Ambreiaj Radu

7/21/2019 Ambreiaj Radu

http://slidepdf.com/reader/full/ambreiaj-radu 1/22

Ambreiajul autovehiculului

Audi A4 1.9TDI

Calculul si ConstructiaAutovehiculelor I

Coordonator: Student:



Cuprins

1.Memoriu tehnic……………………………........……………...………..3

1.1.Rolul si destinatia ambreiajului.....................................................4

1.2.Cerinte si conditii impuse. Regimuri de unctionare.....................!

1.3.Clasiicare. "ipuri constructive. #escriere....................................$

1.3.1.Clasiicarea ambreiajelor mecanice...................................%

1.3.2."ipuri constructive de ambreiaje mecanice.......................&

1.3.3.'rincipuiul de unctionare al ambreiajului mecanic........13

1.3.4.(unctionarea ambreiajului in procesul demarariiautomobilului............................................................................1!

1.4.)olutia constructiva aleasa..........................................................1$

1.!. )olutii constructive asemanatoare..............................................1$

1.$. *+ploatare, reglare si intretinere................................................2-

2. Memoriu justiicativ de calcul...............................................................22

3.ibliograie.............................................................................................4. 'artea graica.........................................................................................

2



Tema proiect

)a se proiecte/e ambreiajul pentru autovehiculul AUDI A4

1.9 TDI avand urmatoarele caracteristici0

putere - Cp $$ 56

moment ma+im 21- 7m

turatie de moment ma+im 1-- rpm

3



1. Memoriu tehnic

1.1. Rolul i de!tina"ia ambreiajului

Ambreiajul este primul ansamblu din transmisia automobilului care se plasea/89ntre motor :i cutia de vite/e.

;a majoritatea automobilelor ambreiajul este i+at de volantul motorului,m8rind astel momentul de iner<ie al acestuia, :i constituie, 9n ca/ul ambreiajelor mecanice, un cuplaj de ric<iune, prin care, cu ajutorul or<elor de recare cuplulmotorului se transmite la ro<ile motoare, prin transmisia automobilului. =n ca/ulambreiajelor hidraulice el joac8 chiar rolul de volant.

Introducerea ambreiajului 9n construc<ia automobilului se ace 9n scopulcompens8rii principalelor de/avantaje ale motorului cu ardere intern8, ca 0- incapacitatea de a porni sub sarcin8 >- e+isten<a unei /one de unc<ionare instabil8 >- ob<inerea mersului 9n gol la o tura<ie relativ mare >- mersul neuniorm.Cerin<a principal8 impus8 ambreiajelor este ca momentul pe care 9l poate

transmite s8 ie reglabil, lucru care poate i ob<inut prin mai multe solu<iiconstructive, dintre care cea mai simpl8 este solu<ia cu discuri de ric<iune.

Ambreiajul automobilului serve:te la decuplarea temporar8 :i la cuplarea lin8 atransmisiei cu motorul. #ecuplarea este necesar8 la oprirea :i r9narea automobiluluisau la schimbarea vite/elor. Cuplarea lin8 este necesar8 la pornirea din loc :i dup8schimbarea vite/elor.

'rin decuplarea motorului de transmisie ro<ile din<ate din cutia de vite/e nu semai al8 sub sarcin8 :i cuplarea lor se poate ace 8r8 eorturi mari 9ntre din<i. =n ca/contrar, schimbarea vite/elor este aproape imposibil8, unc<ionarea cutiei de vite/eeste 9nso<it8 de /gomot puternic, u/ura din<ilor este deosebit de mare :i se poate

produce chiar ruperea lor.Cuplarea lin8 a arborelui cutiei de vite/e cu arborele cotit al motrului, care are

tura<ia relativ mare, asigur8 cre:terea treptat8 :i 8r8 :ocuri a sarcinii la din<ii ro<ilor din<ate :i la piesele transmisiei, apt care mic:orea/8 u/ura :i elimin8 posibilitatearuperii lor.

=n ca/ul 9n care 9nc8rc8rile organelor transmisiei dep8:esc momentulambreiajului, acesta va 9ncepe s8 patine/e, limit9nd aceste 9nc8rc8ri. =n elul acestaambreiajul 9ndepline:te rolul unui organ de protec<ie a transmisiei la suprasarcini.

4



1.#. Cerin"e i condi"ii impu!e. Re$imul de %unc"ionare

?in9nd seama de enomenele care apar 9n timpul unc<ion8rii automobilului,condi<iile principale care se impun la proiectarea unui ambreiaj s9nt urm8toarele 0

&a decuplare0

Ambreiajul trebuie s8 i/ole/e rapid :i complet motorul de transmisie, pentru aace posibil8 schimbarea vite/elor 8r8 :ocuri.

#ecuplarea s8 necesite din partea conduc8torului eorturi reduse, 8r8 a avea9ns8 o curs8 prea mare la pedal8.

&a cuplare 0Ambreiajul trebuie s8 9mbine lin organele de ac<ionare cu cele antrenate, pentru

a evita pornirea brusc8 din loc a automobilului, :ocurile 9n mecanismele tranmisiei :isuprasolicit8rile pieselor, care pot provoca ruperea lor >

In stare cuplat8, ambreiajul trebuie s8 asigure o 9mbinare perect8 9ntre motor :itransmisie, 8r8 a avea patinare 9ntre discuri.

)8 permit8 eliminarea c8ldurii care se produce 9n timpul procesului de cuplarela patinarea ambreiajului.

Cuplarea ambreiajului trebuie s8 se ac8 progresiv pentru ca s8 nu apar8accelera<ii e+cesiv de mari la demararea automobilului, care au o inluen<8 asupra

pasagerilor :i 9nc8rc8turii.

Accelera<ia ma+im8 admisibil8 la demararea automobilului care nu provoac8sen/a<ii nepl8cute pasagerilor, nu tebuie s8 dep8:easc8 3…4 m@s2.

=n timpul patin8rii ambreiajului, care are loc 9n special 9n momentul porniriidin loc :i 9n mai mic8 m8sur8 la schimbarea treptelor 9n timpul mersului, lucrul

mecanic de recare se transorm8 9n c8ldur8.'entru unc<ionarea ambreiajului 9n condi<ii normale, c8ldura cre se degaj8

trebuie s8 ie eliminat8, 9n ca/ contrar temperatura garniturilor de recare cre:te, iar coeicientul de recare µ va sc8dea. =n elul acesta ambreiajul va patina :i 9n timpulmersului automobilului, nu numai 9n timpul pornirii din loc sau la schimbareatreptelor. #atorit8 acestui apt piesele componente ale ambreiajului se 9nc8l/esc pestelimita admisibil8, iar garniturile de recare se degradea/8 :i discul de presiune se

poate deorma, iar 9n unele ca/uri chiar isura.

!



Ambreiajul trebuie s8 ie capabil s8 transmit8 momentul motor ma+im chiar :i9n ca/ul 9n care garniturile de recare s9nt u/ate :i arcurile de presiune 9:i reduc or<ade ap8sare.

Momentul de calcul al ambreiajului se adopt8 mai mare dec9t momentul ma+im

al motorului.#urata de unc<ionare a ambreiajului depinde de num8rul de cupl8ri :i

decupl8ri deoarece garniturile de recare se u/ea/8 mai ales la patinarea ambreiajului)a constatat c8 la cre:tera temperaturii de la 2- la 1-- -C, u/ura garniturilor derecare se m8re:te de apro+imativ 2 ori. 'entru parcurgerea a 1-- m ambreiajului sedecuplea/8 :i cuplea/8 de !--…$!- ori.

1.'. Cla!i%icare. Tipuri con!tructive. De!criere.

(unc"ionare. )*r"i componente

Ambreiajele utili/ate la automobile se clasiic8, dup8 principiul de unc<ionare in0

- ambreiaje mecanice Bcu ric<iune >

- ambreiaje hidrodinamice Bhidroambreiaje >

- ambreiaje electromagnetice >

- ambreiaje combinate.

Ambreiajele cele mai r8sp9ndite la automobile s9nt ambreiajele mecanice, lacare pentru leg8tura dintre partea conduc8toare :i partea condus8 se utili/ea/8 or<ade recare.

;a multe automobile moderne se 9nt9lnesc ambreiaje hidrodinamice carelucrea/8 dup8 principiul ma:inilor hidraulice rotative Bleg8tura dintre parteaconduc8toare :i partea condus8 se reali/ea/8 prin intermediul unui lichid.

=n ca/ul ambreiajelor electromagnetice leg8tura dintre partea conduc8toare :i partea condus8 se reali/ea/8 cu ajutorul pulberii magnetice.

Dnele automobile s9nt echipate cu ambreiaje combinate, dintre acestea cele mair8sp9ndite s9nt 0 hidraulicmecanic, electromagneticmecanic :i centriugalmecanic.

$



1.'.1. Cla!i%icarea ambreiajelor mecanice

)e poate ace dup8 mai multe criterii, :i anume0

- orma geometric8 a suprae<elor de recare

- modul de ob<inere a or<ei de ap8sare

- mecanismul de ac<ionare :i comanda mecanismului de ac<ionare.

Dup* %orma $eometric* a !upra%e"elor de %recare ambreiajele pot i 0

- ambreiaje conice E se olosesc uneori ca mecanisme au+iliare aleschimb8toarelor de vite/e automate

- ambreiaje cu discuri E s9nt cele mai utili/ate la automobile :i pot ii cu unsingur disc , cu dou8 discuri :i cu mai multe discuri

- ambreiaje speciale E se utili/ea/8 mai ales ca mecanisme au+iliare aleschimb8toarelor de vite/e automate

Dup* modul de ob"inere a %or"ei de ap*!are se 9mpart 9n 0

- ambreiaje cu arc E cu arc central :i cu arc tip diaragm8

- ambreiaje semicentriugale

- ambreiaje centriugale E or<a de ap8sare este reali/at8 de arcuri, iar or<a decuplare :i decuplare este reali/at8 de or<a centriug8 a unor contragreut8<i >

- ambreiaje electromagnetice E reali/ea/8 or<a de ap8sare cu ajutorul unor electromagne<i alimenta<i de la generatorul de cutent al automobilului.

Dup* tipul mecani!mul de ac"ionare pot i 0

- cu ac<ionare mecanic8- cu ac<ionare hidaulic8

- cu ac<ionare pneumatic8

- cu ac<ionare electric8

Dup* modul de comand* al mecani!mului de ac"ionare se 9mpart 9n 0

- ambreiaje neautomate

- ambreiaje automate.

%



1.'.#. Tipuri con!tructive de ambreiaje mecanice

Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice este oarte r8sp9ndit laautoturisme, c9t :i la autocamioane datorit8 aptului c8 are greutatea cea mai redus8 :iconstruc<ia cea mai simpl8.

Freutatea acestui tip de ambreiaj B9mpreun8 cu mecanismul de ac<ionare, 9ns88r8 carter este de -,3…-,$G din greutatea autocamionului :i -,4…-,&G din

greutatea autoturismului cu motorulnealimentat.

Dtili/area acestui tip de ambreiaj esterecomandat8 9n ca/urile 9n caremomentul transmis nu dep8:e:te %-…&- da7.m.

Acest tip de ambreiaj poate i prev8/utcu un r9nd sau dou8 de arcuri

perierice, ob<in9nduse or<e deap8sare mari cu arcuri de presiune mai

pu<in rigide.

(ig 1.1. Ambreiajul cu arcuri perierice

Ambreiajul monodi!c !emicentri%u$al este o variant8 a ambreiajuluimonodisc cu arcuri perierice.

#eosebirea dintre ele const8 9n orma constructiv8 ierit8 a p9rghiilor dedebreiere, care s9nt prev8/ute la capetele e+terioare cu c9te o contragreutate. ;arota<ia ambreiajului, datorit8 acestor contragreut8<i iau na:tere or<e centriuge care

tind s8 roteasc8 p9rghiile de debreiere 9n jurul a+elor lor, m8rind astel or<a deap8sare a discului de presiune.&



Re/ult8 deci, c8 la aceste tipuri de ambreiaje or<a de ap8sare asupra disculuide presiune este dat8, pe de o parte, de arcurile de presiune, iar pe de alt8 parte, deor<ele centriuge ale contragreut8<ilor.

(or<a total8 de ap8sare asupra suprae<elor de recare varia/8 cu tura<ia

motorului.#atorit8 aptului c8 o parte din or<a total8 de ap8sare este creat8 de

contragreut8<i, or<a care va trebui s8 ie de/voltat8 de arcurile de presiune va i mairedus8.

Re/ult8, deci c8 pentru aceea:i or<8 total8 de ap8sare vor i necesare arcuri mai pu<in rigide dec9t la ambreiajul monodisc simplu.

Acest lucru cere din partea conduc8torului un eort mai mic pentru ac<ionareaambreiajului, deci o manevrare mai u:oar8. #e asemenea, men<inerea ambreiajului 9n

stare decuplat8 nu necesit8 o or<8 prea mare.'e l9ng8 avantajul unei ac<ion8ri mai u:oare, ambreiajul !emicentri%u$al

pre+int* unele de+avantaje at9t la tura<ii sc8/ute c9t :i la tura<ii ridicate alemotorului, :i anume 0

- 9n condi<ii grele de e+ploatare, aceste ambreiaje nu dau re/ultatemul<umitoare datorit8 patin8rilor care au loc din cau/a or<ei de ap8sareinsuiciente la tura<ii mici ale motorului, c89nd momentul transmis trebuies8 ie mare >

- la tura<ii mari ale motorului, or<a de ap8sare datorit8 or<elor centriuge alecontragreut8<ilor cre:te mult, iar ambreiajul nu mai poate 9ndeplini rolul de protec<ie la suprasarcini pentru celelalte organe ale transmisiei, din cau/8 c8ap8sarea dintre suprae<ele de recare iind oarte mare, ambreaiajul nu mai

patinea/8.

#atorit8 acestor de/avantaje, ambreiajele semicentriugale se utili/ea/8 maiales la autoturisme, la autocamioane iind 9nlocuite aproape complet.

Ambreiajul monodi!c !implu cu arc central este prev8/ut cu un arc centralde orm8 conic8 sau cilindric8 ce reali/ea/8 or<a de ap8sare dintre suprae<ele derecare.

Acest tip de ambreiaj pre/int8 avantajul ampliic8rii or<ei dat8 de arc 9nraportul bra<elor p9rghiilor lamelare. =n elul acesta cu ajutorul unui singur arc, carede/volt8 o or<8 redus8, se ob<ine asupra discului de presiune o ap8sare mare, care

permite ambreiajului s8 transmit8 un moment motor mare.

#atorit8 aptului c8 p9rghiile lamelare s9nt oarte elastice, progresivitateaambreiajului cre:te.



=n ca/ul ambreiajelor cu arc central prin aptul c8 arcul central este dispus la oanumit8 distan<8 de discul de presiune Ba c8rui temperatur8 poate cre:te mult 9ntimpul patin8rii ambreiajului nu pre/int8 pericol de 9nc8l/ire.

(ig.1.2. mbreiajul cu arc central

1-



Ambreiajul monodi!c cu arc central tip dia%ra$m* substituie arcurile de presiune:i p9rghiilor de debreiere de la ambreiajul monodisc simplu, cu un arc central suborm8 de diaragm8 tronconic8, ormat dintrun disc de o<el sub<ire, prev8/ut cut8ieturi radiale.

(ig. 1.3. Arc diaragma

Ambreiajul nu are tendin<a de patinare la u/ura garniturilor, deoarecemomentul de recare se men<ine apro+imativ constant pe toat8 durata deunc<ionare a ambreiajului, de asemenea pre/int8 o progresivitate ridicat8 la (ig.1.4. (unctionarea arcului diaragma

11



cuplare datorit8elasticit8<ii mari a arcului diaragm8.

#atorit8 avantajelor pe care le pre/int8 ambreiajul cu arc central tip diaragm8,9n ultimul timp a 9nceput s8 ie utili/at la multe autoturisme de capacitatecilindric8 mic8 :i mijlocie.

Ambreiajul centri%u$al olose:te pentru cuplare :i decuplare or<a centriug8,iar pentru ob<inerea or<ei de ap8sare dintre suprae<ele de recare utili/ea/8 arcurile

perierice. (or<a centriug8 se utili/ea/8 mai rar pentru crearea or<ei de ap8sare dintresuprae<ele de recare.

Avantajele ambreiajelor centriugale 9n raport cu ambreiajele simple s9nt 0

- progresivitate oarte ridicat8, deci o pornire oarte lin8 din loc aautomobilului>

- u:urarea comen/ii deoarece la pornirea din loc a automobilului nu mai estenecesar s8 se ac<ione/e pedala ambreiajului>

- prin decuplarea automat8 a ambreiajului la tura<ii mai mari dec9t tura<iacorespun/8toare mersului 9n gol a motorului se pre9nt9min8 oprireamotorului.

#e/avantajele acestui tip de ambreiaj s9nt 0

- posibilitatea patin8rii ambreiajului la o tura<ie sc8/ut8 :i la o sarcin8 mare a

motorului>- nu permit utili/area r9nei de motor la vite/e reduse ale automobilului>

- nu permit pornirea motorului prin 9mpingerea automobilului.

Ambreiajele centriugale se utili/ea/8 aproape numai la transmisiile automate.

Ambreiajul bidi!c se utili/ea/8 c9nd este nevoie de transmiterea unui momentmare de peste &- da7.m.

#atorit8 limit8rilor impuse de dimensiunile volantului motorului, coeicientulde recare al materialelor e+istente, dimensiunile arcurilor de presiune :i presiuneaspeciic8 dintre discuri care ar dep8:i o valoare ma+im8 admisibil8, se recurge lam8rirea num8rului de suprae<e de recare, prin olosirea unor ambreiaje cu mai multediscuri, cele mai utili/ate iind ambreiajele bidisc.

Freutatea ambreiajului bidisc este de apro+imativ -,%G din greutateaautomobilului.

Ambreiajele bidisc s9nt construite at9t 9n variante cu arcuri perierice c9t :i cuarcuri centrale.

12



1.'.'. )rincipiul de %unc"ionare al ambreiajului mecanic

Ambreiajul mecanic unc<ionea/8 pe ba/a or<elor de recare care apar 9ntresuprae<ele de recare.

'8r<ile componente ale unui ambreiaj mecanic s9nt grupate astel0

- partea conduc8toare

- partea condus8

- mecanismul de ac<ionare

'artea conduc8toare a ambreiajului este solidar8 la rota<ie cu volantulmotorului, iar partea condus8 cu arborele primar al cutiei de vite/e.

(i$. 1.,. Schema de principiu a ambreiajului mecanic

#e volantul 2, solidar cu arborele cotit, este i+at discul de presiuneBconduc8tor !, prin intermediul buloanelor %, carei dau posibilitatea s8 sedeplase/e 9n direc<ie a+ial8.

#iscul condus Bde ric<iune 3, a:e/at 9ntre volant :i discul de presiune, are butucul prev8/ut cu caneluri carel solidari/ea/8 la rota<ie cu arborele primar 1 alschimb8torului de vite/e Barborele ambreiajului, permi<9ndui 9n acela:i timp s8 sedeplase/e a+ial.



'entru a m8rii coeicientul de recare, discul condus este prev8/ut cu garniturilede recare &. Arcurile de presiune 4 reali/ea/8 ap8sare adiscului de presiune !asupra discului condus 3.

'edala $ serve:te pentru ac<ionare ambreiajului.

)artea conduc*toare a ambreiajului se compune din 0- volantul 2,

- discul de presine !,

- buloanele %,

- arcurile de presiune 4.

)artea condu!* este ormat8 din 0

- discul condus 3, cu garniturile de recare &

- arborele primar 1 al schimb8torului de vite/e.=n igur8 ambreiajul se g8se:te 9n stare cuplat8, c9nd arcurile de presiune 4,

ac ca discul conduc8tor !, s8 apese discul condus 3, asupra volantului 2.

'rin recarea care ia na:tere 9ntre supraa<a rontal8 a volantului :i discul de presiune, pe de o parte :i suprae<ele discului condus pe de alt8 parte, momentul setransmite de la motor la arborele primar al cutiei de vite/e :i mai departe, princelelalte organe de transmisie la ro<ile motoare ale automobilului.

#ecuplare ambreiajului se reali/ea/8 prin ap8sarea pedalei $, care deplas9nd

discul de presiune ! spre dreapta, comprim8 arcurile de presiune 4.=n aceast8 situa<ie dispare ap8sarea dintre discuri :i volant :i deci :i or<a de

recare, iar momentul motor nu se mai transmite discului condus :i prin urmarearborelui ambreiajului.

Cuplarea ambreiajului se reali/ea/8 prin eliberarea progresiv8 a pedalei, iar discul de presiune, sub ac<iunea arcurilor de presiune, va ap8sa discul condusasupra volantului.

C9t timp 9ntre suprae<ele de recare ale ambreiajului nu e+ist8 o or<8 de

ap8sare mare, or<a de ercare care ia na:tera va avea o valoare redus8, iar supre<ele de recare vor patina.

Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului. =n aceast8 situa<ie, prinambreiaj se transmite, spre schimb8torul de vite/e numai o parte din putereamotorului, restul transorm9nduse 9n c8ldur8, ceea ce ace ca ambreiajul s8 se9nc8l/easc8, iar garniturile de recare s8 se u/e/e mai rapid.

C9nd pedala ambreiajului este eliberat8 complet, or<a de ap8sare de/voltat8de arcurile de presiune este suicient de mare pentru ca or<a de recare ce iana:tere s8 solidari/e/e partea condus8 de partea conduc8toare, iar momentul motor

s8 ie transmis 9n 9ntregime arborelui primar al cutiei de vite/e.

14



;a cuplare brusc8 a ambreiajului, solicit8rile transmisiei pot dep8:i de 3…4ori valoarea momentului ma+im al motorului.

Aceasta se datore:te aptului c8 la eliberarea brusc8 a pedalei ambreiajului,or<a de ap8sare dintre suprae<ele de recare este dat8 at9t de or<a arcurilor de

presiune, c9t :i de or<ele de iner<ie ce iau na:tere 9n momentul contactului discului

de presiune cu discul condus.=n momentul contactului dintre discuri, or<a de ap8sare dep8:e:te de c9teva

ori or<a datorat8 arcurilor de presiune.

1.'.4. (unc"ionarea ambreiajului -n proce!ul demar*riiautomobilului

'rocesul demar8rii automobilului poate i 9mp8r<it 9n trei perioade.

)erioada Ia de demarare a automobilului repre/int8 timpul t 1 dinmomentul 9nceperii cupl8rii ambreiajului :i p9n8 la pornirea din loc aautomobilului. Aceast8 perioad8 se caracteri/ea/8 prin patinarea total8 aambreiajului Bω a H -. =n aceast8 perioad8 momentul de recare al ambreiajului M a

este mai mic dec9t momentul re/istent M ψ redus al arborelui ambreiajului, iar automobilul se al8 9n repaus. M8rimea acestei perioade depinde de sarcinaautomobilului, de de+teritatea conduc8torului, etc, iind egal8 cu rac<iuni desecund8, iar uneori poate dep8:i chiar o secund8.

#in cau/a vite/ei mari de alunecare, 9n aceast8 perioad8 se de/volt8 o marecantitate de c8ldur8. Re/ult8 deci, c8 durata primei perioade de demarare nu trebuies8 ie prea mare, deoarece va re/ulta un lucru mecanic de recare e+gerat de mare:i prin aceasta o u/ur8 accentuat8 a garniturilor de recare.

)erioada II/a de demarare repre/int8 timpul t 2 de la pornirea din loc aautomobilului p9n8 9n momentul 9n care vite/ele unghiulare ale motorului :i aleambreiajului devin egale Bω m H ω a.

'ornirea din loc a automobilului 9ncepe 9n momentul 9n care momentulambreiajului M a devine egal cu momentul re/istiv M ψ Bpunctul A din diagram8.

A doua perioad8 de demarare se caracteri/ea/8 prin parinarea par<ial8 ambreiajului, cre:terea vite/ei unghiulare a arborelui ambreiajului ωa :i sc8dereavite/ei unghiulare a arborelui motorului ω m . #ieren<a ω m H ω a se mic:orea/8treptat, iar 9n punctul , se anulea/8 :i patinarea 9ncetea/8 Bvite/a de patinare v p seanule/8.

=n aceast8 perioad8 vite/a unghiular8 a arborelui motorului se mic:orea/8,din cau/a ac<iunii de r9nare al momentului de recare al ambreiajului. #in aceast8cau/8 energia cinetic8 a motorului trebuie s8 ie suicient de mare pentru camotorul s8 nu se opreasc8. =n schimb pentru arborele ambreiajului momentul de

1!



recare M a are o ac<iune motoare din care cau/8 vite/a unghiular8 cre:te odat8 cu M a .

=n perioada a doua de demarare momentul ambreiajului M a cre:te p9n8 la M cBvaloarea ma+im8 :i va trebui s8 echilibre/e at9t momentul motor ma+im M max, c9t:i momentul or<elor de iner<ie M i = I m .(d ω m /dt), care apare datorit8 decelera<iei

unghiulare d ω m /dt a arbotelui cotit al motorului.

Cre:terea momentului de recare al ambreiajului la cuplarea lui trebuie s8asigure o demarare rapid8 a automobilului. Aceast8 cre:tere depinde de ritmulcupl8rii :i de propriet8<ile elastice ale ambreiajului.

)erioada III/a de demarare 9ncepe 9n momentul 9n care vite/ele unghiulareale motorului :i ambreiajului devin egale :i p9n8 c9nd vite/a automobilului devineconstant8. =n aceast8 perioad8. =n aceast8 perioad8 arborele cotit al motorului :iarborele ambreiajului, ormea/8, din punct de vedere cinematic, un singur corp,leg8tura iind reali/at8 prin intermediul ambreiajului.

0arianta con!tructiva alea!a

In pre/entul proiect pentru autovehiculul Audi A4 1. "#I sa ales un ambreiajmonodisc uscat cu arc de tip diaragma.

(ig. 1.$. Ambreiaj monodisc uscat

1$



1.,. 0ariante con!tructive a!emanatoare

Ambreiaj 0o!2a$en )a!!at 1.9 TDI

(ig. 1.%. Ambreiaj os5agen 'assat 1. "#I

#iametru0 22&.$ mm

"ipul0 cu arc diaragma

Frosime garnitura0 ! mm

7umarul garniturilor de rictiune0 2

Ambreiaj 0olvo S43 1.9

(ig. 1.&. Ambreiaj 0olvo S43 1.9

1%



#iametru0 22- mm


Frosime garnitura0 4.! mm 7umarul garniturilor de rictiune0 2

7um8r de din i0 2$ț

Mas80 4. g

Ambreiaj M5 ,#3 Tourin$

(ig. 1.. Ambreiaj MJ !2- "ouring

#iametru0 24- mm


Frosime garnitura0 $ mm


1&



Ambreiaj Mercede!/en+ /6la!! 1.7

(i$. 1.13. Ambreiaj Mercede!/en+ /6la!! 1.7

#iametru0 242 mm"ipul0 cu arc diaragma

Frosime garnitura0 !.& mm


1



1.8. ploatare. Re$lare i -ntre"inere

=n timpul mersului automobilului sau la opriri 9n mers, nu trebuie s8 semen<in8 ap8sat8 pedala de ambreiaj, 9ntruc9t procedeul conduce 9ntotdeauna lau/ura prematur8 a rulmentului de presiune.

=n ca/ul 9n care autoturismul se depo/itea/8 o perioad8 mai 9ndelungat8Bpeste $ luni, se recomand8 a se introduce 9ntre pedala de ambreiaj :i scaunul dina<8, o cal8 din lemn, care s8 men<in8 decuplat ambreiajul, 9n scopul evit8rii lipiriigarniturilor sau la imposibilitatea decupl8rii.

)e recomand8 s8 se eectue/e oarte in manevra de ambreiere :i debreiere>

ridicarea piciorului de pe pedala de ambreiaj s8 ie sincroni/at8 cu o cre:tereu:oar8 a tura<iei motorului :i invers, evit9nduse cupl8ri sau decupl8ri bru:te.

Kpera<ia de reglare a cursei libere a ambreiajului este obligatorie dup89nlocuirea rulmentului de presiune sau a discului de ambreiaj.

Dneltele olosite pentru reglarea si intretinerea ambreiajului trebuie s8 iecorespun/8toare din punct de vedere al protec<iei muncii.

0eri%icarea !i re$larea cur!ei libere a pedalei ambreiajului.Cursa libera a pedalei este corespun/atoare cand ambreiajul transmite

momentul motor ara patinare, cu pedala in po/itia libera, si cand decuplea/acomplet cu pedala apasata. Reglarea cursei libere a ambreiajului este necesar sa seaca periodic, deoarece, prin u/ura garniturilor de recare, ea se micsorea/a.

eriicarea cursei libere a pedalei ambreiajului se ace cu ajutorul unei rigleal carei capat se sprijina pe podea alaturi de pedala ambreiajului. Rigla se rea/amacu suportul pe podeaua caresoriei. Cu ajutorul reperelor se compara cursa pedaleicu cursa libera indicata pentru automobilul respectiv. #upa montarea riglei pe

podea se decuplea/a cursorul pana cand se sprijina pe pedala. In acest el,deplasarea pedalei se va ace in contact permanent cu rigla si deci, prin deplasareaunuia din cele doua repere se poate citi direct deplasarea pedalei, celalalt reper ramanand i+ .

)e deplasea/a prin apasare pedalei impreuna cu cursorul, pana in momentulin care ambreiajul 9ncepe sa decuple/e. Acest moment se simte prin marirea orteinecesare deplasarii in continuare a pedalei. #istanta intre cele doua cursoarerepre/inta cursa libera a pedalei si se citeste direct in milimetri pe scara gradata ariglei. *a trebui sa ie de 2-!-mm, in unctie de tipul automobilului .

Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se ace in mod dierit in unctiede automobil. #e obicei cursa libera a pedalei se reglea/a prin modiicarea

2-



lungimii tijelor care transmit miscarea de la pedala la urca de decuplare.;areglare, se slabeste contrapiulita si se insurubea/a sau

desurubea/a piulita pana se obtine cursa libera a pedalei, corespun/atoare unui jocde 23,!mm la e+tremitatea urcii ambreiajului .

In ca/ul ambreiajului cu mecanism de comanda cu actionare hidraulica cursalibera a pedalei se datoreste jocului dintre tija si pistonul cilindrului principal si jocului dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale parghiilor dedebreiere. Locul dintre tija si pistonul principal se reglea/a cu ajutorul unui surube+centric, iar jocul dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale pirghiilor de debriere se reglea/a prin modiicarea lungimii tijei pistonului cilindruluireceptor, compusa din doua parti asamblate prin ilet.

Re$lare jocului dintre rulmentul de pr!iune !i par$hiile de decuplare

'entru o unctionare corespun/atoare a ambreiajului, trebuie ca toate pirghiilede decuplare sa se gaseasca in acelasi plan, pentru ca, la decuplare, ele sa vinasimultan in contact cu rulmentul de presiune.

Locul dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale pirghiilor dedecuplare se poate regla0

- cu ajutorul surubului de la capatul interior al pirghiei de decuplare>

- cu ajutorul piulitei in acest ca/ rulmentul de presiune este inlocuit cu uninel de grait, iar parghiile au i+at la partea interioara discul>

- cu ajutorul piulitei care se insurubea/a sau desurubea/a pe buton>

- cu ajutorul piulitei care apropie sau departea/a partea centrala a pirghieide decuplare de carcasa ambreiajului.

Locul dintre rulmentul de presiune si pirghiile de decuplare se reglea/a, deobicei, dup8 reparatii.

;a veriicarea si reglarea po/itiei pirghiilor de decuplare se procedea/a

21

Ambreiaj Radu

Documents

Transcript of Ambreiaj Radu