PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL - primariabucu.ro

Pag. 1 / 86
Pag. 2 / 86
Rolul pajitilor în dezvoltarea durabil a agriculturii ........................................... 6 Situaia pajitilor din ara noastr ......................................................................... 8 Obiective i direcii în cultura pajitilor................................................................ 9
Direcii de aciune ............................................................................................... 10 1. Situaia teritorial-administrativ ........................................................................ 11
1.1. Amplasarea teritorial a localitii ............................................................... 11 1.2. Denumirea deintorului legal...................................................................... 12
1.3. Documente care atest dreptul de proprietate sau deinere legal. Istoricul
proprietii ........................................................................................................... 12
1.4. Gospodrirea anterioar a pajitilor din amenajament ................................. 14 2. Organizarea teritoriului ....................................................................................... 16
2.1. Denumirea trupurilor de pajite care fac obiectul acestui studiu ................. 16
2.2. Amplasarea teritorial a trupurilor de pajite. Vecinii i hotarele pajitii ... 16
2.3. Constituirea i materializarea parcelarului i subparcelarului descriptiv .... 17 2.4. Baza cartografic utilizat............................................................................ 18
2.4.1. Evidena planurilor pe trupuri de pajite ........................................... 18
2.4.2. Ridicri în plan .................................................................................. 19 2.5. Suprafaa pajitilor. Determinarea suprafeelor ........................................... 19
2.5.1. Suprafaa pajitii pe categorii de folosine ........................................ 19 2.5.2. Organizarea administrativ ............................................................... 20
2.6. Enclave - NU ESTE CAZUL ....................................................................... 20 3. Caracteristici geografice i climatice ................................................................... 21
3.1. Indicarea zonei geografice i caracteristicile reliefului ............................... 21
3.2. Altitudine, expoziie, pant .......................................................................... 21
3.3. Caracteristici pedologice i geologice ......................................................... 22 3.4. Reeaua hidrografic .................................................................................... 25 3.5. Date climatice .............................................................................................. 26
3.5.1. Regimul termic.................................................................................. 26 3.5.2. Regimul pluviometric ....................................................................... 27 3.5.3. Regimul eolian .................................................................................. 27
4. Vegetaia ................................................................................................................ 28 4.1. Date fitoclimatice ......................................................................................... 28
4.2. Descrierea tipurilor de staiune - nu este cazul ............................................ 28 4.3. Tipuri de pajiti. Descrierea tipurilor ........................................................... 28
4.3.1. Metodologia utilizat pentru culegerea datelor................................. 28
4.3.2. Compoziia floristic a parcelelor descriptive i determinarea valorii
pastorale ...................................................................................................... 30 4.3.3. Tipurile de pajiti .............................................................................. 33
4.4. Descrierea vegetaiei lemnoase .................................................................... 34
PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL - U.A.T. Bucu
Pag. 3 / 86
5. Cadrul de amenajare ............................................................................................ 35 5.1. Procedee de culegere a datelor din teren ...................................................... 35
5.2. Obiective social-economice i ecologice ..................................................... 35 5.3. Stabilirea categoriilor de folosin a pajitilor ............................................. 36 5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral ................................................... 36 5.5. Caracteristicile regimului de exploatare al pajitii....................................... 37
5.5.1. Durata sezonului de punat ............................................................. 37 5.5.2. Numrul ciclurilor de punat ........................................................... 38
5.5.3. Fâneele ............................................................................................. 38 5.5.4. Capacitatea de punat ...................................................................... 39
6. Organizarea, îmbuntirea, dotarea i folosirea pajitilor.............................. 42
6.1.1. Combaterea eroziunii solului ............................................................ 45 6.1.2. Eliminarea excesului de umiditate .................................................... 46 6.1.3. Corectarea reaciei extreme a solului pe pajiti ................................ 47 6.1.4. Combaterea vegetaiei lemnoase nevaloroase din pajiti.................. 47
6.1.5. Combaterea altor buruieni din pajiti ................................................ 48 6.1.6. Distrugerea muuroaielor, nivelarea i curirea pajitilor ............... 50 6.1.7. Îmbuntirea covorului ierbos prin fertilizare ................................. 51 6.1.8.Îmbuntirea covorului ierbos prin supraînsmânare ...................... 54
6.1.9. Realizarea unui punat raional ....................................................... 62 6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsmânarea sau
supraînsmânarea pajitilor................................................................................ 66 6.3. Capacitatea de punat ................................................................................. 67
6.4. Organizarea punatului pentru diferitele specii de animale ....................... 68 6.5. Ci de acces.................................................................................................. 71
6.6. Construcii zoopastorale i surse de ap ...................................................... 72 6.7. Calendarul anual al activitilor ................................................................... 73
7. Descriere parcelar ............................................................................................... 76
8.2. Descrierea staiunii....................................................................................... 80
8.5. Hri ............................................................................................................. 80 9. Diverse .................................................................................................................... 81
9.1. Data intrrii în vigoare a amenajamentului i durata acestuia ..................... 81 9.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrri .................................................. 81 9.3. Hrile ce se ataeaz amenajamentului ....................................................... 81
9.4. Evidena lucrrilor executate anual pe fiecare parcel ................................ 83 9.5. Bibliografie .................................................................................................. 85
9.6. Anexe ........................................................................................................... 86
Pag. 4 / 86
Referine legislative
1. OUG nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea i exploatarea
pajitilor permanente i pentru modificarea i completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991;
2. ORDIN nr. 407 din 31 mai 2013 pentru aprobarea contractelor-cadru de concesiune
i închiriere a suprafeelor de pajiti aflate în domeniul public/privat al comunelor,
oraelor, respectiv al municipiilor;
3. ORDIN nr. 544 din 21 iunie 2013 privind metodologia de calcul al încrcturii
optime de animale pe hectar de pajite;
4. HOTRÂRE nr. 1064 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr.
34/2013 privind organizarea, administrarea i exploatarea pajitilor permanente i
pentru modificarea i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
5. LEGE nr. 86 din 27 iunie 2014 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea i exploatarea pajitilor
permanente i pentru modificarea i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
6. HOTRÂRE nr. 78 din 4 februarie 2015 privind modificarea i completarea
Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanei de urgen a
permanent e i pentru modificarea i completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991, aprobate prin Hotrârea Guvernului nr. 1064/2013;
7. ORDONAN DE URGEN nr. 15 din 27 mai 2015 pentru modificarea art. 2 lit.
d) din Ordonana de urgent a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea,
administrarea i exploatarea pajitilor permanente i pentru modificarea i
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum i pentru modificarea i
completarea Ordonanei de urgent a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea
schemelor de pli care se aplic în agricultur în perioada 2015-2020 i pentru
modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societile agricole i alte forme de
asociere în agricultur;
8. LEGE NR. 16 /2016 privind aprobarea OUG nr. 15/2015 pt. modificarea art. 2 lit.
d) din OUG nr. 34/2013 - organizarea, administrarea i exploatarea pajitilor
permanente i pt. modificarea i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,
precum i pentru completarea legii 86/2014;
9. Ordinul Ministrului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale nr 125 din 03.05.2017;
10. HOTRÂRE nr. 214 din 12.04.2017 pentru aprobarea procedurii privind asigurarea
fondurilor necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafeelor de
pajiti permanente, precum i pentru modificarea i completarea normelor
metodologice pentru aplicarea prevederilor OUG nr 34/2013 privind organizarea,
administrarea i exploatarea pajitilor permanente i pentru modificarea i
completarea legii fondului funciar nr 18 din 1991, aprobate prin HG 1064/2013;
Pag. 5 / 86
11. HOTRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017 privind modificarea si completarea
Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor
permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.064/2013;
12. LEGE nr. 44 din 19 ianuarie 2018 pentru modificarea si completarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea
pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991;
13. LEGE nr. 75 din 25 aprilie 2019 pentru modificarea Ordonanei de urgen a
permanente i pentru modificarea i completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991.
14. ORDONAN DE URGEN nr. 78 din 18 decembrie 2019
privind modificarea unor acte normative i stabilirea unor msuri în domeniul
agriculturii, precum i pentru aprobarea unor msuri fiscal-bugetare.
Definiii
Corpul de pajite - cea mai mare unitate economic pastoral, cu suprafee
cuprinse între 100 i 25.000 ha
Trupul de pajite - o suprafa continu înconjurat de terenuri aparinând altor
categorii de folosin a terenurilor, indiferent de întinderea i apartenena ei
Parcela descriptiv - unitatea constitutiv de baz din cadrul unui trup de pajite,
delimitat în cadrul parcelarului în funcie de condiiile staionale i ale vegetaiei, cu
caracter permanent, indiferent de modul de folosin a terenului în cadrul trupului
respectiv
difereniate de îmbuntire
Parcela de exploatare - suprafaa din cadrul unei puni, delimitat prin limite
naturale sau artificiale, garduri fixe, garduri electrice, cu producii de iarb aproximativ
egale, utilizate pentru punatul raional în rotaie
Enclave - suprafee de teren cu alte categorie de folosin, respectiv teren arabil,
pdure, luciu de ap, amplasate în interiorul pajitii
Introducere
Din cele mai vechi timpuri iarba produs pe pajiti a constituit furajul de baz
pentru creterea animalelor ierbivore domestice, ceea ce a permis dezvoltarea primelor
civilizaii umane.
Explozia demografic a determinat o expansiune a pajitilor printr-o lupt
continu a omului cu vegetaia forestier, pentru a produce hran animalelor, care îi
Pag. 6 / 86
asigur mijloace de trai precum alimente (lapte, carne) i materii prime (lân, piei), fore
motrice pentru transport i lucrrile câmpului, cât i alte necesiti.
În zilele noastre, sistemele de cretere a animalelor bazate pe valorificarea
pajitilor, trebuie s fac fa necesitilor de hran tot mai mari, având în vedere ca
producia de furaje obinute pe aceste suprafee s in pasul cu cerinele tot mai mari de
carne i lapte i cu schimbrile climatice. În acelai timp, producerea furajelor pe pajiti
trebuie s reduc competiia din cadrul terenului arabil pentru producerea hranei
oamenilor, a animalelor i a biocombustibililor.
Rolul pajitilor în dezvoltarea durabil a agriculturii
Dezvoltarea durabil este un proces complex ce se desfoar prin i sub
intervenia uman, care vizeaz dezvoltarea societii, materializarea lui bazându-se pe
faptul c dezvoltarea durabil a întregului este asigurat de dezvoltarea durabil a
fiecrei pri a activitii umane (MARUCA i colab., 2010).
În acest sens, dezvoltarea durabil a agriculturii constituie o parte a acestui
proces, agricultura fiind o component indispensabil a acesteia (MOTC i colab.
1994). Creterea animalelor, în special a bovinelor i ovinelor, are un rol însemnat în
imprimarea unui comportament antientropic prin care se realizeaz durabilitatea
agriculturii. Pajitile sunt un element esenial al sistemelor de agricultur sustenabil
reprezentat prin: asigurarea furajelor, bunstarea animalelor, calitatea solurilor i
folosirea optim a terenurilor slab productive, în special pentru producerea biomasei,
surs energetic regenerabil.
Prin plantele furajere din pajiti se intensific procesul de fotosintez din
ecosisteme i se introduce în sol o cantitate mai mare de materie organic, meninându-
se în sol o via biologic activ. Prin rdcinile plantelor furajere de pajiti, care au rol
de liant în prezena materiei organice, se oprete procesul de distrugere a structurii
granulare a solurilor, în cele mai multe cazuri conducând la îmbuntirea acestora
(MOCANU, HERMENEAN, 2013; SIMTEA i colab., 1990).
Alturi de administrarea gunoiului de grajd, plantele furajere de pajiti au un rol
însemnat în meninerea coninutului de humus din sol, fapt ce imprim o portan
ridicat solului, care atenueaz aciunea de tasare a animalelor i a mainilor agricole
grele. Asolamentele cu sole înierbate au un rol esenial în meninerea microfaunei din
sol i în întreruperea ciclurilor biologice pentru boli i duntori, ceea ce conduce la
reducerea cantitilor de pesticide, care sunt nocive pentru microfaun i mediu
înconjurtor.
Pe lâng rolul principal de asigurare a necesarului de furaje pentru cel puin 60%
din efectivul de bovine i 80% din efectivul de ovine, pajitile au o serie de funcii
importante în dezvoltarea rural i a mediului înconjurtor.
Prin înierbare se consolideaz biologic taluzurile drumurilor, halde miniere,
industriale i menajere, pârtii de schi i alte terenuri lipsite de vegetaie pentru a fi
protejate de factorii distructivi, se stimuleaz pedogeneza i se înfrumuseeaz peisajul.
Acestea funcii reflect i definesc multifuncionalitatea pajitilor.
Toate activitile conexe care rezult din folosirea i valorificarea pajitilor
precum prelucrarea produselor animaliere, colectarea florei medicinale, apicultura etc.,
constituie o alt funcie economic important a acestor suprafee.
Pag. 7 / 86
de conservare a biodiversitii speciilor de plante i animale.
Acestea se pot rezuma prin urmtoarele:
în România exist un numr de 783 de tipuri de habitate, din care aproape 60% se
întâlnesc în pajitile permanente;
pe teritoriul rii s-au identificat 3700 de specii de plante, din care peste 70% aparin
vegetaiei pajitilor permanente. Dintre acestea, 74 de specii au disprut, 485 sunt
ameninate cu dispariia, 200 de specii sunt vulnerabile, 23 sunt declarate
monumente ale naturii i 1253 sunt specii rare;
dintre speciile de animale slbatice, 5 specii au disprut, iar peste 30 sunt
ameninate cu dispariia;
structura floristic a vegetaiei pajitilor din România este foarte divers, cu indici
de biodiversitate foarte ridicai în comparaie cu multe ri din Europa;
fondul genetic de germoplasm al populaiilor de specii cu valoare economic este
foarte mare, România fiind considerat un rezervor biologic natural de îmbuntire
a procesului genetic la multe specii agricole;
o flor melifer i medicinal deosebit de bogat.
În cadrul ecosistemelor agricole afectate de eroziune, contribuia pajitilor este
esenial în protejarea solului, combtând acele fenomene care conduc la declanarea i
accelerarea procesului de eroziune (RESMERI, 1956).
Astfel, durata în timp pentru îndeprtarea unui strat de sol, pe adâncimea de 20
cm, în urma procesului de eroziune, pe terenurile în pant acoperite de pajiti este de
29000 ani, fa de 100 de ani pentru terenurile în pant cultivate în sistem de rotaie i de
numai 13 ani pentru terenurile în pant cultivate cu porumb siloz în monocultur.
Prin diversitatea speciilor de plante i de animale, pajitile permanente
înnobileaz i înfrumuseeaz mediul înconjurtor, oferind importante spaii de recreere
pentru civilizaia uman.
Din pcate, structura funcional a pajitilor din România, din cauza unei
gospodriri necorespunztoare, este profund perturbat de agresivitatea unor specii de
plante invazive (ex. feriga mare, etc.) care au înlocuit speciile valoroase în proporie
ridicat. Balana estimativ de azot fixat biologic (NFB) în agroecosistemele de pajiti i
culturi de leguminoase din România este de: 30 kg/ha pe an pentru pajitile permanente;
80 kg/ha pe an pentru pajitile temporare i de 160 kg/ha pe an pentru leguminoasele
perene (MARUCA i colab., 2010).
Fixarea anual a azotului atmosferic de ctre leguminoase prin culturi furajere
permit reducerea costurilor de producie i a riscurilor de poluare cu nitrai.
Prin îmbogirea materiei organice în compui azotai, ca urmare a fixrii
biologice a azotului, leguminoasele stabilesc direct sau indirect interaciuni pozitive cu
speciile vecine, interaciuni ce se manifest mai ales în condiii pedoclimatice dificile,
limitând efectele negative ale competiiei interspecifice. Conform literaturii de
specialitate cantitatea estimat de CO2 stocat (sechestrat) în agroecosistemele de pajiti
permanente este de 4,7 t/ha pe an, în cele de pajiti temporare de 4,2 t/ha pe an, fa de
doar 1,8 t/ha pe an de CO2 stocat de culturile cerealiere. Rezult c pe parcursul unui an,
cele cca 4,9 milioane de pajiti permanente din ara noastr pot sechestra o cantitatea
Pag. 8 / 86
total estimat de aproximativ 23 milioane tone. O contribuie esenial îi aduc plantele
furajere din pajiti i pentru creterea capacitii de reinere a apei i a posibilitii de a o
ceda când plantele au nevoie de ea.
Comparativ cu culturile anuale, pajitile permanente au un efect protector pentru
calitatea apei, regularizarea fluxului de ap i a poluanilor. Dup pdure, pajitea este
cea mai important surs de reinere i filtrare a apei pluviale (DUMITRESCU i colab.,
1979).
Situaia pajitilor din ara noastr
Pajitile permanente din ara noastr au o rspândire de aproximativ 4,9 milioane
hectare, România ocupând, în Europa, locul al V-lea dup Frana, Marea Britania,
Spania i Germania.
Pajitile din ara noastr, care reprezint 33% din suprafaa agricol, constituie o
parte din avuia naional, de importan major prin dimensiunea resurselor de furaje i
calitatea acestora, precum i prin celelalte funcii cu efect benefic asupra proteciei i
frumuseii mediului înconjurtor.
Aria de rspândire a suprafeei pajitilor se regsete pe toate formele de relief,
respectiv de la altitudinea din Delta Dunrii i câmpie, pân la altitudinea de 2500 m de
pe platourile alpine ale munilor Carpai. Aceasta face ca resursele funciare pentru
pajitile din România s fie extrem de variate sub toate aspectele: fizico-geografice;
climatice; hidrografice; profunzimea solului; tipurile de sol i însuirilor lor fizico-
chimice (ROTAR, VIDICAN 2003; VÎNTU i colab., 2004). În funcie de modul de
folosin pajitile se împart în puni i fânee. Din suprafaa total de pajiti din ara
noastr 68% o reprezint punile, iar 32% fâneele (Figura 1).
Repartizarea pajitilor din ara noastr, în funcie de formele de relief, este
reprezentat în figura 2. Se constat c 79% din suprafaa de pajiti este situat în zona
de deal i montan.
Pag. 9 / 86
Reducerea dramatic a efectivelor de animale, care la nivelul anului 2009
(Anuarul statistic al României, 1990-2010), au ajuns la bovine la cca 40 %, respectiv la
ovine la cca. 60 % din efectivul anului 1990, a atras dup sine diminuarea considerabil
a suprafeei de pajiti i culturi furajere necesare pentru asigurarea hranei acestora. Ca
urmare, o mare parte din suprafeele ocupate cu aceste culturi au fost abandonate.
Este oportun reintroducerea în circuitul agricol a acestor suprafee pentru
obinerea de biomas necesar producerii biocombustibililor, aceasta în contextul în care
astzi mai mult ca oricând criza combustibililor fosili este în plin desfurare i se pune
tot mai mult accent pe utilizarea mai larg a energiilor regenerabile, nepoluante.
Obiective i direcii în cultura pajitilor
Conform Codului de Bune Condiii Agricole i de Mediu (GAEC), stabilite în
Regulamentul Consiliului Uniunii Europene (CE) numrul 1782/2003, ara noastr
trebuie s acorde o atenie deosebit acestui patrimoniu pastoral prin meninerea
suprafeei existente la 1 ianuarie 2007 (GAEC 11), asigurarea unui nivel minim de
întreinere (GAEC 7) i evitarea instalrii vegetaiei nedorite pe terenurile agricole
(GAEC 10). Condiiile ecologice foarte diferite în care sunt situate pajitile, precum i
schimbrile socio – economice din ara noastr care au condus la un anumit stadiu de
degradare o abordare integrat i interdisciplinar în vederea elaborrii de noi soluii
pentru gospodrirea raional a patrimoniului pastoral.
Obiectivul fundamental pentru punerea în valoare a pajitilor este sporirea
produciei totale de furaje i a calitii acestora, în concordan cu o conversie optim în
produse animaliere ca urmare a unei bune valorificri a acestor suprafee.
Obiective specifice:
Pag. 10 / 86
Gestionarea tiinific i tehnologic a patrimoniului pastoral al României în scopul
asigurrii unei agriculturi durabile (utilizarea nutrienilor, conservarea
biodiversitii, meninerea nealterat a peisajului, exploatarea economic, protecia
mediului, bunstarea animalelor);
Creterea valorii nutritive a covorului ierbos, care s asigure o hrnire echilibrat i
eficient a diferitelor categorii de animale, îndeosebi din speciile bovine i ovine,
pentru obinerea de produse zootehnice sntoase i asigurarea bunstrii
animalelor;
Adaptarea tehnologiilor pajitilor semnate i permanente i de cretere a
animalelor, specifice fiecrei condiii staionale, pentru realizarea unor sisteme
agricole durabile, cu efecte minime cauzate de schimbrile climatice;
Fundamentarea tiinific i dezvoltarea de tehnologii noi pentru producerea
ecologic a furajelor i conversia lor în produse animaliere (carne - lapte) cu o
valoare biologic ridicat, meninerea biodiversitii si protecia mediului;
Realizarea cantitii anuale de semine de graminee i leguminoase perene de
pajiti,din soiurile autohtone, necesar pentru lucrrile de îmbuntire;
Folosirea suprafeelor mai slab productive pentru producerea de biomas,
important resurs regenerabil, promovându-se punerea în valoare a acestora prin
reconversia i reorientarea potenialului de producie.
Direcii de aciune
Gospodrirea neraional a pajitilor permanente, coroborat cu aciunea factorilor
naturali au condus, în decursul timpului, la o degradare avansat prin invadarea de
muuroaie, vegetaie nevaloroas, apariia eroziunii i alunecrilor.
Stoparea procesului de degradare a pajitilor permanente i meninerea produciei
i calitii furajelor au o importan deosebit pentru protecia mediului i pstrarea
biodiversitii.
În aceast direcie, elaborarea unor noi strategii de cretere a suprafeelor de
pajiti eligibile i a activitilor economice de cretere a animalelor, cu respectarea
bunelor condiii agricole i de mediu, este necesar pentru creterea absorbiei fondurilor
europene, pstrarea raportului dintre suprafaa de pajiti permanente i suprafaa agricol
utilizat i mrirea numrului de exploataii de cretere a animalelor erbivore.
Scopul final al punerii în practic a amenajamentelor pastorale const în
diminuarea sau înlturarea procesului de degradare a pajitilor permanente printr-un
mod raional de gospodrire a fondului pastoral naional, premis sigur practicrii unei
agriculturi durabile, în special în zona de deal i montan, unde pajitile au ponderea cea
mai important, condiii ce asigur o dezvoltare rural echilibrat din punct de vedere
economic, de protecie a mediului i de pstrare a tradiiilor.
Pag. 11 / 86
1. Situaia teritorial-administrativ
1.1. Amplasarea teritorial a localitii
UAT Bucu se afl în câmpia Brganului, pe malul stâng al Ialomiei. Prin
comun trec oseaua naional DN2A care leag Slobozia de Constana (localitatea de
reedin aflându-se cam pe la jumtatea distanei dintre Slobozia i ndrei), precum
i calea ferat Slobozia–ndrei, cale ferat pe care este deservit de staia Bucu..
Comuna Bucu se învecineaz cu urmtoarele localiti:
La Nord: comuna Scînteia, comuna Valea Ciorii i comuna Ograda;
La Est: comuna Ograda;
La Vest: municipiul Slobozia i comuna Gheorghe Lazr..
Pag. 12 / 86
În cadrul oraului, întreaga suprafa de pajite înregistrat aparine domeniului
privat al UAT. Deintorul legal al pajitii care urmeaz a fi amenajat este unitatea
administrativ-teritorial Bucu, din judeul Ialomia.
1.3. Documente care atest dreptul de proprietate sau deinere
legal. Istoricul proprietii
Localitatea Bucu are un trecut atestat cu aproape 5 secole în urm, dar urmele
arheologice arat existena unei aezri înc din perioada veche. Astfel descoperirile
arheologice au pus în eviden existena unor aezri de tip hallstattian (sec. X-VIII
î.Chr.), getic (Latene, sec. IV-III î.Chr.), apoi strromâneasc de la începuturile Evului
Mediu (sfâritul sec. XVI). Întâia sa meniune apare într-un hrisov al voievodului
Mihnea al III-lea Turcitul, la 20 martie 1580, când i se întrea vornicului
Dragomir Bucul cu tot hotarul.
Satul a aprut în acest an ca un sat de coloniti liberi, provenii din monenii
eliberai din robia ttarilor i folosii ca mâna de lucru pe moia proaspt deselenit a lui
Dragomir, fost Biv-vel vornic.
Numele aezrii i al moiei era dat dup un strmo cu acest nume sau probabil provine
de la cuvântul vechi ce definea pleava rmas dup vânturarea seminelor de cânep.
Dup ali istorici, adevrata atestare documentar este considerat un hrisov emis de
domnitorul Petru Cercel în 1583, prin care d un loc de "ohab" gelepului Necula în
satul Bucu Vechiu. Documentul este citat de Nicolae Iorga i face referiri i la alte
localiti din acelai areal.
Moie cu aezare de moneni, Bucu cuprindea dou pri, aa cum arta
hrisoavele din jurul anului 1600, anume Bucul de Sus i Bucul de Jos, dup cum erau
aezate fa de râu. Dintre monenii amintii în hrisoave ca stpânind acolo în vremea lui
Mihai Viteazul, cel mai de seam era un Vladul în legtur cu care o parte a moiei era
chiar amintit cu numele de Bucul lui Vladul. La anii 1619 - 1629, hrisoavele amintesc
un alt monean stpânitor în Bucu, anume Nedelco, motenitor al ocinei neamului lui
Vladul. Pân la 1650, cel mai de seam stpânitor în prile Bucului e amintit Oprea ot
Bucu, cpitan, apoi ag al rii Româneti în vremea voievodului Matei Basarab. De la
sfâritul sec. al XVIII-lea i pân la 1863, moia Bucu zis Mtseti de la creterea
intens a viermilor de mtase, s-a aflat în proprietatea mnstirii Cotroceni. Pe la
anul 1900 cei mai de seam proprietari de la Bucu i la Srenii de Jos erau Ni
Grigore Orzea, Elena Cachi i urmaii colonelului Grigore Dimitrescu. Bucu devine
comun dup organizarea din anul 1863.
La sfâritul secolului al XIX-lea, comuna fcea parte din plasa Ialomia-Balta
a judeului Ialomia i avea în compunere satele Bucu i Gheorghe Lazr, precum i
târlele Iezeru, Ceria, Capu Moiei i Ioneti, având o populaie total de 2285 de
Pag. 13 / 86
Anuarul Socec din 1925 consemneaz comuna cu satele Bucu, Gheorghe Lazr i
Sreni, cu o populaie de 3011 locuitori. Satul Gheorghe Lazr s-a separat în 1931,
formând o comun de sine stttoare.
În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului Slobozia din regiunea
Ialomia i apoi (dup 1952), din regiunea Bucureti. Din 1968, comuna Bucu a cuprins
i satul Ograda, i a revenit la judeul Ialomia, reînfiinat. Satul Ograda s-a separat din
nou într-o comun de sine stttoare în anul 2004.
În prezent, documentul care atest dreptul de proprietate asupra pajitii comunei
Bucu este Ordinul Instituiei Prefectului nr. 247 din data de 20.06.2019, privind trecerea
în proprietatea Unitii Administrativ Teritoriale Bucu, judeul Ialomia, a suprafeei de
202,9089 ha izlaz, categoria pajiti.
Astfel, pentru o urmrire mai facil pe viitor, detaliem aici delimitarea realizat
conform situaiei din teren suprapus peste planul general al UAT-ului, precum i
conformarea cu cerinele din ghidul cadrul pentru elaborarea proiectului de
amenajamentul pastoral:
Tabelul 1
Total 202,9089
Pe parcursul acestui proiect vom folosi numai împrirea pe trupuri de pajiti i pe
parcele descriptive, corelarea acestora cu tarlale fcându-se numai unde este imperios
necesar.
pajite
Bazin
1 U. A.T. BUCU T.P. 01
2 U. A.T. BUCU T.P. 02 Râul Ialomia
Pag. 14 / 86
Din punct de vedere al declarrilor la APIA, între 2007-2011 punea a fost
folosit în devlmie, între 2012-2014, pajitea a fost declarat de UAT Bucu, începînd
cu 2015 pân în 2019 pajitea a fost administrat de persoane care au încheiat contracte
de concesionare cu primria.
Situaia declaraiilor la APIA din 2007 pân în prezent este detaliat în tabelul
1.2.
1.4. Gospodrirea anterioar a pajitilor din amenajament
Modul de administrare al pajitii comunei a fost în regim de pune. Cresctorii
de animale au punat în comun întreaga suprafa, fr a se delimita parcele
individuale. Pentru suprafaa de pajiti nu au mai fost întocmite alte proiecte sau
regulamente de punat, lucrrile tehnico-culturale aplic
îate fiind la un nivel minim, reprezentat în primul rând de tierea vegetaiei arbustive i
înlturarea muuroaielor.
Pentru perioada în care acest proiect va fi valabil, se dorete ca exploatarea
pajitilor de pe raza localitii s se realizeze în regim de pune.
Situaia productiv a trupurilor de pajiti la momentul elaborarii proiectului este
mijlocie, conform clasificrii rezultatelor din calculul efectuat pentru determinarea
valorii pastorale.
Dintre cauzele degradrii pajitilor se remarc lipsa msurilor de îmbuntire a
covorului ierbos prin reînsmânare sau supraînsmânare i faptul c în ultimii ani s-au
aplicat îngrminte chimice doar pe suprafee izolate. Totodat, pajitile au fost
utilizate în comun de ctre cresctorii de animale, fr a se ine cont de o rotaie a
tarlalelor pentru refacerea covorului ierbos.
Factorii limitativi cei mai importani care duc la scderea productivitii pajitilor
sunt:
Pag. 15 / 86
prezena speciilor nedorite (toxice pentru animale);
prezena în acoperire mare a plantelor de balast, a cror valoare pastoral este zero.
Producia medie de iarb a pajitilor, determinat pe baza datelor din ultimii 5 ani,
se prezint în tabelul de mai jos:
Tabelul 1.3.
2 Suprafaa (ha) 40,3259 40,3259
3 Producia medie
4 Producia total (t) 134,08 143,16 127,03 120,98 131,06 131,26
Nr.
2 Suprafaa (ha) 162,583 162,5830
3 Producia medie
4 Producia total (t) 540,59 577,17 512,14 487,75 528,39 529,21
NOT:
Pag. 16 / 86
2. Organizarea teritoriului
acestui studiu
Trupurile de pajite au fost numerotate, acestea fiind T.P. 01, T.P. 02, întrucât la
nivelul localitii nu exist denumiri populare ale acestora.
S-a inut cont la compoziia parcelar i de identificarea pe care o are primria în
planurile sale anexate la Ordinul Instituiei Prefectului Ialomia, pentru a uura
identificarea ulterioar a acestora.
Cele cinci trupuri de pajite au fost împrite i în funcie de rezultatele analizelor
de laborator pentru studiul pedologic, rezultând patru parcele descriptive, detaliate în
tabelul de ma jos:
Suprafaa
Total trup T.P. 01 40,3259
2 T.P. 02
P.D. 02 27,1386
P.D. 03 80,4753
P.D. 04 54,9691
Total general
Vecinii i hotarele pajitii
În anexa nr. 3 a proiectului se prezint extrase din Planul General al UAT cu
identificarea în teritoriu a trupurilor de pajite i se detaliaz vecinii i hotarele.
Pag. 17 / 86
U. A.T.
U. A.T.
DS, 395/3, De
391, Dom. Privat
HC 425, CD 389,
497, CD 389, De
subparcelarului descriptiv
În anexa nr. 1 a Ordinului Instituiei Prefectului Ialomia sunt detaliate
informaiile referitoare la vecinti pentru fiecare tarla. În total primria deine
202,9089 hectare, rspândite în 12 tarlale. Aceste suprafee au fost grupate de ctre
membrii comisiei de întocmire a proiectului în ase trupuri de pajite i apte parcele
descriptive, inându-se cont de faptul c suprafaa maxim a unei parcele descriptive este
de maxim 100 ha, iar limitele unei parcele trebuie s fie evideniate, în cazul în care
acestea nu sunt reprezentate de limite naturale ale formelor de relief.
Întrucât U.A.T. Bucu se afl în zon de es, cu întinderi mari de teren fr s
apar modificri ale limitelor naturale ale terenului, s-au folosit limite artificiale
permanente, cum ar fi, de exemplu, drumuri, canale de irigaii sau desecare, rui sau
borne între domeniul public sau privat al comunei i suprafee de teren ale deintorilor
persoane fizice sau juridice pe raza U.A.T.
Astfel, pentru fiecare trup de pajite numerotat de la T.P. 01 la T.P. 02, au fost
identificate urmtoarele limite de marcare, exprimate în tabelul 2.3.
Pag. 18 / 86
Nr. Denumire
S - H 325;
E - De 326;
V - H 325;
2 T.P. 02
N -De 400, HC 398/1, NC 312; HC 412, De 405, De 411; HC 428, De 452, CD 389, HC 789;
S -CD 389, De 405; HC 428, De 406; CD 389, De 405, Rezerva A 499, De 406, De Romsilva;
E - DS, 395/3, De 391, Dom. Privat com. Bucu; HC 425, CD 389, HC 412; Marcu Dunitru i
Popescu Traian, HC 431, De 515, Râul Ialomia, Dom. Statului;
V - 395/3, De 391, Dom. Privat com. Bucu, De 405; HC 412, HC 425, De 411; De 432, HC
431, De 497, CD 389, De 359;
Recunoaterea terenului i delimitarea parcelelor de pajite care fac obiectul
amenajrii s-a realizat prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile
UAT-ului.
Cu ocazia recunoaterii terenului s-au stabilit locurile reprezentative de prelevare
probe de iarb cu suprafee de 6 - 10 m2, îngrdite, în minimum 3 repetiii, pentru
stabilirea potenialului de producie al fiecrui tip de pajite.
2.4. Baza cartografic utilizat
2.4.1. Evidena planurilor pe trupuri de pajite
Pentru delimitarea trupurilor de pajiti s-au folosit planuri de delimitare a
suprafeelor de izlaz i Planul General al UAT Bucu, planuri care au stat la baza
întocmirii Ordinului Instituiei Prefectului Ialomia privind punerea în posesie cu
suprafaa de izlaz.
Planurile de delimitare islaz au fost realizate la scara 1:5000.
La momentul elaborrii proiectului, comuna deine integral planuri cadastrale
pentru suprafeele de pajiti din proprietatea sa. Suprafeele de pune intabulate sunt
ataate proiectului în Anexa 1.
Pag. 19 / 86
(ha) Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 P.D.I. - T.P.
Not:
T.P. = Trup de Pajite
2.4.2. Ridicri în plan
2.5. Suprafaa pajitilor. Determinarea suprafeelor
Msurtorile topografice au fost realizate în sistem Stereo 70 i sunt rotunjite la
10 centimetri iar distana dintre puncte este format din segmente cumulate ce sunt mai
mici decât valoarea 10 centimetri. Prelucrarea datelor de teren s-a realizat automat, cu
ajutorul programelor de calcul i grafic specializate, atât pentru calculul analitic al
suprafeelor, cât i pentru realizarea grafic a planurilor.
2.5.1. Suprafaa pajitii pe categorii de folosine
Se prezint tabelar structura pajitilor pe categoriile de folosin în tabelul 2.5. Pe raza
localitii nu exist persoane fizice sau juridice care s aib în proprietate suprafee de
pajiti.
1 T.P. 01 40,3259 40,3259 40,3259
2 T.P. 02 162,5830 162,5830 162,5830
Total 202,9089 - - - 202,9089 202,9089
Pag. 20 / 86
2.5.2. Organizarea administrativ
2.6. Enclave - NU ESTE CAZUL
Tabelul 2.6. - nu este cazul
Nr.
crt.
1
Enclavele sunt suprafee din cadrul trupurilor/parcelelor de pajite care au alt
deintor sau alt categorie de folosin (ex. unitate militar, poligon de tragere, luciu de
ap, etc.).
Pag. 21 / 86
3.1. Indicarea zonei geografice i caracteristicile reliefului
Din punct de vedere geomorphologic teritoriul studiat se afl situate în
compartimentul de mijloc al Câmpiei Române de est.
În cadrul teritoriului se deosebesc dou uniti geomorfologice:
- câmpia;
- lunca Ialomiei.
Câmpia - ce faceparte din Câmpia Brganului are aspect plan, are altitudini
absolute ± 40 m, cu înclinare general NV-SE, cu numeroase crovuri ce se transform
uneori în fir de vale.
Din punct de vedere geologic, roca de solidificare, o constituie loessul. Loessul
este considerat a fi materialul optim de formare a solurilor, prin compoziia chimic i
însuirile fizice. Are un coninut moderat de carbonai, fr stratificaii, omogen pe
întreaga grosime. Textura este mijlocie-fin.
Lunca Ialomiei – are limi care vaeiaz între 1 i 2 km. Tendina râului de
abatere spre dreapta i-a dat o not de asimetrie cu caractere de tineree mai evidente pe
dreapta i de maturizare spre stânga., unde este mai extins, mai înalt i mai evoluat.
Panta mica i natura depozitelor slabe la eroziune, nisipurile de dune i
depozitele fluviatile au determinat râul s penduleze dintr-o parte în alta a luncii i s
rtceasc cutând drumul spre vrsare, festonând-o i dantelând-o cu numeroasele sale
meander.
Lunca este în general plan, fiind în poriunea de la baza pantei ceva mai ridicat
decât restul luncii. În cadrul acesteia se poate vorbi de o difereniere de microrerief,
suprafee positive sub form de grind, ce corespund cu depunerile aluviale mai grosiere
i suprafee negative în care se gsesc depuneri aluviale mai fine.
3.2. Altitudine, expoziie, pant
1 T.P. 01 P.D. 01 17,00 Vest 1,3%
2 T.P. 02 P.D. 02 16,00 Vest 1,3%
3 T.P. 02 P.D. 03 17,00 Nord 4,9%
4 T.P. 02 P.D. 04 17,00 Sud 0,8%
Pag. 22 / 86
Depozitele de suprafa ce alctuiesc zona cercetat aparin cuaternarului i sunt
constituite din loess, sedimentat în pleistocenul superior. Loessul este considerat ca
material optim de formare a solurilor, atât prin compoziia chimic, cât i prin însuirile
chimice.
În lunc, materialul parental de solidificare este constituit din depuneri aluviale
aduse de apele de revrsare ale râului Ialomia. Din punct de vedere a compoziiei
granulometrice, aceste depuneri difer atât la suprafa cât i pe profil, prezentându-se
sub form de stratificaii. Compoziia granulometric a avut i are o influen
considerabil asupra genezei i evoluiei solurilor, atât prin compoziia mineralogic, cât
mai ales prin regimul hidrologic, termic, circulaia aerului, activitatea microbiologic,
etc.
CERNOZIOMURILE CALCARICE – ocup o suprafa de 47,5541 ha, sunt soluri
profunde, cu volum edafic foarte mare, fr schelet.
Orizontul Am are o grosime de 47 cm, de culoare brun foarte închis, lutos. Orizontul
A/C de culoare brun închis, având o grosime de 21 cm face trecerea ctre orizontul C
de culoare brun glbui închis.
Solurile au porozitate total i de aeraie bun, sunt slab compacte.
Regimul aerohidric este bun iar indicia hidrofizici au valori bune. Solurile au
textura lutoas. Apa pedofreatic se afl la adâncimi mari i nu influeneaz profilul
de sol.
Analizele de laborator indic o reacie slab alcanin (pH = 7,3 – 8,4) i un
coninut mijlociu de humus.
Coninutul în fosfor mobil este foarte mare iar cel în potasiu este mijlociu.
CLASA PROTI SOLURI (PRO)
ALUVIOSOLURILE ENTICE – ocup o suprafa plan, cu ap pedofreatic la 1-
2 m adâncime, de-a lungul râului Ialomia..
Profilul morfologic de sol prezint un orizont A ocric de 20 cm grosime, cu
textura nisipolutoas, brun cenuiu închis, structura slab dezvoltat, glomerular mic.
Reacia solurilor este slab alcalin pH=7,3 – 8,4). Coninutul de humus este
foarte mic.
Aprovizionarea cu fosfor mobil este mare iar cea cu potasiu mobil este mijlocie.
ALUVIOSOLURILE MOLICE, GLEIZATE, SALINIZATE – ocup zone plane, cu
apa pedofreatic între 2 – 3 m adâncime. Regimul hydric este caracterizat prin prezena
periodic (în perioadele umede ale anului) a pânzei pedofreatice aproape de suprafa.
Profilul morfologic de sol prezint un orizont Am de 41 cm grosime, lutoargilos,
brun cenuiu foarte închis, cu structur moderat dezvoltat, glomerular medie.
Pag. 23 / 86
Un orizont A/C având grosimea de 22 cm, lutos face trecerea spre orizontul
C/Go. Este un sol profund, cu volum edafic util mijlociu.
Coninutul de sruri solubile mai mari se regsesc în adâncime.
Reacia solurilor este slab alcalin (pH = 7,3 – 8,4). Coninutul de humus este
mic. Coninutul în fosfor mobil i potasiu mobil este mijlociu.
Tabelul 3.2.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 P.D. 01
versant
foarte
slab
Pag. 24 / 86
Bonitarea terenurilor este operaiunea complex de cunoatere aprofundat a performanelor unui
teren. Condiiile de cretere i rodire a plantelor, gradul de favorabilitate a acestor condiii pentru fiecare
folosin i cultur sunt interpretate prin intermediul unui sistem de indici tehnici, permiând cuantificarea
acestora în note de bonitare.
Pentru terenurile agricole, bonitarea are ca obiectiv stabilirea notelor i claselor de favorabilitate
pentru diferite culturi i a claselor de calitate a terenurilor pentru folosine agricole, arabil, vii, livezi,
puni i fânee.
Bonitarea natural se efectueaz pe baza unor parametri biofizici sintetici, convertii în indicatori
de caracterizare ecologic a solurilor i terenurilor sau indicatori ecopedologici.
Acetia sunt:
- gleizare;
- pseudogleizare;
- poluarea;
- panta;
- alunecri;
- coninutul de CaCO3 total în stratul 0-50 cm;
- reacia în Ap sau în primii 20 cm;
- gradul de saturaie în baze în Ap sau în primii 20 cm;
- volumul edafic;
- excesul de umiditate la suprafa.
Toi indicatorii utilizai (direct sau indirect) pentru bonitarea natural, pentru analiza
factorilor limitativi i/ sau restrictivi i pentru stabilirea cerinelor i msurilor ameliorative se
trec în tabelele de coduri.
Nota de bonitare natural se exprim în puncte de la 0 la 100 i se stabilete pentru
teritoriul cartat pe uniti de teritoriu ecologic omogen (TEO) pentru categoria de
folosin existent în momentul cartrii.
Clasele de favorabilitate sunt de la I la X dupa cum urmeaza:
I 91 – 100
II 81 - 90
III 71 - 80
IV 61 - 70
V 51 - 60
VI 41 - 50
VII 31 - 40
VIII 21 - 30
IX 11 - 20
X 0 - 10
Pag. 25 / 86
Pentru categoria de folosin pasune nota de bonitare natural se obtine din
produsul coeficientilor indicatorilor fizico-geografici si pedologici determinati in
perimetrul studiat. Pentru folosine (arabil, pune, fânee, vii i livezi) se stabilete i
clasa de calitate de la I la V dup cum urmeaz :
I 81 – 100
II 61 – 80
III 41 – 60
IV 21 – 40
V 0 – 20
Pentru amenajamentele pastorale ale Primariei Bucu nota de bonitare obtinuta si
incadrarea in clase de calitate este:
- clasa a II-a 63 puncte de bonitare (US 3);
- clasa a III-a 56 puncte de bonitare (US 1);
- clasa a IV-a 34 puncte de bonitare (US 2);
Nr.
crt
1 324 56 III
2 395/1 63 II
3 399 63 II
4 784 63 II
5 794 34 IV
6 426 63 II
7 498 56 II
8 424 63 II
9 418 63 II
10 429 63 II
11 404 56 III
12 403 63 II
3.4. Reeaua hidrografic
Reeaua hidrografic a teritoriului este reprezentat pe harta de la cap. 1.3. prin
râul Prahova, ce are un curs meandrat i debit inconsecvent.
Nivelul apei freatice
Nivelul freatic în lunc, se afl la 1-3 m iar în câmpie este de 3-10 m. Adâncimea
apei freatice oscileaz de la un an la altul i chiar sezonier. Oscilaiile se datoresc în sens
pozitiv precipitaiilor din ultimii ani, iar în sens negative succesiunii unor ani secetoi i
evapotranspiraiei.
În zona de câmpie gradul de mineralizare al apei freatice este normal, încadrându-
se dup scara N. Florea, în funcie de rezidu secundar (0,9 g./l) în categoria “slab slcie”.
În lunc gradul de mineralizare al apei freatice este mai mult sau mai puin accentuati
variabil reversibil sezonier. Vara, datorit evapotranspiraiei, concentraia srurilor
solubile crete, iar primvara i toamna concentraia scade datorit excesului de ap.
Pag. 26 / 86
3.5. Date climatice
Dup sistemul Köppen, recunoscut la nivelul Uniunii Europene, localitatea Bucu
aparine codului (Dfb), ceea ce reprezint Climat continental cu veri calde. Clasificarea
climatic Köppen este unul dintre cele mai folosite sisteme de clasificare climatic.
Sistemul se bazeaz pe conceptul c vegetaia nativ este cea mai bun expresie a
climatului.
Astfel, graniele zonelor climatice au fost selectate pe baza distribuiei vegetaiei.
Acesta combin temperaturile i precipitaiile medii anuale i lunare, i sezonalitatea
precipitaiilor.
Sursa: Clima României dup clasificarea Köppen i dup Administraia Naional de
Meteorologie, Clima României, Ed. Academiei Române, Bucureti 2008
3.5.1. Regimul termic
Teritoriul se încadreaz în zona climatului stepic, cu media temperaturilor lunii
celei mai calde mai mare de 22 º C i cu precipitaii între 450-500 mm anual.
Prin poziia fizico-geografic ca i prin particularitile de circulaie atmosferic,
teritoriul studiat se caracterizeaz print-un climat continental excesiv. Mediea lunii celei
mai calde este de 22,7º C (iulie) iar celei mai reci – 3,2º C (ianuarie). Numrul zilelor
cu temperatur mai mare de 10º C este 195, iar a celor cu temperatur sub 10º C, 170.
Brumele timpurii pot apare rar din a III a decad a lunii septembrie, i în mod
obinuit în lunile octombrie-noiembrie, iar cele târzii se produc pân la începutul lunii
aprilie.
Pag. 27 / 86
Temperaturile maxime i minimedin care rezult o amplitudine de peste 63º C,
arat caracterul continental al climei. Aceste temperature excessive în cazul în care se
ivesc pot provoca pierderi pentru producia agricol. Astfel, vara cldurile excesive
mresc evapotranspiraia i duc la ofilirea plantelor, iarna temperaturile sczute pot
provoca îngheul pomilor fructiferi, viei-de-vie i grâului.
3.5.2. Regimul pluviometric
Cantitatea medie de precipitaii înregistrat la staia meteo Slobozia este de
456 mm. În medie cantitile lunare prezint valori foarte diferite de la o lun la alta.,
oscilând între 19 i 70 mm.
Cantitatea cea mai mare de precipitaii cade în luna iunie, cele mai sczute valori
au precipitaiile sczute în lunile februarie-martie. Deci se înregistreaz mari cantiti de
precipitaii ce cad în lunile clduroase ale anului i alterneaz cu perioadele de secet în
lunile iulie-noiembrie, perioada de secet ce coincide cu perioadele de vegetaie
importante ale plantelor.
Caracteristica esenial a resurselor naturale de umiditate pe cuprinsul judeului
Ialomia. O reprezint oscilaiile puternice în timp, de la un alt, cât i în cazul aceluiai
an, de la o lun la alta. Aceasta din urm este deosebit de pregnant în perioada cald a
anului. Când torenialitatea precipitaiilor este deosebit de pronunat.
Caracteristica agrochimic a zonei luat în studio est-e exprimat prin frecvena
mare a anilor cu regim favorabil la 31 mai (valori optime i appropriate de optim de
pân la 70%), regim relative favorabil la începutul consumului maxim ( când proporia
anilor se reduce la 30-50%) i frecvena mare a deficitului mare de umiditate la sfâritul
sezonului de vegaetaie.
3.5.3. Regimul eolian
Vântul dominant în zona studiat este cel de nord i nord-est (Crivul) se
înregistreaz i vitezele cele mai mari (3,6 m/s i 5,3 m/s). Crivul aduce scderi
brute de temperatur i spulberarea zpezii. Vântul este unul din elementele
nefavorabile agriculturii, mai ales prin influienele asupra regimului termic i
hidrologic. Vara, vântul mrete pierderea apei din sol prin evaporare.
Din nord-vest Austrul sufl uscat i cald îns cu o frecven mult mai mic decât
a Crivului.
Din sud-est sufl Bltreul bogat în vapori de ap, de cele mai multe ori
aducând ploi.
Pag. 28 / 86
4.1. Date fitoclimatice
Teritoriul se încadreaz în asociaia vegetaiei de step. În câmpie vegetaia
lemnoas a fost în întregime înlturat.
Pentru zona respectiv speciile de buruieni nu sunt caracteristice în mare msur
unitilor de sol. Se poate totui constata o oarecare specificare dup culturi (pritoare,
pioase) i folosin (arabil, pune, neagricol).
4.2. Descrierea tipurilor de staiune - nu este cazul
Nu exist staiuni de pduri în apropiere.
4.3. Tipuri de pajiti. Descrierea tipurilor
4.3.1. Metodologia utilizat pentru culegerea datelor
Pentru a determina tipul de pajite i pentru a-i calcula valoarea pastoral s-a
folosit metoda fitosociologic (geobotanic), (Samfira i colab., 2011). Metoda are ca
scop principal analiza, identificarea i ierarhizarea asociaiilor vegetale ca uniti
fundamentale ale covorului vegetal i se bazeaz pe utilizarea unei scri cifrice de
apreciere vizual a abundenei. Etape de aplicare: recunoaterea terenului, amplasarea
releveelor, stabilirea mrimii suprafeelor, efectuarea observaiilor.
În aprecierea abundenei-dominanei speciilor este recomandat utilizarea ramelor
metrice pentru reducerea erorilor datorate subiectivitii fiecrui observator i estimarea
acesteia (Brbos i Târziu, 2009).
Dup delimitarea suprafeelor de prob se trece la întocmirea fiei geobotanice
sau a releveului notându-se:
- localitatea; data; suprafaa probei cercetate; modul de folosire a pajiti cercetate;
- suprafaa de prob; altitudinea; expoziia; înclinarea terenului; solul;
- apa freatic; înlimea plantelor (cm); acoperirea general (%).
Dup aceast etap se trece la determinarea speciilor întâlnite în interiorul fiecrei
suprafee de prob i se înregistreaz în fia geobotanic pe grupe, conform anexelor 3,4
i 5 din ghid, rezultând urmtoarele tipuri:
Alte familii botanice;
Pag. 29 / 86
Abundena este cea mai elementar noiune de apreciere cantitativ. Fiecrei
plante identificate din rama metric i se acord unul din urmtoarele calificative:
+ indivizi doar prezeni;
1 – indivizi foarte rari (ocup mai puin de 5% din suprafaa eantionului);
2 – indivizi rari (ocup 5-25% din suprafaa eantionului);
3 – indivizi puin numeroi (ocup 25-50% din suprafaa eantionului);
4 – indivizi numeroi (ocup 50-75% din suprafaa eantionului);
5 – indivizi foarte numeroi (ocup >75% din suprafaa eantionului).
Aprecierea dominanei (acoperirii)
Dominana sau acoperirea realizat de o specie se refer la acoperirea, respectiv
proiecia prilor aeriene.
Braun-Blanquet i Pavillard (1928) citat de Braun – Blaquet (1964) utilizeaz
aprecierea combinat, respectiv abundena-dominana, care îmbin numrul de indivizi
ai speciei cu acoperirea pe care o realizeaz. Aprecierea combinat abunden –
dominan utilizeaz o scar cifric în ase trepte:
+ indivizi foarte rari sau rari, cu acoperire foarte slab;
1 - indivizi destul de abundeni dar cu grad sczut de acoperire;
2 - indivizi abundeni sau acoperind cel puin 1/20 din suprafaa de prob;
3 - numrul indivizilor este variabil, iar acoperirea este cuprins între ¼ i ½ din
suprafaa de prob;
4 - numr variabil de indivizi, cu o acoperire cuprins între ½ i ¾ din suprafaa de
prob;
5 - numr variabil de indivizi, ce acoper peste ¾ din suprafaa de prob.
Determinarea valorii pastorale, ca indice sintetic de caracterizare a calitii unei
pajiti (conform cu Maruca i colab, 2014). Calculul VP se realizeaz dup urmtoarea
formul:
PC - participare în covorul ierbos (%) indiferent de metoda de determinare;
IC - indice de calitate furajer.
Scara de interpretare este detaliat mai jos:
0-5 - pajite degradat;
75-100 - pajite foarte bun.
Indicele obinut pentru VP are valori de la 0 într-o pajite fr valoare furajer,
pân la 100 pentru o pajite semnat (ideal).
Pag. 30 / 86
determinarea valorii pastorale
Având în vedere metodologia prezentat la sub-cap. 4.3.1, detaliem în continuare
rezultatele pentru fiecare parcel descriptiv în tabelele numerotate de la 4.1 la 4.6.
Pentru fiecare parcel descriptiv, sub tabel, este calculat indicatorul “Valoare pastoral”
(VP) i se specific tipul de pajite conform scrii de interpretare a datelor VP, cât i
tipul de pajite rezultat, conform Anexei III - Conspectul principalelor tipuri de pajiti
(dup icra, Kovacs, Rou, 1987) - a Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale
- Braov.
Tipul de pajite este unitatea de vegetaie ierboas care cuprinde totalitatea
fitocenozelor asemntoare sub aspectul compoziiei floristice, condiiilor staionale i
productivitii, care, supuse anumitor msuri tehnologice, prezint în general direcii
evolutive specifice.
Tabelul 4.1.
Nr.
2 Alte familii Cichorium inthybus (cicoare) 1 1 1
3 Alte familii Plantago lanceolata (ptlagina) 1 2 2
4 Alte familii Taraxacum officinale (ppdie) 2 3 6
5 Graminee Agropyron repens (pir târâtor) 45 2 90
6 Graminee Cynodon dactylon (Pir gros) 39 1 39
7 Leguminoase Trifolium repens (trifoi alb) 1 5 5
8 Plante Duntoare Papaver rhoeas (macul rou) 1 - -
9 Plante de balast Amaranthus albus (tir) 1 - -
10 Plante de balast Capsella bursa pastoris (Traista-ciobanului) 2 - -
11 Plante de balast Verbena officinalis (Urzicue) 1 - -
12 Plante de balast Cirsium vulgare (Scaiete) 1 - -
13 Plante de balast Carduus nutans (Ciulin) 2 - -
14 Plante de balast Xanthium strumarium (Cornei) 1 - -
15 Plante de balast Cirsium arvense (Plmida) 1 - -
Total 100 143
Pag. 31 / 86
Nr.
Total 100 151
Pag. 32 / 86
Nr.
Total 100 148
Pag. 33 / 86
Nr.
Total 100 140
Valoarea pastoral = 140 : 5 = 28
Valoarea indicatorului reprezint - Pajite mijlocie
Revenim la final cu precizarea c pajitile mijlocii au un interval de calitate de 25-
50, iar parcelele descriptive ale UAT Bucu se regsesc la începutul intervalului,
justificându-se, astfel, produciile medii declarate de primrie în tabelul 1.3.
4.3.3. Tipurile de pajiti
Tipul de pajite este din seria Botriochloa ischaemum (brboas), tip Botriochloa
ischaemum (brboas), sub-tip Cynodon dactylon (pir gros), încadrându-se la sub-cap.
7.4.2. din Anexa III la Ghid.
Botriochloa ischaemum este o specie oligotrof, xerofit cu larg amplitudine
ecologic din zona de step pân în subetajul gorunului i chiar al fagului, în special pe
coastele însorite, moderat pân la foarte puternic înclinate, cu grade diferite de eroziune
a solului.
luvisoluri albice.
Vegetaia acestui tip de pajite derivat este frecvent invadat de buruieni, specii
duntoare i toxice, precum: alior, lumânric, scaiei, pelin, pojarni.
Pag. 34 / 86
Valoarea pastoral i productivitatea sunt foarte slabe, cu producii de 1,5 - 5 t/ha
MV, în funcie de intensitatea degradrii, cu o capacitate de punat în jur de 0,3 - 0,4
UVM/ha.
Acest tip de pajite face parte din zona stepei, cu rspândire în Brganul de est,
sudul Moldovei i centrul Dobrogei.
Altitudine: 20-100 m în Brganul de est, 100-200 m în sudul Moldovei i în
Dobrogea.
Substrat: loessuri, loess i roci dure (calcare i ituri verzi în Dobrogea).
Clima: Tm = 10,4-11,5, Pm = 350 - 500 mm.
Soluri: cernoziomuri, faeoziomuri, kastanoziomuri, litosoluri, aluviosoluri.
Suprafaa estimat: 90.000 ha.
Pajitile actuale difer de starea iniial din cauza unor factori care au condus la
degradarea covorului ierbos (punat abuziv, abandon, supratârlire, lipsa lucrrilor de
ameliorare, etc.).
Tabelul 4.5.
1 2 3 4 5
1 P.D. 01 Agropyron repens (pir târâtor)/Cynodon dactylon (pir gros) 40,3259 19,87%
TOTAL 202,9089 100%
Din tabelul de mai sus reiese clar c toat pajitea este dominat din punct de
vedere al abundenei de pir.
4.4. Descrierea vegetaiei lemnoase
În UAT Bucu nu s-a constatat prezena unor arbori în pune.
Pag. 35 / 86
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren
Din punct de vedere al datelor referitoare la compoziia floristic, acestea au fost
detaliate la sub-cap 4.3.1.
În ceea ce privete culegerea datelor referitoare la studiul pedologic i agrochimic,
vezi detalierea în cap. 3.3.
La cap. 2.5. au fost detaliate procedeele utilizate de culegere a datelor din teren în
ceea ce privete topografia i cadastrarea suprafeelor de pajiti.
5.2. Obiective social-economice i ecologice
Amenajamentul Pastoral pentru pajitile UAT-ului Bucu are ca principal obiectiv
creterea valorii pastorale a suprafeelor de pajite din aceast ora. Creterea produciei
de mas verde pe unitatea de suprafa i îmbuntirea calitii pajitii, vor duce la
creterea produciilor obinute de la animale (lapte, carne, piele, lân, etc.,) i implicit la
bunstarea proprietarilor acestora.
Un alt obiectiv al UAT-ului este constituit de asigurarea unui punat raional i
controlat, care se va realiza prin asigurarea unei încrcturi optime de animale pe
unitatea de suprafa i va conduce la o cretere a biodiversitii covorului vegetal,
precum i la protejarea împotriva degradrii solului.
Obiectivele stabilite se vor realiza cu respectarea normelor de ecocondiionalitate,
acestea fiind, orientativ, dup cum urmeaz:
GAEC 1 - Crearea/meninerea benzilor tampon (fâiilor de protecie) în vecintatea
apelor de suprafa
Se menin fâiile de protecie existente pe terenurile agricole situate în vecintatea
zonelor de protecie a apelor de suprafa stabilite în conformitate cu prevederile
legislaiei în domeniu;
Limea minim a fâiilor de protecie este de 1 m pe terenurile cu panta de pân la
12% i de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta
medie a blocului fizic adiacent cursului de ap;
În cazul în care pe terenul agricol situat în vecintatea zonelor de protecie a apelor
de suprafa nu exist fâii de protecie, fermierul are obligaia înfiinrii i
meninerii acestor fâii, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici
agricole.
Este interzis poluarea apelor subterane prin deversarea direct sau prin descrcarea
pe teren i infiltrarea în sol a produselor ce conin substane periculoase utilizate în
agricultur.
Pag. 36 / 86
GAEC 5 - Gestionarea minim a terenului care s reflecte condiiile locale specifice
pentru limitarea eroziunii
Lucrrile solului, inclusiv semnatul, pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%,
cultivat cu plante prsitoare, se efectueaz de-a lungul curbelor de nivel;
Se menin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.
GAEC 6 - Meninerea nivelului de materie organic din sol, inclusiv interdicia de a
incendia miritile arabile
GAEC 7 - Pstrarea elementelor de peisaj, incluzând arborii izolai i terasele existente
pe terenul agricol, luând msuri adecvate pentru a preveni instalarea vegetaiei nedorite
i asigurarea unui nivel minim de întreinere a terenului agricol.
Se pstreaz elementele de peisaj, incluzând arborii izolai i terasele existente pe
terenul agricol;
Fermierii trebuie s previn instalarea vegetaiei nedorite pe terenul agricol, inclusiv
pe terenul agricol necultivat;
Vegataia nedorit nu trebuie s domine pajitea într-o proporie mai mare de 30%
din suprafa;
Pajitile permanente se întrein prin asigurarea unui nivel minim de punat de 0,3
UVM/ha i/sau prin cosirea lor cel puin o dat pe an.
SMR 1 - Protecia apelor împotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole
S nu se depeasc doza maxim de 110 kg N/ha/an.
SMR 10 – Introducerea pe pia a produselor de protecie a plantelor
S nu aplice tratamente cu produse de protecie a plantelor în zonele de protecie a
resurselor de ap, în zonele de protecie sanitar i ecologic, precum i în alte zone
protejate stabilite în condiiile legii.
5.3. Stabilirea categoriilor de folosin a pajitilor
Pajitile UAT Bucu vor fi exploatate în regim de pune.
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral
pajiti din cadrul proiectului.
Amenajamentul pastoral trebuie s respecte codul de bune practici agricole i s
fie în concordan cu condiiile pedoclimatice ale arealului unde se afl amplasat
pajitea.
Astfel, s-au identificat mai multe aciuni ce trebuie adoptate pentru atingerea
obiectivelor social-economice i ecologice, fiecare din aciunile de mai jos fiind tratate
individual:
Pag. 37 / 86
Combaterea vegetaiei lemnoase nevaloroase din pajiti;
Combaterea altor buruieni din pajiti;
Distrugerea muuroaielor, nivelarea i curirea pajitilor;
Îmbuntirea covorului ierbos prin fertilizare;
Târlirea pajitilor cu animalele;
Fertilizarea pajitilor cu îngrminte chimice;
Îmbuntirea covorului ierbos prin supraînsmânare;
Realizarea unui punat raional.
5.5.1. Durata sezonului de punat
Data începerii exploatrii pajitilor va fi stabilit de ctre consiliul local al UAT-
ului în fiecare an, în funcie de condiiile meteorologice i starea pajitilor, ca fiind o
dat cuprins în intervalul 24 aprilie - 10 mai.
Momentul începerii punatului raional se face când:
a) înlimea covorului ierbos este de 8 - 15 cm pe pajitile naturale;
b) înlimea apexului, respectiv conul de cretere al spicului la graminee este de 6 - 10
cm;
c) producia de mas verde, denumit în continuare MV, ajunge la 3-5 t/ha pe pajitile
naturale sau echivalent în substan uscat 0,6 - 1 t/ha;
d) înflorirea ppdiei (Taraxacum officinalis) în primvar;
e) dup 23 aprilie.
Durata sezonului de punat este determinat în primul rând de durata perioadei
de vegetaie care este legat mai mult de perioadele de secet specifice zonei
Brganului. Astfel, pentru toate localitile de pe raza judeului Ialomia perioada
de punat este cuprins în intervalul 190 - 210 zile pentru pajitile irigate (aprilie -
octombrie) sau în intervalul 100 - 150 zile pentru pajitile neirigate.
În cazul UAT-ului Bucu, perioada punatului este de 150 zile/an.
Încetarea punatului se face cu 3-4 sptmâni (20 - 30 de zile) înainte de apariia
îngheurilor permanente la sol, fr a depi termenul maxim de 150 zile.
Pentru uurarea verificrilor ulterioare, detaliem orientativ datele posibile de
începere a exploatrii pajitilor i datele maxime de utilizare.
Pag. 38 / 86
1 24 Aprilie 21 Septembrie
8 01 Mai 28 Septembrie
11 04 Mai 01 Octombrie
5.5.2. Numrul ciclurilor de punat
Ciclul de punat este intervalul de timp în care iarba de pe aceeai parcel de
exploatare, odat punat, se regenereaz i devine din nou bun pentru punat.
Numrul ciclurilor de punat se stabilete în funcie de condiiile climatice i
staionale de sol, de compoziia floristic i de capacitatea de regenerare a pajitilor.
Pe punile de câmpie se realizeaz cel mult 2 - 3 cicluri în condiii de neirigare i
de 5 - 7 cicluri sau rotaii de punat în condiii de irigare.
Pe suprafaa de pajite a UAT Bucu, întrucât nu este irigat i nu se prevede în
viitorul apropiat o posibilitate de realizare a unui sistem de irigaii, nu recomandm s se
puneze mai mult de dou cicluri/an.
Cu toate acestea, în anii în care datorit condiiilor meteorologice favorabile, se
poate puna, acest lucru se va realiza prin decizie a UAT-ului.
5.5.3. Fâneele
Suprafeele ce nu se puneaz i se utilizeaz pentru producerea de fân se vor
cosi în momentul optim pentru a asigura cantitatea maxim de nutrieni, cu excepia
celor care sunt sub angajamente de agromediu. UAT Bucu a folosit i va folosi pajitea
pe care o deine numai ca pune. În situaia în care acest lucru nu va fi posibil,
suprafeele vor fi cosite cel puin o dat pe an, iar producia va fi valorificat.
Pag. 39 / 86
Capacitatea de punat reprezint producia maxim de mas verde pentru
asigurarea hranei animalelor pe o anumit unitate de suprafa. Prin raportare la UVM,
înelegem încrctura maxim de animale suportat pe respectiva pune.
În tabelul de mai jos, animalele au fost centralizate pe categorii, conform
documentelor primite de la UAT Bucu, calculând UVM total/comun.
Tabelul 5.2.
conversie
Capete/
UVM
Nr
capete
UVM
Tauri, vaci i alte bovine de mai mult de 2 ani,
ecvidee de mai mult de 6 luni 1 1 132 132
Bovine între 6 luni i 2 ani 0,6 1,6 0 0
Bovine de mai puin de 6 luni 0,4 2,5 0 0
Ovine 0,15 6,6 346 51,9
Caprine 0,15 6,6 83 12,45
TOTAL 196,35
Capacitatea de punat (Cp) se poate calcula prin dou metode, dup cum
urmeaz:
Pentru acest proiect capacitatea de punat s-a determinat prin metoda estimativ.
Pe viitor, în cei 10 ani de valabilitate ai proiectului, capacitatea de punat se va
determina prin metoda precis.
A. Metoda estimativ - se determin cu ajutorul indicatorului Valoare pastoral
(VP) i reprezint:
de pe raza UAT-ului este, dup cum urmeaz:
Tabelul 5.3.
UVM/
ha
UVM/
1 P.D. 01 40,3259 T.P. 01 143 28,60 0,572 23,07
2 P.D. 02 27,1386 T.P. 02 151 30,20 0,604 16,39
3 P.D. 03 80,4753 T.P. 02 148 29,60 0,592 47,64
4 P.D. 04 54,9691 T.P. 02 140 28,00 0,560 30,78
202,9089 582 116,40 117,88
Pag. 40 / 86
Întrucât aceast metod se bazeaz pe un calcul aproximativ al determinrii în
primul rând al compoziiei floristice a pajitii, recomandm aplicarea formulei metodei
precise (reale).
B. Metoda precis (real), bazat pe producia efectiv consumabil a punii.
Stabilirea capacitii de punat se va face prin împrirea produciei totale de
mas verde cu raia necesar unei uniti vit mare (UVM).
Se recomand 65 kg mas verde/zi/cap pentru 1 UVM, din care consumate efectiv
50 kg/cap/zi. Conversia în UVM a speciilor de animale domestice este redat în tabelul
5.2.
Paii de urmat pentru determinarea capacitii de punat prin metoda precis
(real) sunt reprezentai de calculul urmtorilor indicatori:
1. Producia total de iarb (Pt) - se obine prin cosire i cântrire pe 6 - 10 m2 din
suprafeele de prob aflate în parcela de exploatare ce urmeaz s fie punat. Pentru
delimitarea suprafeelor de prob se folosesc îngrdituri sau cuti metalice (vezi model
pagina alturat), care s nu permit consumul de ctre animale a vegetaiei din interior,
amplasate pe suprafee omogene din punctul de vedere al compoziiei floristice i al
produciei. Aceste suprafee se cosesc la începutul fiecrui ciclu de punat, respectând
restricia ca pe plante s nu se regseasc ap de adiie.
Pe suprafeele analizate se vor instala între 3 i 5 cuti metalice pentru
determinarea produciei.
2. Resturi neconsumate (Rn) se obin prin cosirea i cântrirea vegetaiei de pe 6 - 10
m2, dup scoaterea animalelor din tarla; indicatorul Rn nu se determin folosind
suprafaa cutii metalice, ci se alege o alt suprafa, peste care au trecut animalele în
acest ciclu de vegetaie;
3. Coeficientul de folosire (Cf), exprimat în procente, se stabilete prin formula:
Cf = Pt(kg/ha) - Rn(kg/ha)
Rn = Resturi neconsumate, în kg/ha.
4. Capacitatea de punat (Cp) se va determina în fiecare sezon de punat utilizând
formula:
în care:
Pt = producia total de iarb, în kg/ha;
Nz = necesarul zilnic de iarb pe cap de animal, în kg/zi;
DZP = numrul zilelor sezonului de punat;
Cf = coeficient de folosire a pajitii, în procente.
Pag. 41 / 86
Pag. 42 / 86
folosirea pajitilor
acestora. Pentru determinarea msurilor i tehnologiilor de îmbuntire adecvate trebuie
s se stabileasc în prealabil, cu exactitate, cauzele degradrii pajitii respective,
deoarece aplicarea oricrei msuri de îmbuntire a covorului vegetal fr a se
îndeprta cauzele degradrii lui, conduce la unele rezultate bune, valabile doar pe termen
scurt.
i calitativ a produciei de furaje de pe pajiti sunt:
1. msuri ameliorative generale, care se aplic pe toate pajitile afectate de factori
limitativi ai produciei;
2. msuri de îmbuntire fr înlocuirea total a vechiului covor vegetal (supraîns-
mânare), denumite msuri de suprafa;
3. msuri de refacere radical a covorului ierbos prin înlocuirea total a vechiului covor
vegetal cu amestecuri valoroase de graminee i leguminoase perene de pajiti (reîns-
mânare);
pune);
b) valorificarea superioar prin recoltarea i conservarea furajelor de pe pajiti
(regim exploatare fânea).
1. Msurile ameliorative generale care se aplic pe toate pajitile afectate de diferii
factori limitativi ai produciei sunt:
a) eliminarea excesului de umiditate;
b) combaterea eroziunii de adâncime i alunecrilor solului;
c) corectarea reaciei solului, respectiv aciditatea/alcalinitatea, prin lucrri de
amendare.
2. Msurile de suprafa de îmbuntire a pajitilor cuprind:
a) lucrrile de întreinere a pajitilor ce constau în curarea de muuroaie de orice
provenien, de vegetaia ierboas i lemnoas nevaloroas i de pietre, nivelarea
nanoreliefului, împrtierea dejeciilor rmase în urma punatului sau dup fertilizarea
organic, aerarea covorului vegetal;
c) supraînsmânarea pajitilor.
3. Msurile de refacere radical a covorului ierbos constau din:
a) curarea de muuroaie, de vegetaia ierboas i lemnoas nevaloroas i de pietre;
b) distrugerea vechiului covor vegetal degradat;
c) îmbuntirea regimului de nutriie a plantelor printr-o fertilizare corespunztoare;
d) pregtirea patului germinativ;
e) reînsmânarea cu amestecuri de plante furajere productive i cu valoare furajer
ridicat;
Pag. 43 / 86
f) întreinerea pajitii nou-înfiinate.
O parte din punea UAT Bucu, respectiv T 784, T 794 din T.P. 02, parial se afl
pe lâng râul Ialomia. Acest areal se încadreaz în teritoriul Coridorul Ialomiei, arie
protejat ROSCI0290 Coridorul Ialomiei).
T 784 T 794
Pag. 44 / 86
În aceast situaie recomandrile OSPA prin planul de fertilizare pe anul 2020 se
va face pe aceste tarlale doar cu respectarea unui set de msuri minime de conservare
pentru ariile naturale protejate ROSCI0290 i ROSPA0152 Coridorul Ialomiei.
Custodele a elaborat pentru suprafeele de pajiti permanente un set de msuri
minime de conservare pentru ariile naturale protejate ROSCI0290 i ROSPA0152
Coridorul Ialomiei.
Situl reprezint cel mai important coridor ecologic care strbate Brganul, care
se dezvolt de la vest la est, legând Subcarpaii i Câmpia Ploietiului de Dunre,
Ialomia fiind singurul râu alohton din Câmpia Brganului. În acest fel, Ialomia i
afluenii si principali – Prahova i Teleajnul – conecteaz lunca Dunrii cu zona de
câmpie forestier i colinar, strbtând zona cea mai uscat a rii – Câmpia
Brganului.
Msuri minime de conservare:
• Reglementarea /controlul strict al activitilor turistice;
• Meninerea nivelului natural de ap prin interzicerea drenajelor prin canale de
desecare i interzicerea îndiguirilor care pot duce la creterea nivelului apei cu
excepia cazurilor când aceste activiti se realizeaz în scopul conservrii
elementelor de biodiversitate;
• Meninerea neschimbat a habitatului; nu se va schimba modul actual de
folosin a terenului; utilizarea resurselor în manier tradiional fr a exista
intervenii care ar putea avea consecine asupra strii actuale a sitului;
• Se va interzice degradarea oricror elemente de flor din cadrul ochiurilor de
pajite stepic, în special al elementelor aparinând speciilor indicatoare;
• Se va interzice abandonarea în habitate a deeurilor de orice natur;
• Se interzice realizarea de drumuri noi fr reglementarea acestora din punct de
vedere al conservrii naturii;
• Se interzice incendierea vegetaiei uscate;
• Se va practica punatul extensiv, cu numrul de animale optim rezultat din
capacitatea de suport a punilor;
• Controlul strict al aplicrii îngrmintelor organice i al amendamentelor
naturale;
• Controlul activitilor umane cu potential efect distructiv asupra covorului vegetal
al pajitilor prin avizarea activitilor de ctre administratorul ariei naturale protejate;
• Controlul activitilor care pot s genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor,
precum i perturbri ale speciilor pentru care a fost instituit regimul de conservare;
• Interzicerea depozitrii i deversrii deeurilor de orice natur pe malul sau pe
cursurile de ap.
Pag. 45 / 86
Msuri minime de conservare pentru speciile de mamifere, reptile i amfibieni de
interes conservativ
i controlul folosirii tratamentelor chimice în interiorul habitatelor;
• Limitarea interveniilor asupra habitatelor umede (desecare, drenare);
• Combaterea braconajului;
• Interzicerea /limitarea polurii fonice;
• Interzicerea traversrii cursurilor de ap i oprirea în vecintatea acestora a
autovehicolelor care prezint scurgeri de carburani/uleiuri;
• Interzicerea distrugerii i arderii vegetaiei ierboase din vecintatea apelor,
precum i controlul folosirii tratamentelor chimice în interiorul habitatelor;
• Evitarea activitilor care distrug sau degradeaz habitatul speciilor;
• Interzicerea distrugerii i arderii vegetaiei ierboase;
• Meninerea nivelului natural de ap;
• Evitarea punatului în zonele în care este semnalat prezena faunei protejate;
• Interzicerea oricrei forme de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau
vtmare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului
lor biologic;
• Perturbarea intenionat în cursul perioadei de reproducere, de cretere.
Msuri minime de conservare pentru speciile de avifaun de interes conservativ
Sunt interzise urmtoarele aciuni:
• Schimbarea regimului hidric al zonelor umede i îndeprtarea stufriului reduce
habitatul speciilor protejate;
• Drenarea apelor din zonele umede de bli i mlatini duce la reducerea
habitatului;
• Schimbarea regimului hidric al zonelor umede i îndeprtarea stufriului reduce
habitatul speciilor protejate, folosirea insecticidelor nespecifice.
6.1.1. Combaterea eroziunii solului
Unul dintre factorii cei mai agresivi care reduc producia pajitilor situate pe pante
mai mari sau mai mici este eroziunea solului. Eroziunea solului poate fi produs de
picturile de ploaie sau la topirea zpezilor, când se numete eroziune pluvial (hidric),
sau de vânt, când poart numele de eroziune eolian.
În funcie de grosimea stratului de sol efectuate de cei doi ageni principali,
eroziunea poate fi de suprafa (când scurgerea apei este lamelar i vântul acioneaz
uniform asupra stratului superior al solului) sau de adâncime (când scurgerea efectiva
apei provoac iroiri, rigole, ogae pân la ravene i toreni foarte adânci de zeci de
Pag. 46 / 86
metri care pun în pericol aezri omeneti, ci de comunicaii, construcii diverse i
altele).
Antrenarea de ctre eroziune a maxim 6 tone pe hectar în medie pe an se ffect t
eroziune geologic sau ffect. Peste aceast limit eroziunea produce pagube mari în
funcie de intensitatea ei.
reliefului, lungime, expoziie, etc.), precipitaiile atmosferice (cantitate, durat, repartiie
i intensitate) însuirile fizice ale solului (umiditate, structur, textur, materie organic,
roca ffe), starea vegetaiei lemnoase i ierboase, dar mai ales de activitile omului i
animalelor sale.
Pentru stvilirea eroziunii de suprafa se vor lua urmtoarele msuri preventive:
• Limitarea sezonului de punat la cel optim, stabilit la 150 zile pentru zona de câmpie
în condiii de neirigat, i interzicerea punatului pe perioada de toamn iarn i
primvara devreme, pentru ca ierburile s se „odihneasc” în sezonul rece;
• Evitarea, pe cât posibil, a punatului pe timp ploios i sol umed, cutând locurile mai
zvântate;
i produc goluri în covorul ierbos;
• Fertilizarea cu îngrminte organice (târlire) i chimice (NPK) pentru îndesirea
covorului ierbos, realizarea unor producii de iarb corespunztoare i a unei eline
dense;
• Supraînsmânarea golurilor din pajite i a celor cu covor rrit;
• Stoparea râmturilor de porci domestici i mistrei prin msuri ffect t de limitare a

PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL - primariabucu.ro

Documents

Transcript of PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL - primariabucu.ro

amenajament pastoral.pdfJudetul Teleorman, Primarului Comunei Crângu, consilierului cu atributii în domeniu din cadrul Compartimentului registrul agricol si se . va aduce la cunostiinta

Cuprins Introducere 6 11 Capitolul II. Organizarea …...8 Modul de implementare a Planului de Amenajament Pastoral se stabilește prin contractul de concesiune sau închiriere, conform

23393883-Tehnologii-Apicole-Moderne-Stuparitul-Pastoral - Copie - Copie.pdf

Tehnologii Apicole Moderne - Stuparitul Pastoral

Liturghierul Pastoral

Legii, 7.190 x 0.06 211/28. / I, 2018. resm"iv 43/,4 lei'ha. a chelruieWor de animale cu implementarea de amenajament pastoral. 12) Pretul prin descrise mai sus nu fi mai

Cuvânt pastoral la praznicul Nașterii Domnului, 2019

TEOLOGIA PASTORAL| · 2015-12-18 · Prefa]\ 1 ARHIMANDRIT MELCHISEDEC {TEF|NESCU TEOLOGIA PASTORAL| Edi]ie `ngrijit\ de Preot Prof. Dr. Viorel Sava [i Diacon Drd. Cezar Pelin Tip\rit\

STIPA Saving Transylvania’s Important Pastoral Ecosystems · Finanţatorul acestui proiect a fost guvernul norvegian prin Innovation Norway într-un program de dezvoltare durabilă

Tehnologii Apicole Moderne_Stuparitul Pastoral

Scrisoare pastoral

Cuprins Amenajament m.mediului

AMENAJAMENTUL PASTORAL - primaria-silistea.ro · 3 INTRODUCERE AMENAJAMENTUL PASTORAL COMUNA SILIȘTEA PENTRU 628 ha PĂŞUNE Prezentul proiect de Amenajament Pastoral este o lucrare

23393883 Tehnologii Apicole Moderne Stuparitul Pastoral

6. Organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea ... pastoral-cap.6.pdf · - corectarea reacției solului (acidității, respectiv alcalinității) prin lucrări de amendare;

Amenajament UP I Dreptu-Sturdza.pdf

CUVÂNT PASTORAL PENTRU ÎNTĂRIREA ÎN CREDINȚĂ ȘI ÎN ...

23393883-Tehnologii-Apicole-Moderne-Stuparitul-Pastoral - Copie.pdf

Proiect Misionar-pastoral Pentru Anul 2016, A Episcopiei de Ungheni Și Nisporeni

· construirea unei pensiuni, terenuri de sport in scopuri roturistice. nr. 73 privind aprobarea initierii procedurii de elaborare a amenajament Silvic pentru in suprafa!å de Il