40% 0.39%30,44%

> 7.000 euro EURIBOR 6M 9.75%

11.65% 0.33%20,31%

Comision de procesare: 3%

Comision plata anticipata: 4.5%

Flexicredit Plus

“Flexicredit Plus. Fara explicatii. Fara complicatii. Cand vrei sa faci o schimbare majora in viata ta, fara sa ti se ceara socoteala, ai nevoie de un sustinator. Flexicredit Plus este suportul pe care il cauti: creditul destinat nevoilor personale nenominalizate, care iti respecta deciziile, iti sustine visele si iti ofera independenta de care ai nevoie! Banii se acorda in numerar, fara sa fie necesara dovada cumpararii unui anumit bun. “

Avantajele Flexicredit Plus

Consiliere specializata in centre dedicate

51

Acceptarea unei game largi de venituri (salarii, pensii, venituri din chirii, venituri din activitati independente, etc.). Documentatie simplificata: fara carte de munca 0% comision de rambursare anticipata, in limita a 20% din soldul creditului (la fiecare a aniversare a creditului).

Caracteristicile Flexicredit Plus

Valuta: Lei, Euro. Valoare: intre 5.000 si 150.000 Euro, sau echivalentul in Lei. Perioada: intre 6 luni si 25 de ani. Garantie: ipoteca constituita in favoarea bancii asupra unuia sau mai multor imobile aflate in proprietatea ta sau a unor terti. Valoarea maxima finantata: pana la 65% din valoarea imobilelor aduse in garantie. Asigurare: asigurarea imobilului/imobilelor, cesionata in favoarea bancii.

Documente necesare Act de identitate, original si copie, pentru tine si co-debitori. Copia certificatului de casatorie (daca este cazul). factura de utilitati, ca dovada a domiciliului Adeverinta de salariu si/sau documente specifice pentru celelalte tipuri de venit. Fisa fiscala Documente privind imobilul:

- actele de proprietate ale imobilului. - documentele necesare pentru procesul de evaluare (schite ale planului cadastral, extras de carte funciara).

Flexicredit Plus dobanzi si comisioane

Moneda Indice Marja

Valoarea finala(Indice+Marja)

ComisionProcesare*

Comision rambursare anticipata**

DAE

LEIvariabila ROBOR 6M 5,5% 16,29% 2,2% 3% 21,68%EURvariabila

EURIBOR 6M 9% 10,44% 2,2% 3% 11,62%

Creditul Casa Ta

“Vrei o casa, dar iti lipseste ingredientul financiar ca sa iasa asa cum iti place? Creditul imobiliar Casa Ta este specialitatea oferita de Raiffeisen Bank pentru achizitia, renovarea sau construirea unei locuinte, dar si pentru achizitia de terenuri. “

“Cand ai in vedere un proiect imobiliar, e important sa ai un expert langa tine. Recomandarile sale te vor ghida in alegerea solutiei optime de creditare fara sa fii nevoit sa faci compromisuri. ““La centrele Raiffeisen Bank Casa Ta, tu trebuie doar sa stii ce iti doresti. Expertii nostri

52

sunt acolo pentru a-ti oferi consultanta de specialitate, fie ca e vorba de o casa noua, reamenajarea celei existente, achizitionarea unui teren sau obtinerea unui credit de nevoi personale garantat cu ipoteca.“

Avantajele centrelor Raiffeisen Bank Casa Ta

“Consiliere specializata, oferita de expertii Raiffeisen Bank in centre dedicate. O singura persoana te va consilia pe tot parcursul obtinerii creditului. Solutii de creditare adaptate planurilor tale. Rapiditate in finalizarea dosarelor si in acordarea creditelor. Ai posibilitatea de a stabili intalniri cu expertul Raiffeisen Bank chiar si in afara orelor de program (cu programare). “

Caracteristicile creditului Casa Ta

Valuta: LEI, EUR. Valoare: intre 5.000 si 200.000 de EUR (sau echivalentul in LEI). Perioada: intre 3 si 30 de ani. Garantie: ipoteca de rang I instituita asupra imobilului achizitionat sau asupra unor bunuri imobile aflate in proprietatea solicitantului sau a unor terti. Valoarea maxima finantata: pana la 65% din valoarea imobilelor aduse in garantie. Asigurare: asigurarea imobilului, cesionata in favoarea bancii*. *Pentru creditele mai mari de 100.000 de Euro banca poate solicita incheierea unei asigurari de viata.

Avantajele creditului Casa Ta

Consiliere specializata in centre dedicate. Acceptarea unei game largi de venituri (salarii, pensii, venituri din chirii, venituri din activitati independente, etc.). Documentatie simplificata: fara carte de munca. 0% comision de rambursare anticipata, in limita a 20% din soldul creditului (la fiecare a aniversare a creditului). Analiza gratuita a documentatiei de credit. Eliberarea unei scrisori de preaprobare a creditului valabila 45 de zile. Acordarea creditului in ziua semnarii contractului de vanzare-cumparare si ipoteca.

Documente necesare Act de identitate, original si copie, pentru tine si co-debitor. Copia certificatului de casatorie (daca este cazul). Adeverinta de salariu (pentru tine si co-debitor, semnata si stampilata de catre

angajator). Fisa fiscala Documente privind imobilul: Acte de proprietate ale imobilului. Documente necesare pentru procesul de evaluare (schite ale planului cadastral,

extras de carte funciara). Documente din care rezulta valoarea proiectului de investitii: Pre-contract de vanzare-cumparare, in cazul achizitionarii de locuinte si terenuri. Proiect tehnic al lucrarii, deviz general de lucrari, devize pe obiecte, autorizatie de

constructie, contract de construire sau antrepriza, grafic de executie a lucrarilor, in cazul creditelor de modernizare si constructie.

53

Creditul Casa TA dobanzi si comisioane

Moneda Indice Marja

Valoarea finala(Indice+Marja)

ComisionProcesare*

Comisionlunar

Comision rambursare anticipata

LEIvariabila ROBOR 6M 4,5% 15,29% 1,9% 0 3%EURvariabila

EURIBOR 6M 8% 9,44% 1,9% 0 3%

Creditul pentru bunuri de consum

Maxicredite cu minidobanzi!

Acum poti alege creditul care ti se potriveste: Creditul Economic Creditul Pe Loc

Creditul Economic:

Caracteristici:

Valuta: Lei. Valoare: intre 1 000 si 20.000 de Lei. Perioada: intre 18 luni si 60 de luni Rata dobanzii: incepand de la 16,5% Comision de acordare: 6,5% Comision lunar de administrare: 0.65% Dae: incepand de la 35,7%

Avantaje:

Fara carte de munca. Fara avans, fara girant. Rata lunara scazuta. Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului.

Creditul Pe Loc:

Caracteristici:

Valuta: Lei Valoare: intre 300 si 10. 000 de Lei.

54

Perioada: intre 6 luni si 60 de luni. Rata dobanzii: incepand de la 18% Comision de acordare: 7% Comision lunar de administrare: 0.7% DAE: incepand de la 39%

Avantaje:

Creditul se acorda pe loc. Fara avans, fara girant. Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului.

Creditul pentru bunuri de consum dobanzi si comisioane

STANDARD PE LOC DobandaComision de aprobare

Commision de administrare

Perioada maxima

DAE

Interval de suma (Lei) % % % luni %Pana la 1.000 21 7 0,7 60 42,861.000,01 – 4.000 20 7 0,7 60 41,504.000,01 – 10.000 18 7 0,7 60 39,00

HIPER IEFTIN DobandaComision de aprobare

Commision de administrare

Perioada maxima

DAE

Interval de suma (Lei) % % % luni %Pana la 4.000 18 6,5 0,65 60 37,634.000,01 – 10.000 17,5 6,5 0,65 60 36,9010.000,01 – 20.000 16,5 6,5 0,65 60 35,70

Creditul Masina Ta

“Ia-ti un credit auto usor de intretinut! Ai un an intreg fara dobanda la Masina Ta! Vrem sa te bucuri din plin de masina ta nou-nouta asa ca iti dam o mana de ajutior la inceput de drum: un credit simplu de obtinut, iar acum, mult mai usor de intretinut. De aceea, iti oferim o solutie rapida de finantare si, in plus, cu avantaje pe termen lung: nicio dobanda in primul an la Masina Ta. Creditul Masina Ta este un credit pentru cumpararea de masini sau moto-scutere noi“.

Caracteristicii: Valuta: Lei. Valoare: intre 2.000 si 75.000 de EUR (echivalentul in lei). Perioada: intre 6 luni si 7 ani. Avans: minim 15% din valoarea autoturismului achizitionat Garantii: gaj pe masina si asigurare Full-CASCO cesionata in favoarea bancii.

Avantaje:55

Procedura eficienta si rapida de acordare a finantarii: in doar 48 de ore esti mai aproape de masina dorita: Fara girant. Fara carte de munca Aprobare rapida, in maximum 48 de ore din momentul constituirii dosarului. Se ia in calcul bugetul familiei, nefiind impus un venit minim personal. Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie necesara deplasarea la banca . Suport in obtinerea creditului la sediul dealerului auto Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau integrala.

Documente necesare Act de identitate, original si copie. factura de utilitati, ca dovada a domiciliului. Adeverinta de salariu, ultimul talon de pensie si decizia de pensionare (daca este

cazul). Un document care sa evidentieze valoarea angajamentelor tale de plata (de

exemplu: extras de cont; in cazul in care ai mai multe credite: copia contractului de credit sau graficul de rambursare).

Factura proforma, aviz sau oferta de la dealer-ul de autoturisme.

Creditul Masina Ta dobanzi si comisioane

Denumire Rata DobanziiComision de procesare

Comision de administrare

Comision de plata anticipata

DAE%

Credit pentru achizitionarea de autoturisme in LEI cu dobanda fixa

0%

in primul an

10% 0,5% 5 – 9% 27,29%

7.Activitatea bancară privind operaţiunile

de decontare intra şi interbancare şi între clienţii săi

(încasări şi plăţi fără numerar)

Componentele sistemului de plăţi fără numerar din România sunt următoarele:

compensarea plăţilor interbancare fără numerar;

decontarea plăţilor de mare valoare;

decontările cu BNR;

decontările cu Trezoreria Generală a Statului;

decontările aferente operaţiunilor cu titluri de stat;

decontările aferente plăţilor în lei corespunzătoare pieţei valutare interbancare.

56

7.1. Sistemul de compensare

BNR, îndeplinindu-şi rolul pe care îl are ca bancă centrală, a emis Regulamentul

privind compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar, pe suport de hârtie,

care conţine detalii amănunţite referitoare la toate procedurile de compensare, regulament

ce a luat în considerare atât informaţiile furnizate de reprezentanţi ai băncilor, cât şi cele

provenite din surse externe, utilizate în alte ţări. Principalul avantaj pentru clientul unei

bănci comerciale este acela că printr-un sistem eficient de compensare i se pun la

dispoziţie propriile disponibilităţi mult mai repede decât înainte.

Caracteristici ale Sistemului de Compensare

Sistemul de compensare multilaterală a plăţilor interbancare pe suport hârtie este

sistemul manual de prelucrare a datelor ce are la bază standardele internaţionale şi, în

acelaşi timp, oferă un cadru organizaţional reglementat, care îndeplineşte toate cerinţele

legale şi tehnice pe teritoriul României. Întrucât sistemul se bazează pe circuitul poştal al

instrumentelor de plată, durata medie de compensare este de 3 zile pentru ordinele de

plată şi de 4 zile pentru cecuri. Valoarea maxima a unui instrument de plată compensabil

este de 500 milioane lei. Fac excepţie plăţile interbancare efectuate cu cecuri, cambii şi

biletele la ordin, care sunt introduse în compensare, indiferent de valoarea lor.

7.2. Instrumente si modalităţi de plată în România

Fluxurile financiare între agenţii economici se realizează sub formă de numerar sau

prin alte mijloace de plată. Deficienţele sistemului de plăţi şi decontări din ţara noastră au

determinat ca, fluxurile financiare sub formă de numerar să aibă încă o pondere

însemnată.

În prezent, plăţile în economia românească sunt realizate într-o pondere

covârşitoare prin mijloace de plată pe suport hârtie. Este vorba în primul rând de ordine de

plată şi cecuri şi într-o măsură mai redusă de cambii, bilete la ordin şi alte mijloace de

decontare pe suport hârtie. Mijloacele de decontare pe suport hârtie au caracteristic faptul

că necesită circulaţia fizică a instrumentului de plată între plătitor şi beneficiar.

Durata decontării depinde în principal de doi factori:

- societăţile bancare la care plătitorul, respectiv beneficiarul, au deschise conturi;

- dispunerea teritorială a unităţilor bancare la care au deschise conturi (acelaşi judeţ sau

judeţe diferite).

Se deosebesc astfel două tipuri de decontare:

decontare intrabancară: când atât unitatea bancară a plătitorului, cât

şi unitatea bancară a beneficiarului aparţin aceleiaşi societăţi bancare (de

57

exemplu, un client al Raiffeisen Bank Cluj plăteşte o sumă unui client al

Raiffeisen Bank Braşov);

decontare interbancara: când unităţile bancare implicate în

decontare aparţin unor societăţi bancare diferite (de exemplu, un client al

B.R.D. Tg-Mureş plăteşte unui client al B.R.C.E. Constanţa).

Decontarea intrabancară (între unităţi teritoriale ale aceleiaşi societăţi bancare),

este cea mai rapidă, putând fi preluată într-o proporţie însemnată de sistemul informatic.

Deşi decontarea pe suport hârtie presupune transferul fizic al documentelor de

decontare între unitatea bancară plătitoare şi cea beneficiară, cu autorizarea Băncii

Naţionale a României (Regulamentul nr. 1/1995 emis de B.N.R.), unităţile bancare îşi pot

transfera pe cale electronică instrumentele de plată, urmând ca documentele de plată

propriu-zise să urmeze circuitul poştal obişnuit, în final fiind anexate ca documente

justificative. Transmisia se realizează de regulă prin fax sau telex.

De obicei, decontarea electronică intrabancară se realizează după următorul

algoritm:

1. unităţile bancare debitează conturile clienţilor plătitori şi trimit la centrala societăţii

bancare fişiere ce conţin date privind plăţile către clienţii celorlalte unităţi bancare;

2. fiecare unitate preia de la centrală tranzacţiile care reprezintă plăţile care îi sunt

adresate, apoi creditează corespunzător conturile clienţilor beneficiari;

3. instrumentele de plată pe suport hârtie urmează circuitul poştal obişnuit şi sunt

anexate ca documente justificative.

Decontarea electronică permite transferul rapid al fondurilor între plătitor şi

beneficiar (în aceeaşi zi) şi automatizează integral operaţiile back office.

Decontarea interbancară este mai complicată deoarece în decontare sunt

implicate societăţi bancare diferite şi, în plus, intervine o terţă instituţie: Banca Naţională a

României prin sistemul caselor de compensaţie (pentru plăţi ce nu depăşesc 500 milioane

lei). Există mai multe circuite pentru documentele de plată, însă pentru simplificare vom

considera cazul mai general când societatea bancară iniţiatoare dispune de o unitate

bancară în judeţul de destinaţie. Să presupunem că un client (plătitor) al Raiffeisen Bank

din judeţul A plăteşte prin ordin de plată o sumă unui client (beneficiar) al B.R.D. din

judeţul B.

Procesul de decontare interbancară se desfăşoară astfel:

1. plătitorul prezintă ordinul de plată la unitatea Raiffeisen Bank din judeţul A;

2. contul clientului este debitat, iar ordinul de plată este remis prin sistemul intrabancar

la sucursala Raiffeisen Bank din judeţul B;

3. unitatea Raiffeisen Bank din judeţul B prezintă ordinul de plată agentului de

compensare al B.R.D. în cadrul şedinţei de compensare care are loc la sucursala

Băncii Naţionale din judeţul B;

4. pe baza ordinului de plată, unitatea teritorială a B.R.D. din judeţul B realizează

creditarea contului beneficiarului.

58

Eforturile BNR şi ale societăţilor bancare în introducerea în România a

instrumentelor de plată fără numerar adaptate atât standardelor internaţionale, cât şi

stadiului actual de dezvoltare a sistemului nostru de plăţi s-au concretizat în actualizarea

cadrului legislativ pentru: cec, cambie, bilet la ordin şi ordin de plată.

7.2.1. Cecul

Cecul, în afara numerarului şi cărţilor de plată, este cel mai folosit instrument pentru

a face plăţi la magazin, restaurant.

Cecul este definit ca o instrucţiune scrisă dată unei bănci de a plăti cuiva valoarea

menţionată în aceea instrucţiune.

Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil

corespunzător în aceste conturi. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din

operaţiuni de încasări sau prin acordarea unui credit bancar.

Cecul este un instrument de plată care pune în legătură, în procesul creării sale trei

persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Instrumentul este creat de trăgător care, în

baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiţionat

acesteia, care se află în poziţie de tras, să plătească la prezentare, o sumă determinată,

unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar.

Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiunile legate

de acest instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează,

iar trasul îl plăteşte.

Trasmiterea cecului

Posibilităţile de circulaţie ale unui cec sunt:

a. simpla remitere – cazul cecului la purtător care în momentul emiterii, nu indică

expres beneficiarul sau poartă menţiunea “la purtător”. Acest cec, va fi plătit fie

persoanei desemnate ca beneficiar,fie deţinătorul cecului;

b. cesiunea de creanţă ordinară – atunci când cecul este emis pe numele unei

anumite persoane şi conţine menţiunea “nu la ordin”; în acest caz numai persoana

nominalizată poate să-l încaseze;

c. girarea – operaţiune prin care se transmit, odată cu remiterea, şi toate drepturile

rezultate din cec. Ea este o menţiune specială făcută pe verso-ul cecului în

favoarea oricui, inclusiv în favoarea trăgătorului.

Plata cecului

Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la

plată a cecurilor emise şi plătibile în România sunt:

59

- 8zile, dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis;

- 15 zile, în celelalte cazuri

şi se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului.

Prezentarea cecului după expirarea termenului legal are ca efect pierderea

dreptului legal de acţiune împotriva giranţilor anteriori în cazul în care cecul nu ar fi plătit.

Tipuri de cecuri:

A. cecul la purtător – prezentat mai sus;

B. cecul barat – trăgătorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin înscrierea

a două linii paralele, orizontale sau oblice pe faţa cecului; aceasta înseamnă că

beneficiarul va trebui să recurgă la serviciile unei bănci pentru încasarea sumei

înscrise pe cec, încasarea în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind

posibilă;

C. cecul certificat – prin care banca confirmă pe cec existenţa disponibilului necesar

efectuării plăţii şi persoana care a emis cecul (trăgătorul) nu mai poate retrage din

contul său această sumă până la expirarea perioadei de prezentare;

D. cecul de călătorie – prin care trăgătorul poate condiţiona plata acestuia de

identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul (posesorul) şi semnătura

persoanei care încasează respectivul cec la prezentare

Schema de circulaţie

60

7.2.2. Cambia

Cambia este obligaţia scrisă de a plăti sau de a face să se plătească, la scadenţă,

o sumă determinată. Este un titlu de credit, sub semnătura privată, care pune în legătură

în procesul creării sale 3 persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlu este creat de

trăgător în calitate de creditor care dă ordin debitorului său numit tras să plătească o sumă

fixată la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.

Pentru a fi valabilă, cambia trebuie să conţină menţiunile obligatorii cuprinse în

Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin modificată prin Legea nr. 83/1994.

Acceptarea

Acceptarea este angajamentul luat de către tras, faţă de orice posesor legitim de a

plăti cambia la scadenţă. Trasul nu este obligat prin lege să accepte dar, dacă acceptă, el

devine debitorul(obligatul) principal.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:

S.C. “ATLAS”

- Trăgător -

S.C. “STAR”

- Beneficiar-

BANCA X

- Tras-

BANCA Y- Banca

beneficiarului -

2 Încheie contractul de vânzare-cumpărare

4 Remite cecul tras asupra băncii

7 Se stinge creanţa

1 se

eli

bere

ază

carn

etul

de

cecu

ri

3 S

.C. “

Atl

as”

trag

e un

cec

asu

pra

bănc

ii X

5 Prezintă cecul la banca Y

6 Prezintă cecul la plată

7 Achită cecul

61

facultativă , putând fi făcută oricând până la scadenţă, sau

obligatorie , atunci când trăgătorul indică expres în titlu acest fapt, fixând sau

nu, un termen pentru prezentare sau atunci când cambia este plătibilă la un anume timp

da la vedere, în termen de un an de la data emiterii.

Transmiterea

Cambia poate fi transmisă în următoarele moduri:

prin gir:

Cambia care cuprinde sau nu menţiunea “la ordin” poate fi transmisă prin gir.

Girul este un act prin care posesorul cambiei numit girant, transferă altei persoane numite

giratar toate drepturile izvorând din cambie. Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului,

indiferent dacă a acceptat sau nu, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot sa

gireze din nou cambia. Girul trebuie sa fie necondiţionat şi semnat de către girant. Toate

menţiunile privind circulaţia cambiei prin gir se fac pe verso-ul ei.

prin cesiune de creanţă ordinară:

Dacă trăgătorul a scris în cambie menţiunea “nu la ordin”, titlul se transmite prin

cesiune de creanţă ordinară. Cesiunea de creanţă este un act prin care creditorul numit

cedent transferă dreptul său de creanţă unei alte persoane numită cesionar. Spre

deosebire de gir cesiunea de creanţă ordinară devine valabilă numai începând din

momentul notificării ei debitorului, sau din momentul prin care debitorul o acceptă prin act

autentic.

Avalizarea

Avalul reprezintă angajamentul necondiţionat prin care un terţ sau un semnatar al

cambiei, altul decât trăgătorul sau acceptantul, devine garant pentru obligaţiile unui co-

obligat faţă de o cambie. Avalul se dă pe o cambie sau pe un act separat utilizându-se

una din expresiile “pentru aval” sau “pentru garanţie” urmate de semnătura avaristului.

Avalistul este obligat să indice persoana pentru care dă avalul.

Scadenţa

Scadenţa este termenul la care cambia trebuie plătită. Ea trebuie să indice cu

precizie ziua sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la

plată. Scadenţa trebuie să rezulte cu precizie din textul cambiei. Scadenţa poate fi:

- la vedere;

- la un anumit timp de la vedere;

- la un anumit timp de la data emiterii;

62

- la o dată fixă.

Plata

Posesorul cambiei care nu este plătibilă la vedere trebuie să o prezinte la plata în

ziua în scadenţei sale sau la cel mult două zile de la aceasta. Această prezentare trebuie

efectuată în locul desemnat pe cambie. Cel care plăteşte cambia poate pretinde ca

aceasta să-i fie predată cu menţiunea de achitare scrisă de posesor. Posesorul nu poate

refuza o plată parţială. În caz de plată parţială, cel care o plăteşte(trasul) poate cere să i

se facă pe cambie menţiunea de plată şi să i se dea o chitanţă. Trasul care face plata

înainte de scadenţă o face pe riscul său.

Protestul

În caz de neplată la scadenţă de către tras, posesorul unei cambii trebuie să facă

un protest înainte de a putea face recurs împotriva celorlalţi semnatari ai cambiei. Dacă o

cambie este “încasată” de către o bancă, aceasta trebuie să facă protestul în caz de

neplată.

Scontul

Scontul este o formă de credit acordat de către o bancă posesorului cambiei; la

prezentarea pentru scontare, banca îi achită contravaloarea, înainte de scadenţă,

percepându-i un comision(taxa scontului). În urma acestui act, banca respectivă davine

beneficiarul cambiei.

7.2.3. Ordinul de plată

Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acesteia

unei societăţi bancare receptoare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă

de bani la o anumită dată.

O astfel de dispoziţie este considerată a fi ordin de plată dacă:

societatea bancară receptoare intră în posesia sumei respective fie prin

debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea ei de la emitent, şi

nu prevede ca plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiarului.

Pe “drumul” parcurs de ordinul de plată de la plătitor la beneficiar se pot interpune

mai multe societăţi bancare, acestea efectuând succesiv operaţiuni de recepţie,

autentificare, acceptare şi executare a ordinului de plată. Toată această serie de

operaţiuni poartă denumirea de transfer-credit.

Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic(hârtie) sau pe suporturi

neconvenţionale(magnetic ,electronic).

63

Participanţii

Participanţii într-un transfer-credit sunt următorii:

emitetul(non-bancar sau bancar) este persoana care emite un ordin de plată pe

cont propriu;

plătitorul(client al societăţii bancare iniţiatoare sau însăşi societatea bancară

iniţiatoare) sau primul emitent;

beneficiarul(client al societăţii bancare destinatare sau însăşi societatea

bancară destinatară);

societatea bancară iniţiatoare este prima societate bancară emitenta a unui

ordin de plată;

societatea bancară destinatară este ultima societate bancară din lanţul

transferului-credit, cea care recepţionează şi acceptă ordinul de plată pentru a pune la

dispoziţia beneficiarului suma de bani înscrisă în acesta.

Operaţiuni

În vederea aducerii la îndeplinire a dispoziţiei plătitorului exprimată prin emiterea

ordinului de plată, societăţile bancare participante în cadrul transferului-credit respectiv,

trebuie să efectueze in ordine următoarele operaţiuni:

recepţia – procedura de recunoaştere a primirii ordinului de plată;

autentificarea – procedura prin care se determină că ordinul de plată a fost emis

de persoana indicată ca emitent pe ordinul de plată;

acceptarea – procedura prin care se recunoaşte ca valabil un ordin de plată

recepţionat, sau

- refuzul – procedura utilizată în cazul în care o societate bancară

receptoare decide că nu este posibil să execute un ordin de plată dat de un emitent sau

că executarea ar determina costuri excesive ori întârzieri în finalizarea transferului-credit;

executarea – procedura de emitere a unui ordin de plată acceptat anterior.

Drepturile şi obligaţiile participanţilor

Derularea unui transfer-credit se desfăşoară pe baza unor principii de procedură

din care decurg obligaţii, respectiv drepturi pentru contrapartidă, riguros stabilite ale

participanţilor:

emitentul are obligaţii în legătură cu:

- emiterea ordinului de plată;

- plata pentru ordinul de plată emis.

64

plătitorul – obligaţia plaţii spezelor bancare aferente procesării ordinului de

plată.

societatea bancară iniţiatoare are obligaţii privind:

- returnarea sumei în caz de nefinalizare a transferului-credit;

- plata dobânzilor de întârzierea(în situaţia în care întârzierea plăţii i se

datorează)

societatea bancară receptoare are obligaţii privind:

- recepţia;

- autentificarea;

- acceptarea sau refuzul;

- executarea ordinului de plată recepţionat, inclusiv intervalul de timp

obligatoriu în care trebuie să facă aceasta;

- plata dobânzii de întârziere(în situaţia în care întârzierea plăţii i se

datorează).

societatea bancară destinatară are obligaţii referitoare la:

- recepţia;

- autentificarea;

- acceptarea sau refuzul;

- punerea fondurilor la dispoziţia beneficiarului;

- plata dobânzii de întârziere(în situaţia în care întârzierea plăţii i se

datorează).

65

8.Activitatea bancară privind

operaţiunile cu numerar

8.1. Organizarea compartimentului de tezaur şi casierie

În realizarea unei circulaţii băneşti judicioase, un rol important îl au unităţile bancare

operative, respectiv compartimentele de tezaur şi casierie din cadrul lor, prin intermediul cărora

se efectuează încasările şi plăţile în numerar.

Compartimentul tezaur şi casierie este astfel organizat încât să poată să răspundă

cerinţelor impuse de necesitatea asigurării circulaţiei numerarului în mod raţional şi eficient.

Potrivit acestor necesităţi în structura organizatorică a compartimentului tezaur şi casierie

se întâlnesc:

- case operative de: încasări în lei, plăţi în lei, operaţiuni de încasări şi plăţi cu mijloace de

plată în valută, schimb de bilete de bancă cu monede metalice, schimb de bilete deteriorate,

vânzarea imprimatelor cu regim special, a certificatelor de depozit, acţiunilor şi a altor hârtii de

valoare;

- case de încasări şi plăţi;

- case speciale;

- case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenţi;

- case cu program prelungit;

- grupe de verificare a numerarului;

- case de încasări în lei amplasate în afara sediului băncii;

- case de schimb valutar şi alte operaţiuni valutare, amplasate în afara sediului băncii.

În vederea organizării de casierii proprii, băncile comerciale sunt obligate să solicite în

scris, sucursalelor Băncii Naţionale la care îşi au deschise conturile curente, aprobarea de

funcţionare a casieriilor. În urma controlului efectuat, privind respectarea cu stricteţe a condiţiilor

privind modul de organizare şi funcţionare a compartimentului de tezaur şi casierie, Banca

Naţională va emite autorizaţie de funcţionare compartimentului de tezaur şi casierie şi stabileşte

plafonul casei de circulaţie.

Necesarul de numerar pentru băncile comerciale se asigură de către Banca Naţională,

pe baza graficelor de încasări şi plăţi depuse la sucursalele sale, de către acestea, cu cinci zile

înainte de începerea lunii.

66

Excedentul de numerar peste plafonul stabilit caselor de circulaţie ale băncilor comerciale

se depune la sucursalele Băncii Naţionale unde acestea îşi au deschis contul curent, dacă

acesta nu este necesar pentru efectuarea plăţilor în următoarele trei zile.

Există posibilitatea, cu aprobarea Băncii Naţionale, a redistribuirii excedentului de

numerar între societăţile bancare, în cadrul aceluiaşi judeţ, cu obligativitatea ca operaţiile

respective să fie evidenţiate în aceeaşi zi în conturile curente deschise la sucursala Băncii

Naţionale.

Prin casele speciale se pot efectua operaţiuni cu metale preţioase care se referă la:

- încasarea în numerar a taxelor pentru analiza obiectelor şi bijuteriilor din metale

preţioase;

- încasarea în numerar a taxelor pentru depozitarea metalelor preţioase provenind de la

persoane fizice sau juridice;

- păstrarea metalelor preţioase.

Societăţile bancare pot organiza case de circulaţie în valută. Operaţiunile de încasări şi

plăţi în valute efective şi alte mijloace de plată străine se fac folosind ca document "Chitanţa

valută" pentru încasări şi "Ordin de plată valută" pentru plăţi.

Prin casele de circulaţie în valută se pot efectua:

- încasări şi plăţi în conturile curente valutare ale persoanelor fizice şi juridice;

- operaţiuni de schimb între valutele cotate de Banca Naţională a României, pentru

persoanele fizice;

- plăţi în valută de taxe, contribuţii şi cotizaţii etc.

- încasări şi transferuri de cecuri de călătorie şi bancare;

- ordine de plată şi mandate poştale externe.

Casa de schimb valutar poate cumpăra în mod liber, contra lei, oricare din valutele

cotate de Banca Naţională a României sub formă de numerar şi cecuri de călătorie de la

persoanele fizice rezidente şi nerezidente. Aceeaşi casă de schimb valutar poate vinde valută

sub formă de numerar numai persoanelor fizice rezidente în România care solicită schimbul

valutar.

În vederea asigurării schimbului de bilete de bancă uzate, prezentate de către clienţi, cu

bilete bune, a preschimbării biletelor deteriorate prezentate de către populaţie şi a schimbului de

bilete de bancă cu monede metalice, unităţile băncii pot organiza case de schimb. Tot prin

casele de schimb se efectuează şi vânzarea imprimatelor cu regim special, a certificatelor de

depozit, a acţiunilor şi a altor hârtii de valoare, care se realizează în numerar sau prin virament.

8.2. Evidenţa şi controlul primirii numerarului de către unităţile

bancare operative

67

Operaţiile de primire a numerarului prin casele de încasări se efectuează pe baza

următoarelor documente:

- foaie de vărsământ cu chitanţă

- ordinul de încasare

- borderoul însoţitor

- documentele de casă emise de calculator.

Pentru depunerea numerarului de către clienţi la casele de încasări ale băncii, în

timpul programului operativ sau prelungit de lucru, se foloseşte imprimatul foaie de

vărsământ cu chitanţă, compus din două file (chitanţă şi foaie de vărsământ). Cu ocazia

primirii lor la ghişeu, foile de vărsământ se verifică de către administratorul de cont din

punct de vedere al formei şi îndeosebi al conţinutului, după care se înregistrează în

jurnalul de casă. În urma efectuării acestei operaţii, cele două file ale foii de vărsământ,

semnate şi ştampilate de către referent se transmit la casierie în vederea încasării

sumelor pe care le conţin. După încasarea numerarului de către casierul încasator,

primul exemplar al foii de vărsământ, respectiv chitanţa, se restituie depunătorului căruia

îi serveşte ca dovadă a depunerii sumelor şi ca act de casă în contabilitatea proprie, iar

al doilea exemplar, respectiv foaia de vărsământ propriu-zisă rămâne la casierie ca

document de casă.

Pentru depunerile de numerar din operaţiunile interne ale băncii (restituiri de avansuri

spre decontare neutilizate, salarii neplătite, depunerea numerarului rezultat din vânzarea

imprimatelor cu regim special, a certificatelor de depozit, etc.) se foloseşte ordinul de încasare.

Acesta se întocmeşte de referentul contabil de la grupa de evidenţă contabilă şi se înregistrează

în jurnalul de casă. Filiera efectuării încasărilor în baza ordinului de încasare este, în general,

asemănătoare foilor de vărsământ.

În toate cazurile în care depunerea numerarului de către unităţile economice se face în

genţi, sigilate, fie direct la ghişeele băncii, fie prin colectare cu aparatul de transport valori al

băncii, se foloseşte ca document de depunere borderoul însoţitor.

Primirea numerarului prin genţi sigilate se face numai de la clienţii cu un volum mare de

încasări, care au obligaţia să concentreze numerarul de la subunităţile lor. Pentru aceasta,

banca încheie cu clientul respectiv o convenţie scrisă prin care se stabilesc obligaţiile reciproce

ale părţilor.

În scopul simplificării operaţiilor de înregistrat, debitarea contului "Casa" are la bază

jurnalul de încasări, ceea ce permite ca aceasta să fie efectuată o singură dată pe zi şi anume la

sfârşitul zilei operative.

La sfârşitul zilei operative, casierul de încasări totalizează sumele încasate pe grupe

contabile utilizând în acest scop actele de casă, după care trece totalurile în situaţia încasărilor

şi le confruntă cu totalurile înscrise în jurnalele de casă, atât pentru exactitate cât şi pentru

primirea actelor de casă din ziua respectivă, iar referentul contabil semnează situaţia încasărilor

în dreptul grupei respective, pentru confirmarea sumei.

68

La închiderea casei, casierul încasator va preda şefului serviciului (biroului) casierie

situaţia încasărilor împreună cu documentele de casă, precum şi registrul de evidenţă a

numerarului manipulat. Şeful serviciului (biroului) casierie va verifica dacă numărul

documentelor de încasări primite corespunde cu numărul documentelor trecute în situaţia de

încasări. El va verifica dacă sumele trecute în situaţia încasărilor, pe grupe contabile, corespund

cu totalul numerarului (ca valoare) trecut în registrul formular al fiecărui casier încasator, după

care va semna această situaţie.

8.3. Evidenţa şi controlul eliberării numerarului de către

unităţile bancare operative

Prin casele de plăţi se efectuează plăţi în numerar către clienţii băncii în timpul

programului de lucru stabilit. Operaţiile de eliberare a numerarului se efectuează pe baza

următoarelor documente:

- cec simplu;

- ordin de plată;

- documente de casă emise de calculator;

- cererea pentru răscumpărarea certificatelor de depozit;

cambia şi biletul la ordin.

8.4. Analiza operaţiilor cu numerar efectuate de unităţile

operative ale băncilor comerciale

Analiza activităţii desfăşurată în sfera operaţiilor cu numerar se realizează în ţara noastră

pe trei nivele:

a) la nivelul unităţilor operative ale băncilor comerciale (sucursale, agenţii şi puncte de

lucru);

b) la nivelul judeţului - efectuată de către sucursalele Băncii Naţionale a României;

c) la nivelul întregii ţări - efectuată de către centrala Băncii Naţionale a României.

În vederea desfăşurării fluente a activităţii, în ceea ce priveşte asigurarea casieriei cu

numerarul necesar efectuării plăţilor, unităţile operative ale băncilor comerciale au obligaţia

întocmirii la începutul fiecărui trimestru a unei prognoze privind încasările şi plăţile în numerar.

Această prognoză se referă la încasările şi plăţile preconizate a fi efectuate în trimestrul

respectiv desfăşurate pe surse de încasări şi categorii de plăţi. Având în vedere faptul că, în

etapa actuală, apar mari fluctuaţii de la o lună la alta în ceea ce priveşte încasările şi plăţile şi că

69

prognozele trimestriale nu mai concordă cu realitatea, la sfârşitul fiecărei luni, societăţile

bancare întocmesc pentru luna următoare o situaţie a încasărilor şi plăţilor preliminate, ţinându-

se cont şi de realizările efective ale lunii anterioare.

Nivelul efectiv al încasărilor şi plăţilor în Iuna respectivă se înregistrează în "Graficul

privind înregistrările zilnice" precum şi în "Situaţia operaţiunilor cu numerar" separat pentru

încasări şi separat pentru plăţi, zilnic, cumulat de la începutul trimestrului.

Pe baza documentelor menţionate mai sus se face o analiză la nivelul sucursalei prin

compararea sumelor din prognoză şi a celor din situaţia încasărilor şi plăţilor preliminate cu cele

din situaţia operaţiilor cu numerar, diferenţele constatate se analizează şi se întreprind măsuri

pentru înlăturarea acestora.

9.Moneda electronică

9.1. Scurtă istorie a cardurilor

Cardurile sub formă de credit card (cărţi de credit) au apărut pentru prima oară în Statele

Unite ale Americii, iar intenţia a fost de a oferi clienţilor un instrument de plată cu circulaţie la

nivel naţional care să permită depăşirea restricţiilor în acest domeniu impuse de Legea Bancară

Federală a SUA.

De atunci, cardurile în diferite variante au început să fie utilizate tot mai mult în ţările cu

economie dezvoltată, devenind în scurt timp unul din cele mai răspândite şi utilizate servicii

bancare.

Deşi cardurile au început să fie folosite în ţările vest-europene încă din anii ’60, abia după

anii ’80 s-a extins utilizarea lor, iar numărul deţinătorilor de astfel de instrumente a crescut

semnificativ. Tot în anii ’80, au fost introduse pe piaţă debit cardurile (cărţile de debit). În

prezent, cardurile constituie una din cele mai răspândite metode de plată şi de obţinere de

credit.

Ca suport fizic, cardul este realizat din material plastic, comparabil ca formă şi

dimensiune cu o carte de vizită, având înglobate componente electronice speciale pentru

decodificare a diferitelor operaţiuni pentru care a fost concepută: în principal, accentul

deţinătorului la contul său bancar şi efectuarea electronică a plăţii, de unde şi denumirea de

“monedă electronică” sau “bani electronici”.

7.2. Ce este cardul?

70

Cardul este un instrument de plată bazat pe electronică, ca alternativă la instrumentele

“clasice” de plată, numerarul şi cecul, iar deţinătorul lui are dreptul de acces la o procedură de

autorizare şi plată cu card.

Cardul înglobează în banda magnetică informaţii standardizate, securizate şi

individualizate care, prin decodificare cu ajutorul unor dispozitive speciale, permit accesul

titularului la contul său bancar, autorizarea de plăţi, efectuarea de plăţi sau obţinerea de

numerar.

Dar fiind componenta electronică şi larga utilizare a cardurilor, emitenţii de carduri au

anumite responsabilităţi privind confecţionarea materială şi informaţiile minime pe care trebuie

să le conţină un card; ei trebuie să asigure următoarele caracteristici comune:

fabricarea din material plastic cu aceaşi dimensiuni, indiferent de emitent (în

conformitate cu standardele internaţionale ISO 7810 şi ISO 7813)

pe faţa cardului să se regăsească anumite informaţii despre client şi despre bancă – şi

anume:

1. denumirea şi sigla emitentului (banca sau altă instituţie);

2. numărul cardului;

3. numele şi prenumele deţinătorului;

4. data la care expiră valabilitatea cardului;

5. o hologramă vizibilă la lumina naturală

Pe partea din spate (verso):

1. banda magnetică (înregistrabilă pe cel puţin trei piste care respectă prevederile ISO);

2. spaţiul (panel) de semnătură unde clientul semnează la primirea cardului;

3. informaţii pentru deţinătorul cardului;

4. adresa băncii.

Acesta este formatul general pentru toate tipurile de carduri emise în întreaga lume,

indiferent de marcă sau de banca emitentă.

Modul de utilizare

Odată intrat în posesia cardului, titularul îl poate folosi pentru:

plata mărfurilor şi serviciilor la unităţile care vând mărfuri sau servicii şi acceptă acest

instrument de plată;

obţinerea de numerar de la ghişeele bâncii sau de la distribuitoarele automate de

numerar.

7.3. Tipuri de carduri

În ţarile dezvoltate, publicul poate alege dintre mai multe tipuri de carduri care sunt puse

la dizpoziţie de bănci sau de organizaţii specializate.

Ca structuri de bază se disting:

71

credit card;

store card;

debit card;

carduri multifuncţionale;

smart card;

7.3.1. Credit cardul

Credit cardurile, aşa cum s-a prezentat, sunt primele instrumente de plată de acest gen

care au apărut.

Credit cardul (cartea de credit) indică faptul că deţinătorului i-a fost deschisă o linie de

credit care îi permite să achiziţioneze bunuri şi servicii şi/sau numerar, în limita unui plafon

stabilit în prealabil.

Credit cardul se emite titularului în baza unui cont bancar deschis în acest scop.

Particularitatea credit cardului, aşa cum rezultă din denumirea sa, este faptul că permite

titularului să efectueze plăţi chiar dacă nu are disponibilităţi în contul său. În contractul care s-a

încheiat între client şi bancă se specifică plafonul limită (linia de credit) în cadrul căruia banca îl

va credita.

Credit cardul este astfel emis încât permite deţinătorului:

să ramburseze în totalitate creditul la sfârşitul perioadei stabilite, în acest caz fiind

denumit, potrivit practicii internaţionale, şi charge card;

să ramburseze creditul numai în parte, partea rămasă urmând a fi considerată o

extensie a creditului acordat anterior (potrivit plafonului de credit convenit prin contractul cu

banca).

7.3.2. Store card

Multe dintre marile magazine sau companii de servire a populaţiei (de axemplu,

benzinării) au introdus propriile carduri care, într-un fel, concurează credit cardurile emise de

bănci. Majoritatea marilor magazine preferă să emită propriul instrument de plată – denumit

store card (carte de magazin) , din mai multe considerente, printre care pot fi amintite

următoarele: constituie un element important în procesul de asigurare a loialităţii clienţilor pentru

magazinul sau reţeaua respectivă de magazine, determină creşterea vânzărilor prin facilităţile

de plată oferite şi furnizează comercianţilor informaţii de piaţă valoroase.

7.3.3. Debit card

72

Debit cardul (cartea de debit) permite ca deţinătorului său să îi fie debitată , în mod

direct, contravaloarea bunurilor, serviciilor achiziţionate şi/sau numerarului folosit (prin

ATM) pe seama fondurilor din contul său.

Debit cardul se emite în baza unui cont bancar al clientului – titular al cardului. Debit

cardul este folosit asemănător numerarului, în sensul că titularul poate efectua plăţi în limita

disponibilităţilor sale băneşti din cont sau, dacă a încheiat în prealabil o convenţie cu banca, un

credit descoperit de cont (pentru ca banca să autorizeze plăţi şi după ce propriile sale fonduri au

fost cheltuite).

Utilizarea debit cardurilor nu presupune circulaţia nici unui document pe suport hîrtie.

Debitarea contului titularului se efectuiază simultan cu creditarea contului magazinului sau

instituţiei care acceptă ca instrument de plată debit carduri. Pentru a le face mai atractive pentru

clienţi, băncile debitează contul titularului după trei zile de la efectuarea achiziţiei. Procedurile

folosite în efectuarea plăţilor sunt asemănătoare celor prezentate la credit carduri. Spre

deosebire de cec, în cazul debit cardurilor, mărfurile pot fi comandate prin telefon, iar valoarea

tranzacţiilor nu este limitată.

7.3.4. Cardurile multifuncţionale

Pentru a se apropia mai mult de nevoile clienţilor, tot mai multe bănci emit carduri

multifuncţionale.

Cardul multifuncţional este orice debit card care are şi alte funcţiuni care îl pot face

recunoscut ca mijloc de plată, cum sunt:

cartea de numerar, sau cash card, care este un card utilizabil exclusiv pentru

automate programabile care pot distribui numerar.

carte de garantare a cecurilor (cheque guaranted card) care asigură garantarea unui

cec emis şi semnat, până la o sumă specificată de către banca emitentă a cardului (trasă prin

cec).

Deci, deţinătorul unui card multifuncţional îl poate utiliza pentru toate operaţiile

specifice debit cardurilor, dar şi pentru retragerea de sume de la distribuitoarele automate de

numerar sau pentru garantarea plăţilor efectuate prin cec.

7.3.5. Smart carduri

În ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în tehnologia legată de realizarea

cardurilor. Smart cardurile (card “inteligent”) permit derularea unor tranzacţii mult mai sofisticate

decât celelalte carduri denumite, pentru diferenţiere, carduri de plastic (bandă magnetică).

Exită două tipiri de smart carduri, unele ce pot înmagazina unităţi de valoare şi altele, mai

sofisticate, care au încorporate microprocesoare.

Aceste carduri au primit acest nume datorită faptului că un microcomputer întreg este

încorporat într-un card de dimensiuni atât de reduse (cardurile bancare), imprimându-i acestuia

73

un grad de inteligenţă determinat de memoria şi puterea procesorului. Smard cardurile au

posibilităţi ce le depăşesc pe cele ale cardurilor cu benzi magnetice, carduri ce domină banca

electronică din zilele noastre.

7.4. Tipuri de carduri oferite de Raiffeisen Bank România

Banca Raiffeisen România oferă clienţilor săi următoarele tipuri de carduri:

Carduri pentru persoane fizice :

Eurocard/Mastercard – USD

Visa electron

Maestro – lei

MasterCard in LEI

MasterCard in EURO

Cardul de cumparaturi Vodafone

7.4.1. Cardul EUROCARD/MASTERCARD USD

Principalele caracteristici:

Card de debit în USD cu utilizare internaţională ;

Sold minim de deschidere : 250 USD (un card pe cont) – 400 USD (două carduri

pe cont) ;

Dobândă bonificată : la vedere ;

Comision de retragere la ATM-urile Raiffeisen Bank : 0,75% - minim 2 USD ;

Comision de retragere la ATM-urile altor bănci în România şi în străinătate : 1,5% -

minim 4 dolari

Comision pentru tranzacţii comerciale în România şi în străinătate : 1%

7.4.3. VISA ELECTRON

74

Principalele Caracteristici: card de debit, in lei, pentru persoane fizice card de plata a salariilor pentru angajatori utilizare domestica si internationala suma minima de deschide de a contului pe card trebuie sa fie 50.000 lei/ 5 lei noi

7.4.4. Cardul Maestro – lei

Principalele caracteristici :

Card de debit pentru persoanele fizice/card de plată a salariilor pentru angajatori,

cu utilizare internaţională

Card suplimentar pentru acelaşi cont

Sold minim de deschidere 50.000 lei

Dobânda bonificată : la vedere

Comision de retragere la ATM-urile Raiffeisen Bank : 0,2% - minim 1500 LEI ;

Comision de retragere la ATM-urile altor bănci: 0,5% + 25.000 lei

Comision de retragere la ATM-urile băncilor din străinătate : 1,5% - 4 USD (în lei)

Comision pentru tranzacţii comerciale: 0% în România, 1% în străinătate

Cu Raiffeisen Bank Maestro :

ai posibilitatea de a opta pentru încasarea drepturilor salariale în contul de card

Maestro

ai posibilitatea de a obţine după 2 luni de utilizare a cardului , un credit de maxim trei

salarii nete,fără garanţii şi cu o dobîndă de 42% pe an

poţi încasa dobânzile bonificate de bancă la depozite fără capitalizare şi poţi efectua

plăţi directe către furnizorii de utilităţi, fără a fi necesară deplasarea la bancă;

Pentru sumele din contul de card primiţi o dobândă de 10%.

75

Posibilitatea de a fi alimentat de la orice unitate bancară din România

Posibilitatea de a ridica numerar de la orice bancomat sau ghişeu bancar

Posibilitatea consultării contului de card prin intermediul telefoniei mobile Smart Tel

SMS

Posibilitatea achitării facturilor Romtelecom si Distrigaz prin intermediul contului de

card

7.4.5. MasterCard in LEI

Principalele Caracteristici

card de debit in lei atasat contului curent, destinat persoanelor fizice, cetateni romani, precum si pentru cetatenii straini care lucreaza in cadrul ambasadelor, consulatelor si reprezentantelor altor tari in Romania sau in cadrul unor organizatii internationale cu sedii in Romania

cardul foloseste disponibilul din acest cont, inclusiv linia de overdraft permite retrageri numerar la ATM ori POS si cumparaturi la comercianti, in Romania si

strainatate card de debit embosat, in lei, pentru persoane fizice utilizare domestica si internationala utilizare in mediul electronic si manual

7.4.6. MasterCard in EURO

Principalele caracteristici

card de debit, in Euro, pentru persoane fizice cetateni romani, deosebit de util pentru calatorii in tarile care utilizeaza ca moneda nationala Euro.

utilizare domestica si internationala. suma minima de deschidere a contului: 50 Euro

76

7.4.7. Cardul de cumparaturi Vodafone

Tine mereu pasul cu tine.

Principalele Caracteristici:

Card de credit, in lei, pentru persoane fizice.

Utilizare nationala si internationala (in strainatate se face automat conversia in moneda

tarii respective).

Limita de credit este stabilita de banca pentru fiecare utilizator, intre 700 si 20.000 RON.

Rambursare lunara minima: 5% din valoarea creditului utilizat.

Limita lunara de cheltuiala: 100% din limita acordata de banca pentru plati la comercianti,

40% pentru retrageri de numerar.

Nu necesita giranti, asigurare sau alte garantii.

Utilizatorul principal de card:

- este persoana fizică care solicită Băncii deschiderea unui cont curent în lei pe numele său, ca

mijloc de acces al cont.

- utilizatorul principal de card are drepturi complete de lucru în cont atât cu folosirea cardului sau

cât şi a altor instituţii bancare.

- numai utilizatorul principal de card va putea iniţia refuzuri la plata, atât pentru cardul său cât şi

pentru cardul utilizatorului suplimentar.

Cardul principal este cardul emis de bancă pe numele titularului de cont curent personal în lei

cu acces prin card.

Utilizatorul suplimentar:

77

- este persoana fizică care are acces la contul curent în lei a altei persoane în baza acordului

explicit şi care solicită băncii, cu acordul utilizatorului principal de card, emiterea unui card ca

mijloc de acces la cont;

- rapoarte de activitate card;

- iniţiere transferuri din cont;

- refuzuri de plată, utilizează pentru operaţii de cont alte instrumente în afara cardului

suplimentar.

- are dreptul să dispună de sumele din contul titularului de cont, în aceleaşi condiţii ca acesta,

fără a avea dreptul să solicite băncii extrase de cont.

Angajator:

- este persoana fizică rezidentă care a încheiat contract de muncă pe durată nedeterminată cu

utilizatorul principal de card;

- încheie cu o unitate teritorială a RB un contract în baza căruia alimentează conturile curente

personale cu acces prin card ale angajaţilor săi cu drepturi salariale lunare.

Avantajele contului personal în lei cu acces prin intermediul cardului internaţional VISA Electron

este un produs bancar modern şi profitabil, proiectat în scopul bazei de clienţi (persoane

juridice) şi a diminuării fluxului de numerar prin ghişeele proprii.

Avantajele Raiffeisen Bank:

- diminuarea fluxului de numerar prin caseriile băncii şi implicit reducerea costurilor activităţii de

casierie;

- încasarea de taxe şi comisioane de la persoanele fizice în momentul emiterii cardului şi a

utilizării sumelor de cont;

- încasarea de dobânzi pentru sumele utilizate în descoperit, de către utilizatorul principal de

conducere şi/sau utilizatorii suplimentari de conducere. Utilizarea de către clienţi a facilităţii de

ieşire în descoperit, duce la plasarea surselor temporar disponibile, proces ce implică un grad

redus de risc întrucât banca efectuiază plasamente cu valoare unitară relativ unică;

- crearea unei baze de clienţi pentru ofertarea de alte produse/servicii bancare;

Avantajele clienţilor, beneficiari de:

- posibilitatea utilizării cardului în ţară şi în străinătate;

- posibilitatea alimentării contului de card din drepturi salariale sau orice alte surse, şi accesul la

disponibilităţi imediate după alimentare prin utilizarea cardului;

- posibilitatea efectuării operaţiunilor directe în cont (obţinerea de numerar, ordonarea de plăţi

sau de transferuri bancare), fără a fi obligatoriu necesară utilizarea cardului drept instrument de

acces la cont;

- posibilitatea accesării directe a contului prin intermediul contului ataşat pentru operaţiunile

comerciale sau obţinerea de numerar din orice ţară, localitate în orice moment (24/24 ore, 7/7

zile);

78

- siguranţa în utilizare atât prin eliminarea necesităţii de alimentare de numerar, cât şi prin

posibilitatea blocării accesului la cont prin instrumentul cardului în cazul pierderii sau furtului

acestuia;

- existenţa ulterioară a obţiunii de a solicita băncii acomodarea unui plafon de ieşire în

descoperit pe cont, cazul în care acesta a fost alimentat minimum 2 luni consecutive din

drepturile salariale şi a îndeplint unele condiţii specifice cerute de bancă;

- înlocuirea de urgenţă a cardului pierdut, furat într-un interval de max. 3 zile lucrătoare;

- dobânda bonificată de bancă la disponibilul din cont ;

- punerea la dispoziţie de extrase de cont şi la cere, raporturile de activitate a cardului, indicând

tranzacţiile efectuate, locul unde au fost efectuate, taxele şi comisioanele reţinute de bancă;

Avantajele angajatorului:

Pentru încasarea drepturilor salariale angajatorul beneficiază de:

- eliminarea obligativităţii de programare la ridicarea numerarului din cont pentru plata salariilor;

- alimentarea conturilor cu drept salarial, cu plata unor comisoane inferioare celor - percepute de

bancă pentru ridicarea de numerar prin ghişeu;

- eliminarea cheltuielilor de manipulare a numerarului de la bancă la sediul angajatorului;

- reducerea cheltuielilor cu persoanele care administrează numerarul în sediul angajatorului;

- economisirea timpului de muncă consumat de salariaţii pentru încasarea drepturilor salariale

prin casieriile agenţilor economici.

Parametrii funcţionali ai contului în lei, cu acces prin cardul internaţional VISA Electron:

1.Tip client: persoane fizice;

2.Tip cont: cont curent personal în lei, care este un cont bifuncţional, cu sold debitor autorizat

prin ataşare de linie ACA si/sau sold debitor neautorizat;

3. Sold minim intangibil (blocat în contul curent cu acces prin card VISA): 50000 lei per card

emis prin cont;

4. Depunere minimă: nu mai mică de 50000 lei;

5. Alimentare în cont: sunt permise toate tipurile de alimentare acceptate în mod curent de către

bancă (depunerea prin ghişeu, achitarea de drepturi salariale de către angajator, alte tipuri de

transferuri bancare, operaţiuni privind call center).

Funcţionalitate:

- este un card tip debit:

- în cazul în care este solicitat de către o persoană fizică la ghişeul băncii şi nu este alimentat

regulat cu drepturi salariale în baza unui contract încheiat între bancă şi angajator (persoană

fizică);

- permiţând ataşarea unor limite de descoperire în cont de până la 3 salarii lunare nete, în cazul

în care este alimentat ritmic cu drepturi salariale de către angajator (persoană fizică).

79

Limita de descoperiri în cont se acordă de către bancă în baza unei solicitări exprese a titlurilor

de cont cu semnarea unui contract (anexa 5), care reglementează relaţia între părţi în derularea

administrativ funcţională a limitei acordate.

Parametrii funcţionali card internaţional în lei VISA ataşat contului curent personal în lei:

1.Tip card: debit :

- în cazul în care cardul este emis de bancă ca mijloc de acces la un cont curent care nu este

alimentat cu drepturi salariale de către angajatorul persoană fizică titular de card;

- cu posibilităţi de ataşare a unei limite de descoperire în cont până la 3 salarii.

2. Aria de utilizare a cardului: internaţional

3. Număr de card ce pot fi ataşate la cont: maxim 5 (unul principal+4 suplimentare);

4. Valabilitate: 2 ani;

5. Mediul de utilizare a cardului: mediu manual şi electronic;

6. Limita zilnică de cheltuieli prin card a tranzacţiilor comerciale: disponibilul din contul cu

acces prin card (exclusiv soldul minim intangibil ) sau limita zilnică ordonată de client;

7. Limita zilnică de cheltuieli prin card a operaţiunilor de eliberări numere: disponibil din

contul cu acces prin card/exclusiv soldul minim intangibil/sau limita zilnică ordonată de client;

Metodologia deschiderii contului curent personal standard în lei (conturi nonsalariale) şi

emiterea cardurilor internaţionale

1. Să completeze un contract de emitere a cardului internaţional;

2. Există 3 exemplare:

- originalul se va arhiva la dosarul de cont personal în ROL cu acces prin card VISA a persoanei

fizice;

- o copie a contractului de emitere a cardului (durate/semnate/ştapilate), va fi înmânat titularilor

de cont;

- se emite Direcţiei operaţiuni carduri pentru iniţierea, personalizarea cardului şi producerea PIN-

ului (prin poşta rapidă a băncii în ziua aprobării contractului sau cel mai târziu în ziua lucrătoare

următoare).

În data expedierii contractelor de emitere a cardului, personalul specializat în operaţiuni prin

carduri din cadrul Unităţii bancare teritoriale va întocmi un boderou centralizator cuprinzând

toate contractele de emitere, transmise D.O.C.

Securizarea procedurilor de primire/distribuire a cardurilor şi a plicului PIN

Plicurile conţinând carduri:

- nu vor fi deschise decât în prezenţa persoanei fizice utilizatoare;

- nu vor fi desigilate plicurile PIN;

- nu se vor preda plicurile altor persoane;

- se predau pe baza B.I.;

- utilizatorul trebuie să semneze pe verso;

80

- este interzisă divulgarea informaţiilor despre card altor persoane care nu au legătură cu

activitatea de distribuire a cardurilor.

Metodologia deschiderii contului curent în lei pentru încasarea de drepturi salariale şi

emiterea cardurilor internaţionale

- angajatorul, persoană fizică titular de cont curent cu acces prin card, trebuie să aibă un

contract încheiat cu Raiffeisen Bank, pentru plata salariilor angajaţilor săi în conturi curente cu

acces prin carduri în lei;

- să deţină conturi şi să fie persoană fizică, care să îndeplinească următoarele condiţii: să deţină

cont curent în ROL cu acces prin card VISA; să deschidă cont curent cu acces prin card şi să

solicite să i se emită card VISA, ulterior închiderii de către bancă a contractului de virare a

salariului în cont cu angajatorul;

Există 2 legi care atestă acest lucru:

- Legea 22/69 (se referă la încheierea cu angajatorii a contractului de viarare, a dreptului salarial

în conturi curente, persoanelor cu acces prin card)

- Legea 23/69 (se referă la virarea de către angajator a salariilor în conturile curente a

salariaţilor săi, se efectuează în baza unui contract încheiat între unitatea bancară teritorială şi

angajator).

10.Operaţii bancare proprii. Evidenţa veniturilor,

cheltuielilor şi profitului în activitatea bancară.

Analiza performanţelor bancare

10.1. Contul de profit şi pierderi

Venituri şi cheltuieli de exploatare bancare

Alte venituri şi cheltuieli curente

Data: 31.12.2001

RaiffeisenBank (România) S.A.

mod 4200 mii lei

Cod

poziţie

EXERCIŢIUL

N

EXERCIŢIUL

N-1

81

http://www.raiffeisenbank.ro/rom/venituriCheltuieli_rb.asp#alteVenituriCheltuieli

VENITURI ŞI CHELTUIELI DE

EXPLOATARE BANCARĂ

+ DOBÂNZI ŞI VENITURI ASIMILATE 010 235,826,933 214,501,304

+ Dobânzi şi venituri asimilate privind

operaţiunile cu băncile012 82,415,697 87,701,129


operaţiunile cu

Clientelă 014 138,336,896 54,693,171


obligaţiunile şi alte

titluri cu venit fix 016 15,074,340 72,107,004

+ Alte dobânzi şi venituri asimilate 018 0 0

- DOBÂNZI ŞI CHELTUIELI

ASIMILATE020 135,201,135 135,416,301

- Dobânzi şi cheltuieli asimilate privind

operaţiunile cu băncile022 58,129,679 84,638,374


operaţiunile cu clientelă024 77,071,456 50,777,927


obligaţiunile şi alte

titluri cu venit fix 026 0 0

- Alte dobânzi şi cheltuieli asimilate 028 0 0

+ VENITURI DIN OPERAŢIUNILE DE

LEASING ŞI

LOCAŢIE CU OPŢIUNE DE

CUMPĂRARE030 0 0

- CHELTUIELI DIN OPERAŢIUNILE

DE LEASING

ŞI LOCAŢIE CU OPŢIUNE DE

CUMPĂRARE040 0 0

+ VENITURI DIN OPERAŢIUNILE DE

LOCAŢIE SIMPLĂ050 0 0

- CHELTUIELI DIN OPERAŢIUNILE

DE LOCAŢIE SIMPLA060 0 0

82

+ VENITURI PRIVIND TITLURILE CU

VENIT VARIABIL070 0 0

+ COMISIOANE (VENITURI) 080 52,074,664 26,296,102

- COMISIOANE (CHELTUIELI) 090 6,082,435 7,024,343

+ PROFIT DIN OPERAŢIUNI

FINANCIARE100 48,080,667 39,695,793

+ Profit din operaţiuni cu titluri de

tranzacţie102 0 0

+ Profit din operaţiuni cu titluri de

plasament104 293,866 0

+ Profit din operaţiuni de schimb 106 47,786,801 39,695,793

- PIERDERI DIN OPERAŢIUNI

FINANCIARE110 0 0

- Pierderi din operaţiuni cu titluri de

tranzacţie112 0 0

- Pierderi din operaţiuni cu titluri de

plasament114 0 0

- Pierderi din operaţiuni de schimb 116 0 0

9.2.

Alte venituri şi cheltuieli curente

Data: 31.12.2001


mod 4200 mii lei

Cod poziţie EXERCIŢIUL N EXERCIŢIUL N-1

ALTE VENITURI ŞI CHELTUIELI CURENTE

+ ALTE VENITURI DE EXPLOATARE 300 2,785,533 3,388,095

+ Alte venituri de exploatare bancară 310 1,010 268

+ Alte venituri de exploatare nebancară 320 2,784,523 3,387,827

- CHELTUIELI GENERALE DE EXPLOATARE 330 146,159,977 96,442,175

- Cheltuieli cu personalul 333 57,241,927 38,555,832

- Alte cheltuieli administrative 336 88,918,050 57,886,343

- CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE ŞI PROVIZIOANELE

PENTRU IMOBILIZĂRILE NECORPORALE SI CORPORALE 340 4,299,267 3,243,708

- ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 350 145,330 1,769

- Alte cheltuieli de exploatare bancara 360 1,415 1,769

- Alte cheltuieli de exploatare nebancara 370 143,915 0

+ PROFIT DIN CORECTII ASUPRA VALORII CREANTELOR DIN

BILANT SI ELEMENTELOR DIN AFARA BILANTULUI 380 0 0

- PIERDERI DIN CORECTII ASUPRA VALORII CREANTELOR

DIN BILANT SI ELEMENTELOR DIN AFARA BILANTULUI 390 0 1,470,899

+ PROFIT DIN CORECTII ASUPRA VALORII

IMOBILIZARILOR FINANCIARE 400 0 0

- PIERDERI DIN CORECTII ASUPRA VALORII

IMOBILIZARILOR FINANCIARE 410 0 0

+ VENITURI DIN RELUAREA REZERVEI GENERALE

PENTRU RISCUL DE CREDIT 430 0 0

+/- REZULTATUL CURENT 440 46,879,653 40,282,099

VENITURI SI CHELTUIELI EXCEPTIONALE

+ VENITURI EXCEPTIONALE 450 238,719 612,476

- CHELTUIELI EXCEPTIONALE 460 455,765 728,205

+/- REZULTATUL EXCEPTIONAL 470 -217,046 -115,729

IMPOZITUL PE PROFIT 480 0 6,980,560

+/- REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 490 46,662,607 33,185,810

REPARTIZAREA PROFITULUI 493 46,662,607 16,278,065

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI (PIERDEREA) DUPA

REPARTIZAREA PROFITULUI BRUT PE DESTINATIILE

PREVAZUTE DE LEGE 495 0 0

83

RaiffeisenBank (Romania) S.A.

9.3. Bilanţ

Activ Pasiv Conturi in afara bilantului

Data: 31.12.2001


mod 4200 mii lei

ACTIV Cod

poziţie

EXERCIŢIUL

N

EXERCIŢIUL

N-1

CASA, BANCI CENTRALE 010 90,828,313 87,971,465

EFECTE PUBLICE SI VALORI

ASIMILATE

020 0 0

CREANTE PRIVIND BANCILE 030 1,025,609,603 960,739,766

- la vedere 033 800,738,588 195,791,294

- la termen 036 224,871,014 764,948,472

CREANTE PRIVIND CLIENTELA 040 1,501,649,969 553,667,880

- creante comerciale 043 0 0

- alte creante privind clientela 045 1,498,544,299 552,654,074

- conturi curente debitoare 047 3,105,670 1,013,806

OBLIGATIUNI SI ALTE TITLURI

CU VENIT FIX

060 343,774,147 0

ACTIUNI SI ALTE TITLURI CU

VENIT VARIABIL

070 0 0

PARTICIPATII SI ACTIVITATI DE

PORTOFOLIU

090 1,617,000 1,617,000

PARTI IN CADRUL

SOCIETATILOR COMERCIALE

LEGATE

100 0 0

LEASING SI LOCATIE CU

OPTIUNE DE CUMPARARE

110 0 0

LOCATIE SIMPLA 120 0 0

IMOBILIZARI NECORPORALE 130 1,726,867 745,617

IMOBILIZARI CORPORALE 140 45,512,195 17,952,621

CAPITAL SOCIAL SUBSCRIS SI

NEVARSAT

150 0 0

ACTIUNI PROPRII 160 0 0

84

http://www.raiffeisenbank.ro/rom/bilant_rb.asp#Conturi

http://www.raiffeisenbank.ro/rom/bilant_rb.asp#Pasiv

ALTE ACTIVE 170 9,852,316 6,942,271

CONTURI DE REGULARIZARE 180 6,712,730 6,547,999

TOTAL ACTIV L98 3,027,283,140 1,636,184,619


Data: 31.12.2001

RaiffeisenBank (Romania) S.A.

mod 4200 mii lei

PASIV Cod

pozitie

EXERCITIUL

N

EXERCITIUL

N-1

BANCI CENTRALE 300 0 0

DATORII PRIVIND BANCILE 310 0 244,458,732

- la vedere 313 0 12,482

- la termen 316 0 244,446,250

DATORII PRIVIND CLIENTELA 320 2,645,778,149 1,081,687,590

Conturi curente creditoare 321 861,017,976 418,396,936

Conturi de depozite 322 1,724,283,457 663,290,654

- la vedere 323 398,959,728 1,504,110

- la termen 324 1,325,323,729 661,786,544

Carnete si librete de economii 325 0 0

- la vedere 326 0 0

- la termen 327 0 0

Alte datorii privind clientela 340 60,476,716 0

- la vedere 343 60,476,716 0

- la termen 346 0 0

DATORII CONSTITUITE PRIN

TITLURI

350 0 0

Certificate de depozit 352 0 0

Titluri de piata interbancara si

titluri de creante negociabile

354 0 0

Imprumuturi obligatare 356 0 0

Alte datorii constituite prin titluri 358 0 0

ALTE PASIVE 360 2,776,797 2,323,320

CONTURI DE REGULARIZARE 370 0 499,824

85

http://www.raiffeisenbank.ro/rom/bilant_rb.asp#Conturi

http://www.raiffeisenbank.ro/rom/bilant_rb.asp#Activ

CAPITALURI PROPRII,

ASIMILATE SI PROVIZIOANE

L01 378728194 307215153

Capital subscris 380 181,720,000 181,720,000

Prime legate de capital 390 0 0

Rezerve legale 400 18,395,920 9,063,398

Rezerve statutare 410 0 0

Rezerva generala pentru riscul

de credit

420 29,953,866 11,005,894

Diferebre din reevaluare 430 0 0

Alte rezerve 440 145,597,228 88,518,116

Fonduri 450 0 0

Datorii subordonate 460 0 0

Subventii si fonduri publice

alocate

470 0 0

Provizioane pentru riscuri si

cheltuieli

480 0 0

Provizioane reglementate 490 0 0

Rezultatul reportat (+/-) 500 3,061,180 0

Profit sau pierdere (+/-) 510 46,662,607 33,185,810

Repartizarea profitului (-) 520 -46,662,607 -16,278,065

TOTAL PASIV L99 3,027,283,140 1,636,184,619


Data: 31.12.2001


mod 4200 mii lei

Cod

poziţie

EXERCIŢIUL

N

EXERCIŢIUL

N-1

ANGAJAMENTE DATE

ANGAJAMENTE DE FINANTARE

Angajamente in favoarea altor

banci600 63,194,000 72,354,000

Angajamente in favoarea clientelei 610 1,606,040,023 333,175,688

ANGAJAMENTE DE GARANTIE

Cautiuni, avaluri si alte garantii 620 23,164,622 7,567,103

86

http://www.raiffeisenbank.ro/rom/bilant_rb.asp#Pasiv

date altor banci

Garantii date pentru clientela 630 186,813,797 88,094,835

ANGAJAMENTE PRIVIND

TITLURILE

Titluri vandute cu posibilitate de

rascumparare640 0 0

Alte titluri de primit 650 0 0

ANGAJAMENTE PRIMITE

ANGAJAMENTE DE FINANTARE

Angajamente primite de la alte

banci700 0 0

Angajamente primite de la clientela

financiara si

institutiile administratiei publice 701 0 0

ANGAJAMENTE DE GARANTIE

Cautiuni, avaluri si alte garantii

primite de la alte banci710 2,760,758,631 1,012,340,620

Garantii primite de la clientela 711 410,906,465 48,322,801

ANGAJAMENTE PRIVIND

TITLURILE

Titluri cumparate cu posibilitate de

rascumparare720 0 0

Alte titluri de livrat 730 0 0

87

ANEXĂ

Dosarul va conţ ine următoarele acte:

Cerere deschidere cont curent/emitere card de debi t -persoane f iz ice

Cerere de închidere cont-persoane f iz ice/persoane jur id ice

Contract cont super acces plus

Contract de const i tu i re depozi t la termen-persoane f iz ice

Cerere închidere depozi t /cont acces plus/cont super acces plus-

persoane f iz ice

Cerere refuz plată/modif icare/suspendare/ încetare plăţ i d i recte

furnizor i -persoane f iz ice

Cerere t ip pentru pensi i normale

Cerere t ip pentru pensi i MAPN şi MIRA

Formular de actual izare date personale pentru c l ienţ i persoane f iz ice

Adeverinţă de salar iu ş i vechime în muncă

Formular mentenanţă card debi t -persoane f iz ice

Noti f icare denunţare uni laterală contract card de credi t

Cerere de înlocuire a cardului sau a codului PIN

Proces verbal de predare/pr imire a cardului

Proces verbal de el iberare card capturat de ATM

Ordin de schimb valutar

Formular western union

Ordin de plată

Formular de el iberare numerar

Ordin de plată/pazment order

Fişă specimen semnătur i pentru persoane jur id ice/persoane f iz ice

autor izate

Fişă specimen persoane f iz ice

Formular de rambursare în avans a credi telor

88

Cert i f icat de asigurare

BIBLIOGRAFIE:

Trenca Ioan – Tehnică Bancară

http:\\www.raiffeisen.ro

Norme metodologice Raiffeisen Bank România

89

Lucrare de Practica - Tehnica Bancara - Raiffeisen Bank Simleu Silvaniei

Documents

Transcript of Lucrare de Practica - Tehnica Bancara - Raiffeisen Bank Simleu Silvaniei