Cuprins1. Introducere....................................................................................................................................4

1.1. Rolul şi cerinţele impuse ambreiajului...................................................................................5

1.2. Clasificarea ambreiajelor........................................................................................................6

1.3. Variante constructive..............................................................................................................9

2. Prezentarea soluției constructive adoptate..................................................................................12

2.1. Funcționare...........................................................................................................................12

2.2. Justificarea soluției adoptate.................................................................................................13

3. Calculul ambreiajului..................................................................................................................14

3.1. Stabilirea momentului de frecare al ambreiajului.................................................................14

3.2. Determinarea razelor discului de ambreiaj...........................................................................14

3.3. Calculul garniturilor de frecare............................................................................................15

3.4. Calculul lucrului mecanic de patinare..................................................................................16

3.5. Calculul lucrului mecanic specific de patinare.....................................................................17

3.6. Calculul gradientului termic la piesele ambreiajului............................................................17

3.7. Calculul arcului central diafragma.......................................................................................18

3.8. Calculul arborelui ambreiajului............................................................................................19

3.9. Calculul mecanismului de acționare.....................................................................................20

4. Reglare. Întreținere. Reparare.....................................................................................................22

4.1. Reglare..................................................................................................................................22

4.2. Întreținere.............................................................................................................................22

4.3. Reparare................................................................................................................................24

5. Bibliografie.................................................................................................................................26

6. Partea grafică...............................................................................................................................27

6.1. Desen de execuție a arborelui ambreiajului..........................................................................27

3

6.2. Desen de execuție a butucului discului suport......................................................................28

6.3. Desen de ansamblu...............................................................................................................29

4

1. Introducere

Ambreiajul este ansamblul care se plasează între motor şi cutia de viteze, separând cinematic

motorul de transmisie, fiind asamblat în vecinătatea volantului cu care este compatibil în

dimensiuni.

Ambreiajul este inclus în transmisia autovehiculului cu scopul compensării principalelor

dezavantaje ale motorului cu ardere internă, care constau în:

- Imposibilitatea pornirii sub sarcină;

- Existenţa unei zone de funcţionare instabilă;

- Imposibilitatea inversării sensului de rotaţie al arborelui cotit;

- Mersul neuniform al arborelui cotit;

Figura 1.1 Ambreiaj multidisc

1.1. Rolul şi cerinţele impuse ambreiajului

Necesitatea includerii ambreiajului în transmiterea autovehiculul este determinată de

particularităţile funcţionării acesteia, astfel, rolul ambreiajului este constituit de:

- Decuplarea transmisiei de motorul la oprirea autovehiculului cu motorul în funcţiune şi la

schimbarea treptelor de viteze;

- Asigurarea demarării în bune condiţii a autovehiculului;

5

- Limitarea valorii maxime a momentului de răsucire in organele transmisiei şi motorului prin

patinarea elementelor sale;

- Izolarea vibraţiilor torsionale provenite din funcţionarea motorului şi din deplasarea

autovehiculului pe calea de rulare;

Ţinând seama de fenomenele specifice funcţionării transmisiei, un ambreiaj bine conceput şi

corespunzător reglat trebuie să îndeplinească o serie de cerințe şi anume:

- Să decupleze complet şi rapid motorul de transmisie, pentru a permite schimbare treptelor de

viteze fără şocuri şi pentru a preîntâmpina o uzură prematură a ambreiajului prin existenţa

frecării mecanice dintre suprafeţele de contact atunci când autovehiculul este oprit cu

motorul în funcţiune;

- Cuplarea motorului cu transmisia să se facă lin şi progresiv, asigurând o creştere progresivă a

momentului pe care îl transmite, pentru a evita pornirea bruscă a autovehiculului de pe loc şi

apariţia unor solicitări dinamice în transmisie;

- Să transmită sigur şi integral momentul maxim al motorului, fără patinare, în toate condiţiile

normale de funcţionare;

- Să protejeze motorul şi transmisia în regimurile în care pot apărea suprasarcini dinamice;

- Să fie capabil să preia întreaga căldură produsă de suprafeţele în frecare şi să evacueze o

parte din aceasta pentru a-şi menţine regimul termic la valori reduse;

- Partea condusă a ambreiajului (solidară la rotaţie cu arborele primar am cutiei de viteze) să

aibă momentul de inerţie cât mai mic, pentru a scurta la minim durata de egalizare a vitezelor

unghiulare ale roţilor dinţate ce urmează a fi cuplate;

- Parametrii de bază ai ambreiajului să varieze cât mai puţin pe întreaga durată de funcţionare;

- Forţele normale pe suprafaţa de lucru să se echilibreze reciproc;

- Să aibă durata de serviciu şi rezistenţa la uzură cât mai mare;

- Să aibă dimensiuni geometrice şi mase cât mai reduse;

- Să confere siguranţă în funcţionare printr-o construcţie simplă şi eficientă;

1.2. Clasificarea ambreiajelor

Clasificarea ambreiajelor utilizate în construcţia de autovehicule se realizează după modul de

acţionare şi după modul de transmitere a momentului motor.

a) După modelul de acţionare ambreiajele se împart în:

6

Ambreiaje neautomate (puse în funcţiune de forţa musculară a conducătorului

auto prin acţionarea mecanică sau hidraulică);

Ambreiaje automate, acţionate hidraulic, pneumatic, electric sau vacuumatic,

în funcţie de poziţia pedalei de acceleraţie, turaţia sau sarcina motorului sau

de poziţia pârghiei de schimbare a treptelor de viteză;

b) După modul de transmitere a momentului motor de la parte conducătoare la partea

condusă se împart în:

Mecanice cu fricțiune, care realizează transmiterea momentului motor prin

frecarea dintre părţile conducătoare şi cele conduse ale ambreiajului;

Hidraulice, care transmit momentul motor prin intermediul unui lichid;

Electromagnetice, care realizează transmiterea momentului motor prin

interacţiunea câmpurilor electromagnetice ale părţilor conducătoare şi

conduse;

Combinate;

Ambreiajele mecanice se clasifică după mai multe criterii, şi anume:

a) După forma suprafeţei de frecare şi direcţia de aplicare a forţei de apăsare, se deosebesc:

Ambreiaje cu discuri (forţă axială);

Ambreiaje cu tamburi (forţă radială);

Ambreiaje cu conuri (forţă radial-axială);

b) După modul de realizare a forţei de apăsare, există:

Ambreiaje cu arcuri;

Ambreiaje cu pârghii;

Ambreiaje electromagnetice, ambreiaje hidrostatice cu apăsare hidraulică,

ambreiaje semicentrifuge, ambreiaje centrifuge;

c) După construcţia mecanismului de presiune, se deosebesc:

Ambreiaje norma cuplate;

Ambreiaje facultativ cuplate;

d) După natura frecării pot fi:

Ambreiaje cu frecare uscată;

Ambreiaje cu frecare umedă;

e) După modelul de distribuţie a puterii de transmisie, se deosebesc:

Ambreiaje cu un singur sens (simple);

7

Ambreiaje cu două sensuri (duble);

Ambreiajele normal cuplate sunt prevăzute cu arcuri care apasă tot timpul asupra

suprafeţelor de frecare. Pentru decuplare se aplica o forță asupra unei pedale sau manete, care

comprimă suplimentar arcurile, îndepărtând suprafeţele de frecare ale ambreiajului. Odată cu

eliberarea pedalei de decuplare, discurile de fricţiune revin în contact sub acţiunea arcurilor. Prin

urmare, aceste ambreiaje, în mod normal, sunt cuplate şi se decuplează numai sub acţiunea unei

forţe din exterior. Aceste ambreiaje au cea mai largă răspândire la autovehiculele rutiere.

Ambreiajele normal cuplate simple permit transmiterea puterii numai într-un singur flux la

transmisia automobilului.

Ambreiajele normal cuplate duble se folosesc la tractoare şi permit transmiterea puterii de la

motor în două fluxuri: la transmisia tractorului şi la transmisia arborelui prizei de putere.

Figura 1.2 Ambreiaj normal cuplat A

Ambreiaj decuplat B

Ambreiajele facultativ cuplate necesită acţiunea unei forţe din exterior, atât la cuplare cat şi

la decuplare, însă odată cuplate sau decuplate rămân în această poziţie, indiferent daca acţiunea

forţei s-a întrerupt sau nu.

Ambreiajele centrifugale, (sub acţiunea unor arcuri) sunt decuplate când motorul nu

funcţionează. Pe măsura creşterii turaţiei motorului, contragreutăţile, cu care este prevăzut

ambreiajul, se deplasează apăsând pe discul de presiune şi realizând cuplarea. La reducerea turaţiei

motorului până la mersul în gol, ambreiajul se decuplează. La cuplarea treptelor de viteze,

decuplarea acestui ambreiaj se realizează acţionând asupra unei pedale. Aceste ambreiaje prezintă

8

dezavantajul ca, la turație intermediară şi sarcină mare a motorului, pot să patineze. Au perspective

de aplicare în transmisiile automate.

Figura 1.3 Ambreiaj centrifugal

1.3. Variante constructive

Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice

Figura 1.4 Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice

1 - arbore cotit; 2 – discul de ambreiaj; 3 - volant; 4 - şurub de fixare;5 - disc de presiune; 6 - carcasă

ambreiaj; 7 - pârghie de debreiere; 8 – manșon; 9 – arborele ambreiajului; 10 - arc.

9

Ambreiajul monodisc cu arc central tip diafragmă

Rolul arcurilor de presiune, la unele tipuri de ambreiaje, este îndeplinit de un arc central sub

formă de diafragma format dintr-un disc de oţel subţire, prevăzut cu tăieturi radiale. Arcul diafragmă

îndeplineşte funcţia arcurilor periferice şi funcţia pârghiilor de decuplare.

Figura 1.5 Construcţia şi funcţionarea ambreiajului cu arc diafragmă

1 - arbore cotit; 2 – discul de ambreiaj; 3 - volant; 4 - şurub de fixare;5 - disc de presiune; 6 - carcasă

ambreiaj;7 - reazem; 8 – arc diafragmă; 9 – arborele ambreiajului.

10

Figura 1.6 Ambreiajul cu arc central

1 - carter ambreiaj; 2 - volant; 3 - şurub de fixare; 4 - garnituri de fricţiune; 5 — butuc-disc

condus; 6 - rulment de presiune; 7 - carter cutie do viteze; S - arbore ambreiaj; 9 - semering; 10 -

bucşă de ghidare; 11 - furcă ambreiaj; 12 - cablu flexibil: 13 — arc de readucere; 14 - disc de

presiune; 15 - arc central tip diafragmă; 16 - arbore cotit; 17- semering; 18- disc condus.

În poziţia ambreiaj cuplat, discul de presiune 14 apasă discul condus 5 pe suprafaţa

volantului 2, asigurând astfel transmiterea momentului motor la cutia de viteze.

Prin apăsarea pedalei ambreiajului, cablul flexibil 12 acţionează furca 11, care, prin

intermediul rulmentului de presiune 6, apasă asupra părţii interioare a diafragmei 15, astfel încât

zona exterioară a acesteia eliberează discul de presiune. Aceasta este poziţia ambreiaj decuplat.

Avantajele acestui tip de ambreiaj sunt:

- asigură o presiune uniformă şi constantă asupra discului de presiune (nu are tendinţa să

patineze când garniturile sunt uzate);

- are dimensiuni de gabarit şi greutate mai mică, comparativ cu alte tipuri de ambreiaje;

- forţa necesară decuplării este mai mică decât în cazul ambreiajului cu arcuri elicoidale;

- asigură o cuplare mai lină datorită elasticităţii mari a lamelelor arcului de diafragmă.

11

2. Prezentarea soluției constructive adoptate

2.1. Funcționare

Figura 2.7 Construcţia şi funcţionarea ambreiajului cu arc diafragmă

1 - arbore cotit; 2 – discul de ambreiaj; 3 - volant; 4 - şurub de fixare;5 - disc de presiune; 6 - carcasă

ambreiaj;7 - reazem; 8 – arc diafragmă; 9 – arborele ambreiajului.

În stare liberă, arcul diafragmă are o formă tronconică, iar la montare în ambreiaj el este

deformat în raport cu inelul exterior şi apasă cu partea exterioară pe discul de presiune. La decuplare

12

se deformează în raport de inelul interior, iar partea lui exterioară se deplasează spre dreapta

împreună cu discul 5.

Acest tip de ambreiaj este monodisc, simplu, cu comandă mecanică, prin cablu flexibil, prin

care se transmite forţa maximă de debreiere de 160 N, realizându-se o cursă de debreiere pentru

rulmentul de presiune de 7,5-8,5 mm, pentru o cursă la pedală de 150 mm (cursa nominală necesară

debreierii fiind de 96,3-109 mm).

2.2. Justificarea soluției adoptate

A fost adoptată această soluție constructivă datorită eficienței în funcționare, asigurarea unei

presiuni constante pe toată suprafața discului de ambreiaj, ceea ce duce la o uzură uniformă, deci și

la o durată de viață mai lungă. O durată de utilizare ridicată implică și costuri mai reduse pentru

consumator, în concluzie această variantă constructivă satisface și nivelul de economicitate impus de

clientelă.

13

3. Calculul ambreiajului

3.1. Stabilirea momentului de frecare al ambreiajului

Pentru transmiterea de către ambreiaj a momentului motor maxim, fără patinare pe toata

durata de funcționare (chiar si după uzura garniturilor de frecare) este necesar ca momentul de

frecare Ma al ambreiajului sa fie mai mare decât momentul maxim al motorului. In acest scop se

introduce in calcul un coeficient de siguranță care pentru autoturisme ia valori intre 1,2...1,5.

Se alege coeficientul de siguranță al ambreiajului: 1.35

Se cunoaște momentul motor maxim: Mmax 12.8

daN*m

Momentul de calcul al ambreiajului se calculează astfel:

Mc Mmax→

Mc 17.28daN*M

3.2. Determinarea razelor discului de ambreiaj

Raportul dintre raza interioară și raza exterioară a discului pentru ambreiajele de automobil

este cuprins între 0,35 și 0,75.

C:=0.69

Coeficientul ce ține seama de tipul automobilului și de tipul ambreiajului trebuie să fie

cuprins între 20…30 cm2/daN*m și se alege:

20.2 cm2/daN*m

Numărul suprafețelor de frecare ale ambreiajului este i 2

Raza exterioară a ambreiajului este:

Re

Mmax

1 C2 i

→ Re:=89 mm

Raza interioara a discului de ambreiaj este:

Ri C Re→

Ri 61mm

Raza medie a discului de ambreiaj se calculează cu relația:

14

C 0.53 0.75

Rm2

3

Re3

Ri3

Re2

Ri2

→Rm 7.573

cm

3.3. Calculul garniturilor de frecare

Figura 3.8 Garnitura de frecare

Se calculează suprafața garniturii de frecare cu relația:

→ A 129.28 mm2

Coeficientul de frecare e cuprins între 0,25…0,3 și se alege 0.27

Raza medie a garniturii de frecare este egală cu raza media a discului de ambreiaj, însă se va

considera în centimetri pentru ușurarea calculelor următoare.

Forța de apăsare asupra discurilor ambreiajului este

→ F 42.255 daN

Diametrul exterior al garniturii de fricțiune:

De 2 Re→

De 17.725 mm ↔De=17.8 cm

Diametrul interior al garniturii de fricțiune

Di 2 Ri→ 12.231mm ↔ Di=12.2 cm

15

A Re2

Ri2

i

FMc

i Rm

Grosimea garniturii de frecare se alege de 3,5 mm

Momentul motor maxim se transformă în daN*cm:

Presiunea specifica dintre discurile ambreiajului se calculează cu relația:

p4 Mmax

i De2

Di2 Rm

→ 3.202 daN/cm2

valoare care se încadrează în limita de 1,5…3,5 daN/cm2 pentru garniturile din azbest.

3.4. Calculul lucrului mecanic de patinare

Pentru calculul lucrului mecanic de patinare se definesc următoarele mărimi:

- turația la puterea maxima: nP 5500

rot/min

- turația la viteza maxima: nvmax 1.15 nP

→ nvmax 6.325 103

rot/min

- viteza maxima a automobilului: vmax 45.83

m/s

- lățimea profilului anvelopei: B 185 mm

- diametrul interior al anvelopei: d 15 țoli → d 381 mm

- înălțimea profilului anvelopei:H:=0.65*B → H 120.25 mm

- diametrul exterior al anvelopei: Du d 2 H

→ 721.4 mm

- raza nominala a rotii: rn

Du2

→

rn 310.75mm

- raza libera a rotii: r0 rn

→360.7 mm

- coeficientul de deformare pentru pneurile de joasa presiune: 0.933

- raza de rulare a rotii: rr r0

→rr = 336.53mm ↔ rr=0.336 m

- raportul de transmitere al transmisiei principale este:

i0

nvmax rr

30 vmax

→ i0 =4.85

- presiunea de umflare a pneului: pa:= 2 bar

16

Mmax Mmax102 1.28 10

3 daN cm

L n rr

2

30 i02 is

2

Ga

g

2 n7200

Ga

2

k 2

3Ga 2

k

Ga

g

n30

- panta maxima: max 20deg

- coeficientul de rezistenta la rulare:

frul0.019

3pa

2

0.00245

pa

vmax100

2

0.0042

3pa

4

vmax100

3

→ 0.012

- coeficientul rezistentei totale a drumului: frul cos max sin max

→ 0.359

- greutatea totala a automobilului: m=980 kg

- raportul de transmitere : is 3.81

- coeficientul care arata gradul de creștere al momentului de frecare in timpul cuplării: k 40

daN*cm2

- turația motorului la pornire: n=550 rot/min

Lucrul mecanic de frecare la patinare se determina cu relația:

→L=1.782 X104 N*m

3.5. Calculul lucrului mecanic specific de patinare

Se cunosc:

- suprafața garniturii de fricțiune: A:=A*10-3= 17.664 cm2

- numărul suprafețelor de frecare: i 2

- lucrul mecanic de patinare: L=1.807*104 n*m

Pentru aprecierea uzurii garniturilor de frecare se folosește ca parametru lucrul mecanic specific de

frecare dat de relația:

LsL

i A

→Ls 511.404

N*m

3.6. Calculul gradientului termic la piesele ambreiajului

In cazul ambreiajului monodisc se face verificarea la încălzire pentru discul de presiune.

17

Se cunoaște:

- coeficientul care exprima partea din lucrul mecanic de frecare L consumata pentru încălzirea

piesei care se verifica:

- pentru discul de presiune al ambreiajului monodisc

- căldura specifica a piesei ce se verifica: J/kg*grad

- greutatea piesei care se verifica: gp 29.43

N

Verificarea la încălzire a pieselor ambreiajului se face calculând creșterea temperaturii cu

relația:

L

427 c gp

→ Δτ=6.251

Cresterea de temperatura trebuie sa fie cuprinsa intre limitele 6..150 C

3.7. Calculul arcului central diafragma

Figura 3.9 Arc diafragmă

Forța arcului diafragma de prestrângere

E 2.1 104 daN/mm2

mm

18

0.5

h 3

e 14 mm

a 80 mm

c 83 mm

b 100 mm

H:=10 mm

lm 3 mm

Numărul de lamele: z 20

Săgeata de prestrângere: f1 1

mm

Săgeata datorită deformației elastice a lamelelor, care iau naștere la tăierea conului: f''2 0.7

mm

Săgeata datorită rotirii secțiunii arcului: f'2 f1

c e( )

b c 4.059

mm

Forța arcului diafragmă la prestrângere:

F1 E h

4

6 b c( )2

f1

h ln

b

a1

H

h

f1

h

b a( )

c a

H

h

f1

2 hb a( )

b c

1.771 103daN

lm z

a e( )0.203

Forța de decuplare:

F2 E h

4

6 b c( )2

f1

h ln

b

a

H

h

f1

h

b ab c

H

h

f1

2 hb ab c

1

2.344 103daN

19

Mc Mc 104 1.728 105

Mmax Mmax 102 1.28 105

De 23 mm

Di 18 mmDi

3Mc

0.2 ta 17.878 mm se adoptă

3.8. Calculul arborelui ambreiajului

Figura 3.10 Dimensiunile arborelui ambreiajului

N*mm

N*mm

ta 110

mm

b:= 1.5 mm

t

Mc

0.2 Di3

108

N/mm2 - se recomandă a fi între 100 și 130 N/mm2

- lungimea canelurilor

- numărul canelurilor

8 Mmax

z l De2

Di2

9.697

N/mm2 - se recomandă a fi sub 30 N/mm2

20

h 2.5

l 30

z 20

a 250 mm

b 25 mm

c 46 mm

d 26 mm

e 50 mm

f 27 mm

f

4 Mmax

z l b De Di 12.929

N/mm2 - se recomandă a fi sub 30 N/mm2

3.9. Calculul mecanismului de acționare

Figura 3.11 Schema de calcul a mecanismului de acționare mecanică

Raportul de transmitere:

ima

b

c

d

e

f 32.764

se adoptă im=33

Deplasarea liberă a manșonului de decuplare: Si 3

mm

Distanța dintre suprafețele de precare pentru ambreiajele cu un singur disc: S 1.3 mm

21

Deplasarea totală a manșonului de decuplare se determină astfel:

Sm Si S ie

f 7.815

mm

Deplasarea totală a pedalei ambreiajului este:

Sp Sma

b

c

d 138.262

mm – se recomandă a fi între 120 și 150 mm

Forța necesară de apăsare pe pedală este Fp 12

daN.

4. Reglare. Întreținere. Reparare.

4.1. Reglare

O reglare corespunzătoare a ambreiajului asigură funcţionarea acestuia fără patinare atunci

când pedala este liberă şi de asemenea decuplarea completă a acestuia la apăsarea pedalei cu

întreaga cursă.

La majoritatea ambreiajelor, reglarea constă în respectarea jocului prescris între rulmentul de

presiune şi capetele pârghiilor de decuplare, joc care se asigură prin reglarea cursei libere a pedalei.

Un joc prea mare conduce la decuplarea incompletă a ambreiajului datorită cărui fapt

schimbarea treptelor de viteză se face anevoios şi cu zgomot, iar garniturile de fricţiune se uzează

prematur.

Un joc prea mic duce la accentuarea uzurii rulmentului de presiune şi a capetelor pârghiilor

de decuplare şi reduce forţa de apăsare a arcurilor de presiune asupra discurilor.

22

Reglarea ambreiajului echipat cu mecanism de comandă mecanică se face prin modificarea

lungimii tijei care transmite mişcarea de la pedala la furca de decuplare. Această modificare de

lungime se face prin înşurubarea sau deşurubarea bucşei de reglaj care apoi este asigurată în poziţia

respectivă printr-o contrapiuliţă. Prin mărirea lungimii de lucru a tijei se micşorează cursa liberă a

pedalei, deci şi jocul dintre rulmentul de presiune şi pârghiile de decuplare.

Limitarea cursei pedalei se face cu ajutorul şurubului limitator.

4.2. Întreținere

Lucrările de întreţinere se referă în special la verificarea funcţionării ambreiajului, a

nivelului lichidului din rezervorul de egalizare, a fixării pieselor componente şi a eventualelor

scurgeri de lichid la îmbinări, precum şi în aerisirea şi reglarea ambreiajului.

Verificarea funcţionării ambreiajului este o operaţie deosebit de importantă şi constă din

apăsarea pedalei de acţionare şi cuplarea din mers a vitezei a doua. Dacă schimbarea se face fără

zgomot şi cu uşurinţă, atunci ambreiajul decuplează bine.

Patinarea ambreiajului se pune în evidenţă prin cuplarea prizei directe şi acţionarea frânei de

staţionare, respectiv mărirea turaţiei motorului până la 1800 rot/min şi eliberarea treptată a pedalei

de acţionare. Dacă turaţia motorului are tendinţa de scădere, ambreiajul nu patinează şi nu necesită

reglări sau reparaţii.

Ungerea ambreiajului se face odată cu gresarea autovehiculului şi cuprinde operaţii de

gresare a articulaţiilor mecanismului de acţionare şi a rulmentului de presiune. Lateral, în stânga, pe

carcasa exterioară a ambreiajului, se află fixat capătul cu gresor al racordului de ungere de la

rulmentul depresiune. Neglijarea acestei operaţii atrage după sine griparea rulmentului.

Verificarea fixării pieselor componente ale ambreiajului şi tensionarea corespunzătoare a

arcurilor rapel de la pedala de acţionare şi cilindrul receptor se face cu ocazia reviziilor tehnice.

Controlul nivelului lichidului din rezervorul de egalizare se face zilnic, lichidul trebuind să

reprezinte 3/4 din volumul rezervorului. Scăderea repetată a nivelului indică scurgeri de lichid, care

apar, de obicei, la pompa ambreiajului şi cilindrul receptor. Remedierea defecţiunilor constă în înlo-

cuirea garniturilor de etanşare şi a arcurilor.

Înlocuirea garniturilor de etanşare la pompa ambreiajului se face numai în stare demontată de

pe autobuz. Se desface conducta de refulare a lichidului şi cea de legătură cu rezervorul de

compensare, astupându-se cu un dop, pentru a nu se scurge lichidul; apoi se desfac şuruburile de

fixare de pe suport.

23

Pentru demontarea pompei se îndepărtează siguranţa de fixare, pistonaşul, garnitura şi arcul

de compresie, piesele de metal spălându-se în motorină. Se înlocuiesc garniturile defecte, după care

pompa se asamblează, în ordinea inversă demontării.

Înlocuirea garniturilor de etanşare de la cilindrul receptor este posibilă şi în stare montată pe

autobuz.

Orice lucrare de demontare a mecanismului de acţionare hidraulic obligă la executarea

aerisirii pompei ambreiajului şi cilindrului receptor, după ce, în prealabil, s-a completat lichidul din

rezervorul de compensare.

Jocurile din mecanismul de acţionare — materializate prin cursa liberă a pedalei şi a furcii de

debreiere — sunt necesare pentru asigurarea cuplării normale, înlăturării uzurii inelului de debreiere

şi a rulmentului de presiune. în timpul funcţionării, garniturile de frecare ale discului ambreiajului se

uzează, determinând deplasarea inelului de debreiere, împreună cu capetele pârghiilor pe care este

fixat, spre interior, în acest fel modificându-se jocul (în sensul măririi) dintre rulmentul de presiune

şi inelul de debreiere. Uzarea garniturilor poate fi compensată prin reglarea periodică a ambreiajului.

Reglarea poziţiei pârghiilor de debreiere se face numai prin demontarea ambreiajului.

Pentru a putea fi uşor manevrat, pedala ambreiajului trebuie să fie (în stare neacţionată) la o

distanţă de 240—250 mm faţă de nivelul podelei şi să aibă o cursă de acţionare de 190—210 mm.

Verificarea cursei de acţionare şi a cursei libere se recomandă să se facă cu ajutorul unei

rigle gradate, aşezate cu un cap pe podea.

Între tija de acţionare şi pistonul pompei ambreiajului trebuie să existe un joc de 0,5—1 mm,

căruia îi corespunde o cursă liberă, la pedală, de 3—6 mm. Reglarea jocului se realizează prin

modificarea lungimii tijei de acţionare.

Reglarea jocului b dintre rulmentul de presiune şi inelul de debreiere se realizează

modificând lungimea tijei de acţionare a cilindrului receptor astfel: îndepărtarea arcului rapel al

furcii de debreiere; slăbirea contra-piuliţei; modificarea lungimii tijei (prin rotirea piuliţei), astfel

încât aceasta să aibă o deplasare liberă de 4—5 mm, căreia îi corespunde un joc între rulmentul de

presiune şi manşonul de debreiere de 3 mm; tragerea de 8—10 ori a furcii de debreiere, după care se

recontrolează jocul; strângerea contrapiuliţei tijei.

Exploatarea ambreiajului fără arcul de readucere a furcii de debreiere sau cu acesta tensionat

necorespunzător determină griparea repetată la intervale foarte scurte a rulmentului de presiune.

24

4.3. Reparare

Discul de presiune poate prezenta următoarele defecte care se înlătură astfel:

- rizurile pe suprafaţa de lucru sau deformarea discului se remediază prin strunjirea

suprafeţei de lucru a discului, respectând cota minimă admisă;

- locaşul pârghiei uzate sau deteriorat se recondiţionează prin frezare la cota maximă şi

folosirea a două şaibe compensatoare (asigurate prin puncte de sudură);

- găurile pentru bolţul suportului, uzate, se recondiţionează prin alezarea locală şi folosirea

de bolţ majorat;

- suprafeţele laterale de ghidare în carcasă, uzate, se recondiţionează prin încărcare cu

sudură oxiacetilenică, urmată de ajustare prin frezare la cota nominală;

- urechile ghidajelor şi bosajelor de centrare a arcurilor sparte sau uzate se recondiţionează

prin sudarea oxiacetilenică urmată de ajustare la nivelul materialului de bază.

La discul ambreiajului (condus) cele mai frecvente defecţiuni sunt: uzarea garniturilor de

fricţiune sau slăbirea acestora; deteriorarea găurilor pentru nituri din discul ambreiajului, precum şi

a găurilor niturilor de fixare a discului condus pe butuc; uzarea canelurilor butucului discului;

ruperea sau pierderea elasticităţii arcurilor elicoidale.

Garniturile de fricţiune uzate peste limita siguranţei de funcţionare se înlocuiesc, în care scop

se efectuează următoarele operaţii: găurirea niturilor şi scoaterea garniturilor de fricţiune (operaţia

trebuie făcută cu deosebită atenţie pentru a nu deteriora găurile discului, interzicându-se

îndepărtarea garniturilor prin tăierea niturilor cu dalta, deoarece se deformează discul); aplicarea pe

disc a noilor garnituri (se prind cu o menghină de mână, se găuresc, se adâncesc; fig. 3.1); alegerea

niturilor din ţeava de cupru sau din aluminiu cu diametru de 5 mm; nituirea plăcilor pe disc (manual

sau cu presa, astfel încât capetele niturilor de pe ambele părţi să fie la 1,5 mm faţă de suprafeţele

plăcilor).

25

Figura 4.12 Execuţia corectă a găurii în garnitura de fricţiune a discului de ambreiaj

Uzura găurilor niturilor din disc şi butuc se remediază prin mărirea diametrului la 6 mm.

Dacă ovalitatea găurilor depăşeşte 1 mm, discul se înlocuieşte, la fel procedându-se şi când

discul prezintă fisuri şi rupturi în orice poziţie.

După repararea discului se verifică următoarele: dacă contactul garniturilor de fricţiune cu

discul se realizează în aşa fel încât distanţa dintre garnituri şi disc să nu fie mai mare de 0,08 mm;

bătaia frontală să fie sub 0,3 mm la o rază de 210 mm; arcurile amortizorului de torsiune să fie

corespunzătoare şi să aibă caracteristicile indicate de fabrica constructoare.

Măsurarea bătăii frontale admisibile a discului condus se face prin prinderea acestuia în

strung sau pe un dispozitiv special (fig. 4.3). La o bătaie mai mare de 0,3 mm pe o rază de 210 mm,

se procedează la centrare numai prin presare laterală. Dacă grosimea discului, după nituire, este mai

mare de 10 mm, se va strunji la strung.

5. Bibliografie

1. Untaru, M., ș.a., Calculul și Construcția Autovehiculelor, Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1986;

2. Rus, I., ș.a., Automobile. Construcție. Uzare. Evaluare, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000;

3. Rus, I., Autovehicule Rutiere, Editura Sinctron, Cluj-Napoca, 2002.

26

6. Partea grafică

6.1. Desen de execuție a arborelui ambreiajului

27

6.2. Desen de execuție a butucului discului suport

28

6.3. Desen de ansamblu

29