HOTARARE - Câmpina · Art.l. - Se aproba Proiectul de Amenajament pastoral valabil pentru...

CONSILIUL LOCALAL MUNICIPIULUI CAMPINA

JUDEJUL PRAHOVA

HOTARAREprivind aprobarea Proiectului de Amenajament pastoral peri

permanente ale Municipiului Campina, situate in extravilan

Avand in vedere expunerea de motive nr.69.394/13 noiembrie 2017 amembrilor Comisiei buget, finante, programe finantare europeana, administrareadomeniului public si privat si agricultura, prin care propun aprobarea Proiectului deAmenajament pastoral pentru pajistile permanente ale Municipiului Campina, situatein extravilan;

Tinand seama de:- raportul de specialitate nr.69.395/13 noiembrie 2017, promovat de Serviciul

administratie publica locala, agricol, relatii cu publicul;- raportul de specialitate nr.69.408/14 noiembrie 2017, promovat de Serviciul

administrarea domeniului public si privat;- raportul comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului

Campina, respectiv Comisia buget, finan{e, programe finantare europeana,administrarea domeniului public $i privat si agricultura;

- avizul Directiei Agricole Prahova nr.3007/23.03.2016, inregistrat la PrimariaMunicipiului Campina sub nr.8972/24.03.2016;

- avizul secretarului Municipiului Campina, inregistrat sub nr.69.396/13 noiembrie2017.

fn conformitate cu prevederile:- art.6, alin.(l) si (2) si art.9, alin.(9) din O.U.G. nr.34/2013 privind

organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificareasi completarea Legii fondului funciar nr.l8/1991, modificata si completata;

- art.4, art.8, alin.(l), (7), (8) si (9) si art.9, alin.(l) si (2) din Normelemetodologice pentru aplicarea prevederilor O.U.G. nr.34/2013 privind organizarea,administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea sicompletarea Legii fondului funciar nr.l8/1991, aprobate prtin H.G. nr.l064/2013,modificata si completata;

- Ordinului nr.544/2013 privind metodologia de calcul al incarcaturii optimede animale pe hectar de pajiste;

- Ordinului nr.407/2013 pentru aprobarea contractelor - cadru de concesiune siinchiriere a suprafetelor de pajisti aflate in domeniul public/privat al comunelor,oraselor, respectiv al municipiilor, modificat si completat.

- art.36, alin.(l), alin.(2), lit."c" din Legea nr.215/2001 privind admmistratiapublica locala, republicata, modificata si completata;

In temeiul art.ll5, alin.(l), lit."b", coroborat cu art.45, alin.(3) din Legeanr.215/2001 privind administratia publica locala, republicata, modificata sicompletata,

Consiliul local al Municipiului Campina adopta prezenta hotarare.

Art.l. - Se aproba Proiectul de Amenajament pastoral valabil pentru pajistilepermanente ale Municipiului Campina, situate in extravilan, intocmit si avizat,conform procedurii legale, identificat conform Anexei care face parte integranta dinprezenta hotarare.

Art.2. - (1) Amenajamentul pastoral aprobat prin prezenta hotarare estedocumentatia care cuprinde masurile tehnice, organizatorice si economice necesareameliorarii si exploatarii pajistilor Municipiului Campina, situate in extravilan.

(2) Actualizarea amenajamentului pastoral se realizeaza la operioadade 10 ani.

Art.3. - Prin grija Serviciului administratie publica locala, agricol, relatii cupublicul din aparatul de specialitate al Primarului, se vor distribui extrase dinamenajamentul pastoral utilizatorilor de pajisti, pe baza unei proceduri stabilita deConsiliul local al Municipiului Campina, in conditiile legii.

Art.4. - Prezenta hotarare se comunica:- InstituJiei Prefectului Jude{ului Prahova;- Primarului Municipiului Campina;- Directiei Agricole Prahova;- Directieijuridice;- Serviciului administrarea domeniului public $i privat;- Serviciului urbanism, amenajarea teritoriului;- Oficiului agricol.

Contrasemneaza,Secretar,

jr.Mold0veanu Elena

Pre$edinte deConsili

d-na Petro/iel Mihael

Campina, 28 noiembrie 2017Nr. 184

Cod FP-06-01, ver.l

MUN.CIP.UL CAMP.NA, JUDEJUL

PROIECT DE AMENAJAMPASTORAL

2016

MUNICIPIUL CAMPINA, JUDEJU

PROIECT DE AMENAJAMENTPASTORAL

COLECTIV DE ELABORARE A LUCRARII:

PRIMARIA MUNICIPIULUI CAMPINA

Secretar: MOLDOVEANU PAUL /

lnginer: CROITORU AURA ELENI

Economist: IORDACHE GABRIELA r

OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE $l AGROCHIMICE PRAHOVA

lng. Agronom: MARCU MARIAN

lng. Pedolog: ANDRONE CRIST!

,g. Pedolog: NEGOITA BOGDAN

nician pedolog: DINCA FLORIN

CAMERA AGRICOLA JUDETEANA PRAHOVA

"' X VDr. ing. ENACHE MITA . vA^ l"9- CIOCARDEL STRATENIA

lng. DRUGEA DANIELA .&- lng. GHIlA DANIEL IONUT/

Dr. ing. GUJU ROBERT FLORIAN ^^ lng. SIMION NICUSOR VIOREL

lng. GRIGORE ALINA IOANA Ec. IOANA VERONICA

CUPRINS/% ffi

l.Situa{ia teritorial-administrativ&

1 .l.Amplasarea teritoriala a localitatii

1.2.Denumirea de{inatorului legal

1.3.Documentele care atesta dreptul de proprietate sau de|inere legala

1.4.Gospodarirea anterioara a paji$tilor din amenajament

2.Organizarea teritoriului 7

2.1.Denumirea trupurilor de paji$te care fac obiectul acestui studiu 7

2.2.Amplasarea teritoriala a trupurilor de paji$te.Vecinii $i hotarele paji$tii 7

2.3.Constituirea $i materializarea parcelarului $i subparcelarului descriptiv 12

2.4.Bazacartograficautilizata 13

2.4.1.Eviden{aplanurilorpetrupuri depaji$te 13

2.4.2.Ridicariinplan 14

2.5.Suprafatapaji$tilor.DeterminareasuprafeJelor 14

2.5.1.Suprafafapaji$tiipecategorii defolosinJa 14

2.5.2.Organizareaadministrativa 14

2.6.Enclave 14

3.Caracteristici geografice$iclimatice 14

3.1.Indicarea zonei geografice $i caracteristicile reliefului 14

3.2.Altitudine, expozi{ie,panta ...15

3.3.Caracteristici pedologice $i geologice 15

3.4.Refeaua hidrografica 18

3.5.Date climatice 19

3.5.1.Regimul termic 19

3.5.2.Regimul pluviometric 19

3.5.3.Regimul eolian 19

4.Vegetatia 19

4.1.Date fitoclimatice 19

4.2.Descriereatipurilorde statiune 20

uri de pajisti 20

MUNICIPIULCAMPINA

4.4.Descrierea vegetajiei lemnoase..

5.Cadrul de amenajare.

5.1 .Procedee de culegere a datelor din teren.

5.2.Obiective social-economice $i ecologice.

5.3.Stabilirea categoriilor de folosin|a a paji$tilor.

5.4.Fundamentarea amenajamentului pastoral.

5.4.1.Duratasezonului depa$unat 64

5.4.2.Numarulciclurilordepa$unat 66

5.4.3.Fanefele 66

5.4.4.CapacitateadepS$unat 66

6.Organizarea, imbun&t&firea, dotarea $i folosirea paji$tilor. 69

6.1.Lucrari derepunerein valoare asuprafeJelordepaji$ti 69

6.2.Amestecuri de ierburi recomandate pentru reinsaman{area sau supramsaman{areapaji$tilor 90

6.3.CapacitateadepS$unat 93

6.4.Organizarea pa$unatului pentru diferitele specii de animale 95

6.5.Caideacces 99

6.6.ConstrucJii zoopastorale $i surse de apS 99

7.Descriere parcelar5 101

8.Descriereavegetafiei forestiere 106

8.1. Dategenerale 106

8.2. Descriereastatiunii 106

8.3. Descriereavegeta{iei forestiere 106

8.4. Organizarea pasunatului 106

9.Diverse 109

9.1.Data intrarii in vigoare a amenajamentului, durataacestuia 109

9.2.Colectivul de elaborare a prezentei lucrari 109

9.3.Evidenta lucrarilor executate anual pe fiecare parcela , 109

9.5.Bibliografie 111

MUNICIPIULCAMPINA

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJI$TILE DIN MUNICIPIUL

1. Situafia teritoriaI-administrativS j|

1.1. Amplasarea teritorial5 a localitfifii:

Euroregiunea Sud Muntenia,jude{ul Prahova, Municipiul Campina.

Municipiul Campina este cel mai mare centru din Subcarpa{ii Prahovei, precum si cel de-al

doilea oras, ca marime $i num3r de locuitori, aljude{ului Prahova. Acesta este situat pe Valea

Prahovei, la confluen{a acesteia cu raul Doftana. Orasul este atestat documentar din secolul XV,

la sfarsitul cfiruia ac{iona ca unul din punctele de vama importante ale Tarii Romanesti.

A$ezarea geografka: in apropiere de vSrsarea raului Doftana in raul Prahova, pe $esul lung

suspendat deasupra luncilor, se intinde Campina, cel mai mare oras de pe Valea Prahovei, in

regiunea dealurilor subcarpatice. Este cuprins intre dealul Muscelului la NE, Dealul Ciobu la SE,

culmea Ciunga Tn V.

Municipiul este amplasat intre paralela de 45"07'48" latitudine nordica $i 25"44'24"

longitudine esticJL

Localitatile invecinate: B3ne$ti - in partea de SE, Brebu - in partea de NE, Cornu - in N si

comuna suburbana Poiana Campina in partea de SV.

Este inconjurat de 3 rauri: la N - raul Campini{a, la E - raul Doftana, la V - raul Prahova,

transformand-o intr-o platforma de forma triunghiulara, cu pante mai mici sau mai abrupte.

Terasa Campinei domina cu circa 40-50 m, vaile celor 3 rauri care delimiteaza zona.

Poz.i^ia geografica a Campinei - de terasa a raului Prahova - cum se numeste din punct de

vedere geomorfologic - a fost $i este deosebit de importanta pentru asezarile umane. Campina1

MUNICIPIUL CAMPfrJA

este cel de-al 2-Iea oras al jude{ului Prahova ca marime, situandu-se la 32 Km depart

Ploiesti. Se desf5soara pe direc{ia N-V, S-E pe o suprafa$ de 81,9 km. Are

triunghiular3, cu vSrful tnspre confluen|a raului Doftana cu raul Prahova. Analiza

geograficS a orasului, se constatS ca, aceste locuri au permis Tntre|inerea unor

stranse, atat cu teritoriile vecine cat $i cu cele mai Tndep3rtate.

Situafia administrativ3 a locaIit3|ii: Teritoriul pe care ll ocup3 Municipiul Campina ca unitate

administrativ teritorial3 are o suprafa{a de 24,259 km^, pe raza carora se afla 4 corpuri de

teritoriu intravilan in suprafajS totala de 15,072 km^.

Conform situa{iei statistice a terenurilor, din data de 31 decembrie 2014, municipiul Campina

are:

Teren agricol: 671 ha din care:

- Arabil 122ha

- PSsuni 269 ha

- Fane{e 169ha

- Vii O ha

- Livezi 1 1 1 ha

Teren neagricol: 1752 ha din care:

- Paduri 772 ha

- Terenuri cu ape 97. ha

- Cai de comunica{ii 144 ha

- Construc{ii 715ha

- Neproductiv 24 ha

1.2. Denumirea de(inatoruIui legal:

Denumirea de(inatorului legal : Pasunile sunt administrate de Primaria Municipiului

Campina.

1.3. Documente care atcsta dreptul de proprietate sau de(inere legaIa.

Istoricul proprietatii, conform tabelului 1.1.

Pa$unile permanente, situate pe raza administrativ teritoriala a Municipiului Campina,

se afla m domeniuI privat al Municipiului, figurand Tnscrise Tn anexa 16, cu reconstituirea

MUNICIPIUL CAMPFNA

izlazurilor comunale, conform prevederilor legii, care vor fi date Tn admjrn^trq

primariilor. (. cs

Anexa 16 a fost Tntocmita conform prevederilor art. 32 si art. 40 dln,'te^

Fondului Funciar nr. 18/1991 si a "Lucrarii IntreJinere Cadastru Funciar"

Campina - Intocmit3 de O.C.O.T.A PrahovaTn anul 1985.

Ulterior, Tn anul 2009, conform prevederilor Legii nr. 247/2005, cu modificarile si

completaHle ulterioare, coroborate cu cele ale art. 28, alin. (1) si alin. (2) din

Regulamentul de aplicarea al acestuia, aprobat prin Hatararea Guvernului nr. 890/2005 si

ale Legii 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000, precum si

prevederile O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea

pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr.

18/1991, anexa 16 a devenit anexa 14.

S-a reftcut Tntreaga documenta|ie pornind de la anexa initiala, operandu-se

reducerile intervenite asupra izlazurilor comunale ca urmare a reconstituirii dreptului de

proprietate persoanelor Indrepta{ite.

TerenuriIe din anexal4 au fost Tnscrise Tn anexa nr.5, prevazuta la art. Nr.9, alin

(2), pct.e) din Hotararea nr. 401/2013 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr.

165/2013 privind mSsurile pentru finalizarea procesului de restituire, Tn natura sau prin

echivalent, a imobilelor preluate abuziv Tn perioada regimului comunist Tn Romania,

precum si In anexa nr. 9 - anexa grafica cu reprezentarea categoriilor de suprafete

prevazute la art. 6, alin. (2) din Legea nr. 165/2013.

In tabelul 1.1 sunt trecute documentele care fac dovada dreptului de proprietate

asupra pajistilor permanente, pentru fiecare trup Tn parte. De asemenea, copii ale acestor

documente sunt anexate la documentatie.

Tabelul 1.1.

Nr.

Crt.

1

1

Teritoriul administrativ

2

Municipiul Campina

Trupul de pajiste

3

Tl-, ,Belciu 1"

Bazinul

Hidrografic

4

Prahova

Observatii

5

Ordinul prefectului nr.

MUNICIPIUL

2

3

4

5

Municipiul Campina

Municipiul Campina

Municipiul Campina

Municipiul Campina

T2 - "CapraYe{e Vest "

T3 - "Izlaz punct Caprare{e"

T4 - "Izlaz Belciu"

T5 - "Izlaz 5"

Prahova

Prahova

Prahova

Prahova

32/J2*.02.

Ofiflkl p

32Mlk

|ffjgj *^

0riinu^4gf&gjyffi.32/02.02-2009


32/02.02-2009


32/02.02.2009

Suprafa{a paji$tilor inregistrate Tn registrele agricole la data de l ianuarie 2007, este $i

rezultatul analizei comparative dintre eviden{ele preluate din cadastru funciar al orasului

Campina, Tntocmit Tn anuI 1985 $i suprafefele rezultate prin metodele grafice, aplicate Tn

realizarea anexei 9 - graflce la Legea 165/2013.

Tabelul 1.2

Nr.

crt.

l

2

3

4

5

Suprafaf3 totala

paji$ti UAT (ha)

46,17

TOTAL

Trupul de paji$te

Tl -,,Belciu l"

T2 - "CaprSre{e Vest "

T3 - "Izlaz punct CSprarefe"

T4 - "Izlaz Belciu"

T5 - "Izlaz 5"

Declarata

APIA (ha)

-

-

-

-

-

Nedeclarata la

APIA (ha)

10,47

9,37

3,18

20,62

2,53

46,17

1.4. Gospodarirea anterioara a paji$tiIor din amenajament:

MUNICIPIUL CAMPWA

Pajistile aflate pe raza municipiului Campina, odatfi cu apariJia Legii w.

trecut in proprietatea privatfi a municipiului, in administrarea primfiriei,

16, iar ulterior, fiind inscrise in anexa 14, cuprinzand reconstituirea i

conform prevederilor legii, care vor fi date in administrarea consiliilor locale.

Din suprafa{a totalfi de pajisti de 251 ha apartinand Municipiului Campina, au fost

utilizate Tn regim de pSsune aproximativ 70%, in regim de fanea{fi 20% iar 10 % sunt

izlazuri aflate in vecinfitatea zonelor de pfidure, care neamenajate periodic, sunt acoperite

cu tufSris.

Starea actual& a pajistilor: Din suprafa{a de 251 ha, pajisti permanente sunt in

suprafaJfi de 46,17 ha. Aceastfi suprafatfi a fost studiatfi in amenajamentul pastoral,

diferem> pSnfi la 251 ha fiind pajisti situat in intravilan.

Se poate considera cfi toate pajistile apar|indnd UAT C&npina, sunt intr-o stare care

necesita o mai atentfi ingrijire.

Produc{ia medie de iarbfi a pajistilor pe uItimii 5 ani este prezentatfi in tabelul 1.3.

Tabelul 1.3

Nr.

1

2

3

4

Specificare

Trupul de

pajiste

Suprafa{a (ha)

Produc{ia medie

(t/ha/an)

Produc{ia totalfi

Anull Anul2 Anul3 Anul 4 Anul5

BELCIU 1

10,47

8

83.76

10,47

8

83.76

10,47

8

83.76

10,47

8

83.76

10,47

8

83.76

Media

x

8

83.76

MUNICH>IUL

Nr.

1

2

3

4

Specificare

Trupul de

pajiste

Suprafa|a (ha)

Produc|ia medie

(t/ha/an)

Productia totala

Anull Anul2 Anul 3 Anul4 Anul5

CAPRARETE VEST

9,37

8

74,96

9,37

8

74,96

9,37

8

74,96

9,37

8

74,96

9,37

8

74,96

Media

x

8

74,96

Nr.

1

2

3

4

Specificare

Trupul de

paji$te

Suprafaja (ha)

Produc{ia medie

(t/ha/an)

Produc{ia totala

Anul l Anul2 AnuI3 Anul4 Anul5^

Izlaz punct Caprare(e

3,18

8

25.44

3,18

8

25.44

3,18

8

25.44

3,18

8

25.44

3,18

8

25.44

fijgJP*

x

8

25.44

Nr.

1

2

3

4

Specificare

Trupul de

paji$te

Suprafa{a (ha)

Produc{ia medie

(t/ha/an)

Productia totala

Anul l Anul2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Izlaz Belciu

20,62

8

164.96

20,62

8

164.96

20,62

8

164.96

20,62

8

164.96

20,62

8

164.96

Media

x

8

164.96

Nr.

1

2

3

4

Specificare

Trupul de

pajiste

Suprafa{a (ha)

Produc$ia medie

(t/ha/an)

Produc{ia totala

Anul l A n u l 2 Anul 3 Anul4 Anul5

Izlaz 5

2,53

8

20.24

2,53

8

20.24

2,53

8

20.24

2,53

8

20.24

2,53

8

20.24

Media

x

8

20.24

MUNICIPIUL CAMPFNA

2. 0rganizarca tcritoriului

2.1. Denumirea trupurilor de paji$tc carc fac obiectul acestui studiu

Trupurile de pajiste ce urmeaz3 a fi amenajate sunt enumerate in tabelul 2. 1 .

Nr.crt.

l

2

3

4

5

Truppaji$te

Belciu l

C5prSrejevest

lzlaz punctCapr3re{e

lzlaz Belciu

lzlaz 5TOTAL

Suprafa(a(ha)

I0,47

9,37

3,18

20,62

2,5346,I7

Tarla

2

3

3

9

l

Parcela

P I O , P I 1 ,PpJI/3, P l l / 4

F39

Pp40

P289, P290,P304

P6

Categoria defolosintii

Pttsune

Faneata

P3suniimp3durite

Pasune

Pasune

^y;:**>i*- ,cN^V) *IOltt*

Obsem*^^B*

Categoriile defolosinja sunt

conformplanului ,,Planul

Cadastral alorasului

Campina" ,Tntocmit de catre

O.C.O.T.A.Prahova in anul

1985.

2.2. Amplasarea teritorial3 a trupurilor de pajiste. Vecinii $i hotarele pajistii.Unitatea teritorial3 UT l

Fig.l. Dispunerea ui i i ta{i i T1 -Belciu l -Campina

7

MUNlCIPIUL CAMPINA

Uiiitatca teritorial3 UT 1, in suprafa{3 de I0,47 ha este situata' in tarlaua 2 si estg

PIO, Pl l, Ppl l/3, Pl l/4. UT I este situatSTn nordul localitS{ii Campina; accesul l/

face din DE 8.

Nord - Ocolul Silvic Campina;

Sud - proprietatea Mun ic ip iu lu i Campina;

Est - Proprieta{i particulare;

Vest-OcolulSilvicCampina.

Amplasamentul a lbst determinat cu ajutorul ortofotoplanului, poli l inia reprezenand -

"terenuri ocupate de izlazuri", conform Legii I65/2013.

Materializarea l imitelor se va efectua dupS realizarea cadastrului si deschiderea car{ii

funciare.

Unitatea teritoriala UT 2

Fig.2. I)ispuncrea unit:i( i i T2 - "Caprarete Vest "- Campina

MUNlCIPlUL CAMPINA

Unitatca teritoriahl UT 2, in suprafa{& de 9,37 ha este situat3 in tarlaua 3 sJ

din F39. UT 2 este situatS in nordul - estul localita{ii Campina. Accesul Ia aceasta sa|face

I 0 2 l .

Vecin3ta(i:

Nord - Ocolul Silvic Campina;

Sud - proprietatea Munic ip iu lu i Campina;

- Est-DJ I02l;

Vest - Proprietati particulare.

Amplasamentul a fost determinat cu ajutorul ortofotoplanului, poliIinia reprezenand-

"terenuri agricole aflate in proprietatea public3 si privatS a statuIui, cu sau fara investi{ii,

$i in adininistrarea unor autorit3{i $i institu{ii publice", conform Legii 165/2013.

Materializarea l imitelor se va efectua dup5 realizarea cadastrului si deschiderea

caY{ii funciare.

Unitatea teritorial;l UT 3

Fig.3. Dispuncrea u n i t a ( i i T3 -"Izlaz punct Caprarete"- Campina

MUNlCIPIULCAMPINA

A/o

Unitatea teritoriaI3 UT 3, are o suprafa{3 de 3,I8 ha, si este situat3 in

alcatuita din Pp40; UT 3 se afl3 in nord-estul localit5(ii Campina iar accesul la acee

Dj 102l.

Vecinataji:

Nord - Proprietatea Munic ip iu lu i Campina;

Sud - Ocolul Silvic Campina;

- E s t - D J I 0 2 l ;

Vest - Proprietatea Munic ip iu lu i Campina.

Amplasamentul a fost determinat cu ajutorul ortofotoplanului, polilinia reprezenand -

"terenuri ocupate de izlazuri", conform Legii 165/20I3.

Materializarea l imitelor se va efectua dup3 realizarea cadastrului si deschiderea car^ii funciare

Unitatea teritoriala UT 4

Fig.4. l)is|)uncrea unitatii T4-"Izlaz BeIciu"- Campina10

MUNJCIPIULCAMPINA

Unitatca teritoriahl UT4, Tn suprafa{a de 20,62 ha, este ampIasatS Tn tarla 9 sj esj.

din P289, P290, P304; UT4 este situata Tn estul localitStii Campina iar accesul la

pr inpropr ia ta teaMunic ip iu lu iCampinadinvecina ta te . f( o

- Nord - Paraul Belciu;

Sud - Proprietatea Munic ip iu lu i Campina;

Est - Proprictatea Munic ip iu lu i Campina;

Vest-RauCampini{a;

Amplasamentul a fost determinat cu ajutorul ortofotoplanului, polilinia reprezenand -

"terenuri ocupate de izlazuri", conform Legii 165/2013.

Materializarea l imitelor se va efectua dup5 realizarea cadastrului si deschiderea cartii funciare.

Unitatea teritoriaIa UT 5

Fig.5. Dispunerca unitatii T5 - "Izlaz 5"- Campina

MUNIC!PIULCAMPINA

Unitatea teritorial& UT 5, Tn suprafa{a de 2,53 ha este amplasata in tarla 1 si este alc/

P6. UT 5 este situat3 in estul localitatii Campina iar accesul la aceasta se face prin flfqpr

Municipiului Campina din vecinatate.

Vecinata(i:

Nord - Proprietatea Municipiului Campina si DE8;

Sud - Paraul BeIciu;

Est - Ocolul SiIvic Campina;

Vest - Proprietatea Municipiului Campina;

Amplasamentul a fost determinat cu ajutorul ortofotoplanului, polilinia reprezenand - "terenuri

ocupate de izlazuri", conform Legii 165/2013.

Materializarea limitelor se va efectua dupS realizarea cadastrului si deschiderea car^ii funciare.

2.3. Constituirea si materializarea parcelaruIui si subparcelaruIui descriptiv

In tabelul de maijos suntprezentate limitele naturale sau artificiale intre grupurile depasune s_i

vecini, infunc(ie de punctele cardinale.

Tabelul 2.3Trup de pajiste

Nr.

1

2

3

4

Denumire

Belciu 1

Caprare{e Vest

Izlaz punct

Caprarete

Izlaz Belciu

Limite de marcare

Nord - Ocolul Silvic Campina, liziera padurii;

Sud - proprietatea Municipiului Campina, nematerializat;

Est - Proprieta{i particulare, materializat gard din lemn si

nematerializat;

Vest - Ocolul Silvic Campina, liziera padurii;

Nord - Ocolul Silvic Campina, liziera padurii;

Sud - proprietatea Municipiului Campina, nematerializat;

Est - DJ 102I, zona de siguran{a a drumului;

- Nord - Proprietatea Municipiului Campina, nematerializat;

Sud - Ocolul Silvic Campina, liziera padurii;

Est - DJ 1021, zona de siguram;a;

Vest - Proprietatea Municipiului Campina, nematerializat;

Nord - Paraul Belciu;

12

MUNICIPIUL CAMPMA

Sud - Proprietatea Municipiului C&npina, nematerriatfeat^_^>/jfeteEst - Proprietatea Municipiului Campina, nematena$zat*i%4|

Vest - Rau Cfimpinifc;

*jagzat;^:<y^1 <x i.-'x^Vr^X I 'i., ,,- *)V -- ,v - >'-

Izlaz5 Nord - Proprietatea Municipiului Campina nematena^zat

Sud - Pfirftul Belciu;

Est - Ocolul Silvic Campina, liziera pSdurii;

Vest - Proprietatea municipiului Campina, nematerializat;

2.4. Baza cartografici utilizatS

Planurile de bazft care au fost utilizate la !ntocmirea amenajamentului este Planul

Cadastral 1:5000, elaborat de O.C.A.O.T.A. tn anul 1985. Suprafe$ele au fost determinate prin

metoda analitica, avSnd ca baza de georeferintiere Ortofotoplanul Municipiului Campina, la

scara 1:5000, furnizat de O.C.P.I. Prahova, pentru elaborarea anexei grafice, nr.9, de la Legea

165/2013.

Lucrarile de birou au constat m:

- Scanarea planurilor;

- Georeferenfierea planurilor;

Stabilirea limitelor administrative si a intravilanului;

- Vectorizarea dupS planuri;

- Verificarea in teren ;

Plotarea Planurilor.

2.4.1. Evidenta planurilor pe trupuri de pajiste

Tabelul 2.4

Nr. crt.

1

1

Indicativ plan

2

Plan Parcelar, sc.1:5000

T O T A L

Suprafa{a pe trupuri de paji5ti (ha)

3

10,47

10,47

4

9,37

9,37

5

3,18

3,18

6

20,62

20,62

7

2,53

2,53

rOTAL

8

46.17

46.17

13

MUNICffKJL

2.4.2. Ridicari Tn plan

Am anexat harta cu reprezentare grafica a trupurilor de paji$ti.

2.5. Suprafafa pajistilor. Determinarea suprafefeIor

2.5.1. Suprafa{a pajistii pe categorii de folosin{e

Structura pajistilor pe categoriile de folosimff - Tabelu^2.5

Pa$uni

(ha)

1

36.8

Fanete

(ha)

2

9.37

Vaiorificare mixtS

(pSsune, faneaJS) (ha)

3

-

FSr& scopuri

productive (ha)

4

46.17

Total

suprafa{5

(ha)

5

46.17

Din care la

consiliul local

6

46.17

2.5.2. Organizarea administrativ3

Suprafa{a pajistilor a fost determinatS din coordonatele punctelor de contur, m sistem de

proiec{ie Stereografic 1970. Suprafe{ele au fost determinate !n urma vectorizarii pe planurile

cadastrale $i comparate cu suprafetele din registrul agricol. Categoriile de folosin{a prezente pe

suprafa{a p2sunilor si izlazurilor care fac obiectul amenajamentului sunt: pasune, fanea{a, pasune

cu tuf5ris si maiacinis, pSsune imp3durita.

2.6. Enclave

La nivelul pajistiIor permanate existente pe U.A.T. Campina, nu exista enclave.

3. Caracteristici geografice $i climatice

3.1. Indicarea zonei geografice si caracteristicile reliefului

SuprafejeIe care fac obiectul acestui studiu, sunt situate tn Subcarpa{ii Prahovei,

Depresiunea Doftanei, la confluen{a raurilor Prahova $i Doftana. Zona se caracterizeaza prin

varietatea formelor morfologice rezultata din caracterul complex al structurii geologice $i de

varietatea factorilor de modelare a reliefului. Geomorfologia infa{i$eaza un relief colinar cu

alt i tudini i n j u r u l a 600 m, pu{in fragmentat de vai secundare, dar afectat sub impulsul proceselor

gravita(ionale (alunecari), de meteorizare (pluviodenudare), si toren^iale dinspre paraul

Campini{a (ravene, oga$e). La partea superioara, versantele se unesc sub forma de culmi rotunjite

si slab aplatizate formand uneori mici platouri colinare. Diferen{a de nivel intre zona cea mai

joasa (Valea Prahovei 360 m) si zona cea mai Tnalta (Voila 600 m) este de circa 240 m.

14

MUNICIPIUL CAMPINA

3.2. Altitudine, expoziJie, pant8

In tabelul 3.1 sunt prezentate altitudinile minime si maxime, expozi{iile, p

si maxime, pe trupuri de pajisti si parcele descriptive.

X'"Tabelul 3.1 (Altitudinea minimaYmaxima, expozi{ie, pant3 minim& si maxim3. Date mipredominante)

Nr.crt.

Trup depaji$te

Parcela descriptivS (tarla,parcelS

AltitudineStereo70 (m)

Expozifie*Panta(%)

10

T2,Ppll/3T2,Ppll/4

T3, F39T3, Pp 40T9, P289T9, P290T9, P304Tl,P6

450450450450450450450

525550550525525525525

1111

S,SES,SE

E,NEE,NEE,NES,SE

7070222212121270

*-simbolul 0 !nseamna ca nu este cazul existentei expozi{iei, iar simbolul 5 este similar cu orientarea versantului

spre mai multe sau toate expozitiile, specific versanteIor fragmentate ji puternic neuniforme.

NOTA: pentru detalii suplimentare privind expozitia, panta, altitudinea profilelor de sol, etc., vezi FI$ELE

UNITAjlLOR TERITORlALE DE SOL - anexate si har|ile cadastrale si pedologice

3.3. Caracteristici pedologice $i geologice

Zona s-a format Tn depresiunea tectonica (Depresiunea Pericarpatica) aparuta m Miocen

in fa{a arcului carpatic la contactul dintre orogen $i platforma. In a doua parte a orogenezei

alpine (Miocen - Pliocen - Cuaternar), fundamentul impreuna cu patura sedimentara, au fost

cutate iar unitatea acvaticS a fost drenata, rezultand un relief de dealuri si depresiuni

subcarpatice. Depozitele sedimentare (molasa subcarpatica) sunt alcatuite din pachete de roci

friabiIe de varsta Neogena si Cuaternara: gresii, gipsuri, marne, argile.

REPARTITIA TERITORIALA (GEOGRAFICA) A SOLURILOR fN RAPORT CU

CONDITHLE NATURALE

15

MUNICIPIUL CAMPnsiA

Solul este o componenta a mediului natural care se formeazfi si evolueaza^

suprafaâ litosferei datorit& interac{iunii factorilor fizico-geografici, biologici, climeij

Influen{a reliefului asupra pedogenezei se manifestfi !n general prin altit

pantS.

!n urma distrugerii naturale pe loc (dezagregare, alterare) a rocilor $i miner

materialul nou format apar straturi distincte, cu proprietfili flzico-chimice specifice, numite

orizonturi.

Pe versan{ii cu pante mici si pe platourile colinare (interfluvii), profunzimea solurilor

creste iar drenajul global al apelor pluviale scade, intrunindu-se condiJii pentru apariJia unor

fenomene de hidromorfism.

In zona subcarpatic&, pe versan{ii sudici si sud-vestici, solurile carbonatice au o

raspandire mare, adancimea de aparitaîe a carbonatilor de calciu scSzand in zonele puternic

afectate de eroziune.

!n arelele cu depozite fluviatile, s-au format soluri slab evoluate, cu texturi medii $i care

stau pe roci mai grosiere (nisipuri, nisipuri lutoase) in parte carbonatate.

Clima este un factor foarte important in formarea $i evolutfa solurilor. Sub acJiunea sa, se

produce transformarea naturalfi a rocilor $i mineralelor contribuind de asemenea la dezvoltarea

vegetatiei $i faunei care vor alcfitui partea organic3 a solului, dupS incheierea ciclului biologic.

Activitatea biologicS de la suprafa$ $i din sol este principalul furnizor $i procesator de

materie organic3 in procesul de pedogenezS.

Influen{a apei se caracterizeazS prin derularea unor procese pedologice cum sunt

stagnogleizarea $i gleizarea care au generat orizonturi cu caracter diagnostic pentru tipurile $i

subtipurile stagnice $i gleice. Legat de acîunea apei, este asociat si fenomenul de saraturare, cu

apariJia orizonturilor bogate in s3ruri solubile (salinizate, alcalizate), asociate orizonturilor A, B

sau C.

Este absolut necesard luarea unor masuri integrate de amenajare, exploatare $i

lntrefinere apaji$tilorrespective, datelefurnizate deprezentul "Studiupedologic"fiindsuportul

pentru realizarea "Planului de amenajamentpastoral".

LISTA SOLURILOR

16

MUNICffRJL

/% (i

Ordonarea s-a f5cut in conformitate cu S.R.T.S. 2012 fiind identificate u

unita{i de sol (U.S.) respectiv 2 unita{i elementare de teren omogene, sub as

insusirilor specifice denumite T.E.O. (teritoriu ecologic omogen), respectiv 4 sj

"LEGENDA SOLURlLOR".

LEGENDA SOLURILORNr.US

Formuia unitS(ii de sol (tipul de soI, subtipul, varietatea, specia, familia,varianta)

EUTICAMBOSOL tipic LL/LL pe gresii alterate, erodat puternic prin apaREGOSOL calcaric gleic, epicalcaric moderat gleizat LL/LL pe gresii alterate,erodat moderat prin ap5. cu alunecari active in trepte

In tabelul urmStor sunt prezentate suprafe{ele la nivel de teritoriu ecologic omogen, unitate desol, clasS de sol in hectare $i procente.

- suprafe{e USTrupuri de pasune/parcelS descriptiva

10

T2,P10T2,P11

T2,Ppll/3

T2,Pll/4T3, F39

T3, Pp 40Tl ,P6

T9, P289T9, P290T9, P304

TOTAL

10,47

9,373,182,53

20,62

46,17

22,68

20,296,895,48

44,66

100,00

25,55

20,62

46,17

55,34

44,66

100,00

CARACTERIZAREA UNITATILOR DE SOL/TEREN

Este prevazuta m Anexa 2 - Fisa solurilor care include elemente de caracterizare la nivel

de subtip, varietate, familie, specie, etc., inclusiv tnsusirile fizico - morfologice sj chimice ale

unita{ilor de sol.

ln tabelul 3.2 sunt determinate suprafe{ele si procentele tipurilor de sol corelate cu

parcelele descriptive.

17

MUNICIPIUL CAMPDMA

Nr.crt. Trup

depaji$te

- Tabelul 3.2 (Soluri determinate. Suprafe{e gi p:Parcela

descriptiv5Tipde

soMSubtip(varietate)/Succesiune de

orizonturi

Tipdesta{iune

Suprafa{a(Ha)

12345678

9

1

23

4

5

T2,P10T2,P11

T2,Ppll/3T2,Pll/4T3, F39

T3, Pp 40T9, P289T9, P290T9, P304

T1,P6

4

44

11

4

Zonapadurilor de

foioase,limitd lntre

subzonagorunului s,i

subzonafagului,

intercalatecu zone cuvegeta{ie devai 5i lunci

TOTAL

10,47

9,373,18

20,62

2,53

46,17

" - N

22,68

20,296,89

44,66

5,48

100,00NOTA:pentru detalii suplimentare privind tipul de sol, subtipul, varietatea, succesiunea orizonturilor etc vezi

FI$ELE UNTrAin^OR TERITOMALE DE SOL - anexate ji hartile cadastrale $i pedologice

3.4. Re|eaua hidrograficS

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul cercetat aparJine bazinului hidrografic

Ialomi^, rSul Prahova, fiind principalul colector. Unitatea teritoriala este incadratS de raurile

Prahova si Doftana $i de paraul CSmpinita.

Drenajul global al solurilor din perimetrul cercetat, in cea mai mare parte apare imperfect

datorita reliefului $i texturii grele. Resursele de apa de suprafa$ (rauri/parauri^acuri) de pe

teritoriul localitatii CAMPFNA sunt:

Raul

ParaulLacul

PrahovaDoftanaCampinijaPesteluiCocoruluiBisericiiFermeiVladoaia

18

MUNICffKJL CAMPDvIA

3.5. Date climatice ' , , "^ t3.5.1. Regimul termic

Clima localitatii Campina este caracteristica zonei temperata de tranzi{ie, sutjtipul

dealurilor joase. Temperatura medie anuala este de 9,3"C. Amplitudinea medie anuala, calculata

ca diferenta tntre cea mai mare $i cea mai mica medie lunara, inregistreaza o valoare de

aproximativ 22"C.

- temperatura medie iulie + 20"C

- temperatura medie ianuarie - 2" C

- maxima absoluta a verii: +37,6"C (septembrie 1946)

- minima absoluta a iernii: -26,6"C (ianuarie 1942)

Mediile lunare pozitive incep odata cu luna martie ( +4"C) si dureaza pana !n noiembrie

sau decembrie, ultima luna facand de obicei tranzi{ia catre mediile negative din timpul iernii.

Numarul anual de zile senine: 160-180.

3.5.2. Regimul pIuviometric

Precipita{iile medii anuale ajung la cca 750 mm, din care o treime revin intervalului

pIuviometric mai-iunie-iulie , caracterizat prin instabilitate, averse, caderi de grindina.

3.5.3. Regimul eoIian

Viteza medie a vantului: 1,5 m/s. Vanturile predominante din sectorul nord-estic sunt

urmate ca intensitate de cele din sectorul nordic si sud-vestic, de multe ori fiind aducatoare de

precipita{ii.

Valoarea coeficientului solar: Ks=0,32.

Formula climatica D.f.b.x. arata un climat temperat continental, cu slabe influen{e

excesiv continentale.

4. Vegeta{ia

4.1. Date fitoclimatice

Localitatea Campina este situata !n zona colinara din nordul Munteniei, ca un avanpost al

Subcarpa{ilor, inaintea campiei, pe malul stang al raului Prahova, la circa un kilometru de

confluent acestuia cu raul Doftana, ea este considerata o adevarata poarta de intrare a Vaii

Prahovei. Situata la altitudinea medie de circa 450 m, varful Voila de{ine suprema{ia de 675 m.

19

MUNICIPIUL CAMPRMA

Temperatura medie multianual3 este de +9,5" C, maxima pozitivS a veritea rif

inregistrata in luna iulie, cu o valoare de +37,1" C (5 5ulie 2000), iar minima de -25,l^C^'{'' - 'Vt. **

ianuarie 1963). >"i>* *wpfi

ln ceea ce priveste regimul precipita{iiIor, acesta se situeaza cu valori cuprinse intre 500 -

780mm.

Terasa Campinei, are avantajul ca este inconjurata de o serie de dealuri, despre care

putem spune cS au transformat-o intr-o regiune feritS de vanturi puternice.

Panza de apS freatica a terasei, fiind situat3 la mica adancime (3-4 m), genereaza izvoare.

Cel mai cunoscut izvor este cel situat lang& Lacul Bisericii (Sipotul).

4.2. Descrierea tipurilor de sta{iune

Din punct de vedere biogeografic, tipul de sta{iune studiat, apartine zonei padurilor de

foioase, limita intre subzona gorunului si subzona fagului, intercalate cu vegetatie de vai si lunci.

4.3. Tipuri de pajisti

Pajistile de pe raza U.A.T. Campina se incadreaza in categoria pajistilor de Agrostis

capilaris. Se disting doua categorii de pajisti de Agrostis Capilaris: pajisti de Agrostis Capilaris

de productivitate buna, pe terenuri plane sau usor inclinate, cu soluri mai bogate, si pajisti cu

productivitate mijlocie, pe terenuri cu inclinatie mare si expozi{ii insorite, pe soluri mai sarace,

acide.

Solurile de sub pajistile de ,,iarba campului" sunt brune argiloiluviale, brune luvice,

luvisoluri albice, brune ieumezobazice, cu reac{ie slab acida pana la neutru pentru pajistile mai

bune si puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie.

Agrostis capilaris este o graminee valoroasa din punct de vedere furajer, cu grad ridicat

de consumabilitate.

Vegeta{ia are in componen{a numeroase specii cu valoare furajera ridicatS, dar si specii

nevaloroase, daunatoare si toxice. Adesea, aceste pajisti sunt invadate si de vegeta^ie lemnoasa

daunatoare ca: paducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), macesul (Rosa

canina), in zone mai uscate si aIunul (CoryIus avellana), carpenul (Capinus betulus), mesteacanul

(Betula pendula), in zone mai umede.

Valoarea pastorala a pajistilor de Agrostis capilaris este buna, ajutand la o produc{ie de

l O-15t/ha masa verde si o capacitate de pasunat de 1.0-1.2 UVM/ha.

20

MUNICIPIUL CAMPWA

/% fL

<.A doua categorie de pajisti de acest tip, cu productivitate mijlocie, are o valoare j5

mijlocie, cu 5-7 t/ha masa verde si o capacitate de 0.5-0.8 UVM/ha.

Pajistile de pe raza U.A.T. Campina, se Tncadreaza in cea de-a doua categorie de paji$ti:

de Agrostis capilaris, cu productivitate mijlocie.

Compozi$ia floristica a covoruIui ierbos identiflcata in pajistile de pe teritoriuI UAT

Campina

PA$UNEA BELCIU 1

GRAMINEE

Agrostis capilaries

Poa nemoralis

Festuca pseudovina

Festuca pratensis

larba campului

Firu{a de padure

Paiusul Oilor

Paiusul de livezi

LEGUMINOASE

Trifolium repens

Trifolium pratenseTrifolium montanum

Trifoi alb

Trifoi rosuTrifoi montan

ALTE FAMILII BOTANICE

Plantago lanceolataTymus montanusPrunella vulgarisTaraxacum officinaleDaucus carotaCichorium intybusSymphtium officinale

P2tlaginaCimbrisorBusuioc salbaticPapadieMorcovCicoareTataneasa

PLANTE TOXICE SI DAUNATOARE

Equisetum arvenseEuphorbia cyparissiasRanunculus AcerHypericum perforatum

Cardus nutans

Coada caluluiLaptele caineluiPiciorul cocosuluiPojarni^aSpini

VEGETATIE LEMNOASA

Rosa CaninaCrategus MonogynaCorylus avelanaHippophae Rhamnoides

MacesPaducel

AlunCatina

21

MUNICIPIUL CAMPINA

(irad dc acopcrire cu vegcla|ie: 8()%

.^^<"**-, '

Poa pratensis (Firu(a), este o graminee mc/,ollta, cu o valoare furajera buna si grad mare de

consiimabilitate. Tula este mixta, cu inal(imea dc 40-60 cm, rezistenta la ger, seceta, pascut si

ciilcat. Productivitatca cste de 7,5 - 12,5 t/lia si cu valoare pastorala buna.

M U N I C I P I U L C A M P I N A

Poa nenu>ralis (firu(a tlc padurc) cstc o planta cu inal{imea de 30-60 cm. Tulpina sipaniculul sunt llravc. Pan icu lu l cstc ramificat, con{inand pana Ia 5 flori. Infloreste din luna iuniepanain august.

Agroxtis capillaries (Iarba cainpiiliii), cstc o graminee valoroasa din punct de vedere

turajer, cu grad ridicat dc consumahil i tate. listc o planta cu tufe rare, cu inal{imea de 40-60 cm.

MUNlCIPlUL CAMPINA

infloreste tar/.iu si otfivcsle hine.Valoarea pastorala este buna, cu o productie

capacitate de pasunat de l,() - l,2 UVM/ha.

Festuca pratensis (p<iiusii/ de livezi), este frccvent3 in p3suni si fane{e revene. Planta este de

talie mijlocie, cu tula rara si cu lVun/e lato, de 4-6 mm, Iucioase pe partea inferioara. Paniculul

este mare. Spiculelele sunt multilloro si cu paleele nearistate. Este una dintre cele mai pre{ioase

plante de nutre{.

24

MUNICIPlUL CAMPINA

Festucapseudf>riini (/w/i/.y/// oil<>r) cslc o gramincc cu l u l a dcasa. rc/istcnla la geruri $|p^u

^**r*^>

Loliuin pcrciic (raiyrasi i l percii), cslc o grainincc cu l u l a rara, de 40-60 cm Tnal$ime,

sensibil3 la uscaciunc si gci. Kc/ista lbarlc h inc la pasunat si calcarc, poduclivitateaeste mare $i

valoareapastorala tbarlc huna.

MUNICIPIUL CAMPINA

Dactvlis ^lomenit(t ( ( ; o l < > m f i | u l ) , cstc o uraminee cu t u l a i a ra si ta l ie mijlocie,

umezeala. Planla olavestc h i iK- . arc p ioduc t iv i ta le marc ^;i va loaic pastoral3 foarte buna.-

rt'/)i'iis (l ' iml tarator) cstc o gramincc ina l l a . stolonifer3, cu productivitatemare $i valoarc paslorala n i i j l o c i c .

Cynoclon dactylon (l ' ir ^ros) cstc o grainincc i i i a l t a , s tolonifera, rezistenta la seceta, cuproductivitalc marc .si cu valoarc pastorala mi j loc ie .

26

MUNICIPIUL CAMPINA

'J^

*fSi

Phlcii in l'r;ilcnse ( l in ioHic : i ) cicste spontan .^i sc c u l t i v a i i ia i alcs in regiunile mai bogate

in precipila|ii. lnlloivscciHa cstc i in p a n i c u l spici!bnii. Spicuk'|olc suiit uniflore, cu glumele

libere, p5roasc pc carciui. l ^ t c pkin la pcix-iia. cu U i l a rara. valoroasa pcntru nutre{.

MUNICIPIULCAMPINA

> ' *f)Molinia cacrulea (iarl>;l all>astrfi), este o planta erbacee perena, cu tulpinrcejfotjTO^ga N<

si ia 90 cm inal|ime. l' 'run/ele sunt aspre, de culoare verde, conice pana la un punk,4^ngJ^p^m6 .fV v O v V V - '

si, uneori, usor paroase pe partea de sus. Pan icu lu l are circa I5 cm lungime la maturH&eiX '.'_''"-<&<^''

Calamagrostis cpigcios (trcstic dc camp) este o planta perena cu rizomi lungi. Tulpinile sunt

drepte de 60 -200 centimelri lungime. Frunzele sunt lamelate iar inflorescen{a este un panicul

erect. inflorescentele sunt mari, de culoare maro. Se intalncste in locurile cu exces de umiditate

avand un inclice de consum egal cu O.

^*>..-:

'C,y.- 9.*&%mg*&tf<'2<S

MUNICIPlUL CAMPINA

*- *v *i" /'>vV^^ //

Botrim-hloa isclnienwni (barboasa), cstc o planla dc talic mijlocie

rezistenta la scccUl. Planla cstc dc ta l ic mica, cu poduclivitale mica" si valoare pastoraf& ^jib

Trifolium repens (Trifoiul alb), cstc o lcgiiminoasa cu Ui lp in i taratoare. Otave$te foarte

repede dup3 cosit si pasimat. Produclivitatca cstc marc iar valoarca pastorala foarte buna

Trifoliumpr(itensi' (Trifoiul ro.^u), cstc o lcguniinoasa cu tal ia dc 5() - 60 cm, foarte sensibila la

ger si seccta. ()lfivcstc putcrnic dupa coasa, productivitatca fiind foarte mare iar valoarea

pastorala foartc buna.

29

MUNICIPIUL CAMPlNA

Trifolium mmil;iinmi ( (r i fo i niontaii) , cstc o spccic pcrcna cu tu lp ina erecta, simpla sau

ramificata mai alcs la ba/a, glahiTi, n i imai pe in lernodi i lc supcrioarc a l i p i t paroasa.

Este raspandita pc so lu r i loarlc slah sau slah aprovi/ionatc cu a/ot.

MUNICIPIULCAMPlNA

l.o(ns (oiiiiciilatiis (<jlii/(leiiil), estc o planta pcrcna, cu sistem raticular bine

si pro!iiiul. tiilpini lisHioasc. dc I5- 40 cm inaltimc. lrun/clc sunt pcntafoliatc, cu folk)*|e scUrt

|U'(iolalc. ob<>valc sau lanccolatc, glahre sau slah paroasc. l'lorilc sunt galbenc, portocalii sau

n>sialicc. dispusc in iimbclc luny pcdiinculatc. I-Vuctul cstc o pastaic cilindrica, polisperma, cu

scinin|c inici. ylobiiloasc, dc culoarc brun-roscata.

Mclilolus oHicinalis (.suirina), cstc o planla icrboasa din lamilia leguminoaselor, cu flori

galbcnc, placut niirosiioaic, insiralc la varllil tulpinilor. ina!tc dc pana la un metru. Creste in

toate rcgiunilc |arii. din cainpic pana in /onclc dc miintc.

.V: f/ '* ' - ,ft

' - - /

MUNIClPIULCAMPINA

Achillea niillefoliiini (Coada $oricclului) este o planta loarle raspandita, perena,

aromata. Se consuma xerde si sub lbrma de lan .

fc^. 4QK W

Plantago lanceolatn (pa(la^ina Tii^usta) h inc consiiniata de bovinc $i ovine, avand un con{inutridicat m substan|c i u i l i i t i v c ^.i, mai alcs, de proteine.

Tyinus motaiuiN (ciinbrisor) cslc o p lanla pcrena, nativa din zona Marii Mediterane.

Creste pe dealuri, col i i ie , pa j i s t i . in locuri mai gru accesibile precum stancariile. Tulpina nu

MUNIClPIULCAMPINA

_depa$este 10-30 cm ina l l imc . Arc tcndinta sa lbrmr/c covoarc. Frunzele sale simt mi

e l ip t i c -ova tesauro tun j i l c ,ncd in la t c .

Prunclla vulyaris (hiisuioc salhatic), cstc raspandit in fanete, pasuni, poieni, tufarisuri,

p3duri, livezi, pe nialul apclor, dc la campic pana m /ona subalpina.

-.-:-< iaS?*. '*3f:^ C f-,/'i^J&*^^.^3&g*if8MMifir-"2l^*>4Ji

Duuciis ctirol(ti (morcovul salbalic) cste o planta cu dezvoltare anuala,

remarcanduscprin radacina sa pivolanta, siiculciila, de culoare galbena. Uneori, aceasta

MUNICIPIULCAMPINA

speciede morcov are o dezvoltare peren3. Tulpina - cu o mal{ime de pan3 la 80cm<^, . ' .

esterezisienta, ramillcata si acoperita de perisori. Ramificatjile apar m partea 5uperioar3V;->X .' . .-

atulpinii. l-run/.clc au un contur triunghiular sau ovoid. Morcovul salbatic inllorest^dtniuniesi

pan5 in scptcmbrie. lnHorescenta este sub forma de umbelS. Acest morcov creste in toate zonele

{3rii noastrc. l'acc parte din familia umbelifere!or.

Leucanlhemum vulgare (margareta salbatica,) este o planta perena, raspandita pe

pajiste, ciiUilpinaierboasa, care poate atinge o in3ltime intre 30 - 60cm. Are o tulpina

neramificaia, care prezinta pe sec{iunea transversala muchii.Frunzelesunt lobate dintat, si nu

sunt asezatc pcrcchi pe tulpin3. Petalele sunt albe, asezate pe un singur rand. Florile, mai ales

cand incep sa vestejeascS, au un miros nepl3cut.

MUNlClPIULCAMPINA

^5jyKiPs^

Salvia ofHcinalis Gale;), cste o plantfi de origine mediteraneana, ce se gaseste pe p;

$i fane|e. Are frunzele pe|iolate, ovate, fin albicios p3roase, iar florile violete. Ph

uleiuri eterice.

Ecliiuni vulgarc (Iarba-sarpelui), este o plantS ierbacee, bianuala, care creste pana la

inallimea de I ni si este originara din Liuropa. Face parte din familia Boraginaceae si este

Tntalnita niai mul t in locuri parasite, pe lerasamente de cai ferate, pe marginea drumurilor, in

parloage {i lanete. Aceas(a planta melifera are radacina neagra si pivotanta, iar tulpina de culoare

cenusie, r igida si acoperila cu perisori desi. s impla si de la baza ramificata. Frunzele sunt

a lungi te si acoperite cu perisori, cele de la baza plantei sunt petiolate si asezate Tn forma de

rozela. Morilc sunt de culoare albastra, violacee, rosie, roz sau alba-roz, au stamine rosii si

inlloresc Tn pcrioada luni lor iunie-scptcmbric. l->uctele acestei plante au forma unor nuci

nmin i a lu r a .

MUNICIPIUL CAMPINA

O;

Cichorium inthyhn* (C ' ie<>arc) , cstc o planla percna cu tu lp ina dc 3() -7() cni. Se consuma m

stare verde.

Eii|)ltorhi(i r)'/w/7.v.v/V/.v (Laplclc crniielui), cstc o planta care sc Intalncstc pe paji$tile de

deal Liscate. P lan ta poate producc clcrcgl;*iri alc s i s tcn iu lu i ncrvos si apara tu lu i digestiv, la toate

spcciilc de aiiiiiialc.


Equisetum arvense (Co;i(hi c<ilultii) sc iiHalnesle in locurile cu c.xces dc umiJiiate. Este toxica

pentru bovine si cahalinc, dalorita problemclor prodiisc asiipra sislcinului ncrvi)s, ficat si rinichi.

Xaiithiiini striini(iriiiin (Scjiiclclc), cslc o planta anuala clicotiledonala, cu o tulpina

viguroasa, ramilicaia ^i o inal(imc cuprinsa inlrc 50-IOO cm. Planta eslc toxica, fructele au o

fbrma de arici cc sc agala lbarlc usor dc hlana oilor.37

MUNICIPlULCAMPINA

Cardus nntuiis ( ( i i i l i n i i l ) cstc o plai i ta bicnala dicolilcdonata. Tulpina este prevazutS

cu {epi, avand inal|imca dc l . > in. P lanta lrchuic e l imina ta , ina in (c do a omitc t u lp in i .

E

Oiiopordiuni Acanll i i i i i i i (scainl ina<4arcsc) creste inalt de cel iui i l t 2,5 m, are tulpina

puternic ramillc;iia < , u i n i n / o i c n i a r i . d i u l u i a i c si loarle spinoasc. acupcri(e dc pcrisori fini. Planta

creste atat Tn T n f i U i n v ca( ' , i i n l a l i n i c . as l l ' e l inca t ajiinge la un moincnt dal sa scniene cu un

arbust pitic. ln t i i n p L i l K: rmi p lan ia isi pasirca/a rruii7clc, in aer liber, toamna, accsteaisi schimba

MUNICIPlULCAMPINA

doarcoloritiil . l- ' lorilc suni solitare, apar in capatul rainillcati i lor t u lp ine i , au culoare md

violet, suril ca nisle inlloresccn{e inlr-un cosulet mare si sferic, apar primavara. vara si

sunl polen/aic dc inscctc, dar inai alcs dc l lu lur i si a lb ine . l r u c t e l c au lbrmn de achene

gri-maroniu. Pcn t ru a sc de/volla bine, scaiul-m3garcsc are ncvoic in liecare /i de lumina

a soarelui.

Eryngium cantpestre (scaiul dracului, rostogol). Aceasta buruiai ia nu este consumata de catre

animale. Mai m u l t , daiorita (epilor, animalele nu pot paste n ic i iarba d in apropiere. Planta

trebuie distrusa cu sapa sau prin stropire cu erbicide. Daca plantele au a juns la maturitate, trebuie

arse, in acesl lel distrugandu-se si semin{ele. Planta trebuie distrusa in faza de rozeta, inainte de a

emite tulpini , prin stropire cu erbicide, sau cu sapa, prin taiere sub colet pentru a nu regenera.

's

MUNlCIPIULCAMPINA

Ranunculus accr (piciorul coco$ului) este o specie erbacee, anual3 sau bienalS, foarte g

in zonele umedc din pqj is l i le montane, in locurile ml5stinoase si pe malur i le apelor. Hfcarrt$ afa*-! &J

o tulpin3 erectci de 20 - 25 cm. Tulpina are la baz3 stoloni culca{i. lnr3d3cinarea se fac0$a'"

noduri. Frunzcle, mai ales ccle de la baza plantei, sunt trifidate cu un pe(iol lung. Florile suht

galbene (sepale r3sfirate, intinse, lanoase), pe pedunculi br3zda{i si infloresc primavara - toamna.

Colchicum autumnale (Brandu^a de toamna) este o plant3 medicinala care creste pe

pSsuni, fane(e umede in zona de deal sau munte, ce poate atinge chiar si inal{imea de 50 cm.

Florile au culoare violet-purpurie. Brandusa infloreste in luna septembrie, iar fructele se

formeaz3 in al doilea an.

Taraxacum officinalc (papadia), este o planta erbacee din familia compozitelor, cu frunze

lungi, crestate si cu llori galbene grupate in capitule. Papadia este gasita pretutindeni, unde se

alla vegetatie, de lu campic pana in zona subalpina, prin locuri necultivate si pe marginile40

MUNICIPIULCAMPINA

xV ^ ** .'t-*---'drumurilor. la aiv annmiic locuri in care creste, ca dc cxcmplu: nu creste in loc umbros#i i

'/ c'

'cu soarc. crcslc in calca i m u i i /vor subteran, etc.

Symphyli i i i i nlTiciii:ilc ( l a i ancasa ) , cslc o planta crhaccc care crc^lo in locuri umede, la

marginca p;"iraiclor. x a i k ' r a m i l o i . /avoaic, ^an(ur i . Prcfcra so lu r i l c argiloase, pe care balte$te

apa, r a spa iu l i n i l u - s c d i n /ona dc cainpie pana la dcal. Tu lp ina cstc paroasa, inalta de 100-

I20 cni. Snh pa i i i an t aiv u i i ri/.oni gros dc pe care crcsc radacini carnoasc - fusiforme.

Frunzelc sunt l u n g i ( n i a x i i n 25 cin) , alterne, cu latimca dc l-2 cm. In partea inferioara a tulpinii

frunzelc sun t oval-lanccolalc. l l o r i l c sunt de culoarc rosic-violacce, uneori roz-alba si sunt

dispusc in cinic uniparc . Tatancasa inllorcstc in l u n i l c mai-aiigust."

t^*^*"**<. Y **Sm14Hm#*%&m^


Hypcricum perloraliim (pojarni{a), este o planta perena ce atingc inaltimea de 50-80cm.

rfldacini, in fiecare an, pornesc noi lastari. Tulpina are dou3 muchi i longitudinale si

mul t ip lu in sus. l r u n / c l c sunt ovale, opuse cate doua, cu marginea intreaga, avand ci

lungime. Florile de culoare galhen5, sunt grupate in inflorescen{e bogate, umbeIiforme.

din iunie pin3 in sepieinbrie. Prefera soluri calcaroase, zonele muntoase uscate, padurile nu prea

dese si inflorite, canipuri lc . tu l t l r isur i le .

Rosa canina (m:lcc$ul^, este o specie de planta nativa in Europa, nord-vestul Africii si in

vestul Asiei. Este un arbust cu frunze cazatoare, cu o inal(ime care variaza intre 1 si 5

metri. Tulpina este acoperita de (epi mici, ascutit i , sub forma de carlig. Frunzele sunt penate, cu

5-7 frunzul i je . Flori le sunt de obicei roz pal, dar exista si plante cu flori albe sau roz inchis. Au

un diametru de 4 6 c m si sunt formate din cinci petale. Fructiil, numit maceasa, are o forma

elipsoida si este rosu sau porloculiu inchis.

MUNICiPIULCAMPINA

Cratacgus moiiof>yna (paducel) , estc un arbust (2 - 6 m) din f;

florile albe si IVuctele rosii, ce au un miros caracleristic si un gust amarui. Ef '

solurile calcaroase sub lorma de tuf isur i la liziera padurilor.

Corylus avellana (alun), este un arbust, care face parte din familia Betulaceae. E1 are o

de 5 m si frun/.e care cad toamna. Fructele sale fi ind cunoscute de mii de ani ca fructe

comestibile. A l u n u l creste in padurile luminoase de stejar, la liziera padurilor, sau tufe, pe

marginea drumuri lor agricole. A l u n u l este un arbust care traieste in luminisuri, sau zone putin

umbrite, care sunt iimcdc, l i ind pu t in pretentios in ce priveste compozitia solului. Nu creste pe

soluri nisipoase sau acide.

- , . - - * . -

MUNlCIPiUL CAMPINA

i î_ j^*Ligustrum vulgare flenin cainesc) este un arbust indigen, r3spanditin Europa si regiunidm,Asi&

'-; -;>X""vestic3. inrudit cu frasinul (Fraxinus excekior L.) si liliacul (Syringa vulguris L.), lemnuf

cainesc este o specie ce dovedeste o mare capacitate de adaptare fa{a de condi|iile de mediu,

tlind intalnit la noi frecvent in p3durile din zona de campie si de deal. Poate atinge inaltimi de 3-

4 metri. Lemnul cainesc are lujeri verzui, brun-verzui, care degaj3 un miros nepl3cut prin rupere

sau zdrelire (de aici si numele popular al speciei). Frunzele sunt alungite, de 2-7 cm lungime si

panS la cca. 1 cm ia{ime, acestea putand r2mane uneori verzi si peste iarnS. Fructele sunt mici,

negricioase, moi, sferice, de 5-9 mm in diametru. Lemnul cainesc contribuie, in cadrul

ecosistemelor forestiere, la ameliorarea propriet3{ilor fizice si chimice ale solului. De asemenea

acoper9 solul micsorand riscul declansa>ii proceselor erozionale.

Carpinus orientalis (carpiiiita) este un arhust indigen ce rar depaseste 5 in, asemanator cu

carpcinil dar de d i i n c n s i u n i niult mai mici.

( ' u rp in i | a arc un arcal submeditcranean, mai sudic decat al carpenului, din ltalia, Peninsula

Balcanica si pana in Asia Mica si C'auca/. La noi apare spontan, la campie si coline in stapuni

caldc si r e l a t iv usealc din /oria lbresliera sau silvostepa.

ionnca/a tu lar i s i i r i pc coastele Tnsoritc impreuiia cu slcjarul pufos, vi.sinul turccsc, mojdreanul, ,

li i a c u l . l''.stc o spccic l c i i v ioHla , pronunâl xcroilla, ncpreten|ioasa faâ de sol, putand vegeta pe

so iu r i Liscale, stancarii calcaroase.

44

MUNlClPIULCAMPlNA

PA$UNEA CAPRARETE VEST

GRAMINEE

Agrostis capillariesPoa nemoralisPoapratensisFestuca arundinaceaArenatherum elatius

IarbacampuluiFiruta de p3dureFirujaP3iu$ TnaltOvSscior

LEGUMINOASE

Trifolium montanumTrifolium pratenseLolus corniculatus

Trifoi montanTrifoi rosuGhizdei

ALTE FAMILII BOTANICE

Plantago lanceolataAchilea MillefoliumTymus montanusPrimella vulgarisTaraxacum ojficinaleDaucus carotaCichorium intybusSymphtium officinaleEchium vidgare

PatlaginaCoada soriceluluiCimbrisorBusuioc s3lbaticPapadieMorcovCicoareTataneasalarba sarpelui

PLANTE TOXICE SI DAUNATOARE

Equisetwn arvenseCarditus nutansRumexAlpinusVerbena OfficinaHsOnopordun Acanlhium

Coada ca lu lu iSpiniStevia stanelorUrziciScaiul Magaresc

45

MUNICIPlULCAMPINA

VH,Vjt!, 1/V1 lt, LiILiVli>HJ/XO/i ^. .|

Rosa CaninaCrategus MonogynaCorylus avelana

Maces .< ,Paducel 'ko%N^

Alun >L'''-'lF'^:ftv. .'. If i t

Arenatherum elatius (ovascior) este o pIanta asemanatoare ovazului, cu rizomi nodurosi si

stoloni scurti. Tulpina este erect5 sau ascendenta, inalta de 50-180 cm, neteda lucioasa.

lnflorescen{a este un panicul lax, cu numeroase spiculete lucioase, verzui sau usor violet. Este o

specie nitrofila, raspandita prin livezi, pa$uni, poieni si fane|e din zona nemorala(stejar), pana in

etajul boreal.

Rumex aIpinus (stevia stanelor), este o planta perena, avand tn pamant un rizom gros, tarator,

cu multe capete, terminat la varfcu o coroana de peri negriciosi. Tulpina aeriana este Tnalta de 1-

2 m, dreapta, prezentand dungi m lungime. La baza tu lp in i i se afla frunze mari, avand un petiol

lung si caniculat. Limbul frunzei este lung de 35-50 cm si lat de 20-24 cm, la baza cordat (Tn

forma de inima). Inflorescenta este de culoare verde si se afla dispusa la varfuI tu lp in i i . Infloreste

Tn lun i l e iulie-august. Creste T n j u r u l stanelor, pasunilorde munte.

46

MUNICIPIULCAMPINA

Verbcna Ot'tlciiialis ( ur/Jci), cslc o planta pcrcna, originara din Europa. Tulpinapoate

ajunge $i la 100 cm. rrun/.clc sunt dintalc iar l lor i lc sunt alungite de culoare mov.

M U N l C I P I U L C A M P I N A

(ir;ul (lc acopcrire cu vc<>cliitic: 80%

MUNICIPIULCAMPlNA

' - - ** -v , . ' ' ' - . , j - —. -TFifr i* %' *:**'**' fl!fc.**^jr - Vttr*

VEGETATIE DISTRUSA IN URMA TARLIRII EXCESIVE

PASUNEA IZLAZ PUNCT CAPRARETE

GRAMINEEPoa nemoralisAgrostis capillariesFestuca pratensisFestuca arundinacea

Firu^a.de padurelarba campuluiPaius de liveziPaiusTnalt

LEGUMINOASETrifolium repensTrifolium montanumTrifolium pratense

Trifoi albTrifoi montanTrifoi rosu

ALTE FAMILII BOTANICETymus montanusPlantago lanceolataTaraxacum officinalePrunella vulgaris

CimbrisorPatlaginaPapadieBusuioc salbatic

PLANTE TOXICE SI DAUNATOAREEuphorbia cyparissiasCarduus niilans

Laptele caineluiSpini

VEGETATIE LEMNOASAHyppophae RhamnoidesCorylus avelanaRosa Canina

CatinaAlunMaces

49

MUNICIPIUL CAMPINA

Hyppophae Rhamnoides (catina), este un arbust foarte ramificat si spinos carecresje^'^ ^ ''

Tn Romaniaincepand din nisipuriIe si pietrisurile litorale pana Tn regiunile muntoase, a(cattiirid

uneori cranguri si tufisuri destuI de Tntinse. , ,

Planta cre$te pana la 2-5 m, are scoar{a brun-Tnchis care se transforma Tn ritidon brazdat. Face

lujeri anuali solzosi, cenusu-argentii, ramuri laterale cu spini numerosi si puternici, cu muguri

mici, parosi, cu gust amarui. Frunzele sunt lanceolate, de pan3 la 6cm lungime, cu nervura

median3 evident3. Face flori unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate Tn

fluorescen|e globulare, iar cele feminine Tn raceme. Face fructe "false", drupe de 6-8 mm,

ovoide, c3rnoase, portocalii cu un sambure foarte tare. Fructele pot ramane peste iarna pe ramuri.

Arbustul fructifica 20-25 ani si lastareste Tn fiecare an foarte puternic.

50

MUNICIPIUL CAMPINA

,

Grad de acoperire cu vegeta{ie: 80%

^ij-..^ i-r. -v ' -?

5l

M U N I C I P I U L CAMPlNA

PA$UNEA IZLAZBELCIUGRAMINEEAgrostis capillariesPoapratensisLolium PereneFestuca pseudovinaFestuca pratensisDaclylis glomerataPhelum pretenseMolinia caeruleaCalamagrostis epigeiosBotriochloa ischaemum

Iarba campuluiFiru{a

Raigras perenPaiusul oilorPalusul de liveziGoloma{TimofticaIarba albastraTrestieBSrboasa

LEGUMINOASETrifolium repensTrifolium pratenseLotus corniculatusMolilotus officinalis

Trifoi albTrifoi rosu

GhizdeiSulfina

ALTE FAMILII BOTANICEAchilea MillefoliumPlantago lanceolataTymus montanusPrunella vulgarisDaucus carota ssp.Colchicum autumnaleSalvia o/icinalisEchiitm Vulgare

Coada soriceluluiPatlaginaCimbrisorBusuioc salbaticMorco'v salbaticBrandusa de toamnaJalesIarba sarpelui

PLANTE TOXICE SI DAUNATOAREEquisetum arvenseCarduus mttansOnopordun AcanthiumEringium campestreEuphorbia cyparissiasRanunculus acerXantium strumarimnColchicum autumnale

Coada CaluluiSpiniScaiul MagarescScaiul DraculuiLaptele cuculuiPiciorul cocosuluiCornu{iBrandusa de toamna

VEGETATIE LEMNOASARosa CaninaCrategus MonogynaLigustrum vulgareCarpinus Orientalis

MacesPaducel

Lemn cainescCarpini^a

Grad de acoperire cu vegetatie: 90%

52

MUNICIPIUL CAMPINA

T>;r- O-"ii^.5,^'"T'v* n .<5 ' - ,v .> ;*5 . " 'v . , v - . i , - vf-;--i ' 'H-" 'f"^->nan-*&lte'-^,.cv . :,,^,v#tf* ,>^^,v>: i,^-^::.^ife%'%^ 1


PASUNEA lZLAZ 5GRAMINEEAgrostis capillariesPoa nemoralisPoa pratensisFestuca pseudovina

Iarba campuluiFiruta de padureFiru{aPaiusul oilor

LEGUMINOASETrifolium montanumTrifolium pratenseLotus corniculatus

Trifoi montanTrifoi rosuGhizdei

ALTE FAMILII BOTANICEPlantago lanceolataTymus montanus

PatlaginaCimbrisor

PLANTE TOXICE SI DAUNATOAREEquisetum arvenseCardus NutansEiiphorbia cyparissias

Coada CaluluiSpiniLaptele cucului

VEGETATIE LEMNOASARosa CaninaCrategus MonogynaCorylus avelana

MacesPaducel

Alun54

MUNlClPIUL CAMPINA

(!racl clc acopcrirc cu vcgel;itie: K(YY>

* r.- -r *7* C*^* * '** s A^

-,v3Sa*3*fcv'-*:fi^** -s^^Sw4jg5**' ***^* ' '<

MUNICIPIULCAMPINA

TabeIul 4.1

0

12

345

TRUPUL DE PAJI$TEDENUMIREA

1

BELCIU 1CAPRARETE VEST

IZLAZ PUNCTCAPRARETE

IZLAZ BELCIUIZLAZ 5

PARCELEDESPRIPTIVECOMPONENTE

2T2P10, P l l ,Ppl l /3 ,Pl l /4T3F39

T3 Pp40T9 P289, P290, P304T1P6

TOTAL SUPRAFATA

TIPUL DE PAJI$TE3

Agrostis Capillaries; PoaNemoralisAgrostis Capillaries;

Poa Nemoralis;Agrostis Capillaries;Agrostis Capillaris;

SUPRAFATA(ha)

4

10.479.37

3.1820.622.53

%5

22.6720,29

6.8844.665.47

46,17Valoarea pastoralS este un indice sintetic de caracterizare a calitaJii unei pajisti,

determinata prin metode floristice de apreciere. Cea mai folosit5 metoda pentru calculul valorii

pastorale se face prin metoda pratologica (P), care pune accent din start pe aprecierea participarii

procentuale in biomas3 a componentelor botanice pe grupe economice (graminee, leguminoase,

cyperacee, juncaceae si specii lemnoase). Calculul valorii pastorale se face dupa urmatoarea

formula:

V.P. = S PC(%) X IC/5

In care:

V.P.= indicator valoare pastorala(0-100);

P.C. = participarea in covorul ierbos (%);

I.C.= indice de calitate furajera.

Avand la dispozi^ie releveul floristic cu participarea procentuala a speciilor, se trece in dreptul

fiecareia, indicele de calitate furajera (I.C.), cu valori de la 0 (fara valoare) la 5 (valoare

excelenta) din tabelele 4.1 si 4.2 din ghid. In restul tabelelor 4.3,4.4 si 4.5 sunt trecute specii de

balast, daunatoare si toxice din pajisti care nu au valoare furajera.

Dupa determinarea indicatorului de valoare pastorala prin impartirea la 5 a punctajului ob^inut

se apreciaza:

-0-5 %

-5-15%

-15-25%

-25-50%

pajiste degradata

pajiste foarte slaba

pajiste slaba

pajiste mijlocie56

MUNICIPIUL CAMPWA

-50-75% paji$te buna

-75-100% pajiste foarte buna

Reprezentare tabelarS a calculului valorii pastorale pentru trupurile de pajiste apartinand UAT

Campina.

PASUNEA BELCIU1

SpeciaGramineeAgrostis capilaris

Poa nemoralisFestuca pseudovina

Festuca pratensisLeguminoaseTrifolium MontanumTrifolium Repens

Trifolium pratense

Cyperaceae si Juncacae

Alte familii botanice

Thymus montanus

Prunella vulgaris

Daucus carota

Taraxacum officinale

Cichorium intybus

Symphtium officinale

Plantago lanceolata

Plante toxice si daunatoareEquisetum arvense

Euphorbia cyparissias

Ranunculus acer

Hyperium perforatum

Carduus nutans (spini)

TOTAL

Valoare pastorala

Apreciere VP

%PC6520

2020

51264

2

2

18

5

4

2

2*

*

5

31

1

1*

*

100*

IC

3

21

4

25

5

2

1

0

3*

*

1

0

0

0

0

0*

*

PCxIC

60

4020

20

1220

10

10

4

0

6

5

207

41,4

Mijlocie

57

MUNICIPIUL CAMPWA

PASUNEA CAPRARETE VEST

SpeciaGramineeAgrostis capillariesPoa nemoralisPoa pratensisFestuca arundinaceaArenatherum elatiusLeguminoase

Trifolium montanumTrifolium pratenseLotus corniculatusCyperaceae si JuncacaeAIte familii botanice

Plantago lanceolataTymus montanusAchillea MillefoliumPrunella vulgarisTaraxacum officinaleDaucus carotaChicorium intybusSymphtium officinaleEchium vulgarePIante toxice sidaunatoareEquisetum arvenseCardus NutansRumex AlpinusVerbena OfficinalisOnopardon AcanthiumTOTALValoare pastoralaApreciere VP

%PC6220201010210433

25533532

l 2ll

3

*****

100

IC

32434

254

2l2l30l00

00000*

PC x IC ^4,

604040308

81512

1036590200

24849,6

Mijlocie

58

MUNICIPIUL CAMPWA

IZLAZ PUNCT CAPRARETE

Specia

Graminee

Poa nemoralis

Agrostis capillaries

Festuca anmdinacea

Festuca pratensis

Leguminoase

Trifolium repens

Trifolium montanum

Trifolium pratense

AIte familii botanice

Tymus montanus

Plantago lanceolata

Taraxacum officinale

Prunella vulgaris

Plante toxice $i

daunatoare


Cardus Nutans

TOTAL

Valoare pastorala

Apreciere VP

%PC

75

40

20

10

5

12

6

3

3

10

4

3

2

1

3

*

*

100

IC

2

3

3

3

2

2

4

1

2

3

1

0

0*

PCxIC

80

60

30

15

12

6

12

4

6

6

5

236

47,2

Mijlocie

59

MUNICIPIUL CAMPINA

IZLAZBELCIUSpeciaGraminee

Agrostis capillariesPoa pratensis

Lolium Perene-

Festuca pseudovina

Festuca pratensis

Dactylis glomerataPhelum pretenseMolinia caeruleaCalamagrostisLeguminoase

Trifoliwn repensTrifolium pratenseLotus corniculatus

Molilotus officinalisCyperaceae $i JuncacaeAIte familii botanice

Achillea Millefolium

Plantago lanceplataTymus montanus

Prunella vulgarisDaucus carotaChrysantemumleucanthemumSalvia pratensis

Echium VulgarePlante toxice si daunatoareEquisetum palustreCardus AcanthoidesOnopordon AcanthiumErgium campestrisEuphorbia cyparissiasRanunculus acerXantium SpinosaColchicum autumnaleTOTALValoare pastoralaApreciere VP

%PC

4715

106

642211

1364216

2024442

2

11

14335111**

100

IC

345155500

5540

22110

0

00

00000000*

PCxIC

454030

620101000

3020g0

48440

0

00

23947,8

Mijlocie60

MUNICIPIUL CAMPINA

IZLAZ5

Specia

Graminee

Agrostis capillaris

Poapratensis

Poa nemoralis

Festuca pseudovina

Leguminoase

Trifolium montanum

Trifolium pratense

Lotus corniculatus

Cyperaceae $i Juncacae

Alte famiiii botanice

Plantago lanceolata

Tymus montanus

Chicorium intybus

Plante toxice $i daunatoare

Equisetum palustre

Cardus Acanthoides


TOTAL

Valoare pastorala

Apreciere VP

%PC

76

30

6

20

20

14

8

4

2

8

3

3

2

2

100

IC

3

4

2

1

2

5

4

2

1

1

0

0

0

PCxIC

90

24

40

20

16

20

8

6

3

2

229

45,8

Mijlocie

61

MUNICIPIUL CAMPINA

4.4. Descrierea vegetafiei lemnoase

Trup de pajiste

Belciu 1

C5prare{e Vest

Izlaz punct Caprare|e

Izlaz Belciu

Izlaz 5

Vegetatie lemnoasa intalnita:

Miices (Rosa canind), Paducel (Crataegus

monogyna), Alun (Corylius avelland), Catina (

Hippophae rhamnoides).

M5ces (Rosa canina), Paducel (Crataegus

monogyna), Alun (Corylius avellana).

Catina ( Hippophae rhamnoides),Maces (Rosa canina),Alun (Corylius avellana).MSces ( Rosa canina) , PSducel ( Crataegusmonogyna) , Catina ( Hippophae rhamnoides),Lemn cainesc ( Ligustrum vulgare), Carpini{a (Carpinus orientalis)Maces (Rosa canina), Paducel (Crataegus

monogyna)., Alun (Corylius avellana).

5. Cadrul de amenajare

5.1. Procedee de cuIegere a datelor din teren

Pentru culegerea datelor din teren am folosit metoda pratologica, ce consta in aprecierea

procentuala Tn biomasa a plantelor pe grupe economice.

Culegerea datelor despre vegeta{ie presupune cunoasterea suprafe{ei de pasune, determinarea

speciilor de plante, analiza lor si stabilirea plantelor dominante, procentual, pe fiecare suprafata

de proba, dupa criteriul botanico-economic si anume:

* Graminee;

* Leguminoase;

* Cyperaceesijuncacee;

* Plante din alte familii botanice;

* Plante daunatoare si toxice;

* Specii lemnoase.

62

MUNICIPIUL CAMPINA

Pentru intocmirea fiselor geobotanice, s-au facut 3 determinari pentrtf

suprafa{a mai mica de 100 ha.

Suprafe{ele de proba au fost alese parcurgand pajistea pe diagonala si au fost delimitate pe

por^iuni cat mai uniforme din punct de vedere floristic. Lucrarea a fost executata in perioada

iulie-august cand majoritatea plantelor se aflau in faza de inflorire. Conform compozitiei

botanice, pajistile de pe teritoriul UAT Campina sunt de tip G, bogate in graminee.

Datele despre plantele daunatoare, arbusti, acoperirea cu vegeta{ie etc., s-au facut prin inspec{ie

vizuala, pe intreaga suprafa{a a pSsunilor. Aceste date au fost corelate cu informatiile preluate

din surse ca: planuri si ortofotoplanuri.

5.2. Obiective social-economice si ecologice

La stabilirea lucrarilor de repunere in valoare a suprafe{elor de pajisti trebuie sa se $ina cont de

caracteristicile unei agriculturi organice (ecologice) care includ:

- Protec{ia pe termen lung a fertilita{ii solului, prin men{inerea con|inutului de materie organica

si stimularea activita{ii biologice ale acesteia;

- Asigurarea nutrien{ilor pentru plante, prin stimularea activita{ii microorganismelor din sol;

-Asigurarea cantita{ilor de azot fixat biologic prin folosirea leguminoaselor cat si a gunoiului de

grajd;

- Existen|a gramineelor perene pe pajisti, care au rol de producere a biomasei vegetale, in

valorificarea ca furaj, iar prin masa de radacini au rolul de restaurare a solului;

- Existen{a leguminoaselor perene ce au rol in producerea furajelor de calitate, bogate in

substan{e proteice, la care se adauga insusirea de a fixa azotul atmosferic, acestea traind in

simbioza pe radacini, cu bacteria Rhizobium;

- Propor|ia ideala pentru pajisti este de: 50-60% graminee, 35-45% leguminoase, 5-10% specii

din alte familii.

5.3. Stabilirea categoriiIor de folosinta a pajistilor

Pajistile ce fac obiectul acestui amenajament, se vor folosi ca pasune, si se vor cosi odata in

luna iunie pentru regenerare.

Modul de folosinta a pajistilor:

63

MUNICIPIUL CAMPESfA

il PRIMARlA

Nr.crt.

12345

PARCELADESCRIPTIVA

BELCIU 1CAPRAREJE VEST

IZLAZ PUNCT CAPRARETEIZLAZ BELCIU

IZLAZ 5

i -j^_Jrîtr^ *-iSUPRAFATA ^"TV

HA10.479.373.18

20.622.53

Categoria de folosi|(a lPasune fe^Fanea{a ^^"Pasune "**PasunePasune

/"' iUTS^*ssJUât

N,

64

MUNICIPIUL CAMPDs[A

5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral

Avantajul utilizarii pasunilor tn sectorul zoo-economic rezulta din ob{inerea unor cantitati mari

de furaje, valorificarea superioara a ingrasamintelor chimice si organice, reducerea costurilor de

produc{ie la produsele animaliere, prin practicarea pasunatului raîonal, imbunata{irea starii de

sanatate a animalelor, posibilitatea conservarii terenurilor. Amenajamentul pastoral trebuie sa

respecte codul de bune praptici agricole si sa fie tn concordanta cu condi$iile pedoclimatice ale

arealului unde se afla amplasata pajistea. Se va tine cont de animale tn ansamblu, se va controla

folosirea fondurilor la lucrarile de amenajare a pasunilor, se va intocmi un program rational de

pasunat, cu respectarea perioadei de refacere a pasunilor si a covorului vegetal, dupa fiecare

pasunat. Cu aceasta ocazie, se va stabili data de la care se incepe pasunatul, si data la care

animalele vor fi scoase de la pasunat.

5.4.1. Durata sezonuIui de pa$unat

Pasunile reprezinta cea mai ieftina sursa pentru asigurarea hranei ierbivorelor !n timpul perioadei

de vegeta{ie, avand multiple avantaje ce decurg din efectele favorabile, atat asupra animalelor cat

si asupra pasunilor in rela|ia sol-planta-animal.

In Ordinul nr.544/21 iunie 2013, art.6 se prevad urmatoarele:

1. inceperea pasunatului se face in func{ie de conditiile pedoclimatice si gradul de

dezvoltare a covorului ierbos.

2. Se evita inceperea pasunatului prea devreme, care poate afecta perioada de regenerare,

sanatatea si supravieûirea plantelor.

3. Perioada de pasunat se va incheia la o data stabilita Tn funcîe de evolutia temperaturilor

si regimul precipitatiilormjurul datei de 1 noiembrie.

4. Data inceperii si incheierii pasunatului, precum si modul de organizare al pasunatului

continuu, in front, etc, se stabilesc prin hotararea Consiliului Local.

/Jinand cont de caracteristicile climei zonale unde se gaseste situat UAT Campina cu

cuprinse intre 450-600m, durata sezonului de pasunat este de cca. 180 zile, din prima

lunii mai pana la sfarsitul lunii octombrie.

Conform Normelor metodologice pentru aplicarea OUG Nr.34/2013 privind organizarea,

administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii

fondului funciar Nr. 18/1991; art.lO (1) - introducerea animalelor pe pajisti este permisa doar in

perioada de pasunat prevazuta in amenajamentul pastoral, iar alin. (2) stipuleaza interzicerea

pasunatului in cazul excesului de umiditate a pajistii.

in faza tanara de vegeta{ie, plantele de pe pasuni au insusiri organoleptice deosebite (gust,

miros) care maresc apetitul animalelor si ca urmare creste gradul de consumabilitate a ierbii care

poate ajunge la 85-95%.

Daca pasunatul incepe prea devreme, cand plantele sunt prea tinere si solul prea umed, efectele

negative asupra vegetatiei sunt urmatoarele:

- Se distruge stratul de Jelina, se batatoreste solul si se inrauta{este regimul de aer si din sol,

se formeaza gropi si musuroaie;

Pe terenurile in panta se declanseaza eroziunea;

Se modifica compozitia floristica, disparand plantele valoroase, mai preten$ioase din

punct de vedere al apei, aerului si hranei in sol;

- Plantele fiind tinere, au suprafa{a foliara redusa si vor folosi pentru refacerea lor

substante de rezerva, acumulate in organele din sol, avand ca efect epuizarea acestora;

Efectele negative asupra animalelor sunt:

- Iarba prea tanara contine multa apa si, ca atare, are efect laxativ epuizant, ceea ce duce la

eliminarea excesiva a sarurilor minerale cu Ca, Mg, Na;

- Continand prea putina celuloza, nu se preteaza la salivatie si rumegare, animalele fiind

predispuse la intoxicatii si meteorizatii;

- Continutul mare de azot al ierbii tinere, determina acumularea in stomac a amoniacului si

ca urmare declansarea unor fermenta{ii periculoase.

in aceeasi masura, nu recomandam nici folosirea pajistilor prin pasunat mai tarziu de data de 1

noiembrie.

65

MUNICIPRJL CAMPiNA

llllll

UltimuI pasunat trebuie sa se realizeze cel mai tarziu cu 20-30 de^zi!e^&tainte <le

instalarea ingheturilor pemanente. Astfel, plantele au posibilitatea sa acumuleze glucide, sa-si

refaca masa vegetativa, ceea ce determina o mai buna suportare a ingheturilor, pe de o parte, iar

pe de alta parte pornirea timpurie in vegeta{ie. intarzierea pasunatului toamna, pana la venirea

ingheturilor, face ca iarba sa nu se poata reface corespunzator, astfel disparand speciile valoroase

din pajisti.

5.4.2. Numarul ciclurilor de pasunat

Ciclul de pasunat este intervalul de timp in care iarba de pe aceeasi parcela de exploatare,

odata pasunata, se regenereaza si devine din nou buna de pasunat.

Numarul ciclurilor de pasunat, este stabilit in func{ie de condi{iile pedoclimatice si stationale de

sol, de compozi|ia floristica si de capacitatea de regenerare a pajistilor. Pe pasunile de pe raza

UAT Campina se realizeaza, in general, trei cicluri de pasunat.

5.4.3. Fanetele

Suprafe{ele de pajisti folosite ca fane{e pe raza UAT Campina, sunt utilizate pentru a asigura

cantitatea necesara de furaje pentru perioada de stabula{ie. Aceste suprafe{e se folosesc de obicei

in prima perioada de vegeta{ie ca pasuni, pasunatul fiind oprit o data cu plecarea oilor la munte,

urmand ca aceste suprafe^e sa fie cosite in momentul optim, pentru a asigura cantitatea maxima

de nutrien|i. Sunt exceptate de la cosit, la momentul optim, fanetele care sunt sub angajamente

APIA, acestea fiind cosite la data prevazuta Tn contractele de agro-mediu.

Recomadam utilizarea acestor suprafe{e ca fane{e in prima perioadS de vegeta^ie, iar dupa

cosire sa fie folosite ca pasuni.

5.4.4. Capacitatea de pasunat

Stabilirea cat mai exacta a capacita{ii de pasunat prezinta o deosebita importanta pentru

exploatarea rationala a pajistii, deoarece, printr-o tncarcare prea mare, prin suprapasunat, se

degradeaza covorul ierbos, iar pe o pajiste neTncarcata corespunzator ramane iarba nepasunata,

putandu-se instala specii invazive, cu o valoare furajera mai scazuta, conducand in final la

degradarea pajistii.

Capacitatea de pasunat a pajistii se va determina in fiecare sezon de pasunat.

incarcatura de animale pe o pajiste, este un instrument util de folosire pentru crescatorul de

animale, deoarece ii permite sa ajusteze incarcatura optima, in func{ie de cantitatea de iarba

66

MUNICIPIUL CAMPft4A

l

l

l

lt

l

l

l

l

l

l'

l

l

l

l

l

ll

* f- l , '

disponibila. Pentru aceasta, se calculeaza capacitatea de pa$unat, respectiv numlflil tfe^animale

care pot pa$una pe unitatea de suprafata. Capacitatea de pasunat si incarcatura optima, se

calculeaza pentru fiecare paji$te in parte, conform metodologiei prevazute in Ordin nr. 544 dm

21 iunie 2013, conform caruia (art. 8, alineat 1), capacitatea de pa$unat, se estimeaza pe baza

produc{iei medii de masa verde din anii anteriori, tjnand cont de compozi{ia floristica a covorului

vegetal, iar articolul 8, alin. 2 prevede ca numarul de animale (UVM pe hectar) trebuie sa fie

suficient, pentru a asigura utili/area maxima a produc|iei de masa verde, mentinand in acelasi

timp sustenabilitatea pe termen lung a pajistii.

Stabilirea capacitatii de pasunat se va face prin impartirea produc{iei totale de masa verde cu

ratia necesara unei unitati vita mare (UVM).

Se recomanda 65 kg masa verde/zi/cap pentru 1 UVM (din care consumate efectiv 50

kg/cap/zi). Conversia in UVM a speciilor de animale domestice este redata in tabelul de mai jos,

intocmit conform legislatiei in vigoare.

Coeficientul de transformare a diferitelor specii$i categorii de animale in UVM

SPECIFICARE

Tauri si boi de munca

Vaci de lapte

Bovine de toate varstele (in medie)

Tineret bovin peste l an

Tineret bovin sub lan

Oi si capre de toate varstele

Oi si capre mature

Cai de toate varstele

Cai de tractiune

Tineret cabalin peste l an

Tineret cabalin sub l an

COEFICIENT DE

TRANSFORMARE lN

UVM

1.0-1.2

l

0.7-0.8

0.5-0.7

0.2-0.3

0.14

0.15-0.16

0.8

1.0-1.1

0.5-0.7

0.2-0.3

NR. CAPETE

PENTRU l UVM

0.8-1.0

l

1.3-1.4

1.4-2.0

3.3-5.0

7.1

6.3-6.7

1.3

0.9-1.0

1.4-2.0

3.3-5.0

67

MUNICIPKJL CAMPmA

llllllll*llll

Productia totala de iarba (Pt) se determina prin cosire si cantarire pe 6 -

proba. aflate in parcela de exploatare ce urmeaza sa fie pasunata.

Pentru delimitarea suprafe*elor de proba, se folosesc ingradituri sau custi metalice c,.

permita consumul de catre animale a vegetatiei din interior, amplasate pe suprafe^e

punct de vedere al compozn1ei floristice si al productiei. Aceste suprafe|e se cosesc la inceputul

fiecarui ciclu de pasunat, respectand restrictia ca pe plante sa nu se regaseasca apa de adi|ie

(plantele nu sunt umede de la roua, ploaie, irigatie, etc.).

Capacitatea de pasunat (Cp) se va determina in fiecare sezon de pasunat utilizand formula:

Pt(kg/ha) x Cf%Cp(UVM/ha) = '^ Nz x DZP x 100

in care: Nz = necesarul zilnic de iarba pe cap de animal, in Kg/zi;

DZP = numarul zilelor sezonului de pasunat;

Cf= coeficient de folosire a pajistii, in %.

Coeficientul de folosire exprimat in procente se stabileste prin cosirea si cantarirea resturilor

neconsumate (Rn) pe 5 - 10 m*, dupa scoaterea animalelor din tarla si raportarea ei la produtia

totala dupa formula:

Cf =Pt(kg/ha)-Rn(kgM

Pt(kg/ha)x100,inprocente

Tabelul de maijos prezinta capacitatea de pasunat actuala a pajistilor de pe teritoriulMunicipiului Campina in functie de productia de masa verde utila si numarul zilelor sezonului

de pasunat.

l TRUP DEAlSTE

|"

o

|

ELC1U lAPRAREJE

VEST

(LAZJNCT^PRARETE

IZLAZB l - L C I UB'.i.AZ5

SUPRAFATAPARCELEI DEEXPLOATARE

(ha)

l

10.47

9.37

3.18

20.62

2.53

PRODUCTIADE MASA

VERDE (t/ha)

2

2

4

1,5

2

2

COEFICIENTDE FOLOSIREA PASUNII (%)

3

80

80

80

85

90

PRODUCTIADE

MASAVERDE

UTILA(t/h)4

(col.2xicol.3)

1,63,2

1,2

1,7

1,8

NUMARZILE DE

PASUNAT/SEZON

5

180

180

180

180

180

CONSUMZILNIC DE IARBA

KG/UVM

6

50

50

50

50

50

lll

68

MUNIClPIUL CAMPiNA

La toate pajistile analizate produc{ia de mas3 verde utilS ob{inuta este sub

pajistilor. Utilizatorii de pajisti au obliga(ia s3 respecte incSrcStura minima de

UVM/ha). Pe pajistiIe aflate sub contract APIA, p3sunatul se efectueaza cu maxim 1 UVF$/ha.

6. Organizarea, imbun&t&tirea, dotarea si folosirea pajistilor

6.1. Lucr&ri de repunere in valoare a suprafe{elor de pajisti

LUCRARI DE REPUNERE !N VALOARE A SUPRAFETELOR DE PAJI$TI

(FACTORI LIMITATIVI. MASURI AMELIORATIVE ALE

SOLURILOR-TERENURILOR)

Cunoasterea naturii si intensitatii factoriIor Iimitativi ai productiei agricole este absolut

oportuna in situaîa in care se ia decizia diminuSrii ori eliminaririi efectelor negative ale acestora,

m scopul asigurSrii necesarului de furaje pentru ovine $i bovine, a activita|ilor conexe (prelucrat

produse animaliere, colectare plante medicinale, apicultura, etc.).

PrezentSm natura factoriIor Iimitativi ai productiei pe paji$ti si m3surile importante

pentru corectarea sau ameliorarea acestora pentru fiecare unitate de sol (US) in parte.

Masuri ameliorative

1

2

4

l l

EUTICAMBOSOL tipicLL/LL pe gresii alterate,erodat puternic prin apa"

REGOSOL calcaricgleic, epicalcaric moderat

-adancimea apei freaticemare si izvoare decoasta"-eroziunea de suprafa|aputernic3-eroziune de adancime-alunec3ri de teren sipr3bu$iri de mal-arbori grosi-arbori sub|iri-musuroie-cara>i de vite-plante daunatoare-pietre si bolovani

-adancimea apei freaticemare si izvoare de

-combatere eroziune desuprafa{a-combatere eroziune deadancime si alunecari-captare izvoare de coasta-distrugere musuraie/cararide vite, nivelare, curaârepajisti-combatere plantedaunatoare-curaâre vegeta{ielemnoasa nevaloroasa îarbori sub{iri-indepartare materiallemnos, cioate si pietre-completare goluri-fertilizare pajiste-lucrari de mtreînere-combatere eroziune desuprafa$a

69

MUNIClPIUL CAMPINA

> AX**

u- S

gleizat LL/LL pe gresiialterate, erodat moderatprin apa, cu alunecaiiactive Tn trepte

coastS-eroziunea de suprafa{Smoderata-eroziune de adancime-alunec&ri de teren-arbori gro$i-arbori sub{iri-mu$uroie-cSrari de vite-plante d5unStoare-pietre $i bolovani

-combatere ^eroiitfne deadancime $i alunecari-captare izvoare de coasta-distrugeremu$uroaie/c3rari de vite,nivelare, curS{are paji$ti-combatere planted3unatoare-curS{are vegeta|;ielemnoasS nevaloroasa $iarbori sub{iri-indepSrtare materiallemnos, cioate $i pietre-completare goluri-fertilizare paji$te-Iucr3ri de intre^inere

Principalele masuri de cre$tere cantitativa $i calitativa a produc|iei paji$tilor se bazeaza

pe inlaturarea sau diminuarea efectuluifactorilor limitativi aiproductivita(ii acestora.

"Pentru determinarea masurilor $i tehnologiilor de imbunatafire adecvate trebuie sa se

stabileasca in prealabil, cu exactitate, cauzele degradarii pajistii respective, deoarece aplicarea

oricarei masuri de imbunata(ire a covorului vegetalfara a se lndeparta cauzele degradarii lui,

conduc la unele rezultate bune, valabile doarpe termen scurt.

Principalele acfiuni tehnico-organizatorice menite sa duca la cres,terea cantitativa si

calitativa a produc{iei defuraje de pe pajis,ti sunt:

- masuri ameliorative generale, care se aplica pe toate paji$tile afectate de factori

limitativi aiproducfiei;

- masuri de imbunata(ire fara inlocuirea totala a vechiului covor vegetal, numite masuri

de suprafa(a;

- masuri de refacere radicala a covorului ierbos prin inlocuirea totala a vechiului covor

vegetal cu amestecuri valoroase de graminee si leguminoaseperene depajisti;

- valorificarea superioara aproduc(ieipajistilorprinpasunat;

- valorificarea superioaraprin recoltarea si conservareafurajelor depepajisti.

Masurile ameliorative generale care se aplica pe toate pajistile afectate de diferifi

factori limitativi aiproduc(iei sunt:

- eliminarea excesului de umiditate;

70

MUNICIPIUL CAMPINA

- combaterea eroziunii de addncime si alunecarilor solului;

M6surile de suprafa|& de imbundta(ire apaji$tilor cuprind:

- lucrarile de intre|inere a pajistilor ce constau in cura|irea de

provenien|a, de vegetafia ierboasa si lemnoasa nevaloroasa si de pietre, nivelafea

nanoreliefului, impr3ftierea dejec(iilor (ramase in urma pa$unatului sau dupa fertilizarea

organica), aerarea covorului vegetal;

- imbunQtatirea regimului de nutri(ie aplantelorprintr-ofertilizare corespunzatoare;

- suprainsamdn(area paji$tilor.

Mdsurile de refacere radicala a covorului ierbos constau din:

- curd(irea de mu$uroaie, de vegeta(ia ierboasa $i lemnoasa nevaloroasa $i depietre;

- distrugerea vechiului covor vegetal degradat;

- lmbunata|irea regimului de nutri(ie aplantelorprintr-ofertilizare corespunzatoare;

- pregatirea patului germinativ;

- reinsamdn(area cu amestecuri de plante furajere productive $i cu valoare furajera

ridicata;

- intre(inereapajistii nou inJlin(ate." - Hotardrea 78/2015

Pentru ameliorarea $i Tmbunatatirea paji$tilor, METODOLOGIA ELABORARII

STUDIILOR PEDOLOGICE, 1987 recomanda urmatoarele tehnologii:

-LUCRARI DE SUPRAFAJA

-scoaterea cioatelor

-adunarea pietrelor

-nivelarea mu$uroaielor

-tndepartarea vegeta^iei lemnoase

-grapatul paji$tilor (in luncile raurilor dominate de graminee stolonifere $i pe toate paji$tile dupa

autoTnsamantare $i supramsaman{are)

-combaterea bolilor (prin cosiri repetate $i pe cale chimica)

-fertilizarea $i amendarea pajistilor (numai dupa cartarea agrochimica, respectand legisla{ia in

vigoare - vezi DECIZIA nr. 221.983/GC/12.06.2013 PENTRU PROTECTIA APELOR

71

MUNICIPIUL CAMPlNA

IMPOTRIVA POLUARII CU NITRATI DE^ SURSE AGRICOLE - si ::

corespunzfitoare) V'

-autoinsamantarea

-supra!nsamSntarea

-LUCRARIRADICALE

-pregfitirea terenului

-aplicarea ingrds&mintelor

-culturi premergfitoare

-alegerea speciilor si formarea amestecurilor

j^ -semanatul

- IMBUNAlATIREA REGIMULUI DE APA

-inlfiturarea excesului de apfi (freatic, stagnant, captare izvoare de coasta)

-regularizarea cursurilor de vSi

-completarea deficitului de apa (irigarea)

- FOLOSIREA RAJIONALA A PAJI$TILOR

-pajisti permanente

-pSsunat limitat

-p&sunat ra{ional

-folosirea mixtS (alternativ pSsune-fanea{5 sau fanea^a - p&sune)

-pajisti temporare

-p3sunat ra^ional

^ -folosirea mixtS (alternativ pSsune-faneata sau f5nea$ - pSsune)

-COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

-prin metode specifice antierozionale

-prin !mpSduriri

- COMBATEREA ALUNECARILOR

-prin metode specifice (nivelifri)

-prin msamantari

-prin Tmpaduriri

- COMBATEREA SALINIZARII

72

MUNICffKJL

- SELECTIONAREA TERENURILOR PENTRU LOTURI SEMESICERE

- alte Iucr8ri care pot imbun&t&tii factorii restrictivi (impun procedee dificile cu costuri mari)"',. X

-omogenizareaprofiluluidesol ^V

-aport de material pfim&ntos

-crearea sau stabilizarea structurii folosind conditionatori sintetici

Pentru aplicarea masurilor de ameliorare $i imbun&t&tire a paji$tilor trebuie s& se tin& cont

de bunele conditii agricole $i de mediu in conformitate cu prevederile legale !n vigoare, de

particularitdtile terenului, de impactul social $i economic, fiecare masur& aplicabil& pe o parcel&

fiind tratatft diferen{iat. Introducerea animalelor pe paji5ti este permis& doar in perioada de

^ p&sunat prevazuta in amenajamentul pastoral. (Art. 10 - HOTARAREA GUVERNULUI

1064/2013).

lnainte de alegerea metodelor, mijloacelor $i materialelor necesare imbunatStirii

covorului ierbos al unei paji$ti, trebuie sS se cunoasc5:

- zona biogeogrqficd fi climatica, substratul geologic in care se gaseste paji$tea

- condi(ii orogrqfice (pantS, inclinatie, expozitie) si hidrologice ^paraie, rauri, lacuri,

izvoare, etc.)

- grosimea stratului de sol cu prezen^ sau absen{a rocilor dure la suprafafa sau pe profil,

pana la 25 - 30 cm

- tipul de paji$te dominant, stadiul de degradare al covorului ierbos, invazia cu vegeta{ie

dSunStoare ierboasS $i lemnoasS, mujuroaie dac5 existS, etc.

1. Defri$are vegetafiei lemnoase se face pe baz& de studii $i documentatii in care se

" prevSd toate detaliile privind organizarea, execuîa lucraYii si valorificarea materialului lemnos,

conform normativelor. PanS la o anumita limita, vegetatia forestier5 are efect benefic prin dublul

rol de protectie a solului, a pajistii, a animalelor in caz de intemperii $i de a satisface nevoia de

material lemnos.

Nu se defri$eaz& vegetaJia lemnoas& de pe urmatoarele portiuni:

- suprafeê cu pante mai mari de 30", pe cat posibil acestea fiind predate sectorului

forestier cu destina|ia pSduri, preluand in schimb alte suprafeJe apte pentru a fi exploatate ca

paji$ti

73

MUMCffRJL CAMPDÂ

- pe ambele maluri ale paraielor sj izvoarelor acestora, in lS{imi variabile m raport cu

inclinarea $i lS{imea pantei <

- pe suprafe{ele degradate, in curs de degradare, pe grohoti$uri, stancarii

- Tnjurul ad3p3toarelor, stanelor, adaposturiIor, saivanelor

- pe suprafe{ele de coasta de langa drumuri

- pe terenurile cu pante Tntre 20" - 30", unde se las3 benzi transversale de diferite la{imi,

tn raport cu panta sj solul sau sub forma de buchete.

Pe suprafe{ele de arborete cu rol de protec{ie, nu se pa$uneaza sj nu se fac nici un fel de

lucrSri, decat numai opera{iuni de igiena,

In partea cea mai joasS sau in interiorul pa$unii se lasa o suprafa{a de maxim 10% din

suprafa{a totalS a trupului de paji$te cu arbori pentru adSpostul animalelor m caz de intemperii,

pe care se practica operaîuni de igiena $i tSierea crengilor pana la Tnaltimea de 2 m.

TSierea $i valorificarea materialului lemnos se face de catre organele de specialitate

(inspectorate silvice sau tntreprinderi forestiere) pe baza planurilor $i normativelor existente sau

pe baza prevederilor amenajamentului pastoral, cu aten{ie deosebita pentru speciile protejate sau

arealele cu destinaîe specialS.

2. Combatere vegeta(ieifara valoarefurajera sau daunatoare se face pe cale mecanica

prin cosiri repetate sau pe cale chimica prin folosirea erbicidelor. Aceste operaîuni trebuie facute

cu atenîe pentru speciile protejate, pentru biologia fiecarei plante nedorite $i pentru efectul

selectiv al pesticidului,

3. Pietrele mobile $i cele semiingropate se strang manual $i se depoziteza pe firul

oga$elor sau ravenelor, pe por{iunile de paji$te erodate sau ca gard de delimitare a parcelelor

4. Distrugerea mu$uroaielor de origine vegetald, animald sau marghilelor, nivelarea si

curafirea pajistilor se face primavara sau toamna prin lucrari obisnuite de grapare, cu ma$ini de

curatat paji$ti sau manual cu diverse unelte. $i Tn acest caz se acorda aten{ie speciilor $i siturilor

protejate. ln cele mai multe cazuri opera{iunile enumerate anterior sunt urmate de

suprainsaman{are saun reTnsamanâre cu amestecuri adecvate.

5. Suprainsaman|area paji$tilor se realizeaza numai cu seminê de plante erbacee

furajere perene din familiile de graminee si leguminoase sau amestecuri ale acestora, in func{ie

de condiîile naturale, modul de folosire $i nivelul de intensivizare a produc{iei pajistilor.

74

MUNICIPIUL CAMPWA

SupraTnsaman{area pajistilor cuprinse Tn ariile protejate se realizeaza numai cusSfiSmfedinspecii

adaptate specificului climatic din respectivele arii protejate. Nu se recomanda recomanda

retnsamantarea datorita conditiilor geografice si edafice dificile.

6. Combatera eroziunii de suprafa{a se face preventiv prin respectare cerin{elor din

amenajamentul pastoral privind durata sezonului de pasunat, evitarea pasunatului pe pante, pe

timp ploios, pe sol umed, respectarea tncarcaturii cu animale, fertilizarea optima,

suprainsaman{area, stoparea ramaturilor de porci mistre{i prin limitarea prezen{ei lor pe pante si

alte masuri. Ca masuri curative amintim mobilizare superficiala a solului pe curba de nivel cu

semanarea la l ,5 cm a unui amestec adecvat ln primul an fiind folosit ca fane{a (doar pe zonele

unde poate fi facuta fara pericole ulterioare), realizarea cu pluguri speciale a unor valuri de

pamant care se Tnierbeaza cu rol de colectori spre un emisar pe pante pana la 18", perdele de

protec{ie pe curbele de nivel.

7. Eroziunea de adancime $i alunecarile de teren se combat preventiv prin lucrarile

amintite la eroziunea de suprafa{a sau curativ prin nivelare, pregatire pat germinativ, fertilizare

organica si/sau chimica, semanare amestec de ierburi si folosire ca faneâ in primul an - pentru

stadiul de siroir si rigole. Daca eroziunea de adancime a ajuns la stadiul de oga$ sau ravena sunt

necesare lucrari mai ample de arta proiectate de specialistii autoriza$i in domeniu si executate de

firme de prestari servicii pentru imbunataîri funciare. Lucrarile se axeaza pe doua aspecte - cele

executate in bazinul hidrografic al ravenei si cele executate pe firul albiei ravenei. Aceleasi

considerente sunt valabile si pentru alunecarile de teren.

8. Excesul de umiditatefreatica $i/sau stagnantd se elimina prin ac|iuni care constau in

realizarea canalelor de desecare, drenuri din diverse materiale, drenaj carti{a, pa{unat ra{ional,

captare izvoare de coasta, cultivare specii ierboase si lemnoase iubitoare de umezeala.

9. Amendarea $i fertilizarea se face prin stabilirea suprafe{elor care necesita aceste

intervenîi, pe baza Situa$iei sintetice a datelor analitice pentru teritoriul studiat.

Dupa aprecierea reactiei solului (pH) si a gradului de asigurare cu elemente nutritive (N,

P, K), situa{ia sintetica a pajistilor se prezinta astfel:

75

MUNICIPIUL CAMPINA

Nr.Crt. US Trup

Nr.tarla,

parcela

Suprafafatrup (Ha)

SuprafaJaAJS(Ha)

Proprietafi: reac{iasoIului, aprovizionare

NPK

1011

T3, F39T3, Pp 40

Tl,P6T9, P289T9, P290

T9, P304

TOTAL

9,373,182,53

20,62

46,17

25,55

20,62

46,17

Reac{ie moderat acida,aprovizionare slaba cuhumus, foarte slaba cufosfor, foarte buna cu

potasiu

Reac{ie slab acida,aprovizionare slaba cuhumus, foarte slaba cufosfor, buna cu potasiu

pH

Interval pH

Moderat acideSlab acide

TOTAL

Suprafa{aHa

25,5520,6246,17

%55,34

44,66100,00

Azot (N)Grad de

aprovizionare-Slab--

TOTAL

Suprafa{aHa-

46,17--

46,17

%-

100--

100

Fosfor (P2Os)Grad de

aprovizionareFoarte slab---

TOTAL

Suprafa{aHa

46,17---

46,17

%100

---

100

Potasiu (K2O)Grad de

aprovizionare--BunFoarte bun

TOTAL

Suprafa{aHa--

25,5520,6246,17

%--

55,3444,66

100

Aplicarea corecta a amendamentelor si a cantitatilor de mgrasaminte chimice si organice se

executa Tn corela{ie cu morfologia terenului si etapele de dezvoltare a vegeta{iei (fenofaze).

Analizand situa{ia reac{iei solului se constata ca sunt Tnregistrate valori situate in

domeniul slab-moderat acid.

76

MUNICIPIUL CAMPWA

^s*MuVSJ^ ' lflfffi*NlN SPentru corectarea reacdei acide (dupa Budoi, 2001) este necesara amefraarea eaKw0p$illiJ 'jfV< ^ lL*ffr,$nwTrsl /'mf^VP*

cu carbonat de calciu (CaCCb ) pentru solurile cu pH < 5,3, VAhi sub 55% (in cazui ^

naturale) sj pentru solurile cu pH < 5,6, VAhi sub 75% (in cazul pajistilor temporare - ;

Amendamentele calcaroase folosite pot fi si piatra de var (agrocalcarul), varul nestins CaO

(pentru efecte ameliorative rapide), varul stins Ca(OH)2, namolul de defeca{ie, dolomitul, etc,

cazuri in care doza de amendare se va modifica in functie de puterea de neutralizare a

amendamentului (PNA), dupa ecua{ia amendarii calcaroase:

- pajisti naturale

D^C,toneCaCO,(amendament)/hectar = SBi*(70/Vi-l)*0.6*100/PNA.

- pajisti temporare(sem3nate)

DAC,toneCaCO ^ (amendament) / hectar = SBi*(80/Vi-1 )* 1.5* 100/PNA.

Aplicarea amendamentelor calcaroase se poate face in special toamna tarziu, dupa

sezonul de pasunat $i uneori in ferestrele iernii, cat si primavara devreme, amendarea facandu-se

la suprafaja, excep{ie cazurile cand se infiin{eaza o pajiste iar amendamentele se pot incorpora in

sol, cu mijloace mecanizate cum este masjna de imprastiat amemdamente MA 3,5 $i altele sau in

cazuri extreme cu mijloace manuale. Aten{ie la aplicarea prafului de var, care necesita ochelari $i

echipament de protec{ie.

Din punct de vedere al nevoii de amendare solurile acide au fost imprar|ite in 3 urgen{e:

I - soluri cu pH in H2O sub 5 si V % < 50

II - soluri cu pH in H2O intre 5,0-5,6 sj V% = 50-70 pe soluri luto-nisipoase $i V%=75 pentru

soluri argiloase si luto-argiloase

lI! - soluri cu pH intre 5,6-5,8 si V% de 75 la 85.

Amendarea solurilor acide sau alcaline este o condi{ie obligatorie dupa unii autori pentru

refacerea radicala a paji$tilor degradate si infiin{area unor pajisti semanate de inalta

productivitate sau in cazul pajistilor naturale la suprainsamam;area lor cu specii de ierburi perene

mai valoroase, in special leguminoase (Hera si Borlan, 1980). Cele mai bune rezultate se ob{in

atunci cand doza de amendament este echivalenta la 3/4 din aciditatea hidrolitica sau doza de

amendament (To/Ha) este de 65*Ah/100. Functie de anumiti factori (doza de amendamente,

conditii climatice, cantitatea de furaj obtinuta etc...), efectul amendarii poate fi de la cativa ani la

8 - I O ( 1 2 ) a n i .

77

MUNICIPIUL CAMPFNA

Pentru pajistile de pe teritoriul Orasului Campina nu recomandam ameI,"'S<,,

majoritatea suprafe{elor de sol acide sunt impSdurite. Se recomand5 doar in cazul f&losjrfl s- ^ ^x.

ingras5minteIor chimice sS nu se utilizeze cele cu reac{ie fiziologicS acidS (azotat de amoniuy

sulfat de amoniu, etc).

Prin aplicarea ingras3mintelor se realizeazS sporirea produc{iei si cre$terea calita{ii

pajistilor. Pentru a ob{ine eficien$ maximS Tn utilizarea !ngrasSmintelor este necesar sa se

parcurgS etapele:

a) stabilirea suprafetelor ce se pot in$rasa prin t&rlire

"Tarlirea se face cu oile si anume 2 - 3 nop{i 1 oaie adulta / mp pe pSsuni cu covor ierbos

corespunz2tor si 4 - 6 nopji 1 oaie / mp pe p&sunile degradate, care in zona montana sunt

invadate de Nardus stricta (parul porcului, tSposicS). Dep5sirea acestui prag de 6 nop{i, tn toate

situatiile, duce la supratarlire, cu intreg cortegiul de dezechilibre grave ale covorului ierbos si ale

celorlaIji factori de mediu.

Tarlirea cu bovineIe, se face respectand aceeasj intensitate, in func^ie de starea covorului

ierbos de 2 - 3 nop{i $i 4 - 6 nop{i 1 vac3 /6 mp sau alte durate cu Tncarc3ri echivalente cum ar fi

4 - 6 nop{i sau 8 - 12 nop{i 1 vacS / 12 mp.

Prin aceste metode de tarlire, o p5sune de munte, Tntr-o perioadS de 90 - 120 zile poate fi

amelioratS abia pe 10-20 % din suprafa{a totala, o dat3 pentru cca 5 ani, cat dureaza efectul

tarlirii, datS fiind inc&rcarea mic3 cu animale de 1 - 2 unita{i vita mare (UVM) la hectar si durata

scurta a sezonului de pasunat.

DupS al{i autori, pentru a calcula suprafa|a luam spre exemplificare o pajiste de Nardus

stricta - Jeposica, Festuca rubra - Paiusul rosu si una de Agrostis capillaris - Iarba vantului:

Tipul depajiste

Perioadade

pasunat(zile)

Numarulnopfilor

detarlire

Suprafafa repartizata pe cap de animaIpentru tarlire (mp)

78

MUNICIPIUL CAMPWA

S >Hera (1980) sus{ine cfi o turmfi de 100 capete bovine sau 2000 ovinep8atefngra$aM

cursul unei perioade de pa$unat o suprafa{a de 12 - 15 Ha, pe aceasta suprafa{& putandu-se

reveni cu o noua ingra$are dupa aproximativ 6 ani.

Pentru completarea necesaruluil de elemente nutritive se vor folosi fertilizanti organici $i

chimici.

b) stabillrea sistemului de fertilizare cu inerHs&minte orsanice si chimice tn functie de tivul de

paiiste. modul defolosire apaibtii. sortimentulde tmp&s&minte

Acest sistem se va referi la tipul de ingrS$amfint, raportul dintre principalele elemente

chimice O^PK), dozele !n substanfS activ& (sa), epoca, modul de aplicare $i periodicitatea.

Fertilizarea paiistilor cu $unoi de eraidsi alte tner8s&minte or$anice

Se poate folosi gunoiul de grajd, compostul, tulbureala de grajd (gUlle), urina $i mustul

de grajd, etc, doar dup& ce in prealabil a fost facut "Studiu pedologic special privind impactul

azotului provenit din dejec{iile animale utilizate la fertilizarea organici asupra solului $i apelor

freatice".

Fertilizarea paiistilor cu ingrds&minte nunerale

PAJISTISEMANATE

Iner$s&mintele cu azot

I Epoci si metode de aplicare:

a) la !nfiintare $i in primul an de exploatare

- O - l/3 din doza de N tn preajma semanatului prin impra$tiere uniformS

- O - l/3 din doza de N la desprimavarare prin impra$tiere uniform5

-1/3 - l/2 din doza de N dupa prima coasS prin impra$tiere uniform5

-1/3 - l/2 din doza de N dupS a doua coasa prin impra5tiere uniforma

b) pentru anul II $i urmatorii de exploatare

- O - l/2 din doza de N in toamna precedentS dupa lncetarea vegeta^iei prin impra$tiere uniforma

- l/3 - l/2 din doza de N la desprimavarare prin impra$tiere uniforma

-1/4 - l/2 din doza de N dupa prima coasa prin impra$tiere uniforma

-1/4 - l/2 din doza de N dupa a doua coasa prin imprastiere uniforma

II Corectarea dozelor medii optime economic de N la Tnfiintare. in functie de:

a) aplicarea de ingra$aminte organice sJ resturi vegetale

79

MUNICffRJL CAMPmA

-aplicaredegunoi pentrupaji$te - 1,5 KgN/tgunoi

- aplicare de gunoi pentru culturapremergatoare - 1 KgN/tgunoi

- introducerea de coceni de porumb $i tulpini de floarea soarelui + 7KgN/t coceni sau

tulpini introduse in sol

- introducerea de paie de grau + 8Kg N/t de paie

b) asigurarea cu apft

- naturala din precipitatii la nivelul mediei multianuale 0 Kg NflIa

- naturalft din precipitatii + aport freatic tn profll + 20 Kg Nftfa

- precipitatii sub media multianual& - 5 Kg Nfl3a pentru

^ fiecare 10 mm deficit de precipitatii

- precipitatii peste media multianualS + 5 Kg N^Ha pentru

fiecare 10 mm de precipitatii in plus

- naturalfi din precipitatii + irigare la nivel optim + 40 Kg htfHa

Corectarea dozelor medii optime economic de N, pentru anul II si urmatorii de exploatare a

pajistilor semanate. Tn functie de:

a) aplicarea de ingra$aminte organice $i resturi vegetale

-aplicaredegunoi lainfiintareapaji$tii - l,OKgN/tgunoi

b) compozitia botanicS a pajistii

- echilibrata cu graminee si legiminoase 0 Kg Nflia

- predomin5 legiminoasele perene - 40 - 50Kg N^Ha

- predomina gramineele perene + 20 - 30Kg

^ - paji5te de graminee perene + 40Kg

c) asigurarea cu apS

- naturalS din precipita{i la nivelul mediei multianuale 0 Kg

- naturala din precipitatii + aport freatic in profil + 50 - 100 Kg MHa

- precipitatii sub media multianualS - 5 Kg NMa pentru

fiecare 10 mm deficit de precipitatii

- precipitatii peste media multianualS + 5 Kg NAia pentru fiecare

10 mm de precipitatii Tn plus

III Tipurile de ingrasaminte cu N folosite:

80

MUNICH>nJL CAMPD4A

a) pentru aplicarea la infiin{are

-Ingra$amintecomplexe22:22:0, 16:48:0, 13:26:13

-uree

- azotat de amoniu

- nitrocalcar;

b) pentru aplicarea Tn primul an $i urmatorii de exploatare

- azotat de amoniu

- sulfat de amoniu

- nitrocalcar

- uree

insrasantintele cu fosfor


a) la infiintare $i in primul an de exploatare

- intreaga doza se da vara sau toamna prin impra$tiere uniforma sJ incorporare in sol cu plugul la

aratura de baza

b) pentru anul II $i urmatorii de exploatare

- Tntreaga doza se poate da fie in toamna anului precedent, fle la desprimavarare in anul curent

prin impra$tiere

II Corectarea dozelor medii optime economic de P la infiintare, in functie de:

a) aplicarea de ingra$aminte organice

- aplicare de gunoi Ia infiintare paji$te - 1,5 Kg P2Os/1 gunoi

- aplicare de gunoi pentru cultura premergatoare - 0,75 Kg P2Os/t gunoi

Corectarea dozelor medii optime economic de P, pentru anul II si urmatorii:

a) aplicarea de ingra$aminte organice

- aplicare de gunoi lainfiin^are paji$te -0,75 Kg PiCVt gunoi

III Tipurile de ingrasaminte cu P folosite:

a) pentru aplicarea la infiintare

-ingrasamintelecomplexe 15:15:15, 16:48:0,0:15:10, 10:25:10, 10:22:10, 13:26:13

- superfosfat simplu granulat

- superfosfat concentrat granulat

81

MUNICIPIUL CAMPINA

b) pentru aplicarea Tn anul II sJ urmatorii de exploatare

- Tngrasamintele complexe 0:15:10

- superfosfat simplu praf


- superfosfat concentrat praf


Iner&sQmintele cu potasiu


a) la Tnfiintare si in primul an de exploatare

- intreaga doz5 se d3 vara sau toamna prin imprastiere uniforma si incorporare in sol cu plugul la

aratura de baz3

b) pentru anul I1 $i urmatorii de exploatare

- Tntreaga doz3 se poate da fie in toamna anului precedent, fie la desprimavarare in anul curent

prin imprastiere

II Corectarea dozelor medii optime economic de K la infiinfore, in func{ie de:

a) aplicarea de ingra$aminte organice si resturi vegetale

- aplicare de gunoi pentru paji$te ......................................... - 3 Kg K2

- aplicare de gunoi pentru cultura premergatoare ...................... - 1 Kg K2

- introducerea de coceni de porumb ................... - 8 Kg K2O /t coceni introdusa in sol

- introducerea de tulpini de floarea soarelui ..... - 15 Kg K2O /t tulpini introduse in sol

b) gradul de carbonatare a solului

-carbonatiTnstratularat

- carbona{i imediat sub stratul arat ...................................... + 20 - 30

Corectarea dozelor medii optime economic de K pentru anul I1 si urmatorii:

a) aplicarea de Tngrasaminte organice

- aplicare de gunoi lainfiin{are ............................................. - 1 Kg


- carbona{i Tn stratul arat .................................................... + 30 - 40

- carbonati imediat sub stratul arat ...................................... + 20 - 30 Kg

III Tipurile de Tngrasaminte cu K folosite:

guno

/t gunoi

gunoi

82

MUNICIPIUL CAMPFNA

a) pentru aplicarea la infiin{are

b) pentru aplicarea Tn anul II si urmatorii de exploatare

-Tngrasamintelecomplexe 15:15:15,0:15:10, 10:18:10, 13:26:13

- sare potasica 40%, K2O

- saruri potasice brute 10% K2O

PAJISTINA TURALE

fn%ras&mintele cu azot

1 Epoci si metode de aplicare:

- toamna sau la desprimavarare, recomandata fiind varianta a doua pentru reducerea poluSrii

solului si pentru o mai bunS valorificare mai ales pe solurile slab evoluate sau cu panta peste 5%,

prin imprastiere uniform3, urmata sau nu de gr3pare

- cand doza este mare se poate da in doua reprize, la desprimavarare (2/3) si dupa prima coasa

sau dupa prima faza a pasunatului (l/3) sau in cantit3{i egale. In regim de pa$unat se pot aplica

mai multe doze egale in func{ie de numarul ciclurilor de recolta, la desprimavarare si dupa

cicIuri, excep{ie ultimul.

11 Corectarea dozelor medii optime economic de N. in functie de:

- aplicarea mustului de balegar si a urinei - 3 Kg N/t must sau urina

IH Tipurile de ingrasaminte cu N folosite:

- ingrasaminte complexe 22:22:0, 27:13:0

- azotat de amoniu

- uree

Inerasamintele cu fosfor


- intreaga doza se da toamna sau la desprimavarare (daca se folosesc complexe de NPK) prin

imprastiere uniforma si urmata sau nu de incorporare in sol prin grapare

I I Corectarea dozelor medii optime economic de P, in func{ie de:

a) aplicarea de ingrasaminte cu N

- aplicare de N in optim O Kg P2Os

- dacaingrasamintele cuN nu s-au putut aplica nu se aplica nici P2Os

III Tipurile de ingrasaminte cu P folosite:

83

MUNICIPIUL CANMNA

-ingrasamintelecomplexe 16:48:0,22:22:0, 10:25:10, 13:26:13

- superfosfat concentrat praf


- superfosfat simplu praf


$ner&s&mintele cu potasiu

1 Epoci si metode de aplicare:

- intreaga dozS se dS toamna sau la desprimavarare (daca se folosesc complexe de NPK)

tmpreun3 cu celelalte ingrS$&minte minerale, prin impr5$tiere uniforma $i urmata sau nu de

tncorporare in sol prin grSpare

II Corectarea dozelor medii optime economic de K. in funcjie de:

a) aplicarea mustului de balegar $i a urinei -4Kg K2O /t must sau urina


-carbonatiinstratularat + 40-50KgK2O/Ha

- carbona{i imediat sub stratul arat + 30 - 40 Kg KiCVHa

c) aplicarea de ingra$aminte cu N

-aplicaredeN Tnoptim OKgK2O

- dacS ingr<isamintele cu N nu s-au putut aplica nu se aplica nici K2O

III Tipurile de TngrasSminte cu K folosite:

-Ingrasamintelecomplexe 15:15:15, 13:26:13, 10:18:10

- clorur3 de potasiu 60% K^O

i - sare potasica 40%, K2O

c) stabilirea schemelor de aplicare a msratamintelor oreanice si chimice (substanta activa - sa)

in cadrul sistemului defertittzare ales.

Aplicarea se face diferen{iat pe parcele de fertilizare omogene, alcatuindu-se schemele de

fertilizare pe ani $i parcele agrochimice de recoltare. Dozele de ingra$aminte recomandate sunt

dozele optim economice (DOE) si corespund unui profit maxim la hectar raportat la costurile cu

ingrasamintele minime pentru ob{inerea recoltei scontate. Recomandarile de fertilizare pentru

paji$tile de pe teritoriul Campina au un caracter general, urmand a fi detaliate pe tarla si parcela

dupa urmatoarea cartare agrochimica. Data realizarii cartarilor agrochimice va fi stabilita de

84

MUNICIPIUL CAMPFNA

OSPA Prahova conform unui calendar intocmit pentru toatc localitStile din jude^sijva

comunicata institutiilor implicate in Amenajamentul Pastoral. Ulterior, aplicarea

organice si chimice se va face {inand cont de aprovizionarea solului cu elemente nutrra|fe^'u*l^ -** -jE5SS

necesarul culturii, tipul de pajiste, compozitia covorului floristic, conformplanului defertilizare

intocmit anual de OSPA Prahova, pe baza cartarttor agrochimice care se vor reattza o data la

cel mult 4 ani, conform Legii 7/1996 $iLegtt 444fi002.

O schema general& $i simplificata de utilizare a tngraâmintelor chimice si fractionarea lar

apHcabUa doar pe parcdete cu vegetaê vahroasa $i cu factori edafici optimi, dupa ce in prealbil au fost

aplicate celelalte lucrari de repunere in valoare a suprafetelor pajistilor, este prezentata in

continuare.

lngrasamintele azotate se aplica frac{ionat in funcJie de modul de folosin$. ln regim de

fanea$ pe pajistile permanente dozele de N se aplica in doua fractii, de regula prima de 2/3

primavara $i a doua de l/3 din total dupa primul ciclu de recolta in zone mai secetoase si

munJi mijlocii, respectiv in doua pSrJi egale in zone mai favorabile din zona de dealuri umede si

premontana. ln regim de pa$unat pe pajistile permanente si temporare pentru esalonarea

productiei dozele se aplic5 in mai multe fractii egale in func{ie de numSrul ciclurilor de recolta,

in doze de cate 30 N pana la 50 N kgîa primavara devreme $i dupa fiecare ciclu,

exceptand ultimul.

Raportul optim intre elementele fertilizante (nutritive) NPK pentru condi{iile din âra

noastr5 in cazul pajistilor permanente este de 2 - 1 - 1, adica la douS par{i azot Q$) revine o

parte fosfor sub forma de P2Os si o parte de potasiu sub form& de K2O.

Ingrasamintele fosfatice si potasice se aplicS pe pajisti de regula toamna, cu exceptia

situaîilor cand folosim ingrasaminte chimice complexe NPK cand PK se aplica concomitent cu

N primavara. Aplicarea unilaterala a N a dus la scaderea rezervei de P si K din sol, de aceea

aplicarea acestor eIemente deficitare care produc caren{e in furaje, este in prezent obligatorie.

Doza recomandata, fara intocmirea studiului agrochimic, este in raport de 100 kg s.a. N

:50 kg sa Pz05 .* 50 kg sa faO. La fertilizarea cu azot se folose$te nitrocalcar - pe solurile acide

si sulfat sau azotat de amoniu - pe solurile alcaline, ingrasamintele cu fosfor (superfosfat simplu

sau concentrat) $i potasiu (sare potasicS - pe solurile acide $i sulfat de potasiu - pe solurile

alcaline) folosinduse doar daca in prealabil solul a fost ameliorat prin masurile specificate

85

MUMCmUL

anterior $i prin amendare. ' ^

Tehnologiile moderne recomanda un sistem integrat de amendare,fertilizare'chimica

sifertilizare organica, tn care un rol important tl au si crescatorn de animale care utilizeaza J

paji$tile, prin contribufta generata de aplicarea agrotehnicilor corespunzatoare, masurttor de

crestere a catttafti fi respectarea duratelor si normelor impuse de pa$unatul si utittzarea

covorului vegetal raftonaL

Fertilizarea cu ingr&$aminte organice y/ chimice se va face obttgatoriu tn urma

studtilorpedologice si agrochimice executate de OSPA, recomandarile respectandprevederile

din CODUL DE BUNE PRACTICIAGRICOLE. aprobatprin Ordin nr.l270 din 30.1L2005,

legislafta implementdrii Directivei Nitraftlor in Romania (HG nr. 964/2000 si actele normative

ulterioare), in special DECIZL4 nr. 221983/GC/12.06.2013 a MINISTERULUIMEDIULUI

SISCHIMBARILOR CLIMATICEprivind "PROGRAMUL DEACJIUNEpentruprotecfta

apelor impotriva poludrtt cu nitraft din surse agricole", care identiflca perioadele de

interdicfle pentru aplicarea pe terenul agricol a ingras,amintelor, modul $i condiftile de

depozitare, gestionare si aplicare, restricfttte privind aplicarea, zonele de protecfie, normele

privind aplicarea pe terenul agricol, optimizarea rotafiei culturilor, documentele de evidenfa

ale exploataftei agricole.

FertiIizareapajistilor se va realizape baza unuiplan defertilizare intocmit anual de catre specialistii

OSPA Prahova, (inand cont de cartarea agrochimica.

Dozele de ingrasaminte din Planul de fertilizare pot fi modiflcate la reinsamantare sau

suprainsamantare, functie de speciile de plante recomandate de specialistii Camerei Agricole.

^ Corectiile necesare se vor realiza doar de catre specialistii OSPA Prahova.

Prezentul Plan de fertilizare respecta SMR4, respectiv DECIZL4 nr. 221.983/GC/I2.06.20I3 a

COMISIEI PENTRUAPLICAREA PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU PROTECTL4 APELOR

IMPOTRIVA POL UARIICUNITRA TI DIN SURSE AGRICOLE.

Punerea in aplicare a masurilor privind fertilizarea se face tinand cont de Calendarul privind

interdictia aplicarii ingrasamintelorpe terenurile agricole, respectivAnexa 6din PROGRAMUL

DE ACTIUNE LA NIVELUL LOCALITATII PENTRU PROTECTU APELOR IMPOTRWA

POLUARII CU NITRATI DM SURSE AGRICOLE, conform DECIZIEI nr.

22I.983/GC/12.06.20I3.

86

MUNICffRJL CAMPBSTA

-Calendarulprivind interdictia aplicarii ingrasamintelorpe terenurile agricole, respectivAnexa leste

parte integranta a prezentului amenajament.

-Momentul aplicarii ingrasamintelor depinde de compozitiafloristica apajistii.

-Aplicarea gunoiului de grajd se face primavara devreme, cu mult timp inainte de inceperea sezonului

de pasunat sau dupa prima coasa/pasunat ori toamna, cu respectarea Calendarului privind

interdictia aplicarii ingrasamintelor.

In tabelul 6.1.a si 6.1.b se prezint& necesarul lucr&rilor de imbunat&tire pentru sporirea

productiei si conservarea biodiversit8tii si suprafetele totale ale TEO - urilor care necesita aceste

mSsuri.

- Tabelul 6.1 a, necesar lucrari de frnbunataflre pe total TEOTrupuri de p5sune/parcel5

descriptivfiNecesarul lucr&rilor de imbun3t5{ire pe total US

4>

12345

6

7

8

9

10

4

11

4

1

2

3

4

5

T2, P10T2,P11

T2,T2,Pll/4T3, F39

T3, Pp 40

T9, P289

T9, P290

T9, P304

T1,P6

TOTAL

10,47

9,37

3,18

20,62

2,53

46,17

--

P5dure

--

Padure

-

-

-

DADA

-DADA

-

DA

DA

DA

DA

DADA

-DADA

-

DA

DA

DA

DA

DADA

-DADA

-

DA

DA

DA

DA

DADA

-DADA

-

DA

DA

DA

DA

DADADADADA

DA

DA

DA

DA

DA

-----

-

-

-

-

-

-----

-

-

-

-

-

-----

-

-

-

-

-

87

MUNICEPEJL CAMPEMA

- Tabelul 6. l b, necesar lucrari de imbunatatire pe tptal TEO

Trupuri de pa$une/parcela

descriptiva

Nr.

crt

U

S

Tru

P

Nr.

tarla,

parcela

Suprafa

taha

Necesarul lucrarilor de imbunatatire pe total US

Fertilizare

chimica

Fertilizare

organica

Supralnsama

njareRemsamantare

l

2

3

4

5

6

7

8

9

10

4

11

4

l

2

3

4

5

T2, P10

T2,P11

T2,

Ppll/3

T2,Pll/4

T3, F39

T3, Pp 40

T9, P289

T9, P290

T9, P304

T1,P6

TOTAL

10,47

9,37

3,18

20,62

2,53

46,17

NU

NU

-

NU

NU

"

NU

NU

NU

NU

TARLIRE

TARLIRE

-

TARLIRE

TARLIRE

"

TARLIRE

TARLIRE

TARLIRE

TARLIRE

DA

DA

-

DA

DA

-

DA

DA

DA

DA

"

-

-

"

"

-

-

"

-

*

88

MUNICffnJL CAMPmA

Anexa 1CALENDARUL PERIOADEI DE lNTERDICTIE PENTRU APLICAREA

iNGRA$AMINTELOR PE TERENURILE AGRICOLE

ModalitS(i

de utilizare

a terenului

agricol

Soluri

nccultiv;ite

Feren arabil

$i pa>uni

Culturi de

toainna

jUte culturi

Pn$uni

>nVf

'2M)

IM+I|

O

IM+I|

O

iM+i|O

IM+I|

O

Luna

lI

I5

HI

I531:

IV

I530 I531

VI

1530

VII

53

VIII

31

IX

30

X XI

153C

XII

15 31

G- giinoi de grajd (solid)IM + IOsl-l - Tngra$aminte minerale $i ingra$aminte organice semilichide $i lichide

perioada interzisa pentru impra$tiereamgra$amintelor

89

MUNICIPlULCAMPINA

6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru retnsSmantarea saupajistilor

Pentru completarea golurilor si Tnmul{irea speciilor valoroase se

supraTnsiSmantarea cu specii valoroase dupa o prealabil3 mobilizare a solului, de preferabil

primSvara. Trebuie men{ionat faptul cS, atunci cand se va executa aceastS lucrare, amestecul se

va face cu speciile indicate in acest amenajament.

La efectuarea lucrarilor de suprainsaman{are trebuie sa se Jina cont de urmatoarele

aspecte: compozi{ia covorului vegetal, insusirile fizico-chimice ale solului si produc|ia de masa

verde.

lndiferent de speciile de animale care pSsuneaza, compoziJia floristic3 este bine sa aiba Tn

amestec leguminoase perene Tn propor|ie de 30-40%, iar dintre acestea, trifoiul alb este cel mai

indicat. Din grupa gramineelor, amintim goloma{ul, raigrasul peren si paiusul atunci cand

pasunea este folosita de ovine, raigras peren sau paius de livezi Tn amestec cu trifoi alb atunci

cand pasunea este utilizata de bovine.

Se vor folosi amestecuri de graminee si leguminoase, Tn cantitate de 25 kg^ia (Dactylis

glomerata 10 kg, Festuca pratensis 6 kg, Festuca rubra 3 kg, Lotus corniculatus 2 kg, Poa

pratensis 2 kg, Trifolium repens 2 kg), dupa care se tarleste 2-3 nopti cu Tncarcatura de o

oaie/mp, respectivjumatate din durata normala de tarlire. Pe suprafa{a pasunilor apartinand UAT

Campina, nu se recomand3 reTnsaman{area pe nici unul dintre trupurile existente.

Lucrari de imbunata{ire anuala sj pe termen Iung:

Propuneri de lucrSri anuale:

imprastierea uniform3 a pamantului de pe musuroaie, care diminueaza considerabil masa

verde;

Cura^irea pasunilor de crengi uscate, arboret, resturi de radacini si pietre;

Defrisarea de maracini si lastarisuri daunatoare (maces, paducel, alun, etc);

indepartarea diverselor deseuri, resturi de ambalaje, deseuri tip hartie, carton si mase

plastice;

Combaterea plantelor daunatoare si toxice;

Eliminarea vetrelor cu buruieni nedorite si Tnsamantarea cu plante valoroase pentru

sporirea produc{iei si a calitatii pasunilor;

Graparea pajistilor primavara pentru aerisirea |elinei;

90

MUNICIPIUL CAMPDMA

- Evitarea baltirii apei prin deschiderea de santule|e care s3 ducS la canale de desecare;*1|

LucrSri ce se executa in timpuI p&$unatului:

Dupa trecerea animalelor pe pasuni raman o serie de dejectii solide care trebuiesc-

considerate in primul rand ca surse de elemente nutritive pentru vegetatie. Importan^ acestora

este mai mare pe pajistile unde nu se aplica fertilizare sau pe cele situate in zone cu regim

pluviometric bogat care face ca o serie de elemente nutritive sa fie spalate. Daca pe pajiste sunt

vaci de lapte, de exemplu, atunci in medie o dejectie solid& de vacS acopera in intregime o

suprafaJa de O.09m*, dar actiunea ei asupra vegetatiei se intinde pe o suprafa{a de 10 ori mai

mare. Acestea cauzeaz& neajunsuri mari, intru-cSt favorizeazS dezvoltarea speciilor nitrofile,

lipsite de valoare economicS, creand astfel mari neuniformit&ti in compozitia floristicS. Daca

dejectiile nu se imprSstie, dup& 10 zile dispar toate leguminoasele si 75% din graminee. Un alt

neajuns este si faptul c5 dejectiile sunt focare de infectii. De aceea propunem ca, pe pajistile

folosite de cStre animalele din UAT Campina, dup& fiecare ciclu de p5sunat, dejectiile solide sa

fie imprastiate. Astfel, ele vor contribui la imbunSt3tirea pajistei.

Dupa ce animalele au fost scoase de pe pSsune, raman o serie de plante neconsumate.

Aceste plante sunt cele pe care animalele le ocolesc. Ramanand pe pajiste, ele pot forma semin{e,

si ca atare prolifereazS. De aceea ele trebuiesc indepartate prin cosire. Operatia este obligatorie,

ca si precedenta, dupS fiecare ciclu de pasunat.

Recomandari:

In timpul p3sunatului, trebuie s5 se execute o serie de lucrari, care sa ducS la

imbunStatirea compozitiei floristice, la refacerea cat mai rapidS a plantelor, la sporirea productiei

de masa verde pe unitatea de suprafa{a si la asigurarea zoo-igienei si anume:

- Cosirea resturilor nep5sunate dupa ce animalele au p5rSsit tarlaua, ceea ce impiedica

fructificarea, si deci inmultirea plantelor slabe din punct de vedere furajer, neconsumate de

animale;

- Imprastierea dejectiilor animaliere, care prezinta cel putin trei avantaje legate de faptul ca:

Se impiedica astfel crearea conditiilor de dezvoltare a buruienilor nitrofile, nevaloroase, care s-ar

putea dezvolta in jurul acestora;

Se realizeaza o anumita fertilizare a pajistilor;

Se inlatura focarele de infectii cu viermi paraziti;

MUNICffRJL CAMPD^A

vigc

Propuneri de lucrari pe termen lung:

Tntocmirea studiilor agrochimice si pedologice periodice, conform legisla|iei Tn

elaborarea planului de fertilizare;

Repararea drumurilor de exploatare si de acces pe pasune, consolidarea pode{elor si a san$urilor;

Pentru men{inerea Tn covorul vegetal a plantelor valoroase, Tn special al leguminoaselor, este

nevoie ca macar o datS la 4-5 ani sa se fertilizeze cu Tngrasaminte organice;

Corectarea reactiei solurilor

Pe por^iunile de pasune unde PH-uh ajunge sub valoarea de 5.2, se recomanda administrarea de

amendament calcaros Tn doza de 5-7 t/ha. Efectul asteptat se manifesta pe parcursul a 6-8 ani, de

la momentul aplicarii. Toate aceste masuri, aplicate Tn complex, au ca efect cresterea valorii

economice a pasunii respective.

Suprainsaman{area

Pentru completarea golurilor si proliferarea plantelor valoroase, recomandam supraTnsamantarea

cu specii valoroase, corespunzatoare conditiilor ecologice specifice. SupraTnsamam>rea trebuie

executata Tn urma unei mobilizari superficiale a solului, recomandabil primavara. Men|ionam

faptul ca Tn cazul Tn care se doreste supraTnsSman{area pajistii, amestecul se va face cu speciile

recomandate Tn prezentul amenajament.

92

MUNICIPIUL

de masa verde.

6.3. Capacitatea de pa$unat

Rezultatele preconizate pe urmatorii ani in ceea ce priveste compozipa flo?s

folosire si incarcatura optima a pajistii, exprimata in UVMâ, ca urmare a imbunata{i

CAPACITATEA DE PA$UNAT ACTUALA A PA$UNILOR DIN UAT CAMPINA

<*-

Tabeiui 6.3

T R U P D EPAJISTE

0

BELCIU 1CAPRARETEVESTIZLAZCAPRARETEIZLAZBELCIUIZLAZ 5TOTAL

SUPRAFAJATRUPULUI

1

10,47

9,37

3,I8

20,622,53

46,17

PRODUCJ1ADE MASA

VERDE (t/ha)

2

2

4

1,5

22

COEFICIENTDE FOLOSIREA PA$UNH (%)

3

80

80

80

8590

PRODUCJIADE MASA

VERDEUTILA(t/hay

4(col.2xcol,3)

1,6

3,2

1,2

1,71,8

PRODUCTIATOTALA DE

MASAVERDE (t)

5(col.lxcol.2

)20,94

37,48

4,77

41,245,06

Z.A.F

6(coL4/0,05)

32

64

24

3436

INCARCAREA CU UVM

/tia

7(col.6/DS)

0.18

0,36

0,13

0,190,20

Total

8(coUxcoL7)

1,88

3,37

0,41

3.920,5110,09

*ZAF - numar de zile animal furajat pe pa$une; DSP - durata sezon pa$unat. 0,05 - cantitatea de masa verde. in tone. consumataefectiv de un UVM/zi.

Trebuie sa mentionam faptul ca, prin lucrari de ameliorare, productia pajistilor se poate mari cu 25-30%. in aceasta situaîe incarcaturade animale pe hectar poate ajunge sau chiar depasi 1 UVMîectar. Utilizatorii de pajisti au obligaîa sa respecte incarcatura minima deanimale pe hectar (0,3 UVM).

93

MUNICIPlUL CAMPINA

CAPACITATEA DE PASUNAT SUNILOR DIN UAT CAMPINA IN URMA LUCRARILOR DEPROPUSE * --'"-.'.-''*/ l

Tab*r6<3b

;- TRUP DE

,; PAJISTE

3/l^r "

0

BELCIU lCAPRARETEVESTIZLAZCAPRARETEIZLAZBELCIU

IZLAZ 5

TOTAL

SUPRAFAJA

TRUPULl)I

l

10,47

9,37

3,18

20,62

2,53

46,17

^5&a^PRODU^FRT

DE MASA

VERDE (t/ha)

2

2,6

5,2

L95

2,6

2,6

w'/

COEFICIENT

DE FOLOSIRE

A PASUNII (%)

3

90

90

90

90

95

PRODUCTIA

DE MASA

VERDE

UTILA(t/ha)

4

(col-2xcol.3)

2,34

4,68

1,76

2,34

2,47

PRODUCTIA

TOTALA DE

MASA VERDE

(t)

5 (coLlxcoL2)

27,22

48,72

6,20

53,6I

6,58

Z.A.F

6

(col-4/0,0

5)

46,80

93,60

35,20

46,80

49,40

INCARCAREA CU UVM

yfaa

7(coL6/DSP

)

0,26

0,52

0,20

0,26

0,27

Total

8(coLlxcoL7

)

2.72

4,87

0,64

5,36

0,68

14.27

,,,V? ^L

^

94

MUNICIPIUL CAMPINA

6.4. Organizarea p&sunatului pentru diferiteIe specii de animale

Pentru folosirea ra(ional5 a pSsunilor existente pe suprafa{a UAT Campina,

Tnc3rcatura de animale pe hectar, astfel incat sa nu existe situa{ii de supraTncarcare si

subincSrcare, care sunt d3unStoare pentru pajisti. Astfel pentru fiecare trup s-a stabilit mcarcatura

de UVM /suprafa{a utilS. Parcelele nu sunt delimitate Tn teren decat de limite naturale (fir de

vale, zona TmpaduritS, etc).

Sisteme si metode de p8sunat

Metodele de pasunat se clasific3 Tn doua categorii: pdsunatul Iiber (continuu sau

nera{ional) si pasunatul ra(ional. Ambele metode au variante pentru exploatarea intensiva si

extensiv5.

P5sunatuI continuu (liber)

Este sistemul de pasunat practicat Tn zona din cele mai vechi timpuri, fiind un sistem

extensiv. Conform acestui sistem, animalele sunt lSsate s3 pascS pe pSsune de primavara

devreme si pan3 toamna tarziu. In condijiile actuale, din studiul vegeta|iei paji$tilor, nu

recomand3m Tn nici un trup de pajiste anaIizat, impar^irea in suprafe{e mai mici, deoarece

produc(ia pajistilor este prea mic5 si nu se justiflca econoniic.

Cu toate acestea, Tn urm3torii ani, dupa ce se vor face toate lucr5rile de ameliorare a pajistilor,

unele pajisti pot fi tarlalizate si se va putea trece la pasunatul rational cu garduri electrice.

Recomandari:

Practicarea unor variante de rationalizare a p&sunatului continuu:

Conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din cand Tn cand este modificat. Astfel,

animalele nu stau Tn acelasi loc, ci pSsuneaza pe locuri diferite, Tn aceeasi zi si Tn zile diferite;

Pasunatul Tn front - Tn acest caz animalele sunt dirijate Tn deplasarea lor pe pasune de catre un

cioban care le permite Tnaintarea numai pe masura consumarii suficiente a plantelor;

Pasunatul continuu (liber) intensiv, simplificat, unde parcelarea este redusa substantial la l-2

parcele cu efect direct asupra cheltuielilor ocazionate de parcelare si alimentare cu apa;

ln momentul in care produc{ia pajistii se va Tmbunatati considerabil se va putea trece la

organizarea unui pasunat ra{ional pe anumite unita{i de exploatare.

Pasunatul rational are ca principiu impar{irea pasunii Tn tarle si intrarea succesiva cu animale

pe tarlale. Organizarea unui pasunat rational (prin rotatie), presupune stabilirea numarului de

MUNICIPIUL CAMPINA

^^rparcele (tarlale) in care se imparte pajistea, suprafa{a acestora si durata de timp cat s?

pe tarla. Prin aceastfi metoda, pfisunea este pascuta doartn anumite perioade, interc

pauze, care permit refacerea pIantelor din pajisti (25-30 de ziIe). CicIul de pSsunat se referS

la durata de refacere a pajistii si durata pasunatului pe o tarIa. AstfeI, in intervaluI de

pfisunat de 150 de zile, avem 3-4 cicIuri de pasunat in func{ie de evolu(ia factoriIor

climatici. fn general, in zona de campie, pe timpul verii, vegetafia pajistiIor sufera foarte

mult.

1. P3sunatul pe parcele este sistemul (clasic) de p3sunat, sistematic (rational), fiind cel

mai rSspandit in {Srile cu zootehnie dezvoltata. Ca principiu, el se bazeaz3 pe subimpartirea unei

p3suni (trup, unitate de exploatare) cu ajutorul unor garduri fixe in mai multe parcele (6 - 12),

urmand ca pe fiecare parcela p3sunatul sS se fac& liber pe l/6 pan3 la 1/12 din suprafata.

In general s-a preconizat ca fiecare parcela s& fie pasunatS timp de 4 - 7 zile, nu mai mult,

pentru a se evita pSsunatul de dou3 ori a ierbii p&scute in prima zi, aceasta fiind in plina crestere.

Intre durata pSsunatului parcelelor (Dpp) si durata refacerii ierbii (Drp) ideal ar trebui sa

fie un raport de 1 : 13. ln practicS, deseori acest raport este de 1 : 4 - 1 : 6, c3nd vegeta{ia sufera,

pentru c3 este p3scut3 a doua oar5 in timp foarte scurt, este cSlcatS inutil in picioare sau este

insuficient valorificata, cu resturi neconsumate, datorita dejec{iilor si alte cauze.

Fa$ de sistemele de p3sunat mai simple, pasunatul pe parcele dupa metoda clasica,

reprezintS un progres considerabil, asigurand vegetadei o perioada de refacere suficienta, un grad

de folosire ridicat prin evitarea pSsunatului selectiv, cu posibilitatea interventiei intre cicluri pe

parcela pentru aplicarea fazialS a ingrasamintelor chimice, cosirea resturilor neconsumate,

imprastierea dejecUlor, etc. cat si a efectelor binefScatoare ale razelor solare in distrugerea unor

germeni patogeni.

Unele probleme apar totusi cu incarcarea momentana a parcelei (Ip) care intr-un anumit

interval de 4 - 7 zile este prea mica, animalele avand la dispozi{ie o suprafa0 prea mare, incep sa

aleaga in primele zile, calca iarba in picioare, o murdaresc, nu o consuma suficient de bine,

preferand sa flamanzeasca la sfarsitul duratei de pasunat in parcela (Dpp) decat sa pasca toata

iarba avuta la dispozi{ie. La un numar redus de parcele, este mai greu de organizat un pasunat pe

grupe de produc{ie (la vaci de lapte de exemplu) sau un pasunat succesiv cu mai multe specii de

96

MUNICIPRIL CAMPFNA

animale, ca de exemplu cu ovine dupa bovine (niciodata invers), pentru a valorific^integra|

productia de iarba.

2. Pa>unatul dozat este o metoda $i mai intensivft de folosire, in care animalelor le sunt

delimitate, cu ajutorul gardului electric, suprafete de pfisunat, care sd le asigure hrana pentru o

jumfitate de zi sau o zi, in interiorul unei tarlale cu gard fix.

Organizarea pasunatului pe parcele si a celui dozat, presupune respectarea cu stricte{e a

unor reguli de bazfi ale exploatSrii pSsunilor, care se adapteazS in funcJie de mersul timpului,

ritmul de crestere a ierbii, influenta p3sunatului asupra covorului ierbos, si alte criterii

zooeconomice.

Iata cateva reguli mai importante de folosire rationalfi a p8sunilor in sistem dirijat de

conducere a animalelor:

1. Obisnuirea treptat3 a animalelor cu iarba de pe p3sune, cu ratii de trecere si pa$unat moderat in

primele zile ale sezonului.

2. Durata pSsunatului intr-o parcela (Dpp) sS fie cfit mai mica, iar durata de refacere a ierbii dup&

pasunat (Drp) s& fie suficienta, respectiv: 16 ziIe in luna mai, 20 ziIe in iunie, 25 zile in iulie,

32 zile in august, 37 zile in septembrie sj peste 40 zile in luna octombrie.

3. Inc3rcarea parcelelor sS fie in limite rationale, care se poate realiza prin reducerea Dpp,

pSsundndu-se zilnic portiuni cSt mai mici, cu incfircare maximS, calculate pe baza rezervei de

iarba (Rip) disponibila, delimitate de gardul electric.

4. Fortarea animalelor sS consume integral iarba din parcele, pentru a preveni pasunatul selectiv

si a asigura o otavire uniformS, la ciclurile urmStoare de pSsunat.

5. Modificarea incarcarii parcelelor in cursul perioadei de vegetatie, in functie de productia de

iarba, prin m3rirea, respectiv, micsorarea suprafetelor repartizate zilnic animalelor, cu ajutorul

gardului electric.

6. Compensarea variatiilor sezoniere de crestere a ierbii prin cosirea unor parcele in prima

perioada de pSsunat si furajarea suplimentara in a douajumatate a verii.

7. Folosirea din plin a perioadei de refacere a ierbii pentru efectuarea lucrarilor de ingrijire a

pasunii (imprastierea baligilor, combaterea buruienilor, cosirea resturilor neconsumate, fertilizare

faziala, irigare, etc.).

8. Practicarea pasunatului de noapte pe timpul temperaturilor ridicate din timpul verii.

97

MUNICffRJL CAMHNA

9. Evitarea pasunatului pe vreme excesiv de umeda si furajarea la iesle, pentru a feri{elinade

stricaciuni prin calcare cu animalele.

10. Asigurarea pe cat posibil in parcela a alimentarii permanente cu apa a animalelor.

11. Ocrotirea animalelor de arsita verii si frigul din primavara sau toamna, prin asigurarea unor

umbrare forestiere sau adaposturi usoare.

12. Oprirea din timp a pasunatului, inainte ca animalele sa sufere din lipsa de iarba si mai ales

pentru a asigura pasunii timpul necesar de pregatire pentru iernare.

La aceste reguli se mai poate adauga multe altele care se refera la intretinerea covorului ierbos si

la programul animalelor in sezonul de pasunat.

Marimea si impSr(irea paji$tii Tn parcele de pa$unat

Pentru buna desfasurare a valorificarii ierbii dintr-un trup de pasune, se prezinta cateva

calcule care sunt necesare, pentru determinarea m8rimii unei parcele de pasunat O^P) $i

determinarea numarului de parcele (Np) din tarlaua care face parte dintr-o unitate de exploatare

(UE) prin pasunat a unei pajisti:

Marimea parcelei se face in functie de rezerva de iarba (Rip), dupS formula:

Numarul animalelor x DppMP =

Rip

De exemplu, daca Rip este de 120 ra{ii UVM / ha la un ciclu de pasunat (7.800 kg^ia : 65

kgAJVM = 120 raJii) Dpp (durata de pasunat pe parcela) de 3 zile si numarul animalelor de 60

UVM, marimea parcelei va fi urmatoarea :

60x3 180

Se in$elege ca producJia de 7.800 kg^ia este cea consumata efectiv de animale QjroducJia

valoriflcatS) care rezulta in urma scaderii resturilor neconsumate din produc{ia totala sau

aplicand coeficientul de folosire a ierbii (Cf) .

Numarul parcelelor se stabileste dupa formula:

Drp

Dpp

Astfel, daca durata medie a pasunatului intr-o parcela (Dpp) este de 4 zile si durata perioadei de

refacere a ierbii (Drp) este in medie de 28 zile, atunci numarul de parcele necesar va fi:

98

MUMCMUL CAMPENA

28Np = - + 1 = 8 parcele

Dac5 pSsunatul se face pe 3 grupe de produc{ie (1 - vaci de mare produc|ie; 2 - vaci

mici si int&rcate; 3 - tineret femel + vaci sterpe), formula de mai sus va fi urmStoarea:

Drp 28Np = -— + nr.grupe = - + 3 = lOparcele

In mod normal, iarba se valorificS cu atfit mai bine cu c&t numarul parcelelor dintr-o tarla de

pSsunat este mai mare, lntrucat se poate reduce Dpp si mfiri Drp.

Un numar prea mare de parcele, ridicS foarte mult costurile ocazionate de imprejmuirile cu

garduri fixe. De aceea, in practic3 este mai r3spandit sistemul de imparJire a unei p3suni in

minim 4 parcele panS la maxim 12 parcele, cu un optim de 6 - 8 - 10 parcele cu garduri fixe, in

interiorul carora, p3sunea se subdivide cu gardul electric, pentru necesarul de iarba pe o jumatate

sau o zi intreagS.

Modul de divizare a unei tarlale in parcele, care face parte dintr-o unitate de exploatare (UE),

este determinat de configuratia terenului si de de forma lui geometricS.

6.5. C5i de acces

La fiecare corp de pajiste existS un drum de acces.

Pentru p5sunea BeIciu 1, accesul se face prin DE 8;

Pentru pajistea C3pr5refe Vest, accesul se face din drumul DJ 102I si prin str. Silvicultori;

Pentru pajistea Izlaz C5prSre|e, accesul se face prin drumul Dj 102I;

Pentru pajistea Izlaz Belciu, accesul se face prin proprietatea Municipiului Campina din

vecinState;

Pentru pajistea Izlaz 5, accesul se face prin proprietatea Municipiului C&npina din vecinState si

DE8;

Recomandari:

Se recomanda efectuarea lucr3rilor de intretinere, consolidare si reparatie a drumurilor catre caile

deacceslapasuni.

6.6. Construcfii zoopastorale si surse de apS

Pe pasunile din apropierea UAT Campina nu este nevoie de adaposturi pentru animale, deoareceanimalele stau in permanenta in parcela unde pSsuneaza pe timpul zilei iar seara se intorc in

99

MUMCD>nJL CAMPDsTA

V v C , ,localitate. > ; - .

Toate pasunile de pe raza UAT Campina beneficiaza de surse de apa din izvoare natufale sr

paraurile Belciu si Campinita.

Tabelul de mai jos prezinta date orientative cu privire la dimensiunile necesare pentru adapatori:

SPECIA

Vaci si Cai

Tineret bovin-cabalin

0i si capre

Tineret ovin

NECESARZILNIC (l

apa)

40-45

25-30

4-5

2-3

LATIMEA DE JGHEAB

ADAPAT PE OLATURA

0,5

0,4

0,2

0,2

ADAPAT PEAMBELELATURI

1,2

i,o

0,5

0,5

TIMPUL PENTRUADAPAREA UNUIANIMAL (minute)

7-8

5-6

4-5

4-5

Tabelul de maijos prezinta date referitoare la cerintele adapatorilor, m functie de specie (cm):

SPECIA

Cornute mari

Cai

Oi sj Capre

ADANCIMEA

ADAPATORII

35

35

20

LATIMEA

sus

35

40

30

JOS

25

30

25

INALTIMEA DE LA

PAMANT

40-60

60-70

25-35

Lungimea adapatorilor (L) este data de formula:. Nxtxs ^L = ,in care:

N= numarul de animale care urmeaza sa se adape;

t= timpul necesar pentru adaparea unui animal (minute);

s= frontal de adapare necesar pentru un animal (metri);

T= timpul necesar pentru adaparea unei turme, care este de 60 minute.

100

MUNICIPIUL CAMPWA

7. Descriere parceIar3

PA$UNEA BELCIU 1

U.A.T Trup de pajisteParcela

descriptivSSuprafa{a

(ha)

Categoria defolosin{a si

grupafunc{ionala

Unitateade relief

Configurafie

CAMPINA BELCIU 1

iRititu

T2 P10,

Pll,Pp

ll/3,Pll/4

10,47 P;FP VERSANTNeuniform

Lung

ititudine: 500m

Sol:EUTICAMBOSOL

Expozitie:

S;S-E

inclinatie:

Panta

70%>10"

Tip de paji$te: Iarba campului; Firufa de p5dure

Graminee: (65%): iarba campului 20%; firu{a de p5dure 20%; paiusul oiIor20%; paiusul de livezi 5%;

Leguminoase (12%): Trifoi montan 8%; trifoi alb 4%; trifoi rosu 2%;

Diverse plante (18%): patlagina 5%, cimbrisor 5%, busuioc salbatic 4%; papadie 2%; morcov saIbatic

2%; cicoare; tataneasa;

Plante daunatoare si toxice (5%): coada calului; laptele cainelui; piciorul cocosului, pojarnita, maracini;

Inaintea lucrarilor de

Tmbunatatire

Dupa efectuarea lucrarilor

de imbunata|ire

Grad de acoperire cu vegetafie a parceIei: 80% 90%

Incarcarea cu animale: 0.62 UVM/ha 0.91 UVM/ha

Vegeta{ia lemnoasa: maces, paducel, aIun;catina;

Lucrari executate: -

Lucrari propuse: combaterea buruienilor anuale si a plantelor neconsumate prin cosiri repetate,

nivelarea/distrugerea musuroaielor, cura{area pajistei de pietre, cioate, gunoaie, fndepartarea vegetatiei

lemnoase conform documentatiei intocmite de SC Forest Grup Proiect SRL Bucuresti, nivelarea

terenului; fertilizare chimica, fertilizare organica si suprainsamanfare.

lOl

MUNICIPIUL CAMPESiA

PASUNEA CAPRARETE VEST

U.A.T

CAMPINA

Trup de paji$te

CAPRARETEVEST

ParceladescriptivS

T3F39

Suprafa{a(ha)

9,37

Categoria defolosinta si

grupafunc{ionala

P;FP

Unitateade relief

VERSANT

Configurafie

NeuniformLung

Altitudine: 500m Expozitie: Inclinatie:.Sol:EUTICAMBOSOL S;S-E

Panta

22%>5"

Tip de pajiste: Iarba campului; FiruJa de p5dure

Graminee: (62%): iarba campului 25%; firu{a de p5dure 20%; firu|a 20%; paiusuI inalt 10%; ovascior

2%;

Leguminoase: (10%) Trifoi montan 4%; trifoi ro$u 3%; ghizdei 3%;

Diverse plante (25%): patlagina 5% cimbri$or 3%, busuioc salbatic 5%; coada soricelului 3%; papadie

3%; morcov s31batic 2%; cicoare 2%; tat3neas& 1%; iarba sarpelui 1%;

Plante dSunatoare ;i toxice (3%): stevia stanelor, urzici, coada calului, spini, scai magaresc;


imbunata|ire


de imbunata(ire

Grad de acoperire cu vegeta(ie a parcelei: 80% 90%

Incarcarea cu animale: 0.71 UVM/ha 1.03 UVM/ha

Vegeta(ia lemnoasa: maces, paducel, aIun;



nivelarea/distrugerea musuroaielor, curatarea pajistei de pietre, cioate, gunoaie,!ndepartarea vegeta|iei

Iemnoase conform documentatiei intocmite de SC Forest Grup Proiect SRL Bucuresti, nivelarea

terenului; fertilizare chimica, fertilizare organica si suprainsamanfare.

102

MUNICIPIUL CAMPINA

PASUNEA IZLAZ PUNCT CAPRARETE

U.A.T Trup de pajisteParceIa

descriptiva

Suprafa{a

(ha)

Categoria de

folosin{a si

grupa

func(ionaIa

Unitatea

de relief

CAMPINAIZLAZ PUNCT

CAPRARETET3 Pp 40 3,18 P;FP VERSANT

Neuniform

Lung

Altitudine: 525m

SgrtEUTICAMBOSOL

Expozi(ie:

S

Inclinatie:

Panta 22%

Tip de paji$te: Firufa de paduse; Iarba campului;

Graminee: (75%): firu|a de padure 40%; iarba campului 20%; paiusuI de livezi 10%; paiusul inalt

5%;

Leguminoase: (12%) Trifoi aIb 6%; Trifoi montan 4%; trifoi ro$u 2%;

Diverse plante (10%): cimbrisor 4%; patIagina 3% ,pSpSdie 2%; busuioc salbatic 1%;

Plante daunatoarc $i toxice (1%): laptele cainelui; maracini;


fmbunata(ire


deimbunatafire

Grad de acoperire cu vegeta(ie a parcelei: 80% 90%

InArcarea cu animale: 0.53 UVM/ha 0.78UVM/ha

Vegeta{ia lemnoasa:

catina,alun, maces.



niveIarea/distrugerea musuroaiclor, cura^area pajistei de pietre, cioate, gunoaie, indepartarea vegetatiei

lemnoase conform documentatiei lntocmite de SC Forest Grup Proiect SRL Bucuresti, nivelarea

terenului; fertilizare chimica, fertiIizare organica si suprainsamanfare.

103

MUNICIPRJL CAMPn>JA

/ O <-LB.

PA$UNEA IZLAZ BELCIU

U.A,T

CAMPINA

Trup de pajiste

IZLAZ BELCIU

Parceladescriptiva

T9 P289P290 P304;

Suprafa(a(ha)

20,62

Categoria defolosinfa si

grupafunc{ionala

P;FP

Unitateade relief

VERSANT

,-. .' *' r- "il

, - r > ' V ''-' '.Vf-'-

Caiifigiicatie. ^'- . , . -;;>'

NeuniformLung

Neuniformitatemare

: 500m

Sol:REGOSOL

Expozi(ie:

E;N-E

Inclina(ie:

Tip de paji$te: Iarba campului; Firu{a

Graminee( 47Vo): iarba campului 15*/o; firuta 10%; raigras peren 6%; paiu$ul oilor 6%;paiusul de livezi4%; goloma^ 2%;timofticS 2%; iarba albastr3 1%;

Leguminoase: (13%) Trifoi alb 6%;trifoi rosu 4%; ghizdei 2%; sulfma 1%;

Diverse plante: Cyperacee si Juncacae 6%Alte familii botanice 20%:coada $oriceIului 1%; pStlagina 4%;cimbrisor 4%; busuioc salbatic 4%;margarete 2%; morcov s51batic 2%; jale$ 1%; iarba sarpelui 1%;Plante daunatoare $i toxice (14%); Scaiul m3garesc 5%; coada calului 3%; spini 3%; scaiul draculuil%,laptele cainelui 1% piciorul cocosului 1%; cornuti, brandusa de toamna;

Grad de acoperire cu vegetafie a parcelei:

Incarcarea cu animale:


imbunatatire

85%

0.75 UVM/ha


de imbunatatire

95%

1.03 UVM/ha

Vegeta{ia lemnoasa: niaces, paducel, catina, lemn cainesc, carpinita;



nivelarea/distrugerea musuroaielor, cura{area pajistei de pietre, cioate, gunoaie, tndepartarea vegetatiei

lemnoase conform documentatiei tntocmite de SC Forest Grup Proiect SRL Bucuresti, nivelarea terenului;

fertilizare chimica, fertilizare organica si supraTnsaman^are.

104

MUNICIPIUL CAMPINA

PASUNEA IZLAZ BELCIU

U.A.T Trup de pajisteParcela

descriptiv3

Suprafafa

(ha)

Categoria de

foIosin{3 si

grupa

func(ionala

Unitatea

de reliefConfigura{ia

CAMPINA IZLAZ 5 TlP6 2,53 P;FP VERSANT Neuniform

Lung

Altitudine: 500m

Sol:EUTICAMBOSOL

Expozi{ie:

S;S-E

InclinaJie:

Panta

70%<5"

Tip de paji$te: Iarba campului; Firu|a de p5dure

Graminee: (76%): iarba campului 30%; firu(a de padure 20%; paiu$ul oilor 20%;paiusul de livezi 6%;

Leguminoase: (14%) Trifoi montan 8%; trifoi alb 4%; ghizdei 2%;

Diverse plante (8%): cimbri$or 3%, p3tIagina 3%;cicoare 2%;

Plante d&unatoare $i toxice (2%); coada caIului; lapteIe cainelui; spini;

Inaintea lucrariIor deimbunata(ire

Dupa efectuarea lucrariIorde Tmbunata|ire

Grad de acoperire cu vegetafie a parcelei: 90% 95%

0.80 UVM/ha 1.09 UVM/ha

Vegetafia lemnoasa: maces, paducel, aIun;


Lucrari propuse: combaterea buruienilor anuale $i a plantelor neconsumate prin cosiri repetate,

nivelarea/distrugerea musuroaielor, cura(area pajistei de pietre, cioate, gunoaie, tndepartarea vegetatiei

lemnoase conform documentatiei Tntocmite de SC Forest Grup Proiect SRL Bucuresti, nivelarea

terenului; fertilizare chimica, fertilizare organica si supratnsamantare.

105

MUNICIPIUL CAMPEMA

fefr8. Descrierea vegeta(iei forestiere

8.1 Date generale

8.2 Descrierea stafiunii

8.3 Descrierea vegetafiei forestiere

8.4 Organizarea pdsunatuIui

Fondul pastoral al Municipiului CSmpina este in suprafa$ de 46,17 Ha din care:

- 23,15 Ha pa$uni si fSneJe;

- 23,02 Ha pSsuni acoperite cu vegetatfe forestierd a carei consisten{& este de minim 0.3

SuprafaJa ce face obiectul acestui studiu este de 23,02 ha, impSrtita in trei tarlale dupa

cum urmeazfi:

- T1 - in suprafa$ de 10,47Ha;

- T2 - in suprafata de 9,37 Ha;

- T3 - in suprafa$ de 3,18 Ha.

Descrierea vegetatfei forestiere a fost facutS pentru fiecare tarla in parte.

1. Tarlaua T1

Descriere:

Este un sleau de deal complet derivat avand urmfitoarea componen0:

40TE + 30CA + 20PLA + lODT

Suprafa^ este amplasatfi pe un versant inferior cu aspect framantat, expozi{ie SV si inclinare

<10^ avand o altitudine medie de 500m.

Tipul de sta{iune este :

Deluros de f5gete Bm, podzolit, edafic mijlociu cu Festuca (5232). Este o staJiune de bonitate

mijlocie.

Tipul natural fundamental de pSdure este: Goruneto-faget cu Festuca drymea.

Arboretul este complet derivat, deoarece nici una din speciile principale nu se regaseste in

compozi{ia actualS.

Varsta arboretului a fost identificat3 folosind tabelele de produc{ie din "Biometria arboretelor"

precum si prin numararea directa a inelelor acolo unde am gasit cioate.

Am descris cate douS elemente de arboret diferem;iate prin varsta si elemente taxatorice pentru

Tei (40 ani, 20 ani), Carpen (40 ani si 20 ani) si Plop alb (60ani si 30 ani).

106

MUNICffRJL CAMPWA

Consistenta arboretului actual este neuniformS avand o medie de 0.4, arboretuI fiind regenerat

din saman{a.

Clasa de produc{ie medie este 3, si se constata o stare de vegeta{ie normal3.',N- -

Se observa prezen{a pe aproximativ 20% din suprafa{a a unui semintis utilizabil in varsta de

aproximativ 5 ani avand compozi{ia 60TE + 40PLA.

Dimensiunile taxatorice pentru fiecare element de arboret se regSsesc in fisa de descriere

parcelara pe care o anexSm.

Lucr5ri propuse:

Avand in vedere ca suprafa{a face parte din fondul pastoral al municipiuIui Campina, folosin{a ei

in viitor este p8sunatul.

Pentru a indeplini acest obiectiv, propunem reducerea consistentei pana la 0.1 - 0.2 prin

extragerea cu prioritate a carpenului si a celorlalte specii de diverse tipuri.

De asemenea, recomandSm curS{area pSsunii de semin{isul identificat precum si de subarboret.

Prin exceptie, recomand3m, pSstrarea arbustilor de catinS alba, paducel si m3ces pe zonele unde

exist3 risc de alunecari de teren.

Astfel, se va ob{ine o pasune cu arbori care pe langa pasunat asigura si zone cu umbra pentru

animale.

2. Tarlaua T2

Descriere:

Este un sleau de deal complet derivat avand urmatoarea componen{a:

80TE+ lOSA+ lOSC

Suprafata este amplasata pe un versant cu aspect ondulat, expozi{ie SE si inclinare <5^avand o

aItitudine medie de 520m.

Tipul de statiune este : Deluros de fagete Bm, podzolit, edafic mijlociu cu Festuca (5232). Este o

sta{iune de bonitate mijlocie.

Tipul natural fundamental de padure este: Goruneto-faget cu Festuca drymea.

ArboretuI este complet derivat deoarece nici una din speciile principale nu se regaseste in

compozi{ia actuala.

Varsta arboretului a fost identificata folosind tabelele de productie din "Biometria arboretelor"


107

MUNICIPIUL CAMPRMA

x^

Am descris douS elemente de arboret pentru Tei, diferen{iate prin varstS si elemente ta^atori< ! _j

Consisten{a arboretului actual este neuniforma, avand o medie de 0.3, arboretul fiirid rege

din

Clasa de produc{ie medie este 3 si se constata o stare de vegeta{ie normala."- *iwi;

Nu am descris semintis.

Dimensiunile taxatorice pentru fiecare element de arboret se regasesc tn fisa de descriere

parceIarS pe care o anexam.

Lucrari propuse:

Avand tn vedere c3 suprafa|a face parte din fondul pastoral al municipiului Campina, folosin{a ei

in viitor este pasunatul.

Pentru a Tndeplini acest obiectiv, propunem executarea de lucrari de igiena care vor duce la

reducerea consisten{ei pan5 la 0.1 - 0.2 prin extragerea arborilor usca{i sau afectati de factori

destabilizatori.

De asemena recomandam extragerea salcamului si a salciei cu prioritate, deoarece aceste specii

au frunze mici si coronament rar, astfel incat nu isi indeplineste rolul de umbrire.

De asemenea recomandam cura{area pa$unii de subarboretul existent.

Astfel, se va ob{ine o pasune cu arbori care pe langS p3sunat asigura si zone cu umbra pentru

animale.

3. Tarlaua T3

Descriere:

Este un salcamet complet derivat avand urmatoarea componenta: 100 SC

Suprafata este amplasatS pe un platou plan, avand o altitudine medie de 520m.

TipuI de sta{iune este : Deluros de fagete Bm, podzolit , edafic mijlociu cu Festuca (5232). Este

o staJiune de bonitate mijlocie.

Tipul natural fundamentaI de padure este: Goruneto-faget cu Festuca drymea.

Arboretul este complet derivat deoarece nici una din speciile principale nu se regaseste in

compozi{ia actuala.

Varsta arboretului a fost identificata folosind tabelele de produc{ie din "Biometria arboretelor"


Am descris un singur element de arboret pentru Salcam.

108

MUNICIPIUL CAMPDs[A

Consisten{a arboretului actual este plina avand coeficientul 1.0, arboretul

artificiaia.

CIasa de produc{ie medie este 3 si se constat3 o stare de vegeta{ie normala.

Nu am descris semintis.

Dimensiuniie taxatorice pentru fiecare element de arboret, se regasesc in fisa de descriere

parceiarS pe care o anexSm.

Lucr5ri propuse: |

Avand in vedere c5 suprafa{a face parte din fondul pastoral al municipiului Campina, folosin{a

ei, in viitor, este pSsunatul.

Pentru a indepIini acest obiectiv propunem extragerea salcamului in totalitate

Astfel se va reda p3sunatului aceast& suprafa{a.

In m5sura in care se doreste mentinerea arboretului de salcam si conduce^ea acestuia pana la

varsta exploatabilita{ii care este de 25 ani, va trebui intocmit un amenajament pentru aceasta

suprafa{3 si proiectarea unor lucrSri de r3rituri pe toatS suprafa^a, pentru reducerea consistentei

pan3 la 0.8

9. Diverse

9.1. Data intr&rii in vigoare a amenajamentului; durata acestuia

10 ani, de la data aprobarii in Consiliul Local al Municipiului Campina.

9.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucra>i

Este prezentat la inceputul lucr&rii.

9.3. Har{ile ce se ataseazS amenajamentului

Sunt anexate.

9.4. Eviden|a lucrarilor executate anuaI pe flecare parceIa.

Se vor prezenta lucr3rile efectuate Tn fiecare an, pe fiecare parcela, conform ta,belului 9.

109

MUMCIPIUL CAMPEvfA

9.3. Eviden{a lucrarilor executate anual pe fiecare parcela

Tabelul 9

Parcela Suprafa{a

Combaterea

buruienilor si

vegeta{iei lemnoase

Perioada/

AnulSuprafa{a

Strangerea cioatelor,

pietrelor $i nivelarea

mu$uroaielor

Perioada/

AnulSuprafaâ

Grapatul paji$tilor

Perioada/

AnulSuprafaâ

Amendarea

paji$tilor

Perioada/

AnulSuprafaâ

Supratnsamantarea

sau reinsamanârea

pajistilor

Perioada/

AnulSuprafaâ

Fertilizarea*)

pajistilor

Perioada/

AnulSuprafaja

110

MUNICIPIUL CAMPWA

9.5. Bibliografle selectiva

1 .Anghel Gh., R3vSru{ M., Turcu Gh., 1971 - Geobotanica, Ed. Ceres, Bucuresti.

2. Anghel Gh., B5rbulescu C., Burcea P., Gnneanu A., Niedermaier K., Samoila!

1967 - Culturapajiftilor, Ed. Agro-silvica de Stat, Bucuresti.

3.B3rbulescu C., Burcea P., l97l-DeterminatorpentruJlorapajistilor, Ed. Ceres, Buc

4. B3rbulescu C., Burcea P., Motca Gh., 1980 - Determinatorpentruflorapaji$tilor cu

elemente de tehnologie, Ed. Ceres, Bucuresti.

5. B3rbulescu C., Motc3 Gh., 1983 - Pasunile mun(ilor inal(i, Ed. Ceres, Bucuresti

6. BSrbulescu C., Motca Gh., 1987 - Pajistile de deal din Romdnia, Ed. Ceres, Bucuresti

7. Berbecel O., Stancu M., Ciovica N., Jianu V., Apetroaiei St., Socor Elena, Rogojdan Iulia,

Eftimescu Maria, l97Q-Agrometeorologie, Ed. Ceres, Bucure$ti.

8. Bold 1., Cr3ciun A., 2012 - Organizarea teritoriului agricol, concepte - traditii - istorie,

Ed. Mirton, Timisoara.

9. Burcea P., Gheorghit& R., DincS N., 2006 - Ghidpentru recunoastereaprincipalelor specii

dinflorapajistilormontane, Ed. AmandA Edit.

10. Burcea P., Marusca T., Neagu M, 2007 - Pajistile montane din Carpatii Romdniei, Ed.,

AmandA Edit.

11. Cernelea E., Bistriceanu C., 1977 - Cultura si exploatareapajistilor montane, Ed. Ceres,

Bucuresti.

12. Cernelea E., 2004 - Pasunile si pastoritul in Parcul Nafional Retezat, Ed. Calauza v.b.,

Deva.

13. Ciocarlan V., 2009 - Flora Ilustrata a Romdniei. Pteridophyta et Spermatophyta,Ed. Ceres,

Bucuresti.

14. Chiri{a D., Tufescu V., Beldie A., Ceuca G., Haring A., Stanescu V., Toma G., Tomescu

Aurora, Vlad 1., 1964 - Fundamente naturalistice si metodologice ale tipologiei si cartarii

stationaleforestiere, Ed. Academiei Republicii Populare Romine, Bucuresti.

15. Chiri|a C., Vlad I., Paunescu C., Patrascoiu N., Rosu C., Iancu I., 1977 - Statiuniforestiere,

vol. //, Ed. Academiei Romane, Bucuresti.

16. Dmitriev A.M., 1953 -Pasuni sifdne{e, Agrotehnica si agrobiologia lor, Ed. Agro-silvica

de stat, Bucuresti.

1 1 1

MUNICIPIUL CAMPFNA

17. Doni{a N., ChiriJS C., StSnescu V., s.a., 1990 - Tipuri de

Romdnia, ICAS, RedacJia de propagandS tehn. agr. Bucuresti.

18. Donita N., Popescu A., PaucS-Comanescu M., Mihailescu S., Biri? I.A.,

m Romdnia, Ed. Tehnic5 Silvic3, Bucure$ti.

19. Dragomir N., 2005 - Paji$ti $iplantefurajere, Tehnolognpentru cultivare,

Timi$oara.

20. Dragomir N., Dragomir Carmen Maria, 2012 - Fixarea azotului in ecosistemele depaji$ti

$i leguminoaseperene, Ed. Eurobit, Timi$oara.

21. Dumitrescu N., Grtneanu A., Sirbu Gh., 1979 - Paji$ti degradate de eroziune $i

ameliorarea lor, Ed. Ceres, Bucure$ti.

22. Dumitrescu N., Iacob T., Vtntu V., Samuil C., Rotar I., Moisuc I., Dragomir N., Vidican

Roxana, Motc& Gh., Ionescu I., 201 1 - Dic(ionar de pratologie - termeni $i expresii, Ed. Ion

Ionescu de la Brad, Iasi.

23. Model amenajament pastoral Comuna MSneciu.

24. Model amenajament pastoral Comuna Gepiu.

Siteuri web: foto si descriere.

commons.wikimedia.org

www.naturespot.org.uk

www.bgflora.net

www.samen-seeds.de

www.plantsystematics.org

davesgarden.com

vvww.panoramio.com

szent-gyorgyi.hu

www.summitpost.org

vvwvv.badvoeslau.at

extension.umass.edu

112

MUNICIPIUL CAMPEMA

o

BibIiografle selectiv5 - OSPA

INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU PEDOLOGIE SI AGROCHIMIE, 1987

elaborarii studiilorpedologice (volumul I, II, III), Bucure$ti.

INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU PEDOLOGIE SI AGROCHIMIE, 2012 - Sisti

de Taxonomie a Solurilor (SRTS), Ed. SlTECH, Craiova.

INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU PEDOLOGIE SI AGROCHIMIE, 2009 - Ghid pentru

descrierea Tn teren a profilului de soI si a conditiilor de mediu specifice, Ed. SITECH, Craiova.

INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU PEDOLOGIE SI AGROCHIMIE, 1981 - Instructiuni

privind executarea studiilor agrochimice, Bucure$ti.

INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU PEDOLOGIE SI AGROCHIMIE, 2012 - Metodologia de

W realizare si interpretare a bazelor de date aIe unita{ilor de sol-teren (BDUST) la nivel na{ional si

jude{ean, Bucuresti.

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE, 2011 - Ordinul 278/9.XII.2011,

Monitorul Oficial al Romaniei, Bucure$ti.

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR, 2005 - COD DE BUNE PRACTICI

AGRICOLE pentru protec{ia apelor impotriva poluarii cu nitra{i din surse agricole- revizuit in

Iuna noiembrie 2005, Bucuresti.

M I N I S T E R U L U I M E D I U L U I $I SCHIMBARILOR CLIMATICE, 2013 - DECIZIA nr.

221983/GC/12.06.2013 privind "PROGRAMUL DE ACTIUNE pentru protec{ia apelor

Tmpotriva poluarii cu nitraJi din surse agricole", Bucuresti.

C. HERA, Z. BORLAN, 1980 - Ghid pentru alcatuirea planurilor de fertilizare, Ed. Ceres, Bucure$ti.

0iEORGHE BUDOI, 2004 - Tratat de agrochimie (volumul I), Ed. Sylvi, Bucuresti.

GHEORGHE BUDOI, 2001 -Agrochimie (volumul I1), Ed. Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti.

M. MIRCEA, I. LEONARD, 2009 - Bonitarea terenurilor agricole, Ed. Do-MinoR, Bucuresti.

G. BLAGA, L. PAULETTE, S. UDRESCU, F. FILIPOV, I. RUS, D. VASILE, 2008 - Pedolgie, Ed.

Mega, Cluj-Napoca.

U.S.A.M.V, 2003 - Tractoare $i masini agricole (partea a II-a), Bucuresti.

T. MARU$CA, V MOCANU, V. CARDASOL, I. HERMENEAN, V. A. BLAJ, G. OPREA, M. A.

TOD, 2010- GHID de producere ecologica a furajelor de pajisti montane, Ed. UNIVERSITATH

TRANSILVANIA, Brasov.

113

MUNICIPIUL CAMPFNA

T. MARU$CA, V. A. BLAJ, M. RUSU, 2012 - Tehnologii de cre$tere a valorii pastdrgte* pentru

paji$tilemontane,Bucure$ti. |, ^' |4,''' '- ' ' ' ' ' '

L. GEAMANU, N. DINCA, 2004 - Pratologie $i cultura plantelor furajere (lucrSri practice),Bucure$ti.

V. MUTlHAC, L. 1ONES1, 1974 - Geologia Romaniei, Ed. TehnicS, Bucure$ti. fe ^. :<

G. MCULESCU, 1. VELCEA, 1973 - Jude{ul Prahova, Ed. Academiei RSR, Bucure$ti. '^4UJ^

COMlTETUL DE STAT AL APELOR INSTITUTUL METEOROLOGIC, 1966 - Atlasul

climatologic al RSR, Bucure$ti.

OSPA PLOIE$TI, 2014 - PLANUL LOCAL DE ACTKJNE pentru protectia apelor

lmpotriva poluarii cu nitra^i din surse agricole,Ploie$ti.

114

MUNICIPIUL CAMPINA

Denum re

Formul : EC ti - 4/4 SpnVNI e^

Profile sondaje: 10

Jude{ul Prahova, Teritoriul Administrativ: Campina

R8sp&v lirea:Trup 1, T 2, P 10, P ll, Pp ll/3, P ll/4Trup2,T3,F39Trup 3, T 3, Pp 40Trup 5, T 1, P 6

Aspect^l suprafe{ei terenului: versant neuniform lung

naturale in care apare : deal, panta 22% - Trup 2,3,5 70% - Trup 1, Q/ >10,0 m sau

de coasta

Principi Jele soluri cu care se asociazS:

CondiJi

izvoare

CARA( TERISTICILE SOLULUI

Morfol'

,/

m *,|PRI*fARIA

FI$A SOLURILOR

UNFTATEA TERrTORL<VLA DE SOL OJS) Nr. 4

X-t' ''-: EUTICAMBOSOL tipic LL^LL pe gresii alterate, erodat putemic prin apa, cu alunecari active in

trepte $i prSbu$iri de mal

Suprafa|a 25,55 Ha, 55,34

gice $i fizice:

Suborizantul A{ - de 15 cm (0-15) culoare brun, structura graun|oasa, textura lutoasa,efervescenfa, cu radacini fine, poros, moderat compact, reavan

OrizontM AB - de ll cm (13-24) culoare brun-g81bui, structura poliedrica mica, textura lutoasa,fara efervescen$, poros, moderat compact, reavan

OrizontM Bvi - de 21 cm (24^5) culoare galben ruginiu, structura poliedrica mica, textura lutoasa,fa>a efervescenta, poros, moderat compact, reavan

OrizontM Bva - de 25 cm (45-70) culoare galben-inchis, structura poliedrica, textura lutoasa, faraefervescen{a, poros, compact, reavan

OrizontUl C - apare de la 70 cm, culoare galben cenusiu, nestructurat, textura luto-nisipoasa,efervescenja in puncte, poros, moderat compact, reavan.

Chimia

Adancicm

0-1(15-224-350-670-8

nea

l)))

pH

5,95,85,56,06,8

Carbonati%-----

Humus%

2,341,800,84

--

Ntotal%

0,1600,0900,026

--

Pl0s

ppm2,523,062,52

--

KjOppm232,4205,8118,7

--

Argila%

31,230,728,925,817,5

Alte cai icteristici fcrocese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global): Drenaj global bun.

OFICIUL t>E STUDII PEDOLOGICE Sl AGROCHIMICE PRAHOVA

*ann, Nr.7, Ploiesti, Prahova;; Srte : www.dadrph.ro (JoF,r,,,

Morfol

FI$A SOLURELOR

UNFTATEA TERFTORL^LA DE SOL flJS) Nr. 11

Denum|re: REGOSOL calcaric gleic, epicalcaric moderat gleizat UVLL pe gresii alterate, erodat

moderat prin apa, cu aIunecari active tn trepte

Formul i: RS ka gc - KaGj 4/4 SpnVNB e^ SuprafaJa 20,62 Ha, 44,66 %

Profile sondaje: 13

Jude{ul Prahova, Teritoriul Administrativ: Campina

RaspSn lirea:Trup 4, T 9, P 289, P 290, P 304

Aspecti 1 suprafe{ei terenului: versant neuniform lung, neuniformitate mare

Conditi naturale in care apare : deal, pantd 12%, Q? >10,0 m sau Qg izvoare de coasta

CARAdrTERISTICILE SOLULUI

gice ai fizice:

Suborizfcmtul At - de 20 cm (0-20), culoare brun-deschis, radadni, structura graun{oasa, texturalutoasa, fara efervescenta, poros, moderat compact, reavSn.

Subori4>ntul Ci - de 20 cm (20-40), culoare brun^eschis, structura poliedrica mica, texturalutoasa, f5ra efervescenta, poros, moderat compact, reav8n.

Orizontiil Q> - de 10 cm (40-50), culoare galben inchis, structura poliedrica, textura lutoasa,efervescenta slaba, poros, moderat compact, jilav.

Orizonq^l Cag - de 20 cm (50-70), culoare galben vinetiu, nestructurat, textura lutoargiloasa,efervescenja evidenta, fin poros, compact, jilav.

Orizontid C4 - apare la 70 cm, culoare galben, nestructurat textura lutoargiloasa, efervescentaevidenta, poros, afanat,jilav.

Chimio

Adancicm5-l20-350-6

aea

)(

PH

6,06,27,6

Carbonati%--

4,0

Humus%3,02,06

-

Ntotal%

0,2200,098

-

PzOsppm3,495,67

-

KzOppm149,4149,4

-

Argiia%

21,627,036,3

Alte cai acteristici Q)rocese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global): gleizare moderata.

OFICIUL 0E STUDII PEDOLOGICE Sl AGROCHIMICE PRAHOVA

, Nr.7, Ploiesti, Prahova, .,,_3<jj fe44.525220;;< spapfafibv !yahoo.com; Sfte : www.dadrph.ro'-^ ' S ' ^*_- V^iC-''.

*JL>S

Sl*v-M- ^ -^ f*T1PUL Sl

SUBTIPUL

DE 8Ul

TIPDEHUM:iS

CM,H

DEHUMUS

M M-MG,MO,HB,HB,TU,ACH5A,MCA,MOCA, HBCA. TU, &*iZ

LH, SH. MH, BH FBM

0-I4 15-30>30

GROSFK"CM|

j tixTURA NI5IP.USOARA,MUL FINA

jfeTRUTURA

SCHELET

PE3IM h'DP.s or

UMDfTATE

CAPAC*T DFAPROV. CU APA

uMirnTAT^VERNALA Sl

GLEiZAREPSEUDQGl

PH

ROCA, DEP.SOLIFIC.

P0TENTIALSTATIONAL

NS. SD, M0. 8D. DJ

L SL SCH. SFM! SCHSCH. cX SCH

EXOH OLH. OLMZH.MZ H, EU H, MEG H

UR-U, U-R R-UR.RJ-R, JUM-RJ UMUM SUBMERS

L-FSl . SL MODP FP, EXCES

PA, A MA, SLA NSL ALe.P.ALG,

SUP. MtJL iNF.

..

/0y. ei(A^. ^tf^^ c -; -, . 5 f#J**e#ttDATE COMPLEMENTARE /<' /> / rt *5 ' '& "fa' ^f^ & r -tu QaJL<^;:bl -1&.Cl.LjLM,^U.t&- — ap'

si *

_

" '

i

iJ%AM^> '

teLtMENtEtfAXAfrORJCEl l 'DtAMETRE

P1 , P2

_

_,

_.

—

.*.

-

-

P3 P4 P5

^j,

.__

lj

i - -_

i

|i_ i

.-....v , —

__,,,

:::

INALTIMJ

Pt PZ P3

— w -

--,_

i

_

,

* - ' . v

_.,,-... —

_

_

. ^

—

CAUTATE

' i "

-.

m

:

tv

- .-._.

GR*M3DSVATAM.

l H lll

|

;- "

.

. - . ,:,

- j.. ,, i

tv

_-,

y,,

. .

. .J .

. . ,

, .

! l

L.

...

-tr.

f

lXS? S WALntvJLORWlW SONDM SE EXPf MA CUAAnaRUt fCSC8_O?

)J

li

. .i --"|- -.- i" - -< T

-J.-iJ>J-JLJ_JL. ^LJ. _ i ;* f

L3J0tf&fcflT TipPAciuKP

" w - v - ^ f. p . .

TIPPAOURE ErwrfpQlUARE||H-< fPOl- '

., _ 3k l, !!L, j. ,*%_^_ ,^"'"'"""-" KBito ;.'jJ—iS_^,i^,fc,,,..w^_i...._J^^-fcJ-J>n,.:-

VKUM ! r4$*A0* fc>(DF"l!

f TIPUL 8l

SU8TIPUI.PESOL

TIPOEHUWUS

J C.M,H

J6ROS;STfWfc0te HUMUS

6ROSF I2. C:,M

T6XTURA

[STRUGTURA

j SCHELET

PEGIMHtl>RSi0E

UMIOi7AtE JC^VPAC(T De

APROV. CU APA

UMIDtTATEAVERWAtASt

[ ESTIVALA

GLE(2AREPSEUOoeiL

PH

"RDCA;DEP.SOUF(C

POTENTIALSTATIONAL

M. M-MG,MO.HB,HBJU^CIDA,MCA.MOCA, H8CA, TU, BAZ

LH, SH, MH. BH, FBH

0-14 1 5-30 > 30

NIS(P,USOARA,<vlfJLsF INA

NS. SD. MO. 8D, 0J

L, SL. SGH. SEMI SCH.SCH. EX.SCH

H, H, H,. H, H,

EX.OH, OL H. OLMZH,M2. H, EU. H, MEG H.

UR-U,U-R, R4m.RJ,R. JUW-RJ. UM,UM-SL;BMERS.

L^PSL. SL MODP. FPvEXC6S

PA, A, MA. SLA, N,SL:ALC P. ALC

SUP. MIJL. INf.

DATECX)MPtEM^TAftfe ' t>/ ^p > . /3J-j;} ^^v M(S^A** dLj&&Uf^(

-^&. *"-<! 4^iKiyCfe^<S - t &JQi**<jekJF& &o f* ifew 0ifa*^ 'i

ELEMARB. ysBW

.

EVEMCNTa T A X A t O R ( C SOIAMEtR6

Plj.W

-.--

---

- --

—

-'

--

iP3

L_

If*

""" ''T" -""i

--W-- MJ-

J

INALTfM)

P1 P2 ; P3

--r-

j

'.

._

i

_

CALfTATE

l ll

j

- f

if)

.._- .:

N

"""-

GRAO DE VATAM,

f

_

fl

,

Jll

j'i

i. i

IV(2/' V

ij

1

j

ii

ilt.O? S! !WAOTv1LOriLA UN SOfC>AJ SE EXPRWA CU AMQRUL OKtffl?

, 11.' ; o.s >'<r u p.

i- i''fo ..

.*; Ffi*i ;HK!<'W>

m&jj::LLl:. :' c o f<* p o r

l K,.,Ji !

| (ttMi

f-i

-JS , , .

MR

><S

-^

Mss,,v <*HWM(J<RihvI<

VAftSW(VRTJ

i s,

PROP

/|

*M)

zW*AU

.1*"W

- M,

_.

M-

-*<- .

,

3

>7irM i i..< J G

*...

.,

l

v

itj^

''j"._

..-

CAl!i|Ot!

z

::— n

-^**-j

VCft

^*"

!

- --,.-,,i

/oii

I

- -_,.

p-to'

U-S*v*

_

***i

' STEW^^*?! *'

.

.-,

L_

_4 — ...|.,..,-

^iwo^

-M>V.

-""-

L

---

.,

l

-0*v

&*$f>

'r*v

-

3PTi

:

jj

:.tr*Mf

:

T1PULS1

SUBTIPIA

DESOL

TIPBEHUMOS

!

| C,fc*.H

JteOSSTRATi>O*JS

J0RO&FtZ. C,M

TEXTtiA

STRU0TURA

SCH6LET

""ii(3BfT5i5R"""SlDE

UMl6ITATc j

CAPACITOg

APROV CW ARA

ttyiDifAt6AVERNALA BfestlVALA'

X3LE1ZAREPSei)OOOL

PH|

ROCA. DEP,SOLIFtC

POTENTIALSTATIONAL

5

M,M^G,W@,HB.mmACIDA_Mt ,MC>CA; *GA, TU. BAZ

LH SH, MH, fiH, PBH.0*"M' 1,5-3ar> 3-0

*BSWSW^M 1NN^N;4:SO,MO.BD,CU

L, SL, S6H. SEMI SCH.SGH. EX,SCH'

Wj % HS Hj HS

EX,GH. OLM,OL,M2H,MZ, H. Ett, H. MEG,H.

UR-U, U-R-,-R-Uft,RJ-R, Jtfik4-R^, 0M,UMi-SUgjWE;ftS

t-FSl, SL* MO'&.P, FP, 6XC;ES

PA. A. MA, SLA, N,SL,ALC, P. ALC.

SUP. MIJL, INF..,. ., ..,,. _- .,.,.. ..... ,. 4 -.- - j

DATEOOAJPLEWENTARi ^^ , ^T"^*?

ELEM,Wfi,-

-

. , . . . ELEMEfi lT:E TAXATiORiGE,

VfeStA

,,, ;

pfjSM|TRe

P1 | P2' ; P3

_'.o-, —

— w

—

"'""

.

— ,...

VHVU*>

^

-- —

— ;

—

P4 P5

,,,,,,.-

_..

imtfMipr;pr;;p3

(l

.^__;

-^_

GAUfAti;i

i

""7

)I

ii

!H

""'" ;

il

ivGRAD OE VATAM

l jl

t

fB <y

"'""*"

-,v-. .,J

y/v

j

ifj

j

"lTErtfeflA-DWME7RH.OR S WW.tMLC3RLA lN SONCVUSE EXFWK4ACtIAJUrORLl J*JOClOR

HAK 1 A

Ora$ flMPINAJudetul PRAHOVA

o

''

i V $ ,< '' l W> -n* '. r-. O <2

D --....,-s $ <> -g

,;; .s. <r"o -i **""!. ' - - *-"

; .. - o^- ' "'

-" ' -" ; "" ' ' '' ' -^

V'X,^o "'>.

.,-^'>x -<, -1 u; '

^ O ^ ;' - t"

H

&o " ^"tx>

*3>.3- *

to !; .i; v , /-

r --- -f ;' W '

*Sj,

Nx.

U

P '-_.n.',.,,t .^--'

''..v'-

:J

A

.- T/^f>-o n7-<rv .^'rr^ -rr' -*fe>* i tJ-^-/ T^' y c .-/ . Sl -,' ;J^ ^<-/ '

'%V

-- '^

''idfir^

' L_2it

*-:V

sN^

^ 1

''pT-i rrr;^

^j

fcf^v

->'

ROMANIAJUDETUL PRAHOVAMUNICIPIUL CAMPINA

CONSILIERINr.69.394/13 noiembrie 2017

EXPUNERE DE MOTIVE

Subsemnatii: Albu Elena, Lupu Livia - Rodica, Bondoc Viorel - Gheorghe,Frincu Anda - Lorena si Dochia Adrian - membri ai Comisiei de specialitate dincadrul Consiliului local al Municipiului Campina - buget, flnante, programe fmantareeuropeana, administrarea domeniului public si privat si agricultura, in conformitatecu prevederile art.45, alin.(6) din Legea nr.215/2001 a administra{iei publice locale,republicata, a art.44, alin.(2) si art.50, alin.(l) din Regulamentul de Organizare $iFunc{ionare al Consiliului local al Municipiului Campina, maintam la Aparatulpermanent al Consiliului local proiectul de hotarare privind aprobareaProiectului de Amenajament pastoral pentru pajistile permanente aIeMunicipiului Campina, situate in extravilan.

Ordonanta de Urgenta nr.34/2013 privind organizarea, administrarea siexploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fonduluifunciar nr.l8/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede faptul ca"modul de gestionare a pajistilor se stabileste prin amenajamente pastorale". Totodatastabileste obligatia consiliilor locale "sa elaboreze amenajamentul pastoral, valabilpentru toate pajistile aflate pe unitatea administrativ-teritoriala in cauza".

Amenajamentul pastoral a fost elaborat de un colectiv format din reprezentantiai Primariei Municipiului Campina, Oflciului de Studii Pedologice si AgrochimicePrahova si Camera Agricola Judeteana Prahova, acesta cuprinzand urmatoareleelemente importante: descrierea situatiei geograflce, descrierea solului si a florei,capacitatea de pasunat a pajistii si lucrarile de ingrijire si imbunatatire a pajistilor.

Conform prevederilor legale pajistile permanente (pasuni si fanete) dinextravilanul localitatilor sunt terenuri destinate producerii de furaje, iarba si alteplante erbacee pentru animale, recoltate prin cosire sau valorificate prin pasunare.

Prin amenajamentul pastoral a fost studiata suprafata de 46,17 ha de pajistipermanente, proprietatea Municipiului Campina, situata in extravilanul localitatii,diferenta pana la 251 ha fiind pajisti situate in intravilan.

Avand in vedere ca pajistile Municipiului Campina se incadreaza in categoriade pajisti cu productivitate mijlocie, starea actuala a acestora fiind afectata deeroziuni ale solului (terenuri cu inclinatie mare) si impaduriri necontrolate, prinamenajamentul pastoral s-a stabilit ca productia actuala de masa verde este cuprinsaintre 1,5 tone si 4 tone, precum si lucrari de repunere in valoare a suprafetelor depajisti.

Aplicarea amenajamentului pastoral este obligatorie incepand cu anul 2018 si afost intocmit conform Ghidului - cadru pentru amenajamentul pastoral, prevazut inAnexa nr.l la Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor O.U.G.nr.34/2013, aprobate prin H.G. nr.l064/2013, cu modificarile si completarileulterioare.

De subliniat este si faptul ca proiectul de amenajament pastoral a fost verificatde Directia Agricola Prahova, care, in conditiile legii a avizat aceasta documentatie,conform avizului nr.3007/23.03.2016, mregistrat la Primaria Municipiului Campinasubnr.8.972/24.03.2016.

Cadrul legal aplicabil:- prevederile art.6, alin.(l) si (2) si art.9, alin.(9) din O.U.G. nr.34/2013 privind

organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificareasi completarea Legii fondului funciar nr.l8/1991, modificata si completata;

- prevederile art.4, art.8, alin.(l), (7), (8) si (9) si art.9, alin.(l) si (2) dinNormele metodologice pentru aplicarea prevederilor O.U.G. nr.34/2013 privindorganizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificareasi completarea Legii fondului funciar nr.l8/1991, aprobate prtin H.G. nr.l064/2013,modificata si completata;

- prevederile Ordinului nr.544/2013 privind metodologia de calcul alincarcaturii optime de animale pe hectar de pajiste;

- prevederile Ordinului nr.407/2013 pentru aprobarea contractelor - cadru deconcesiune si inchiriere a suprafetelor de pajisti aflate in domeniul public/privat alcomunelor, oraselor, respectiv al municipiilor, modificat si completat.

- prevederile art.36, alin.(l), alin.(2), lit."c", art.ll5, alin.(l), lit"b", coroboratcu art.45, alin.(3) din Legea nr.215/2001 privind administra{ia publica locala,republicata, modificata si completata.

CONSILIERI,d-na Albu Elenad-na Lupu Livia - Rodicadl.Bondoc Viorel -d T^ ^ A j-na Fnncu Anda -dl.Dochia Adrian

edit.I.G.

Cod FP-06-02, ver.l

HOTARARE - Câmpina · Art.l. - Se aproba Proiectul de Amenajament pastoral valabil pentru...

Documents

Transcript of HOTARARE - Câmpina · Art.l. - Se aproba Proiectul de Amenajament pastoral valabil pentru...