PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI · PDF filePROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL AL...

1

PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI MARISELU JUD.BN

LISTA DE SEMNATURI

Responsabil contract: Acu Maria-Floarea ing. zoo.

Elaboratori: ing. silvic Moisil Sebastian

ing. topograf Ostace Marcel

Sef lucrare, Acu Maria-Floarea ing.

Prezenta lucrare este destinata numai scopului pentru care a fost intocmita.

Prezenta lucrare nu poate fi reprodusa sau publicata, integral sau partial, fara aprobarea scrisa, a autorilor.

2


PREZENTARE

Componenţă: este alcătuită din localităţile Sintioana, Birla, Jeica, Măgiurele, Domneşti, Neţeni

şi centrul administrativ – Mărişelu;

Infrastructura:

- nu are reţea de alimentare cu apă; nici de canalizare; - electrificarea este realizată integral, cu posibilitatea extinderii reţelei; - comunicarea se realizează prin telefonie fixă şi mobilă; - are acces direct la cale ferată şi staţie CFR; - între investiţiile în curs se înscrie reabilitatea căminelor culturale şi a clădirii primăriei ,

precum şi amenajarea unui cămin de bătrâni în localitatea Jeica; în proiect se află amenajarea unui muzeu al comunei;

Scurt istoric Mărişelu Aşezarea apare sub diverse denumiri de-a lungul timpului: Nagyfalu, Magna Villa, Nusfalau. Cea mai timpurie ştire documentară despre localitatea datează din 1243 când regele Bela al IV-lea a donat unui nobil un loc de 20 de zile de arat aflat în satul Nagyfalau. În 1332 aşezarea figurează în registrul de dijme papale, ceea ce dovedeşte existenţa unei comunităţi catolice de saşi. Testamentul lui Nicolaus de Apa din 1447 acordă o parte din avere pentru biserica din Mărişelu. În 1602 saşii din Mărişel dispar şi satul este populat de către români. În 1621 magistratul Bistriţei permite aşezarea în comunitate a unor familii venite din Moldova. La 1642 erau înregistrate 19 familii. Recensământul din 1906 consemnează 185 de case cu 797 de locuitori. Jeica Cea mai veche mărturie documentară a satului este consemnată în 1332, în registrele de dijme papale. În 1453 satul este atribuit lui Iancu de Hunedoara, alături de alte aşezări din districtul Bistriţei.

3


În 1496 în localitate se instalează populaţie maghiară, în urma depopulării satului după incursiunea tătarilor. Biserica rămâne însă în cadrul cultului evanghelic. În 1867 în locul vechii biserici s-a construit actuala biserică. În 1733 sunt înregistrate 3 familii de români în Jeica. Măgurele

Aşezarea este atestată din anul 1319. în secolele XIII-XVI este înregistrată ca fiind o aşezare de colonişti saşi aflaţi pe domeniu feudal. În anul 1721 aici se găseau numai 8 familii, în timp ce în anul 1900 se găseau 75 de case cu 341 de suflete pe un teritoriu de 1270 de jugăre. În 1906 au fost înregistrate 74 de case cu 326 – 296 greco-catolici, 8 ortodocşi, 2 evanghelişti şi 20 de izraeliţi. Birla Atestarea documentară a localităţii datează din 1319 când moşia era atribuită familiei nobiliare Kocis. În 1455 satul ajunge în stăpânirea lui Iancu de Hunedoara. În anul 1900 satul cuprindea 101 case care adăposteau 450 de locuitori – 256 ortodocşi, 190 greco – catolici şi 4 izraeliţi. Sintioara Prima atestare a satului datează din anul 1245 când este consemnat satul Sceuivan, iar în anul 1315 se vorbeşte de „populus de Sceuivan”, aparţinând domeniilor regale. În 1488 Santioara este înregistrată între parohiile care ţin de capitolul de Chirolesti, biserica fiind amintită în 1494. La 1602, după expediţiile militare ale lui Basta şi după ciuma care a făcut victime, populaţia săsească dispare, Santioara devenind sat românesc. La înfiinţarea graniţei militare această localitate întră între cele militarizate. În anul 1900 satul avea 117 case cu 491 locuitori din care 474 greco-catolici, 7 evanghelişti şi 8 izraeliţi. Pe teritoriul satului se găsea o mănăstire care la 1765 deţinea o pădure mică şi 7 stupi. Neteni

4


În perioada Evului Mediu localitatea face parte din comitatul Dăbâca. În 1921 regele Ungariei – Andrei al III-lea trece „Villa Neech” (satul Neteni) între posesiunile episcopului de Alba Iulia acordând privilegii celor ce s-ar fi stabilit pe aceste teritorii. În anul 1341 se încearcă o expropriere prin forţă a acestor teritorii de către voievodul Transilvaniei, fapt care determină reacţia după a Papei, care ameninţă cu excomunicarea. În 1343 moşia este dăruită unui nobil şi rămâne în continuare sat iobăgesc. În 1719 comunitatea adoptă ritul greco – catolic, preot fiind popa Vasile. La recensământul din anul 1720 se consemnau în Neteni 111 locuitori, la 1850 erau 207 locuitori şi la 1900 erau 325 – 310 greco-catolici şi 15 evrei. Domneşti Această localitate este amintită încă din perioada romană datorită exploatărilor de sare care existau aici. În documentele feudale localitatea apare ca aparţinând comitatului Dăbâca care ajunge în anul 1228 în stăpânirea episcopiei Alba Iulia. Pentru a se încuraja stabilirea pe aceste teritorii în anul 1246 se acordă de către regele Ungariei drepturi şi pr ivilegii suplimentare. Localitatea este menţionată sub numele de Billak. La 1662 satul a fost atât de distrus încât populaţia locuia în gropi şi pe câmp, iar preotul ţinea slujba în pădure. Din nou, în anul 1717, nenorocirile lovesc localitatea, aceasta fiind afectată de un incendiu, iar în anul 1800 este menţionat un alt eveniment nefast – apele Şieului au distrus castelul grofului Lazăr şi biserica evanghelică, biserică ce era situată pe malul apei. Satul avea în primele decenii ale secolului al XVIII-lea 300 de locuitori. La 1831 erau consemnaţi 439 locuitori, iar în 1892 erau recenzate 142 de case cu 715 locuitori – 327 români, 326 germani, 25 maghiari, 28 ruteni şi alte naţionalităţi. Teritoriul consemnat la acea dată era de 3473 jugăre. La 1903 erau 270 greco-catolici, 430 evanghelici, 8 romano-catolici, 4 ortodocşi şi 17 evrei. Localitate inregistrata la data: 07.05.2006; Ultima actualizare efectuata: 05.11.2009 Sursa: http://www.primariaonline.ro

http://www.primariaonline.ro/

5


6


Introducere

Obiectul prezentului studiu îl constituie amenajarea pajiştilor proprietatea publică privată a comunei Mariselu, judeţul Bistrita-Nasaud. Consiliul de conducere si Consiliul executiv al primariei au hotarat ca, din total suprafata sa efectueze amenajamentul pastoral pe suprafata de 813,84. El cuprinde elemente legate de situaţia teritorial-administrativă, organizarea teritoriului, caracteristicile geografice, climatice şi pedologice ale acestuia, precum şi descrierea parcelară a vegetaţiei forestiere și ierboase cu încadrarea ei în tipuri de staţiuni şi pajişti conform normelor tehnice în vigoare. Lucrarea cuprinde, de asemenea, planul decenal de îngrijire şi exploatare a pajiştilor cu documentaţiile tehnice necesare, conform normelor în vigoare. Pajistile permanente (naturale) ale Romaniei, reprezinta alaturi de paduri, prin multiplele lor particularitati, o valoare economica si ecologica inestimabila. Prin investitiile sale, omul a reusit de cele mai multe ori sa foloseasca, cu, chibzuinta pajistea, fie ca pasune sau faneata. Dar se constata frecvent (in mod deosebit in ultimi ani) grave prejudicii produse peisajului prin exploatarea si/sau neglijarea lucrarilor de intretinere a pajistilor. Dezechilibrele produse sunt de cele mai multe ori ireversibile, pagubele fiind greu de apreciat. Diminuarea efectivelor de animale, imbatranirea sau migrarea fortei de munca sunt pe langa alte cauze (eroziunea, alunecari de teren s.a.) sunt cauze care au condus la degradarea treptata a unor suprafete intinse de pajisti. Este momentul ca factorii de decizie sa-si indrepte cat se poate de atent privirea catre firul ierbii, care se transforma miraculos in lapte, carne si/sau alte produse de mare utilitate pentru om. Avand in vedere importanta cresterii animalelor pentru com. Mariselu, si facilitarea accesului acestora la suprafetele de pajisti disponibile, precum si a conexiunilor, necesita: 1.SITUAŢIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ 1.1. Amplasarea teritorială a păşunilor

7


Păşunile care fac obiectul prezentului studiu de amenajare se regăsesc situate in comuna Mariselu, satele apartinatoare (Domnesti, Neteni, Magurele, Barla, Sintioana si Jeica) precum si in comuna Budacu de Jos. 1.2. Denumirea deţinătorului legal

Deţinătorul legal al acestor păşuni este Primaria Mariselu, judeţul Bistrita-Nasaud. 1.3. Istoricul proprietăţii. Documente care atestă dreptul de proprietate sau de deţinere legală.

În vara anului 1976, în ideea apropierii proiectării silvice de obiectul muncii – suprafetele masiv împădurite din judetele Bistrita-Năsăud, Maramures, Suceava, Mures si Cluj, sediul filialei I.C.A.S. pentru Transilvania de Nord, s-a mutat de la Oradea la Bistrita, la Oradea rămânând doar o statiune de proiectare în cadrul Filialei Bistrita. De la început, activitatea I.C.A.S. Filiala Bistrita includea cercetarea silvică – prin colectivele de la Bistrita si Cluj si amenajarea fondului forestier – prin colectivele statiunilor de la Bistrita

si

Oradea. Ulterior s-a inclus în activitătile filialei si productia silvică: din anul 1980 s-a preluat O.S. Exp. Lechinta, iar din anul 1987, păstrăvăria de la Gilău. Păşunile Com. Mariselu au fost dobândite în anul 1921-1940,in baza documentelo din fondul “Eforia judeteana de pasuni a judetului Nasaud” ca urmare certificat nr.79203/04.mai.1990 si nr.4468/28.oct.1991transmise de Filiala Arhivelor Statului jud. Bistrita-Nasaud. În anul 1936 trupurile ce fac obiectul prezentului studiu figureaza la com. Mariselu. În anul 2002,aceste păşuni trec în administrarea primăriei locale Mariselu conform Legii fondului funciar si “MO Anexa 26/31.august/2002” . Documentele care atesta dreptul de proprietate al acestor păsuni sunt următoarele: certificat nr.79203/04.mai.1990 si nr.4468/28.oct.1991 Anexa 26/31.august/2002. 1.4. Gospodărirea anterioară a pajistilor din amenajament Păsunile prezentului studiu au fost în administrarea Primăriei Mariselu din anul 1976 si până în prezent. În anul 2005 a fost intocmit un studiu prin teledetectie la nivel national, prin care s-au determinat suprafeţe, s-au întocmit hărţi, pentru depunerea cererii unice pe suprafata. Urmare acestei operatiuni s-a făcut o descriere a pajiştilor şi s-au propus a se executa lucrările necesare în vederea ridicării productivităţii păşunilor. 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI MARISELU JUD.BN

8

2.1. Denumirea trupurilor care fac obiectul studiului Situaţia trupurilor pe parcele şi suprafeţe se prezintă astfel: Tabelul 2.1.1.

Trup pasune Parcela u.a.

Teren Blocuri fizice

Domnesti 1A A 51.76 33765-86

Domnesti B B 11.74 33765-86

Domnesti Total 1

63.50 Domnesti 2A A 25.21 33765-86

Domnesti B B 7.12 33765-86

Domnesti C C 0.91 33765-86

Domnesti Total 2

33.24 Domnesti 3A A 85.34 33765-215

Domnesti B B 17.72 33765-215

Domnesti C C 1.18 33765-215

Domnesti D D 0.48 33765-215

Domnesti Total 3

104.72 Total Domnesti Total 1,2,3

201.46

Magurele 4A A 35.07 33765-192

Magurele B B 24.13 33765-442

Magurele C C 12.16 33765-442;445.

Total Magurele Total 4

71.36 Marisel 5A A 30.41 33765-215

Marisel 6B B 5.5 33765-257

Marisel 7C C 3.02 33765-259

Total Marisel Total 5,6,7

38.93 Birla 8A A 42.03 33765-337;736;737.

Birla B B 17.45 33765-337;736.

Birla C C 0.77 33765-737

Birla D D 0.2 33765-737

Birla E E 40.06 33765-340;781

Birla Total 8

100.51 Birla 9A A 43.94 33765-781

Total Birla Total 8,9

144.45 Vf. Magurii 10A A 5.46 32704-536

Vf. Magurii B B 1.44 32704-536

Tot. Vf. Magurii Total 10

6.90

9


Trup pasune Parcela u.a. Teren Blocuri fizice Budacu de Jos 11A A 15.13 32704-657

Budacu de Jos B B 10.11 32704-1043

Budacu de Jos C C 23.51 32704-574;653;1040; 1047.

Budacu de Jos Total 11

48.75

Budacu de Jos 12A A 19.77 32704-421

Total Budac (Loza) Total 11,12

68.52 Sintioana 13A A 38.47 33765-532

Sintioana B B 3.46 Sintioana C C 3.55 33765-532

Sintioana D D 0.61 33765-532

Sintioana Total 13

46.09 Sintioana 14A A 35.47 33765-784

Sintioana B B 1.77 33765-784

Sintioana C C 6.33 Sintioana D D 16.47 33765-640;784.

Sintioana E E 3.93 Sintioana F F 3.88 33765-521;640.

Sintioana Total 14

67.85 Total Sintioana Total 13,14

113.94

Jeica 15A A 35.75 33765-648

Jeica B B 31.14 33765-718

Jeica C C 2.48 33765-718

Jeica D D 4.24 33765-648;

Total Jeica Total 15

73.61 Neteni 16A A 30.27 33765-139

Neteni B B 1.77 33765-139

Neteni C C 1.07 33765-139

Total Neteni Total 16

33.11 Faget 17A A 27.88 33765-769

Faget B B 0.19 33765-769

Faget C C 0.84 Faget D D 3.71 Faget E E 1.13 33765-769

Faget F F 12.09 33765-769

Faget G G 0.96 Faget H H 3.3 Faget I I 10.15 33765-769

Faget J J 1.31

10


Total Faget Total 17 61.56 TOTAL PRIMARIE

813.84

Denumirea trupurilor care fac obiectul studiului Situatia tupurilor pe parcele se prezinta astfel: Tabel 2.1.2

Nr. crt

Teritoriul administrativ Trupul de pajiste Parcela Suprafata

1

MARISELU

Domnesti 1-3 201,46

2 Magurele 4 71,36

3 Marisel 5-7 38,93

4 Birla 8-9 144,45

5 Budacu de Jos(Budus)

Varfu Magurii 10 6,90

6 Loza 11-12 68,52

7

Mariselu

Sintioana 13-14 113,94

8 Jeica 15 73,61

9 Neteni 16 33,11

10 Faget 17 61,56

Total 813,84

2.2.Vecinătăţi, limite, hotare Situaţia trupurilor pe vecinătăţi Tabel 2.2.1.

Comu -na

Trup de pajisti Parcele compo nente

Vecinatati

Nr. denumire N S E V

Mari selu

1 Domnesti 1-3

Padure comuna Mariselu

(Valea Popii)

Terenuri arabile si fanete sat

Domnesti; pasune Mariselu

Terenuri arabile si fanete sat Domnesti;

pasune Magurele

Terenuri arabile si fanete sat Domnesti

2 Magurele 4

Terenuri arabile si fanete sat Magurele

Pasune composesorat

Magurele


Pasune Domnesti ;


11

3 Marisel 5-7 Pasune

Domnesti Valea Sieului

Pasune Domnesti; Terenuri arabile si fanete sat Magurele

Pasune Domnesti; Terenuri arabile si fanete Domnesti

4 Birla 8-9 Terenuri SC Agroardeal SRL Orhei

Pasune composesorat

Birla

Drumul comunal

Budacu de Jos-Sieu

Pasune composesorat Birla; Terenuri arabilesi fanete

sat Birla

5 Virfu

Magurii 10

Fanete Budus

;padure Budus


Padure comuna

Mariselu;faneata Moldovan

Mitrofan

Padure parohia Budus; Padure

comuna Mariselu

6 Loza 11-12 Pasune Budus

Terenuri SC Agroardeal SRL

Orhei

Pasune Orheiu Bistritei

Terenuri arabile si fanete sat

Budus;padure Catana Ioan

7 Sintioana 13-14

Terenuri arabile si

fanete sat Sintioana


Terenuri arabile si

fanete sat Sintioana

Terenuri arabile si fanete sat Sintioana

8 Jeica 15

Terenuri arabile si

fanete sat Jeica


Terenuri arabile si

fanete sat Jeica;padure

comuna Mariselu

Terenuri SC Jeica

9 Neteni 16

Terenuri arabile si

fanete sat Neteni

Padure Composesorat

Mariselu

Terenuri arabile si

fanete sat Neteni

Padure Composesorat

Mariselu

10 Faget 17 Pasune

Composesorat Domnesti

Padure Composesorat

Domnesti


Padure Composesorat

Domnesti;terenuri arabile Domnesti

Limitele sunt naturale (culmi sau pâraie) sau convenţionale (liziere de pădure). Hotarul păşunii a fost materializat în teren cu vopsea galbenă, folosind semnele indicate de instrucţiuni. Astfel, hotarul fiecărui trup de păşune a fost materializat cu borne, la distanţe variabile, în funcţie de ortografia terenului, în aşa fel încât de la o borna la alta să fie vizibila.


12


2.3. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului

La constituirea parcelarului fiecărui trup de păşune s-a folosit ca bază parcelarul existent de la primaria Mariselu, întocmit la preluarea pajistilor de către executori. El a fost modificat în funcţie de situaţia actuală din teren.

Limitele parcelare au fost materializate în teren cu vopsea galbenă, folosindu-se semnele convenţionale cunoscute, respectiv semnul (!) pentru limitele parcelare şi acelaşi semn orientat orizontal pentru limitele subparcelare.

La intersecţia limitelor parcelare ca şi la intersecţia acestora cu hotarul trupurilor de păşune au fost amplasate borne materializate pe piatră sau pe arbori cu vopsea galbenă. Numărul bornelor pe trupuri de păşune este evidenţiat în tabelul următor: Situaţia bornelor pe trupuri Tabelul 2.3.1.

Trupul de pasune Borne

Nr Denumire

1 Domnesti 17( numerotate de la 1 la 17)

2 Magurele 8(numerotate de la 18 la 25)

3 Marisel 7( numerotate de la 26 la 32

4 Birla 7(numerotate de la 33 la 39)

5 Virfu Magurii 2(numerotate de la 40 la 41)

6 Loza 4(numerotate de la 42-45)

7 Sintioana 13(numerotate de la 46-58)

8 Jeica 4(numerotate de la 59-62)

9 Neteni 4(numerotate de la 63-66)

10 Faget 3(numerotate de la 67-69)

S-au amplasat 69 borne numerotarea lor fiind prezentată în tabelul de mai sus. Acestea se vor confectiona din beton armat, si urmeaza amplasarea lor in teren, efectuata de “SC ACUZOOLACT SRL” in primavera anului 2016. Pe limita trupurilor de păşune, bornele aparţinând primariei Mariselu au fost menţionate şi evidenţiate pe hărţile trupurilor de păşune. Aceste planuri au fost echipate, dupa efectuarea masuratorilor din teren, de “SC ACUZOOLACT SRL” in anul 2015. 2.4 . Baza cartografică utilizată

13


Pentru organizarea teritoriului, determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor s-au folosit planuri de baza cu, curbe de nivel la scara 1: 5000. 2.4.1 Evidenţa trupurilor de păşune pe planuri

Planurile pe care au fost transpuse păşunile com. Mariselu, sunt comune cu cele utilizate pentru întocmirea operatiunii cadastrale de catre executant catre primaria si Consiliul Local Mariselu în raza cărora se află şi sunt evidenţiate în tabelul următor (2.3.1). Situaţia trupurilor de păsune pe planuri Tabelul 2.4.2.

Nrcrt

Indicativ plan

Numar trup pasune

Total sup ra

fata

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 L-35-25-D-d-2-III 0.13 0.13

2 L-35-25-D-d-2-IV 95.76 95.76

3 L-35-25-D-d-4-I 22.44 61.56 84.00

4 L-35-25-D-d-4-II 66.41 35.01 7.04 108.46

5 L-35-25-D-d-4-III 0.56 0.56

6 L-35-25-D-d-4-IV 3.07 3.07

7 L-35-26-C-c-1-II 2.61 2.61

8 L-35-26-C-c-1-III 0.61 0.611

9 L-35-26-C-c-1-IV 28.21 6.29 17.36 51.86

10 L-35-26-C-c-2-I 29.87 29.87

11 L-35-26-C-c-2-III 53.48 18.68 72.16

12 L-35-26-C-c-3-I 39.16 71.36 3.92 114.44

13 L-35-26-C-c-3-II 11.93 11.93

14 L-35-26-C-c-3-IV 42.49 42.49

15 L-35-26-C-c-4-I 50.83 50.83

16 L-35-26-C-c-4-III 0.54 0.54

17 L-35-38-A-a-1-II 41.99 41.99

18 L-35-38-A-a-1-III 73.61 73.61

19 L-35-38-A-a-2-I 28.92 28.92

Total trupuri de pasune 201.46 71.36 38.93 144.45

6.9 68.52 113.94

73.61 33.11 61.56 813,84

14


2.4.3. Ridicări în plan Pentru transpunerea detaliilor din teren a parcelarului şi subparcelarului în trupurile de păşune ale com. Mariselu, s-au executat măsurători în sistem G.P.S. Aceste măsurători au fost raportate apoi la scara planurilor şi transpuse pe acestea. Pentru masurarea si delimitarea noilor parcele si subparcele s-au efectuat un numar de 1132 puncte, insumand un total de 87.6 km. 2.5. Suprafaţa păşunii. Determinarea suprafeţelor. După transpunerea parcelarului şi subparcelarului pe planurile de bază s-a trecut la determinarea analitică a suprafeţelor în sistem GIS., în final a rezultat o suprafaţă totală de 813,84 ha. 2.5.1 Suprafaţa pajistii pe categorii de folosinţe. Structura pajistilor pe categorii de folosinsă se prezintă astfel : Tabelul 2.5.1.

Păsuni(ha) Fâneată(ha) Valorificare mixtă (păsune,fâneată) (ha)

(Făra scopuri productive ha)

Total Suprafată(ha)

813,84 nu-i cazul nu-i cazul nu-i cazul 813,84

2.5.2. Organizarea administrativă

Conform datelor existente din situatiile anterioare, păşunile comunei Mariselu, înainte de aparitia Decretului 72/1983, au fost în administratia consiliului popular, care se ocupa de fixarea si încasarea taxelor de păsunat si se ocupa prea putin de îngrijirea si calitatea păsunilor. Paza si controlul se executau de către paznici de păsune, care nu în toate cazurile aveau pregătirea profesională corespunzătoare. Cât despre modul de aplicare a prevederilor amenajamentului din 1984, nu există date nici în anul 1995. Acum, pajistile din com. Mariselu jud. BN sunt în administratia primăriei, si date catre utilizatori organizati in forme asociative sau catre persoane fizice pe baza de contract de arendare si/sau concesionare. Modul de aplicare a prevederilor amenajamentului actual va fi atent urmărit de către Serviciul Fond Funciar, Registrul Agricol, Cadastru, de catre personalul de specialitate . Implementarea amenajamentelor pastorale se face de către utilizator (concesionar), cu asistenta tehnică a specialistilor din cadrul primăriei. 2.6. Enclave

15


În cuprinsul păşunilor studiate nu există enclave. 3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ŞI CLIMATICE

3.1. Indicarea zonei geografice si caracteristicile reliefului Localitatea Mariselu este situată în sud-estul judetului si nord-estul Depresiunii Transilvaniei, la contactul acesteia cu [[Muntii Călimani]], in sud-estul judetului Bistrita-Năsăud, la poalele dealurilor Sieului, pe drumul judetean (DJ 154), la o distantă de „‟20‟‟ km. fată de orasul [[Bistrita]] si la “28” km. de orasul [[Reghin]]. Localitatea este străbătută de [[Râul Sieu, valea Sieului]]. Comuna Mariselu se afla la „‟20 km” distanta de municipiul Bistrita, se întinde pe o distantă de “71,68” Km2 de-a lungul drumului judetean (DJ 154) cu 3 ramificatii spre vest, către satul Magurele la o distanta de “0 Km”, catre Barla la o distanta de “4 km”, catre Santioana la o distanta de “5 km”, cu 2 ramificatii spre est Jeica la o distanta de “5 km”, Neteni la o distanta de “8 km”, si la sud (DJ 154) Domnesti la o distanta de “4 km”.

Din punct de vedere fizico-geografic, păsunile din com.Mariselu sunt situate în partea sud-estică a judetului Bistrita-Nasaud. Relieful este caracterizat prin văi lungi si înguste, cu versanti relativ întinsi si pante uniforme, cuprinse în general între 5-25 g. 3.2. Altitudine, expozitie, pantă

Altitudinal, trupurile de păşune în studiu sunt situate între 330 m (u.a1B) şi 570 m (u.a. 15 C), altitudinea medie fiind de 450 m. Pe categorii de altitudine situaţia acestor păşuni se prezintă astfel: - 330-400 m, 274,65 ha (34%) - 400-500 m, 477,38 ha (59%) - 500-570 m, 61,81 ha ( 7%) TOTAL 813,84 ha (100%) În cuprinsul păşunilor analizate, unitatea geomorfologică predominantă este versantul, iar configuraţia terenului este ondulată. Repartiţia terenurilor pe care sunt situate păşunile, din punct de vedere al înclinării, se prezintă astfel: - uşoară şi moderată (> 15 g ) 740,94 ha (91,04 %) - repede (16-30 g) 63,87 ha (7,84 %) - foarte repede ( < 30 g) 9,03 ha (1,10%) TOTAL 813,84 ha (100%) Panta medie a păşunilor este de 23 g.

16


3.3 Caracteristici pedologice si geologice

Panta generală are între 6-8 grade, iar tuosa Bistriţei şi Şieului au o panta cuprinsa între 1-3 grade bine dezvoltată şi fragmentata de mai multe vai colectate de cele doua râuri. Printr-o actiune permanenta si sistematica, factorii naturali au contribuit la formarea urmatoarelor tipuri de sol : - sol brun argiloiluvial pseudogleizat - sol brun luvic pseudogleizat moderat - luvisol albic pseudogleizat moderat - sol negru clinohidromorf - erodisol argiloiluvial pseudogleizat moderat - sol aluviol tipic .

Din suprafaţa totala de “125282,9 ha” clasa de calitate a fost stabilită numai prin lucrările noi executate după anul 2002, pe suprafaţa de “80612 ha”. Terenurile agricole sunt împărţite în 5 clase de calitate: -clasa I-a - calitate foarte bună; -clasa II-a - calitate bună -

clasa III-a - calitate mijlocie; -clasa IV-a - calitate slabă; -clasa V-a - calitate foarte slabă.

Raport privind starea factorilor de mediu în judeţul Bistriţa-Năsăud – anul 2008 Încadrarea solurilor pe tipuri şi subtipuri la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud

SOL BRUN ARGILOILUVIAL

Apartine clasei argiluvisolurilor. Aspectul solului este normal, materialul parental fiind reprezentat de luturi iar cel subiacent din depozite fluviatile. Culoarea în stare umeda naturala este bruna deschis, respectiv bruna-galben roscat.

Textura este lutoasa, lutoargiloasa (tabel ). Reactia este moderat acida (pHH2O 5,35-5,70), capacitatea de schimb cationic este mijlocie (T 24,9-30,8 me/100g sol), aciditatea hidrolitica este foarte mare (Ah>8 me/100g sol), gradul de saturatie cu baze (V) este oligomezobazic, în primii 40cm. Continutul de humus si de azot în primul orizont este mijlociu, aprovizionarea cu fosfor mobil este mica iar cu potasiu mobil este mica spre mijlocie (tabel ). Apa freatica se afla la adâncimea de 5m.

Descrierea morfologica a profilului:

Adâncimea

(cm)

Tipul de

orizont

Descrierea

0 - 26 Ap Brun, lut mediu, structura grauntoasa

26 - 45 AB Brun deschis, lut argilos mediu, structura poliedrica angulara

Sub 45 Bt Brun galbui marmorat, lut argilos mediu, structura columnara

Profil reprezentativ nr.7, SOL BRUN LUVIC PSEUDOGLEIZAT

17


Solul are un aspect normal, materialul parental fiind alcatuit din luturi iar cel subiacent tot din luturi. Culoarea în stare umeda naturala este bruna deschis pâna la 55cm, bruna vinetie în orizontul Btw si brun galbuie în orizontul C. Reactia este puternic acida în primele doua orizonturi (pHH2O<5,00) si moderat pâna la slab acida în celelalte orizonturi. Capacitatea de schimb cationic este mica în primele doua orizonturi si mijlocie în celelalte orizonturi. Aciditatea hidrolitica este foarte mare în orizonturile superioare si mijlocie în orizonturile subiacente. Gradul de saturatie cu baze este mic spre mijlociu (oligomezobazic) în orizonturile Ao si El si moderat mezobazic în orizonturile EB, Btw si C. Continuturile de humus si azot sunt mici. Aprovizionarea cu fosfor mobil este de la foarte mica în orizontul superior pâna la mijlocie în orizonturile subiacente. Aprovizionarea cu potasiu mobil este mijlocie (tabel ). Pânza de apa freatica este situata la o adâncime de 5m

iar uneori terenul este supus inundabilitatii. În prezent terenul este necultivat, el având un grad ridicat de poluare.

Descrierea morfologica a profilului:

Adâncimea

(cm)

Tipul de

Sol

Descrierea

0 - 17 Ao Brun, lut mediu,structura poliedrica angulara

17 - 35 El Brun deschis, lut mediu, structura poliedrica angulara

35 – 55 EB Brun galbui, lut argilos mediu, structura columnara

55 - 80 Btw Brun vinetiu, lut argilos mediu, structura columnara

80 - 110 C Brun galbui, lut argilos mediu, astructurat

Pentru stabilirea texturii, în caracterizarea fizica a acestor soluri se utilizat urmatorii, indici:

Grupe de clase, clase si subclase texturale [17]

Simbol Denumire Argila

sub 0,002 mm

Praf

0,002 - 0,02 mm

Nisip

2 - 0,02 mm

G Texturi grosiere ≤12 ≤ 32 ≥ 56

N Nisip ≤ 5 ≤ 32 ≥ 63

NG Nisip grosier ≤ 5 ≤ 32 ≥ 63

NM Nisip mijlociu ≤ 5 ≤ 32 ≥ 63

NF Nisip fin ≤ 5 ≤ 32 ≥ 63

18


U Nisip lutos 6 - 12 ≤ 32 56 - 94

UG Nisip lutos grosier 6 - 12 ≤ 32 56 - 94

UM Nisip lutos mijlociu

6 - 12 ≤ 32 56 - 94

UF Nisip lutos fin 6 - 12 ≤ 32 56 - 94

M Texturi mijlocii 13 - 32

≤ 32

≤ 32

≥ 33

35 - 87

≤ 67

S Lut nisipos 13 - 20

≤ 20

≤ 32

≥ 33

48 - 87

≤ 67

SG Lut nisipos grosier

13 - 20 ≤ 32 48 - 87

SM Lut nisipos mijlociu

13 - 20 ≤ 32 48 - 87

SF Lut nisipos fin 13 -- 20 ≤ 32 48 - 87

SS Lut nisipos prafos ≤ 20 33 - 50 30 - 67

SP Praf ≤ 20 ≥ 51 ≤ 49

L Lut 21 - 32 ≤ 79 ≤ 79

LN Lut nisipo-argilos 21 - 32 ≤ 14 54 - 79

LL Lut mediu 21 - 32 15 - 32 23 - 52

LP Lut prafos 21 -- 32 33 - 79 ≤ 46

F Texturi fine ≥ 33 ≤ 67 ≤ 67

T Lut argilos 33 - 45 ≤ 67 ≤ 79

TN Argila nisipoasa 33 - 45 14 41 - 67

TT Lut argilos mediu 33 - 45 15 - 32 23 - 52

TP Lut argilo-prafos 33 - 45 33 - 67 ≤ 34

A Argila ≥ 46 ≤ 54 ≤ 54

AL Argila lutoasa 46 - 60 ≤ 32 8 - 32

AP Argila prafoasa 46 - 60 33 - 54 ≤ 21

AA Argila medie 61 - 70 ≤ 39 ≤ 39

AF Argila fina ≥ 71 ≤ 29 ≤ 29

Buletin de analiză Pentru prezentul amenajament nu exista buletin de analiza bibliografie-www.unibuc.ro/prof/oprea_c_r/docs/.../02_17_47_36Orizonturi.pdf

3.4. Reţeaua hidrografică

Zona dealurilor – ocupă partea centrală, de sud şi de vest a judeţului în proporţie de 2/3 din suprafaţa sa şi apar ca unităţi bine individualizate, cum ar fi:

19


-Dealurile Năsăudului – dealuri cu structură monoclinală, faliată puternic, fragmentată cu creste şi suprafeţe structurale etajate, unde se regăseşte vârful Măgura a cărui altitudine măsoară 858 m;

-Dealurile Bistriţei la sud de primele, cu trei bazinete depresionare Budacul, Livezile-Bistriţa şi Dumitra;

-Piemontul Călimanilor, la sud de Dealurile Bistriţene, aflat la periferia vestică a Munţilor Călimani. Acesta s-a format în urma acţiunii de eroziune şi acumulare a apelor curgătoare, ce aveau izvoarele în zona vulcanică;

În partea de sud a Piemontului Călimanilor se dezvoltă Culmea Şieului, având ca limită vestică Valea Dipşei.

Culmea Şieului este constituită din conglomerate tortoniene, în care apar cute diapire – sâmburi de sare;

Spre vest este evidenţiată o altă unitate morfostructurală şi anume aşa zisa Câmpia Transilvaniei, de fapt o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului Someşul Mare, în sud Valea Mureşului, iar la est interfluviul Şieu-Teaca şi Valea Şieului;

Zona de câmpie, cu înălţimi de “500” – “600” m, cu formaţiuni de vârstă miocenă: marne, argile, tufuri, cu intercalaţii de gresii şi nisipuri, unde sunt cantonate zăcăminte de gaz metan. În această regiune, văile sunt largi, adânci, fără terase, cu aspect de culoar, cu versanţi degradaţi, albiile majore sunt puternic aluvionate; debitul apelor este relativ constant, dar în perioadele cu ploi abundente si îndelungate sau în timpul topirii zăpezilor, debitele cresc, apele căpătând pe alocuri caractere torentiale. Datorită faptului că cea mai mare parte a izvoarelor sunt situate în partea inferioară a păsunilor si eroziunea este destul de redusă. In ce priveste calitate apei consumata de animale in pasunile din com. Mariselu, au fost supuse la analize de laborator si corespund ca apa potabila. (bibliografie

www.portalbn.ro/), precum si analize de laborator efectuate anul curent (2015). 3.5. Date climatice

clima este temperat-continentala, cu veri mai umede si relativ calduroase, iar iernile mai putin uscate si relativ reci. Temperatura medie multianuala este de 8-9 0 C. 3.5.1 Regimul termic Temperatura medie anuală a zonei analizate este în jur de 23-260C, cu variatii între 1-20 C în părtile mai înalte ale teritoriului si 2-40 C în părtile joase.

http://www.portalbn.ro/

20


Temperatura medie a lunii celei mai reci este de -3 si -50 C, iar a lunii celei mai calde de 26-300C. Gerurile târzii sunt destul de rare si apar după data de 1 aprilie, iar gerurile timpurii apar la începutul lunii noiembrie. Prima zăpadă poate apărea în a doua jumătate a lunii noiembrie, iar ultima chiar la jumătatea lunii aprilie. Aceste caracteristici climatice nu pot influenta negativ nici vegetatia forestieră, si nici dezvoltarea păturii erbacee. 3.5.2. Regimul pluviometric . Ca urmare a influentei reliefului, precipitatiile au o repartitie variabilă în functie de altitudine. Astfel la, altitudini de peste “400 m”, cad anual peste “200 mm”, iar în zonele cu înăltimi de “1000-1200” m cad cca “900” mm anual. În sezonul de vegetatie cad cca. “600” mm anual, cantitate suficientă pentru dezvoltare în bune conditii a vegetatiei ierboase si forestiere.

Cea mai ploioasă perioadă este la începutul verii, iar cea mai secetoasă la începutul toamnei. Perioadele cu precipitatii însumează cca. 170 zile anual, cea mai mare frecventă având-o luna iunie (15-17 zile ). Topirea zăpezilor începe în luna februarie pentru trupurile de pasune situate în jurul altitudinii de “500 m” si spre sfârsitul lunii aprilie pentru cele situate peste “1000 m”. Nebulozitatea medie anuală este între 4,5 si 5,2. Numărul zilelor cu cer senin este în medie între 170-180 pe an, iar în perioada sezonului de vegetatie de cca. 75 zile. 3.5.3. Regimul eolian

Face referire la direcția, frecvența și intensitatea vânturilor dominante, direcția și frecvența vânturilor cu intensitate mare (periculoase), efectul asupra vegetației. Se va preciza dacă pajiștile sunt afectate de eroziune eoliană(nu este cazul). 4. VEGETATIA -zona de deal, se prezinta cu vegetatie vegetatie spontana mai diversificata, cum ar fi: trifoiul salbatic, Festuca pseudovina si F. pratensis (paius), Festuca rubra, Agrostis tenuis (iarba campului), Poa pratensis (firuta), Alopecurus pratensis (coada vulpii), Bromus spp. (obsiga), Cynodon dactylon (pir gros), Lotus corniculatus si L. tenuis (ghizdei), Medicago falcata (culbuceasa), Trifolium repens (trifoi), Andropogon ischaemum (barboasa). Pe versantii insoriti se intalnesc specii ca Agropyron repens (pir), Rubus caesius (mur), Stipa spp. (colilie). Pajistile din zona de ses sunt reduse ca intindere, fiind constituite din specii precum Lolium perenne (raigras), Festuca valesiaca (paius), Agrostis tenuis, Dactylis glomerata (golomat), Alopecurus pratensis, Lotus corniculatus si L. tenuis, Trifolium repens, Medicago lupulina (trifoi marunt). Pantele ierboase sunt reprezentate de: trifoiul salbatic, coada soricelului, paius de deal, urzica etc.

21


Achillea milefolium (Coada soricelului)

Trifoi salbatic Festuca pratensis (Paius) Urtica doica (urzica)

De asemenea, in aceste zone se intalnesc si arbusti ca; maciesul, porumbarul, paducelul etc.

Rosa Canina( Maciesul) Crategus monogyna (Paducelul)

22


Unde pantele sunt mai domole, cu expozitie insorita se intalnesc paduri de stejar. Specia cea mai intalnita este fag, carpen gorun. Aceste paduri se intalnesc in cele 4 puncte cardinale comunei Mariselu pe suprafata administrativ teritoriala cu satele apartinatoare, Neteni, Domnesti, Jeica, Santioana, Birla si Magurele. Pe dealurile mai inalte pana in zona de contact cu muntele, unde si umiditatea este mai mere, se intalnesc paduri de amestec unde predomina fagul. Alaturi de fag, la altitudini mai mici intalnim: teiul, cornul, ulmul. Mai sus tot alaturi de fag intalnim:frasinul comun, frasinul, alunul. 4.1. Descrierea tipurilor de staţiune

Tipurile de staţiune au fost stabilite pentru fiecare subparcelă în parte cu ocazia parcurgerii terenului. Neexecutarea decât în parte a lucrărilor propuse si nerespectarea regulilor de păsunat rational, mai ales prin supratârlire, a dus la o usoară scădere a valorii pastorale, în sensul că a fost diminuat procentul plantelor cu valoare nutritivă mare, în favoarea speciilor mai putin dorite (Nardus, Rumex, Deschampsia si altele). În anul 1983, în baza unui „‟Proiect de executie pentru ameliorarea pajistilor‟‟, s-au executat lucrări de curătirea pajistilor, nivelarea musuroaielor si s-au administrat îngrăsaminte chimice din avion pe toată suprafata. În viitor, prin aplicarea lucrărilor corespunzătoare si a îngrăsămintelor organice, se va realiza o mărire cantitativă si calitativă a productiei pajistilor într-un interval destul de lung de timp. Drept pentru care trebuie respectate recomandarile din prezentul amenajament pastoral. 4.2. Tipuri de pajişte

Pajistile naturale sunt variate din punct de vedere floristic, dominante fiind gruparile mezofile si mezoxerofile, iar in zonele cu apa freatica mai apropriata de suprafata impunandu-se gruparile mezofile si hidrofile. Pajistile din zona colinara sunt alcatuite din specii ca Festuca pseudovina si F. pratensis (paius), Festuca rubra, Agrostis tenuis (iarba campului), Poa pratensis (firuta), Alopecurus pratensis (coada vulpii), Bromus spp. (obsiga), Cynodon dactylon (pir gros), Lotus corniculatus si L. tenuis (ghizdei), Medicago falcata (culbuceasa), Trifolium repens (trifoi), Andropogon ischaemum (barboasa). Pe versantii insoriti se intalnesc specii ca Agropyron repens (pir), Rubus caesius (mur), Stipa spp. (colilie). Pajistile din zona de ses sunt reduse ca intindere, fiind constituite din specii precum Lolium perenne (raigras), Festuca valesiaca (paius), Agrostis tenuis, Dactylis glomerata (golomat), Alopecurus pratensis, Lotus corniculatus si L. tenuis, Trifolium repens, Medicago lupulina (trifoi marunt).

23


Festuca pseudovina (paiusul oilor)

F.pratensis (paius)

Alchemilla vulgaris (cretisoara) Plantago sp. ( patlagina)

24


Nardus stricta(parul porcului) Nardus stricta(parul porcului)

Festuca rubra Cynosurus cristatus (pieptanarita)

Raigras de pasune(lolium perene) Anthoxantum odoratum(vitelarul) Trifoi salbatic

25


Juncus effusus (rugina)

Carduus nutans (ciulinul)

26


În situaţia de mai jos sunt prezentate tipurile de pajişte identificate şi suprafeţele aferente fiecărui tip în parte. Tipul de pajişte s-a indicat prin cateva specii, nici una dominanta. Plantele cu valoare furajere, cele fara valoare furajera, plante melifere, arbusti nedoriti si arbori, identificate in suprafetele de pasune din amenajamentul comunei Mariselu, sunt următoarele: cu valoare furajera;

Festuca pseudovina (paiusul oilor), F.pratensis (paius), Festuca rubra, Cynosurus cristatus (pieptanarita), Raigras de pasune (Lolium perene), Trifoi salbatic, plante existente cu valoare slaba furajera sunt si, Viţelar (Anthoxanthum odoratum) . fara valoare furajera; Capul călugărului (Leontodon autumnalis), Măcris (Rumex acetosella), Părul porcului

(Nardus stricta), Ştevia(Rumex crispus), Coada soricelului(Achillea millefolium)

Clocotici(Rhinanthus Ştevia(Rumex crispus), Coada soricelului(Achillea millefolium)

Clocotici(Rhinanthus sp.) Urzica (Urtica dioica) Zmeur(Rubus idaeus) Mur(Rubus

caesius) Pipirig(Juncus sp. ) Feriga(Pteridium aqulinum) Cuscuta(Cuscuta sp.) Arctium

lappa ( brusture) Carduus Acanthoides (scai) Daucus Carota (morcov salbatic).

arbustii nedoriti; porumbarul, maciesul, paducelul etc. arbori; stejarul, fagul, frasinul, alunul, parul. În continuare prezentăm descrierea tipurilor de pajişte menţionate mai sus. Festuca rubra Tipul acesta de pajiște ocupă 35% din suprafața pajiștilor studiate, se regăsesc la altitudini cuprinse între 250 și 570 de metri, pe soluri submezotrofice, brune acide, reavene sau moderat umede. Din punct de vedere floristic, aceste pajiști se caracterizează printr-o mare bogăție de specii, unde alături de Festuca rubra sunt prezente o serie de specii valoroase din punct de vedere furajer ca: Agrostis tenuis, Festuca pratensis, Trifolium repens, Trifolium pretense, Lotus corniculatus,etc. Prezenta lor fiind nesemnificativa. Festuca rubra – şi Nardus stricta – Aceste tipuri de pajiști ocupă 52% din suprafaţa pajiştilor şi au luat naştere ca urmare a exploatării neraţionale a pajiştilor naturale cu Festuca rubra şi Agrostis tenuis, în urma căruia Nardus stricta a invadat în parte suprafeţele respective.

27


pajişte se poate considera parţial degradat, având în vedere că Festuca rubra ocupă încă o suprafaţă apreciabilă (până la 20%). În acest tip de pajişte se întâlnesc specii însoţitoare precum: Achillea milefolium (coada soricelului), Alchemilla vulgaris (cretisoare), Fragaria vesca(frag), Plantago sp. (patlagina), etc. în proporţii de 2 – 8% dar şi plante toxice și dăunătoare: Deschampsia c., Juncus effusus (rugina), Carduus nutans(ciulinul), etc.. Producţia acestor pajisti este de 3 – 5 t/an/ha masă verde, cu un grad de consumabilitate de 60%. Pentru readucerea lor la compoziţia naturală şi producţia normală se impun aplicarea unor lucrări de ameliorare pentru îmbunătăţirea compoziţiei floristice. Este indicată aplicarea de îngrăşăminte chimice ori naturale în vederea reducerii sau chiar a eliminării speciei Nardus stricta din compoziţia acestor pajişti. 5. CADRUL DE AMENAJARE

5.1. Procedee de culegere a datelor de teren

Datele privind descrierea vegetaţiei ierbacee și forestiere au fost culese cu ocazia parcurgerii terenului, în conformitate cu normele tehnice în vigoare de amenajarea a pajiștilor. Tipurile de pajişte s-au stabilit prin relevee floristice pentru fiecare u.a. în parte. Toate datele culese din teren, atât pentru vegetaţia forestieră cât şi pentru pajişti au fost înregistrate în fişele de descriere parcelară care formează capitolul 8.1. 5.2. Obiective economice şi sociale

În cadrul proiectului s-au avut în vedere şi urmatoarele obiective specifice : - Refacerea şi îmbunătăţirea calităţii solului; - Refacerea echilibrului hidrologic; - Asigurarea permanenţei si stabilităţii biodiversităţii; - Combaterea schimbărilor climatice prin diminuarea efectelor secetei. - Protecţia solului, diminuarea intensităţii proceselor de degradare a terenurilor şi ameliorarea progresivă. 5.3 Momentul începerii păşunatului primăvara - este legat în principal de producţia păşunii care se recomandă să fie de 5-7,5 t/ha MV (1-1,5

t/ha SU) pentru ca să se poată respecta în continuare cerinţele păşunatului prin rotaţie. Momentul optim de începere a păşunatului se poate stabili cu aproximaţie şi după criteriul înălţimii plantelor care este de 15-20 cm la pajiştile naturale şi 20-25 cm la pajiştile semănate. Alte metode mai empirice de începere a păşunatului sunt legate de momentul înfloririi păpădiei (Taraxacum sp.) sau sărbătoarea religioasă de Sf. Gheorghe din 23 aprilie, când la noi s-a instituit regula de scoatere a animalelor la păşunat. Pe păşunile naturale din regiunile de munte se realizează cel mult 3 cicluri de folosire, pe cele de deal îmbunătăţite 3-4 cicluri, iar pe cele semănate 4-6 cicluri, ajungând în condiţii de irigare mai intensive la 7-8 cicluri (rotaţii) de păşunat.

28


5.4. Încetarea păşunatului se face cu 3-4 săptămâni (20-30 zile) înainte de apariţia îngheţurilor permanente la sol sau după cutuma românească străveche la Sf. Dumitru (26 octombrie).

Altitudine (m) Durata sezonului de pasunat (zile)

Coeficient pentru pasunat

Nefertilizat Fertilizat nivel mediu

400-600 175 0,046 0,088

Folosirea mixtă a pajiştilor, acolo unde se poate aplica, este o metodă mai eficientă de exploatare, cu beneficii multiple pentru productivitate, cât şi conservarea biodiversităţii. 5.4.1. Introducerea şi respectarea păşunatului raţional

Păşunile naturale şi seminaturale reprezintă cea mai ieftină sursă pentru asigurarea hranei erbivorelor în timpul perioadei de vegetaţie, având multiple avantaje ce decurg din efectele favorabile atât asupra animalelor, cât şi asupra păşunilor în relaţia sol – plantă – animal . În fază tânără de vegetaţie, plantele de pe păşuni au însuşiri organoleptice (gust, miros) care măresc apetitul animalelor şi ca urmare creşte gradul de consumabilitate a ierbii care poate ajunge la 85-90%. Masa verde de pe păşune conţine 2-3 % proteină brută digestibilă (PBD). În funcţie de calitatea păşunii, 1 kg masă verde conţine 0,14-0,25 unităţi nutritive (UN), cantităţi mari de săruri minerale şi vitamine (E, complex B, provitaminele A, D) şi alţi nutrienţi. Consumul furajului prin păşunat are efecte din cele mai favorabile asupra sănătăţii, producţiei şi reproducţiei animalelor. Deplasarea animalelor pe păşune, sub acţiunea binefăcătoare a razelor soarelui, în aer curat, determină fortificarea organismului şi menţinerea acestuia într-o stare perfectă de sănătate, prevenind îmbolnăvirea tineretului de rahitism şi asigurând la animalele adulte producţii ecosanogene de lapte şi carne, dând naştere la produşi sănătoşi cu conformaţie 28 normală. Din punct de vedere economic, prin păşunat se obţine cu un cost de producţie de 1,5-2 ori mai redus faţă de masa verde cosită şi administrată la iesle. Metodele de păşunat au evoluat de-a lungul timpului, începând cu cele extensive şi continuând cu cele mai intensive. Ambele sisteme sunt de două categorii şi anume: păşunatul continuu şi păşunatul prin rotaţie. Păşunatul continuu (liber), reprezintă metoda prin care animalele pasc şi circulă în mod liber pe toată suprafaţa păşunii, întreg sezonul de păşunat neîntrerupt de primăvară până toamna. Varianta tradiţională a acestei metode este numită păşunatul liber-extensiv, cu lipsa unor lucrări minime de îngrijire sau a unei corelări între capacitatea de producţie a păşunii şi încărcarea acesteia cu animale.

Datorită lipsei de îngrijire aceste păşuni sunt adesea invadate de buruieni, vegetaţie lemnoasă, muşuroaie, etc.

29


Unele păşuni nu sunt valorificate complet datorită subîncărcării cu animale în timp ce altele sunt supraîncărcate ambele fiind la fel de dăunătoare pentru vegetaţie, conservarea biodiversităţii şi productivităţii.

Păşunatul liber extensiv se foloseşte pe pajiştile din munţii înalţi în etajul superior al molidului, în subalpin şi alpin unde alte metode nu se pot aplica. Totuşi şi în aceste situaţii este recomandat ca animalele să fie cât de cât dirijate în deplasarea lor pe păşune, permiţându-le înaintarea numai pe măsura consumării suficiente a plantelor de pe o suprafaţă delimitată frontal de îngrijitori. În unele ţări cu precipitaţii mai abundente şi nivel de fertilizare ridicat din vestul european, se foloseşte cu bune rezultate păşunatul liber intensiv ca alternativă mai economică la pășunatul prin rotaţie pe tarlale. Aplicarea acestei metode de păşunat implică o foarte bună cunoaştere a productivităţii păşunii, încărcarea corectă cu animale, combaterea parazitozelor care sunt mai abundente şi alte reguli care ţin de păşunatul raţional. 5.4.2. Efective si specii care pasuneaza suprafetele de pasune dupa urmatorul tabel

Localitate Nr. crescatori/nr de animale din detinute. Bovine=m/c Ovine/caprine=m/c

Bovine total din care

Ovine total Cabaline Suprafata pasune

0-6 luni

6-24 luni

pes te 2 ani

tot. efectiv

oi

tineret

tot. efe-ctiv+ capre

cai

manji

tot. efe ctiv

Deti- nuta

Nece-sara

Mariselu Bov=10m/1,6m/2,10m/3,6m/4,5m/5,9m/6,4m/7,1m/10,1m/12,1m/18. Oi=1m/2,3m/6,2m/7,2m/8,1m/

9,3m/10,1m/11,3m/12,1m/13,2m/14,3m/15,1m/17,1m/18,2m/19,2m/20,1m/24,1m/25,1m/28,1m/30,1m/31,1m/43,1m/54,1m/75,1m/110,1m/151,1m/173,1m/235. Capre=1m/1,5m/2,1m/3,2m/6,1m/7,1m/13. Cai=64,27m/1,12m/2,3m/3,1m/4.

223cap. 53 membri 178,4 UVM

1314 cap 40 cresc 46/11 cap-rine mem-bri 190,4 UVM

67/ 43 cre-sca- tori 53,6 UVM

32,8+8+59= 99,8

422,4 ha

30


Domnesti Bov=16m/1,4m/2,7m/3,2m/4,3

m/5,1m/7,1m/8,1m/10,1m/11,1m/12,1m/21,1m/29,1m/32. Oi=1m/2,1m/3,2m/5,1m/7,1m/8,1m/12,1m/18,1m/ 23,1m/48,1m/58,1m/118. capre=1m/2. cai=43. 33m/1,5m/2.

198/40 mem-bri 158,4 UVM

307/12 1/2 capri. mem-bri 42,98 UVM


201,46 235,78 ha

Magurele Bov=7m/1,10m/2,5m/3,8m/4,2m/5,4m/6,1m/7. Oi=1m/2,1m/4,1m/5,2m/8,1m/9,1m/10,1m/11,1m/12,1m/15,1m/18,2m/22,1m/25,1m/32,1m/55. Capre=1m/1,5m/2,1m/3,2m/5,1m/ 10. Cai=48.

23m/1,11m/2,1m/3.

115/37 mem-bri 92 UVM

258/16 34/10 mem-bri 36,12 UVM


71,36 166,52 ha

Birla Bov=10m/1,8m/2,3m/3,4m/4,2m/5,2m/6,1m/7,2m/8,1m/9,2m/11. Oi=1m/4,3m/10,1m/16,1m/17,

1m/ 20,1m/28,1m/30,1m/31,1m/33,1m/37,1m/50,1m/64,1m/85,1m/156,1m/181,1m/183,1m/230,1m/480. Capre=1m/2,1m/3,1m/25. Cai=18m/1,6m/2.

127/35 mem-bri 101,6 UVM

1675/ 20 30/3 mem-bri 238,7 UVM

30/ 24 cre-sca- tori 24 UVM

144,45 364,3 ha

31


Sintioana Bov=7m/1,12m/2,12m/3,6m/4,4m/5,5m/6,2m/7,3m/8,2m/9,2m/10,2m/ 11,2m/12,2m/13,1m/14,1m/15,2m/18,1m/19,1m/23,1m/27,1m/28,1m/30,1m/37,1m/62. Oi=1m/4,2m/5,1m/6,1m/8,3m/10, 1m/15,1m/17,2m/25,1m/40,1m/82,1m/85,1m/86,1m/110,2m/120,1m/ 126,1m/130,1m/130,2m/150,2m/ 155,1m/182,1m/227,1m/296,1m/376,1m/300,1m/345,1m/400 ,1m/468,1m/480,1m/500. Capre=1m/4 Cai=54m/70,29m/1,25m/2.

580/ 72 mem-bri 464 UVM

5339/ 37 4/1 mem-bri 752,64 UVM

70/ 54 cre-sca- tori 56 UVM

123,73

1272, 64 ha

Jeica Bov=6m/1,1m/4,1m/5,1m/18. Oi=1m/2,1m/5,2m/6,4m/7,4m/8,4m/9,4m/10,2m/12,2m/15,1m/40,1m/43,1m/78. Capre=1m/1,1m/2. Cai=12m/1,1m/2.

33/9 mem-bri 26,4 UVM

370/ 27 mem-bri 51,8 UVM

14/2 cre-sca- tori 1,96 UVM

71,05 80,16 ha

Neteni Bov=2m/1 Oi=6m/1/13,1/16,1/8,1/11,1/5,

1/8. Cai=1m/1

2/2 membri 1,6 UVM

61/6 mem-bri 8,54 UVM

1/1 cre sca- tori 0,8 UVM

33,11 10,94 ha

Total general pasune existent si necesar pentru (2552,74 UVM) 813, 84

2552,74

In tabelul de mai sus lipsesc efectivele pe categorii de varsta drept pentru care s-a efectuat convertire medie (toate varstele). A rezultat: Mariselu -bovine total 223 capete/53crescatori; -ovine total 1314 capete/40crescatori; -caprine total 46 capete/11crescatori; -cabaline total 67 capete/43crescatori;

32


Domnesti -bovine total 198 capete/40crescatori; -ovine total 307 capete/12crescatori; -caprine total 2 capete/1crescatori; -cabaline total 43 capete/38crescatori; Magurele -bovine total 115 capete/37crescatori; -ovine total 258 capete/16crescatori; -caprine total 34 capete/10crescatori; -cabaline total 48 capete/35crescatori; Birla -bovine total 127 capete/35crescatori; -ovine total 1675 capete/20crescatori; -caprine total 30 capete/3crescatori; -cabaline total 30 capete/24crescatori; Sintioana -bovine total 580 capete/72crescatori; -ovine total 5339 capete/37crescatori; -caprine total 4 capete/1crescatori; -cabaline total 70 capete/54crescatori; Jeica -bovine total 33 capete/9 crescatori; -ovine total 320 capete/27crescatori; -cabaline total 14 capete/2 crescatori; Neteni -bovine total 2 capete/2 crescatori; -ovine total 61 capete/6 crescatori; -cabaline total 1 capete/1 crescatori; La efectivul existent in evidenta anului 2015, necesarul de pasune ar fi de 2552,76ha, amenajamentul s-a hotarat a se face pe o suprafata de 813,84. Dupa conversie avem urmatoarea situatie: Mariselu - 422,40 (UVM) Domnesti - 235,78 (UVM) Magurele - 166,52 (UVM) Birla - 364,30 (UVM) Sintioana - 1272,66 (UVM) Jeica - 80,16 (UVM) Neteni - 10,94 (UVM) 2552,76 UVM

5.4.3. Încărcarea cu animale se exprimă în unităţi vită mare (UVM)

la unitatea de suprafaţă (ha), pentru care se folosesc coeficienţi de transformare pentru diferite specii şi categorii de animale.

33


Specificare Coieficient de transformare

in UVM

Nr capete pentru 1 UVM

Suprafata pasune

necesara detinuta

Bovine de toate varstele ( in medie) 0,7-0,8 1,3-1,4

Ovine si caprine de toate varstele 0,14 7,1

Cai de toate varstele 0,8 1,3

TOTAL GENERAL 2552,74 UVM 2552,74 ha 813,84

Determinarea capacităţii de păşunat (încărcarea cu animale) după metoda mai exactă a cântăririi producţiei de iarbă înainte de păşunat şi a refuzurilor neconsumate este mult mai laborioasă. După determinarea producţiei de iarbă efectiv consumate, a necesarului zilnic, durata de păşunat şi alte elemente se poate în continuare calcula numărul de animale la un hectar de suprafaţă de păşune. Determinarea producţiei păşunilor se face prin două metode mai importante: metoda directă sau a cosirilor repetate şi metoda indirectă sau zootehnică. Metoda directă este mai simplă şi constă din recoltarea unor suprafeţe de control (4 parcele a câte 2,5m2 = 10 m2 pe păşuni uniforme şi 10 parcele x 1m2 = 10 m2 pe păşuni cu vegetaţie neuniformă) care se recoltează în preziua intrării animalelor în tarlaua de păşunat.

În cazul păşunatului continuu se fac îngrădiri pentru suprafeţele de unde se iau probele. Prin însumarea producţiilor obţinute la fiecare recoltare (ciclu de păşunat) raportate la hectar (C1, C2..) se obţine producţia totală a păşunii (C)C = C1 + C2 + C3 + .. + Cn (t/ha) După fiecare ciclu de păşunat se cosesc anumite suprafeţe reprezentative, pentru determinarea producţiei neconsumate (Cn) de animale (resturi). Prin scăderea 25 resturilor neconsumate (R) din producţia totală se obţine producţia efectiv consumată sau producţia reală (P). P = C – R (t/ha) Pentru determinarea coeficientului (gradul) de consumabilitate sau de folosire (K) se utilizează relaţia: K = P:C x 100 % C . Aprecierea gradului de consumabilitate se poate face şi prin analize botanice, apreciere vizuală sau aplicarea unor valori orientative. In cazul nostru nu s-au putut determina cantitatile de masa verde, cu precizie, aceste cantitati au fost estimate dupa primul ciclu de pasunat, si/sau dupa spusele cunoscatorilor, care au participat in teren la concretizare si culegere date. 5.4.4. Determinarea cantitativa, urmeaza a se efectua cu precizie in anul 2016, cele relatate in tabel, sunt urmare-a constatarilor facute in partea a doua a lunii iunie-august a anului 2015.

34


Denumire pasune Categorie de pajiste Productie de iarba

(t/ha) Calitate furajera

Domnesti, Mariselu,Magurele,

Birla, Sintioana, Jeica, Neteni

Pajisti cu valoare mijlocie si buna,fertilizate sporadic cu ingrasaminte naturale si/sau organice urmarea tarlirii

efectuate corespunzator

10 - 11 mijlocie

buna

Virfu Magurii, Mariselu,

Birla,Domnesti

Pajisti cu valoare slaba si foarte slaba urmarea supratarlirii efectuate

necorespunzator 5-8

slaba

Virfu Magurii, Mariselu, Neteni,

Sintioana, Domnesti, Birla

Pajisti imburuienate, invadate cu vegetatie arbustiva, fertilizate sporadic

cu ingrasaminte naturale si/sau organice urmarea trecerii animalelor

prin zona, si alte degradari ale solului si vegetatiei

1-5 slaba

foarte slaba

Din suprafata totala de 813,84 ha pe care s-a efectuat amenajamentul pastoral, avem pe 798 ha calitate furajera buna, 10,84ha calitate furajera slaba si 5 ha calitate furajera foarte slaba. Suprafetele mici fara calitate furajera au fost identificate in aproape toate pasunile din cele 7 sate mai putin Jeica. Putem mentiona faptul ca nu tote efectivele evidentiate in Registrul agricol al primariei a pasunat pe aceste suprafete, mare parte din efective au avut alte destinatii oferite de proprietari drept tabere de vara. 5.4.5. Necesar zilnic de MV si apa pe cap de animal si categorii de varsta

Nr. crt

Animale Consum zilnic

(masa verde)MV/cap

Necesar zilnic de apa/cap

1 Bovine adulte 40-75 40-45

2 Tineret pana la 1 an 15-25 15-25

3 Peste 1 an 30-40 30-40

4 Ovine 68-(3-6) 4-6

5 Tineret ovin 2-3 2-3

6 Cabaline 30-40 40-45

35


6. Capacitatea de pasunat

Trup pasune Unitate

amenajistica Supra-

fata

Capacitate de pasunat /UVM Media MV

ce se poate consuma

kg/zi

MV ce se poate consuma efectiv

pe sezon(175zile)

UVM/ha si media MV necesara

(47hg)

cantitatea MV/u.a./

Domnesti 1/A 51.76 36,23 1.703t

Domnesti B 11.74 8,21 386kg

Domnesti Total 1 63.50

Domnesti 2/A 25.21 17,64 829kg

Domnesti B 7.12 5,04 237kg

Domnesti C 0.91 0 0


Domnesti 3/A 85.34 59,73 2.807t

Domnesti B 17.72 12,40 583kg

Domnesti C 1.18 0

Domnesti D 0.48 0


Total Domnesti Total 1,2,3 201.46 141,02 6.628t/zi 1.159.890t/sezon

Magurele 4/A 35.07 24,54 1.154t

Magurele B 24.13 16,89 794kg

Magurele C 12.16 8,51 400kg

Total Magurele Total 4 71.36 49,95 2.348t/zi 410.839t/sezon

Marisel 5/A 30.41 21,28 1.000t

Marisel 6/B 5.5 3,85 181kg

Marisel 7/C 3.02 2,11 100kg

Total Marisel Total 5,6,7 38.93 27,25 1.281t/zi 224.132t/sezon

Birla 8/A 42.03 29,42 1.383t

Birla B 17.45 12,21 574kg

Birla C 0.77 0

Birla D 0.2 0

Birla E 40.06 28,04 1.318t

Birla Total 8 100.51

Birla 9/A 43.94 30,75 1.445t

Total Birla Total Birla 8,9 144.45 101,11 4.752t/zi 831.630t/sezon

Vf. Magurii 10/A 5.46 3,82 179kg

Vf. Magurii B 1.44 1 47kg

Tot. Vf. Magurii Total 10 6.90 4,83 227t/zi 39.727t/sezon

Budacu de Jos 11/A 15.13 10,59 498kg

Budacu de Jos B 10.11 7,07 331kg

Budacu de Jos C 23.51 16,20 761kg

Budacu de Jos Total 11 48.75

36


Budacu de Jos 12/A 19.77 13,83 650kg

Total Budac (Loza) Total 11,12 68.52 47,96 2.254t/zi 394.471t/sezon

Sintioana 13/A 38.47 26,92 1.406t

Sintioana B 3.46 2,42 114kg

Sintioana C 3.55 2,48 116kg

Sintioana D 0.61 0 0

Sintioana Total 13 46.09

Sintioana 14/A 35.47 24,82 1.166t

Sintioana B 1.77 1,23 58kg

Sintioana C 6.33 4,43 208kg

Sintioana D 16.47 11,52 541kg

Sintioana E 3.93 2,75 129kg

Sintioana F 3.88 2,71 129kg

Sintioana Total 14 67.85

Total Sintioana Total 13,14 113.94 79,75 3.748t/zi 655.944t/sezon

Jeica 15/A 35.75 25,02 1.175t

Jeica B 31.14 21,79 1.024t

Jeica C 2.48 1,73 81kg

Jeica D 4.24 2,96 139kg

Total Jeica Total 15 73.61 51,52 2.421t/zi 423.752t/sezon

Neteni 16/A 30.27 21,18 995kg

Neteni B 1.77 1,23 58kg

Neteni C 1.07 0 0

Total Neteni Total 16 33.11 23,17 1.089t/zi 190.573t/sezon

Faget 17/A 27.88 19,51 917kg

Faget B 0.19 0 0

Faget C 0.84 0 0

Faget D 3.71 2,59 122kg

Faget E 1.13 0 0

Faget F 12.09 8,46 398kg

Faget G 0.96 0 0

Faget H 3.3 2,31 108kg

Faget I 10.15 7,10 334kg

Faget J 1.31 0 0

Total Faget Total 17 61.56 43,09 2.025t/zi 354.416t/sezon

TOTAL PRIMARIE 813.84 570

47


7. Cai de acces In vederea gospodaririi intensive si/sau rationale a pajistilor, caile de acces reprezinta o importanta deosebita. Pentru pasunea analizata accesabilitatea este asigurata atat de drumuri de pamant cat si de drumuri permanente si se prezinta astfel:

1) Trupul Domnesti. Se gaseste la 400m de DJ154, de unde pornesc si doua drumuri de pamant (unul spre parcela 2 si unul spre parcela 3).Limita dintre parcela 1 si parcela 2, este delimitata tot de un drum de pamant.

2) Trupul Magurele. Se gaseste la 1.2 km. de DJ154, din care porneste un drum pietruit, pana in aproprierea parcelei 4 si se continua cu un drum de pamant, limitrof parcelei 4C.

3) Trupul Mariselu. Se gaseste de o parte si de alta a DJ154 la distante 0km.

4) Trupul Birla. Este limitrof in partea estica cu DJ173Cla o distanta de 30m.

5) Trupul Virful Magurii. Se gaseste la o distanta de 2.6 km., de DJ173C.

6) Trupul Loza. Se gaseste de o parte si de alta a DJ173C.

7) Trupul Sintioana. Se gaseste la 2.7 km. de DJ154 si la 0.5km. de drumul comunal Birla-Sintioana. Pe teritoriul acestuia se gasest un drum de pamint cu o lugime de 2.3 km.

8) Trupul Jeica. Se gaseste la 6.7 km. de DJ154 si la 1.1 km. de DC15, dupa care se gaseste un drum de pamant pe o lungime de 1.3 km., care trece prin parcela 15B.

9) Trupul Neteni. Se gaseste la 1.1 km. de DJ154D.

10) Trupul Faget. Se gaseste la 0.8 km. de DJ154.

7.1.Constructii zoopastorale si surse de apa

48


Trup de pasune Denumirea constructiei parcela

Nr. Denumire

1 Domnesti

Saivan pentru animale, cu doua camere pentru

ingrijitori, destinate taberelor de vara.

Fantana si platforme cu adapatori pentru animale.

2C SI 3C

2C,3A si 3C.

2 Magurele Fantana si platforma cu adapatori pentru

animale.

4B

3 Mariselu

Stana (totalmente necorespunzatoare) necesita

confectionare stana cuprinzand conditiile

minime de sedere pe perioada taberelor de vare a pastorilor.

5A

4 Birla

Platforme betonate si resturi de constructii a

vechilor cladiri.

Fantana si platforme cu adapatori pentru animale.

8C si 8D 9A

5 Virful

Magurii Adapatori pentru animale 10A

6 Loza Stana si adapatori pentru animale. 11A

7 Sintioana FantanI si platforme cu adapatori pentru

animale.

13A si 14A

8 Jeica Fantani si platforme cu adapatori pentru

animale si bazin din beton pentru inbaiat oile

15B

9 Neteni Fantana si platforma cu adapatori pentru

animale.

16A

10 Faget Fantana si platforma cu adapatori pentru

animale.

17F

7.2. Ingraşăminte organice rezultate in urma consumului, folosite pe pajişti

49


Îngrăşământul

Conţinutul în

elemente nutritive

(%)

N (AZOT) P2O5

(pentoxid de fosfor) K2O

(oxid de potasiu )

CaO(oxid de calciu)

Doza

Epoca de

aplicare Efectul remanent

Gunoi de grajd 4-8 2-3 5-6

2–3

20-40

t/ha

Primăvara

sau toamna 4 - 5

Turbureala de

grajd

2-7 3-5 1-13

0,6-1

300-600*

m3/ha

Primăvara

sau toamna 2 - 3

Must de gunoi 2-8 0,3-0,6 4-6

1 - 3

15-20**

m3/ha

Primăvara

sau toamna 1 - 2

* fracţionat, în doze de maximum 150 m3/ha + 30 kg P2O5 /ha ;

* * se completează cu 30 kg P2O5 /ha

Cercetările din tară şi străinătate au demonstrat că fertilizarea organică, completată cu

fertilizarea minerală, în mod deosebit cu fosfor, asigură producţii superioare faţă de sistemul

de fertilizare unilateral, mineral san organic.

Fertilizarea prin târlire. Târlirea este un mijloc tradiţional, simplu şi economic de

fertilizare cu dejecţii solide şi lichide. Se realizează în perioada păşunatului, prin mutarea

succesivă a ţarcurilor în care se odihnesc sau se mulg animalele.

Pentru o fertilizare corectă prin târlire este indicat să se ia în considerare recomandarile

prezentate în tabelul 4.

50


7.3. Fertilizarea prin târlire

Specia de

animale

Suprafaţa

necesară

(m2/cap)

Timpul de târlire(nopţi)

Dimensiunile suprafeţei

împrejmuite(100 capete) Pajişti

productive

Pajişti

mediocre

Pajişti

degradate

Ovine 1-2

2-3 3-4 5-6 (10)

10 m x 10 (20) m

Bovine 2-3 20 m x 10 (20) m

Târlirea asigură: creşterea fertilitatii solului, îmbunătăţirea compozitiei floristice (părul

porcului poate fi combatut în mare măsură) şi creşterea sigură a producţiei de furaj. Mutarea

periodică a ţarcului este obligatorie. Se evită îmbolnăvirea animalelor, extinderea buruienilor

nitrofile (ştevia, urzica, ştirigoaia ş.a.) şi poluarea terenului sau apelor.

8.Evidenta de caracterizare a pasunilor

Pajiştile naturale sunt bogate în specii de graminee, leguminoase şi diverse şi reprezintă una

din sursele principale de hrană pentru creşterea animalelor. Se apreciază că peste 70-80 %

din structura furajelor este asigurată de pajişti. Vara, animalele sunt întreţinute de regulă pe

păşune, iar iarna, în stabulaţie, ponderea fiind deţinută de fân sau siloz.

Degradarea covorului ierbos al pajiştilor se datorează mai multor factori dintre care amintim :

- excesul de umiditate care stimulează extinderea rogozurilor, trestiei, papurii, etc. ;

- uscăciunea pronunţată în care speciile valoroase furajere nu supravieţuiesc;

- absenţa lucrărilor de curăţire de buruieni cum sunt scaieţii înainte de a face seminţe şi a se înmulţi ; - absenţa lucrărilor de îndepărtare a puieţilor de arbuşti şi arbori care pot invada pajiştile până

la împădurire ;

51


- lipsa elementelor fertilizante, respectiv a îngrăşămintelor naturale şi chimice pentru

susţinerea speciilor valoroase furajere ;

- excesul de elemente fertilizante în locurile supratârlite, unde sunt stimulate specii nitrofile ca :

şteviile, ştirigoaia, urzicile, şi altele;

- păşunatul pe vreme excesiv de umedă când se distruge prin călcare ţelina şi în locurile

rămase libere se instalează buruienile sau se declanşează eroziunea solului;

- lipsa de încărcare a păşunilor cu animale până la abandon şi păşunatul haotic generează un

păşunat selectiv prin care se răresc speciile valoroase furajere şi permit extinderea speciilor

nevaloroase;

- suprapăşunatul cu un număr mare de animale, slăbeşte rezistenţa la călcare şi în final

răreşte covorul ierbos până la distrugere, după care pe terenurile în pantă apare eroziunea

solului;

- cosirea prea târzie a fâneţelor după ajungerea la maturitate a seminţelor de buruieni,

favorizează extinderea acestora. Menţinerea covorului ierbos al pajiştilor în echilibru este o

artă pe care gospodarul fondului pastoral trebuie să şi-o însuşească temeinic, începând cu

cunoaşterea plantelor, a necesităţilor de elemente fertilizante şi umiditate ale acestora, metode

adecvate de folosire prin păşunat sau cosit şi alte măsuri.

Pentru o mai buna evidentiere a lucrarilor executate in deceniul 2016-2025, pe langa lucrarile mentionate in tabelul de mai jos, evitati deplasarile haotice cu utilaje si/sau ateleje, subtarlirea si supratarlirea, nu distrugeti constructiile, tarcurile care trebuie adunate la sfarsit de sezon si montate la inceputul pasunatului, nu distrugeti adapatorile si sistemele de aductiune apa) “ ATENTIE (2016-2025)”

52


8.1. Descriere parcelară si evidenta lucrarilor executate

nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de

folosinta siruta-bloc

fizic

unitatea geomorfologică predominantă este versantul, avand

configuratie ondulat

1 1A 51,76 pasune 33765-86 versant ondulat

Tip de pasune(buna) acoperire ierbacee:98%

Descriere plante:F.rubra 35%, F.pretensis12%, F.pseudovina 6%, Raigras de pasune18%, Anthoxantum odoratum 12%, Achillea milefolium, Alchemilla vulgaris si Platago sp.5%, Nadrus stricta 10%.

val. past: buna

veget.forest.procent:1%

Musuroie procent:1%

Date complementare-cap.de pasunat/ua=36,23/UVM

lucr. exec:- taieri ( vegetatie nedorita) de igiena a pasuni

lucr.prop:- indepartarea musuroielor Evidenta lucrarilor executate in deceniul 2016-2025, pe langa lucrarile mentionate in tabelul de mai jos, evitati deplasarile haotice cu utilaje si/sau ateleje, subtarlirea si supratarlirea, nu distrugeti constructiile, tarcurile care trebuie adunate la sfarsit de sezon si montate la inceputul pasunatului, nu distrugeti adapatorile si sistemele de aductiune apa) “ ATENTIE SPORITA PE TOTI ANII (2016-2025)”

Anul executiei

Felul lucrarii supra-

fata observatii

2016 taieri de igiena, indepartat musuroaie,intretinere cai de acces si sursa de apa 51,76










nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


fizic



1 1B 10,74 pasune 33765-86 versant ondulat


Descriere plante:F.rubra 35%, F.pretensis12%, F.pseudovina 6%, Raigras de pasune18%, Anthoxantum odoratum 12%, Achillea milefolium,Alchemilla vulgaris si Platago sp.5%, Nadrus stricta 10%.

val. past: buna


Musuroie procent:1%




53


Anul executie

i Felul lucrarii

supra-fata

observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


fizic






val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


fizic






54


val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


fizic



1 2C 0,91 pasune 33765-86 versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%

Date complementare-cap.de pasunat/ua=0/UVM



Anul executiei


fata observatii










55



nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


fizic






val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


fizic






val. past: buna


Musuroie procent:1%




56


Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


fizic






val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


fizic



1 3D 0,48 pasune 33765-215 versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%

57





Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


fizic






val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











58


nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


fizic






val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de

folosinta siruta-bloc fizic



1 4C 8,51 pasune 33765-442,445 versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii


59











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


fizic






val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


fizic






val. past: buna


60


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


fizic






val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











61


nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de


unitatea geomorfologică predominantă este versantul,

avand configuratie ondulat

1 8A 42,03 pasune 33765-337,736,737 versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




1 8B 17,45 pasune 33765-337,736 versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%




62


Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







63


val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




1 8E 40,06 pasune 33765-340,781 versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii









64




nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:6%




65


Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:9%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







66


val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii









67




nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




1 11C 23,51 pasune 33765-574,653,1040,1047

versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%



lucr.prop:- indepartarea musuroielor

68


Evidenta lucrarilor executate in deceniul 2016-2025, pe langa lucrarile mentionate in tabelul de mai jos, evitati deplasarile haotice cu utilaje si/sau ateleje, subtarlirea si supratarlirea, nu distrugeti constructiile, tarcurile care trebuie adunate la sfarsit de sezon si montate la inceputul pasunatului, nu distrugeti adapatorile si sistemele de aductiune apa) “ ATENTIE SPORITA PE TOTI ANII (2016-2025)”

Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




69





val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii





70








nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




71



Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




72





val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




1 14D 16,47 pasune 33765-640,784 versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii





73








nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




1 14E 3,93 pasune 33765-640,784 versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




1 14F 3,88 pasune 33765-521,640 versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%




74



Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




75





val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii




76









Concluzii

nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%

77





Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











78


nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




79


Anul executiei


fata observatii


Mentine-rea

supra- fetei de pasune










nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii


Mentine-rea











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







80


val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii


Mentine-rea











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii


Mentine-rea









81




nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




1 17E 1,13 pasune 33765-769 versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii


Mentine-rea











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




1 17F 12,09 pasune 33765-769 versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%




82


Anul

executiei Felul lucrarii

supra-fata

observatii


Mentine-rea











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




1 17G 0,96 pasune 33765-769 versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii


Mentine-rea











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




1 17H 3,3 pasune 33765-769 versant ondulat



83


val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii


Mentine-rea











nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de







val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii


Mentine-rea









84




nr.trup pasune

U.a. Suprafata

-ha- Categoria de




1 17J 1,31 pasune 33765-769 versant ondulat



val. past: buna


Musuroie procent:1%




Anul executiei


fata observatii


Mentine-rea











Pasunea din locul numit Faget este pe cale de a se diminua daca nu se fac lucrarile aferente an de an, drept pantru care s-a facut si observatia. Mentionez faptul ca in urma cu 4 ani avea un grad de acoperire de vegetatie forestiera nedorita in proportie de 42%, atunci au fost scoase radacinile cu sapoiele, din care se poate reinstala vegetaţia lemnoasă, mai ales la speciile cu drajonare puternică. Motiv din care trebuie efectuata igienizarea pana la, a inceta sa mai vegeteze primavara acesti arbusti nedoriti.

85


8.2. Curăţirea terenului, combaterea buruienilor ierboase şi a speciilor lemnoase invazive

Prin lucrări de curăţire se îndepărtează de pe pajişti pietrele, cioatele rămase după defrişarea arborilor, buturugile şi alte resturi vegetale aduse de ape şi alte lucrări. Acestea se execută manual şi mecanizat în funcţie de pantă şi gradul de acoperire al terenului. Pe terenurile în pantă, cu înclinaţii mai mari se acţionează cu atenţie pentru strângerea pietrelor şi cioatelor pentru a nu declanşa eroziunea solului.

În marea lor majoritate, pajiştile naturale au suprafaţa denivelată datorită muşuroaielor, eroziunii şi alunecărilor de teren, lucrărilor de defrişare a vegetaţiei lemnoase, scoaterea cioatelor, drenaj, desecare şi alte lucrări.

Muşuroaiele înţelenite de origine animală şi vegetală sunt principala cauză a denivelărilor pe pajiştile naturale. Cele de origine animală sunt formate de cârtiţe, furnici şi mistreţi. La început acestea sunt de dimensiuni mici şi se măresc odată cu trecerea timpului, denivelând pajiştea şi îngreunând valorificarea ei, în special prin cosire.

Muşuroaiele de origine vegetală se formează pe tufele dese ale unor graminee, cum este târsa (Deschampsia caespitosa) şi ţăpoşica (Nardus stricta) sau pipirig (Juncus sp.) de exemplu, cioate şi buturugi rămase în sol şi altele.

Prin păşunat neraţional pe soluri cu exces de umiditate, de asemenea se formează muşuroaie înţelenite după călcarea lor cu animale. În zona montană înaltă sunt de asemenea muşuroaie înţelenite numite marghile care se datoresc efectului combinat de îngheţ- dezgheţ, păşunatului neraţional cu ovinele şi invaziei cu ţepoşică.

Distrugerea muşuroaielor anuale neînţelenite se face primăvara sau toamna prin lucrările obişnuite de grăpare a pajiştilor. Muşuroaiele înţelenite pot fi distruse cu maşini de curăţat pajişti sau cu diverse alte unelte combinate care taie vertical muşuroiul, îl mărunţeşte şi îl împrăştie uniform pe teren.

În cazul unor pajişti cu densitate mare a muşuroaielor înţelenite după distrugerea lor rămân multe goluri care necesită a fi supraînsămânţate cu amestecuri de ierburi adecvate. Nivelarea terenurilor de pe care s-au adunat pietrele, s-au scos cioatele, a celor erodate sau cu alunecări se poate realiza cu nivelatorul, grederul sau buldozerul, în funcţie de gradul denivelărilor şi eficienţa lucrării.

Pajiştile naturale din zona păduroasă din regiunile de deal şi munte, sunt de origine secundară, vegetaţia ierboasă produsă de om şi animalele sale, este în permanentă competiţie cu vegetaţia lemnoasă primară.

În absenţa lucrărilor anuale de curăţirii şi în urma folosirii neraţionale şi în special abandonul sau subîncărcarea cu animale, speciile lemnoase se instalează treptat pe pajişti, mărindu-şi gradul de acoperire de la un an la altul.

După un număr mai mare de ani de absenţă a lucrărilor de îngrijire, se instalează şi se dezvoltă o vegetaţie lemnoasă a cărei defrişare se poate efectua pe bază de studii şi docu-

86


mentaţii (proiecte) pastorale, în care se prevăd toate detaliile privind organizarea, execuţia lucrării şi valorificarea materialului lemnos, conform normativelor.

După cele prezentate în urma analizei efectuate pe teritoriul comunei Mariselu, se pot

extrage următoarele concluzii:

1) Pratoecosistemul se constituie ca un sistem complex interdependent

tricompartimentat : sol – plantă – animal (pedocenoză – fitocenoză - zoocenoză), ca

unitate funcţională cu dimensiunea, structura şi funcţiile controlate de om.

1.1.Clima – evoluţia elementelor climatice;

1.2.Factor antropic – conducerea (managementul păşunatului);

1.3.Sol – însuşiri fizice, chimice şi biologice ;

1.4.Vegetaţie – tipul, nivelul producţiei şi calităţii ş.a.

1.5.Vertebtat erbivor – specia, rasa, vârsta, însuşiri genetice, stare fiziologică ş.a.

Pajiştile naturale sunt bogate în specii de graminee, leguminoase şi diverse şi reprezintă una

din sursele principale de hrană pentru creşterea animalelor. Se apreciază că peste 70-80 %

din structura furajelor este asigurată de pajişti.

Vara, animalele sunt întreţinute de regulă pe păşune, iar iarna, în stabulaţie, ponderea fiind

deţinută de fân sau siloz.

In jurul gospodăriilor tărăneşti, pe suprafeţe mici, pajiştile, în majoritatea situaţiilor sunt

îngrijite, în mod deosebit fâneţele.

Suprafeţe întinse de păşuni şi fâneţe în afara localităţilor sunt însă degradate.

Fenomenul a luat amploare în ultimii ani, datorită scăderii numărului de animale şi îmbătrânirii

forţei de muncă, precum şi ca urmare a neglijenţei sau greşelilor în exploatare.

87


Este important să se cunoască de către crescătorii de animale, factorii ecologici sau cauzele

care produc degradarea pajiştilor, efectul fiind resimţit asupra producţiei şi calităţii furajului, iar

în final, asupra producţiei şi a stării de sănătate al animalelor (tabelul l).

2.1.PRATOTEHNICA-Tehnologii de îmbunătăţire ale pajistilor naturale (permanente)

Pajiştile naturale sunt bogate în specii de graminee, leguminoase şi diverse şi

reprezintă una din sursele principale de hrană pentru creşterea animalelor. Se apreciază că

peste 70-80 % din structura furajelor este asigurată de pajişti. Vara, animalele sunt întreţinute

de regulă pe păşune, iar iarna, în stabulaţie, ponderea fiind deţinută de fân sau siloz.

In jurul gospodăriilor tărăneşti, pe suprafeţe mici, pajiştile, în majoritatea situaţiilor sunt

îngrijite, în mod deosebit fâneţele. Suprafeţe întinse de păşuni şi fâneţe în afara localităţilor

sunt însă degradate. Fenomenul a luat amploare în ultimii ani, datorită scăderii numărului de

animale şi îmbătrânirii forţei de muncă, precum şi ca urmare a neglijenţei sau greşelilor în

exploatare.

Este important să se cunoască de către crescătorii de animale factorii ecologici sau cauzele

care produc degradarea pajiştilor, efectul fiind resimţit asupra producţiei şi calităţii furajului, iar

în final, asupra producţiei şi a stării de sănătate al animalelor (tab. l).

2.2.Principalii factori care produc degradarea pajiştilor

88


Factorii care produc degradarea (cauze)

Efectul acţiunii

0 1

In sol

- excesul de apă sau umiditatea :

- aciditatea solului pH

(H 2O), sub 5,2

Vegetaţia

- speciile lemnoase şi ierboase fără valoare, dăunătoare;

- speciile toxice

Animalele

- speciile sălbatice (porcii mistreţi, cârtiţele, şoarecii).

- speciile domestice (bovine, ovine, caprine etc.).

Omul

- lipsa lucrărilor de îngrijire;

- fertilizarea incorectă;

- dirijarea incorectă a păşunatului;

- recoltatul cu întârziere a fâneţelor.

Scade fertilitatea

- înmlăştinirea ;

- dispariţia speciilor valoroase, extinderea speciilor făra valoare, muşchi, pipirig, târsa, feriga, ş.a.);

- solul este sărac în fosfor (P), potasiu (P), calciu (Ca), magneziu (Mg), iar aluminiul (Al) şi manganul (Mn) se află în exces;

- scade producţia şi calitatea furajului;

- scade producţia animală;

- apar îmbolnăviri la animale;

- elimină speciile valoroase;

- scade producţia şi calitatea furajului şi ale produselor animale;

- provoacă îmbolnaviri sau pierderi animale;

- distrug covorul vegetal prin desţelenire, săparea galeriilor şi formarea muşuroaielor;

- scad producţiile;

- păşunatul intens (suprapăşunatul) poate provoca dispariţia speciilor valoroase, decopertarea terenului, declanşarea fenomenului de eroziune;

- păşunatul extensiv determină consumul selectiv, dispariţia speciilor valoroase şi apariţia speciilor nedorite (scaieţi, târsa, păpădia ş.a.);

- supratârlitul poate provoca eroziunea, apariţia speciilor nedorite (scaieţi, târsa, păpădia, ştevia, urzica ş.a.);

- extinderea vegetaţiei lemnoase (reîmpădurirea treptată, scade suprafaţa de pajisti);

- extinderea vegetaţiei ierboase nevaloroase sau a speciilor toxice;

- extinderea muşuroaielor;

- dezechilibrare în sol şi plante;

- poluarea apelor ;

- extinderea unor specii dăunătoare;

- degradarea covorului vegetal, scăderea producţiei vegetale şi animale;

- degradarea covorului vegetal în urma răspândirii seminţelor de buruieni;

- scăderea calităţii furajului.

89


Pentru a transforma o pajişte degradată în una productivă, agricultorul trebuie să înlăture

cauzele care au produs acest fenomen, nu numai efectul (sau efectele) .

Spre exemplu: fertilizarea incorectă cu mult gunoi de grajd sau cu îngrăşăminte chimice cu

azot (cauza), determină extinderea rapidă a şteviei şi urzicilor (efectul). Rezultă că, pentru o

anumită perioada de timp se va fertiliza numai cu fosfor şi potasiu (fără azot), iar ştevia şi

urzicile vor fi erbicidate.

2.3.Lucrări de suprafaţă, de îmbunătăţire

Prin aplicarea corectă a unor lucrări la suprafata pajiştilor naturale degradate, se poate

realiza dublarea sau triplarea producţiei de furaj.

Principalele lucrări sunt:

- curaţirea pajiştilor;

. - îndepărtarea muşuroaielor;

- combaterea speciilor dăunătoare, lemnoase şi ierboase;

- combaterea eroziunii solului;

. - corectarea regimului de apă şi aer (aerohidric) din sol;

- îmbunătăţirea regimului de nutriţie;

- supraînsămânţarea;

- autoînsămânţarea;

- alte lucrări de îngrijire.

2.4.Curăţirea pajiştilor

Lucrarea se execută primăvara şi se concretizează prin îndepărtarea şi depozitarea

pietrelor. In Elveţia, Franţa, Italia şi alte ţări, pietrele sunt folosite la împrejmuirea păşunilor sau

la amenajarea platformelor pentru alimentarea cu apă a animalelor.

Se eliberează pajiştea de cioate, resturi vegetale. Rumeguşul depozitat pe pajişti va fi

îndepărtat oblitoriu sau ars, deoarece produce accentuarea acidităţii din sol şi degradarea

covorului vegetal.

90


Cenuşa rezultată prin arderea resturilor vegetate va fi împrăştiată, fiind bogată în elemente

nutritive şi reduce aciditatea solului. Suprafeţele vor fi eliberate de deşeurile metalice (sârmă

ghimpată, cutii de conserve), materiale plastice ş.a.

2.5.Îndepărtarea muşuroaielor

Extinderea muşuroaielor este determinată de prezenţa cârtiţelor, furnicilor, desţelenirea şi

denivelarea terenului de către porcii mistreţi, refuzuri în timpul păşunatului (tufe de iarbă

îmbătrânită) ş.a.

Îndepărtarea muşuroaielor se execută, în funcţie de dotare sau panta terenului, manual

şi/sau mecanic.

Muşuroaiele proaspete se împrăştie, iar cele înţelenite se dizlocă şi se mărunţesc. Pe

suprafeţele eliberate de pietre, combaterea muşuroaielor se poate face mecanic, cu maşina

de curaţit păşuni MCP 1,5 sau MCP 2,0.

În unele ţări din vestul Europei, cartiţele sunt stârpite cu ajutorul capcanelor , care se

instaleaza în galeria principală. La instalarea capcanelor se lucrează cu mănuşi (cârtiţele simt

mirosul străin).

Unii fermieri francezi practică o metodă ecologică în îndepărtarea cârtiţelor; sunt îngropate în

sol cu gâtul în afară, sticle goale la adâncimi difente. În bătaia vântului, sunetul produs de

sticle deranjează (stresează) puternic cârtiţele, zona fiind părăsită în scurt timp.

O altă metodă (mai puţin ecologică) este injectarea de monoxid de carbon (CO) în sol.

Introducerea unor momeli în galerii cum ar fi: Delicia, Phostoxin, Gastoxin (2 tablete/galerie),

asigură combaterea sigură a cârtiţelor şi a şoarecilor de câmp.

91


2.6.Combaterea speciilor dăunătoare lemnoase

Lucrarea se execută manual sau mecanizat în funcţie de diametrul speciilor şi panta

terenului. Pe păşuni vor fi lăsaţi arbori izolaţi (nu se face defrisarea "în ras"), pentru a asigura

umbra animalelor şi pentru a nu ştirbi frumuseţea naturii.

Lăstarii sau tufele unor specii cum sunt: mesteacănul, alunul, păducelul, plopul ş.a. se

tratează. cu Garlon 4E (2 l/ha), Icedin (3-5 l/ha), s.a.

2.7.Combaterea speciilor dăunătoare ierboase şi arbuştilor

In tabelul 2 sunt prezentate principalele specii ierboase dăunătoare şi toxice şi metode de

combatere.

Tabelul 2

Combaterea vegetaţiei ierboase

Specia Metode de combatere indirectă şi directă

Piciorul cocoşului

(Ranunculus acer)

- drenajul terenului (eliminarea excesului de apă);

- păşunatul sistematic, cositul refuzurilor;

- erbicidare: M.C.P.A. (1 – 2 Kg/ha), M.C.P.P. (1-2

Kg/ha);

Păpădia

(Taraxacum officinale)

- păşunatul timpuriu, evitarea păşunatului intens,

cosirea refuzurilor;

- cositul fânetelor în timp optim (înainte de formarea

seminţelor);

- erbicidare: 2,4 D (1-2 kg/ha), GARLONE (1 kg/ha),

STARANE (0,6 kg/ha);

Capul călugărului

(Leontodon autumnalis)

- cositul la timp;

- erbicidare: M.C.P.A. (1,0-2,0 Kg/ha), M.C.P.B. (1,0-2,0

kg/ha), FLUROXYPYR (400 g/l);

92


Coada soricelului

(Achillea millefolium)

- evitarea păsunatului „ în ras”;

- erbicidare: 2,4 D (2 kg/ha), se repetă tratamentul în

anul urmator.

Patlagina mare

(Plantago major)

Patlagina moale

( Plantago media)

- păşunatul sistematic;

- cositul devreme;

- erbicidare: M.C.P.A. (1,0-2,0 kg/ha), M.C.P.B. (1,0-2,0

kg/ha), M.C.P.B(1 kg/ha). (Se erbicidează plantele

tinere).

Măcriş

(Rumex acetosella)

- păşunatul intensiv cu oi;

- Atentie! Se cosesc pâlcurile cu măcriş înainte de

păşunat.

- Erbicidare: M.C.P.A. (2 Kg/ha), 2,4 D (2 Kg/ha);

Măcris

(Rumex acetosella)

- folosirea amendamentelor cu calciu;

- erbicidare: M.C.P.A.(2 kg/ha), MECOPROP

(1 kg/ha), M.C.P.B.(1 kg/ha). ( Se erbicidează plantele

tinere).

Ştevia

(Rumex crispus)

(Rumex optisifolius)

Ştevia stânilor

( Rumex alpinus)

- evitarea fertilizării în exces cu azot (din îngraşăminte

minerale sau organice)

- îmbunătăţirea drenajului (eliminarea excesului de apă

din sol);

- păşunatul regulat;

- cositul refuzurilor pe păşune;

- cositul fâneţelor până la apariţia tulpinii cu flori,

- erbicidare: MECROPROP (3,0 kg/ha), MECROPROP-

P (1,5 kg/), FLUROXYPYR (0,4 kg/ha), GARLON-4

(1,0 l/ha), ASULOX (4-5 l/ha), ICEDIN (3 l/ha),

STARANE 250-EC (0,6 l).

93


Urzica mare

(Urtica dioica)

- evitarea supratârlitului şi fertilizării cu azot mineral în

cantităţi mari;

- cositul frecvent;

- erbicidare: : TRICLORPYR (20 g/10 l apă),

FLUROXYPYR (400 g/l); Înainte de înflorire nu se

păşunează 2 săptămâni.

Zmeur

(Rubus idaeus)

Mur

(Rubus caesius)

- practicarea păşunatului mixt (ovine + caprine);

Creşterile anuale sunt consumate bine de către

animale;

- erbicidare: TRICLORPYR (0,75%), nu se păşunează

2-3 săptămâni, GARLONE (3-5 l/ha), ICEDIN (3-5

l/ha).

Branduşa de toamnă

(Colchicum autumnale)

- cositul frecvent;

- erbicidare: M.C.P.A., 2,4 D (2 kg/ha).

Pipirig

(Juncus sp. )

- îmbunătăţirea drenajului;

- aplicarea amendamentelor;

- cositul frecvent;

- evitarea lucrărilor solului (terenul nu se ară);

- erbicidare: M.C.P.A.(2 kg/ha), ICEDIN (5 l/ha).

Flocoşică

(Holcus lanatus)

- evitarea lucrărilor solului;

- păşunatul frecvent;

- cositul refuzurilor;

- cositul făneţelor devreme;

- erbicidare:ROUNDUP (5 l/ha).

Viţelar

(Anthoxanthum odoratum)

- cositul devreme si frecvent;

- fertilizarea solului;

- erbicidare:ROUNDUP (5 l/ha).

94


Ştirigoaie

(Veratrum album)


- evitarea fertilizării excesive cu azot;

- aplicarea amendamentelor cu calciu;

- erbicidare: M.C.P.A., GARLONE (3 l/ha).

Târsa

(Deschamsia cespitosa)

- ameliorarea drenajului;

- la o invazie masivă se desţeleneşte pajiştea cu freza,

urmată de supraînsămănţare;

- erbicidare cu CHLORTIAMIDA, DICLOBENIL,

DICLOBENIL + DALAPON, GLYPHOSAT 92-3 l/ha.

Părul porcului

(Nardus stricta)

- păşunatul devreme;

- fertilizarea prin târlit sau cu îngrăşăminte chimice;

- asigurarea drenajului;

- aplicarea amendamentelor;

- erbicidare ROUNDUP (3-5 l/ha).

Coada calului

(Equisetum palustre)

- cosit frecvent;

- păşunat intensiv;

- erbicidare: M.C.P.A., M.C.P.B. (0,5 kg/ha), se repetă

tratamentul înainte de cosit cu M.C.P.B.

Feriga

(Pteridium aqulinum)


- fertilizarea terenului cu fosfor şi azot;

- cositul frecvent;

- aplicarea amendamentelor cu calciu;

- erbicidare: ICEDIN (7 L/HA), M.C.P.A. ( 9 l/ha),

ASULOX (6 l/ha).

Cuscuta

(Cuscuta sp.)

- evitarea la supraînsămănţare a seminţelor de

leguminoase nedecuscutate;

- cositul vetrelor şi arderea;

- erbicidare: Pivot (1,0-1,5 l/ha),Roundup(0,75- 1,0 l/ha)

95


2.8.Combaterea eroziunii solului

Eroziunea solului se manifestă frecvent pe pajiştile situate pe pante mai mari de 12 -16%.

Cauzele care pot provoca eroziunea sunt:

- defrişarea "în ras" a vegetaţiei lemnoase;

- suprapăşunatul;

- deplasarea haotică cu mijloace de transport (căruţe, tractoare şi autocamioane) pe

suprafeţele de pajişti situate în pantă s.a. Înlăturarea sau diminuarea eroziunii solului în zonele

accesibile se face cu cheltuieli foarte mari. Pe terenurile erodate se execută: terasări, valuri de

pământ, drumuri de acces.

Este important să se prevină declanşarea eroziunii în diferitele zone cu terenuri situate în pantă, prin modul de folosire al pajiştilor şi exploatarea vegetaţiei lemnoase din pajişti.

2.9.Corectarea regimului apei şi aerului din sol

Suprafeţe mari de pajişti situate în zone depresionare la baza versanţilor, în apropierea

cursurilor de ape, lacurilor sau pe platouri montane, sunt afectate de excesul de umiditate din

sol. Vegetaţia în acest caz este fără valoare, speciile dominante sunt: pipirigul, rogozul, părul

porcului, târsa, piciorul cocoşului, coada calului s.a.

Animalele întreţinute la păşune pe această categorie de terenuri consumă furaj fără

valoare furajeră. Frecvent se înregistrează cazuri de îmbolnăviri datorită agenţilor patogeni

favorizaţi de condiţiile cu umiditate ridicată sau datorită prezenţei plantelor toxice.

Corectarea excesului de umiditate se face cu multă atenţie pe solurile superficiale, prin

săparea de canale deschise pentru colectarea şi evacuarea apei. Pe solurile profunde,

rezultate deosebite se obţin, prin executarea drenajului subteran. O reţea de drenaj subteran

se realizează prin săparea de şanţuri în care se aşează, într-un strat filtrant difente materiale

care au rolul de a colecta şi dirija apa (tuburi riflate din material plastic, tuburi de ceramică

arsă, piatră, fascine). Deasupra tuburilor şi stratului filtrant se pune pământ, fiind folosită

întreaga suprafată de pajişte.

Drenajul subteran tip "cârtiţă" se realizează cu un plug special care trasează reţeaua

de drenuri absorbante în stratul argilos din sol (se recomandă la solurile grele) fără consum

de alte materiale. Este foarte economic, colectarea şi evacuarea apei se realizează prin

şanţuri deschise.

96


2.10. Îmbunătăţirea regimului de nutriţie

Aplicarea amendamentelor. Specialiştii apreciază că în cazul solurilor acide, cu pH (H2

O) mai mic de 5,2 şi cu un conţinut în aluminiu mobil mai mare de 10 mg/l00 g sol, este

necesar a se administra amendamente bogate în calciu. Calciul micşorează aciditatea solului,

iar plantele vegetează corespunzător. Se îmbunătăţeşte compoziţia floristică, creşte conţinutul

în calciu, fosfor şi proteine din plante.

Corectarea acidităţii solului se face cu : piatră de var, var nestins, marnă, reziduuri bogate în

calciu de la fabricile de îngrăşăminte şi zahăr. Amendamentele cu calciu pot fi procurate şi

transportate gratuit.

În funcţie de rezultatele analizelor de sol, cantitatea de amendamente este de 6 - 10 t/ha şi se

administrează prin împrăştiere, de regulă, toamna. Efectul este cu durată de 6 - 8 ani. ‘’Chiar

daca nu avem realizate analizele de sol, se cunosc terenurile acide’’.

Fertilizarea. Administrarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale pe pajişti asigură

creşterea fertilitătii solului, cu efect favorabil asupra vegetaţiei şi animalelor. Fertilizarea

pajiştilor este cea mai importantă lucrare de îmbunătăţire, producţiile de furaj se dublează sau

chiar triplează.

Îngrăşămintele sunt bogate în elemente nutritive, fiecare element având importanţă în

sporirea producţiei şi/sau calităţii vegetaţiei.

Azotul (N) este considerat “motorul” creşterii ierbii şi a conţinutului în proteină. Plantele din

pajişti transformă cel mai bine azotul mineral în substanţe nutritive. Gramineele valorifică 60 -

70 % din cantitatea de îngrăşămant.

Azotul stimulează înfrăţirea şi otăvirea gramineelor după păşunat sau cosit, creşte

consumabilitatea şi digestibilitatea furajului. Leguminoasele beneficiază de azotul atmosferic,

fixat de către bacteriile simbiotice aflate în nodozităţile rădăcinilor. Pajiştile bogate în

97


leguminoase vor fi fertilizate cu doze scăzute de azot mineral sau organic. Un procent de

leguminoase din pajişti fixează 2 - 4 kg N/ha/an.

Efectul azotului (N) creşte dacă în sol acesta se găseşte într-un raport optim cu elementele

fosfor şi potasiu.

Fosforul (P) stimulează înrădăcinarea plantelor, formarea florilor şi seminţelor, măreşte

rezistenţa plantelor la îngheţ şi boli. Fertilizarea cu fosfor stimulează extinderea

leguminoaselor în pajişti.

Potasiul (K) măreşte rezistenţa plantelor la îngheţ, influenţează creşterea conţinutului în

glucide şi substanţe proteice din furaj. Potasiul măreşte conţinutul de nectar la plantele

melifere din pajişti.

In ultimii ani s-a pus în evidenţă faptul că fertilizarea incorectă cu potasiu poate provoca

apariţia tetaniei la animalele rumegatoare (în mod deosebit la vaci). Creşterea bruscă a

temperaturii primăvara stimulează absorbţia potasiului în defavoarea magneziului, fenomen

care poate provoca tetania (hipocalcemie).

Îngraşămintele sunt bine valorificate în toate tipurile de pajişti situate cu precădere în etajul

pădurilor de foioase şi molid.

Eficienţa scade treptat odată cu creşterea altitudinii. La peste 1600 - 1900 m altitudine,

aplicarea îngrăşămintelor este ineficientă, iar riscul poluarii este ridicat. Orientativ se

recomandă fertilizarea cu următoarele cantitaţi de îngraşăminte (kg/ha substanţa activă).

100 - 150 kg N

50 kg P 2 O 5

50 kg K 2 O

Azotul mineral este admininistrat anual, primăvara şi/sau fazial, în funcţie de modul de

folosire, câte 50 kg N/ha dupa fiecare ciclu de paşunat. Se recomandă fertilizarea primăvara

cu uree iar vara cu nitrocalcar sau azotat de amoniu.

98


Fosforul şi potasiul pot fi administrate o dată la doi ani. Se foloseşte în această situaţie

dozadublă(100kgP2O5 /ha(pentoxid de fosfor) şi 100 kg K 2 O/ha(oxid de potasiu)).

Fertilizarea cu îngraşăminte complexe, care conţin NP sau NPK prezintă avantajul că pot fi

administrate 2 - 3 elemente chimice deodată, înregistrându-se economii cu munca şi lucrările

mecanice.( Atentie la pachete agromediu, se interzic ingrasamintele chimice)

Îngrăşămintele organice. Sunt cele mai valoroase, accesibile şi bogate în elemente

nutritive. La fertilizarea pajiştilor sunt folosite îngrăşămintele:

- gunoiul de grajd;

- tulbureala de grajd sau gűlle(amestec de apă, urină şi bălegar);

- mustul de gunoi;

- resturi vegetale tocate mărunt.

Conţinutul chimic, cantitatea, epoca de aplicare şi efectul la unele îngraşăminte

organice sunt prezentate în tabelul 3.

Pe pajiştile slab fertile se administrează cantităţile cele mai mari de îngrăşăminte

organice solide (60 t/ha). Îngraşămintele organice influenţează, pozitiv însuşirile fizice, chimice

şi biologice ale solului, determină creşterea producţiei şi calitaţii furajului.

2.1.10. Supraînsămânţarea

Aceasta lucrare este necesară în cazul pajişti1or degradate cu vegetaţie rară, pe suprafetele

decopertate ca urmare executarii 1ucrări1or de curaţire (îndepărtarea muşuroaie1or, pietre1or

sau a vegetaţiei nevaloroase sau pe suprafeţele erbicidate). Supraînsămânţarea presupune

efectuarea succesivă a următoarelor lucrări: cositul sau”păşunatul în ras” cu o încărcare mare

de animale. Poate fi folosit erbicidul ROUNDUP (5 l/ha) pentru distrugerea totală a vegetaţiei

nevaloroase; supraînsămânţarea se face cu un amestec de specii valoroase recomandat

zonei. Cantitatea de sămanţă se reduce cu 25 - 50% faţă de norma practicată la înfiinţarea

pajiştilor semănate. Supraînsămanţarea se poate realiza manual (în condiţii de pantă,

suprafeţe mici sau lipsa unei dotări cu maşini agricole) sau pe suprafetele mai mari mecaniza-

99


bile cu maşina de tipul MCR 2,5 (se asigură în paralel prelucrarea solului pe rând şi

supraînsămanţarea).

2.1.11. Autoînsămânţarea pajiştilor

Este o lucrare obligatorie şi trebuie aplicată pe toate tipurile de pajişti. Aceasta este

necesară pentru a asigura seminţe care prin încolţire să poată înlocui plantele ce

dispar. Autoînsămânţarea se realizează prin sistemul de rotaţie a pajiştilor, care o dată

la 4-6 ani în funcţie de vivacitatea plantelor se cosesc mai târziu, după ce speciile

dominante au format seminţe. Prin cosire şi prin uscarea furajului pe sol se asigură

scuturarea seminţelor care urmează să germineze, completându-se nişele libere din

pajişte.

Alte lucrări de îngrijire

Împrăştierea dejecţiilor pe păşune. După trecerea animalelor, rămân o serie de

dejecţii solide. Importanţa acestora este mare pe pajiştile unde nu se aplică fertilizarea sau pe

acelea situate în zone cu precipitaţii bogate, care fac ca o serie de elemente nutritive să fie

spălate. Un alt neajuns este şi faptul dejecţiile sunt focare de infecţie. De aceea, după fiecare

perioadă de păşunat, dejecţiile solide trebuie împrăştiate. Astfel, ele vor contribui la

îmbunătăţirea pajiştei.

Cosirea resturilor neconsumate.

După ce animalele au fost scoase de pe păşune,, rmân o serie de plante neconsumate.

Aceste plante sunt cele ocolite de animale. Dacă rămân pe pajişte, ele vor forma seminţe care

vor asigura înmulţirea lor. De aceea, ele trebuie îndepărtate prin cosire. Operaţia este

oblgatorie dupăfiecare perioadă de păşunat.

2.2.Transformarea pajiştilor naturale (permanente) degradate în pajişti semănate

(temporare)

2.2.1.Importanţa pajiştilor temporare (semănate) ca sursă de furaje.

100


Tehnologia de cultură

În ultima perioadă de timp se remarcă creşterea interesului producătorilor agricoli

pentru înfiinţarea pajiştilor semănate (temporare) ca sursă valoroasă de furaje.

Se consideră că este deosebit de util a se prezenta importanţa economică şi ecologică

a pajiştilor semănate şi una din tehnologiile de înfiinţare.

Pajiştile temporare sunt o categorie aparte de pratoecosisteme care se pot înfiinţa în

locul pajiştilor naturale (permanente) degradate, cu productivitate scăzută sau în teren arabil ,

constituind în acest caz o verigă importantă în rotaţia culturilor în cadrul asolamentelor.

Pentru a se obţine o cantitate ridicată şi constantă de furaj dar şi de calitate se

recomandă asocierea speciilor de leguminoase si graminee perene (care au perioada de

vegetaţie peste doi ani).

Se face precizarea că, dacă se cultivă leguminoasele în cultură pură spre exemplu:

Medicago sativa (lucerna), Trifolium pratense (trifoiul roşu), se produc pierderi prin scuturare la

pregătirea fânului iar prin consumul furajului verde se remarcă valorificarea parţială a proteinei

sau uneori îmbolnăvirea animalelor rumegătoare prin manifestarea timpanismului (tulburări

digestive).

Importanţa economică şi ecologică a pajiştilor temporare (semănate)

pajiştile temporare (semănate) sunt culturi furajere care asigură anual producţii medii de

8-12 t S.U./ha (S.U. = substanţă uscată) adică 40-60 t M.V./ha (M.V. = masă verde);

cultivarea în asociere a diferitelor specii, soiuri sau hibrizi de graminee şi leguminoase

perene în amestecuri simple şi/sau complexe determină pe lângă producţii ridicate,

creşterea duratei economice de păşunat, eşalonarea pe cicluri de valorificare (păşunat

sau cosit);

prezenţa leguminoaselor (lucerna, trifoiul roşu, trifoiul alb, ghizdeiul, sparceta) asigură o

creştere a producţiei pajiştei cu 1-2,5 t S.U./ha sau 5-12,5 t M.V./ha;

furajul verde sau conservat rezultat din culturile asociate de graminee şi leguminoase (fân,

semifân, siloz) are un conţinut ridicat şi optimizat în proteine, glucide, provitamine şi vitamine,

fitohormoni, macroelemente şi microelemente.Animalele consumă cu plăcere furajul datorită

101


palatabilităţii ridicate iar digestibilitatea furajului determină o conversie eficientă a hranei în

produse animale de înaltă calitate;

leguminoasele reprezintă o sursă de “azot ecologic” nepoluant şi gratuit, datorită

relaţiei de simbioză cu bacteriile fixatoare de azot atmosferic situate în nodozităţile rădăcinilor.

Fiecărui procent de leguminoase din pajişte îi corespunde 2-3 Kg N/ha/an (N = azot). Dacă

într-o pajişte de exemplu leguminoasele reprezintă 10-20 %, rezultă că într-un an se fixează

20-60 kg N/ha înregistrându-se avantaje economice si ecologice importante;

gramineele şi mai ales leguminoasele perene îmbunătăţesc însuşirile fizice, chimice şi

biologice ale solului (fiind foarte bune premergătoare pentru majoritatea culturilor,

fixează solul în condiţii de pantă). Pajiştile temporare constituind una din posibilităţile de

prevenire sau combatere ecologică a eroziunii solului;

menţinerea unui raport optim între graminee şi leguminoase asigură producţii animale

(lapte, carne, lână) cu 8-20 % mai mari faţă de pajiştile naturale şi o rată scăzută a

îmbolnăvirii animalelor;

pajiştile temporare determină o diminuare a gradului de îmburuienare a terenului, ca

urmare a covorului vegetal foarte dens şi a folosirii frecvente (păşunat, cosit);

pajiştile temporare sunt cele mai sigure culturi în cazul manifestării unor fenomene

meteorologice nefavorabile (temperaturi scăzute, ploi torenţiale sau grindină).

Pe baza amenajamentului sa identificat în teritoriul studiat, 1 zona din parcela b nr. 1 declarata in “arii naturale protejate”, in satul Domnesti purtand denumirea de “Rapa cu Papusi”.

1. MĂSURI DE MANAGEMENT

ACRONIME APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură AFIR -Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale DAJ -Direcţia pentru Agricultură Judeţeană GAEC -Bune Condiţii Agricole şi de Mediu SMR -Cerinţe legale în materie de gestionare IACS - Sistemul Integrat de Administrare şi Control LPIS - Sistemul de identificare a parcelelor agricole

102


FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală PNDR - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală ANZ -Agenţia Naţională pentru Zootehnie ANSVSA- Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Măsură - M Pachet - P

LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare; OUG nr. 76/2008 privind desemnarea autorităţilor naţionale competente pentru coordonarea, monitorizarea, gestionarea şi derularea fondurilor nerambursabile destinate finanţării programelor de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă şi în ţări terţe, precum şi pentru completarea; Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeană; Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (P.N.D.R.) 2007-2013; Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (P.N.D.R.) 2014 – 2020; Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 3508/26.05.2015 de aprobare a programului de

dezvoltare rurală al României pentru sprijin din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; HG nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat; Ordinul MADR nr. 531/2015 privind aprobarea condiţiilor de depunere a cererilor de finanţare pe măsurile 4-Sub-măsura 4.1."Investiţii în exploataţii agricole", 6-Sub-măsura 6.1."Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri", 19-Sub-măsura 19.1 -Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locala (SDL) şi respectiv a cererilor de ajutor pe măsurile 10-Agromediu şi clima, 11-Agricultura ecologică şi 13 -Plăţi pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, anterior aprobării acestuia de catre Comisia Europeană; OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015 pentru stabilirea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1, alin. (2) şi (3) din OUG nr.3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi

alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul M.A.D.R. nr. 620/2015 de aprobare a Formularului de cerere unică de plată 2015 şi

a modului de aplicare a anumitor cerinţe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală

aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanţa de urge-

103


nţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricul -tură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015; Ordin MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352, 636, 54 /2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România; Ordin MADR nr. 22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul Unic de Identificare în vederea accesării măsurilor reglementate de Politica Agricolă Comună, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu

modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare; O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice

autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare; O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 215/2001 administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare; Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter

personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi

completările ulterioare; Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi

celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 72/2002-Legea zootehniei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; H.G. nr. 940/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii zootehniei nr.

72/2002, cu modificările şi completările ulterioare; Ordin ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru

implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 36/1995 notarilor publici şi a activităţii notariale, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare; Legea nr. 347/2004 – Legea muntelui, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării

unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;

O.U.G. nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cu modificările şi completările

104


ulterioare; O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor

români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute în

obtinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 142/2012 pentru aprobarea OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute în obtinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora; Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare; H.G. nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare; OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor

OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 287/2009 privind Codul civil în vigoare de la data de 1 octombrie 2011, conform art.

220 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Codul Penal, adoptat prin Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul M.A.D.R nr. 181/2012 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de

inspecţie şi certificare în agricultura ecologică, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul M.A.D.R. nr. 1253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor

în agricultura ecologică, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", cu modificările şi

completările ulterioare; OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare; Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

Acordul de delegare APIA-AFIR nr. P107/A69/24.06.2015 pentru implementarea, prin

Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS), a măsurilor din cadrul Programului

Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 finanţate din Fondul European Agricol

pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, respectiv: Măsura 10 – „Agro-

105


mediu şi climă”, Măsura 11 – „Agricultura ecologică”, Măsura 13 – „Plăţi zone cu constrângeri naturale”; HG nr. 218/2015 privind registrul agricol pentru perioada 2015 – 2019;

Acordul cadru de delegare A.P.D.R.P. - A.P.I.A nr. P 74, A 20 / 13.10.2010 pentru

implementarea măsurilor privind plăţile compensatorii cuprinse în Axa II din PNDR 2007 – 2013; Acord de delegare AFIR – APIA – ANZ nr. 109/A106/11710/15.07.2015 pentru implementarea Măsurii 10 – „Agro-mediu şi climă”, Submasura10.1 “Plati de Agro-mediu si clima”, Pachetul 8 “Cresterea animalelor de ferma din rase locale in pericol de abandon” din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014 – 2020 aprobat prin decizia (CE) nr. 3508/26.05.2015; H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate

din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin PNDR 2007- 2013, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr. 1188/2014 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu"; H.G. nr. 1185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare; Ordin MADR nr. 1828/2015 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 10"Plăţi pentru agromediu şi climă", 11 "Agricultura ecologică" şi 13 "Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice", prevăzute în PNDR 2014-2020, şi pentru măsura 214 "Plăţi de agromediu", prevăzută în PNDR 2007- 2013, precum şi pentru aprobarea sistemului de sancţiuni pentru ecocondiţionalitate aplicab il acestora şi schemelor de sprijin pe suprafaţă. LEGISLAŢIA UE Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul

European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul CE nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cu modificările şi completările ulterioare; Regulament CE nr. 65/2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul CE nr. 2988/1995 privind protecţia intereselor financiare ale CE, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul CE nr. 834/2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a

Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul.

106


Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de introducere a unor dispoziţii tranzitorii; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR); Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii; Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare şi transparenţa; Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014 al Comisiei de stabilire a normelor

punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al

107


Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de

sprijin în cadrul politicii agricole comun;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 747/2015 al Comisiei de derogare de la

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce priveşte data finală pentru depunerea cererii unice, a cererilor de ajutor sau a cererilor de plată, data finală pentru notificarea modificărilor cererii unice sau ale cererii de plată şi data finală pentru cererile de alocare a drepturilor la plată sau de creştere a valorii drepturilor la plată în cadrul schemei de plată de bază pentru anul 2015.

Cerinţe specifice: - lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor şi a livezilor tradiţionale aflate sub angajament cu excepţia celor operate cu forţă animală (varianta 2.1), -cositul se poate efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (utilaje cu lama scurtă şi viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (varianta 2.2), -masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului, -nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări (se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafeţe sunt afectate accidental), -este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare, -beneficiarii ţin o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu, -beneficiarii trebuie să facă dovada deţinerii competenţelor necesare implementării angajamentelor sau se angajează să obţină cunoştinţele şi informaţiile necesare sau să asigure expertiza necesară în domeniul implementării angajamentelor de agro-mediu şi climă prin servicii de consiliere sau consultanţă, care să vizeze cel puţin aspectele legate de identificarea parcelelor agricole, -completarea şi depunerea angajamentelor şi cererilor de plată, -măsurile de management aplicabile la nivelul fermei necesare pentru conformarea la cerinţele de bază şi la cerinţele specifice ale angajamentelor. Menţiunile de la P1- M 10, legate de demonstrarea deţinerii de cunoştinţe necesare şi informaţii relevante sau asigurarea expertizei necesare, sunt valabile şi P2 – M 10. În cazul nerespectării cerinţelor specifice ale angajamentelor, se aplică reduceri ale sprijinului acordat, care pot merge în unele cazuri prevăzute de sistemul de sancţiuni aplicabil M 10 până la excluderea de la plată. Angajamentele pentru P2 se aplică şi se urmăresc la nivel de parcelă agricolă. Plăţile se pot cumula pe aceeaşi suprafaţă agricolă (parcele agricole) cu plăţile acordate prin P1. Valoarea plăţilor: varianta 2.1 – lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe – 100 €/ha/an.

108


IMAGINI

Pasunea de la Vf. Magurii, supratarlita si necuratata

109


Pasunile la Mariselu subancarcate, necesita curatate de vegetatie inclusiv cea cu valoare furajera, trebuie create conditii de odihna la ciobani, facute reparatii la aductiunile de apa si adapatori confectionat WC.

110


Pasunile de la Mariselu

111


112


Pasunile de la Santioana, necesita eliminarea musuroielor, curatatul vegetatiei lemnoase si cositul resturilor vegetale.

113


Pasunea neconsumata necesita cosita (Mariselu)

114

Pasuni de la Faget

115


116

Pasunea de la Faget

117


Pasunea de la Domnesti

118


119


120


Pasunea de la Barla

Neteni

121


Jeica

bazinul de inbaiat oi de la Jeica, necesita facute scari si penru a intra oile, sa nu fie aruncate in bazin.

PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI · PDF filePROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL AL...

Documents

Transcript of PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI · PDF filePROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL AL...