u.JNu.J't-I-,>

,WC<C

,~=»

c,:)

--~.

....

Ing. COSTICA NEGREA* Ing. TOMA PAVELESCU

AMBREIAJUL~I CUTIADE VITEZE

COLECTIAAUTO18

ff~~-;.~-

iB;}' ~I,:..~:~\

W'

}.-

@EDITURA TEHNICA

BUCURE~TI

I' j

Cunoa~terea temeinic1l. a function1l.rii subansamblelordin componenta automobilelor conduce 111.efectuarea.iutr-un mod calitativ superior. a operatiilor de int5C-

tinere. a reparatiilor eurente ~i a reglajului aeestora.marindu-le durata de serviciu ~i clicienta in exploatare.

Luerarea prezinta. 111.UI1nivel aceesibil, constructiafunctionarea ~i exploatarea tehniea. pe tipuri, a di-verselor eonstructii de ambreiaje ~i cutii de vitezecu care sint eehipate autoeamioanele ~i autoturismele

cu pondere mare in pareul national, din produetiainterna ~i din import.

Lucrarea este adresata eondueatorilor auto pro-

fesioni~ti ~i amatori, mecanicilor de intretinere.mai~trilor. subinginerilor ~i eonducatorilor de formatiitehniee.

CUPRINSUL

l' Evolutia transmisiei automobilelor

2. Ambreiajul 9

1010131515151919222333353535

43

44445558

Tlparul executat sub comanda.nr. 1019 la

Intreprlnderea pollgraflc!\..13 Decembrle 1918",

str. Grigore Alexandreseu nr. 89-97Bucure~tI,

Republica Soclallstll RomAnia

2.1. Ambreiaje mecanice ..............................2.1.1. Ambreiajul GF X 310 KZ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2.1.2. Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ................2.1.3. Ambreiajul GF 420 KK ......................2.1.4. Ambreiajul SR 113 ..........................2.1.5. Ambreiajul SR 131 ..........................2.1.6. Ambreiajul monodise eu diairagma. ............2.1.7. Ambreiajul cu doua. disenri ................2.1.8. Ambreiajul eu doua diseuri ~i arc central ....2.1.9. Comanda ambreiajelor mecanice ..............

2.2. Ambreiaje automate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2.3. intretinerea ~i reglarea ambreiajdor ................

2.3.1. intretinerea ambreiajului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2.3.2. Rcglarea ambrciajnIlli ........................

3. Cntia de viteze :............................

3.1. Cutii de viteze in trepte cu euplaje baladoare ........3.1. 1. Cutia de viteze Renault 352-03 ..............3.1.2. Cutia de viteze SR 131 ~i SR 132 ............3. 1.3. Cutia de vitcze SR 113 ......................

Control ~tiintific: Prof. Dr. lug. loan DraghiciRedactor: lonescu Maria AntoinetteTehnoredactor: Valeriu MorarescuCoperta: editiei: Nicolae Claudi~

Bun d. liP'" 13.8.80. Coli d. liP'" 3,25. C.Z. 62-578 ++ 62 - 585:629.113/.115

3

3.1.4. Cutia de viteze Tatra Synchron 643. 1.5. Cutia de viteze AK 5-35-2 673.1.6. Cutia de viteze S5-35-2 75J.1.7. CuUa de viteze AK 6-80 783.1.8. Cutia de viteze AK 6-80 cu reductor GV 80 853.1.9. Cutia de viteze S 6-80 893.1.10. Cutia de viteze ASH 75-2-8 903.1.11. Cutia de viteze 6 MS-70 93

3.2. Cutii de viteze p1anetare 963.2.1. Cutia. de viteze Wilson 983.2.2. Cutia de viteze ZF 5 S- 110 GP 100

1. Evolutiatransmisieiautomobilelor

Prin transmisia automobilului seintelege totalitatea elementelor princare puterea dezvoltata de motor este

la rotile motoare care pun in mi~care auto-"transmisa"mobilul.

In componenta automobilelor moderne, aceste elementesint:

- ambreiajul, care permite decuplarea sau cuplareacutiei de viteze de motor pentru schimbarea vitezelor,la pornirea automobilului sau in mers;

- cutia de viteze, care permite marirea sau mic~orareamomentului motor aplicat rotilor motoare, inversarea sen-sului de rotatie a arborelui de transmisie ~i decuplareamotorului de restul transmisiei;

- cutia de distributie, care distribuie puntilor motoarecuplul motor preluat de la cutia de viteze;

- transmisia cardanidi sau transmisia longitudinala,care transmite cuplul motor, preluat de la cutia de viteze,transmisiei principale (grupul conic);

- transmisia principala, care serve~te la marirea con-stanta a cuplului motor preluat de la transmisia cardanidi~i miqorarea corespunzatoare a turatiei rotilor motoare;

5

- diferentialul, care distribue rotilor motoare cuplulmotor preluat de la transmisia principala ~i asigura rotirearotilor motoare cu viteze unghiulare diferite, pentruefectuarea virajelor;

- axele planet are (eu sau fara reductor), care transmi-trotilor motoare cuplul distribuit de diferential.

Amplasarea acestor e1emente in eadrul automobilului(schema transmisiei) se poate face in mai muIte moduri,in funetie de amplasarea motorului, a puntilor motoare~i de numarul acestora din urma, urmarindu-se imbuna-tatirea exploatarii automobilului, seeuritatea circulatiei,u~urinta conducerii ~i ridicarea eficientei economice autilizarii automobilului respectiv. In tabelul 1.1 sintprezentate scheme1e transmisiei la automobile.

Primele automobile nu aveau ambreiaj, transmitereaputerii de la motor la roti fadndu-se prin curea. Legaturadintre motor ~i rotile motoare se intrerupea prin depla-sarea eurelei de pe roata motoare a transmisiei pe 0 roatalibera. In perioada anilor 1900-1907 au aparut primeleautomobile eu ambreiaj de tip cu con direct (sau invers),eu discuri metalice simple funetionind in ulei (sau useat),sau eu pangliea. Dupa anul 1912 au aparut ambreiajelemeeanice eu frictiune, iar dupa eel de-al doilea razboimondial, eoncomitent eu imbunatatirea ambreiajelor eufrictiune, au aparut ambreiaje1e cu diafragma ~i ambre-iajele automate hidrodinamice.

Cutiile de viteze, pina in jurul anului 1900, aveau douaeurele care transmiteau puterea prin doua roti eu diametrediferite, realizindu-se astfel doua trepte de viteza. Inperioada anilor 1900-1908 au aparut eutiile de vitezeeu pinioane, la ineeput eu doua trepte pentru mersulinainte ~i una pentru mersul inapoi. In urmatorii zeeeani au aparut cutiile de viteze planet are. Coneomitent,

6

....

,

.. J013npOJ 1!IIU I I I I..:! N N ... N..<; N ... N N ... \0 00

-a. OQnp3.I nQ I

.. I"P'''J01U! Inl"llu01oJ!O I I I I I - N Nnic:aE Inl"!luoJoJ!o

- - N - - N <") ....EOc

111"dpupd "!s!mSU"J- - N - - N <") 00

..:3

<") <") It">

!I"U!pn1!SUOl !!Joq:ry I I<") I -

I I It">- N ...

0!lnq!J1S!P op "pn:> I I - I I - - -OZO)!"op "nn:> - - - - - - - -

In!U!01qmV - - - - - - - -I Q)

Q) ........ cd

Q)cd Po.

f ..... Po. II)

.. oS II)

.gPo. N N

0 ." rJ) +a 0 +Po +

lQ) Q) Q) Q) led

.... .... ....-:;;

.....cd oS oS cd cdPo. cd cd Po. Po. - -rJ) rJ) rJ) - N

!Iund op InJmnN - - N - - N <") ...

.!!]'3g..

3. _ "

Q) :::-;jo" led led ....

8-tj'"

S'" ..... ..... cd .....'" cd cd Po. ja cd oS cd

rJ)

1i .. .. :::I- :::I- :::I- :::I- :::I- :::I-1i

..... .....s:I d s:I d d d d '"

1:1

::I ::I ;I ::I ;I ::s8-

::Ip.. p.. p.. p.. p.. p.. p..

f-<sN N N N N <") t'I ...

:> ;I ::I 3 ::I ::s IS.. U U U U U

r s-a imbuniitatit constructia cutiiIor de viteze eu rotibaJadoare, reaJizfndu-se cutii cq cinci trepte de mers

inainte. Dupa primul razboi mondial, pe linga. sineronizareacuplarii a~renaje1or, au aparut cutiiIe de viteze eu va-iatie continua a raportului de transmitere ~i automa-tizarea comenzii de schimbare avitezelor.

2. Ambreiaju(

~ Ambreiajul, dnd este cupIat, preia~ puterea produsa de motor ~i 0 trans-mite cutiei de viteze. Constructia sa

trebuie sa asigure 0 decuplare rapida ~i u~oara a transmi-siei fata de motor, la schimbarea vitezelor, ~i 0 cuplarelina ~i progresiva.. Aceste caracteristici se impun ca ur-mare a faptului ca motoare1e cu ardere interna, spre deo-sebire de motoarele electrice, nu pot furniza puterea ne-cesara pornirii din loc a automobilului dedt la 0 turatieridicata.. Cuplarea arbore1ui cotit, avind 0 turatie ridi-cata, cu arborele primar al cutiei de viteze. care nu numaica nu se rote~te, dar opune ~i 0 rezistenta mai mare da-torita inertiei automobilului, nu se poate face direct,deoarece s-ar produce un ~oc puternic care ar provocagrave deteriorari.

De asemenea, ambreiajul trebuie sa. indeplineasca ~irolul de organ de siguranta in cazul frinarilor bru~te,dnd momentul rezistent al rotilor motoare este mai marededt momentul motor maxim.

9

2.1. A mbreiaje 111ccanice

2.1.1. Ambreiajul GF X 310 KZ

Ambreiajul GF X 310 KZ este un ambreiaj monodiscuscat, care se folose~te la automobilele cu motoare dieselSaviem tip 797-05. Ambreiajul are urmatoarele caracte-ristici: ducasa intcrioara din fonta (simbol GFX); disculambreiajului, cu diametrul de 310 mm, nu este prevazuten amortizor pentru oscilatiile de rasucire; pirghiile dedebreiere nu au inel de debreiere (simbol KZ). Ambre-iajul este compus din doua subansamble, ~i anume: am-breiajul propriu-zis (fig. 2.1) ~i comanda hidraulica (v.fig. 2.13).

Ambreiajul propriu-zis cuprinde discul ambreiajului 22~i mecanismul de debreiere compus din discul de presiune20, pirghiile de debreiere 15, arcurile de presiune 19,capacul ambreiajului 3 ~i man~onul de debreiere 14.

Discul ambreiajului 22, pe ale dirui fete sint nituiteinelele de frictiune 2, este fixat rigid de flan~a butucului21. Butucul este asamblat, cu arborele primar 12 al cutieide viteze prin caneluri, pentru a se putea deplasa inlungul acestui arbore.

Discul de presiune 20 este un disc inelar din fonta,articulat la capacul ambreiajului 3 prin pirghiile de debre-iere 15 ~i furcile 7; fat a cu care discul apasa discul depresiune este plana. Partea din spate este prevazuta cu~ase bosaje prin care placa se articuleaza cu pirghiile dedebrejere. Tot pe partea din spate placa este prevazuta.cu doisprezeee cepi, pentru sustirter~a areurilor de pre-.siune 19.

Pirghiile de debreiere 15, sint articulate eu eareasainterioara a. ambreiajului prin furcile 7 preva,zute eu

10

r' --

23

22 -

21-

n-

Fig. 2.1. Ambreiajul GFX 31OJ{Z:1- coroana dintata volant ; 2 - disc de trictiune; 3 - capacul ambreiajului; 4 - boltu1pirghiei de debreiere; 5 - boltul turcii; 6 - arc lamelar; 7 - turca de articulare a pir-ghiei de debreiere; 8 - piulitA de rq;laj; 9 - ~urubul sigurantei piulitei de regJaj; 10-arcul pirghieide debreiere; 11- arcul inelului dc presiune; 12- arborele primar aJ cu-tiei de viteze; 13 - inel de presiune; 14 - man~on de debrcicre; 15- pirghia de de-brciere: 16-rulment de presiuno; 17-ro",lele izolatoare; 18-cep de ghidare; 19-arc de presiune; 20 - discul de prcsiune; 21 - butucul discului de ambreiaj; 22- discul

de amurejaj; 23 - volante

piulitele conice de reglaj 8 ~i bolturile 5 ~i cu discul depresiune 20 prin bolturile 4. Alezajele din pirghiile dedebreiere pentru bolturile de articulare sint preva-zute cu rulmenti cu ace pentru reducerea fredirii ~iuzurii.

Cele 12 arcuri de presiune 79 se sprijina eu un capatpe capacul ambreiajului 3 iar cu ceUilalt capat se spri-jina pe discul de presiune, ghidate de cepii respec-tivi, presind astfe! permanent pe volant, discul ambre-iajului 22.

Man~onul de decuplare 74, culiseaza liber pe arboreleprimar 72 al cutiei de viteze. La partea anterioara esteprevazut cu rulmentul de presiune 76 cu care apasa decapetele interioare ale pirghiilor de debreiere, iar lateralcu doua bosaje in care se sprijina capatul furcii de de-breiere.

Capacul ambreiajului, 3, se fixeaza prin ~uruburi devolantul 23, astfel ca discul de presiune ~i pirghiile dedebreiere se rotesc odata cu acesta.

Apasind pe pedala de ambreiaj, man~onul este impinscatre volant de capatul interior al furcii de debreiere,impingind in acela~i sens ~i capetele interioare ale pir-ghiilor. Cum pirghiile de debreiere se sprijina in boltu-rile 5 ale furcilor 7, acestea trag inapoi discul de pre-siune. Prin aceasta, discul ambreiajului 22 nu mai estepresat pe volant iar transmiterea cuplului motor se in-trerupe.

Cind se ia piciorul de pe pedala de ambreiaj, aceastaeste readusa in pozitia de repaos de arcul de rape!. Ca-patul interior al furcii departeaza man~onul de volantiar arcurile de presiune se destind ~i preseaza disculambreiajului pe volant prin discul de presiune, situatiein care cuplul motor se transmite la cutia de viteze.

12

2.1.2. Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ

Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ (fig. 2.2) este un am-breiaj monodisc uscat ~i se foloSe~te la automobilelediesel cu motoare diesel tip D 2156 HMN. Are urmatoarelecaracteristici principale: carcasa interioara din font a(GF); discul ambreiajului, cu diametrul exterior de380 mm, este prevazut cu amortizor pentru oscilatii1ede rasucire (W) ; presarea discului prin arcuri intermediare(Z); pirghiile de debreiere sint prevazute cu inel de de-breiere (KR).

Din punct de vedere constructiv ambreiajul GF 380KRfWGSZ este asemanator cu ambreiajul GF X 310 KZ,deosebirile fiind prezentate in cele ce urmeaza. Intrediscurile de frictiune (ferodo) 30 ~i partea metalica adiscului ambreiajului sint montate arcurile lamelare 33(expanderi) pentru imbunatatirea cuplarii. Pentru di-minuarea influentei oscilatiilor provocate de neregulari-tatea functionarii motorului ~i de jocul dintre rotiledintate ale cutiei de viteze, partea metalica a disculu-ambreiajului 7 se fixeaza de flan~a butucului 2 prin inter-mediul unui amortizor pentru oscilatiile de rasucire, 9.La acest tip de ambreiaj, rulmentul de presiune fixat inman$onul de debreiere nu apasa direct pe eapetele inte-rioare ale pirghiilor, ci prin intermediul inelului de debre-iere 7, fixat pe eapetele pirghiilor eu ajutorul areurilorde prindere 23. Inelul de debreiere are rolul de a men-tine paralelismul dintre spprafete!e de lueru ale diseuluide presiune ~i volantului, in seopul obtinerii unei ambre-ieri sau debreieri line.

Funetionarea ambreiajului GF 380 KRfWGSZ este iden-tidi eu cea a ambreiajului GF X 310 KZ.

13

Fig. 2.2. Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ:1- disc de frieliune asamblat; 2 - butueul diseului ambreiajului; 3 ~ mccanismuldedebrciere asamblat; 4 - ~urub pentru fixarea eapacului ambreiajului la volant; 5 - man-~onul de debreiere; 6 - rulment de presiune; 7 - inel de debreiere, 8 - disc de prcsiune;9-amortizatorul pentru oscilatii de dsucire; 10-plrghie de debreiere; l1-lagarpcntru mlment cu ace; 12- boltul plrghiei de debreiere; 13-boltul furcii; 14-splint;15-furca de articulare a plrghiei de debreicre; 16-~aib1\. izolatoare; 17-arcde presiune; 18 - plrghie de debreiere asamblat1\. cu furea; 19 - piulit1\. de reglaj;20 - sigurant1\.din tabl1\.;21- sigurant1\. grower; 22 - ~urub; 23 - arc de prindere;24- arc lamelar; 25- arc cu brat; 26- eapacuI ambreiajului; 27- disc de presiune;28 - cep de sprijin pentru arcul de presiune; 29 - bosaj de articulare a pirghiei de de-breiere la diseul de presiune; 30 - disc de frictiune cu fcrodo; 31 - nitul pentru seg-mentul de frictiune; 32 - nitul pentru segmmtul de fricliune cu arc intermediar;.JJ- arc intermediar pentru segmentul de frieliune; J4 - nit f<Dtm arcul inte.mtdiar

rI

2.1.3. Ambreiajul GF 420 KK

Ambrciajul GF 420 KK (fig. 2.3) cstc de ascmenca unambreiaj monodisc, uscat folosit la autobuzelc lKARUStip 260 ~i 280, la autobasculantele ROMAN R 12215 DRF~i R 19215 DFK. Constructiv se deosebe~te de ambre-iajlll GF 380 KR/WGSZ prin faptul di discul sau arediametrul de 420 mm. Comanda ambreiajului de ase-menca este hidraulica.

2.1.4. Ambreiajul SR 113

Ambreiajul SR 113 (fig. 2.4) este un ambreiaj mono-disc, useat. Se folose~te la motoarele SR 211 cu careslnt eehipate autocamioanele SR 113, SR 114, SR 115~i SR 116. Se eompune din ambreiajul propriu-zis ~ieomanda hidraulica.

Functionarea ambreiajului SR 113 cste identica eu ceaa ambreiajelor descrise mai lnainte.

2.1.5. Ambreia jul SR 131

Ambreiajul SR 131 (fig. 2.5) este un ambreiaj monodise,useat, semicentrifugal. Se monteaza la motoarele SR 211cu care se echipeaza automobilele din familia SR 131~i 132. Este asemanator eu ambreiajul SR 113, aUt eons-truetiv, dt ~i functional. Singura deosebire este aceea ca,la ambreiajul SR 131, plrghiile de debreiere 13 slnt pre-vazute eu eontragreutatile 9, eu care fae corp eomun.Ca urmare, forta de apasare asupra discului de presiunevariaza In funetie de turatia motorului.

15

1/

Fig. 2.3. Ambreiajul GF 420 KK:

1- arc de presiune:2 - inel de debreiere; 3 - arc d.ctensiune; 4 _ piulilildereglaj; 5 - bollul furcii de articulare a pirghiei de debreiere; 6 _ disc de pre-siune; 7 - discul ambreiajului eu ferodou; 8 - coroana dintaU a volantului;9- volant; 10-carcasa volantului; 17-capacul ambreiajului; 12-pirghiede debreiere; 13 - carcasa ambreiajului; 14 - rulment de presiune; 15 _ con-duct?!.pentruungere;16- carcasarulmentului;77_capacul carcasei mImen-tuJui; 18 - arborele ambreiajului; 19 - man~on de debreiere; 20 _ furcA dedebreiere; 27 - bolt ell cap sferic pentru sprijin; 22 - cilindrul de actionare afurcii de debreiere.

. --I.IJ.M"-",-c-- f} 9

Fig. 2.4. Ambreiajul SR 113:1 - discuri de fricliune din ferodo; 2 - discul ambreiajului;3 - disc de presiune;4 - capacul ambreiajuJui;5 - arc depresiune; 6 - rulment de presiune; 7 - man~on de debreiere;8 - furcA de debreiere; 9 - tijA de impingere; 10- carcasaambreiajului; l'-cilindrul de actionare a furcH de debreiere;12 - plrghie de debreiere; 13"':'" amortizor pentru oscilalii derAsucire; 14 - butucul discului ambreiajului; 15- ~urub de

reglaj;

15"17

/I, --- _. ----- - - -- ---6

III U Ul-Hr15

18 . Iff---1l':!-III\\\\\IYi"'1/H/1lI III -719 f5'20'21

I-----

-2

Fig. 2.5. Ambreiajul.j . SR 131:

1 - arc de presiune;2- ca.paculambreiajului; 3 -, man-~onde debreiere;4 - rulmentde presiune; 5 - furdi de

., debreiere; 6 - arc de rapel;7 - cilindrul de actionare afurcH de debreiere; 8 - vo.lant; 9 - contragreutate;10 - disc de frictiune din fe-redon; 11 - disc de presiune;12 - discul ambreiajului;13 - pirl:hie de debreiere.

5

2.1.6. Ambreiajul mono disc cu .diafragma

Ambreiajul monodisc cu diafragma este un ambreiajuscat, la care rolul arcurilor de presiune ~i al pirghiilorde debreiere slnt lndeplinite de un disc de ote! subtirc ~ibombat, aVlnd 0 serie de brate elastice, formate prin ta-ieturi radiale.

Clnd ambreiajul este cuplat (fig. 2.6, a), diafragma 6se rcazema pe carcasa interioara prin intermediul ine-lului 5 ~i cu marginea apasa proeminentcle periferice aledi~cului de presiune 3, preslnd asHel, intre acesta ~i vo-lantul 1, discul ambreiajului 7.

Clnd se decupleaza ambreiajul (fig. 2.6, b), man!jionull0apasa capctele interioare ale plrghiilor formate prinarcuirea diafragmei. Ca urmare, partea centrala a diafragmci se lncovoaie catre volantul motorului, In parteasa petiferica, sprijinindu-se pe inele 4, nu mai apasa pcprocminentele discului de presiune. Prin intermediul pie-selor 8, in~urubate pe marginea sa, discul de presiune estetras catre cutia de viteze, laslnd libcr discul ambrciaju-lui 7.

La altc ambreiaje cu arc-diafragma, cum este cel dela autoturismul Dacia 1300 (fig. 2.6, c), discul de presiunenu mai are picscle 8 ci numai proeminente periferice.

2.1.7. Ambreiajul cu doua discuri

Ambreiajtil cu doua discuri (fig. 2.7) este folosit laautocamioanele SR 101, ZIS 150 ~i Henschel. Se carac-terizeaza prin existenta a doua discuri de ambreiaj 1 ~i2,placate cu material de frictiune (ferodou) ~i a douadiscuri de presiune, 3 ~i 4. Pentru a se putea deplasaaxial, cde doua discuri de presiune slnt sprijinite pe!jiuruburilc 11, fixate in volant. Cu acelca!jii~uruburi se

19

I

u

.0

o

Fig. 2.7. Ambnoiajul cu doua di~CUl'i:1 - discul posterior al ambreiajului; 2 - discul anterior al ambreiajului.; 3 - disc depresiune posterior; 4 - disc de presiune anterior; 5 - volant ; 6 - areu) ~urubului deIImitare a deplasliriidisculuide antrenare anterior; 7- piulilli de reglaj; 8 - garniturliinelarli termoizolantli; 9 - arc de presiune; 10- capacul ambreiajului; 11 - boll desprijin pentru discurile de antrenare anterior ~i posterior; 12 - ~urub pentru limitareadeplasiirii discului de antrenare anterior; 13- arc pentru deplirtarea de volant a disculuid. antrenare anterior, la debreiere; 14 - splint pentru curlilirea orificiulul d. seurger.

'a uleiului din careasa ambreiajulul; 15 - pirghie de debreiere.

r fixeaza de volantul 5 ~i capacul 10 al ambreiajului; pdqaceasta, discurile de presiune 3 ~i 4 ~i capacul lOse roltesc impreuna eu volantul. Forta de presare a discurilo~este data de arcurile 9.

La debreierea ambreiajului de catre pirghiile de debre,iere 15, discul posterior de presiune 3 este tras inapoi pri.intermediul ~urubului 7, iar discul anterior de presiune ~

este depart at de catre arcurile elicoidale 13, montat4intre disc ~i volantul motorului. Pentru ca discul ambreJiajului 1 sa nu fie ~trins intre discurile de presiune 3 ~!4, intre acestea' slnt prevazute ~uruburile de sprijin 121In~urubate in capacul 10 al ambreiajului. Aceste ~uruburqtree prin orificii executate in discul de presiune 3, limi"Hnd deplasarea discului de presiune 4.

2.1.8. Ambreiajul cu doua discuri ~i arc centra~

Din punct de vedere construct iv, ambreiajul cu dou~diseuri ~i arc central (fig. 2.8), este asemanator eu amibreiajul din fig. 2.7, eu deosebirea ea forta de presar~este realizata printr-un arc central, nu prin arcuri elicoidalemontate periferic intre discul de presiune din spate ~~carcasa interioara a ambreiajului. Volantul transmite cu~plul discului de antrenare 6 prin intermediul bolturilor JIiar discului de presiune 9 prin capacul ambreiajului 11.,

In stare de repaus, presiunea asupra discului 9 ~i.,implicit ~i asupra discului 6, este exercitata de bratullscurt al pirghiilor de debreiere 8, deoarece bratele lungi~ale acestora sint articulate la tijele fixate in man~onul 12'1care este depart at de volant de eatre arcul central 13.

La debreiere, man~onul 12 este imp ins catre vol ant~i comprima, pe de 0 parte, arcul central 13, iar pe de,aha parte apasa capete!e interioare ale pirghiilor de:

22

Fig. 2.8. Ambrciajul cndoua discnri ~i arc central: 1----1 - roata dintata pentru antre-narea volantului; 2 - suport \"0.lant; 3 ~i 4 - discurile ambreia-jului; 5 - amortizor; 6 - disc deantrenare; 7 - bolt de ghidare ~ide antrenare a discuJui de antre.nare; 8 - pirghie de debrt.iere;9 - disc de presiune; 10 - arcde tragere a discului de prcsiuneIn timplll debreierii; 11 - ca-pacul ambreiajuilli; 12- man~onde debreiere; 13 - arcul centralal ambreiajului; 14 - racordpentru gresorul rulmentului depresiune; 15 - inel de echili-brare; 16 - bolt de presiune; 317 - ,'olant; 18 - mecanisme-lastic pentru depart area discu-rilor ambreiajului I" debreiere. "

fa

13

debreicrc; ca urmp.re,

capetele seurte ale' 6plrghiilor de debreiereInceteaza sa mai apese 7pe discul de presi-une 9.

Departarea discuri-lor ambreiajului dediscul de antrenare 6 cstevcle 18, montate la pcriferia

asiguraHi. prin dispoziti-acestui disc.

2.1.9. &manda ambreiajclor mecanice

La ambreiajele'mecanice .eomanda debrei~rii poate fimeeanidl, . bidrauliea. sau bidro-pneumatica.

Comanda mecaniea. Comandamecaniea a ambreiajuluise folose~te aUt la autoturisme, dt ~i la autoeamioa'-nele pentn~ transportql de ma,rfqri. La automobilele eu

23

motorul plasat in fata, legatura intre pedala de am-breiaj !?i furca de debreiere se face printr-o tija, iar laautomobilele cu motorul amplasat in spate-prin cabluri.

In fig. 2.9 sc prezirita comanda mccaniea a ambreia-jului unor automobile cu motorul in fata !?i pcdala deambreiaj pe podeaua cabinei.

La apasarea pedalei 2 cu piciorul, pirghia 3, solidaracu pedala trage inapoi (spre dreapta) tija de legiHura 10,rotind axul intermediar cu pirghii 9. Ca urmare, tija 11este impinsa catre inapoi (in figura spre dreapta) !?i, apa-sind pe capatul exterior al furcii de debreiere 4, producedebreierea.

Fig. 2.9. Comanda mecanica a ambrehjului cu pedalala podea:

1 - reazemul pedalei in podea; 2 - pedal a de ambrei'l,j;. 3 -,. plrg-hia pedalei; 4 - furcA de debreiere; :; - piulilA cu. cap sferic,pentru regiaj; 6 - contrapiulilA; 7 - arcul de rapel al furcii am-breiajului; 8 - arcul de rapel al pedalei ambreiajului; 9 - ax in-termediar cu pirghii; 10 - tij~ de legAturA; 11 - tijA de Impin-

gere a furciide debreiere.

24

..Fig. 2.10. Comanda meca-,nica a ambreiajului cu pe-

dala suspendata:a - jocul Intre piulila tijei ~;

lcapul de debreicrc; b - cursaliberA a pedalei; 1 - plrghie cucot; 2 - impingAtor; 3 - tampo-nul de reazemal pedalei; 4 - pe-dalA de ambreiaj; 5 - furd!. dedebreiere; 6 - piulilA sfericA;7-contrapiuliIA; 8 - tija Im-pingatoarea furcH de debreiere;

19 - arc de rapel fureA ambreiere;10 - plrghie; 11 - boll de fi-xare a mecanismului de coman.

Id~; 12 - bolI pentru articulare;13 - fureA cu filet interior;14-piuliIA; 15 - tijA de le-

gAturA.

I 2

15.

La 'ridiearea picio-rului, pedala 2 !?ifur-ca 4 sint readuse in flpozitie de repaus dearcurile de rapel 8 !?i,respectiv 7, ambreiaj,ulambreindu-se datoritaarcurilor de presiune.

Clnd pedala este suspendata de peretele frontal al ca-binei (fig. 2.10), mecanismul de comanda functioneazaastfel: la apasarea pedalei 4, tija 2 rote!?te pirghia cu cot 1!?i trage in sus ti ja de lega tura 15 !?ipirghia 10, care ro-te!?te axul intermediar cu pirghii !?iimpinge catre dreaptatija impingatoare 8; aceasta, apasind pe capatul exterior.al furcii 5, produce debreierea; la ridicarea picioruluide pe pedala 4, furca. 5 revine in pozitie de repaus dato-rita arcului 9 iar ambreiajul S6 ambreiaza.

AUt tijele impingatoare, dt ~i cablurile de tragere afurcii de debreiere, in cazul motorului ainplasat in spate,sint prevazute la punctul de articulare cu piulite ~i con-

II D

25

trapiulite pentru reglarea jocului dintre pirghiile de de-breicre ~i rulmentul de presiune.

Pentru realizarea unei debreieri rap ide ~i a unei am-breieri line, ambreiajele mecanice au fost echipate cucomenzi hidraulice. Se deosebesc doua tipuri de comandiihidraulidi. : cu pedala de ambreiaj suspendata ~i cupedala la podeaua cabinei.

Comanda hidraulidi. a ambreiajului eu pedala suspen-datil. Mecanismul de producere ~i transmit ere a presiuniihidraulice la acest tip de comanda (fig. 2.11) cuprinde:pedala 8 cu arcul 9, pompa centrala a ambreiajului 44~i conducta de legatura 32.

Mecanismul de actionare hidraulica cuprinde: cilindrulreceptor al ambreiajului 31, tija impingatoare 24, cupiulita de reglaj 22, ~i furca ambreiajului 23, cu arcul 26.

Apasind pe pedala de ambreiaj 8 (fig. 2.11), tija delimpingere 7, articulata eu aceasta, deplaseaza pistonul 4in cilindrul pompei centrale 44 ~i refuleaza lichidul sub'presiune prin conducta de legatura 32, in cilindrul re-iceptor 31. Ca urmare, pistonul 27 impinge tija in capulexterior al furcii 23, aceasta produdnd debreierea.

La ridicarea piciorului de pe pedala de ambreiaj, arculde rapel 26, prin intermediul tijei 24, impinge pistonul 27in cilindrul receptor ~i, deplasind lichidul in cilindrul~pompei centrale prin conduct a de legatura, se permite,am'breierea.

o comanda hidraulica asemanatoare constructiv sifunctional este comanda hidraulica a ambreiajului de iaautomobile1e ROMAN (fig. 2.12 ~i 2.13).

Apasind pe pedala de ambreiaj 22 (v. fig. 2.12), pis-tonul 18 este tmpins in cilindrul pompei 16 de dltretija 24. Ca urmare, lichidul din cilindrul pompei esterefulat sub presiune tn cilindrul receptor 7 (v. fig. 2.13)al ambreiajului prin conduct a 17.

26

P"'"

Fig. 2.11. Comanda hidrauliea a ambreiajului eu p~dala 5uspendat1i.:1 - bu~n pentm umplere cu lichid de frina; 2 - rezervor; 3 - garnitur~ d. callciuc;4 - pistonul pompei de ambreiaj ; 5 - ro,dela limitatoare; 6 - man~n de cauciuc pen-tm protectie ; 7 - tija pistonului pompd; 8 - pedal a ambreiajului; 9 - arc de rapelal pedalei; 10 - carcasa ambreiajului; 11 - volant ; 12- discu] ambreiajului; 13-disc de presiune; 14 - arc de presinne; 15 - capacul ambreiajului (carcasa interioara);16 - rulmcnt de presiune; 17 - man~n de debreiere; 18 - arbore prlmar cutie de viteze;19 - rulmentul de sprijin al arborelul primar; 20 - arbore cotit; 21 - plrghie de de-breiere; 22 - piulita sfericA de reglaj; 23 - furcA de debreiere: 24 - tija d. impinger.a furcii de debreiere; 25 - man~on de protectie din cauciue; 26 - arc de rapel a I furciide debreiere; 27 - pistonul cilindrului receptor; 28 - garnitura pistonului cilindrulureceptor; 29 - suport arc; 30 - arc; 31 _ cilindru receptor; 32 - condueU d. lichidde Irina; 33 - cilindrul pompei de ambreiaj; 34 - orificii de trecere; 35 - garniturade cauciuc; 36 - garniturJ.de caucluc pistonpompaambreiaj;37- arc; 38- membranasupapa; 39 - garnitura de canciuc; 40 - orificiu de trecere; 41 - supap~ re!ular.; 42-

oriliciu de compensare; 43 - orificiu de trecere; 44 - pompa de ambreiaj.

27

(

:st"f

23

.m

______ 21,

29 2827. ; 25

~

4

n

Fig. 2.12. Mecanisrnul de producere a presiunii hidraulice in instalatia de co-rnanda. a arnbreiajului autovehiculelor ROMAN:

1- man~onde protectie; 2 - inel de siguranta; 3 - man~etasecundaraa pistonului; 4 - ~ibi\ deoprire; 5-arc; 6-garnitura; 7-bu~on; 8-garnitura; i9-bu~on; 1O-capac; 77-adaosde egalizare; 72- garnitura; 73- garnitura; 74- ~urub; 75- ~tut inelar; 76- pompa deambreiaj; 77 - man~eta primara; 78 - pistonul pompei ambreiajului; 79- ~aibi\ de sprijin;20 - suport; 27 - arc de tragere; 22 - pedala ambreiajului; 23 - furca tijei de Impingere;24 - tija de Impingere; 25 - pompa de ambreiaj, ansamblu; :<'6- rulment cu ace; 27 - boltul

de articulare a pedalei de ambreiaj; 28 - arc de tragere.

' 1

- --- - - -

1

Fig. 2.13. Mecanisrnul de actionare hidraulidl. de la instalatia de cornand1l. a arnbreiajuluiautovehiculelor ROMAN:

7 - tija exterioara de Impingere a furcii; 2 - piulita de reglaj; 3 - arc de rapel furca ambreiaj; 4 - clopot delegatura; 5 - placa de distanta; 6 - ~urub; 7- cilindrul receptor, ansamblu; 8 - pistonul cilindrului receptor;9 - tija interioara de Impingere a furcii; 70 - ~urub de strlngere; 77 - garnitura inelara; 72 - ~urub de aerisire;13- capacde protectie a ~urubului de aerisire; 14- man~n de protectie; 75- inel distantier mare; 76_ ineldistantier mic; 77 - conductii lichid de frlna; 78 - ~urub racord la conduct a de liehid de frlna; 79 _ suportul

conductei; 20 - furea de debreire.

r La ridicarea piciorului de pc pedala de ambreiaj,arcurile 21 ~i 28 (v. fig. 2.12) readuc pedala in pozitiade repaus, respectiv in pozitia in care aceasta se sprijinape ~urubul de reglare a jocului dintre tija de impingere 24~i fundul pistonului. Acest joc trebuie sa fie de 0,5 mmpentru a da posibilitate pistonului 18 sa se reazeme pe~aiba de sprijin 19, ca urmare' a destinderii arcului 5.

Lichidul nefiind actionat de pompa ambreiajului,arcul 3 (v. fig. 2.13) se comprima ~i, trag-ind capatulexterior al furcii 20 catre cilindrul receptor, produceambreierea, concomitent cu impingerea pistonului 8 catrefundul cilindrului receptor, prin intermediul ~urubului 1~i tijei 9.

Comanda hidraulica a ambreiajului cu pedala la podea.Componenta ~i functionarea mecanismului de producere~i transmitere a presiunii hidraulice ~i a mecanismuluide actionare hidraulidi. pentru acest tip de instalatie(fig. 2.14) sint identice cu cele prezentate mai inainte,singura deosebire constlnd numai ill pozitia pedalei.

Comanda hidro-pneumatica a ambreiajului. Pentrureducerea aproape completa a efortului ~oferului in actio-narea ambreiajului ~i asigurarea unei functionarj maieficace in cazul automobilelor cu ampatament mare ~icu motorul amplasat in spate s-au deat comenzi deactionarea ambreiajuluide tipul hidro-pneumatic(fig.2.15)

La aceasta instalatie, actionarea cilindrului receptordublu, 1 al ambreiajului se face cu aer comprimat (pneu-matic), iar comana.a intrarii ~icvacuarii aerului comprimatdin cilindrul receptor dublu se face cu ulei sub presiunc(hidraulic), cu ajutorul pompei ambreiajului 10 ~i supapeide distributie 4.

tn starea de repaus instalatia cste plina cu ulei, deoarecesub actiunea gravitatii uleiul se scurge din rezervorul 11,intra in pompa de ambreiaj 10, prin racordul 12, icse

so

rrt

Fig. 2. ii. Comanda hidrauliea. a ambreiajului eu pedala 1a.podea:1 - pcdala de ambreiaj; 2 - pomp~ de ambrciaj ; 3 - cilindru 1 receptor at ambre-iajului; 4 - conducta de lichid; 5 - tija de impingere a pistonului pompei de

ambrciaj; 6 - piulija de reglaj; 7 - arc de rapel al pedalei.

prin racordul 8 ~i intra in supapa de distributie 4 princonducta 13 ~i racordurile 6 ~i 5.

Apasind pe pedala de ambreiaj 9, pompa ambreiajuluiinchide intrarea uleiului de la rezervor ~i, compriminduleiul ramas in pompa, n dirijeaza prin racordul 8 ~iconduct a 13 catre supapa de distributie 4. La 0 presiunede circa 3,0 daN Jcm2, supapa de distributie deschideorificiul de intrare a aerului comprimat ce vine de larezervorul de aer, astfel ca aerul comprimat intra incilindrul receptor dublu 1, prin racordul 2, produdnddcbreierea.

La ridicarea piciorului de pc pedala 9, presiunea uleiuluidin pompa ambreiajului 10 scade, ~i, ca urmare, supapade distributie 4 inchide orificiul de intrare a aerului com-primat de la rezervor ~i deschidc orificiul de evacuare

31

32

,..II

a aerului comprimat din cilindrul re~eptor dublu 1,producind ambreierea.

In cazurile in care nu exista. aer comprimat sau acestaare 0 presiune prea midi, ambreiajul poate fi debreiatnumai prin actionare hidraulidi, ceea ce necesita un efortmai mare, din parte a ~oferului. tn aceste cazuri, uleiul,coml rim at prin actionarea pedalei 9 (utilizind aproapetoata cursa acesteia), intra in cilindrul receptor dublu 1

Lprin racordurile 6 ~i J, producind debreierea. ConcomitentI functioneaza ~i supapa de distributie, dar fara. efect,

deoarece aerul comprimat nu poate actiona cilindrulreceptor. La ridicarea piciorului de pe pedala 9, presiuneauleiului din pompa ambreiajului scazind, arcul cilindruluireceptor evacueaza uleiul ditre. rezervor producind am-breierea.

2.2. A mbreiaje automate

Cre~terea numarului de automobile ~i a traficului auto,in special in marile ora~, a condus la ideea reduceriioperatiilor de debreiere. Ca urmare au aparut solutiiconstructive prin care se elimina. pedala de ambreiaj,operatiunile de debreicre ~i ambreiere fiind efectuatcautomat de ambreiajul insu~i.

Dupa. calacteristicile constructive ~i de functionare,ambreiajele automate construite pina in prezent se potclasifica in ambreiajc centrifugale (tip Gravina, Saxomat,Manumatic, Newtondrive etc.), ambreiaje electromagnet ice(tip Jaeger, Ferlec etc.), ambreiaje cu cuplaj hidrodinamic(tip lIM, MAl 525, MAl 530, autobuz FIAT etc.) ~iambreiaje hidrodinamice.

Ambreiajele electromagnet ice, la care presiunea arcw'ilorasupra discului de presiune este inlocuiHi cu acthmeaunor electromagneti, pot fi:

3 - Ambreiajul - cd. 1019 33

- ambrciajc cu frictiune, la care forta de prcsiune se'realizcaza cn clcctromagneti alimentati-. d~ dinamul111otorulul.; . . .' . ." . . "

- ambrciaje formate din doua discuri de metal, carese ~otesc,. pentrucuplarea carora se folose~te un circuit Ide mduche' .'

- ambrei~je formate din cm"casa ~i rotor interior,pentru cuplarea Larora se magnetizeaza 0 pulbere mag-netiCa. fara remanenta, care se introduce in corpul carcasei. ·

Ambreiajele centrifugale ~i unele ambreiaje electro-'magnctice pastreaza ambreiajul clasic cu frictiune dar Iacesta' este prevazut cn uncle instalatii auxiliare care Icfectueaza decuplarea ~i cuplarea automata, odata C1lactionarea manetei cutiei de viteze. Actionarea propriu-zisa a acestor ambreiaje se face mecanic, pnenmo.:vacuu- I .. .matic. hidraulic sau electromagnetic. 2.3.2. Reglarea ambreIa]ulw

Uncle ambreiaje electromagnet ice ~i ambreiaje hidro-: " . . .dinamice elimina complet ambrciajul cu frictiune. ,. Pe~lOdlc, amb~elaJul unm ?-utomobil cste supus unor

Ambreiajele automate centrifugale ~i electromagneticel lcglaJe pentr~ as!gurarea bunel.?ale functionari. Indifercntse caracterizeaza prin:. cutii de viteze clasice; la turatia de c~ns~ruc11a ~I fclul comcnZll, la ambrciajele mccanicede mcrs in gol sint decuplate; ambrcierea progresiva a c~ fr~~tmne se fac. urmatoarele I:eglaje: reglarca pozitieiambrciajului ~i ded cre~terea momentului transmis se ~l:ghlllo.r de ~ebr;ICr~.; reglarea Jo~ului dintrc rulrnentulproduce odata cu cre~terca turatiei motorului. . edpr~slUne ~I pl~g?llic de debrelere; reglarea pozitiei

Ambreiajele cu cuplaj hidrodinamic se caracterizeaza pe alc1 de am?r.e~aJ'A ..prin: cutii de viteze clasice; la tu'ratia de mers in gol d Reglarea poztftez. plrfJ,h-tzlor de debreiere cste neccsaraa motorului, ambreiajul cu frictiune nU este decuplat, e~arece ~apetele mtenoare ale acestora trebuie sa fieintreruperea leg1Hurii dintre motor ~i restul transmisiei aP..lsa~e slmnltan. de ~ulmcntul de prcsiunc, accastaf:icindu-se de catre cuplajul hidrodinamic; constructia' aSlgurmd 0 am~r~ICre JI~a, fara. ,,~ocuri".nu climinil pedala de ambreiaj. operatiile de debreiere-I ~eg]area s~ rcal!zeaza m functle de tipul ambrciajului,ambrcicrc la schimban~a vitezelor filclndu-se ca la orice' pnn !urca flletata ~e c~re se articuleaza pirghiilc deambreiaj Cll frictiune. . I ~ebreICre l~ c~reasa mtcr~oara a ~mbreiajului (v. poz. 8

.Aml~reiaj~ll hidrod!n~~llic (care de fapt cste. un ~uplajr ~~'r 2.1)~ pmhta ?e reglaJ 7 JV. fIg. 2.7) sau ~.nrub.urilelndrcdmanuc eu poslblhtate de decuplare rapIda ~I carel I e~laJ.!5 (v. fIg. 2.~) prevazutc la capetele mtenoarefunctioncaza singur, Hha un ambrciaj cu. frictiune) s~ a ~plr~lllilor de dcb~c!e~'e., ..caracterizcaza prin: cutii de viteze planetare sau c~ entI u, r~gl~rca pozltlel plrghulor de debreierc sc apasa

redala pma cmd rulmcntul de presiunc vine in contact

34

cut.ii de' vitcze fara treptc; la turatia de mers in gol amotorului, ambreiajul este decuplat ;ambrcierea pro-grcsiva a ambreiajului se face pc maStlra erc~tcrii turatieimotorului. .

2.3. IntreJinerea §i 1'eglarea mnbrciajului

2.3.1. Intretinerea ambreiajului

!ntrctinerca ambrciajului cuprinde opcratii de ungcrc,vcrificare ~ireglare, eu periodicitatca indicati:'Lin tabdul 2.1.

35

OperatiUe de tntretlnere a ambreiajului

Tabelul 2.1

Denumirca opera tiel de Intretlncre

Nrlodlcltatea km. echivalenti

Automobile cu motor

I

Automobile

cu benzinl CDmotorcu motoriol

Ambreiajul cu comandd mccanicdVerificarea stil.rii ~i fixArii ele-mentelor comenzii mecanice

Verificarea ~i reglarea ambreiajului

Verificarea sthii ~i fixarii carcaseiambreiajului

Gresarea rulmentului de presiune ~ia .articulapilor comenzii

Ambreiajul cu comandd hidraulic4Verificarea sUI.rii ~i fix1l.rlielementelor comenzii hidraulice(pompa ambreiajului, cilindrulreceptor. conducte, racorduri)*

Verificarea stll.rii ~i fixil.rii carcaseiambreiajului

Verificarea etan~itatii ~i functio-narii tuturor elementelor instalatieicomenzii hidraulice

Verificarea tensiunii arcurilor derapel de la pedala de ambreiaj ~icilindrul receptor

Verificarea nivelului ~i efectuarcaplinului cu lichid de frina a rezcr-vorului pompei de ambreiaj'

* Zilnic, de ditre conducatorul autoreviziilor tehnice de gradele I ~i II.

36

Zilnic

2000- 2 500

8 000- 10 000

2000- 2.500

Zilnic2000- 2.5008000-10 000

8000- 10 000

Zilnic

8 000- 10 000

Zilnic3000

12 000

12 000

Zilnic

12 000

,Denumirea operaliei de lotretinere

Verificarea ~ restabilirea joculuitijei de actionarea pompei centrale~i a tijei cilindrului receptor !}i re-glarea cursei libere a pedalei deambreiaj*

Verificarea !}idesfundarea orificiuluide aerisire din capacul rezervoruluipompei ambreiajului

Verificarea jocului rulmentului depresiune

Gresarea rulmentului de presiune~i a artieulatiilor comenzii*

fnlocuirea lichidului de frina dininstalatia de eomandA hidraulica aambreiajului !}iaerisirea instalatiei

Tabel 2.1 (continuare)..Periodicitatea, Jun, eclti'\'alcnli

Automobile cu motorI

Automobilecu benzinA cu motor

en motorinl

2000- 2 5008000- 10 000

300012000

Zil nie Zilnic

8 000- 10 000

2000- 2.5008000- 10 000

12 000

300012000

Dupa. neeesitate(max. 24 000)

I

*) Zilnic de catre conduditorul auto (prin obser'lare), ~i in cadrulreviziilor tehnice de gradele I !}i II.

eu capetele interioare ale acestora. In aceasta pozitie.I se rote~te arborele cotit ~i. cu ajutorul unei lame calibrateI (spion). se verifica ~i se restabile~te contactul fiecareiI pirghii cu rulmentul de presiune. prin de~urubarea sau

in~urubarea piulitelor de reglare.Reglarea, pozitici pirghiilor de debreiere nu se face la

ambreiajele cu diafragma sau cu arc central.Reglareajocului dintre rulmentul de presiune ~i pirghiile

de debreiere la ambreiajul cu comanda mecanica ~i cu

Zilnic3000

12 QUO

__I I(prin obscrvare). ~i in e<>.drul

Zilnio2 000- 2.5008000- 10000

37

r,

II

pcdala la podca (v. fig. 2.9) se executa prin scurtarcalungimii tijei 11 dc' impingerc a furcii de debreierc pinacind se realizeaza distanta prcscrisa. (jocul) intre accsteclemente.

Pentru aceasta se scoate arc1117 ~i se impinge capatu'exterior al furcii 4 pina dnd rulmentul de presiune vinein contact cu pirghiile de debreiere. Mentinind furca de I

debreiere in aceasta pozitie, precum ~i pedala de ambreiaj 2;rezemaHi pe limitatorul 1 pe sub podea, se desface piulita'conica de pe tija de impingere 11 pina cind vine in contact

Icu capul exterior al fur~ii de debreiere 4. Dupa aceasta,mentinind in continuare rulmentul de presiune in contactcu pirghiile de debreiere, se in~urubeaza piulita 5 de petija de impingere pina cind se realizeaz.a intre piuliFt I

~i capatul furcii distanta prescrisa. de constructor, diS-

)tanta prin care se asigura jocul functional dintre rulmentulde presiune ~i pirghiile de debreiere (v. tabelul 2.2.).

La aIte constructii, cind tija (sau cablul) trage de furcal :r.pentru a debreia, lun,gimea respcctiva trebuie mariUllpentru obtinerea jocului necesar. La un, anumit joc intrelrulmentul de presiune ~i pirghiile de debreiere corespuride'o anumita cursa libera a pedalei, adica marimea curseillibere a pedalei de ambreiaj indica daca jocul dintre.Tulmentul de presiune ~i pirghiile de debreiere este corect.

Relatia cantitativa dintre jocul ce trebuie sa existe,intre rulmentul de presiune ~i pirghiile de debreiere, pde 0 parte, ~i cursa libera a pedalei de ambreiaj, pe dalta parte, sint date in tabelul 2.2. "

Face exceptie de la metoda de reglare expusa mainainte ambreiajul eu doua discuri ~i arc central (vfig. 2.8), la care jocul pirghiei-man~on se reface pri.J 1in~urubarea inclului 15 pc hutucul eapacului 11 al ambrciajului, ceea ce determina deplasarea catre volaIitbolturilor de presiune 16 ~i a eapetelor interio:ue al~Fhghiilor de debreiere 8. ' ".

Tabelul 2.2

Dale de rcsbj pentru ambrdajc

]J:r.o

38 39

Jocul dintre Jocul dintre Jocul dintre Cursapiulila rulmentul Uja de i liberiitijei de de presiunc pingcre i a pcda-

Felul i m:1fC. auto,vchiculclorimpingcre i pirghiile fundul pis- lei de

i capul de debrc- tonului ambre.furcii de icre pompei am- iajdbrcicrc breiajului

[mm][mm] [mm] , [mm]

1 2 3 4 5

- - O,.'j-I,O 10-15- - 0,5 20- 30

2,0- 3,0 - - -2,5- 3,5 - - -

- - 0,5-1,0 10-15- 3,0 - 24-4{)

2,0- 3,0 - - 25-353,5- 4,0 - - -

I

- - 0,5-1,0 10- L- - 0,5-1,0 ' 10-'15

,3,5-5 2,0-3,0 - -- 3,2-4,0 - 32-40

- - -' ,20-25

- 2,0'- 3,0 0,5 20- 30- 2,0-3,0 0,5 20-30

4,5 3,0 0,5 -4,5 3,0 0,5 -4:5 3,0 0,5 I -

Tabel2.2 (continuare) Reglajul.jocului ditttre rttlmentul de presiune # ptrghiilede debreiere in eazul anwreiajului eu eomandii meeal1ieadar eu pedala de ambrdaj suspendatii (v. fig. 2.10) se faceastfel :

f

- se scoate arcul 9 !?ise fixeaza pedala de ambreiaj 4,. rezemata pe tamponul 3, cu ajutorul boltului 11; se: impinge capul exterior al furcii ambreiajului 5 catre

spatele at:tovehiculului (in figura spre dreapta) pina cindse simte ca rulmentul de presiune apasa pe virfurile

I pirghiilor de debreiere;- se sHibe!?te contrapiulita 7 de pe tija impinga-

I toare 8 !?ise desface piulita sferica 6 pina cind vine incontact eu virful furcii 5; apoi se in!?urubeaza piulita

I sferica (se departeaza de V'u-fulfurcii) pina Ia realizareaI distantei prescrise in tabelul 2.2; ·I - se stringe contrapiulita !?ise monteaza arcul 9.

Distanta Iasata intre piulita sferica. !?i V'lrful exterioral furcii ambreiajului trebuie sa eorespunda joculuifunctional normal dintre rulmentul de presiune ~ipirghiilede debreiere.

Reglajul ambreiajelor eu eomaltda hidrauliea cu pedalaI suspendata (v. fig. 2.11-2.13) sau eu pedala la podea

(v. fig. 2.14 !?i2.4) cuprinde atit rcglarea jocului dintre

Jrulmcntul de presiune ~i pirghiile de debreiere, dt !?ireglajul cursei libere a pedalci de ambreiaj, respectivjocul dintre pistonul pompei ambreiajului ~i tija de

· Reglajul jocului dintre rulmentul de presiunc ~ capul interior actionare a acestuia. 'al pirghiilor de debreiere se face prin in~urubarca sau de~urubarea Luind ca referin~a ambrciajul din fig. 2.11, reglajulpiulitelorde reglaj de pc bratul scurt al pirghiilor de debreicre. Jocul jocului dintre rulment1l1 de presiune ~ipirghiile de debreierese m1i.soaraintre virful interior al plrghiilor de debrcicrc~i rulmentul se face astfel: se scoate arcul 26 ~i. mentinind pistonul 27de presiune. . in contact eu fundul eilindrului de aetionare 31, se impinge

.. D~stanta p~escrisa.~ l~l~oara iotre supr~fata posten.oara a capul exterior al furcii de debreiere 23 (spre dreapta inbUtUC~Ul capaculul am~re18.Julu~ ~l suprafata. an~enoara a mufCl (man. fi g UIa ) Pina dnd se simte di. rulmentul de presiune 16~onulul) de dccuplare, lar reglaJul se face pnn m\lurubarca sau de~u. .' A' . A "1 d db' 21 1rubarea iulitei de reglaj pc butucul capacului ambreiajului, cu am- "me l~ con~a.ct cu capetcle plrg~ll?r e .e¥ relere '. nbreiajul ~ecuPlat. accasta pozltle se dc!?urubcaza pmhta sfenca de regIa) 22I

40 41

t 2 I 3 I .. I 5

Skoda 706 RT i RT5 - 4,0. - -40SR 131 (comandAmccanicA) 4:1:I - - 1.-2SR 131 (comandA hidraulicA) 3,0 max.l,5 0.5 30-50SR 132 (comanda mecanic1i.) 10:1: I - - 50-60SR 132(comanda hidraulic1i.) 3.0 max. 1.5 0.5 30-50SR 113- 5R 116 (comandamecanicA) 6,0 - - 30--40SR 113- 5R 116(comandahidraulica) 3.0 max. 1,5 0,5 30-50Tattoa 1385 I i 53(motor 928) - 16- IS" - .30Tatra 813 (motor 930-3) - 20-22" - -

A!dob!lze -A 7 (comandamecanicli.) 6,0 - - 30-40A 8 (iu R S (35) - 2.0-3,0 0,5 20-30IK-i ",5 3,0 0,5 -Ikarus 26O-2S0 4,5 3.0 0..5 -ROMAN 109UD - 2,0-3,0 0.5 20-30ROMAN 112UD ....5 3,0 0,5 -Skoda 706 RTO - 4.0. - ..0Sanos A 12 i A 14 - 16-IS - -TV-71 3.0 max.l..5 0.' 30-40TV-20,R, T 2,0-3,0 min.0.5 1,0 -

r! pina vine in contact cu furea de debrciere ~i apoi se de-

Iparteaza de f;.trdi, prin ~n~~rubare, pina se realizeazamtre accstea Jocnl preserIs m tabclul 2.2. (coloana 1).Dupa aceasta se stdngc eontrapiulita ~i se monteazaarcul 26. Jocului dintrc piulita tijei ~i capul furcii dedebrcicre ii eorespunde joeul functional intre rulmentulde prcsiune ~i pirghiiIc de debreicre (v. tabelul 2.2.).

Pentru reglajul jocului dintre pistonul pompei ambre-iajului ~i tija de impingere (v. fig. 2.14) se seoate areulde raFel7. Se apasa eu mina pc pedala., din pozitia rczemaHipe suport, pina dnd sc simte di virful tijei de impingcre 5atinge fundul pistonuIui. Dad!., la atingerca funduluipistonului de ca.trc tija 5, cursa libcra a pcdalei nu co-rEspuI1de vo.lorilor indicate in tabeIul 2.2, sc in~urubeazasau se de~urubeaza. dupa caz, piulita 6, pina se obtineeursa libela indicata in tabcl, dupa care sestrlngc eontra-piulita ~i se remonteaza arcul 7. Aeestei curse liberc. a Ipedalei ii corespundc jocul functional intre tija de impingere I~i fUlldul pistonului indicat in tabeluI 2.2, joc prin carese asigura pozitia corecHi a pistonului ~igarniturii acestuiaastiel indt orificiilc de eompensare ~i de trecere sa nu fieobturate. ~

I8. Cutiade vitaze

/L I ~ Subansamblul care urmeaza, dupa. !~ I '.J ambreiaj, in componenta transmisiei~ automobilului cste un transformator

de moment motor, care are roluI de a asigura variatiafortei de tractiune la retile motoare, astiel indt aceastasa corespunda rezistentelor la inaintare inUmpinate deautomobil in deplasarea sa. Aceasta se realizeaza prinalegerea unui anumit raport de transmitere in interiorultransformatorului, prin care se amplifica momentulmotor, ceea ce conduce la obtinerea fortei de tractiunenccesare.

Transformatoarele de moment motor sint cunoscute inconstructia de automobile sub denumirea de cutii deviteze ~i pot fi:

- transformatoarc in trepte, care realizeaza un numarlimit at de rapoarte de transmitere, in cadrul dirora intracutiile de viteze cu pinioane baladoare ~i cutiile de vitezeplanetare ;

I

- transformatoare continue, care permit varierea con-tinua a raportului de transmitere, in cadrul carora intra

. variatoarele mecanice, convertizoarele hidrodinamice ~itransmisiile electrice.

43

In constructia de automobile sint utilizate pe scadl

larga. transfonnatoarele in treptc, cOlp'c.rtizoarele hidro'ldinamice precum ~i combinatiiJc ac('stpra in cutiile auto-Imate de viteze.

IIn cele ce urmeaza se vor prezenta cutiile de viteze ale

automobilelor existente in ponuere mare in tara noastd'ijI

3.1. Cut-ii de viteze in irepte cu cuPlaje caladoar~I.

3.1.1. Cutia de viteze RenauH 352-03I

In fig. 3.1 ~i 3.2. se prezinta cutia de viteze Renaultl352-03 cu care este echipat autoturismul Dacia 1300.Este 0 cutie de viteze in trepte, cu patru vitezc pcntru

/mers inainte, toate sincronizate, ~i o. viteza de mersinapoi, nesincronizaHi. Deoarece autoturismul Dacia 1300are tractiunea pe fata, accasta cutie de viteze face corp'eomun eu diferentialul ~i, in eonsecinta, are doi arborilde ie~ire.

Careasa 2 (fig. 3.1) a eutiei de viteze ('ste formata dindoua bucati ansamblate intr-un plan longitudinal verticaL!Partea anterioara. a earcasei cutiei de viteze este asamblata

~

eu eareasa ambreiajului 3, iar partea sa posterioara esteinehisa. eu capacul 1, in care se sprijina. levierul de comanda. al mecanismului de schimbare a vitezelor.

Arborele primar 5 (fig. 3.2) este montat in carcasa\eutiei de viteze pe rulmentii eu role eonice 3 ~i 10 ~i este

\

articulat eu arborele ambreiajului 1 prin man~onul cucaneluri interioare 2. Pe arborele primar sint montatesolidar: pinioanele 4 pentru viteza intii, 6 pentru vitezaa doua, 7 pentru viteza a treia, 9 pentru viteza a patra ~i

l8 pentru mersul inapoi. Arborele seeundar 12, care de

fapt este ji arborele pinionului de atoo 23, este montat I44 I

I

r

.....

in carcasa cutiei de vitezc, Ia partea anterioara, pe ruI-meritul cu role conke 22 ~i, Ia partea posterioara, pe ruI-mentul cu doua rinduri de role conice 13. Pe arborelesecundar sc gasesc montatc liber pinioanele 21, 19, 18~i 15 pentru vitezele intii-a patra. Tot pe arborelesecundar sint montate solidar (la cald): sincronizatorul 20pentru vitezele intli ~i a doua ~i sincronizatorul 17 pentruvitezele a treia, a patra ~i mersul inapoi.

Lanturi1e cinematice ale treptelor de viteza se realizeazaprin reperele:

- viteza inUi: 1-2-4-21-20-12-23;- viteza a doua: 1-2-6-19-20-12-23;- viteza a treia: 1-2-7-18-17-12-23;- viteza a patra: 1-2-9-15-17-12-23.

Datele uzuale privind aceast5. cutie de vitezc, precum~i ale altora, sint inscrise in tabelul 3.1.

Cutia de viteze necesita urmatoarele reglaje:- reglajul pozitici pinbnului de atac (respectiv al

alborelui secundar);- reglajul pozitiei arbore!ui primar;- reglajul (stringerea) rulmentilor arborelui primar.Po,ritia eoree/ii a pinionului de alae, al dirui arbore

este chiar arborele s-.::undar al cutiei de viteze, este at uncidnd fata sa frontala se gase~te la distanta I (v. fig. 3.2)fata de axa coroanei diferentialului, dUaata denumita."distanta conid't" ~i care este de 59 mm. Aceasta distantase obtine prin montarea unci ~aibc, 14 (v. fig. 3.2), degrosime convcnabila, intre rulment111 conic dl1blu ~ig111crul arbore1ui secundar. Exista in acest scap ~aibeavind grosimi de la 3,50 mm la 4,10 mm, din dnd inciud zecimi de milimetru.

Abaterile de la distanta de 59,0 mm sint ~tantate pefata frontala a pinionului de atac, in sutimi de milimetru.

47

,.r.00 Tabelul 3.J.~

Caracteristicile cutiilor de viteze

11.00; Mi/7.096

Caracteristicl

Nr. de Nr. de vitezeMarca tipul Automcbilul la care pentru mers Jnainte

cutiei de viteze se folose,tearbori Viteza/raportulpentru de transmiteremersul Sincronizatelnalnte Total Nr. total

Deja ...Ia-1 2 3 .. 5 6

1

4Renault 330-03 Dacia 1100 2 4 -

Renault 10 1 ...4

4Renault 352-03 Dacia 1300 2 -4 -

1... 4

3I.A.Bv. - Brov;;i SR 131 i SR 132 3 4 -I.A.P. - Coliba;;i 2... 4

I

4I.A.Bv. - Bra;;ov;;i SR 113. 114. 115. 3 5 -I.A.P. - Co1i 116. TV 20 U. R;; 2... 5

TV 71

.... 4

I Tatra Synchron Tatra 138S 3 3 5 -\1/10.35; 2/5.08;i

Tatra 138 S 12...5 3/2.84; 4/1.83;

, 5/1.00; Mi/8.55

"1Tatra Synchron

I 4

\1/3,': 2fl.'" 3}0."m.

Tatra T 813(8x 8) I

3 I 5 -It!

I

2...5 410.6.5; 510.43;....e. Mi/3.38

IIAK 5-35

ROMAN-R8135 I

3 5 -\ 1/1.65;2/4.03;...

ROMAN-R 12135 3/2,26; 4/1.42;

0

l

5/1.00; Mi/6.86...<C

S 5-35 DAC 109 RD 55

\ 1/7.65; 2/4,47;I 31...5 3/2.72; 4/1.66;

5/1,00; Mi/6.86

S 4-80 I ROMAN-112 UD I4 I

3 I 4 I - i 1/4.18;2/2,46;1...4 i 3/1.49; 4/1.00;

Mi/7.09

ZF-AK 6-80 cuI Henschel HS 22 \

3

I

6

\

-11/6.7; 2/3.86; 3/2,34;suprapriz1i. Henschel H 26 4/1.44; 5/1.00; 6/0,73;

Mi/6.31

AK 6-80 pentru

\ ROMAN - R 10215

3 I 6 I - 1/9,00; 2/5.18

drumuri grele ROMAN - R 12215I 3/3.14; 4/1,93

.....ROMAN - R 19215

I J

5/1,34; 6/1.00Mi/8,45

....

NN<'>1000

:i:::5i.N IO.. .. ..00<'>NOO

ar:.\O..~t::.f'--.N -~o-!

:::-~~=s-

50

... .- .-

10

....

...,

!:!..t''") .......

.. ...,

-o'g~00 .. co-!C'"')..::::,~-""N ....-

10

---

... ...

10

~1:

a b

Fig. 3.3. Reglajul pozitici pilliollUlui de atac:a- marcareapinionuluide atac; b -folosirea calibrelorpentruregIarc;1- abatereade la distanta conicA in sutimi de mHimetru; 2 - mandrina; 3 - calibru; 4 - inii1timea

ealibrului; 5 - raza mandrinei; 6 - distant'. de veri/ieare.

De exemplu,in fig. 3.3, a pe fata frontaUi a pinionuluide atac se gasesc inscrise doua numere: 20, care esteabaterea de la distanta conidi in sutimi de milimetru ~i27.200, care reprezinta numarul de imperechere al pi-nionului de atac cu coroana ~i se gase~te ~tantat ~i pecoroana. Deoarece pe pinionul de atac este inscrisa abatereade 20 de sutimi, atunci distaI1ta conica va fi de 59,0 ++ 0,20 = 59,20 mm.

Verificarea distantei conice (fig. 3.3, b) se face cumandrinul 2, a carui raza 5 este de 10mm, ~icu calibrul 3,a dirui ina1time 4 este de 48,5 mm. Suma ina1timii 4 ac<llibrului~i a razei 5 a mandrinului reprezinUi 0 valoare

..

51

Fig. 3.1. Reglajul arbordui primal':1 - ~aiba de reglaj ; 2 - tala posterioadi a pin:ionului vitezei a treia de pe arOO.rele primar; 3-lala anterioara a pinionului vitezei a patra de pe arboreleprimar; 4 - fa~a anterioarcia pinionului pcntru viteza a patra de pe arboreleseeundar; 5 - lala posterioara a piniouului ,.itezci a treia de pe arOOrele secun-dar; 6 - ~iba de .Ieglaj; 7- distanla pentru ,.erificarea regliiIii; 8 - buc~a

de apasare..

fixa. ~i egala eu 48,5 + 10 = 58,5 mm. RezuWi.ea diferentaindicata de reperul6 dintre arborele mandrinului ~iealibrueste de 59,0 - 58,5 = 0,5 mm. Pentru verificare semasoara. distanta 6 ~i, daea cste mai mica de 0,5 mm,se inlocuie~te ~aiba 14 (v. fig. 3.2) eu una mai subtire,iar daea este mai mare de 0,5 mm se inlocuie~te cu 0~aiba mai groasa.

PoziJia arborelui primar este coree/a atunei dnd fata 2(\1.fig. 3.4) a pinionului pentru viteza a treia de pe arbore1eprimar se gase~te retrasa fata de fata 5 a pinionului pentruviteza a treia de pe arborcle secundar, eu aeeca~i distantaeu care se gase~tc retrasa fata 3 a pinionului pentru Yiteza

52

a patra de pe arhorele primar In raport cu lata 4 a pi-l1ionului pentru vitcza a patra de pe arborele secundar.AeeasUi.poziiie a arborclui primar sc obtine cu ajutorul~aibei 1, plasate inaintea rulmcntului din fata al arborelui.$aibele existente in aeest seop au grosimi de la 2,00 mmla 4,00 mm, din 25 in 25 de sutimi.

Reglarea joeului lateral al arborelui primar, respccti\1stringerea rulmentului sau din spate se face cu ajutorul~aibei de reglaj 6 ~i buqei de apasarc 8. $aibele de reglaj 6au urmatoarcle grosimi: 0,1; 0,2; 0,25; 0,5 ~i l,Omm.

La un reglaj cored, arborele trebuie sa se roteasealiber, fadi. joe, iar buqa de apasare 8 sa iasa din cartereu 0,2 mm (distanta 7 indicata in fig. 3.4). AeeasHi.dis-tanta se detcrmina aplidnd 0 rigla pe buqa ~i masurindeu lera spatiul dintre aeeasta ~i carter. Dad buqa ieseeu mai mult de 0,2 mm se pune 0 ~aiba mai subtire ~iinvers.

In fig. 3.5 se prezinta. eomanda eutiei de viteze Renaulttip 352-03. Subansamblul de eomanda. la distanta eu-prinde maneta 7 de schimbare a vitezelor, tija de transmisiedin doua buditi, 2 ~i 3, eu articulatia respectiva ~i ele-mentele de sustinere 2 a manetei, piesele 4... 12. Sub-ansamblul de aetionare a sineroanelor (fig. 3.5, b) eu-prinde, in ordinea transmiterii mi~dlrii urmatoarele piese:axul de comanda 17, eu piesa de articulare 13 ~i pirghiade aetionare 76, levierul de eomanda 19 a axelor furcilor,sprijinit in furea suport 18, axul 20 pentru cuplareamersului Inapoi, axul 22 eu furea pentru sehimbareavitezelor intti ~i a. doua ~i eu siguranteJe respective,axul 23 eu furea pentru sehimbarea vitezelor a treia ~ia patra ~i eu sigurantele respective ~ifurea 21 de orientarea axului pentru cuplarea mersului inapoi.

53

5~

.a

c

3..1.2. Cutia de viteze SR 131 !';)iS.R 132

Cutia de viteze (fig. 3.6) cu care slnt echipate auto-camioanele SR 131 ~i SR 132 este 0 cutie de viteze intrepte, cu trei arbori, cu patru viteze pentru mers inaintedintre care trei .sincronizate, ~i 0 viteza. pentru mersuiinapoi. nesincronizatiL

Aceasta cutie de viteze are in angrcnarc permanent atrei perechi de pinioane: pinioanele pentru viteza a doua~i a treia ~i pentru angrenarea arbore primar - arboreintermediar. In carcasa 21 a cutiei de viteze sint montatiarborii ~i pinioanele, iar in capacul lateral 8 estc montatmecanismul de comanda.. Capacele 18, 30, 34 ~i 43 inehidloca~urile rulmentilor de sprijin ai arborilor.

Arborele primar 16 se sprijina in carter pe rulmentulcu bile 19 ~i se termina in cutie cu pinionul20. cu angrenarepermanentiL Pe arborele secundar 24, sprijinit eu capulanterior in arborele primar iar cu eel posterior pe rul-mentul cu bile 28.este solidarizat prin canc1uri pinionul27pentru viteza intii ~i, montate liber, pinioanele 25 pcntruviteza a doua ~i23pentru viteza a trcia ~i sineronizatorul22.Legatura directii dintre arbore1e primar ~i arborc1e se-cundar, respectiv priza directa, se realizeaza prin sinero-nizatorul 22. Arborcle intermediar 44 poarUi. pinionul 41pentru angrenarea permanenta ~i "pinionul 39 pentruviteza a treia, fixate prin penc, ~i pinioanele 37 pentruviteza intii ~i38 pentru viteza a doua. carc fac corpcomun cu arborele. .

Lanturile cinematice ale treptelor de vitcza sc rcalizcazaprin 'repc.rele:

- viteza intH: 20-41-37-27-24;- vitc7.a a doua: 20-41-38-25-27-24;- viteza a treia: 20-41-39-23-22-24;- viteza a patra: 20~22-24.

55

+- Fig. 3.6. Cutia de viteze SR 131 Vi SR 132:. -oomanda cutlel de vltez.; b - seellunea JongitudinalA; 1 - uul pentru cuplarea\'Itdelor Inttl ~iji doua; 2 - ~tift; 3 - (ureA pentru cuplar.a vltezelor a trela ~Ia patra;4- axul pentru cuplarea vltezelor a treia ~ a patra; 5 - blleJe opritorului; 6 - axulpentru cuplarea mersului Inapoi; 7 - furcA pentru cuplarea mersului Inapol; 8 - capacullateral al cotiel de viteze; 9 -levier selector; 10 - axul central de oomaDda; 11- man-fOIldegetar; 12-maneU de vite..; 73-arc; 14-bIlA; 15-lurU peDtru cuplar..\'Itezelorlntll~i a doua; 16 - arbore primar; 17 - piulit! tubulara; 18 - capacul arborelu;primar: 19 - mlment arbore primar; 20 - pinion arbore primar; 21 - careasa cutieide viteze: 22 - sincroni..tor; 23 - pinIon vlteza a \rela a arborelul secundar; 24 - arboresecundar; 25 - pinion vite.. a doua a arborelul secundar; 26 - dispozitiv de SiDtrO-nizare; 27 - pinion vite.. Inti I a arborelui secundar; 28 - mlment posterior arboresecunoo; 29 - garniturA pentru reglare; 30 - capacul arborelui secundar; 31 - f1aD~de transmisie; 32 - tambur Irina; 33 - plulilA tubulara; 34 - capac posterior; 35 - rul-ment; 36 - pinion pentru mersul Inapol; 37- pinion pentru viteza Intii, arbore iDtermedlar; 38 - pinion pentru viteza a doua arbore intermediar; 39 - pinion pentru ,.itezaa \reia, arbore intermediar; 40- pinion mers Inapoi; 41- pinion angrenare permaDentarbore Intermediar; 42 - rulment anterior arbore intermediar; 43 - capac anterior

arbore intermediar; 44-arbore intermcdiar; 45 -,umbo 46-fOibA.

Sincronizarea vitezci a doua se realizeaza prin dispo-zitivul de sincronizare sustinut de pinionul 27.

Comanda cutiei de viteze (fig. 3.6, a) cuprinde:maneta 12, axul central de comanda 10, prev:i.zut cuman~nul degetar 11 ~i levierul selector 9, axul 1 cufurca 15 pentru cuplarea vitezelor intti ~i a doua, axul 4cu furca 3 pentru cuplarea vitezelor a trcia ~i a patra~iaxul (j cu furca 7 pentru mersul inal"oi. Axele cu fureaau fiecare cite 0 siguranta. formata dintr-o bila, 14, ~iun are, 13. Opritoarele axelor sint formate din cite douabile, 5, ~i un ~tift., 2.

Stringerca rulmentului 19 al arborelui primar se facecu piulita tubulara 17, jar a rulmentului 28 al arboreluisecundar cu capacul 30, prin scoaterea sau ada.ugareade garnituri, 29. Rulmentii de sprijin 42 ~i 35 ai arboreluiintermediar se regleaza, de asemenea, prin adaugarea

P I sau scoaterea garniturilor de sub capacele 43 ~i, respectiv,34. Fixarea pe arborele a rulmentului 43 se face prin~iba 46 ~i ~uruburile 45, iar a rulmentului 35 prin piulitatubulara. 33.

57

3.1.3. Cutia de \.iteze SR 113 .

Cutia ue \'itcze SR 113 (fig. 3.7) este de tip in trepte,eu trei arhori. eu cinci trepte de vitezc pcntru mCrsinainte. dintre care patru sint sincronizate prin douasineronizatoare, ~i 0 viteza de mers inapoi, nesineronizat1i.In afara de pinioane1c pentru viteza ir~tii ~i mersul inapoi,restul pcrechilor de pinioane sint in angrenare permanenta.AccasU\. cutie de viteze estc folosita aUt la cchipareaautocamioanelor SR 113, tractoarelor cu ~a SR 115,autobasculantelor SR 116, cit ~i la echiparea autobuze1orTV 71 ~i TV 20. Deoarece autobuzele au motorul situatin spate, cutiile de viteze folosite la autocamioane diferade cele folosite la autobuze numai prin modul de organizarea mccanismului de comanda, care la autobuze este detipul cu "comanda la distanta".

In carcasa cutiei de viteze 17 sint montati arborii eupinioanele respective; eapacele 1, 14, 15 ~i 26 inchidloca~uri1e rulmentilor arborilor. In capacul lateral 13(v~ fig. 3.8) estc montat mecanismul de comanda.

Pinionul 4 al arborclui primar este in angrenare per-manenU'\. cu pinionul 23 de pe arborcle intennediar ~ipoate face corp conuUl. cu' arborcle secundar 13,prini~termcdiul sincronizatorul~i 5. . .

Pc arborcle secundar 13, sprijinit pe rulmentii 3 ~i 11,sint montate liber pinioanele 6 pentru viteza a pa.tra.7 pentru vitcza a treia ~i f) pentru viteza a doua ~i, soli-darizate prin caneluri, sincronizatorul 5pentru vitezelc

a patra ~i a cineea ~i sincronizaton!l 8 pentru vitezclca doua ~i a trcia.' Pinionul1 0 pentru viteza intH estcmontat prin caneluri. dar se poate deplasa axial. .

Pe arborcle intcrmediar 25, sprijinit pe rulmcntii eurole conice 16 ~i 24, sint fixate pinioanele 23. :pentru

58

\ /1 j2

,I

20;

5:1 b .'8 f/

Fig. 3.7. Cutia de viteze SR 113:1- capac arborc primar; 2 - ruJment eu ace; J - rulment arborc primar; .J-pinionarbore primar; 5 - sincconizator vitezele a patra ,i a dncea; 6 - pinion ,'itcza a patr3arbore secundar; 7 - pinion viteza a treia, secundar; 8 - sincronizator vitezele a treia~i a doua; 9 - pinion viteza a doua arbore secundar; 10- pinion viteza intii arboresecundar; 11 - rulment posterior arbore intermcdiar; 12 - pinion vitczometru; 13- arbOlesecundar; 14 - capac arbore secundar; 15 - capac posterior arbore illtermediar; 16_ rul-ment posterior arbore intermediar; 17.- carcasa cutiei de viteze; 18 - pinion ,"itezafntii arbore intermediar; 19 - pinion viteza a doua arbore intenr.ediar; 20_ pinionpcntru mers tnapoi arbore intermedi.u; 21-pinivn viteza a treia arbore intermediar;22 - pinion vitcza a patra arbore intermediar; 23 - pinion angrenare pPrmanenta arboreintermediar; 24 - cu Iment anterior arbore intermediar; 25 - arhore intermediar;

26 - capac anterior intf'rmediar.

angrenarea permanentrL cu arborele primar,viteza a patra, 21 pentru yiteza a treia,merstil in~poi, 19 pentrn viteza a doua ~iviteza intii.

22 pentru20 pentru18 pentru

59

3 4 5 6 7 8 9 (] II 12i j I , , /.I /

/

It

U't\\\1T\\e cinematice ale treptelor de viteza se realiz~uarrin reperelc:

-viteza intii: 4-23-18-10-13;- viteza a doua: 4-23-19-9-8-13;- viteza a treia: 4-23-21-7-8-13;

- viteza a patra: 4-23-22-6-5-13;- viteza a cineea (respeetiv priza direeHi): 4-5-13.Reglarea jocurilor axiale, respectiv stringerea rul-

mentilor arborilor seeundar ~i intermediar, se face euajutorul garniturilor montate sub eapacele aeestor arbori.

Comanda cutiei de viteze folositii la a-lttocamioane$itractoarele eft ~a (fig. 3.8) cuprinde: maneta 1, eu axulcentral de eomanda 17, prevazut eu man~onul degetar 18!ji levierul selector 16; axul 2 cu furea 5 pentru euplareavitezei inm; axul 19 eu furea 4 pentru euplarea vitezelora doua ~i a treia; axul 15 eu furea 3 pelltru euplareavitezelor a patra ~i a cineea.

Pentru euplarea mersului inapoi axul 12 este prevazuteu pirghia 14, prin care aetioneaza pirghia oscilanta 11,la eapatul direia se monteaza furea 9 pentru euplareamersului inapoi.

Cutia de viteze a autobuzelor TV 20 U, R # TV 71,fiind amplasata in spatele salonului, are 0 eomandaformata din doua subansambluri distincte: subansamblulde aetionare a pinioanelor (fig. 3.9), amplasat in eapaeullateral al eutiei de viteze, ~i subansamblul eomenzii ladistanta (fig. 3.10), amplasat intre ~ofer ~i eutia de viteze.

Subansamblul de aetionare a pinioanelor euprinde:axul central de eomanda 3, pc care este fixat printr-unman~on, levierul selector 2; axu112, eu eapul de antrenare13 ~i eu furea pentru euplarea vitezei inm; axul 77,eu eapul de antrenare -4 ~i eu furea pentru euplarea vite-zelor a doua ~i a treia; axul 9, eu eapul de antrenare 5~i eu furea pentru euplarea vitezelor a patra ~i a cincea;

60

Fig. 3.8_ Comanda clItici de vitcze SR t 13:1_ maneta de viteze; 2 _ uul pentru cuplarea vitezei intii; 3 - furca pentru cuplartavitezelor a patra ~ia cincea; 4 - furcli penuu cuplarea vitezelor a doua fi a l1"eia;5 - fureApentru cuplarea vitezei lotH; 6 - arbore secuodar; 7 - pioion men inapoi; 8 - arborepinloo de men ioapoi; 9 - fureA peotru cuplarea mersului ioapoi; 10- arbore iot,,-mediar; 11 _ plrghie oscilaoti; 12 - ax pentru cuplarea mersului Inapoi; 13 - capacullateral al cutiei de viteze; 14 - plrghie; 15 - axul pentru cuplarea vitezei a patJ"a ~i aciocea; 16 -Ievierul selector; 17 - axul cenual de comandi; 18 - mao~o degelar;

19_uul peotru cuplarca vitezelor a doua ~i a l1"eia.

axul8, eu eapul de antrenare 6 ~i eu pirghia 7 de ae1ionarea pirghiei oscilante a furcii pentru mersul inapoi. Axeleeu furea au Heeare dte 0 siguranta formata dintr-o bila~i un are, iar opritoarele sint formate din dte doua bile~i un ~tift.

Comanda la distal1ta (fig. 3.10) euprinde: maneta deviteze 8, sprijiniHi in suportul 9, fixat de podca, lingapostul de eondu...;ere; axul central de comanda 71 ~i

61

62

. f 2 J 'I, 5

/7

',' '\ / I' /': /' .__K'-1~i[fict-

].

. ./ '. \P:~~ / \r / ,

L-~~~'Ff'f'1'-~\ I

~~:~lI

J16 17

I

;2

Fig. 3.10. Subansamhlul comenzii la distanta a cutid de vilezepentru autobuzele TV 20 D, R ~i TV 71:

1- furca; 2 -. boll; 3 - cuplaj cardanic; 4 - tij1ide comonG";5 - boll; 6 - burdufuldeprotectie; 7 - tijd de comandA;8 - man eta de viteze; 9 - suponul Illanetei; lO,-man-~n degetar; 11 - axu. central de comandii; 12 - articulalie rigida; 13 - tijii de comandii;14-lag;1r intermediar;15- man~n de reg!aj; 76 - cuplaj cardanic; 17- fureaj

, 18 - ~l1rub de blocaj; 19 - c0l1tr3;>iu1lp.

transmisia compus1'i din trei tije de comand1'i, 13 7 ~i 4,de lungime convenabila, articulatia rigida 12 ~i douaarticulatii de tip cardanic (cuplajele cardanice 16 ~i J,fmcile 17 ~i 1, bolturile 5 ~i 2); lagarul intermediar 14~i man~o'nul de reglaj 15.

Cu ajutorul manctci ~i a man~onulni degetar 10, axulceiltral de comandrl 11 poate Ii deplasat longitudinal saurotit in ambelc senstlri, mi~cari necesare schimhariitreptelor de viteza. " '

Reglarea lungimii transmisiei de comandrl la distant~se face ,cu ajutorul man~onului 15, in' scopul climinariijocurilor din articulatii. Pentru aceasta se pune maneta 8

63

la punctul mort (pozitia neutra), Psc blocheaz~ axulcentral de comanda 11cu ~urubul18 ~ise regleaz~ lung!meatransmisiei. rotind man~onul de reglaj 15. Dupa.' anulareajocului, se desface ~urubul 18, pina cind axul centralde comandi'i 11 se deplascaza. u~or.

3.1.4. Cutia de viteze Tatra Synchron

In fig. 3.11 este prczentata eutia de viteze TatraSynehron eu care sint eehipate autocamioanele Tatra cumotor Tatra 930 (autoremorcherul Tatra T 813 (8 X8).Este 0 eutie de viteze in trepte, eu trei arbori, eu cinciviteze pentru mers inainte. dintre care patru sineron4ate,~i 0 viteza pentru mersul inapoi, nesineronizata. Toatetreptele de viteza au pinioancle in angrenare permanenta.

Careasa cutiei de viteze (fig. 3.11, a) este formata dinsemicarcasele 3 ~i 4, care se asambleaza intr-un planorizontal. In semicareasa superioara 3 se am mecanismul2pentru cuplarea vitezelor, iar in cea inferioara 4, prev3.zutaeu peretele despartitor 1ti (fig. 3.11, b), se sprijina arborii.Caraeteristie este faptul ca axele. geometrice ale celortrei arbori (primar-secundar-intermediar) se gasesc intr-un

Fig. 3.11. Cutia de viteze Tatra Synchron: 0\-4 - vedere general A; b- schema cinematicA; c - schema actionArllplDioanelor:1 ,i8-arborele primar; 2-mecanismul pentru cuplarea vitezelor; 3-semicarcasa supeorioarA; 4, 13 - semicarcasa inferioarA; 5 - capae anterior arbore Intermediar; 6 ~34 - &xul central de comandA pentru actionarea pinioanelor; 7 - capacul arboreluiprimar; 9 - pinion arbore primar; 10 ,i 14 - siqcwn 1zaloare; 11 - pinion vlleza a patraarbore secundar; 12 - pinion vileza a Ireia arbore secundar; 15- pinion vileza a douaarbore secundar; 16 - perele despArtitor; 17. 21 ~ 32 - lacAre de sprljin arbore secundar;18 - pinion viteza Intti arbore secundar; 19 - mulA de cuplare; 20 -pinion mera Inapeiarbore secundar; 22 - arbore secundar; 23, 25 ~ 30 - lagAre de sprijin arbore inter-mediar; 24 - arbore intermediar; 26 - pinion vite2a a dona arbore Inlermedlar; 27 - pi-nion viteza a treia arbore intennediar; 28 - pinion vitez8 a patr8 arbore interm.ediar;29- pinion angrenare permanentAarbore intermedlar; 31 ,I 33- lagAre sprljln arboreprimar; 35 - levierul selector; 36 - ax cu fureA pentru vitezele Intli ~ menul Inapel:37 - ax eu tureA pentru vlltZele a doua ,i a treia; 38 - ax cu fureA pentru vitezel. a

patra ,I a cineca.

64

9

8

7

A30

27 25

b

5 - Ambreiajul - c.1019 65

plan orizontal ~i nu vertical, cum se intl1ne~te la majo-ritatea cutiilor de viteze.

Arborele primar 8 (fig. 3.11, b) nu mai este ~i arboreleambreiajului. tntre arborele ambreiajului ~i arboreleprimar exista un arbore de legatura prevazut cu articulatiicardanice. Arborele primar se sprijina in ambele jumatatiale carcasei pe un rulment cu role conice.

Arborele secundar 22 se sprijina cu capatul anterior ininteriorul arborelui primar pe un rulment cu ace, la capatuldin spate pe un rulment cu role cilindrice, iar la mijloc(in peretele despartitor 16) pe un rulment cu role conice.Pinioanele 11, 12, 15 ~i 18 pentru mersul inainte ~i pi-nionul 20 pentru mer suI inapoi sint libere ;pe ax, fiindmontate pe rulmenti cu role cilindrice, iar sincroniza-toarele 10 ~i 14 ~i mufa de cuplare 19 sint rigidizateprin caneluri. Capatul din spate al arborelui secundareste tubular ~i are caneluri interioare, pentru asamblarecu reductorul.

Arborele intermediar 24 se sprijina la capatul anterior~i la mijloc. in peretele despartitor, pe rulmcnti cu roleconice, iaJ.' la capatul din spate pe un rulment cu rolecilindrice. Pinioanele 29 pentru angrenare permanenta,28 pentru viteza a patra ~i 27 pentn viteza a treia sintpresate pe arbore. iar restul pinioanelor sint executatedintr-o bucata cu arborele.

Stringerea rulmentului arborelui primar se face cucarcasa 7, iar a rulmentilor arborelui intermediar pringarnituri a~ezate sub capacele respective.

Lanturile cinematice ale treptelor de viteza se realizeazaprin reperele:

- viteza intli: 9-29-24-18-19-22;- viteza a doua: 9-29-26-15-14-22;- viteza a treia: 9-29-27-12-14-22;

66

- viteza a patra: 9-29-28-11-10-22;- viteza a cincea (priza directa): 9-10-22.

. Comanda cutiei de viteze Tatra Synchron este 0 co-manda la distanta. Maneta de viteze din cabina ~oferuluieste articulata cu axul central de comanda 6 (fig. 3.11, a)printr-o tija de legUura. Subansamblul de actionare a,pinioanelor este prezentat in fig. 3.11, c ~i cuprinde:axul central de comanda 34, cu levierul selector 35 ~iaxele cu furea 36 pentru viteza intli ~i mersul inapoi,37 pentru viteza a doua ~i a treia ~i 38 pentru vitezaa patra ~i a cincea (priza directa).

3.1.5. Cutia de viteze AK 5-35-2

Cutia de viteze ZF-AK 5-35-2 (fig. 3.12) este folositala transmisia 'automobilelor ROMAN ~i DAC, cu motorSaviem tip 797-05, destinate transporturilor de marfuri.Este 0 cutie de viteze de tip "culcat", cu comanda laterala.Are trei arbori ~i asigura cinci viteze pentru mersulinainte~i 0 viteza pentru mersul inapoi. Toate pinioane1e sint inangrenare permanenta. Cuplarea tuturor treptelor deviteza se realizeaza prin inele de cuplare ~i craboti, cutiade viteze nefiind sincronizata.

Carcasa cutiei de viteze (fig. 3.12) cuprinde carterul24, in care sint instalati arborii ~ipinioanele, capacullateral 13 al carterului, in care este montat mecanismulde comand5. pentru schimbarea vitezelor, capacul 5 pen-tru maneta ~i capacul 18 al tahometrului.

Arborele primar 1 se sprijina in carter pe rulementul 2.Partea sa anterioara este ~;i arborele ambreiajului ~i sesprijina in volantul motorului, iar partea din cutia deviteze se termina cu pinionul 3 al angrenarii permanente,ill interiorul caruia se sprijina arborele secundar. Fiind

67

68

.a.

prevazut cu dantur~ lateral~, poate face corp comuneu arborele seeundar prin inelul de euplare 4.

A.l:bor..A.lA..~..JtnAa.n 1.~, ~:~j""'~k !-"Uo.&.I",\",u,'pV~"'\...J 1Vo.J.Q. p\..

ruhnentul 14, poarta: inelul de euplare 4 pentru euplareavitezelor a patra ~i a eineea (priza directa), inelul de eu-plare 8 pentru vitezele a doua ~i a treia, inelul de euplare11 pentru viteza Intii ~i mersul Inapoi, pinioanele 6, 79, 10 ~i 12 pentru vitezele a patra, a treia, a doua Intli~i, respeetiv, mersul Inapoi, melcul 17 de antrenare atahometrului ~i flan~a de antrenare 16. Suporturile ine-lelor de euplare slnt fixate pe arborele seeundar prineaneluri, iar pinioanele slnt libere pe arbore, fiind mon-tate pe rulmenti eu ace.

Pe arborele intermediar 25, sprijinit pe rulmentii 26~i 19, slnt fixate prin presare pinioanele 23, 22, 21 ~i 20;pinioanele pentru viteza Intli ~i pentru mers Inapoi slntdintr-o bueata cu arborele. Pinioanele 21 ~i 22 slnt din-tr-o bueata, fiind denumite ~i pinionul dublu.

Lanturile cinematice ale treptelor de viteza se reali-zeaza prin reperele:

.- viteza Intli: 1-3-23-27-10-11-15;- viteza a doua: 1-3-23-20-9-8-15;- viteza a treia: 1-3-23-21-7-8-15;- viteza a patra: 1-3'-23-22-6-4-15;- viteza a cineea (priza directa): 1-3-4-15.

Arborele intermediar trebuie sa aiba un joe axial de0,08-0,12 mm. Reglarea joeului se realizeaza eu ajutorulinelului distantier de la eapatul din fat a al arborelui(dintre eapae ~i rulment) ~i garnitura de sub eapaeulrulmentului posterior al arborelui intermediar. Reglareaeste eorecta atunci dnd la rotirea arborelui intermediarse Inregistreaza un moment rezistent de 10-15 daN.em(~1O-15 kgf.em).

69

AceasHi cutie de viteze se executa in doua variante:o variant a pentru conditii grele de lucru ~i rampe mari~i 0 varianta pentru conditii u~oare de lucru ~i deplasaripe drumuri cu rampe mid. Pentru ambele variante or-ganizarea interioara a cutiei este identica; difera numaidimensiunea pinioanelor de pe arborele intermediar.

Pentru cutia de viteze AK 5-35, aUt ansamblul deactionare a inelelor de cuplare, dt ~i subansamblul detransmitere a comenzii de la maneta la cutia de vitezesint realizate in mai multe variante, in functie de spatiu~i tipul automobilului.

Subansamblul pentru actionarea inelelor de cuplareeste realizat in doua variante: montat in capacul supe-rior al cutiei de viteze sau, montat in capacul lateral.

Subansamblul de transmitere a comenzii este realizatin urmatoarele variante:

- cu maneta montata pe capacul superior al cutiei deviteze, varianta denumita cu manetii centralii;

- cu maneta montata in capacul lateral, variant a de-numita cu maneta lateralii;

- cu maneta la distanta aUt dnd subansamblul deactionare a inelelor de cuplare este in capacul superior!cit ~i atund dnd acesta este in capacul lateral;

- cu maneta la distanta ~i transmisie cu arbore ro-titor, plasat pe dreapta sau pe sUnga cutiei de viteze.

Subansamblul, montat in capacul superior 4 al cutieide viteze (fig. 3.13) pentru actionarea inelelor de cuplare,cuprinde: axul 8, montat in loca~urile 1, pe care estemontata furca 9 pentru cuplarea vitezelor a cincea ~ia patra; axul 10, montat in loca~urile 2, cu furca 7 pen-tru cuplarea vitezelor a treia ~i a doua; axul 12 montat,in loca~urile 3, cu man~onul de actionare 11 ~i furca 6pentru cuplarea vitezei intii ~i mersul inapoi.

In fig. 3.14 este prezentat subansamblul pentru actio-narea inelelor de c).1plaremontat in capacul lateral (poz.

70

Fig. 3.13. Subansamb1u1, montat in capacu1 superior, pentru actio-narea ine1e1or de cuplare la cutia de viteze AK-5-35:

f - loca~ul axului pentru cuplarea vitezclor a patra ~i a cineca; 2 -Ioca~ul axului pentrucuplarea vitezelor a doua ~i a treia; .3-loca~ul axului pentru cuplarca vitezei fntii ~imersullnapoi; 4 - capacul superior al cutiei de viteze; 5 - garniturA;6 - furcApentrucuplarea vitezelor Intii ~i mersul inapoi; 7 - furca pentru cuplarea vilezelor a doua ~ia treia;8 - ax pentrucuplareavitezelora patra~i a cincea;9 - lurcApentru cuplareavitezelor a patra ~ia cineca; 70 - ax pentru cuplareavitczelor a doua ~ia treia: 71- man-

~n de ac~ionare; 12 - ax pentru cuplarea vitczelor Intli ~i de mers Inapoi.

13 din fig. 3.16), compus din: cadrul tijelor 1, care sefixeaza de carcasa cutiei de viteze ~i este acoperit de ca-pacul lateral; tija 2, care se sprijina in loca~urile 14~i pe care sint montate man~onul de cuplare 12 ~i furca

VI

Fig. 3. H. Subansamblul, montat in capacul lateral, pentru actioonarea inelelor de cuplare de la cutia de viteze AK 5-35:

1 - cadrul tijclor; 2 - tijA pentru cuplarea vitezelor IntH ~i de mers Inapoi; 3 - bila;4 - ~tift; 5 - furcA pentru cuplacea vitezelor a patra ~i a cineea; 6 - furca pentru cuplare.,'itezelor a doua ~i a treia; 7 - furca pentru cuplarea vit<zelor Intii ~i de mers inapoi;8 - tija pentru cuplacea vitezeior a doua ~i a treia; 9 - tijA pentru cuplacea vitezelora patra ~i a cineea; 10 - man~on de cuplare pentru vitezele a patra ~ia cineea; 11-man~ende cuplace pentru vitezeie a doua ~i a treia; 12 - man~n de cuplace vitezele intli ~i demers inapoi; 13 - loca~ul tijei pentru viteze Ie InW ~i de mers [napoi; 14 -loca~ul tijeipentru viteze!ea patra ~i a cincea; 15;-loca~u! tijei pentrn vitezele a doua ~i a !reia;

16- arc; 17- boli opritor.

7 pentru euplarea vitezei intii ~i mersul inapoi; tija g,care se sprijina in loca~urile 15 ~i care poarta man~nul11 ~i furea 6 pentru euplarea vitezelor a doua ~i a treia;tija 8, care se sprijina in loea~urile 13 ~i pe care se mon-teaza man~onul de euplare 10 ~i furea 5 pentru euplareavitezelor a patra ~i a cineea. Fiecare ax eu furea esteprevazut eu 0 siguranta formata dintr-un are, 16, ~i unbolt opritor, 17. De asemenea intre axe exista un sistemde bloeare a axelor neangajate, format din bile1e 3 ~i~tifturile 4.

72

h~Fig. 3.15. Subansamblul de transmitere a comenzii la

cntia de viteze CII maneti'Lcentrala:1 - capac de proteciie; 2 - maneti de viteze; 3 - calote eu profil inte-riorsferic; 4-1evier selector; 5 - capacul carterului superior al cutiei

de viteze; 6 - gamitura.

Subansamblul de transmitereviteze in variant a cu manetiiin fig. 3.15.

Subansamblul de transmitcre a comenzii la cutia deviteze in varianta eu maneta montata in capacul late-ral13 al eutiei de viteza, prezentat in fig. 3.16, cuprinde:levierul selector 8 (sau g), montat in flan~a suport 71

a comcnzii la cutia decentraJa este prezentat

73

!t

Fig. 3.16. Subansamblul de transmitere a eomenzii la eutia deviteze eu maneta in capaeul lateral:

1 ~i2- maneUde vitez1\(dou1\variante); 3 ~i 7- capacul suportului manetei; 4 - ca-pacularcului;5 _ arc; 6 - capacde protectie(varianU); 8 ~i9 -levier selector;10- ca-

lot1\cu profil sferic; 11- suport; 12- garnitur1\; 13- capacul lateral.

pe calota 10, ce are in interior profil sferic; arcul 5 ~icapacul sau 4, care mentin levierul pe scaunul sau, caurmare tensionarii arcului prin montarea capacului 3;maneta de schimbare a vitezelor 1 (sau 2), care se asam-bleaza cu levierul selector.

74

Suhans.amblul de transmit ere a cpmenzii la cutia deviteze in variant a eu maneta la distanta ~i levierulselector montat in capacul superior este prezentat infig. 3.17, a.

In cazul dnd subaIisamblul de actionare a inele10r decuplare este montat in capacullateral al cutiei de viteze,comanda la distanta este realizata astfel: legatura dintremancta de viteze, fixata la volan sau de podeaua cabinei,~i levierul selector se face printr-un sistem.: de tije sauprintr-o singura tija, a carei lungime poate fi reglata.Aceasta varianta. de transmit ere a comenzii de la distantaexista la automobile1e ROMAN ;~i DAC echipate eucutii de viteze AK 5-35, deoarece aceste automobile aucabina avansata (fig. 3.17, b).

Subansamblul de transmit ere a comenzii la cutia deviteze in variant a cu arbore rotitor se prezinta. in fig. 3.18.

In afara de reglarea jocului axial al arborelui interme-dial', cutia de viteze necesita ~i reglarea furcilor, respectiva man~oanelor de antrenare, opera tie care se efectueazacu ajutorul ~uruburilor 1 ~i2 (fig. 3.19) de fixare a furcilor(man~oanelor) pe axele respective. Deplasarea furcii catreinainte (fig. 3.19, a) se face prin slabirea ~urubului 2~i stringerea ~urubului 1, iar deplasarea catre inapoi afurcii - prin slabirea ~urubului 1 ~i stringerea ~urubului 2(fig. 3.19, b).

3.1.6. Cutia de viteze S 5-35-2

Cutia de viteze S 5-35-2 (fig. B.20) este folosita latransmisia autobuzelor ROMAN-109 RD, echipate cumotor Saviem tip 797-05. Este 0 cutie de viteze completsincronizata., cu maneta centrala sau laterala, cu toatepinioanele in angrenare permanenta., care asigura dndvih~zepentru mersul inainte ~i una pentru mersul inapoi.

75

'

~3

~ .

o ~ "." "~,

o

Fig. 3.17. Subansamblu de transmitere acomenzii la eutia de ,viteze cu maneta la

distanta. ~i levier selector:a - in capacul superior; b ~ in capacul lateral j1 - manetA de viteze; 2 - tija de transmitere;3 - burdut de proteclie; 4 - gbidaj; 5 - suportultijei; 6 - capacul carterului superior al cutiei deviteze; 7 - garnitura; 8 - arc; {}- rulment en ace;10- bolt; 11 -levier selector; 72 - burdut de pro-

tectie; 73 - calota cu profil sterie; 74 - SUPOlt.

a

I

6

2

H

.~..b

Fig. 3.18. Snbansamblul de transmitere a. comenzii la eutia de vitezein varianta cn arbore rotitor:

7- tijll de .ustlnere; 2 -levier selector; S - arbore rotitor; 4 - capac; 5 - rnlmenteu ace; 6 - suportul arborelul rotitor; 7- garnlturll; 8 -articulatie cu cap steric;

9 - plrghia; 70- flan~a; 77- capacul carterulul superior al cutiei de viteze.

Q- bFig. 3.19. Reg1area furcilor:

a - deplasarea fureH ciltre Inainte ; b - deplasarea furcH eAtr. Inapoi; 1 - ~urubanterior; 2 - ~urubposterior; 3 - furci\; 4 - axul fureH.

Din punet de vedere eonstruetiv, aeeasta eutie esteidentica eu eutia de viteze AK 5-35-2, eu singura deose-bire di. inelele de euplare au dispozitive de sineronizare,iar vitezele a doua, a treia ~i a patra au alte rapoartede transmitere.

3.1.7. Cutia de viteze AK 6-80

Cutia de viteze AK-680 (fig. 3.21) este folosita latransmisia autoeamioanelor ROMAN eehipate eu motoareD 2156 HMN ~i la autoeamioanele Henschel HS 22 ~iHT 26. Este 0 cutie de viteze nesincronizata, euplareatuturor treptelor de viteza fadndu-se prin inele de euplare~i craboti. Are trei arbori ~i asigudi ~ase viteze pentrumersul imtinte ~i 0 viteza pentru mersul inapoi. AceasUi.cutie . de vitezepoate fi livraUi. in doua variante: farareduetor (fig. 3.21) ~i cu reductor GV-8D, care poate fiasamblat la partea frontala a cutiei de viteze (v. fig. 3.24).In ambele variante cutia de viteze are comanda later ala.

78 79

27 26 25 fl, 2<. 2'

Fig. 3.21. Cutia de viteze AI\: 6-80:

1 - capacul arborelui primar; 2 - rulmentul arhorelui primar;' 3 _ pinionul arborelui

primar; 4 - capaeuJ cartcruJui superit'f al cuLici de viteze; 5 - ineluJ de cuplare pentruvitezele a cincca !iiia ~asca; 6 - phlion viteza a cineca arborc secundar; 7 _ pinion vitczaa patra arbore secundar; 8 - ine) de cuplare pentru vitezele a trcia ~i a patra; 9 _ pinionviteza a trcia arbore secundar; 10 - pinko viteza a doua arbore secundar; 11 _ inelde cuplare vitezele intii ~i a dona; 12-pinion viteza intii arbore secundar; /3-pinionpentlu mersul inapoi arbore sccundar; 14 - carteruJ superior (capacul cutiei de viteze);15- fulment posterior arbore secundar; 16- arbore secundar; 17 _ melc antrenaretahometru; 18 - flan~ii de antrenare; 19 - pinionul tahometruJui; 20 _ capacul taho-metrului; 21 - capae posterior arborc intermediar; 22 - rulment posterior i 23 _pinkomers inapoi; 24 - pinion viteza intH arbore intermediar; 25 _arbore iutermediar;26 - pinion viteza a doua arbore intermediar; 27 - pinion viteza a treia arbore intermediar;28 - pinion vUcza a patla arbore intermediar; 29 - pinion viteza a cineca arbore inter-mediar ;30 - pinion pentru angrenarea permanentcl a arboreJui intermediar; 31 _ carterulinferior al culiei de vitczc; 32 - fulment anterior arbore il1termediar; 33 _ capae anterior;

34 - arbore primar. .

Carcasa cutiei de viteze Hidi reductor (fig. 3.21) esteformata din: carterul inferior 31, in care sint montatiarborii; carterul superior 14 (denumit ~i capacul cuti~ide viteze), in care sint montate axele furcilor; capacul 4al carterului superior, in care este instalat axul centralde comanda, cu levierul selector; capacul tahometrului

80

(/

20, capacul 1 al arborelui primar ~i capacele anterior 33~i posterior 21 ale arborelui intermediar.

Arborele primar 34, care este ~i arborele ambreiajului,se sprijina cu capul anterior in volantul motorului iarcu partea posterioara in carcasa cutiei, pe rulmentul 2;capatul din interiorul cutiei se termina cu pinionul 3al angrenarii permanente.

Arborele secundar 16, sprijinit cu capul anterior ininteriorulpinionului 3, pe un rulment cu ace, iar cu par-tea anterioara in carterul cutiei pe rulmentul 15, poarta:inelul de cuplare 11 pentru cuplarea vitezelor intU ~ia doua; inelul de cuplare 8 pentru vitezele a treia ~i apatra; inelul de cuplare 5 pentru vitezele a cineea. ~i a~asea (priza directa); pinioanele 13, 12, 10, 9, 7 ~i 6 eo-respunzatoare mersului inapoi ~i vitezelor intU, a doua,a treia, a patra ~i, respect iv, a cineea; melcul de antre-nare a tahometrului 17 ~i f1an~a de antrenare 18. Toatepinioanele sint lib ere pe arb ore , iar butucii inelelor decuplare sint fixati prin caneluri.

Arborele intermediar 25, sprijinit pe rulmentii 22 ~i 32,poarta _ fixate prin pres are - pinioanele 30 pentru an-grenare permanenta, 29 pentru viteza a cineea, 28 pentruviteza a patra, 27 pentru viteza a treia ~i 26 pentru vitezaa doua; arborele este dintr-o bucata eu pinionul pentruviteza intii ~i pinionul de mers inapoi. Pinioanele 28 ~i27 smt dintr-o bucata, formind de fapt un pinion dublu.

Lanturile cinematice ale cutiei de viteze AK 6-80, farareductor, se realizeaza prin reperele:

~ viteza intii: 34_3_30-24-12-11-16;_ viteza a doua: 34_3_30-26-10-11-16;- viteza a treia: 34-3-30-27-9-8-16;- viteza a patra: 34_3-30-28-7-8-16;- viteza a cincea: 34-3-30-29-6-5-16;_ viteza a ~asea (priza direeta): 34-3-5-16.

18

6 - Ambreiajul - c.101981

Arborele intermediar trebuie sa. aiba un joc axial de0,14-0,17 nun. Reglarea jocului se face eu ajutorulinelului distantier din capatul din fat a al arborelui (dintrecapac ~i rulment). Reglarea este corecta atunci dnd larotirea arborelui intermediar se inregistreaza un momentrczistent de 15-20 daN.em.

Cutia de vitcze AK 6-80 fara reductor este eonstruitain doua variante: pentru drumuri grcle, eu rampe ~ipentru drumuri bune, fara rampe (cu suprapriza pentruviteza). Constructia este identica, diferind numai dimen-siunea pinioanclor ~i rapoartele de transmitere. In celde-al doilea eaz priza directrt este viteza a cincea, iarvitcza a ~asea (suprapriza) se realizeaza prin pinionul 6,prin urmatorullant cinematic: pinionul 3 (arbore primar)- pinionul 30 - pinionul 29 - pinionul 6 - inelul decuplare 5 - arborele secundar.

In functie de tipul autovehiculului la care se folose~te,eutia de viteze AK 6-80 poate fi montata in pozitie verti-caUl (eu capaeul superior in plan orizontal), sau in pozitie"culcaUi" (cu eapaeul superior in plan vertical). In ambelevariante, subansamblul de transmitere a comenzii este detip la distan/ii cu arbore rott"tor(fig. 3.22). Arborele rotitor 4(arborcle de comanda), prevazut cu levierul selector 5~i pirghia de comanda 6, se sprijina in suportul 2, pcrulmentii eu ace 3, suportul fiind dintr-o bucata cu capa-cuI 1 al carterului superior al cutiei de viteze. Legaturadintre maneta de viteze situata la vol an (nu pe podea)

~i arborele rotitor se face prin articulatia eu cap sferic 9,f1an~a 8 ~i un sistem de tije (pina la coloana volanului~i in lungul accsteia) ; tija care se articuleaza cu f1an~a 8este, de asemenea, prevazuta eu f1an~a.

£ubansamblul de aetionare a inelelor de cuplare pentruvariant a fara suprapriza (fig. 3.23) euprincle: cadrul 1

82

Fig. 3.22. Subansamblul de transmitere a eomenzii prinarbore rotitor la eutia AK 6-80:

1 - capacul carterului superior at cutiei de viteze; 2 - suportularboreluirotitor; 3 - rulment ell ace; 4 - arbore rotitor; 5 -levier selectorj6 - plrghie de comandil; 7 - tijil de suslinere; 8 - fla,!~iI pentru ar-

ticulare; 9 - articulatie cu cap sferic.

de sustinere a tijelol' eu furci, care este ehiar earterulsuperior al eutiei de viteze tija 2, care se sprijina inloea~urile 16 ~i pe care sint montate furca 3 ~i man~onul12 de cuplare a mersului inapoi; tija 4, sprijinita in loea-9urile 15, avind montata furea 11 pentru euplarea viteze-lor a cineea ~i a ~asea; tija 8, sprijinWi in loca~urile 14,

83

Fig. 3.23. Subansamblul de acponare a inelelor de cuplare la cutiade viteze AK 6-80, fara suprapriza:

V- cadrul tijelor; 2 - tij1\ pentru cuplarea mersulul fnapoi; 8 - furc1\ pentru cuplareamersulul fnapol; 4 - tij1\ pentru cuplarea vitezelor a cincea ~i a ~8Sea; 5 - furc1\ pentrucuplarea vitezelor a treia ~i a patra; 6 -furc1\ pentru cuplarea vitezelor fnUl ~i a doua;7 - tlj1\ pentru cuplarea vitezelor fnUl ~i a doua; 8 - tlj1\ pentru cupJarea vltezelor atreia ~i a patra; 9 - man~on pentru vitezele fntli ~i a doua; 10- man~n pentru vitezelea treia ~i a patra; 11 - furc1\ pentru cuplarea vitezelor a cincea ~I a ~sea; 12- m~nde cuplare a mersului Inapoi; 13 -Ioca~ pentru tija de cuplare a vitezelor fnUl ,I a doua;14-loca, pentru tija de cuplare a vitezelor a treia ~i a patra; 15 -foca~ pentru tlja decuplare a vitezelor a cincea ~i a ~asea; 16 -Ioca, pentru tija de cuplare a mersului fnapoi I

17-cap conic; 18 ~i 19-arcuri.

avind montate furca 5 ~i man~onul 10 pentru cuplareavitezelor a treia ~i a patra; tija 7, sprijinita tn loc~urile 13,avind montate furca 6 ~i man~onul 9 pentru cuplareavitezelor intii ~i a doua. Fiecare tija. este prev11.zuta. cu 0siguranta. formata. dintr-un cep conic, 17, ~i unul sau doua.arcuri, 18 ~i 19. Sistemul de blocare dintre tijele furciloreste format din doua. bile ~i un ~tift, ca la cutia de vitezeAK 5-35.

Reglarea jocului axial al furcilor se face conform celorprezentate in fig. 3.19.

84

3.1.8. Cutia de viteze AK 6-80 cu reductor GV 80

Cutia de viteze AK 6-80 cu reductor GV-80 (fig. 5.24)este un ansamblu compus din cutia de viteze AK 6-80,prezentata la § 3.1.7., ~i un reductor GV-80. Acest an-samblu realizeaza 12 viteze pentru mersul inainte ~idoua. viteze pentru mersul inapoi. In acest ansamblu, lacutia de viteze AK 6-80 se inlocuie~te arborele primar cuunul mai scurt, care este ~i arborele secundar al reduc-torului.

Carcasa 4 a reductorului GV-80 este din douasimetrice, eu planul de separatie in plan vertical;

partisemi-

2

f

If10

9

8

7 6

Fig. 3.24 Cutia de viteze AK 6-80 eu reduetor GV 80:1- arborele principal al reduc.torului; 2 - rulmentul arborelui prin-cipal; 3 - pinionul arborelui principal; 4 - carcasa reductorului;5 - arborele prlmar al cutiei de viteze; 6 - rulmentul posterior alarborelui intermediar; 7 - arbore1eintermediar; 8 - pinion angrenarepermanentZia~bore intermediar; 9 -'- rulmentu] anterioar al arboreluiintetmediar; 10 - capacul anterior al arborelui intermediar; 11- sin..

croni7~torul reductorului.

carcasa posterioara se asambleaza la partea fronta11:Lacutiei de viteze, iar semicarcasa anterioarA. - la carcasaambreiajului.

Arborele principal 1 este !?i arborele ambreiajului. Pccapatul acestuia din interiorul carcasei este montat, pedoi rulmenti cu ace, pinionul 3, care este prevazut cudantura frontala pentru sincronizator; acest capat esteprevazut cu un alezaj in care se sprijina arborele primar 5al cutiei de viteze. Arborele principal este sprijinit insemicarcasa anterioadi. pe rulmentul 2, fixat in carcasa,printr-un inel de siguranta, !?i flan!?a arborelui primar.

Arborele intermediar 7, dintr-o bucata cu pinionul 8,se sprijina, in ambele semicarcase, pe rulmentii eu roleconice 6 ~i 9. Capatul posterior al arborelui are un alezajcu caneluri prin care se imbina cu arborele intermediaral cutiei de viteze, formind eu acesta tot timpul corpcomun. Joeul axial al arborelui intermediar trebuie safie de 0,12-0,15 rom. Reglarea se face prin garnituride reglare, la verificare trcbuind sa se obtina un momentde 15-20 daN.cm.;

Sincronizatorul 11 este format din elementele indicatein fig. 3.25.

Actionarea reductorului se face pneumatic, eomuta-toml fiind montat pc maneta de sehimbare a vitezelor,montata pe volan. Meeanismul de actionare (fig. 3.26)este format din: inelul 1, fixat pe inelul de euplare alsincronizatorului; axul 2 eu furcile de aetionare a ine-lului 1, sprijinit pe rulmenti eu ace in loc~urile 5, exe-cutate in cele doua semicarcase; furca de comanda 3,fixata cu un capat pe eanelurile axului de eomanda iarcu celalalt capat articulata cu tija pistonului cilindruluipneumatic 4.

Prin deplasarea inelului sineronizatorului 11 (v. fig. 3.24)ditre dreapta (cum privim figura), se creeaza legaturarigida intre arborele principal al reductorului ~i arborele

86

I(I

~o60

!2~/II

01600L~8

"'9J

Fig. 3.25. Sincronizatorul redl1ctorl11ui:

1,3, 19;,i 22 _ rulwen!i; 2 ~I 25 -Inele; 4 - pinionul arborelui principal; 5 ~i 14 - co.roai1t~ dintate; (j _ butuc; 7 - inel; 8, 10 ~i 11 - arcuri; 9 - protectia arcului;12-element de blocare; 13-man~on de cuplare; IS ~i 18-inele elastice; 16, 17 ~i21 -incle distantierc; 2O-arborelc primar al cutiei de ,'ilezc AI{ 6-80; 23-semiinel;24 - siguran!e.

primar al cutiei de viteze, obtinindu-se !?ase viteze, aleearor lanturi einematice au fost prezentate in § 3.1.7.

Prin dcplasarea inelului sincronizatorului eatre sting a,pinionul3 se fixeaza pe arborele principal al reductorului,mi!?earea accstuia fiind transmisa, prin pinionul 8, laarborele intermediar 7 !?i apoi la arborele intermediaral eutiei de viteze, obtinindu-se inca !?ase viteze.

Intrucit, dupa valoarea raportului de transmitere, trep-tele de viteza obtinute eu reductor se incadreaza intretreptele de viteza obtinute de eutia de viteze AK 6-80fara reduetor, numerotarea eelor 12 viteze obtinute dela 0 eutie AK 6-80 eu reductor este urmatoarea:_ viteza intii este viteza intii a cutiei AK 6-80

(v. fig. 3.21) ;

87

Fig. 3.26. Actionarea ffductorului GV-80:

1- ine];2 - axulcufurciledecOIr.and~;3- lurca de comandti;4 -cilindrol pneumatic;5 -Ioca~urile de suslinere.

- viteza a doua este viteza fntH a eutiei AK 6-80 eureductor GV 80;

- viteza a treia - viteza a doua a eutiei AI{ 6-8) ;- viteza a patra - viteza a doua a eutiei AK 6-80 euGV 80;

- viteza a cineea - viteza a treia a euti::i AK 6-80 ;- viteza a sasea - viteza a treia a eutiei AK 6-8)eu GV 80; ,

- viteza a ~aptea - viteza a patra a eutiei AI{ 6.8);- viteza a opta - viteza a patra a eutiei AK 6-8)eu GV 80;

- viteza a noua - viteza a cineea a eutiei AK 6-80;88

- viteza a zecea- viteza a cineea a eutiei AK 6-80eu GV 80;

- viteza a unsprezeeea - vite3a a ~asea a cutieiAK 6-80;

- viteza a douasprezeeea - viteza a ~asea a eutieiAK 6-80 eu GV 80.

Deci, vitezele eu numar fara sot indicate pe seleetorulde la bord sint viteze obtinute fara reduetor, iar eeleeu numar eu sot sint obtinute prin euplarea reduetorului.

Urmarind fig. 3.24 ~i 3.21, 1anturile cinematice aleeelor ~ase trepte de viteza determinate de reductor se rea-lizeaza prin reperele:

- viteza a doua: 7-11-3-8-7 (v. fig. 3.24) ~i25-24-72-77-76(v. fig. 3.21);

- viteza a patra: 7-77-3-8-7~i25-26-70-71-76;- viteza a ~asea: 7-11-3-8-7~i25-27-9-8-76;- viteza a opta: 7-77-3-8-7~i25-28-7-8-76;- viteza a zeeea: 7-11-3-8-7 ~i 25-29-27-6-

5-76;- viteza a douasprezeeea: 7-11-3-8-7 ~i 25-30-

3-5-76.

3.1.9. Cutia de viteze S 6-80

Cutia de viteze ZF S 6-80 (fig. 3.27) este folosita latransmisia automobilelor ROMAN 111 UD eehipate eumotoare D 2156 HMU. Este 0 cutie de viteze eompletsineronizata, eu eomanda lateraUi de tip eu arbore ro-tativ, care asigura ~ase viteze, dintre care una supra-priza pentru mersul inainte ~i una pentru mersul inapoi, I

nesineronizata. Pinioanele angrenajelor pentru mersulinainte sint in angrenare p~rmanenta. Din punet de ve-

89

Fig. 3.27. Cutia de viteze S 6-80.

dere eonstruetiv este identidi eu eutia de viteza AK 6-80,dcosebindu-se de accasta prin aeeea ea inelele de euplareslnt prevazute eu sineronizatoare.

3.1.10. Cutia de viteze ASH 75-2-8

Cutia de viteze ASH 75-2-8 (fig. 3.28), folosita la trans-misia autobuzelor Ikarus tip 260 ~i 280, eehipate eu

Fig. 3.28. Cutia de viteze ASH 75-2-8: ~1 - carcasa ambreiajului; 2 - fulmentu! de presiune; 3 - furea de dcbreiere: 4 - ca.pacul arboreluiprimar; 5 - carcasa cutiei de viteze; 6 - pinion arbore primar; 7 - sin-cronizator pentru vitezele a patra ,i a cineca; 8 - rama de blocare; 9 - capacul suportpentru maneta de viteze; 70 -maneta de viteze; l1-furc~ pentru cuplarea vitezelora patra ~i a cineca; 12 - tija pentru cuplarea vHezelar a patra ~i a cineca; 13 - cadrn!tijelor; 74 - pan~; 15 - pinion vitcza a patra arbore secundar; 16 - pinion viteza atreia arbore secundar; 17 - tija pentrucuplarea\THezetora doua~i a treia; 18-fureApentru cuplarea vitezelor a doua ~i a tr~ia; 19-sincronizator pentra vitezele a doua~ia treia;20- ~tift pentru cuplarea vitezelor a doua ~i a trcia; 21 - capacul cutiei deviteze; 22 - hilA; 23 - pinion viteza a doua arbore secundar; 24 - tija de cuplare vitezalntii ~i mersul inapoi; 25 ~ furca pcntru caplarea vitezelor lntH ~i de mers lnapoi; 26 - pi.nion viteza lntH ~i mersal lnapoi; 27 - bol~ de contact; 28 - arbore secundar; 29 - melctahometru; 30 - pinion tahometru; 3' - capacul tahometrul ui; 32 - flan~ii de trans.misie; 33 - dantura pinion viteza tntii arbore intermediar; 34 - pinion vitcza a donaarbore intermediar; 35 - pinion viteza a trcia arbore intermediar; 36 - pision vitezaa patra arbore Intermediar; 37 - couductii de ulel; 38 - filtru de ulel; 39 - pinion

angrenare permanent.l arbore interwediar j 40 --arbore intermediar.

9091

motoare D 2156 HMU, realizeaza cind viteze de mersinainte ~i una pentru mers inapoi.

Vitezele intii ~i de mers inapoi se cupleaza prin depla-sarea pinioanelor respective, iar vitezele a doua - a cinceasint sincronizate. Pinioanele arborelui intermediar sintfixate pe arbori prin caneluri. Dantura pinioanelor pentruviteza intii ~i pentru mersul inapoi de pe arborele inter-mediar este executata chiar pe arbore. Pinioanele de pearborele secundar pentru vitezele a doua - a patra sesprijina pe cite doi rulmenti cu ace. Cu exceptia pinionuluipentru viteza intii de pe arborele secundar, restul pere-chilor de pinioane, corespunzatoare treptelor de vitezasint in angrenare permanenta. Arborii primar ~i secundarse sprijina, in carcasa cutiei de viteze, pe rulmenti cu bile,iar arborele intermediar se sprijina, in fata, pe un rulmentcu role conke, iar in spate - pe un rulment cu bile.

Ungerea cutiei de viteze este asigurata in dublu sistemprin presiune ~i prin barbotaj. Ungerea sub presiune serealizeaza cu 0 pompa montata la capatul anterior alarborelui intermediar, care aspira uleiul din baie printr-unfiltru ~i 11trimite sub presiune, prin conductele practicatein carcasa cutiei ~i arbori, pina la rulmentii cu ace aipinioanelor.

Comanda cutiei de viteze este de tipul cu maneta ladistanta ~i levier central in capacul cutiei de viteza.

Lanturile cinematice ale vitezelor se realizeaza prinreperele :

- viteza intii: 6-39-40-33-26-28;- viteza a doua: 6-39-40-34-23-19-28;- viteza a treia: 6-39-40-35-16-19-28;- viteza a patra: 6-39-40-36-15-7-28;- viteza a cincea (priza directa) 6-7-28.

92

3.1.11 Cutia de viteze 6 MS-70

Cutia de viteze ~MS-70 (fig. 3.29), folosita la transmisiaautobuzelor. SANOS 12/14 echipate cu motoare de tipul2F /205 ~i 2F /212 A, realizeaza ~ase viteze de mers ina-inte ~i una pentru mersul inapoi. Viteza a cincea este

Fig. 3.29. Cutia de viteze 6MS-70.

priza direcUi (raport de transmitere 1 : 1)~ iar viteza a~asea, care este suprapriza (raport transmitere 1 : 0,714),ofera posibilitatea ca in aceasta treapta. arborele secundarsa. aiba. 0 turatie mai mare dedt arborele primar. Cu ex-ceptia vitezei intii, toate celelalte trepte de viteza slntsincronizate.

Pe arborele secundar, pinioanele corespunzatoare vite-zelor a ~asea, a patra, a treia, a doua ~iintii sint montatfpe rulmenti cu ace iar sincronizatoarele sint fixate ptarbore pe caneluri. Pe arborele intermediar, pinionu.pentru angrenarea permanenta. cu arborele primar ~pinioanele corespunzatoare vitezelor a ~asea, a patra ~a treia, slnt rigidizate pe arbore prin caneluri, iar pinioanele pentru viteza a doua ~i lntii slnt dintr-o bucat1cu arQorele.

9i

Comanda eutiei devlteze 6 MS- 70 estede tipul eu malleta.la distanta ~i arborerotitor, montata ineapaeul eutiei de vi-teze.

Subansamblul deaetionare a sineroni-

;;;r--4 zatoarelor ~i a pinioa-nelor baladoare (fig.

~5 3.30), asemanator eueel al eutiei de vi-

~= ~__ __6 teze AK 6-80, esteformat din: eadrul 1de sustinere a tijelor,montat sub eapaeuleutiei de viteze; tija 2,eu furea 3 pentru mersinapoi ~i man~onul deeuplare 10; tija 4, eufurea pentru vitezeleintii ~i a doua ~i man-~onul de euplare g;tija 5, eu furea pentruvitezele a treia ~i apatra ~i man~onul deeuplare 8; tija 6, eu

furea 11 ~i man~onul de euplare 7 pentru viteza a ~asea.In subansamblul eomenzii la distanta (fig. 3.31), le-

gatura dintre arborele rotitor montat pe eutia de vi-teze ~i maneta de viteze de la postul de eondueere seface printr-o transmisie eompusa din trei argori eu ar-

I

lJ~ II>

9-4:78V

7~If_____

~2

Fig. 3.30. Subansamblu de aetionare asineronizatoarelor ~i pinioanclor la eutia

de viteze 6 MS-70:1- cadrul de suslinere a tijelor; 2- tijA pcntrucuplarea mersuluifnapoi; 3 - turei (teei la tel)pentru euplarea vitezelor fntll pillA la a eincea in-elusiv; 4 - tijii pentrn euplarea vitezelor fntli ,ia doua; 5 - tijA pentru euplarea vitezelor a treia~ia patra; 6 - tijA pentru cuplarea vitezei a fasea;7 - manfOn euplare viteza a ,asea; 8 - manfOncuplarevitezelea treia ,i a patra; 9 - manfOncuplare vitezele Intli ,i a doua; 10- manfOncuplare mersul fnapoi; 11 - tureA euplare viteza

a ~asea.

94

Fig. 3.31. Comanda eutici de viteze 6 MS-70:a _ suportulmaneteideviteze;b - comandala distanla; 1- manetadeviteze;2 - levi..de comandA;3 _ suportullevicruluide comandA;4- suportul comenzii la distan\aj _tijA de comandA; 6 _ arbore cardanic posterior; 7 - arbore intermcdiar posterior8 _arbore cardanic cent:-al; 9 - arborc intermcdiar anterior; 10 - arbore cardani(anterior.

tieulatii eardanice, 6, _8 ~i 10. ~i doi arbori interme.diari, 7 ~i 9.

La autobuzele SAN as 12/14 eu motoare tip 2F /205 ~.2F /212A se folose~te ins5. ~i eutia de viteze ZF -S6-70<eomplet sineronizata. eu ~ase vitcze de mers inainte. dintncare viteza a cineea este priza directa, ~i una pentru mersu

inapoi. Construe~ia arborelui primar ~i a arborelui inter-mediar este asemanatoare eu eea a arborilor eorespun-zatori de la cutiile de viteza ZF-AK 6-80 ~i 5 6-80. Co-manda eutiei de viteze ZF 56-70-3 este de tipul la dis-tanta, eu arbore rotitor.

3.2. Cutii de viteze planetare

Cutia de viteze planetara este formata din mai muIteangrenaje planetare eu ajutorul earora se obtine redueereasau amplifiearea turatiilor arborilor lor.

Angrenajul planetar eel mai simplu (fig. 3.32) eu-prinde:

- un pinion central, 5 denumit planetar (sau solar),montat pe arborele eonduditor 8;

- 0 eoroana, 2, eu dantura interioara, prevazuta euun arbore coaxial eu arborele planetar, un meeanism defrinare 3 care poate bloea eoroana in raport eu eutia de

bFig. 3.32. Angrenajul pJanetar:

a - sec\iune longitudinala; b - sec\iune transversalii; 1 - am-breiaj; 2 - coroanA; 3 - mecanism de frinare; 4 - sateli t;5 - pinion planetar; 6 - portsate1i\i; 7 - arbore condus;

8 - arbore conduciitor.

96

Tviteze ~i un ambreia j, 1, prin care se poate solidarizaeoroana eu arborele pinionului planetar 5;

- doua, trei ~i ehiar patru pinioane 4, denumite sate-liti, care angreneaza eoneomitent eu pinionul planetar 5~i eu eoroana 2, repartizate la distante egale pe cjreum-ferinta pinionului planetar;

- un portsateliti 6 pentru sprijinirea axelor satelitilor,prevazut eu arborele 7, coaxial eu arborele pinionuluiplanetar.

Angrenajul planetar deseris nu poate deveni organ detransmitere dedt dad: unul din eei trei arbori devinearbore eondueator (euplat eu arborele motorului), al doi-lea arbore eondus (euplat eu transmisia autovehieulului),jar al treilea sa fie imobilizat eu 0 frina sau eu un am-breiaj. Avind in vedere ea din trei elemente eomponenteunul se fixeaza iar eelelalte doua sint in mi~eare, oriceangrenaj planetar de felul eclui descris poate realiza ~aserapoarte de transmitere, dintre care: doua ea reductor,unul ea reductor inversor, doua ca amplificator ~i unul eaamplificator inversor. 1n eazul din fig. 3.32 se pot rea-liza urmatoarele rapoarte de transmiterc: .

Pozi!ia neutrd (punctul mort) se obtine dnd frina 3cste slabWi:iar ambreiajul 1 decuplat; pinionul planetar 5,antrenat de arborele eonduditor 8, transmite mi~careasatelitilor 4, dar aee~tia se rotese pc axele lor astfel eanu pot roti portsatelitul 6, arborelc 7 al acestuia nepu-rindu-se roti din eauza inertiei autovehiculului.

Priza directd se obtine dnd frina 3 este slab Wi iar ambre-iajul 1 este euplat; prin solidarizarea eoroanei 2 eu arbo-rele eonduditor 8 ~i deci ~i eu pinionul planetar 5, sate-litii 4 nu se mai pot roti in jurul axelor lor, astfe! ea an-treneaza diseul portsateliti ~i arborele eondus, eu 0rotatie egala eu eea a arborelui eonduditor.

Treapta de demultiplicare se obtine dnd Mna 3 estestrinsa iar ambreiajul 1 deeuplat; pinionul planetar 5

7 - Ambreiajul - c. 1019 (zatul 2) 97

obliga satelitii sa ruleze pe coroana 2 ~i in acela~i tilllp~i ~ jurul axel or proprii, ceea ce antreneaza rotirea-in acela!?i sens - a discului portsateliti ~i. respectiv. aarborelui eondus 7, lnsa. eu 0 turatie mai mica. dedt tu-ratia pinionului planetar, numarul dintilor aeestuia fUndlllai lllic dedt numarul dintilor eoroanei. Raportul detransmit ere in acest caz este

. n1 Zz~8,7 = - = 1 + - ,

n2 Zs

unde: n2 este turatia arborelui condueator 8 ;112 - turatia arborelui condus 7;Z2 - numarul de dinti ai coroanei 2;Zs - numarul de dinti ai pinionului planetar 5.

In conc1uzie, prin montarea in serie a mai multorangrenaje planet are, se poate obtine 0 cutie de viteze cumai multe trepte; care ofera 0 trecere u~oara ~i fadipauze de la 0 treapta la alta- 0 functionare silentio as a~i 0 buna adaptabilitate la automatizare.

Trebuie mentionat ca in prezent se produc ~i cutii deviteze mixte, formate dintr-o cutie de viteze in treptecu pinioane baladoare ~i 0 cutie de vitezc cu angrenajeplanetare.

3.2.1. Cutia de viteze Wilson

Cutia de viteze Wilson (fig. 3.33) este 0 cutie de vitezeformata din patru angrenaje planetare, 14, 15, 16, 17,~i un ambreiaj, 1, care reali?eaza patru viteze pentru!TIcrsul Inaintc ~i una pentru mer sui inapoi. Se folose~tela autobuz,:'(' SA\T{EM ~i unele autocamioane grele Ley-land.

98

...,.I

Fig. 3.33. Cutia de viteze Wilson:1_ ambreiaj; 2, 4, 6 ~i 9 - sateliti; 3 - coroan~ in angrenajul planetar pentru vitezaa doua ~i portsateliti in angrenajul plane tar pentru viteza a treia; 5 - coroan~ in angre-najele planetare pentru viteza Intli ~ia treia ~i portsateliti in angrenajulplanetarpentruviteza a doua ~i pinion planetar In angrenajul pentru mers Inapoi; 7-frln~;8 _ coroan~ In angrenajul planetar pentru mersul Inapoi; 10 ~i 11- portsateliti;12 _ arbore condus (cardanic); 13 ~i 19 - pinioane planetare; 14 - angrenaj planetarpentru mersul Inapoi; 15 - angrenaj planetar pentru viteza Intli; 16 - angrenaJplanetar pentru viteza a dous; 17 - angrenaj planetar pentru viteza a treis; 18 - arboreconducator (motor).

Angrenajele planetare au comun arborele conducator18 ~i arborele condus 12, cuplat cu transmisia. Pe arboreleconducator 18 este montat pinionul planetar 13 (dublu),pentru angrenajele 15 ~i 16, pre cum ~i discul conducator~i placa de presiune ale ambreiajului 1.

Pentru obtinerea vitezelor necesare angrenajele pla-netare sint legate intre ele in serie, prin urmatoarelepiese :_ coroana 5 a angrenajului planetar 15 pentru vitezaintti, care este construita. astfel incit, in acela~i timp,este pinion planetar pentru angrenajul 14 de mers ina-poi, disc portsateliti pentru angrenajul 16 al vitezei adoua ~i coroana pentru angrcnajul 17 al vitezei a treia;_ coroana 3 a angrenajului planetar 16 pentru vitezaa doua, construWi. astfel indt, in acela~i timp, este ~iportsateliti pentru angrenajul 17 al vitezei a treia j

99

- pinionul planetar 19 al angrenajului 17 pentru vitezaa treia, care, in acela~i timp, este ~i discul condus alambreiajului 1.

Viteza £ntii se realizeaza prin frinarea coroanei 5 aangrenajului planetar 15 prin urmatorul lant cinematic:18-13-6-11-12.

Viteza a doua se realizeaza prin frinarea coroanei 3a angrenajului planetar 15 prin urmatorullant cinematic:18-13-4-5 (angrenajul 15) -6-11-12.

Viteza a treia se realizeaza prin frinarea pinionuluiplanetar 19 al sistemului planetar 17 prin urmatorullant cinematic: 18-13-4 (angrenajul 16)-3 (angre-najul 16) - 2 (angrenajul 17) - 5 (angrenajul 15)-6-11-12.

Viteza a patra - priza directa - se realizeaza princuplarea ambreiajului 1, situatie in care satelitii nu se mairotesc in jurul axelor lor, ci numai in jurul axei pinioa-nelor planetare, angrenajele fnuctionind ca un tot com-pact, astfel ca mi~carea ajunge la arborele condus prinp ortsateli tul 11.

M ersul £napoi se realizeaza prin frinarea coroanei 8a angrenajului planetar 14, prin urmatorullant cinematic:18-13-6-5 (coroana in angrenajul 15 ~i pinion pla-netar in angrenajul 14) - 9-10 - arborele condus (cumi~care inversata).

Punctul mort sau pozitia neutra se obtine atunci dndambreiajul 1 ~i frine1e 7 ale tuturor angrenajelor sintdecuplate.

3.2.2. Cutia de viteze ZF 5 5-110 GP

Cutia de viteze ZF 55-110GP (fig. 3.34) este 0 cutiede viteze compusa dintr-o cutie cu cinci trepte cu pi-nioane baladoare ~i un angrenaj planetar, care impreuna

100

asigura 0 yiteza de mers foarte incet (denumit Krieeh-gang in limba germana~i Crawler in limba engleza),opt viteze de mers inainte ~i una pentru mersul inapoi.

Cntia de viteze 2 poate fi 0 cutie 55-35 sineronizaUi,de tip "euIcat" ~i cu comanda prin arb ore rotitor (v.§ 3.1.6), san 0 cntie de viteze de tip AK-5 nesineronizata(y'. § 3.1.5); in acest ultim caz cntia de viteze poartadenumirea 5-K-IlO GP.

Angrenajnl planetar 1 cu angrenare interioadi, inchisintr-o careasa format a din doua bucati, asamblate inplan vertical, este format din:

- pinionul planetar 13 (solarnl), montat pe eane1urila capatul posterior al arborelui secundar 20 al cutiei deviteze ;

- satelitii 14, in total patru bud!. ti, sustinuti de disculportsateliti 18, montat pe caneluri pe arborele de trans-misie 19 al angrenajului planetar;

- coroana 15 cu dantura interioara, al direi butue serote~te liber pe butucul portsatelitului 18;

- suportul 16 pentru blocarea (frinarea) coroanei inraport cu carcasa angrenajului planetar;

- mecanismul de cuplare 17, prin care, pe de 0 parte,se poate bloca coroana in raport cu careasa angrenajuluiplanetar, iar pc de alta parte, se poate rigidiza coroanala arborelc de transmisie 19.

Comanda acestei cutii de viteze este de tipul la dis-

tanta, transmisia facindu-se printr-o instalatie electro-pneumatid!. iar actionarea prin arb ore rotitor. De ase- .menea, cuplarea-decuplarea angrenajului planetar se faeelectropneumatic.

Viteza de mers foarte £nee! se rcalizeaza prin cuplareavitezei intii in cutia de viteze ~i blocarea coroanei angre-najului planetar in raport eu carcasa, prin urmatorullant cinematic: 4-27-23-10-11-20-13-14-18-19.

101

- ...--

2

LJLJo

t-::...:=1 '

b~.r --r---a::J

I

<- Fig. 3.34. Cutia de viteze ZF 5 S - 110 GP:a- sec~iunelongitudinalli; b -Ian~ul cinematic al viterelor; 1- angrenajulplanet'2 - culia de viteze; a - comanda prin 'arbore rotitor; 4 - pinionul arboreluiprim;5 - sinc:ronizatorvitezaa patra~i a cincea;6 - pinionvitezaa palraarboresecund,7 - pinion viteza a trcia arbore secl1ndar;8 - sincronizatorul vitezelor a doua ~i a trti9 - piniaDu] vitezei a doua arbore secundar; 10 - pinion viteza intii arbore secundl11 - sincronizatorul vitezelor Intli ~i mersul Inaoi; 12 - pinion mers Inapoi arborecundar; 13 - pinion planetar; 14 - sateli~i; 15 - coroana angrenajului pleaneb16 - suport pentru blocare coroanei; 17 - mecanism de cuplare; 18- portsatelJ19 - arbore de transmisie; 20 - arbore secundar; 21 - pinion pentru inversarea mi~la mersul Inapoi; 22 - pinion mers Inapoi arbore intermediar; 23 - pinion viteza Irarboreintermediar;24- pinion viteza a doua arbore intermediarj 25 - pinionvita treia arbore intermediar; 26 - pinion viteza a patra arbore intermediar; 27- pinangrenare permanenU arbore intermediar; 28 - arboreintermediar;29- arbore pritt

Viteza intii se realizeaza prin euplarea vitezei a do]in eutia de viteze ~i bloearea eoroanei angrenajului pJnetar in raport eu eareasa, prin urmatorullan~ cinemati4-27-24-9-8-20-73-74-78-79.

Viteza a doua se realizeaza prin euplarea vitezeitreia in eutia de viteze ~i bloearea eoroanei angrenajuiplanetar in raport eu eareasa, prin urmatorul lan~ cirmatic: 4-27-25-7-8-20-73-74-78-79.

Viteza atreia se realizeaza prin euplarea vitezeipatra in eutia de viteze ~i bloearea eoroanei planetareraport eu eareasa, prin urmatorul lant cinematic: 4--26-6-5-20-73-74-78-79.

Viteza a patra se realizeaza prin euplarea prizei direin eutia de viteze ~i bloearea eoroanei planetare in rapeu eareasa, prin urmatorul lant cinematic: 4-5-2l73-74-78-79.

Vitezele de la a cincea - a opta se realizeaza faragrenajele planet are. In aeest seop se deblocheazaroana fata de eareasa ~ise rigidizeaza eu arborele de tramisie 79, tot prin meeanismul de euplare 77, caz in csateli~ii, eoroana ~i arborele de transmisie se rotesepreuna eu arborele seeundar al eutiei de viteze, datolpinionului planetar 73. Vitezele a cineea - a optarealizeaza prin urmatoarele lanturi cinematice:

10~

Nersincet-+VI -+V2VJ -+V -+S -\i; -+V7--Va-

Atrsinopd -102

----

- viteza a cincea prin lantul cinematic at vitezei adoua din cutia de vitezc;

- viteza a ~asea prin lantul cinelnatic al vitezei a treiadin eutia de viteze;

- viteza a ~aptca prin lantul cinematic al vitezei apatra din eutia de viteze;

- viteza a opta prin lantul cinematic al prizei direetedin eutia de viteze.

Viteza pentru mersul fnapoi se realizeaza prin desoli-darizarea eoroanci de arborele de transmisic si bloc areaacesteia in raport eu carcasa ~i prin cuplarea' treptei demers inapoi in eutia de viteza, prin urmatorul lant cine-matic: 4-27-22-21-12-11-20-19.

3.3. Intretinerea cutiei de viteze,

Operatiunile de intretinere neeesare eutiilor de vitezesint prevazute in tabelul 3.2.

Tabelul 3.2.

Opera! ii de intre!inere la eutia de viteze

Opcralia

Periodicitatea [km]

Automobile

I

Automobileell motor Cll motor

Cll benzina diesel

Verificarea etanseitiitiiVerificarea fixiir'ii pd suportVerificarea nivelului ulciuluiVerificarea stringerii piulitei flan~('ide transmisie ~i stringerii pilllitelorcapacelorVerificarea mecanismului decomanda.Schimbarea ulc.iului

Zilnic2000-25002000-2500

Zilnic30003000

8000- 10 000 12000

10 000 I 12 00020 000 - 24 000

104

..