proiect cercetare - Curea G..docx

1

TEMELE PENTRU ACASĂ :ȊNTRE RECOMPENSE ṢI PEDESPSE

Curea Georgiana Cătălina Lect. Univ. Dr. Suditu Mihaela

U.P.G. - Ploieşti

2

CuprinsArgument............................................................................................3

İntroducere..........................................................................................4

1. Temele pentru acasă. Delimitari conceptuale.................................5

1.1 Consideratii generale...............................................................5

1.2 Clasificarea temelor pentru acasă...........................................6

1.3 Obiectivele temelor pentru acasă ( d.p.d.v. –ul cadrului didactic)..............................................................................................7

2. Parteneriate in rezolvarea temelor pentru acasă............................8

2.1 Rolul cadrului didactic..........................................................8

2.2 İmplicarea părinţilor / bunicilor..............................................9

3. Opinia specialiştilor despre temele pentru acasă...........................10

4. De ce rezolvă copiii temele pentru acasă ?...................................10

Obiective / İpoteze.............................................................................13

Descrierea eşantionului....................................................................14

metodelor.......................................................................14

instrumentelor................................................................14

Rezultatele.........................................................................................15

Concluzii............................................................................................22

Bibliografie........................................................................................24

Anexe.................................................................................................25

3

Argument

Temele au făcut parte din viata elevilor încă de la începutul şcolarizării.Acestea sunt uneori acceptate, alteori respinse atât de părinti, cât şi de profesori.

Învătământul primar reprezintă un segment important al sistemului, datorită rolului şi funcţiilor deosebite pe care le exercită în formarea copilului. Este perioada propice descoperirii şi cultivării acestor bunuri. În ansamblul învăţământului general obligatoriu, rolul claselor primare a crescut considerabil. De la simpla îndeplinire a alfabetizării copiilor şi a înarmării acestora cu un minim de imagini intuitive asupra realitaţii înconjurătoare, se pretinde astăzi claselor primare să asigure o bază solidă, multilaterală a dezvoltării optime a personalitaţii copilului. Funcţiile acestor clase se amplifică, vizând nu numai latura instructivă, dar şi pe cea instrumental-formativă şi educativă. De aceea am decis ca acest studiu să aibă ca ţintă directă elevii claselor primare.

Învăţătorul foloseşte tot ceea ce ştiinţa în domeniul disciplinelor predate a descoperit, întreprinzând continuu o activitate de documentare. El trebuie să încerce să-şi dezvolte treptat şi capacitatea de creaţie, deoarece doar aceasta îi sporeşte pregătirea şi valenţele profesionale, îi dezvoltă autoritatea şi prestigiul ca intelectual şi dascăl.

Ȋn acest studiu mi-am propus să descopăr dacă temele pentru acasă au un rol formativ sau dezvoltă şcolarilor o atitutine negativă faţă de şcoală, de învaţat în sine. De asemenea aş dori sa cunosc opiniile părinţilor, gradul lor de interes in privinţa temelor pentru acasă şi în ce consta ajutorul pe care îl acordă copiilor la efectuarea temelor , dacă îşi motivează copii să meargă la şcoală , să înveţe sau dacă sunt indiferenţi cu toate aceste aspecte.

Voi aplica două chestionare , unul pentru elevi şi un altul pentru părinţi , ambele cu variante multiple de răspuns . Prin acestea voi afla dacă elevii au o atitudine pozitivă faţă de şcoală , dacă solicită ajutorul părinţilor pentru efectuarea temelor , dacă aceştia îl oferă şi cum fac acest lucru , dacă elevii sunt motivaţi pentru a învăţa şi cum anume .

4

Introducere

„ Executarea se invată exersând.Talentul se dezvoltă prin execiţiu.Cititul se învaţă citind , scrisul scriind , cântul cântând.Fiecare limbă se desprinde mai bine prin practică , pe cale orală , prin auz , lectură , decât prin reguli ! „

(J.A. Comenius)

Doar printr-o colaborare bine gândită şi susţinută , familia şi şcoala pot pune în aplicare procesul de educare a fiinţei umane în devenire. Factorii de modelare a personalităţii ar trebui sa interacţioneze ca un tot unitar , sub forma unei formule „magice” , pentru atingerea obiectivului comun , şi anume educarea copilului.

Temele pentru acasă reprezintă o parte importantă a procesului instructiv – educativ , mai exact , momentul în care se consolidează cunoştinţele acumulate şi se clarifică aspectele ce nu au fost pe deplin întelese. Efectuarea temei pentru acasă este in stransă legătură cu factori de personalitate , motivatia elevilor , cunoştinţe şi deprinderi pe care le deţin intr-unul sau mai multe domenii de interes ,obişnuinţe de lucru , abilităţi metacognitive , starea de sănătate , vârsta , relaţiile cu cei din jur – familie , colegi , profesori , dar mai ales este importantă atitudinea pe care o are faţă de tema pentru acasă.

Temele pot ajuta elevii sa dezvolte aptitudini ce le vor fi folositoare şi după terminarea şcolii . De asemenea , acestea le arată că se poate învaţa oriunde , nu doar la şcoala , în clasă . Cu ajutorul lor , elevii , pot deveni mai responsabili , mai independenţi şi pot învaţa cum să îşi gestioneze timpul eficient .Totuşi , dacă nu sunt gestionate în mod corespunzător , acestea pot avea efecte negative.

5

1. Temele pentru acasă. Delimitari conceptuale

Definite drept sarcini încredinţate elevilor de către profesorii de la scoala , destinate rezolvării în timpul orelor petrecute în afara şcolii ; temele pentru acasă îndeplinesc funcţii multiple ale căror semnificaţii reunesc şcoala şi familia , învaţătorii şi părinţii , timpul pentru şcoala şi cel liber , formarea şi autoformarea.

1.1 Consideratii generale

Cei mai mulţi educatori percep tema pentru acasă ca o continuare şi completare a activităţii desfaşurate in timpul orelor de curs , centrată pe exersarea şi consolidarea cunoştinţelor dobândite în cadru organizat.

La începutul secolului XX , mintea era vazută ca un muşchi ce putea fi întărit cu ajutorul exerciţiilor mentale . Cum exerciţiile putea fi facute acasă , temele erau vazute ca un lucru benefic. Cu timpul , aceste aspecte s-au modificat pâna la ideea că temele pot dăuna experienţelor sociale , iar mai apoi s-a observat creşterea numărului de exerciţii ce trebuiau rezolvate acasă pentru a ridica standardele academice .

Primul pas spre calitatea în managementul temelor pentru acasă este o invitaţie la meditaţie asupra unor intrebari-cheie :

• Ce aşteptăm de la elev atunci cînd efectuează tema: lucru independent sau implicare nemijlocită a părintelui?

• Cât timp acordăm din lecţie pentru verificarea cantitativă sau calitativă a temelor pentru acasă?

• Cât timp acordăm din lecţie pentru explicarea temelor de acasă?

• Cât solicităm copiilor să lucreze acasă?

• Care este calitatea temelor propuse pentru învăţarea orală?

• Ce tehnici se utilizează şi în ce măsură reuşeşte învăţătorul să verifice calitativ tema pentru acasă?

• Care este raportul dintre activitatea în clasă şi cea propusă acasă?

6

1.2 Clasificarea temelor pentru acasă

I. *focalizate pe dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor a căror formare a fost iniţiată în orele de curs;

II. *care urmăresc fixarea cunoştinţelor însuşite în cadrul lecţiei şi care constau în învăţarea după manual sau după notiţe;

III. *centrate pe însuşirea de cunoştinţe noi, care anticipă o lecţie ce urmează a fi predată sau completează o lecţie deja abordată;

IV. *mixte, reunind două sau mai multe dintre scopurile anterior anunţate.

ROLUL TEMELOR PENTRU ACASĂ IN FORMAREA ELEVULUI

1. Creativitate2. Schimb de experienta

3. Aplicatii practice4. Observare si colectare de date

5. Acumulare si completare de cunostinte 6. Exersare de priceperi si deprinderi (tehnici de lucru)

7

ROLUL TEMELOR PENTRU ACASĂ RAPORTATE LA ELEV

• ajută la însuşirea noţiunilor predate în orele de curs ;• elevul reţine noţiunile învăţate pe o perioadă mai lungă de timp ; • reprezintă un mod eficient pentru un elev de a-şi petrece timpul ;• rezolvarea temelor pentru acasă va conferi elevului o crestere a nivelului

de inteligenţă a acestuia, ceea ce va duce la obţinerea de rezultate mai bune în şcoala şi în viaţă ;

• copilul va căpata mai multa încredere în modul său de a raţiona ;• impunerea temelor pentru acasă reprezintă o modalitate satisfacatoare de

a-l împiedica pe copil să se implice în alte activităţi care s-ar putea să nu fie benefice pentru educatia lui ;

• contribuie la formarea personalităţii, în special a caracterului ;• oferă posibilitatea exercitarii autocontrolului ;• participă activ la propria formare , exersându-şi aptitudini şi calităţi ;• îşi dezvoltă treptat un stil de a învăţa , propriu şi eficient ;• în timp se crează independenţa în activitatea de invăţare .

1.3 Obiectivele temelor pentru acasă ( d.p.d.v. –ul cadrului didactic)

îmbogăţirea şi adâncirea informaţiei ;

folosirea timpului în mod util si plăcut ;

corelarea valenţelor educaţionale formative, nonformative şi informative;

implicarea elevului în viaţa socială;

conectarea la valorile culturale şi spirituale ale omenirii;

participarea elevului la propria sa formare;

dezvoltarea înclinaţiilor, aptitudinilor şi talentelor;

cultivarea interesului pentru diferite domenii de cunoaştere sau tehnologii;

exersarea tehnicilor de munca intelectuala independeta .

8

2. Parteneriate în rezolvarea temelor pentru acasă

ȊNVĂŢĂTORUL

conţinut, cantitate, calitate, motivare, explicaţii ;

verificare, corectare, apreciere, notare ;

valorizare, feedback, reglează procesul didactic .

ELEVUL

scrie, citeşte, gândeşte ;

memorează , întreabă, caută, se informează, se verifică ;

relaţionează , işi manifestă personalitatea .

PĂRINŢII

asigură condiţii material ; motivează, se informează, sprijină, ajută , îndrumă, controlează,

corectează , apreciază , colaborează .

2.1 Rolul cadrului didactic

Rolul învăţătorului este de a iniţia tema pentru acasă , de a o controla şi valorifica în predarea noilor lecţii şi fiecare activitate trebuie să se supună unor norme specifice care să ducă la atingerea obiectivelor propuse. Ȋn acest context , tema pentru acasă trebuie să răspundă mai multor condiţii : accesibilitate ,

oportunitate faţă de curriculum , motivare , feed-back .

9

2.2 Implicarea părinţilor / bunicilor

Iată o listă cu problemele cu care se confruntă un părinte dornic să-şi ajute copilul la teme:

Când să-l pun să-şi facă temele? Ȋn fiecare seară se dau adevarate bătălii pentru a-l convinge să închidă televizorul şi să se apuce de teme.

De ce copilul meu are o temă atât de mică? De ce fratele lui trebuia să se apuce cum venea de la scoală de teme

pentru a fi sigur că le termină la timp? Când ar trebui să-mi pun copilul să-şi facă temele? Ia lecţii de pian, cântă

în corul şcolii, joacă baschet şi ajută la treburile gospodăreşti. De-abia se mai gaseşte timp şi pentru studiu.

Cum să-mi ajut copilul la matematică în situaţia în care sunt depaşită şi nu înteleg nici eu?

Ce câştigă copilul meu daca îşi face conştiincios temele, renunţând la alte activităţi?

Cercetările arată că implicarea părinţilor în rezolvarea temelor poate avea un impact pozitiv sau unul negativ . Temele pot implica părinţii in procesul de şcolarizare şi pot spori aprecierea lor pentru educaţie . Ȋn aceeaşi măsură , părinţii pot interfera cu învăţatul , în cazul în care metoda lor de predare nu coincide cu cea de la şcoală sau când le rezolvă temele copiilor .

Când părinţii se implică în rezolvarea temelor copiilor , comunicarea dintre familie şi şcoală se poate îmbunatăţi . Aceştia îşi pot face păreri în ceea ce priveşte aşteptările de la copii lor , ce anume şi cât învaţă , cum se decurcă . Cercetările arată că se vor obţine rezultate mai bune dacă micuţii care au dificultăţi la rezolvarea temelor primesc atenţie şi ajutor din parte părinţilor.Aşteptările cu privire la teme trebuie sa fie realiste şi să indice părinţilor şi profesorilor nevoile unice ale elevilor .

10

3. Opinia specialiştilor despre temele pentru acasă

Am găsit pe blogul Un altfel de educţie (http://homeschooling.urbankid.ro/ ) un articol extrem de interesant al cercetătorului american Alfie Kohn (http://www.alfiekohn.org), care răstoarnă toate prejudecăţile despre utilitatea temelor şi aduce dovezi , bazate pe cercetare , că temele pentru acasă sunt nefolositoare şi de multe ori chiar dăunătoare . Acesta susţine că singurul efect al temelor este atitudunea mai pronunţat negativă din partea elevilor care primesc mai multe sarcini.

Pe lângă accentul exagerat pe timp există o credință răspândită că temele ”consolidează” aptitudinile pe care le-au dobândit elevii – sau, mai degrabă, care le-au fost predate – la clasă. Dar ce înseamnă asta mai concret? Nu ar avea sens să spunem ”Continuă să exersezi până când înțelegi” pentru că practica nu duce la înțelegere – așa cum a le da copiilor un termen nu-i învață să-și organizeze timpul. Ceea ce ar putea avea sens este să spunem ”Continuă să exersezi până când ceea ce faci devine un reflex”. Dar ce fel de competențe se pretează la o astfel de îmbunătățire?

Practica multă îi poate ajuta pe unii elevi să fie mai buni la a-și aminti un răspuns, dar nu să gândească sau să se obișnuiască să gândească mai bine. Și chiar atunci când dobândesc o aptitudine academică prin practică, modul în care o dobândesc ar trebui să ne pună pe gânduri. Așa cum a arătat psihologul Ellen Langer, ”când învățăm o anumită deprindere astfel încât devine o a doua natură”, putem ajunge să o aplicăm ”fără să ne dăm seama”, închizându-ne în tipare și proceduri care sunt departe de a fi ideale.

În sfârșit, orice beneficiu teoretic al temelor de consolidare trebuie comparat cu efectul pe care îl are asupra interesului copilului pentru învățare. Dacă a te târâ printre exerciții îți scade dorința de a citi sau de a gândi, în mod sigur nu merită să-ți îmbunătățești astfel abilitățile. Iar când o activitate pare o corvoadă, calitatea învățării tinde să sufere, de asemenea. Faptul că atâția copii consideră temele ceva ce trebuie terminat cât mai repede – sau chiar ca o semnificativă sursă de stres – ne ajută să explicăm de ce par să nu ofere vreun avantaj academic nici măcar celor care se așează obedient la birou și efectuează sarcinile date. S-ar putea ca toate acele cercetări care arată o mică valoare a temelor să nu fie atât de surprinzătoare până la urmă.

Ȋntrebarea critică este „ Cât de multe teme ar trebui să aibă elevii ? ” . Experţii consideră că acest lucru depinde de vârsta şi aptitudinile copiilor . Multe grupuri de părinţi şi învăţători consideră că temele pentru copiii de grădiniţă şi cei din

11

primele două clase primare nu ar trebui să depaşească 10 – 20 min / zi . Ȋn clasele a III-a şi a IV-a , copiii nu trebuie să aloce mai mult de 30 – 60 min /zi . Exerciţiile de lectură sunt foarte importante pentru copii , acestea având voie să depăşească timpul alocat temelor . Recomandările sunt în concordanţă cu concluziile multor studii referitoare la eficienţa temelor . Pentru copiii mici , cercetările arată că exerciţiile scurte şi dese sunt mai bune decat cele mai lungi şi rare . Acest lucru se întâmplă deoarece copiii se pot concentra pentru perioade scurte de timp şi trebuie să ştie că au terminat o sarcină cu succes .

4. De ce rezolvă copiii temele pentru acasă ?

Copiii îşi fac temele pentru a fi recompensaţi ?

Studiile au arătat că, cu cât elevii sunt mai încurajați să se gândească la ce vor primi pentru rezolvarea unei sarcini, cu atât mai repede se evaporă dorința lor de a învăța și, culmea ironiei, cu atât mai prost se descurcă. Luați în considerare următoarele descoperiri:

*În legătură cu sarcinile care necesită grade diverse de creativitate, psihologul educațional israelit Ruth Butler a dovedit de mai multe ori că elevii se descurcă mai prost și sunt mai puțin interesați de ceea ce fac când sunt notași decât atunci când sunt încurajați să se concentreze asupra sarcinii în sine (Butler și Nissan 1986; Butler 1987, 1988).

*Chiar și în cazul învățării pe de rost, elevii sunt mai predispuși să uite ce au învățat după o săptămână – și sunt mai puțin predispuși să li se pară interesant – dacă sunt avertizați inițial că vor fi notați după performanță (Grolnick și Ryan 1987).

*Când li s-a spus unor elevi japonezi că un test de istorie va conta la nota finală, au fost mai puțin interesați de materie – și mai puțin dispuși să prefere întrebările dificile decât cei cărora li s-a spus că testul folosește doar la monitorizarea progresului (Kage 1991).

*Copiii cărora li s-a spus că vor fi notați pentru rezolvarea unei anagrame le-au ales pe cele mai ușoare – și nu s-au bucurat la fel de mult de rezolvarea acestora – spre deosebire de cei care nu au fost notați (Harter 1

12

Iar dacă trebuie să dai note….

În final, notele convenționale continuând să existe, profesorii și părinții ar trebui să facă tot ce pot pentru a-i ajuta pe elevi să uite de ele. Iată câteva sugestii practice pentru a reduce efectele nocive.

*Abține-te de la a acorda o notă pentru sarcinile individuale, chiar dacă ești obligat să o faci la sfârșitul semestrului. Datele sugerează că observațiile cuprinzătoare ar trebui să înlocuiască, nu să însoțească, notele (Butler 1988). Asigură-te că nu creezi suspans cu privire la ce vor avea elevii în carnet, ceea ce ar compromite totul. Unii elevi mai mari pot trece, mai ales la început, printr-o perioadă de confuzie existențială: un flux constant de note i-a definit până atunci. Oferă-te să discuți în particular cu elevii care trec prin asta nota pe care ar primi-o dacă s-ar completa carnetele în acea zi. Cu noroc și abilitate, cererile de notare vor descrește pe măsură ce elevii ajung să se implice în ce se predă.

*Nu nota niciodată elevii în timp ce învață ceva și, chiar și mai important, nu îi recompensa pentru performanță în acest interval. Studiile sugerează că recompensele sunt cel mai distructive când se dau pentru abilități care încă se formează (Condry și Chambers 1978). Dacă nu e clar dacă elevii sunt gata să arate ce știu, există un mod simplu de a afla: întreabă-i.

*Nu da note condiționat. Numărul de note mari n-ar trebui limitat artificial pentru ca succesul unui elev să facă succesul celuilalt mai puțin probabil. A dicta că numai câțiva indivizi pot lua notele cele mai bune indiferent cât de bine se descurcă fiecare este o nedreptate flagrantă. De asemenea, subminează colaborarea și comunitatea. Desigur, notele de orice fel, chiar și atunci când nu sunt date în așa fel încât să creeze o limitare artificială – sau nu sunt făcute publice intenționat – tind să încurajeze comparația și competiția, accentul pe un statut relativ. Aceasta nu e numai distructiv pentru stima de sine a elevilor și relațiile dintre ei, ci și contraproductiv în raport cu calitatea învățării (Kohn 1992). Așa cum subliniază o carte despre acest subiect: ”nu e un simbol al rigorii să faci ca notele să cadă într-o distribuție ’normală’, ci mai degrabă un

13

simbol al eșecului: eșecul în a preda bine, a testa bine și a avea o influență asupra vieții intelectuale a elevilor” (Milton et al. 1986, p. 225).

*Nu da niciodată o notă separată pentru efort. Când elevii par să fie indiferenți la ceea ce li se cere să învețe, educatorii răspund uneori cu aceeași strategie care a cauzat problema în primul rând: notarea efortului pentru a-i obliga să se străduiască mai mult. Paradoxul fatal este că deși coerciția poate duce uneori la o obediență plină de resentiment, nu poate niciodată crea dorință. O notă mică pentru efort este cel mai probabil să fie interpretată ca ”Ești un eșec chiar și la încercat”. Pe de altă parte, o notă mare pentru efort combinată cu o notă mică pentru performanță spune”Ești prea prost ca să reușești”. Și, cel mai important, recompensarea sau pedepsirea elevilor pentru efort le permite educatorilor să ignore posibilitatea ca programa sau mediul școlar să aibă ceva de-a face cu lipsa entuzismului la elevi.

Obiective

- Identificarea utilităţii temelor la cei mici;- Analiza comportamentului de acasă în ceea ce priveşte temele;- Identificarea unei posibile relaţii între teme şi pedepse / recompense ;

14

İpoteze

Ipoteze testabile :

- dacă în efectuarea temelor se implică în mod constant cei trei factori principali copil / elev – familie – şcoală / cadru didactic , atunci rezultatele şcolare sunt mai bune ;

- daca temele sunt utile , atunci dezvoltă abilităţi şi deprinderi celor mici .

Descrierea eşantionului :

Ȋn stabilirea eşantionului , am plecat de la premisa că la cei mici (ciclul primar) efectuarea temelor pentru acasă este influenţată de o serie de factori ce au ca scop formarea abilităţilor de studiu ale şcolarului mic .

Cu acordul cadrului didactic , investigaţia a fost efectuată pe un numar de 21 participanţi , elevi in clasa a II-a , cu vârste cuprinse între 8 – 9 ani , dar şi pe părinţii acestora .

Metodelor şi Instrumente de cercetare:

Ȋn cadrul acestui studiu de cercetare am aplicat un chestionar cu variante de răspuns , alegere singulară . Chestionarul conţine întrebări privind implicarea părinţilor , a cadrului didactic şi motivarea elevilor . Acesta a fost aplicat atât pe elevi în prezenţa cadrului didactic , cât şi pe părinţii acestora .

Ȋnainte de a răspunde la întrebările chestionarului , copiii au fost informaţi că :

Nu există răspunsuri corecte sau greşite ; Nu sunt limitaţi în ceea ce priveşte timpul alocat întrebărilor şi

răspunsurilor; Ar fi bine să răspundă la toate întrebările pentru ca eu să pot obţine cele

mai bune rezultate ; Trebuie să aleagă un singur răspuns ;

15

Sinceritatea este importantă ! Acest chestionar trebuie completat individual .

Rezultatele

a. Rezultatele chestionarului pentru elevi :

La întrebarea : „ Ȋţi place să mergi la şcoală ?” , elevii au oferit următoarele răspunsuri :

Variante de răspuns Procentaj

DA 100 %

NU 0 %

NU PREA 0 %

Tabel nr 1

La această întrebare elevii au răspuns „Da” în procent de 100 % , ceea ce înseamnă că sunt atraşi , mulţumiţi de activităţile de la şcoală sau că nu au avut curajul să recunoască alte sentimente faţă de şcoală .

La întrebarea : „ Când îţi faci temele / lecţiile ? „ , elevii au oferit următoarele răspunsuri :

16


Dupa ce vii de la şcoală 47,619 %

După - amiază 52,381 %

Seara 0 %

Tabel nr 2

La această întrebare nu există diferenţe majore în procentajul răspunsurilor de la elevi , cei mai mulţi dintre ei îşi fac temele după – amiază pentru a se putea odihni după activităţile de la şcoală , iar ceilalţi după ce vin de la scoală pentru că nu au în rutine somnul / odihna de după – amiază .

La întrebarea : „ Eşti ajutat la efectuarea temelor ?” , elevii au oferit următoarele raspunsuri :


DA 4,762 %

NU 42,857 %

UNEORI 52,381 %

Tabel nr 3

Cei mai mulţi dintre elevi sunt ajutaţi la efectuarea temelor rareori , alţii deloc ceea ce poate însemna dezinteres din partea adulţilor din familie sau că nu au nevoie de niciun fel de sprijin , doar 4 % dintre elevii chestionaţi sunt ajutaţi frecvent la teme .

La întrebarea : „ Cine te ajută când îţi efectuezi temele ?” , elevii au oferit următoarele răspunsuri :

17


Mama 52,38 %

Tata 0 %

Frate / Soră / Bunici 0 %

Nimeni 47,619 %

Tabel nr 4

Un loc fruntaş pentru ajutorul adus elevilor în efectuarea temelor îl ocupă mama, iarăşi un procentaj mare pentru elevii care nu sunt ajutati .

La întrebarea : „Ȋn ce constă ajutorul primit ?” , elevii au oferit următoarele răspunsuri :


Ȋţi aminteşte 19,048 %

Ȋţi explică 76,19 %

Îţi rezolvă 4,762%

Tabel nr 5

La această întrebare majoritatea elevilor au răspuns ca sunt ajutaţi prin explicaţii, ceea ce este foarte bine , pe locul doi sunt aceia carora li se aminteşte şi într-un procent mic li se rezolvă temele , un mod de departe greşit de aţi ajuta copilul să înţeleagă şi să aprofundeze noţiunile de la şcoală .

La întrebarea : „ Copiezi temele de la colegi ?” , elevii au oferit următoarele răspunsuri :

18


Niciodată 100 %

Deseori 0 %

Rareori 0 %

Tabel nr 6

Toţi elevii chestionaţi au spus că nu copiază niciodată temele de la colegi , însă ca şi în cazul primei întrebări este posibil să nu fi fost în totalitate sinceri pentru a nu dezamăgi cadrul didactic de la clasă .

La întrebarea : „îţi faci temele : „ , elevii au oferit următoarele răspunsuri :


Pentru a nu fi pedepsit 4,762 %

Pentru a fi recompensat 4,762 %

Din plăcere 90,476 %

Tabel nr 7

Răspunsul majoritar la această întrebare a fost o surpriză pentru mine , 90% dintre elevii chestionaţi îşi efecuează temele din plăcere şi la egalitate elevii care rezolvă temele pentru a nu fi pedepsiţi , respectiv recompensaţi . Este un rezultat excelent , care poate fi datorat învăţătoarei şi / sau părinţilor care se implică în viaţa şcolară a copiilor atât cât este nevoie pentru ca lucrurile să nu scape de sub control şi sa fie la un nivel optim .

La întrebarea : „ La ce crezi că te ajută temele pentru acasă ?” , elevii au oferit următoarele răspunsuri :

19


Îţi fixezi cunoştinţele 76,19 %

Te fac mai responsabil 23,81 %

Nu te ajută 0 %

Tabel nr 8

Un procent mare , 76 % dintre cei chestionaţi spun că temele te ajută să îţi fixezi cunoştinţele şi 23 % că te fac mai responsabil , asta înseamnă că elevii privesc pozitiv temele pentru acasă şi cred cu adevărat că acestea ii ajută să îşi fixeze mai bine noţiunile predate la clasă , dar îi fac şi mai responsabili .

b. Rezultatele chestionarului pentru părinţi :

La întrebarea : „ Care este atitudinea copilului dvs. faţă de şcoală ?” , părinţii au oferit următoarele răspunsuri :


Este încântat 66,667 %

Este dezamăgit 14,286 %

Este indiferent 19,048 %

Tabel nr 9

Majoritatea elevilor au sentimente pozitive faţă de şcoală , cei dezamăgiţi probabil au avut un eşec şcolar , iar cei indiferenţi nu sunt susţinuţi de către familie.

La întrebarea : „ Când îşi efectuează copilul dvs. temele ?” , părinţii au oferit următoarele răspunsuri :

20


După ce vine de la şcoală 47,619 %

După - amiază 52,381 %

Seara 0 %

Tabel nr 10

Răspunsurile părinţilor au fost la egalitate cu cele ale elevilor.

La întrebarea : „Cât de des vă solicită ajutorul în efectuarea temelor ?” , părinţii au oferit următoarele răspunsuri :


Uneori 33,333 %

Deseori 23,81 %

Doar la anumite discipline 28,571 %

Niciodată 14,286 %

Tabel nr 11

La întrebarea : „ Ȋn ce constă ajutorul dat ?” , părinţii au oferit următoarele răspunsuri :


Ȋi amintiţi 47,619 %

Ȋi explicaţi 42,857 %

Ȋi rezolvaţi 9,524 %

Tabel nr 12

21

La întrebarea : „ Credeţi că temele pentru acasă îl ajută pe copilul dvs. să : „ , părinţii au oferit următoarele răspunsuri :


Fie mai responsabil 33,333 %

Să îşi fixeze cunoştinţele 52,381 %

Nu îl ajută 14,286 %

Tabel nr 13

La întrebarea : „ Cum îl motivaţi pe copilul dvs. să işi efectueze temele / să înveţe ?” , părinţii au oferit următoarele răspunsuri :


Ȋl recompensaţi cu activităţile preferate 38,095 %

Cu dulciuri / jucării 19,048 %

Nu îl motivaţi 42,857 %

Tabel nr 14

Un procent destul de mare dintre părinţi nu îşi motivează copiii pentru a învăţa sau pentru a-şi efectua temele , 19 % dintre ei îi recompensează cu dulciuri sau jucării ceea ce din punctul meu de vedere nu este tocmai bine , 38% le oferă ca recompensă activităţile preferate , o motivaţie ispititoare .

22

Concluzii

Din analiza calitativă a rezultatelor chestionarului relevă faptul că prin implicarea celor trei factori elev – familie – şcoală / cadrul didactic se pot forma elevi cu performanţe şcolare deosebite , care merg la şcoală, rezolvă temele şi învaţă din plăcere , fără a fi nevoie de pedepse sau promisiuni cu activităţi dorite .

Majoritatea părinţilor au constat îmbunătăţirea performanţelor şcolare în urma efectuării temei pentru acasă , existând o strânsă corelaţie între frecvenţa efectuării temelor şi calificativele obţinute . ( H. Cooper )

Din interpretarea rezultatelor reiese că în efectuarea temelor pentru acasă intervine în special mama ; elevii cu rezultate bune la învăţătură îşi efectuează temele constant fară a solicita ajutor , iar la elevii cu rezultate slabe intervenţiile părinţilor sunt minore sau absente .

O problemă destul de controversată este alegerea momentului optim pentru acordarea ajutorului în efectuarea temei ; verificarea temei la finalul zilei devine ineficientă suprasolicitând copilul în cazul în care părintele observă că tema nu este efectuată corect sau complet . Verificarea temei în timpul rezolvării poate fragmenta timpul de învăţare . O cale eficientă este discuţia cu copilul înainte de rezolvarea efectivă a temei , urmată de dozarea controlului pe anumite părţi ale lecţiei , în funcţie de gradul de dificultate al acesteia şi / sau de nelamuririle lui.

Pentru ca părinţii să cunoască detalii despre acordarea ajutorului copilului , implicarea în efectuarea temei sau învăţarea unor lecţii este de preferat ca învăţătorul să organizeze câteva întâlniri unde să abordeze aceste aspecte.

Tema pentru acasă constituie o bună ocazie pentru învăţător şi elev de a prelungi timpul dedicat învăţării şi a dezvolta interesul pentru diverse domenii , totul însă depinde de creativitatea educatorului , dar şi de gradul implicării părinţilor .

Dacă modul în care este ajutat copilul la efectuarea temelor este corect – îi sunt explicate şi verificate la momentul potrivit , este notat şi apreciat corespunzător ; dacă între cei trei factori există o strânsă legătură , atunci se

23

constată rolul formativ , rezultate mai bune şi dezvoltarea de abilităţi şi deprinderi la elevi cu ajutorul temelor pentru acasă.

Analiza rezultatelor chestionarului demonstrează că prin cercetarea întreprinsă se validează ipotezele formulate , potrivit cărora tema pentru acasă reprezintă un factor important în procesul de învăţare şi are multiple influenţe pozitive – formarea de abilităţi şi deprinderi , fixarea noţiunilor de la clasă .

24

Bibliografie

1. Aniţei, M. , 2007 , Psihologie experimental , Ed. Polirom , Iaşi.

2. Cocorada,E.,2004, Ȋnvăţământul primar , Ed. Miniped , Bucureşti.

3. Cucoş, C., 2002 , Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi.

4. Dima, E. , nr. 4/2000 , Metode alternative de evaluare, Revista Învăţământul primar.

5. Gagne, Robert M., Briggs, Leslie J.,1977 , Principii de disign al instruirii, Didactica si Pedagogica, Bucuresti .

6. Ionescu, S.,2000 , Managementul calitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

7. Manolescu , M. , 2005 , Evaluare şcolară – metode , tehnici , instrumente , Ed. Meteor Press , Bucureşti .

8. http://www.alfiekohn.org

9. http://www.didactic.ro/

10. http://homeschooling.urbankid.ro

http://homeschooling.urbankid.ro/

http://www.didactic.ro/

http://www.alfiekohn.org/

proiect cercetare - Curea G..docx

Documents

Transcript of proiect cercetare - Curea G..docx