Asigurarile sociale de sanatate

Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finanatare a ocrotirii sanatatii populatiei

care asigura acordarea unui pachet de servicii de baza pentru asigurati si sunt obligatorii.

In tara noastra, sistemul asigurarilor sociale de sanatate a fost introdus prin Legea nr.145/1997,

renuntandu-se astfel la modelul de finantare de catre stat a sistemului sanitar si adoptandu-se sistemul sanitar

bazat pe asigurari de sanatate, asa-numitul sistem Bismarkian, denumit astfel dupa numele celui care l-a

introdus in Germania la sfarsitul secolului al XIX-lea. Sistemul presupune obtinerea de venituri prin

contributii obligatorii si modalitati specifice de redistribuire si de alocare a fondurilor in sistemul de sanatate.

Scopul introducerii acestui sistem de asigurari sociale de sanatate este acela de a contribui la dezvoltarea

activitatii medicale, vizand in special preventia si mentinerea starii de sanatate a populatiei, prin asigurarea

accesului fiecarui cetatean asigurat la servicii medicale calitative.

Legea nr. 145/1997 a asigurarilor sociale de sanatate a suferit numeroase modificari dupa adoptarea sa,

fiind apoi abrogata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 150/2002, privind organizarea si functionarea

sistemului de asigurari sociale de sanatate. In prezent, asigurarile sociale de sanatate sunt reglementate in

Titlul VIII al Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, lege prin care a fost abrogata O.U.G.

nr. 150/2002.

Potrivit prevederilor art. 208 din Legea nr. 95/2006, asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul

sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei, care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru

asigurati, obiectivele acestui sistem fiind protejarea asiguratilor fata de costurile serviciilor medicale in caz

de boala sau accident si asigurarea protectiei asiguratilor in mod universal, echitabil si nediscriminatoriu.

Asigurarile sociale de sanatate in Romania sunt obligatorii si functioneaza pe baza unor principii, si anume:

alegerea libera a Casei de asigurari de sanatate;

solidaritate si subsidiaritate in colectarea si utilizarea fondurilor;

participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea fondului

national unic al asigurarilor sociale de sanatate;

acordarea unui pachet de servicii medicale de baza in mod echitabil si nediscriminatoriu

oricarui asigurat;

transparenta activitatii sistemului de asigurari sociale de sanatate.

Constituirea fondului national de asigurari de sanatate se face din:

contributia de asigurari sociale de sanatate suportata de persoane fizice, ca si asigurati si de persoane

juridice, care angajeaza personal salariat;

subventii de la bugetul de stat;

dobanzi, donatii, sponsorizari si alte venituri in conditiile legii.

Administrarea fondului de asigurari de sanatate se face de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

si prin casele de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti.

Persoanele juridice si fizice la care iti desfasoara activitatea asiguratii sunt obligate sa depuna lunar la

casele de asigurari declaratii privind obligatiile la fondul de asigurari sociale de sanatate

Asiguratii, in sensul legii, sunt toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si

apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si

fac dovada platii contributiei la fond. In aceasta calitate, persoana in cauza incheie un contract de asigurare

cu casele de asigurari de sanatate, direct sau prin angajator. Modelul contractului de asigurari sociale de

sanatate a fost aprobat prin Ordinul nr. 345/2006 al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate,

ordin care prevede obligatia caselor de a incheia contractele de asigurari sociale de sanatate in termen de 12

luni de la intrarea sa in vigoare, specificandu-se totodata faptul ca, odata incheiat, contractul de asigurari

sociale de sanatate se transfera de la un angajator la altul, in situatia modificarii raporturilor de munca.

Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurare fara plata contributiei:

toti copiii pana la varsta de 18 ani;

tinerii de la varsta de 18 pana la 26 de ani daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu pana la

inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza

venituri din munca;

tinerii cu varsta de pana la 26 de ani, inclusiv cei care parasesc sistemul de protectie a copilului si nu

realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat in temeiul Legii nr.

416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare;

sotul, sotia si parintii fara venituri proprii si care se afla in intretinerea unei persoane asigurate;

persoanele care beneficiaza de anumite drepturi, acordate de legislatia in vigoare, ca fiind din

categoria persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie

1945 precum si deportate in strainatate sau constituite in prizonieri daca nu realizeaza alte venituri

decat drepturile banesti acordate pentru calitatea lor sau cele provenite din pensii;

persoanele care au luptat pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 precum si urmasii acestora

daca se incadreaza in prevederile legale;

persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensii sau alte surse, cu exceptia celor

obtinute in baza Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap

bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii

Publice pana la vindecarea respectivei afectiuni daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte

surse;

femeile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut

pe tara.

Sunt asigurate persoanele aflate in una dintre urmatoarele situatii, pe durata acesteia, cu plata contributiei

din alte surse, in conditiile prezentei legi:

satisfac serviciul militar in termen;

se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, acordat in urma unui accident de munca

sau a unei boli profesionale;

se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului

cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani;

executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv;

persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;

sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane si se afla in timpul procedurilor

necesare stabilirii identitatii;

persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001,

cu modificarile si completarile ulterioare;

pensionarii, pentru veniturile din pensii pana la limita supusa impozitului pe venit;

persoanele care se afla in executarea masurilor prevazute la art. 105, 113, 114 din Codul penal;

persoanele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei privative de

libertate, daca nu au venituri

Dovada calitatii de asigurat se realizeaza in prezent printr-un document justificativ (adeverinta sau carnet

de asigurat) eliberat de catre casa de asigurari la care este inscris asiguratul, urmand ca dupa intrarea in

vigoare a Titlului IX al Legii nr. 95/2006, aceste documente justificative sa fie inlocuite cu cardul electronic

de asigurat.

Titlul IX al Legii nr. 95/2006 reglementeaza cardul european si cardul national de asigurari sociale de

sanatate. Cardul national de asigurari sociale de sanatate este un card electronic, distinct de cardul european

de asigurari sociale de sanatate, si poate fi folosit numai pe teritoriul Romaniei. Prevederile legale cu privire

la cardul national au intrat deja in vigoare, urmand ca, in temeiul art. 337 din Legea 95/2006, caracteristicile

tehnice ale cardului national, precum si modalitatile de elaborare si implementare ale acestuia sa fie aprobate

prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Cardul european este documentul care

confera titularului asigurat dreptul la prestatii medicale necesare in cadrul unei sederi temporare intr-un stat

membru al Uniunii Europene. Perioada de valabilitate a cardului european este stabilita astfel incat sa

acopere perioada de timp necesara sederii temporare, dar fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii. Cardul

european poate fi utilizat de catre asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania numai

pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, acest card neproducand efecte pe teritoriul Romaniei.

Legea nr. 95/2006 reglementeaza la art. 213 alin.1 si alin.2 categoriile de persoane care beneficiaza de

asigurare fara plata contributiei si persoanele care beneficiaza de asigurare cu plata contributiei din alte surse.

Exceptiile fiind de stricta interpretare, art. 213 alin. 4 din Legea 95/2006 prevede obligativitatea tuturor

persoanelor care nu se regasesc la alin.1 si 2 ale aceluiasi text legal, de a plati contributia la asigurarile

sociale de sanatate pentru a putea beneficia de drepturile legale conferite asiguratilor.

Inca de la adoptarea Legii nr. 145/1997, categoriile de persoane exceptate de la plata contributiei la

fondul de asigurari sociale de sanatate au fost reglementate expres. Cu toate acestea, au existat categorii de

persoane care, desi nu s-au regasit printre exceptiile strict prevazute in lege, au sustinut ca sunt asigurati fara

a plati contributia legala, prevalandu-se de legi speciale. Drept urmare, pe rolul instantelor au existat

numeroase litigii promovate de cadre militare si politisti care au avut drept obiect restituirea contributiei la

asigurarile sociale de sanatate retinuta din salarii, acestia invocand dispozitiile art. 9 lit. b) din Legea nr.

80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale art. 28

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, potrivit carora acestia beneficiaza de

asistenta medicala si medicamente gratuite. Avand in vedere faptul ca instantele judecatoresti s-au pronuntat

in mod diferit asupra conditiilor in care cadrele militare active si politistii beneficiaza de asistenta medicala

gratuita si de medicamente gratuite, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si

Justitie a promovat recurs in interesul legii. Prin decizia nr. 3/16.01.2006, Inalta Curte de Casatie si Justitie a

admis recursul in interesul legii si a statuat ca atat cadrele militare active, cat si politistii beneficiaza de

asistenta medicala gratuita si de medicamente gratuite potrivit reglementarilor legale speciale, numai daca au

fost respectate dispozitiile legale cu privire la achitarea cotelor de contributie lunara la fondul asigurarilor

sociale de sanatate.

Raportat la aspectele expuse anterior, Legea nr. 95/2006 nu mai poate da nastere la interpretari, deoarece

art. 218 alin. 3 prevede expres faptul ca asiguratii prevazuti in Legea nr. 80/1995 si in Legea nr. 360/2002

beneficiaza de asistenta medicala gratuita numai in conditiile platii contributiei de asigurari sociale de

sanatate.

Pentru a putea beneficia de drepturile ce decurg din sistemul asigurarilor sociale de sanatate, asiguratii

sunt obligati, potrivit art. 219 din Lege, sa se inscrie pe lista unui medic de familie, sa achite contributia

datorata fondului si suma reprezentand coplata si sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele

justificative care atesta calitatea de asigurat.Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se formeaza

din: contributiile persoanelor fizice si juridice, subventii de la bugetul de stat si dobanzi, donatii,

sponsorizari, venituri obtinute din exploatarea patrimoniului caselor de asigurari si alte venituri, in conditiile

legii. Contributia lunara a persoanei asigurate este in cota de 6,5% aplicata veniturilor obtinute din salarii,

veniturilor din activitati independente, indemnizatiei de somaj si pensiilor. Persoanele fizice sau juridice care

au calitate de angajator au obligatia sa vireze la fond o contributie de 7% asupra fondului de salarii, datorata

pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva. Veniturile fondului national unic de asigurari

sociale de sanatate se utilizeaza, in conformitate cu preverile art. 262 din Legea nr. 95/2006 pentru: plata

serviciilor medicale si medicamentelor acordate in conditiile contractului-cadru; cheltuieli de administrare,

functionare si de capital in limita a maxim 3% din fondurile colectate; fondul de rezerva in cota de 1% din

sumele constituite anual la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai in cazul

urgentelor medico-chirugicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in Programul

national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauziei, servicii de planificare familiala in cadrul

unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.

Potrivit prevederilor art. 3 din Hotararea Guvernului nr. 706/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru

privind conditiile acordarii asitentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, asistenta

medicala se acorda in baza contractelor incheiate intre furnizorii de servicii medicale in asistenta medicala

primara, asistenta medicala ambulatorie de specialitate si asistenta medicala spitaliceasca, pe de o parte, si

casele de asigurari de sanatate judetene, pe de alta parte. Normele metodologice de aplicare a Contractului-

cadru au fost aprobate prin Ordinul nr. 681/2006 al Ministerului Sanatatii Publice. Asiguratii au dreptul la un

pachet de servicii de baza, incluzand servicii medicale profilactice si servicii medicale curative, stabilite pe

baza Contractului-cadru. Serviciile medicale profilactice sunt enumerate in art. 223 din Legea nr.95/2006, iar

serviciile medicale curative sunt cele reglementate de art. 227 din lege. Persoanele asigurate au dreptul la

concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. Initial, indemnizatiile pentru situatiile

anterior mentionate erau suportate din fondul de pensii, fiind reglementate prin Legea 19/2000 privind

sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Avand insa in vedere necesitatea imbunatatirii

standardului de viata al persoanelor varstnice, care prespune o consolidare a fondului public de pensii,

actuala guvernare a gasit solutia externalizarii din bugetul asigurarilor sociale de stat a prestatiilor care nu au

legatura directa cu asigurarea sociala care priveste pensiile. Drept urmare, a fost adoptata Ordonanta de

Urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.

Potrivit acestui act normativ, toate indemnizatiile ce fac obiectul legii sunt acoperite integral din bugetul

Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, exceptie facand indemnizatia pentru incapacitate

temporara de munca, care se suporta si de catre angajator.

Contributia angajatorului

Contributia angajatorului este datorata pentru a se garanta asigurarea sanatatii personalului care lucreaza

pentru persoana juridica sau fizica.

In 2010, cota de asigurari sociale de sanatate datorata de angajatori este 5,2%.

In temeiul Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare,

fondul de salarii realizat la care se aplica cota datorata de angajator cuprinde totalitatea sumelor utilizate de

un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natura salariala.

Asa cum Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precizeaza, cota contributiei

angajatorilor se aplica asupra veniturilor utilizate de o persoana fizica sau juridica pentru plata drepturilor

salariale sau de natura salariala, acestea fiind cele care decurg din prevederile contractelor individuale de

munca. Cu toate acestea, fondul de salarii cuprinde totalitatea sumelor constituite si utilizate de persoanele

fizice si juridice pentru plata drepturilor salariale sau/si drepturilor asimilate salariilor, asa cum sunt definite

de prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Se datoreaza contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate in cota de 6% asupra urmatoarelor

venituri care se includ in acceptiunea legislatiei in domeniul asigurarilor sociale de sanatate in fondul de

salarii realizat:

1. Salariile realizate in baza unui contract individual de munca

2. Veniturile asimilate salariilor in vederea impozitarii

3. Avantajele in natura

Nu se datoreaza contributia angajatorului asupra:

• indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca suportate din bugetul Fondului national unic de

asigurari sociale de sanatate;

• indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap,

pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani care se suporta integral din bugetul

Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

• indemnizatiei de maternitate care se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale

de sanatate;

• indemnizatiei pentru reducerea timpului de munca care se suporta integral din bugetul Fondului national

unic de asigurari sociale de sanatate;

• indemnizatiei de risc maternal;

• concediului fara salariu.

Contributia asiguratilor

Potrivit art. 257 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, persoanele asigurate sunt

obligate la plata unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate.

Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5%, care se aplica asupra:

• veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

• pentru acestea plata se face lunar (art. 257 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 95/2006);

• veniturilor impozabile realizate de persoanele care desfasoara activitati independente care se supun

impozitului pe venit (art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006);

• veniturilor din agricultura si silvicultura, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu

au calitatea de angajator si nu se incadreaza in categoria veniturilor din activitati independente (art. 257 alin.

(2) lit. c) din Legea nr. 95/2006);

• indemnizatiilor de somaj; pentru acestea plata se face lunar (art. 257 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 95/2006);

• veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi, veniturilor din drepturi de

proprietate intelectualarealizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se

supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor mentionate mai sus,

dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar; plata se face anual (art. 257 alin. (2) lit. e)

din Legea nr. 95/2006);

Veniturile colectate de casele de asigurari se utilizeaza pentru:

- plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare in conditiile stabilite prin contractul

cadru;

- cheltuieli de administrare, functionare si de capital in limita a maximum 3% din sumele colectate;

- fondul de rezerva in cota de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Nationale de Asigurari de

Sanatate.

Serviciile medicale de care beneficiaza asiguratii, suportate din fondul de asigurari sociale de sanatate sunt:

- servicii medicale profilactice (controale periodice pentru depistarea bolilor ce pot avea consecinte

majore de mortalitate, servicii de planificare familiala, servicii stomatologice preventive etc.);

- servicii medicale curative (servicii medicale de urgenta, tratamentul medical, chirurgical si unele

proceduri de recuperare);

- medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale.

Bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate se aproba de Parlament, la propunerea Guvernului, ca

anexa la legea bugetului de stat. Bugetele de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurari de sanatate se

aproba de ordonatorul principal de credite in conditiile legii.

Sumele ramase neutilizate la nivelul caselor de asigurari la sfarsitul fiecarui an se vireaza in contul Casei

Nationale de Asigurari de Sanatate, iar sumele ramase neutilizate la nivelul C.N.A.S. la sfarsitul anului se

reporteaza in anul urmator.

Sistemele de protectie sociala au un rol foarte important in cadrul Uniunii Europene, astfel ca in toate

tarile membre ale Uniunii Europene s-a pus problema redimensionarii bugetelor serviciilor de sanatate,

incercandu-se gasirea unor solutii prin care sa se asigure accesul universal la ingrijire medicala, prin

reducerea cheltuielilor, fara a reduce insa calitatea serviciilor si accesul la acestea.

Comunicatul Comisiei Europene din anul 2001 asupra viitorului serviciilor medicale si al serviciilor

acordate persoanelor in varsta a pus accentul pe 3 mari obiective care pot asigura accesibilitatea, calitatea si

sustinerea financiara a sistemelor: imbunatatirea eficacitatii si a eficientei sistemelor de sanatate, asigurarea

accesului tuturor membrilor societatii la servicii de sanatate de foarte buna calitate si indreptarea atentiei spre

prevenirea bolilor si protectia sanatatii. Acestea sunt si dezideratele pe care astazi statul roman incearca sa le

atinga in drumul sau spre integrarea europeana, prin reforma declansata in sistemul sanitar si prin legislatia

asigurarilor sociale de sanatate adoptata in cursul acestui an.

Cardul national de sanatate

Senatul a respins, miercuri, 23 martie, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului prin care se modifica Legea

25/2006 prin reglementarea cardului naţional de sănătate şi se reorganiza Casa Naţională de Asigurări de

Sănătate.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernul a fost respinsă de senatori cu 41 voturi "pentru", 39 de voturi "împotrivă"

şi două abţineri.

Grupul PSD a anunţat că nu susţine propunerea Guvernului întrucât o parte a costurilor de emitere a

cardurilor naţionale de sănătate urma să fie suportată de CNAS.

OUG stabilea că informaţiile care pot fi accesate de pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate

sunt: numele, prenumele, codul numeric personal, codul unic de identificare în sistemul de asigurări de

sănătate, numărul de identificare al cardului.

Pe cipul cardului naţional urmau să fie înregistrate şi alte informaţii: diagnostice medicale cu risc vital şi

boli cronice, grupa sanguină şi RH, eventualul accept pentru prelevarea de organe după deces, medicul de

familie şi datele de contact ale acestuia.

Potrivit OUG, cheltuielile necesare pentru producerea cardului naţional de sănătate se suportă atât de

CNAS, cât şi de asigurat, acesta din urmă suportând costurile reprezentând contravaloarea cardului, respectiv

a documentului propriu-zis.

Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate urma să fie emis individual pentru fiecare asigurat cu

vârsta de peste 18 ani, în timp ce asiguraţii cu vârste sub 18 ani ar fi beneficiat de servicii medicale decontate

din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în baza documentelor care atestă

asigurarea.

Ordonanţa stabilea că veniturile realizate de unităţile sanitare publice în baza contractelor de servicii

medicale încheiate cu casele de asigurări de sănătate nu pot fi utilizate pentru investiţii în infrastructură şi

dotarea cu echipamente medicale.

Potrivit OUG, Consiliul de Administraţie al CNAS este format din şapte membri cu un mandat de patru

ani, dintre care unul numit de preşedintele României, trei numiţi de prim-ministru la propunerea ministrului

Sănătăţii, un membru numit de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, un alt membru numit

de confederaţiile sindicale şi un altul numit de premier cu consultarea Consiliului Naţional al Persoanelor

Vârstnice.