UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” BUCUREŞTIFACULTATEA DE FINANŢE SI BĂNCI

CENTRUL DE INVATAMANT LA DISTANTA PLOIESTI

PROIECT

FINANCIAR-BANCAR

ASIGURĂRI DE CREDITE

LECTOR UNIV. DR. TITEL NEGRU

STUDENTA, AMIRA M. M. ANDREEA

AN III – ID Ploiesti

2008

CUPRINS

CAPITOLUL 1 – NOŢUNI TEORETICE ŞI LEGISLATIVE IN ASIGURĂRI 4 1.1. DEFINITŢIA ŞI ELEMENTELE TEHNICE ALE ASIGURĂRILOR 4

1.1.1. Definitia asigurărilor 41.1.2. Elementele tehnice ale asigurărilor 4

1.2. FUNCŢIILE ŞI ROLUL ASIGURĂRILOR 61.2.1. Functiile asigurărilor 61.2.2. Rolul asigurărilor 8

1.3. CLASIFICAREA ASIGURĂRILOR 91.3.1. Clasificarea asigurărilor dupa domeniul le care se referă 9

1.3.2. Clasificarea asigurărilor dupa forma juridica a asigurării 121.3.3. Clasificarea asigurărilor dupa tipul si natura riscurilor asigurate 141.3.4. Clasificarea asigurărilor dupa sfera geografica 15

1.3.5. Clasificarea asigurărilor dupa raportul dintre asigurat si asigurător 151.3.6. C lasificarea asigurărilor dupa riscurile cuprinse in asigurare 161.3.7. Clasificarea asigurărilor dupa obiectul de activitate stabilit prin contractul de societietate si statut 17

1.4. SUPRAVEGHEREA ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE 171.4.1. Activitatea de supraveghere 17

1.4.2. Fondul de protejare a asiguratilor 181.4.3. Comisia de Supraveghere a asigurărilor 19

CAPITOLUL 2 – PIAŢĂ ASIGURĂRILOR 21 2.1. CONCEPTUL SI CARACTERISTICILE PIEŢEI ASIGURĂRILOR 21 2.2. ASIGURĂRILE IN PERSPECTIVA INTEGRARII ROMANIEI IN U.E. 27 2.3. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE PRIVIND ASIGURĂRILE 29

2.3.1. Fondul Monetar International – FMI 292.3.2. Banca Mondiala 292.3.3. International Association Of Insurance Supervisors – I.A.I.S. 302.3.4. Organizatia mondiala a comertului – OMC 30

2.4. SISTEMUL INFORMAŢIONAL IN DOMENIUL ASIGURĂRILOR. INTERNETUL – VIITORUL IN ASIGURARI 30

CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ - ASIGURAREA CREDITELOR IN ROMANIA- PE EXEMPLUL B.C.R. ASIGURĂRI S.A. 33 3.1. PARTICULARITĂŢI ALE ASIGURĂRILOR FINANCIARE.RISCUL ASIGURĂRILOR COMERCIALE 34

3.2.PREZENTAREA SOCIETĂŢII B.C.R. ASIGURĂRI S.A. 373.2.1. Obiecativele generale ale strategiei de afaceri a societatii B.C.R. Asigurări S.A. 383.2.2. Directiile principale de actiune ale societatii B.C.R. Asigurări S.A. 383.2.3. Premisele reusitei societătii B.C.R. Asigurări S.A. 393.2.4. Oferta de asigurari generale a societătii B.C.R. Asigurări S.A. 40

3.3. PERFORMANEŢE FINANCIARE ALE SOCIETĂŢII B.C.R. ASIGURĂRI S.A. 40

2

3.4. CONDITII GENERALE PENTRU ASIGURAREA CREDITELOR BANCARE 41 3.5. ASIGURAREA CREDITULUI DE CONSUM PENTRU PERSOANE FIZICE PE

EXEMPLUL B.C.R. ASIGURĂRI S.A. – STUDIU CAZ 47 3.5.1. Tipuri de credite 47 3.5.2. Analiza, aprobarea si acordarea creditului 47 3.5.3. Cererea de credit 56 3.5.4. Contractul de credit 58 3.5.5. Contractul de fidejusiune 63 3.5.6. Referatul de analiză 66 3.5.7. Polita de asigurare pentru riscul de plata a creditului 69 3.5.8. Adevereintă de salaraiu 70 3.5.9. Declaratie privind obligatiile de plată ale solicitantului de credit 72 3.5.10.Centrala riscurilor bancare 73 3.5.11.Bugetul de venituri si cheltuieli 73 3.5.12.Calcul rating de creditare 75BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 77INDEX TABELE SI FIGURI 80

3

CAPITOLUL 1

NOŢIUNI TEORETICE ŞI LEGISLATIVE ÎN ASIGURĂRI

1.1 DEFINIŢIA ŞI ELEMENTELE TEHNICE ALE ASIGURĂRILOR

1.1.1.Definiţia asigurărilor

Noţiunea de asigurare în literatura de specialiate este destul de bine conturată, dar o definiţie

unanim acceptată nu s-a dat încă. Caracteristica esenţială a asigurării este după cum precizează

Iulian Văcărel şi Florian Bercea în lucrarea “Asigurări şi resigurări” aceea că “asigurarea acţionează

în strânsă legătură cu existenţa unor riscuri comune a căror producere poate provoca pagube

importante economiei naţionale şi populaţiei”1.

Conform Legii nr.32/2000 “asigurarea este operaţiunea prin care un asigurator constituie, pe

principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi, expuşi la

producerea anumitor riscuri, şi îi îndemnizează pe cei care suferă un prejudiciu pe seama fondului

comun constituit din primele încasate, precum şi pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a

activitaţii desfăşurate”.

În concluzie, putem spune că asigurarea reprezintă o operaţiune economico-financiară prin

care o parte numită asigurător despăgubeşte în cazul producerii unui eveniment nefast, o altă parte

numită asigurat, în schimbul unei sume de bani, numită primă de asigurare.

1.1.2. Elementele tehnice ale asigurărilor

Principalele elemente tehnice ale asigurărilor prevăzute în Legea nr.32/2000 sunt:

- asigurătorul este persoana juridică (societate de asigurari) care, în schimbul unei prime de

asigurare încasate de la asigurat, se obliga sa acopere pagubele produse bunurilor asigurate de

anumite calamităţi naturale sau accidente, sa plateasca suma asigurată la producerea unui eveniment

în viaţă persoanelor asigurate sau de a plăti o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul

răspunde în baza legii, faţă de terţe persoane.

- asiguratul este persoana fizică sau juridică care, în schimbul primei de asigurare plătite

asigurătorului, poate sa incheie o asigurare prin care sa-si asigure bunurile impotriva unor calamitati

naturale sau accidente, propria persoana sau sa se asigure pentru prejudiciul pe care il poate produce

unor terte persoane.

- beneficiarul asigurarii este aceea persoană care are dreptul să încaseze suma asigurată sau

despăgubirea, fără a fi neapărat parte din contractul de asigurare2.

1 I.Văcărel, F. Bercea, “Asigurări şi reasigurări”, Ed. Expert, Bucureşti, 2002, pag.59.2 Gh.D.Bistriceanu, “Lexicon de finanţe, bănci, asigurări”, vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 2002., pag. 217.

4

- contractantul asigurarii este persoană fizică sau juridică, care poate încheia asigurarea,

fără a obţine prin aceasta calitatea de asigurat, existând posibilitatea ca însuşi contractantul să fie

acelaşi cu asiguratul

- riscul asigurat reprezintă evenimentul care, in eventualitatea producerii, îl obligă pe

asigurator să plătească asiguratului ori beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată.

- evaluarea este etapa premergatoare încheierii contractului de asigurare, deoarece

stabileşte valoarea bunului pentru a-l putea cuprinde în asigurare. Pentru a evita subevaluarea sau

supraevaluarea bunului trebuie cunoscută cu exactitate valoarea bunului.

- suma asigurată reprezintă, conform contractului de asigurare, partea din valoarea de

asigurare pentru care asiguratorul îşi asumă răspunderea în cazul producerii evenimentului pentru

care s-a încheiat asigurarea.

- norma de asigurare este suma asigurată, stabilită prin lege pe unitatea de obiect asigurat.

Este întîlnită în cazul asigurărilor obligatorii de bunuri.

Suma asigurată = norma de asigurare numărul de unităţi

Cotele de primă se stabilesc pe baza datelor statistice, folosindu-se metodele şi principiile

calculului actuarial.

Prima de asigurare = suma asigurată cota de primă

Prima brută = prima netă + suplimentul de primă

Prima netă serveşte la formarea fondului necesar achitării indemnizaţiilor.

Suplimentul de primă serveşte la formarea resurselor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor

privind constituirea şi administrarea fondului de asigurare, realizarii unui anumit beneficiu.

- durata asigurării reprezinta durata de timp cât există raporturi de asigurare între asigurat

şi asigurator, aşa cum au fost ele stabilite în contractul de asigurare.

- paguba sau dauna reprezintă pierderea estimată valoric suferită de un bun asigurat, ca

urmare a producerii unui fenomen împotriva căruia s-a încheiat asigurarea. Paguba poate fi doar mai

mică sau cel mai mult egală cu valoarea bunului asigurat, în acest ultim caz ea purtând numele de

pagubă totală .

- despăgubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul este obligat să o

platească cu scopul de a compensa paguba produsă de riscul asig

; iar unde:

D = despăgubirea de asigurare;

P = paguba;

S = suma asigurată;

V = valoarea bunului asigurat.

5

Principii valabile la acordarea despăgubirii:

principiul primului risc este mai des aplicat în SUA mai ales la bunurile la care riscul de

producere a pagubei totale este mai redus. La acoperirea pagubei după principiul primului risc,

despăgubirea este egală cu paguba, fără însă a putea depăşi valoarea sumei asigurate.

Conform principiului răspunderii limitate despăgubirea se acordă numai în cazul când

paguba depăşeşte o anumită valoare prestabilită. O parte din paguba va cădea în sarcina asiguratului

şi se numeşte franşiza.

Franşiza este de două feluri3:

· franşiza atinsă (simplă): asiguratorul acoperă în întregime paguba până la nivelul sumei

asigurate dacă aceasta este mai mare decât franşiza.

· franşiza deductibilă (absolută) se scade în toate cazurile din pagubă, indiferent de volumul

acesteia din urmă.

1.2. FUNCŢIILE ŞI ROLUL ASIGURĂRILOR

1.2.1. Funcţiile asigurărilor

Funcţiile asigurărilor reprezintă mijloacele prin care aceasta îşi îndeplineşte menirea sa

socială, iar rolul exprimă rezultatele obţinute prin exercitarea funcţiilor asigurării.

Având în vedere gradul de maturitate şi experienţa ţărilor lumii în privinţa asigurărilor care

este foarte diferit, funcţiile asigurării au cunoscut în timp o evoluţie aparte. Acest lucru a condus

chiar în timp la o limitare temporală şi geografică.

Funcţiile asigurării sunt cu atât mai complexe cu cât sectorul asigurărilor este mai dezvoltat

într-o ţară. Astfel, în cele ce urmează vom încerca prezentarea principalelor funcţii ale asigurărilor:

- funcţia de compensare financiară a pierderilor datorate producerii unuia sau mai multor

riscuri;

- funcţia de prevenire a riscurilor şi a pagubelor;

- funcţia de repartiţie;

- funcţia financiară;

- funcţia de control;

- funcţia de economisire, reducerea costurilor statului, promovarea comerţului invizibil.4

Funcţia de compensare financiară a pierderilor datorate producerii unuia sau mai multor

riscuri – este cea mai importanta functie a asigurarilor.Aceasta functie a stat la baza dezvoltarii si

3 M. Dobrin, P. Tănăsescu, “Teoria şi practica asigurărilor”, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, pag.22.4

? Gh. D. Bistriceanu. “Lexicon de finanţe, bănci, asigurări”, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, pag 161-164;V. Ciurel, “Asigurări şi Reasigurări: Abordări teoretice şi practice internaţionale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2000, pag.29-30; I. Văcărel, F.Bercea, “Asigurări şi reasigurări”, Ed. Expert,, Bucureşti, 2000, pag. 60-61.

6

aplicarii asigurarilor pe plan national si international si are rolul de a contribui la refacerea bunurilor

avariate si la recuperarea unor prejudicii de catre asigurati.

Funcţia de prevenire a riscurilor şi a pagubelor - această funcţie se realizează prin finanţarea

măsurilor de prevenire a daunelor de pe urma calamitaţilor naturale şi a accidentelor (de exemplu:

construirea de diguri de protecţie împotriva inundaţiilor, irigaţii, desecări, finanţarea unor măsuri

educaţionale pentru asiguraţi, etc.) şi prin stabilirea unor condiţii de asigurare, care să oblige

asiguratul la o conduită preventivă (de exemplu, prin practicarea franşizei – asiguratul participă la

acoperirea unei părţi din pagubă şi astfel este obligat să adopte o conduită preventivă, să întreţină

bunul asigurat).

Funcţia de repartiţie - aceasta se manifestă în procesul de formare a fondului de asigurare

aflat la dispoziţia societăţii de asigurare, apoi în procesul de dirijare a fondului de asigurare către

destinaţiile sale legale. De asemenea, sunt dirijate către buget, impozitele, iar către asigurările

sociale de stat, contribuţiile cuvenite.

Funcţia financiară - veniturile rezultă din faptul că nu toate poliţele de asigurare au ca

rezultat producerea riscului şi din decalajul dintre momentul încasării primelor şi momentul

producerii pagubelor şi plăţii despăgubirilor, timp în care sumele colectate din prime pot fi investite.

Funcţia de control - este o funcţie complementară ce urmăreşte identificarea cauzelor care

produc pagube, modul în care sunt stabilite şi încasate primele de asigurare, modul în care se

efectuează plăţile indemnizaţiilor, modul de gestionare a fondului de asigurare şi a rezervelor legale

constituite, modul de îndeplinire a obligaţiilor financiare ale asigurătorului etc. Controlul se exercită

de organele de specialitate ale societăţilor de asigurări.

Funcţia de economisire - este o funcţie specifică asigurărilor de viaţă, asiguratul având

posibilitatea în cazul anumitor poliţe ca la expirarea contractului de asigurare să beneficieze de suma

asigurată şi să participe la profitul obţinut din sumele investite.

Reducerea costurilor statului - datorită asigurării se pot reduce costurile legate de protecţia

socială.

Promovarea comerţului invizibil - aceasta apare în ţările în care legislaţiile naţionale permit

vânzarea de asigurări unor persoane din alte ţări sau cumpărarea de la asigurători străini.

Rolul economic al asigurărilor este extrem de important, acesta contribuind la dezvoltarea

economiei naţionale, atât prin prevenirea şi compensarea pagubelor, cît şi prin faptul că reprezintă un

important mijloc de economisire şi investiţie (de exemplu, prin asigurări se pot realiza: procurarea

unui venit suplimentar pentru perioada de după pensionare; contractarea de împrumuturi pentru

construirea de locuinţe, etc.).

7

1.2.2. Rolul asigurărilor

Prin mijloacele sale specifice, respectiv prin crearea unor comunităţi de risc şi aplicarea

principiului mutualităţii în suportarea pagubelor, constatăm că asigurarea contribuie la desfăşurarea

neîntreruptă a proceselor de producţie în industrie, agricultură şi celelalte ramuri ale producţei

materiale. Despăgubirile primite de la societăţile de asigurări, le permit agenţilor economici să

reconstituie bunurile distruse sau avariate şi să reia în mod normal procesul de producţie. În plus prin

plasamentele pe piaţa capitalului, societăţile de asigurare contribuie la dezvoltarea creditului şi

finanţării unor proiecte economice aducând o contribuţie importantă la realizarea procesului

reproducţiei lărgite.

Asigurările participă de asemenea la finanţarea acţiunilor de prevenire şi combatere a unor

evenimente generatoare de pagube (incendii, explozii), contribuind astfel la menţinerea integrităţii

proprietăţii particulare, de stat şi a celei mixte.

Dacă avem în vedere mărfurile produse, acestea trebuie să treacă în mod necesar prin

procesul de vânzare – cumpărare şi în acest scop sunt deplasate la piaţă sau la domiciliul

beneficiarului, în domeniul circulaţiei mărfurilor ca şi în domeniul producţiilor, ajungem din nou la

concluzia că asigurarea este indispensabilă. Prin asigurarea şi reasigurarea mărfurilor care fac

obiectul comerţului exterior, a mijloacelor cu care acestea sunt transportate, se poate procura valuta

necesară acoperirii unor eventuale pagube sau se pot realiza importante economii în valută. Pe de

altă parte prin operaţiunile de primire şi cedare a unor riscuri pe piaţa internaţională de asigurări,

asigurarea contribuie la extinderea relaţiilor economice internaţionale. Asigurarea s-a dovedit unul

din factorii care stimulează turismul intern, dar mai cu seamă turismul internaţional prin formele sale

: auto-casco, de raspundere civilă, şi prin asigurarea de persoane.

Asigurarea prezintă o importanţă deosebită şi pentru limitarea acestora. În general

asigurătorii din toată lumea exclud de la despăgubire pierderile produse prin neglijenţa sau culpa

asiguratului, obligându-l pe acesta la un comportment mai atent, astfel încât să evite pe cât posibil

comitera unor greşeli care ar putea avea repercursiuni asupra propiei situaţii financiare, sau chiar

asupra propiei persoane. Pentru asigurările de persoane, asigurarea are şi un rol social care se

materializează în principal prin crearea pentru orice persoană avizată şi prudentă a unor mijloace

suplimentare de prevedere şi economisire.

În România, asigurările de persoane constituie de fapt o completare a asigurărilor sociale şi a

asistenţei sociale.

1.3. CLASIFICAREA ASIGURĂRILOR

Din studiul realizat am constat că există numeroase tipuri de asigurări, ce pot fi clasificate în

funcţie de caracteristicile pe care le prezintă folosind mai multe criterii, precum: domeniul la care se

referă, forma juridică de realizare a asigurării, tipul şi natura riscurilor asigurate, sfera

8

geografică, natura raporturilor dintre asigurat şi asigurător, riscurile cuprinse în asigurare,

obiectul de activitate stabilit prin contractul de societate şi statut.

1.3.1. Clasificarea asigurărilor după domeniul la care se referă.

În marea majoritate a lucrărilor de specialitate asigurările sunt împarţite în funcţie de

domeniul la care se referă în: asigurări de bunuri, asigurări de persoane şi asigurări de răspundere

civilă.5

In fig. 1.1.este prezentata clasificarea asigurarilor dupa domeniul la care se refera.

a)Asigurările de bunuri au ca obiect diverse valori materiale aparţinând persoanelor fizice

sau juridice (clădiri, utilaje, instalaţii, bunuri din locuinţă, mărfuri, animale domestice, autovehicule,

nave maritime şi fluviale, aeronave etc.) ce pot fi distruse de forţele naturii sau de orice alte

accidente.

În cazul asigurărilor de bunuri, asigurătorul se obligă ca la producerea riscului asigurat să

plătească asiguratului, beneficiarului desemnat sau celor în drept, o despăgubire.

Principalele subramuri ale asigurărilor de bunuri sunt: asigurările de animale, asigurările de culturi

agricole, asigurările de clădiri, asigurările de mărfuri pe timpul transportului, de maşini şi instalaţii.

Fig.1.1. Clasificarea asigurărilor în funcţie de domeniul la care se referă.

b) Asigurările de persoane. Prin acestea se asigură viaţa, integritatea sau sănătatea

asiguratului. Prin asigurările de persoane se urmăreşte protecţia economică a asiguratului în cazul

producerii unor evenimente ce pot provoca decesul, invaliditatea sau boala acestuia. Asigurările de

persoane se încheie pentru plata sumelor asigurate pentru riscuri precum deces, pierderea capacitatii

de muncă, împlinirea unei anumite vârste etc. sau pentru diminuarea consecinţelor negative cauzate

de calamitaţi naturale, boli, accidente etc.

5 Există autori care consideră că în funcţie de domeniul la care se referă asigurările, acestea pot fi împărţite în patru categorii: asigurări de bunuri, asigurări de persoane, asigurări de răspundere civilă şi asigurări de interes financiar. (vezi Violeta Ciurel, op. cit.,pag. 44).

9

Asigurări

Asigurări de bunuri

Asigurări de persoane

Asigurări de răspundere civila

Asigurările de persoane6 pot fi împărţite în:

- Asigurări de viaţă – în care în asigurarea principală se acoperă riscul de deces, putând fi

acoperite integritatea fizică sau sănătatea;

- Asigurări de persoane altele decât cele de viaţă – care în asigurarea principală acoperă

integritatea corporală sau sănătatea persoanei, iar în clauza adiţională este acoperit riscul de deces

(de exemplu, asigurarea de călătorie face parte din categoria asigurărilor de persoane altele decât

cele de viaţă).

În funcţie de riscul asigurat asigurările de persoane se împart în: asigurări de supravieţuire,

asigurări de deces, asigurări mixte de viaţă, asigurări de accidente, asigurări de boală, asigurări de

sănătate permanentă, asigurare dotală, asigurarea de nupţialitate, asigurare de natalitate.

*Asigurările de supravieţuire. În cazul asigurărilor de supravieţuire asigurătorul se angajează

să plătească asiguratului, la expirarea contractului suma asigurată cu condiţia ca acesta să fie în

viaţă. Primele de asigurare plătite de asigurat se acumulează la asigurător – suma astfel economisită

devenind exigibilă la încheierea contractului. În cazul decesului prematur al asiguratului suma

acumulată revine asigurătorului. O formă particulară de asigurare de supravieţuire este asigurarea de

rentă – în cadrul căreia suma asigurată este pusă la dispoziţia asiguratului sub formă de plăţi

periodice cu titlu de rentă. Fondul din care se achită renta este constituit fie pe seama unei prime

unice plătite de asigurat la încheierea contractului de asigurare, fie pe seama primelor de asigurare

plătite de asigurat treptat (lunar, trimestrial, semestrial sau anual) pe perioada de valabilitate a

contractului. Plata rentei poate fi făcută fie imediat după perfectarea contractului de asigurare, fie de

la o dată ulterioară (de exemplu, după ieşirea la pensie a asiguratului). Renta este plătită de

asigurător numai în cazul în care asiguratul este în viaţă la data expirării contractului de asigurare.

*Asigurările de deces. Prin intermediul asigurării de deces asigurătorul protejează asiguratul

împotriva riscului de deces. Asigurarea de deces nu este o asigurare de economisire (capitalizare), ci

una de protecţie împotriva unui risc determinat.

*Asigurările mixte de viaţă. Prin asigurările mixte de viaţă asigurătorul acoperă ambele

riscuri: în cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurării intra în posesia sumei asigurate, iar în

caz de supravieţuire, asiguratul încasează suma asigurată prevăzută de contractul de asigurare, dar în

schimbul acestei duble protecţii asiguratul trebuie să achite primele aferente ambelor riscuri.

*Asigurări de accidente. Persoanele fizice se protejează prin asigurările de accidente de

consecinţele unor evenimente neprevăzute ce le-ar putea afecta viaţa, integritatea corporală sau

capacitatea de muncă. Persoanele accidentate primesc ca indemnizaţie de asigurare fie o suma

forfetară, fie mai multe plăţi fracţionate pentru acoperirea cheltuielilor de îngrijire medicală, refacere

a sănătaţii şi compensare a pierderii de venit. În caz de invaliditate permanentă asigurătorul trebuie

6 Violeta Ciurel, op. cit., pag. 44.

10

să plătească asiguratului întreaga sumă asigurată sau o parte din aceasta, în funcţie de gradul de

invaliditate stabilit de comisia de expertiză medicală.

*Asigurări de boală. Acestea au rolul de a proteja persoanele fizice ce au suferit o

incapacitate temporară de muncă determinată de o boală.

*Asigurări de sănătate permanentă. Prin asigurarea de sănătate permanentă se urmăreşte să

se elimine sărăcia, asociată adesea cu incapacitatea de muncă pe durata provocată de un accident sau

de o boală. În caz de incapacitate de muncă asiguratul primeşte o indemnizaţie de asigurare care se

plateşte periodic cât timp se menţine starea de incapacitate sau până la vârsta de pensionare sau până

la decesul asiguratului. Mărimea indemnizaţiei de asigurare se stabileşte de asigurat împreuna cu

asigurătorul în momentul încheierii contractului de asigurare, dar nu poate să depăşească 75% din

câştigurile asiguratului înainte de îmbolnăvire.

*Asigurare dotală. Este o metodă prin care se constituie treptat zestrea unui copil până când

acesta ajunge la majorat. Este o asigurare ce oferă protecţie faţă de riscul de deces al persoanei

asigurate – părintele sau tutorele copilului. Beneficiarul asigurării – copilul – primeşte suma

asigurată în momentul căsătoriei sau la împlinirea unei vârste (20, 25, 27 de ani etc.). În cazul în care

contractantul decedează, asigurătorul plateşte suma asigurată copilului la termenul stabilit. În cazul

decesului beneficiarului, dacă în contract este cuprinsă clauza contraasigurării asigurarea devine o

asigurare mixtă de viaţă (primele de asigurare încasate sunt restituite, din acestea fiind reţinută o

cotă), în caz contrar asigurătorul este exonerat de răspunderea legată de contractul respectiv.

*Asigurare de nupţialitate. Este o asigurare prin care societatea de asigurări se angajează să

plătească o anumită sumă de bani asiguratului, dacă se căsătoreşte înainte de a împlini o anumită

vârsta.

c) Asigurarile de raspundere civila. In acest caz,asiguratorul se obliga sa plateasca

despăgubirea pentru prejudiciul adus de asigurat unei terţe persoane ca urmare a unor accidente,

neglijenţe, erori. Prin acest tip de asigurare se urmăreşte protecţia patrimoniului asiguratului.

Există mai multe tipuri de asigurări de răspundere civilă:

- asigurarea de răspundere civilă legală,

- asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse din accidente de autovehicule,

- asigurarea de răspundere a transportatorului pentru pasageri, pentru bagajele acestora sau

pentru mărfurile transportate,

- asigurarea de răspundere a constructorului,

- asigurarea de răspundere profesională,

d) Asigurarile de riscuri financiare. Prin asigurarile financiare se preiau riscurile numai in

anumite conditii.Asigurarea se poate face pe un singur credit sau pe cifra de afaceri. Fiind o

asigurare de lux, acest tip de asigurare este caracteristic economiilor de piata cu un sistem de credite

11

stabil si bine dezvoltate. In acest caz avem asigurari de credite interne si credite de export, credite

de consum, de investitii.

1.3.2. Clasificarea asigurărilor după forma juridică de realizare a asigurării.

În funcţie de forma juridică de realizare a asigurării, am întâlnit două forme ale

asigurărilor. Astfel, pot fi împarţite în asigurări facultative şi asigurări obligatorii.(fig.1.2.).

*Asigurările prin efectul legii (obligatorii) – au la bază principiul obligativităţii, fiind stabilite prin

reglementările în vigoare şi realizându-se automat dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege

privind persoanele sau bunurile care intra sub incidenţa lor.

Fig.1.2. Clasificarea asigurărilor în funcţie de forma juridică de realizare a asigurării.

Atunci când bunurile unui număr mare de persoane fizice sau juridice sunt ameninţate de

anumite riscuri, fiind probabil ca fiecare deţinator al bunului respectiv să înregistreze pagube mai

devreme sau mai târziu, se poate introduce asigurarea obligatorie a acestora în care relaţiile dintre

asigurat şi asigurător, drepturile şi obligaţiile acestora sunt stabilite prin lege. Suma asigurată se

stabileşte prin lege sub forma unor norme de asigurare pe unitaţi de bunuri asigurate. Răspunderile

părţilor nu sunt limitate în timp. Dacă un bun asigurat obligatoriu a fost înlocuit cu altul asigurarea

obligatorie este valabilă în continuare. Momentul începerii răspunderii asigurătorului este cel în care

bunul a fost cuprins, în mod automat, în asigurare.

În cazul asigurărilor obligatorii plata despăgubirilor poate să nu fie condiţionată de achitarea

prealabilă a primei, deoarece termenul la care trebuie plătită prima este stabilit prin lege. Dacă

primele nu au fost plătite la termen, asigurătorul poate solicita majorări de întârziere şi poate să

reţină din despăgubirea de asigurare primele restante.

Prin caracterul lor obligatoriu asigurările obligatorii se aseamănă cu asigurările sociale, dar

se deosebesc de acestea prin faptul că se bazează pe primele încasate de la asiguraţi, şi nu pe sursele

provenite de la asiguraţi şi / sau nonasiguraţi.

12

Asigurări

Asigurări obligatorii

Asigurări facultative

Asigurările obligatorii se aseamănă cu asigurările facultative (contractuale) prin faptul că-şi

procură fondurile necesare pentru plata indemnizaţiilor din primele încasate de la asiguraţi.

Asigurările facultative sunt mai costisitoare pentru asiguraţi decât asigurările obligatorii, datorită

faptului că asigurarea obligatorie fiind o asigurare totală nu permite selecţia riscurilor, dispersarea

acestora fiind optimă. Asigurările facultative au un caracter selectiv, dat fiind că se adresează unui

număr mai restrâns de persoane. Deci, în cazul asigurării aceloraşi bunuri pentru aceleaşi riscuri

primele de asigurare pentru asigurarea obligatorie sunt mai mici faţă de cele pentru asigurarea

facultativă. Acest fapt nu înseamnă ca extinderea asigurărilor obligatorii peste anumite limite poate

fi benefică, deoarece aceasta ”ar putea imprima acestui tip de asigurare caracterul unei prelevări

forţate, al unui impozit”.

În România există la ora actuală o singură formă de asigurare obligatorie, şi anume:

asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse din accidente de autovehicule. Acest tip de

asigurare se practică sub forma obligatorie în aproape toate ţările din Europa.

Au mai existat şi alte forme de asigurare obligatorie la noi în ţară: în trecut au fost cuprinse în

asigurarea obligatorie clădiri şi alte construcţii, animalele de la o anumită vârstă aparţinând

populaţiei, călătorii în traficul intern pe căile ferate, rutiere şi pe apă şi în transporturi aeriene

publice.

Astăzi se discută despre introducerea în asigurarea obligatorie a asigurărilor de locuinţe.

*Asigurările facultative (contractuale) – ex contract au la bază principiul facultativităţii,

fiind încheiate din proprie iniţiativă de către persoanele fizice sau juridice interesate să se protejeze

contra unui risc. Asigurarea facultativă presupune existenţa unui contract de asigurare încheiat între

asigurat şi asigurător. Asigurările facultative se pot încheia şi în completarea asigurărilor obligatorii.

Asigurarea facultativă intră în vigoare numai după îndeplinirea condiţiilor stipulate în

contractul de asigurare, dintre care cea mai importantă este plata primei de asigurare de către

asigurat. În cazul asigurărilor în care prima se plăteşte în rate întârzierea plăţii poate avea ca rezultat

rezilierea contractului de asigurare.

Asigurătorul nu plăteşte despăgubirea de asigurare dacă apar pagube înainte de plata primei

de asigurare sau după trecerea termenului prevăzut pentru achitarea acesteia. Asigurarea facultativă

are o durată clar precizată în contractul de asigurare şi răspunderea asigurătorului încetează în

momentul în care a expirat durata de asigurare.

Asigurările facultative trebuie să se supună regulilor economiei de piaţa şi de aceea trebuie să

corespundă într-o măsură cât mai mare nevoilor clienţilor, nevoilor asiguraţilor.

13

1.3.3. Clasificarea asigurărilor după tipul şi natura riscurilor asigurate.

În funcţie de tipul şi natura riscurilor asigurate există două categorii, asigurările de viaţă şi

asigurările non – viaţă, ce se deosebesc prin natura relaţiei contractuale, durata şi tipul de risc,

ilustrate in fig.1.3..

*Asigurările de viaţă au ca risc asigurat riscul de deces. Este un risc asigurabil deoarece

elementul incert este momentul în care are loc riscul. Scopul acestora este protecţia financiară a

familiei sau a urmasilor, dar pot fi folosite şi ca o metodă de economisire sau de investiţie.

Fig.1.3. Clasificarea asigurărilor în funcţie de tipul şi natura riscurilor asigurate.

Durata contractului în cazul asigurărilor de viaţă este mare, de obicei minim 3 – 5 ani, uneori

putând să depăşească 35 – 40 ani, iar evaluarea riscului se face la

vârsta de intrare în risc, indiferent de modificarea acestuia pe parcursul relaţiei contractuale.

În contractul de asigurare există în mod obligatoriu trei părţi: asiguratul, asigurătorul şi

beneficiarul. Uneori contractantul asigurării nu este asiguratul. În cazul producerii evenimentului

asigurat asigurătorul plăteşte beneficiarului suma asigurată. Mărimea acesteia se stabileşte în funcţie

de nevoia de protecţie şi de posibilităţile financiare ale asiguratului. În cazul acestui tip de asigurări

noţiunea de supraasigurare nu este valabilă, dat fiind că nu putem spune care este valoarea vieţii.

*Asigurările non-viaţă unde riscul asigurat poate să se producă sau nu pe perioada

contractului de asigurare. Scopul acestora este compensarea pierderilor materiale sau financiare

datorate producerii evenimentului asigurat.

În contractul de asigurare există de obicei două părţi: asiguratul şi asigurătorul (uneori poate

să apară şi beneficiarul ce încasează valoarea despăgubirii).

Dacă evenimentul asigurat se produce asigurătorul plăteşte asiguratului despăgubirea în

limita sumei asigurate. Suma plătită ca despăgubire nu poate să depăşească valoarea bunului în

momentul producerii riscului, supraasigurarea nefiind permisă.

Am constatat că durata contractului în cazul asigurărilor non – viaţă este una scurtă, de obicei

de un an (dar poate fi în unele cazuri de câteva ore) şi pot fi reînnoite în majoritatea cazurilor.

14

Asigurări

Asigurări de viata

Asigurări non – viata

Evaluarea riscului se face în momentul încheierii contractului în funcţie de întreaga perioadă de

expunere.

1.3.4. Clasificarea asigurărilor după sfera geografică.

În funcţie de sfera geografică putem clasifica asigurările în asigurări interne şi asigurări

externe. Acestea sunt evidenţiate în figura 1.4.

Asigurările interne se caracterizează prin faptul că părţile contractante, persoanele, bunurile

vizate de asigurare se află în cadrul aceleiaşi ţări, unde este

posibil să se producă şi riscurile. Primele de asigurare, despăgubirile de asigurare şi sumele asigurate

se plătesc în moneda naţională.

Fig.1.4. Clasificarea asigurărilor în funcţie de sfera geografică.

Asigurările externe apar în legătură cu persoane, răspundere civilă, bunuri ce se află în afara

graniţelor ţării. De obicei primele de asigurare, despăgubirile de asigurare şi sumele asigurate se

plătesc în valută. În această categorie se încadrează: asigurarea mărfurilor care fac obiectul

comerţului exterior în timpul transportului, asigurările navelor maritime şi fluviale, asigurările

navelor de pescuit oceanic, asigurările autovehiculelor care circulă în afara ţării, asigurările navelor

aeriene, asigurările creditelor pentru export, etc.

1.3.5. Clasificarea asigurărilor după natura raporturilor dintre asigurat şi asigurător.

În funcţie de natura raporturilor dintre asigurat şi asigurător există două categorii:

asigurări directe şi asigurări indirecte, asigurări pe care le distingem în figura 1.5.

15

Asigurări

Asigurări interne

Asigurări externe

Asigurări

Asigurări directe

Asigurări indirecte (reasigurări)

Fig.1.5. Clasificarea asigurărilor în funcţie de natura raporturilor dintre asigurat şi

asigurator.

*Asigurările directe se încheie direct între asigurat (fie aceasta persoana fizică sau juridică)

şi asigurător prin intermediul contractului de asigurare, fie în baza legii.

*Asigurările indirecte (reasigurări) se încheie prin intermediari (în principal prin intermediul

brokerilor). Reasigurarea se încheie prin intermediul contractului de reasigurare între două societăţi

de asigurare, una având calitatea de reasigurat, iar cealaltă de reasigurător. Reasigurarea apare numai

între persoane juridice, fiind asigurarea asigurătorului direct. Prevederile contractului de reasigurare

derivă din cele ale contractului de asigurare, dar între asigurat şi asigurător nu există nici un raport

juridic.

1.3.6. Clasificarea asigurărilor după riscurile cuprinse în asigurare.

În funcţie de riscurile cuprinse in asigurare asigurările pot fi grupate în următoarele

categorii:

- asigurări împotriva incendiului, traznetului, exploziilor, cutremurelor de pământ, ploilor

torenţiale, inundaţiilor, grindinii, furtunii, uraganelor, alunecărilor şi prăbuşirilor de teren. Contra

acestor riscuri se asigură clădirile, utilajele, instalaţiile, mijloacele de transport, bunurile din

gospodării, etc.

- asigurări împotriva secetei, grindinii, furtunii, uraganelor, ploilor torenţiale, inundaţiilor,

alunecărilor de teren pentru culturile agricole şi rodul viilor şi al livezilor.

- asigurări pentru boli, epizootii şi accidente ale animalelor.

- asigurări de accidente pentru mijloacele de transport şi încarcaturile acestora.

Evenimentele asigurate sunt derapări, răsturnări, coliziuni, prăbuşiri de poduri şi tunele etc. în urma

cărora pot fi distruse parţial sau total mijloace de transport şi mărfuri în timpul traficului intern şi

internaţional.

- asigurări împotriva unor evenimente ce apar în viaţa oamenilor: accidente, boli, deces.

- asigurări de răspundere civilă – pentru prejudiciile provocate terţilor.

1.3.7. Clasificarea asigurărilor după obiectul de activitate stabilit prin contractul de societate şi

statut.

În funcţie de obiectul de activitate stabilit prin contractul de societate şi statut:7

7 Legea nr. 34/2006 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.

16

-Asigurări de viaţă – care cuprind: asigurări de viaţă (asigurări de supravieţuire, asigurări de

deces şi asigurări mixte de viaţă), anuităţi (asigurări de tip rentă), asigurări de viaţă suplimentare

(asigurări de deces, vătămări corporale, incapacitate de muncă rezultată din accidente), asigurări de

căsătorie şi naştere, asigurări de viaţă legate de investiţii, asigurări permanente de sănătate, asigurări

de capitalizare (asigurări de viaţă cu prima unică şi cu prima eşalonată).

-Asigurări generale – care cuprind: asigurări de accidente şi boală (inclusiv de muncă şi boli

profesionale), asigurări de sănătate, asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele

feroviare, asigurări de mijloace de transport feroviare, asigurări de mijloace de transport aeriene,

asigurări de mijloace de transport navale (maritime, fluviale, lacustre, canale navigabile), asigurări

de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje şi orice alte bunuri, asigurări de incendiu şi

calamităţi naturale, asigurări de daune la proprietari, asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor

(răspundere civilă auto obligatorie şi carte verde), asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de

transport aerian, asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport naval, asigurări de

răspundere civilă generală, asigurări de credite şi garanţii, asigurări de pierderi financiare, asigurări

de protecţie juridică, asigurări de asistenţă turistică.

1.4. SUPRAVEGHEREA ACTIVITĂŢII DE ASIGURARE

1.4.1. Activitatea de supraveghere

Reglementările şi măsurile adoptate la nivel naţional diferă de la ţară la ţară în funcţie de

gradul de protecţie al consumatorului, controlului investiţiilor străine şi protecţia industriilor interne.

Datorită internaţionalizării tot mai pronunţate a tranzacţiilor financiare este din ce în ce mai dificilă

identificarea şi menţinerea unor disparităţi între legislaţiile naţionale care reglementează aceste

activităţi, în special între ţările cu nivel de dezvoltare apropiat.

Reglementările în domeniul asigurărilor se împart în trei tipuri:

1) reglementări structurale, organizatorice privind condiţiile de constituire a societăţilor de

asigurare şi reasigurare, categoriile de asigurări ce pot fi practicate, formele de asigurare obligatorii;

2) reglementări prudenţiale, care se referă la: solvabilitate, lichiditate, capital;

3) reglementări referitoare la protecţia investitorilor, care se suprapun parţial cu celelalte

două, dar acoperă modul în care acestea se desfăşoară.

Asigurările fac obiectul unei supravegheri şi a unor reglementări stricte în cele mai multe ţări,

în special pentru protecţia asiguraţilor şi pentru creşterea rolului acestor servicii în procesul dezvoltării

economice, şi nu atât pentru extinderea intervenţiei statului. Importanţa lor a fost recunoscută pentru

promovarea unei concurenţe sănătoase şi a unei comportări responsabile a asigurătorilor.

17

Activitatea de supraveghere apare ca o necesitate pentru protecţia asiguraţilor şi a pieţei

naţionale a asigurărilor şi reasigurărilor; ea este necesară şi datorită dezvoltării rapide a sectorului, a

competiţiei tot mai mari şi a internaţionalizării companiilor de asigurare. Opusă acestei situaţii este

dificultatea tot mai mare a procesului de supraveghere datorită diminuării transparenţei sectorului

prin tendinţele evidente manifestate în ultimii ani prin achiziţionările şi fuzionările multor companii

de asigurare, reasigurare, bănci sau societăţi de investiţii. Ca urmare, marile companii de asigurare

ajung să facă parte din grupuri financiare complexe, ceea ce impune mai mult existenţa unei

organizaţii de monitorizare, evaluare şi supraveghere.

Au fost înfiinţate autorităţi de supraveghere a pieţei asigurărilor. Din punct de vedere

administrativ, ele au fost constituite fie ca organisme independente subordonate Parlamentului,

cum ar fi în Olanda, fie în subordinea guvernului, respectiv a unui minister (finanţe, comerţ etc.),

cum ar fi în Marea Britanie, aparţinând de Department of Trade, sau România, aparţinând în

prezent Ministerului Finanţelor.

Necesitatea activităţii de supraveghere este strâns legată şi de realizarea şi menţinerea unui

echilibru între soliditatea financiară a companiilor şi influenţele pieţei şi presupune elaborarea unei

legislaţii şi a unor regulamente care să asigure continuitatea şi solvabilitatea companiilor de

asigurare.Scopurile activităţii de supraveghere8 sunt: protejarea asiguraţilor, prin urmărirea

solvabilităţii, a calităţii şi competenţei managementului, a investiţiilor societăţilor de asigurare;

asigurarea condiţiilor pentru stabilitatea financiară, siguranţa şi soliditatea companiilor de asigurare

şi a fondurilor de pensii; supravegherea şi impunerea unei conduite pentru companiile de asigurare

care să fie în interesul clienţilor; stabilirea criteriilor privind capacitatea financiară şi lichiditatea

companiilor de asigurare şi reasigurare; monitorizarea şi coordonarea dezvoltării sistemului de

asigurări şi reasigurări; evaluarea şi limitarea riscului pentru clienţi; creşterea încrederii populaţiei în

asigurări; protejarea sistemului de asigurări de a nu ajunge la eşec; protejarea şi supravegherea

investiţiilor şi, implicit, a activelor clienţilor.

1.4.2. Fondul de protejare a asiguraţilor

Sistemul asigurărilor în România, concepe existenţa unui fond de protejare a asiguraţilor, ca

o formă de siguranţă în cazul intervenirii insolvabilităţii vreunui asigurător. Existenţa acestui Fond

este necesar într-o piaţă în consolidare cum este piaţa asigurărilor din România pentru că reprezintă

o alternativă de încredere pentru protecţia reală a consumatorului de asigurare.

Potrivit Legii nr.136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România, coroborat cu art. 4

din Legea nr.32/2000, Fondul de protejare a asiguraţilor este constituit din contribuţia societăţilor de

asigurare şi reasigurare din piaţa asigurărilor, indiferent dacă acestea sunt societăţi de asigurări

8 Violeta Ciurel, “Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practice internaţionale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2000, pag. 570.

18

generale sau de asigurări de viaţă şi este administrat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, care

şi reglementează funcţionalitatea acestuia şi modul în care asiguraţii direcţi, creditori ai societăţii de

asigurare aflată în lichidare, pot solicita fondului despăgubirea pentru prejudiciul suferit de ei şi

neacoperit de asigurătorul aflat în stare de insolvabilitate.

Începând cu anul 2002, Fondul de Protecţie al Asiguraţilor a trecut în total în administrarea

Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor care a emis de altfel Norme privind constituirea,

administrarea şi funcţionarea Fondului de protejare a asiguraţilor puse în aplicare prin Ordinul

preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.3/2002. Aceste Norme stabilesc şi modul

în care funcţionează accesul creditorilor la fond.

În conformitate cu Normele în prezent în vigoare, Fondul de protejare a asiguraţilor este

destinat plăţilor de despăgubiri şi de sume asigurate în caz de faliment al societăţilor de asigurare şi

de asigurare-reasigurare în condiţiile prevederilor art. 31 din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de

asigurare şi supravegherea asigurărilor.

Asigurătorii aflaţi în situaţia reglementată de Legea nr.32/2000 vor proceda la efectuarea

plăţii despăgubirilor şi a sumelor asigurate din fondurile de rezervă, precum şi din cele obţinute din

vânzarea activelor aparţinând asigurătorului, până la epuizare, cu respectarea priorităţilor prevăzute

de Legea nr. 32/2000 şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995.

1.4.3. Comisia de Supraveghere a asigurărilor

Conform articolelor 5 şi 8 din Legea 32/2000 privind societăţile de asigurare şi

supravegherea asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este autoritatea de supraveghere

a asigurărilor în România, şi are ca atribuţii, în principal, următoarele:

• elaborează sau avizează proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurărilor sau

care au implicaţii asupra acestuia şi avizează actele administrative individuale, dacă au legătură cu

activitatea de asigurare;

• supraveghează situaţia financiară a asigurătorilor, în vederea protejării intereselor

asiguraţilor, scop în care poate dispune efectuarea de controale ale activităţii asigurătorilor sau

brokerilor de asigurare;

• participă la elaborarea planului de conturi, a normelor şi a metodelor contabile, după

consultarea cu asociaţiile profesionale ale operatorilor din asigurări;

• participă la asociaţiile internaţionale ale autorităţilor de supraveghere a asigurărilor;

• pot fi practicate, procedura de autorizare a asigurătorilor şi a brokerilor, marja de

solvabilitate, insolvabilitatea asigurătorilor, condiţiile privind administrarea fondului, adoptă norme

pentru aplicarea Legii 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cum ar

19

fi normele privind clasele de asigurări ale asigurărilor de viaţă, investiţiile şi evaluarea activelor şi

altele;

• emite decizii prin care acordă, suspendă sau retrage autorizaţii, aprobă divizarea sau

fuzionarea asigurătorilor, aprobă transferul de portofoliu de asigurări, sancţionează operatorii din

domeniu pentru încălcarea legislaţiei specifice în vigoare; Comisia de Supraveghere a Asigurărilor

nu poate dezvălui informaţii obţinute în timpul exercitării atribuţiilor sale.

Obligaţia de confidenţialitate nu se aplică în cazul în care informaţia este dată:

- cu acordul scris al asigurătorului implicat,

- la solicitarea instanţei judecătoreşti,

- în interesul asiguraţilor.

CAPITOLUL 2

PIAŢA ASIGURĂRILOR

20

2.1. CONCEPTUL ŞI CARACTERISTICILE PIEŢEI ASIGURĂRILOR

Protecţia riscului este o marfă specifică, un serviciu, care se vinde şi se cumpără pe o piaţă

specifică, numită piaţa asigurărilor si reasigurărilor, piaţă ce face parte din piaţa serviciilor

financiare.

Teoria economică defineşte piaţa ca fiind cadrul în care se întâlnesc cererea şi oferta: “piaţa

este sfera manifestării şi confruntării ofertei şi cererii, a realizării lor prin intermediul actelor de

vânzare – cumpărare.”9

Cererea de asigurare este rezultatul nevoilor existente pe piaţă manifestate atât de

persoanele fizice, căt şi de cele juridice, care se confruntă cu diverse riscuri (asigurabile) şi care

doresc şi pot să se asigure.

Cererea de asigurare este determinată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi

sunt: nevoia de asigurare şi gradul de conştientizare a acesteia, nivelul primelor de asigurare, care

determină nivelul de accesibilitate si atractivitate al asigurării.10

Constatăm că, nevoile de asigurare ale persoanelor fizice sunt extrem de variate, oamenii

caută să se protejeze contra unui număr de riscuri şi ca atare există şi o mare diversitate a serviciilor

de asigurare. De exemplu, în prezent există sute de tipuri de asigurări de viaţă. Prin asigurările de

viaţă se urmăreşte protecţia financiară a familiei, a dependenţilor sau a celor apropiaţi în cazul

decesului persoanei asigurate, în paralel cu alte avantaje: investiţii, pensie, economisire (economisire

pentru viitorul copiilor: studii, zestre etc.), prin asigurările medicale se caută protecţia pe perioada

îmbolnăvirii. Prin asigurările de accidente persoanele fizice se protejează de consecinţele unor

evenimente neprevăzute ce le-ar putea afecta viaţa, integritatea corporală sau capacitatea de muncă,

prin asigurările de călătorii se asigură accidentele sau îmbolnăvirile ce pot apărea în timpul

calătoriilor, prin asigurările de bunuri se asigură protecţia locuinţei si a bunurilor, prin asigurările

de răspundere civilă asigurătorul se obligă să plătească despăgubirea pentru prejudiciul adus de

asigurat unei terţe persoane (în România asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse din

accidente de autovehicule este obligatorie), prin asigurările financiare asiguratul se protejează

contra riscurilor financiare etc.

Nevoile de asigurare ale persoanelor juridice sunt acoperite în principal de următoarele

tipuri de asigurări : asigurări de viaţă de grup, asigurări medicale ale angajaţilor, asigurări de

accidente ale angajaţilor, asigurări tip pensie pentru angajaţi, asigurări de răspundere faţă de terţi,

9 C. Florescu, Virgil. Balaure (coord.), Virgil. Adăscăliţei, Carmen.Bălan, Ştefan Boboc, Iacob Catoiu, Valerica Olteanu, Nicolae Al. Pop, Nicolae Teodorescu, “Marketing”, ed. a 2-a, Ed. Uranus, Bucureşti, 2002, pag 83.10 Dumitru G. Badea, Luminiţa Ionescu, “Asigurări de persoane şi reflectarea lor în contabilitate”, Ed. Economică, Bucureşti, 2001, pag 17.

21

asigurări de bunuri, asigurări de transport, asigurări de interes financiar (asigurări de credite,

asigurări contra pierderii profitului, asigurări de fidelitate, asigurări pentru riscul de neplată etc.).

În România, principalii purtători ai cererii de asigurare sunt: agenţii economici (societăţi

comerciale cu capital de stat, privat sau mixt), instituţiile publice, organizaţiile fără scop lucrativ,

populaţia. Şi cererea de asigurare se poate structura în: cerere potenţială şi cerere reală, cerere

satisfăcută şi cerere nesatisfăcută, cerere amânată etc.

Dimensiunea, structura cererii de asigurare, precum şi evoluţia acesteia sunt influenţate de

factori obiectivi: demografici (mărimea populaţiei, structura acesteia pe sexe, pe categorii de vârstă

etc.), sociali, economici (puterea de cumpărare a potenţialilor asiguraţi), legislativi (condiţii

legislative, facilităţi oferite pe plan juridic şi financiar), etc., dar şi de factori subiectivi, precum

convingerile potenţialilor asiguraţi vizavi de utilitatea asigurării.

Oferta de servicii exprimă “producţia” de servicii în cadrul pieţei. În mod similar putem

defini oferta de asigurare ca fiind “producţia” de asigurări / reasigurări destinate a fi comercializate

pe piaţă. Oferta de asigurare este prezentată de un număr de asigurători şi reasigurători, societăţi

specializate, autorizate să funcţioneze în acest domeniu.

Pe piaţa internaţională întâlnim mai multe tipuri de organizaţii de asigurare: societăţi de

asigurare, societăţi de reasigurare, companii captive de asigurări şi reasigurări, organizaţii

mutuale de asigurare, organizaţii Lloyd’s, pool–uri de asigurări şi reasigurări. Asigurătorii şi

reasigurătorii trebuie să aibă capacitatea de a face faţă obligaţiilor de plată asumate faţă de clienţii

lor. Această capacitate este evaluată cu ajutorul unei serii de indicatori economico – financiari.

Pentru evaluare există agenţii specializate, agenţiile de rating. Cele mai mari şi mai cunoscute

agenţii de rating sunt Standard and Poor’s, Moody’s şi AM Best.

Societăţile de asigurare sunt principalii ofertanţi de asigurări şi cumpărători de reasigurări,

pe pieţele internaţionale. O societate de asigurare poate avea capital de stat, privat sau mixt. În

majoritatea ţărilor se practică şi asigurările de stat. De exemplu, guvernul federal S.U.A. desfaşoară

numeroase operaţiuni de asigurare prin programe sociale, printre cele mai ample numărându-se

Social Security System, Medicare, OASHDI (Old Age, Survivors, Disability and Health

Insurance).11 Există ţari în care companiile de stat de asigurări încheie operaţiuni de asigurare numai

pentru anumite riscuri, ca de exemplu, companiile de asigurări de incendiu din Elveţia.

Societăţile de reasigurare sunt cele care oferă pe piaţă tranzacţiile de reasigurare, dar pot

să apară şi în ipostaza de cumpărători de reasigurare atunci când retrocedează o parte din tranzacţia

iniţială de reasigurare. Principala categorie de reasigurători este formată din companiile profesionale

de reasigurare (printre cele mai renumite sunt: compania germană Munich Reinsurange Company,

compania eleveţiană Swiss Reinsurange Company etc.). Există şi companii de stat de reasigurare.11 Dan Anghel Constantinescu, Marinică Dobrin, Monica Galea, Adina Bejenaru, Adina Năstase, “Managementul societăţilor de asigurare”, Colecţia Naţională, Bren. Bucureşti, 1998. pag 19.

22

Companiile captive de asigurări si reasigurări sunt companiile create de corporaţii

pentru a acoperi o parte sau întregul necesar de asigurare al companiei – mamă. Companiile captive

de asigurări şi reasigurări au apărut in anii 1920 – 1930 pentru a contracara unele dificultăţi apărute

în plasarea riscurilor mari pe pieţele de asigurări şi s-au dezvoltat o dată cu creşterea complexităţii

tehnicilor de management al riscului.

Organizaţiile mutuale de asigurare sunt organizaţii non – profit, care efectuează operaţii

de asigurare pentru membrii lor în conformitate cu statutele lor. Organizaţiile mutuale de asigurare

aparţin contractanţilor asigurărilor şi urmăresc întrajutorarea membrilor lor.

Organizaţiile Lloyd’s cuprind o corporaţie profesională, o comunitate de subscriitori şi o

piaţă de asigurări. Organizaţiile Lloyd’s au fost create la sfărşitul secolului XVII in Londra. Lloyd’s

nu-şi asumă riscuri ca organism, membrii săi (denumiţi subscriitori) acceptând riscurile prin agenţii

lor. Subscriitorii acţionează ca şi comercianţii independenţi, dar se asociază în sindicate pentru a

împărţi riscurile acceptate în asigurare.

Pool–uri de asigurări şi reasigurări reprezintă o grupare de asigurători sau reasigurători,

care cooperează pentru a prelua riscuri foarte mari pe care nu ar putea să le asigure individual. Pool-

ul presupune ca asigurătorii acceptă ca toate asigurările de un anumit fel să fie împărţite între ei în

proporţii specificate.

În România, activitatea de asigurare poate fi exercitată numai de societăţi pe acţiuni,

societăţi mutuale, filiale ale unor asigurători străini, constituite ca persoane juridice române,

autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi sucursale ale unor asigurători, persoane

juridice străine, autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor12. Societăţile de asigurare

trebuie să respecte o serie de prevederi legale privitoare la mărimea capitalului social minim subscris

şi vărsat, astfel, la un nivel actual al limitei minime de caital social vărsat de 51 miliarde lei, pentru

companiile care practică atât asigurări de viaţă cât şi non-viaţă (inclusiv RCA), asigurătorii trebuie

să şi mărească această limită la 200 miliarde lei până la finele anului, şi la 300 miliarde lei, la 30

iunie 2006. Necesitatea atingerii unor anumite limite ale capitalului social vărsat este, în primul rând,

un efect al obligaţiei asumate de autorităţi în ceea ce priveşte alinierea legislaţiei la acquis-ul

comunitar, ca parte a procesului de aderare la Uniunea Europeană.13

Alte prevederi se referă la mărimea obligaţiilor pe care şi le pot asuma, rezervele de prime,

rezervele de daune pe care trebuie să le constituie, modul de ţinere a evidenţei activităţii desfăşurate

etc.

Din punct de vedere al produselor existente, observăm că oferta pe piaţa asigurărilor este

foarte diversificată. Serviciile de asigurare cunosc în continuare un proces complex de diversificare,

12 Legea nr.32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000, Bucureşti, art. 11.13 Revista de asigurări XPRIMM, Numărul 1/2005.

23

evidenţiat de multiplicarea continuă a formelor de asigurare. O trăsătură caracteristică a ofertei de

asigurări este aceea că, asigurările pot fi considerate ca făcând parte din categoria serviciilor bazate

pe personal. După cum am constat, calitatea ofertei depinde de pregătirea şi aptitudinile

personalului acesteia (atât a celui care vine în contact direct cu clienţii, cât şi a celui care se ocupă de

gestiunea fondurilor), de capacitatea organizatorică a managerilor societăţilor de asigurări etc.

Legătura dintre asigurători si asiguraţi pe piaţa asigurărilor se realizează fie direct, fie

prin intermediari. Asigurătorii îşi pot distribui produsele direct, deschizându-şi reprezentanţe în

diferite zone sau oraşe. Intermediarii pot fi agenţi de asigurare sau brokeri de asigurare.

Agentul de asigurare este reprezentantul autorizat al unei societăţi de asigurare şi oferă

clienţilor potenţiali poliţele de asigurare ale acesteia. O persoană poate desfăşura o activitate ca

agent de asigurare, dacă deţine o autorizaţie valabilă, scrisă, din partea unui asigurător (denumită în

lege contract de agent) pentru a acţiona în numele acestuia.

Brokerii de asigurare sunt persoane juridice ce acţionează în calitate de reprezentanţi ai

cumpărătorilor de asigurări / reasigurări, plasând riscurile şi obţinând cea mai buna protecţie pentru

clienţii lor. Brokerii de asigurare sunt experţi în asigurare, sunt cei care conferă pieţei mobilitate si

flexibilitate.

Pe piaţa asigurărilor există şi societăţi specializate ce oferă servicii asociate activităţii de

asigurare / reasigurare: inspectori de risc, manageri de risc constatatori de daune, evaluatori de

daune, lichidatori de daune etc.

Actori importanţi pe această piaţă alături de clienţi, asigurători şi reasiguratori, agenţi de

intermediere, societăţi specializate în servicii asociate activităţii de asigurare / reasigurare sunt şi

organismele care supraveghează şi reglementează activitatea şi organizaţiile profesionale. În

România organismul care supraveghează şi reglementează activitatea de asigurare este Comisia de

Supraveghere a Asigurărilor (CSA), iar una dintre cele mai importante organizaţii profesionale

este Uniunea Naţionala a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare (UNSAR).

În cea mai mare parte a ţărilor piaţa asigurărilor este o piaţă concurenţială. Produsele

societăţilor de asigurări se află în relaţii de concurenţă directă unele cu altele, dar se află şi în relaţii

de concurenţă cu produsele de substituţie. Concurenţa pură apare atunci când există mai mulţi

concurenţi care oferă acelaşi serviciu şi pentru că nu există un criteriu de diferenţiere preţul practicat

este acelaşi. Cele cinci condiţii ale concurenţei pure şi perfecte şi anume: omogenitatea,

atomicitatea, intrarea liberă în ramură, libera circulaţie a capitalurilor şi transparenţa de

regulă nu sunt însă, respectate în totalitate în cadrul pieţei asigurărilor. Asigurările şi reasigurările

nu sunt omogene, ci dimpotrivă se caracterizează printr-un grad ridicat de eterogenitate. Un tip de

asigurare nu poate fi înlocuit cu un alt tip de asigurare, fiecare tip de asigurare răspunzând unei nevoi

specifice şi având particularităţile sale. Ca atare piaţa asigurărilor este compusă din mai multe

24

subramuri. Produsele nu sunt perfect omogene nici în cadrul fiecărei subramuri. Fiecare asigurător

dispune de mijloace pentru a-şi diferenţia produsele de cele concurente. Există şi asigurări care pot fi

caracterizate ca fiind produse omogene: de exemplu, asigurările autovehiculelor. În ceea ce priveşte

atomicitatea pieţei – o piaţă este fragmentată atunci când există numeroase mărci, fiecare având o

cotă de piaţă modestă, iar în cazul în care un număr mic de mărci domină piaţa aceasta este o piaţă

concentrată.

Intrarea liberă în ramură şi libera circulaţie a capitalurilor sunt îngrădite de costurile

mari de intrare sau de ieşire de pe piaţă. Principalele bariere la intrarea pe piaţă sunt necesitatea

existenţei unui capital ridicat, necesitatea obţinerii autorizaţiilor de la organismele specializate care

reglementează piaţa, renumele etc. barierele de ieşire sunt foarte importante pentru societăţile de

asigurare, principalele fiind obligaţiile morale şi legale faţă de clienţi, faţă de asiguraţi.

Transparenţa în cazul pieţei asigurărilor este limitată de caracterul imaterial al acestora,

marea majoritate a produselor de asigurare fiind destul de greu de cunoscut fără ajutorul unei

persoane specializate, agent de asigurare sau broker de asigurare. Potenţialii asiguraţi se găsesc

deseori în imposibilitatea de a compara riguros raporturile calitate – preţ ale serviciilor oferite.

Specialiştii afirmă că: „piaţa asigurărilor este aproape opacă pentru cei neavizaţi.”14

Legislaţia este un instrument extrem de important în ceea ce priveşte asigurarea

transparenţei pieţei asigurărilor.

Astăzi, în cea mai mare parte a sectoarelor economice s-a trecut de la o „piaţă a

vânzătorilor” la o „piaţă a cumpărătorilor”. Această situaţie o întâlnim datorită faptului că

solicitaţi de un număr din ce în ce mai mare de producători care le propun bunurile şi serviciile lor,

clienţii sau consumatorii devin pentru întreprindere resursa cea mai rară. Întreprinderile realizează,

că dintre toate activele lor, cel mai preţios – pentru că este cel mai greu de constituit, mărit şi înlocuit

este piaţa, clientela. Sectorul asigurărilor nu face excepţie de la această regulă.

Înainte, întreprinderea era percepută de managerii săi ca fiind situată în centrul mediului, în

jurul său aflându-se furnizorii de materii prime, furnizorii de forţă de muncă, furnizorii de capital,

concurenţii şi clienţii. Astăzi, lucrurile s-au mai schimbat, locul central este ocupat de clienţi.

Schimbarea modului în care este privită poziţia întreprinderii în cadrul mediului a avut ca

efect schimbarea atitudinii faţă de rolul şi importanţa funcţiei de marketing: dacă la început

marketingul era văzut ca o funcţie accesorie în raport cu funcţia de producţie, funcţia financiară şi

funcţia de organizare a resurselor umane, noua optică aduce în prim plan funcţia de marketing.

Conceptul modern de marketing pleacă de la premisa că : orice activitate economică trebuie

îndreptată în direcţia satisfacerii cerinţelor consumatorilor cu maximum de eficienţă15.

14 I. Văcărel, F. Bercea, “Asigurări şi reasigurări”, Ed. Expert, Bucureşti, 2000, pag.97.15 Iacob Catoiu, Nicolae Teodorescu, “Comportamentul consumatorului”, Ed. Uranus, Bucureşti, 2003, pag. 13.

25

Modul în care apar, se dezvoltă şi se manifestă nevoile consumatorilor este influenţat de

diverşi factori din mediul extern. De aceea, este foarte importantă cunoaşterea în profunzime atât a

componentelor mediului extern cu care întreprinderea intră în relaţii directe, a micromediului, cât şi

a componentelor macromediului. Componentele micromediului sunt: furnizorii de mărfuri,

prestatorii de servicii, furnizorii de forţa de muncă, clienţii, concurenţii şi organismele publice,

iar componentele macromediului sunt: mediul demografic, mediul natural, mediul tehnologic,

mediul economic, mediul politic, mediul instituţional, mediul cultural. Pentru a putea analiza

ocaziile de pe piaţă o societate de asigurare trebuie să ţină seama de caracteristicile mediului

demografic. Un prim factor care trebuie avut în vedere în procesul de evaluare a unei pieţe este

mărimea populaţiei.

Alţi factori importanţi sunt: structura populaţiei pe sexe, pe grupe de vârstă, structura

familiilor, caracteristicile etnice, deplasările geografice ale populaţiei etc.

Caracteristicile mediului natural au o influenţă decisivă asupra activităţii de asigurare.

Fenomenele naturale cele mai de temut sunt furtunile (fie ele cicloane, uragane sau taifunuri),

cutremurele, inundaţiile, seceta, incendiile, îngheţul, avalanşele. Fiecare zonă geografică are în

funcţie de caracteristicile sale naturale riscuri specifice.

O importanţă deosebită în cadrul componentelor macromediului o are mediul tehnologic.

Influenţele mediului tehnologic se reflectă în diversificarea nevoii de asigurare, datorită creşterii

numărului de riscuri asigurabile (evoluţia tehnologiei, a dus şi duce în continuare la apariţia de noi

riscuri – omul nu se mai confruntă acum numai cu catastrofele naturale, ci şi cu cele tehnice) şi în

consecinţă la diversificarea cererii şi a ofertei de asigurare.

Influenţa mediului economic este de asemenea, extrem de importantă deoarece pe piaţa

asigurărilor mărimea şi structura cererii depind în mare măsură de gradul de dezvoltare economică a

ţării, de veniturile pe care le realizează şi pe care sunt dispuşi să le sacrifice persoanele fizice pentru

a-şi proteja viaţa, integritatea corporală, familia, bunurile agonisite sau responsabilitatea pe care o au

după lege, faţă de terţi.

Un alt factor important în ceea ce priveşte dezvoltarea acestei pieţe este rata de economisire

ridicată.

Mediul politic şi mediul instituţional prin intermediul legislaţiei, al organismelor

guvernamentale şi al diverselor grupuri de presiune determină evoluţia asigurărilor. În primul rând

prin intermediul legislaţiei se stabileşte dacă piaţa este una concurenţială sau nu. În al doilea rând

legislaţia este cea care poate crea, menţine si susţine cererea pentru anumite produse de asigurare.

Mediul legislativ are o importantă contribuţie în impulsionarea cererii de asigurări, nu

numai prin constrângerea potenţialilor asiguraţi (prin stabilirea obligativităţii unor forme de

26

asigurare), dar şi prin stimularea interesului acestora pentru asigurări prin acordarea de reduceri sau

facilitaţi la plata unor impozite şi taxe.

De exemplu, în România noua formă a Codului fiscal, care a intrat in vigoare cu data de 01

ianuarie 2004, include, pe lângă unificarea legislaţiei fiscale, o serie de propuneri referitoare la

reduceri sau facilitaţi la plata unor impozite si taxe.

În general, piaţa asigurărilor este o piaţă cu reglementări foarte stricte, activitatea

companiilor de asigurări fiind puternic influenţată de mediul politic şi de mediul instituţional atât

naţional, cât şi internaţional.

Evoluţia pieţei asigurărilor dintr-o anumită ţară depinde şi de influenţele din mediul

cultural. Sistemul de valori, obiceiurile, tradiţiile, credinţele şi normele care guvernează statutul

oamenilor în societate influenţează ordinea de prioritate pe care o atribuie fiecare persoană protecţiei

prin asigurare, în comparaţie cu nevoia de hrană, locuinţă, îmbrăcaminte, îngrijirea sănătătii, cultură,

distracţie etc.

În concluzie, observăm că mărimea, structura şi evoluţia pieţei asigurărilor depind de

interesul potenţialilor asiguraţi pentru asigurare, de interesul societaţilor de asigurare privind

promovarea diferitelor forme de asigurare, cât şi de condiţiile mediului în care acestea îşi desfăşoară

activitatea.

2.2. ASIGURĂRILE ÎN PERSPECTIVA INTEGRĂRII ROMÂNIEI IN U. E.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a participat la elaborarea secţiunilor corespunzătoare

domeniului său de activitate incluse în documentele programatice, de raportare şi de negociere

elaborate de România, după cum urmează16:

Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană (PNAR), ediţia 2003, care

evaluează stadiul de pregătire a României pentru aderarea la UE şi cuprinde obiectivele şi

măsurile necesare pentru continuarea acestui proces în 2004-2006;

Programul Economic de Preaderare (PEP), care reprezintă principalul instrument de coordonare

a politicilor înainte de aderare;

Planul de măsuri prioritare în vederea integrării europene (pentru perioada noiembrie 2005 -

decembrie 2006);

Raportul asupra progreselor înregistrate de România în anul 200 pentru aderarea la Uniunea

Europeană, pe baza căruia are loc evaluarea periodică de către Comisia Europeană cu privire la

progresele înregistrate şi gradul de pregătire a României pentru aderarea la UE;

16 Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Raport 2003.

27

Rapoartele prezentate de România la reuniunile Comitetului de Asociere România-Uniunea

Europeană ;

Documentele de poziţie complementare întocmite în vederea negocierilor de aderare.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a participat totodată la consultări tehnice

referitoare la implementarea Planului de Acţiune rezultat în urma primei misiuni a Comisiei

Europene de evaluare în domeniul serviciilor financiare din România17.

Negocierile României la capitolul libera circulaţie a serviciilor, au fost deschise în data de

20 decembrie 2002, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale de Aderare România - Uniunea

Europeană.

Preluarea şi implementarea acquis-ului comunitar la acest capitol s-a realizat fără

întârzieri sau restanţe din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, presupunând modificarea

şi completarea Legii nr.136/1995, cu prevederi referitoare la funcţionarea şi gestionarea Fondului de

protejare a asiguraţilor.

Priorităţi pe termen scurt şi mediu ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, referitoare la

politica de integrare europeană

Pe termen scurt: Traducerea în fapt a angajamentelor privind armonizarea legislativă

asumate în cadrul negocierilor de aderare privind asigurările şi reasigurările în România .

Pe termen mediu:

Întărirea capacităţii instituţionale a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la nivelul

standardelor impuse de principiile elaborate de I.A.I.S.;

Participarea activă a specialiştilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la comitetele

tehnice şi în cadrul grupurilor de lucru ale I.A.I.S.;

Continuarea măsurilor care au ca scop menţinerea şi întărirea capacităţii de supraveghere

a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

2.3. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE PRIVIND ASIGURĂRILE

2.3.1. Fondul Monetar Internaţional – FMI

Ca urmare a solicitării părţii române, în decembrie 2002, FMI şi Banca Mondială au

comunicat decizia lor privind includerea României în programul de evaluare a sectorului financiar

FSAP - Financial Sector Assessment Program.

În acest sens, în lunile martie şi mai 2003 au avut loc întâlniri şi discuţii între reprezentanţi ai

celor două instituţii internaţionale şi specialişti ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pe baza

informaţiilor puse la dispoziţia FMI şi Băncii Mondiale prin intermediul a două chestionare foarte

ample referitoare la piaţa asigurărilor din România. 17 Ion Negoiţă, “Aplicaţii practice în asigurări şi reasigurări” Ed. Etape, Sibiu, 2001, pag, 29.

28

În urma misiunii de evaluare, cele două instituţii internaţionale au elaborat un raport care

cuprinde recomandări pe termen scurt şi mediu.

2.3.2. Banca Mondială

Comisia de Supraveghere Asigurărilor este cuprinsă în Programul PSAL II (al doilea

Program de Ajustare Structurală a Sectorului Privat) cu obligativitatea de a îndeplini anumite

condiţionalităţi care, împreună cu celelalte din matricea PSAL, condiţionează eliberarea tranşelor din

împrumutul acordat Guvernului României.

În acest sens, a fost angajată o firmă de consultanţă, Glocoms Inc., în urma unui proces de

licitaţie desfăşurat după procedurile Băncii Mondiale, care să sprijine acţiunile Comisiei de

Supraveghere a Asigurărilor în domeniul întăririi capacităţii instituţionale şi care a fost plătită dintr-

un împrumut nerambursabil.

Totodată, conform obligaţiilor din matricea PSAL, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a

continuat să transmită Băncii Mondiale rapoarte trimestriale prin care a subliniat progresele

înregistrate în perioada de referinţă.

La sfârşitul anului 2003, în urma negocierilor Guvernului României cu Banca Mondială s-a

convenit continuarea programului cu un nou program care se va derula până în anul 2007, având trei

etape. Principalul obiectiv al acestui nou program este pregătirea instituţiilor din cadrul sectorului

financiar nebancar şi a celor private pentru atingerea standardelor necesare integrării României în

2007.

În luna martie 2004, sub coordonarea Colegiului Consultativ al Contabilităţii cu asistenţa

Băncii Mondiale, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a fost cuprinsă în Planul de Acţiune pe

ţară în domeniul contabilităţii şi auditului având obiective cu ţinte precise în creşterea calităţii

raportărilor financiare şi a aportului la îmbunătăţirea mediului de afaceri din România.

2.3.3. International Association Of Insurance Supervisors - I.A.I.S.

În calitate de membru deplin al I.A.I.S., Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a participat

activ la completarea documentelor elaborate de diferite subcomitete de lucru ale acestei asociaţii

internaţionale.

Între obiectivele cuprinse în Planul de Acţiune întocmit în urma misiunii de evaluare a

sectorului financiar din decembrie 2002, aprobat de Guvernul României, se numără şi cel referitor la

semnarea de memorandumuri de colaborare cu statele membre ale Uniunii Europene, în special cu

cele în care îşi au sediul social societăţile mame ale unor asigurători care activează în România.

În urma demersurilor întreprinse de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, şi-au manifestat

interesul de a semna astfel de memorandumuri autorităţile de supraveghere din Austria, Bulgaria,

29

Italia, Marea Britanie. Dintre ţările amintite, în luna aprilie 2004, Comisia de Supraveghere a

Asigurărilor a semnat memorandumul de colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară din

Bulgaria.

2.3.4. Organizaţia mondială a comerţului – OMC

Reprezentanţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor participă periodic la Comitetul de

lucru interministerial pentru pregătirea poziţiei de negociere a României în domeniul comerţului cu

servicii din cadrul OMC. În această calitate, în cursul anului 2003 s-au continuat relaţiile de

colaborare cu Departamentul de Comerţ Exterior din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului şi

s-au prezentat, în cadrul unor seminarii desfăşurate la începutul anului 2004, progresele înregistrate

în domeniul comerţului cu servicii de asigurări, respectiv înlăturarea barierelor în calea liberei

circulaţii a acestora.

2.4. SISTEMUL INFORMAŢIONAL ÎN DOMENIUL ASIGURĂRILOR, INTERNETUL –

VIITORUL IN ASIGURARI

Sistemul informaţional în asigurări furnizează informaţiile necesare efectuării operaţiunilor

directe ale unei societăţi de asigurări. Societăţile de asigurări prelucrează un volum foarte mare de

date operaţionale. Pe lângă nevoile informaţionale interne, există un număr de alţi utilizatori externi,

care se bazează pe acest sistem. Sistemele informatice de asistare a procesului decizional devin un

instrument informaţional foarte cunoscut, care permite conducerii să analizeze alternativele

scenariilor viitoare ca rezultat al modificărilor apărute.

În cazul în care managementul îşi propune să adopte decizii bune atunci informaţiile ce sunt

furnizate, trebuie să fie adecvate şi acordate în timp util. Dacă managementul ia decizii "active",

trebuie să se bazeze pe cât posibil pe ultimele noutăţi şi pe informaţii. Aceste cerinţe rămân valabile

indiferent dacă decizia este strategică sau operaţională.

Pornind de la premisa că sistemul informaţional este o componentă a sistemului de

management al oricărei firme îl definim ca reprezentând totalitatea datelor, informaţiilor

circuitelor şi fluxurilor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor

existente în cadru unei firme, având drept scop să asigure suportul informaţional necesar pentru

asumarea şi îndeplinirea obiectivelor programate.

În prezent sistemele informaţionale joacă un rol important în succesul unei firme pe

piaţă. Informaţia reprezintă componenta principală a sistemului informaţional fiind un element

de înştiinţare. Fluxurile informaţionale reprezintă cea de-a doua componentă a sistemului

informaţional managerial reprezentând drumul pe care îl parcurge o informaţie între emiţător şi

destinatar.

30

În mediul actual, orientat către client, este important ca societatea de asigurări să

informeze clienţii despre rezultatele obţinute şi despre stabilitatea ei financiară. Societatea de

asigurări comunică informaţii financiare clienţilor, printr-un raport anual. Un sistem informatic

poate îmbunătăţii rezultatele fiecăruia dintre aceste activităţi.

Internetul a devenit indispensabil, deoarece poate oferii o combinaţie de informaţii,

servicii educaţionale, distracţie, facilităţi de efectuare a cumpărăturilor şi de comunicare între

oameni. Liniile telefonice şi televiziunea prin cablu vor folosi în curând aceeaşi infrastructură de

comunicaţii. Comenzile vocale sunt recunoscute şi vor putea constitui chiar o modalitate de

protecţie a informaţiilor, la fel ca şi amprentele digitale. Un rol extrem de important în creşterea

gradului de accesibilitate a tehnologiilor de vârf îl joacă reţeaua internet. Aceasta constituie o

formă de comunicare fără limite, iar utilizarea sa în asigurări determină intensificarea procesului

de globalizare în acest domeniu. Internetul este o reţea mondială de calculatoare, care iniţial a

fost proiectată de către guvernul SUA în scopuri militare. În prezent internetul este folosit de

către universităţi, corporaţii, birouri guvernamentale şi persoane individuale. Internetul creează

un client universal şi o platformă comună, furnizează accesul ieftin la o colecţie de documente

şi, într-un interval relativ scurt, a fost recunoscut drept tehnologia care va schimba complet

modalităţile în care întreprinderile îşi conduc afacerile şi pot comunica cu utilizatorii şi clienţii.

Trebuie să avem în vedere faptul că omul modern este din ce în ce mai “ocupat”, ceea ce

înseamnă că timpul aferent achiziţionării de produse de asigurare este din ce în ce mai scurt. În

acest sens Internetul determină diminuarea timpului pe care o firmă sau o persoană îl are la

dispoziţie pentru adoptarea deciziilor. În încercarea de a satisface necesităţile şi dorinţele

clienţilor, societatea de asigurări încearcă constituirea unei relaţii cu aceştia, sperând că într-o

anumită măsură, produsul oferit anticipează necesităţile şi dorinţele clienţilor.

Majoritatea societăţilor de asigurări cu prestigiu apelează la această cale rapidă de

comunicare, Internetul, pentru a informa asupra serviciilor, tipuri de asigurări oferite, tarife de

prime. Pentru informare doritorii pot intra pe pagini web. Pentru a intra în posesia acestor

informaţii apelăm la adrese Internet.

Printre aceste adrese se află şi următoarele:

-www.1asig.ro - această pagină conţine prezentarea asigurărilor din România, ştiri în domeniu,

companii de asigurări şi date la zi, legislaţia în domeniu la zi, filiale localizate geografic. Site-ul

include un sistem de calcul şi comandă on-line pentru unele tipuri de asigurări la patru societăţi

de asigurare.Alte adrese : www.cnas.ro - Casa naţională de asigurări; www.asirom.com.ro;

www.bcrasig. ro;

Web afişează datele într-un format grafic, pe pagini web. Paginile web sunt înlănţuite

precum o pânză uriaşă de păianjen, de aici şi numele. Internetul elimină cheltuielile şi

31

suprapunerile inutile doar dacă firmele îşi fac ordine în documentele pe care le furnizează.

Companiile încearcă să facă utile documentele respective utilizând software de management,

creând un depozit în web şi coordonând plasarea documentelor în diferite siteuri web. În acest

context, clienţii societăţilor de asigurare au posibilitatea accesului electronic la depozitul de

documente ale acestora.

În concluzie, putem spune că Internetul este cea mai modernă şi mai eficientă cale de

acces rapid la informaţii. Unele dintre avantajele folosirii Internetului în asigurări ar fi:

posibilitatea efectuării de asigurări „on line”(auto, locuinţe, sănătate, viaţă), ultimele noutăţi

legate de asigurări, reclamă şi publicitate.

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ - ASIGURAREA CREDITELOR IN ROMÂNIA - PE EXEMPLUL

B.C.R. ASIGURĂRI S.A.

Asigurarea de credite este o asigurare specifica economiei de piata, care isi are utilitatea in

contextul esentei unui sistem de credite dezvoltat.

Structura Grupului Banca Comerciala Romana s-a mai imbogatit in decembrie 2001, cand a

fost inregistrata societatea B.C.R. Asigurari S.A., prezenta astazi pe intreg teritoriul tarii –46 de

sucursale operationale, din care: 40 sucursale in tara si 6 sucursale in Bucuresti.B.C.R. Asigurari

S.A. este un partener stabil si al celui mai important grup financiar din Romania –Grupul Banca

32

Comerciala Romana si de incredere pentru asigurarea riscurilor privind patrimoniul individual si de

afaceri.

B.C.R. Asigurari S.A s-a impus pe piata prin acele masuri strategice care-i pot asigura o

pozitie de frunte si anume solutiile oferite sunt adaptate necesitatilor de asigurare si posibilitatilor

financiare ale oricarui tip de client, prin flexibilitatea ofertei de produse si servicii, iar acordarea

despagubirilor caracterizata prin operativitate.

Portofoliul este:

- asigurari de persoane;

- asigurari de cladiri si bunuri;

- asigurari auto;

- asigurari de daune la proprietati sau bunuri;

- asigurari de asistenta turistica;

- asigurari de raspundere civila;

- garantii;

- asigurarea de risc financiar pentru contractele de leasing;

- asigurarea de risc financiar pentru credite cumparatoare;

- asigurarea pentru cazurile de insolvabilitate sau faliment a agentiilor de turism

- asigurari de pierderi financiare.

Societatea B.C.R. Asigurari ofera societatilor de leasing si bancilor, asigurarea riscului de

neincasare de la debitorii lor a ratelor si/sau a dobanzilor aferente creditelor si contractelor de

leasing, convenite prin contractele incheiate.

Se pot asigura urmatoarele:

> creditele pentru cumpararea de bunuri (autovehicule, echipamente de calcul si birotica,

apartamente, cladiri, bunuri de folosinta indelungata –bunuri electronice, aparate menajere, mobila,

materiale de constructii, obiecte si instalatii sanitare, alte bunuri);

> contractele de leasing incheiate pentru bunurile livrate utilizatorilor (autovehicule,

echipamente de calcul si birotica, apartamente, cladiri, utilaje).

Asigurarea acopera riscul de neplata si/sau a dobanzilor aferente creditelor si contractelor de

leasing, (neplata a doua rate integrale si consecutive), produs in perioada asigurata.

Pentru a se angaja raspunderea B.C.R. Asigurari S.A. trebuie sa fie constituite garantii in

functie de destinatia creditului sau a contractului de leasing. Asiguratul are obligatia de a analiza

33

bonitatea si solvabilitatea clientului si de a incheia contracte de credit sau leasing numai cu acei

clienti pentru care s-a primit acceptul B.C.R. Asigurari S.A.

Pentru bunul care constituie obiectul creditului sau al contractului de leasing si pentru bunul

adus in garantie se incheie o asigurare pentru toate riscurile generale. Asigurarea se incheie, de

regula, pe o perioada de cel putin un an.

Asigurarea se incheie la valoarea contractelor de leasing sau credit si/sau a dabanzilor

aferente, valoare care reprezinta limita raspunderii asiguratului. Pe durata asigurarii limita

raspunderii poate fi modificata, cu avizarea asiguratorului si regularizarea corespunzatoare a

primelor de asigurare.

3.1. PARTICULARITĂŢI ALE ASIGURÂRILOR FINANCIARE RISCUL

ASIGURĂRILOR COMERCIALE

In functie de natura lor riscurile pot fi grupate in: riscuri comerciale, riscuri provocate de

calamitati naturale sau alte cauze de forta majora, riscuri politice si riscuri valutare.

Riscurile comerciale- denumite si riscuri de neplata- sunt legate de comportamentul

cumparatorului fata de furnizorul sau. Cand cumparatorul extern este o persoana fizica sau juridica

privata, aceasta prezinta riscul de neplata. Impotriva cumparatorului privat se poate introduce actiune

in justitie, pentru a-l obliga sa-si respecte angajamentul asumat prin contract. In schimb, impotriva

cumparatorului public, care se derobeaza de la indeplinirile obligatiilor contractuale ce si-a asumat,

nu exista cale de atac in justitie. Din aceasta cauza, riscul de neplata din partea cumparatorului privat

este considerat risc comercial, in timp ce acelasi risc, provenind din partea unui cumparator public,

este considerat ca fiind risc politic.

Riscul comercial consta in deteriorarea situatiei financiare a cumparatorului privat, fapt care

il pune in imposibilitatea de a efectua, la scadenta, plata sumei datorate. Neonorarea, de catre

cumparator, a angajamentului asumat fata de furnizor, poate fi provocata de factori cu actiune pe

termen lung sau de cauze accindentale si reversibile. Nu sunt excluse nici cazurile de neplata a

sumelor datorate, determinate de reaua –credinta a cumparatorului, cand acesta reclama defecte

tehnice imaginare la produsul importat, pentru a se sustrage de la obligatia contractuala sau pentru a

obtine o reducere de pret.

Riscurile politice- notiunea de risc politic are o sfera larga de cuprindere, in care intra: riscul

politic propriu-zis, ca si riscul de neplata din partea cumparatorului public, si riscul de netransfer al

valutei care furnizor (creditor).

Riscul politic imbraca forma unor evenimente independente de vointa si de solvabilitatea

cumparatorului si care il impiedica sa-si onoreze obligatiile asumate fata de furnizorul (creditorul)

extern. Este vorba de razboi, revolutie, revolta, razboi civil, greva. Masuri cu caracter politic pot fi

34

luate si de tari terte ori de organisme internatinale impotriva tarii importatorului, care il pun pe

acesta din urma in imposibilitatea de a-si respecta obligatiile de plata fata de furnizor.

Riscul politic propriu-zis se refera la razboi, razboi civil, revolutie, rebeliune ca si la actele

(deciziile) autoritatilor publice (nationalizate, rechizitie, sechestrare, limitarea transferului valutar),

care impiedica executarea contractului. Caracter politic poarta si masura luata de o autoritate publica

din tara exportatorului, de a interzice exportul unui anumit produs contractat si aflat in perioada de

fabricatie.

Caracter politic imbraca si masurile luate de autoritatle publice- guvern, banca centrala,

organe vamale- avand ca efect restrangerea importurilor, limitarea transferului valutar, refuzul

admiterii pe teritoriul tarii a anumitor produse, sechestrarea unor bunuri apartinand unor agenti

economici straini.

Unele organisme de asigurare asimileaza riscul de neplata a unui contract de export incheiat

cu un partener de drept public, cu riscul politic.

Riscurile catastrofale- unii asiguratori de credite la export asimileaza catastrofele naturale,

produse pe teritoriul altei tari, riscului politic.

Riscul de origine catastrofala se manifesta sub forma producerii unor calamitati naturale ori

a altor cauze de forta majora, cum ar fi inundatiile, uraganele, cutremurele de pamant, eruptiile

vulcanice, incendiile, exploziile si altele asemanatoare, care pun cumparatorul in imposibilitate de

plata. In cazul unei catastrofe, un asigurator obisnuit acopera disparitia sau avarierea bunurilor

asigurate, iar un asigurator de credite la export acopera imposibilitatea cumparatorului de a intra in

posesia bunurilor comandate sau de a le achita la scadenta.

In acest caz apare riscul de netransfer al valutei cuvenite furnizorului (creditorului) extern, cu

toate ca importatorul privat a depus la banca, in moneda locala, echivalentul sumei datorate.

Riscurile valutare sau economice-riscul de schimb valutar; riscul cresterii costurilor de

fabricatie ale produsului care face obiectul exportului si riscul fluctuarii ratei dobanzii.

Pentru contracararea riscurilor exportului pe credit, furnizorii fac investigatii ample cu privire

la solvabilitatea clientilor potentiali inainte de semnarea contractului, iar apoi utilizeaza diverse

instrumente si tehnici de lucru financiare si juridice.

In unele cazuri, nici chiar asigurarea clasica nu poate oferi o protectie deplina furnizorilor

angajati in exportul cu plata la termen sau bancilor care acorda credite cumparatorilor externi. Asa

este cazul riscurilor politice, rezultand din masurile luate de autoritatile publice ale tarii

importatorului si care au un caracter neasigurabil. Acelasi caracter, neasigurabil, poarta si riscul de

neplata, pe care il prezinta debitorii politici si impotriva carora nu se pot lua masuri de constrangere

pentru a-i determina sa-si respecte obligatiile asumate.

35

Riscul valutar apare atunci cand in efectuarea unui export cu plata la termen se utilizeaza

doua monede: spre exemplu, contractul se incheie in moneda tarii furnizoare (sau in moneda tari

terte), iar plata furniturii de catre cumparatorul extern se efectueaza in monedea tarii sale.

Modificarea raportului dintre cele doua monede, in intervalul de timp de la semnarea contractului si

pana la achitarea furniturii, poate determina pierderi pentru furnizor si castig pentru cumparator ori

invers.

Pentru a se proteja impotriva riscul de schimb valutar, exportatorul care vinde cu plata la

termen, ca si banca creditoare care a acordat un imprumut importatorului, poate sa recurga la

urmatoarele solutii:

- sa contracteze un import in monedea clientului sau sau intr-o alta moneda, astfel incat riscul

de schimb valutar aferent angajamentului de plata exprimat intr-o alta moneda decat cea nationala sa

compenseze riscul de schimb aferent creantei sale;

- sa realizeze tranzactia in moneda sa nationala.

Riscul cresterii costurilor de fabricatie ale produsului care face obiectul exportatorului apare

ca urmare a fenomenelor inflationiste ce se manifesta pe piata exportatorului. Pentru protejarea

intereselor sale, exportatorul solicita asiguratorului creditelor la export o asigurare impotriva

riscurilor economice.

Riscul fluctuarii ratei dobanzii ( creditul-furnizor/cumparator):

- cand se fixeaza rata dobanzii pe care importatorul o va plati exportatorului pe perioada

valabilitatii creditului-furnizor sau bancii creditoare pe perioada valabilitatii creditului-cumparator,

furnizorul (banca) trebuie sa tina cont de nivelul dobanzii la care acesta va putea sa-si procure banii

necesari pentru refinantare. Daca dobanda pietei manifesta tendinta de majorare, de lucrul acesta

trebuie sa tina seama la incheierea contractului de imprumut cu dobanda fixa. La un contract cu

dobanda fixa, exista riscul ca dobanda pietei sa fie superioara cele fixe prevazute in contract, lucru

care il dezavantajeaza pe exportatorul- creditor sau pe banca creditoare.

Pentru protejarea exportatorului si a bancilor de riscul fluctuarii dobanzii la creditele acordate

de acestia se aplica solutii diferite. In unele tari, mecanismele de refinantare a exportului cu rate ale

dobanzii fixe sunt administrate de institutii publice. In aceasta situatie, statul suporta o parte din

dobanda pe care trebuie sa o plateasca exportatorul cand se imprumuta pe piata pentru a-si completa

resursele sale financiare; o alta solutie consta in stabilizarea dobanzii percepute de banci de la

clientii lor externi. Diferenta dintre dobanda pietei si dobanda fixa, incasata de la clientul extern se

suporta de catre stat pe toata durata de valabilitate a contractului de credit.

In Romania, pentru asigurarea si garantarea creditelor de export, a fost creata Banca de

Export a Romaniei (EXIMBANK).

36

Organizmele specializate in asigurarea creditelor de export, indiferent de formele

organizatorice si de statutele lor juridice, incheie aproximativ aceleasi genuri de asigurari, folosesc

aceleasi tipuri de polite, practica prime de asigurare diferentiate.

Indiferent de formele organizatorice, prin activitatea pe care o desfasoara, prin formele de

asigurare pe care le incheie, prin facilitatile pe care le acorda, organismele specializate urmaresc

promovarea exportului tarii lor, patrunderea produselor tarilor lor pe noi piete, furnizarea sprijinului

de care au nevoie agentii economici din tarile lor pentru cresterea competitivitatii si sigurantei

exportului pe pietele externe.

3.2. PREZENTAREA SOCIETATII DE ASIGURARE B.C.R. ASIGURARI S.A.

Aparitia pe piata in decembrie 2001 a societatii B.C.R. ASIGURARI S.A. a constituit o etapa

necesara si fireasca in dezvoltarea Grupului Banca Comerciala Romana.

Astfel B.C.R. ASIGURARI S.A. completeaza lista societatilor ce apartin Grupului B.C.R., ca

furnizor de servicii financiare integrate, alaturi de B.C.R. Securities, B.C.R. Leasing si B.C.R.

ASSET Management. Grupul B.C.R. si-a construit astfel cadrul perfect pentru influientarea

conceptului modern de “one –stop – banking , one –stop – shopping”.

B.C.R. Securities S.A. s-a constituit ca societate de servicii de investitii financiare a Grupului

B.C.R., vizand sa detina o pozitie importanta pe piata de capital din Romania, prin promovarea unui

pachet de produse si servicii cat mai complex si prin implicarea in continuare in procesul de

privatizare si restructurare a economiei romanesti.

B.C.R. Leasing S.A. a inceput sa functioneze in luna martie 2001 avand ca obiect de

activitate serviciile de leasing financiar, B.C.R. Leasing pune la dispozitia clientilor finantari pentru

autoturisme, autovehicule de transport, utilaje si echipamente industriale si agricole.

B.C.R. Asset Management S.A. a fost autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare

in iunie 2002.In august 2002 a fost lansat Fondul deschis de investitii B.C.R. Clasic. Avand in

vedere ritmul anual estimat de crestere al activelor de cca. 50 % si cota de piata detinuta in prezent,

lansarea Fondului deschis de investitii B.C.R. Clasic este de natura sa consolideze piata fondurilor

deschise de investitii aflata pe un trend ascendent.

Incepand cu anul 2006, B.C.R. ASIGURARI se concentreaza pe categoria asigurarilor

generale, activitate de subscriere de asigurari de viata fiind preluata de o noua societate in cadrul

Grupului B.C.R. – B.C.R. ASIGURĂRI DE VIATĂ S.A..

Structura actionariatului este :

- B.C.R. (direct si indirect prin subsidiare):81,74 %;

- Persoane fizice – angajati B.C.R.: 18,26 %.

37

Prin capitalul subscris si varsat, in prezent de 30 mil. RON, B.C.R. Asigurari S.A. are

capacitatea sa practice toate tipurile de asigurari generale, cu exceptia, in acest moment, a asigurarii

auto (R.C.A.) si a asigurarii tip “Carte Verde “ potrivit legii in vigoare.

Dinamica activitatii B.C.R. Asigurari S.A. alaturi de cea a celorlalte subsidiare si impreuna

cu liderul Grupului: Banca Comerciala Romana, ilustreaza succesul de care se bucura, in premiera

pentru Romania, conceptul de supermarket financiar, locul in care, la o singura vizita, poti beneficia

de o gama complexa de servicii financiar – bancare.

Din iulie 2003 B.C.R. Asigurari S.A. are si calitatea de membru al Uniunii Societatilor de

Asigurare si Reasigurare din Romania –UNSAR. UNSAR s-a constituit in anul 1994 ca organizatie

profesionala, neguvernamentala, apolitica, independenta, cu caracter nelucrativ, creata in scopul

dezvoltarii, extinderii, colaborarii si cooperarii in domeniul asigurarilor si reasigurarilor pe plan

intern si international.

3.2.1. Obiectivele generale ale strategiei de afaceri a societatii B.C.R. Asigurari S.A.

- cresterea gradului de patrundere pe piata a produselor de asigurari proprii destinate

clientelei;

- mentinerea si extinderea pietei actuale a societatii prin cresterea numarului de clienti

persoane fizice si juridice, cu accent preponderent pe I.M.M.;

- asigurarea unei distributii eficiente, adaptate cerintelor clientilor;

- cresterea cotei pe piata a asigurarilor.

3.2.2. Direcţiile principale de acţiune ale societăţii B.C.R. Asigurări S.A.

· Dezvoltarea unor produse si servicii competitive;

· Adaptarea la cerintele pietei prin continua ajustare a produselor si conditiilor de asigurare;

· Dezvoltarea si actualizarea infrastructurii proprii precum si imbunatatirea calitatii serviciilor

prestate;

· Crearea si consolidarea imaginii societatii ca entitate care detine un rol important in politica

Grupului B.C.R.

Principiile ce guverneaza activitatea societatii B.C.R. Asigurari S.A. sunt:

- clientul este situat permanent in prim-plan;

- profesionalism si integritate;

- calitate;

- comunicare.

3.2.3. Premisele reuşitei societăţii B.C.R. Asigurări S.A

Implementarea noului plan de conturi in domeniul asigurarilor inca de la infiintare;

38

Utilizarea unui sistem informatic performant;

O echipa bine inchegata caracterizata de profesionalism, daruire si echilibru;

Implementarea ISO 2002.

Parteneriatul in cadrul Grupului B.C.R. si preocuparea permanenta pentru adaptarea ofertei la

cerintele si necesitatile clientilor au condus la o crestere progresiva a numarului de clienti si la

administrarea unui portofoliu de asigurari sanatos. Astfel, B.C.R. ASIGURARI are in present mai

mult de 470.000 de clienti, in creste cu cu circa 50 % fata de sfarsitul anului trecut, cand inregistra

aproximativ 313.000 de clienti.

Portofoliul de clienti al societatii B.C.R. Asigurari S.A. este constituit in principal de clienti

ai Bancii Comerciale Romane, selectati printr-o analiza incrucisata cu ajutorul bazei de date

statistice a bancii, rezultatul obtinut fiind concretizat in costuri scazute de administrare a riscurilor.

In paralel, B.C.R. Asigurari S.A. se concentreaza asupra dezvoltarii portofoliului propriu de

clienti, urmarind ca un procent de 40 % din venituri sa fie realizat prin intermediul clientilor atrasi

prin forte proprii. In vederea sprijinirii stabilitatii financiare a societatii, cat si pentru a nu limita

dezvoltarea portofiliului de asigurari, tinand cont atat de reglementarile C.S.A. in vigoare, cat si de

necesitatea protejarii portofoliului, avand in vedere evolutia pietei de asigurari, a fost conceput un

program de reasigurare, ce s-a concretizat in tratate de reasigurare cu nume de referinta din acest

domeniu. Dintre societatile cu care B.C.R. Asigurari S.A. deruleaza contracte de reasigurare,

amintim: Swiss Re; Ge Frankona Re; Hannover R; Partner Re; Mitsui Sumitomo Re; Mapfre Re.

Portofoliul asigurarilor de asistenta medicala este reasigurat printr-un contract de tip excedent

de dauna incheiat prin intermediul Coris International. De asemenea, B.C.R. Asigurari S.A. a

incheiat un contract de reasigurare pentru riscurile de tip catastrofa, lider de contract fiind Hannover

Re. Printre reasiguratorii participanti mentionam: Liberty Mutual Ins.Co; Converium; Goethaer Re;

Sirius International .

Relatia pe termen lung si viabila intre interesele clientilor si cele ale societatii, cu orientare

preponderenta catre nevoile si exigentele acestora, reprezinta unul din obiectivele majore ale B.C.R.

ASIGURĂRI S.A. De aceea, solutiile oferite, adaptate necesitatilor de asigurare si posibilitatilor

financiare ale fiecarui client, flexibilitatea ofertei si rapiditatea acordarii despagubirii, demonstreaza

ca B.C.R. ASIGURĂRI S.A. este un partener de incredere pentru acoperirea riscurilor referitoare la

bunurile sau afacerile asiguratilor.

Odata cu intrarea in functiune a ideii de “grup financiar care ofera produse si servicii

integrate” si “supermarket financiar”, combinarea serviciilor din oferta Grupului B.C.R.(care le

include acum si pe cele ale B.C.R. ASIGURĂRI S.A.) formeaza o oferta financiara generoasa,

completa si complexa a Grupului B.C.R. in toate judetele tarii.

39

3.2.4. Oferta de asigurari generale a societăţi B.C.R. Asigurări S.A.

Este disponibila in cele 110 unitati din tara ale B.C.R. ASIGURĂRI S.A. precum si in

reteaua B.C.R. S.A. si are urmatoarele caracteristici:

· distributie la nivel national;

· costuri reduse;

· asigurarea bunurilor gajate pentru garantarea creditelor;

· asigurarea echipamentelor si utilajelor achizitionate prin credite pentru investitii.

· incheierea de asigurari pentru solicitantii de credite(de bunuri,inclusiv autoturisme, sau

persoane)

Colaborarea dintre B.C.R. ASIGURĂRI S.A. si B.C.R. Leasing S.A. ofera clientilor

urmatoarele facilitati:

· finantarea echipamentelor si utilajelor prin B.C.R. Leasing S.A.;

· consultanta privind structurarea finantarii;

· asistenta in negocierea cu furnizorii de echipamente si utilaje;

· asigurarea cladirilor, bunurilor, echipamentelor si utilajelor.

3.3. PERFORMANŢELE FINANCIARE ALE SOCIETĂŢII B.C.R. ASIGURĂRI S.A.

Primul an de activitate a reprezentat, prin rezultatele obtinute o confirmare a realismului prin

care au fost fixate obiectivele strategice ale B.C.R. ASIGURARI S.A. si anume: dezvoltarea unui

portofoliu de produse si servicii competitive, adaptarea rapida la cerintele pietei prin continua

ajustare a structurii organizationale, dezvoltarea si actualizarea infrastructurii sale, precum si

imbunatatirea calitatii prestarii serviciilor, ceea ce a condus la crearea si consolidarea imaginii

societatii in peisajul financiar -bancar national.

S.C. B.C.R. ASIGURĂRI S.A. are urmatoarele pozitii in clasamentele companiilor care

practica asigurari generale si de viata pe piata romaneasca a asigurarilor, la finele primului an de

activitate operationala a companiei, in conformitate cu datele publicate in Raportul C.S.A. pe anul

2004 :

- dupa criteriul capitalului social subscris al societatilor de asigurare: locul 11 din 49 de

societati clasificate;

- dupa criteriul primelor brute subscrise/incasate din asigurari directe pe clase de asigurari

generale: locul 8 in randul primilor 10 asiguratori, cu 669,95 mld.lei prime brute subscrise, detine o

cota de piata de 4.91 %.

De altfel, la sfarsitul primului an de activitate, confirmarea recunoasterii in piata a

rezultatelor societatii a venit si cu ocazia Galei Premiilor Pietei Asigurarilor din 16 decembrie 2002

si s-a concretizat in “Premiul pentru dinamism” acordat de catre revista de asigurari PRIMM.

40

La sfarsitul anului 2006, confirmarea pe piata a realizarilor de pana acum a societatii a venit

cu ocazia Galei Premiilor Pietei Asigurarilor, acordate de Revista de Asigurari PRIMM si s-a

concretizat in premiul pentru cea” mai semnificativa crestere” pentru valoarea relativa si absoluta a

rezultatelor financiare obtinute in anul 2006.

Din anul 2003 B.C.R. Asigurari S.A. are in oferta proprie pe langa asigurari generale (cu

exceptia celor tip R.C.A. si “Carte Verde”) si produse de asigurari de viata (asigurare pe termen

limitat de deces).

3.4. CONDITII GENERALE PENTRU ASIGURAREA CREDITELOR BANCARE

1. Dispozitii generale:

1.1. In baza prezentului contract, Asiguratul se obliga sa plateasca anticipat in conditiile

prezentului contract, o prima de asigurare B.C.R. ASIGURARI S.A., iar aceasta sa preia riscul de

neplata a ratelor si/sau a dobanzilor aferente la creditul bancar acordat de Asigurat in favoarea

persoanelor fizice (debitori), pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata, autoturisme si

investitii imobiliare (cumparare, reabilitare, consolidare, extindere, etc.).

Preluarea riscului de neplata reprezinta plata despagubirii facute de catre B.C.R.

ASIGURARI S.A. Asiguratului, in conditiile prezentului contract. In limitele indemnizatiei platite,

B.C.R. ASIGURARI S.A. este subrogat in toate drepturile Asiguratului contra celor raspunzatori de

producerea pagubei. In momentul platii despagubirii se transmit B.C.R. ASIGURARI S.A. toate

drepturile si garantiile Asiguratului in contra debitorilor si/sau girantilor.

1.2. Asiguratul este acoperit pentru riscul de neplata a ratelor si/sau a dobanzilor aferente

(exclusiv dobanzile penalizatoare) de catre beneficiarii de credite (debitori), in conditiile in care

Debitorul si/sau girantul nu efectueaza plata datoriilor scadente in urma notificarii prin executor

judecatoresc trimise acestora de catre Asigurat. Raspunderea B.C.R. ASIGURARI S.A. incepe cu

neplata a 2(doua) rate scadente consecutive ale creditului si/sau a dobanzilor aferente dar nu mai

devreme de 10(zece) zile lucratoare de la data scadentei celei de a doua rate neachitate.

1.3. B.C.R. ASIGURARI S.A. acopera numai riscurile aferente creditelor acordate de

Asigurat clientilor persoane fizice nominalizati in centralizatorul anexat prezentului contract de

asigurare.

1.4. Indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii este necesara pentru a se putea angaja

raspunderea B.C.R. ASIGURARI S.A.:

a) la creditul acordat sa fie constituite garantii in functie de destinatia creditului, dupa cum urmeaza:

- pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata:

41

la credite acordate de pana la 3.000 USD (inclusiv), rambursarea creditului sa fie garantata de cel

putin 2 (doi) giranti, semnatari ai contractului de credit si sa se constituie gaj asupra bunurilor ce fac

obiectul creditului;

la credite acordate mai mari de 3.000 USD, rambursarea creditului sa fie garantata de cel putin

2(doi) giranti, semnatari ai contractului de credit si sa se constituie garantie imobiliara (ipoteca) de

catre debitor sau un girant al acestuia.

- pentru cumpararea de autoturisme:

la credite acordate pana la 3.000 USD (inclusiv), rambursarea creditului sa fie garantata de cel putin

2(doi) giranti, semnatari ai contractului de credit si sa se constituie gaj asupra autoturismului ce face

obiectul creditului;

la credite acordate mai mari de 3.000 USD, rambursarea creditului sa fie garantata de cel putin

2(doi) giranti, semnatari ai contractului de credit si sa se constituie garantie imobiliara (ipoteca) de

catre debitor sau un girant al acestuia;

- pentru investitii in bunuri imobiliare (cumparare de locuinte si terenuri, constructii,

reabilitari, consolidari, extinderi, modernizari de locuinte):

rambursarea creditului sa fie garantata de cel putin 2(doi) giranti, semnatari ai contractului de credit

si sa se constituie garantie imobiliara (ipoteca de rang I) asupra bunului imobil ce face obiectul

creditului sau sa se constituie alta garantie imobiliara (ipoteca) de catre debitor sau un girant al

acestuia;

b) contractul de credit sa includa expres clauze de angajare a raspunderii civile a girantilor in cazul

neplatii ratelor la credit si dobanzilor de catre debitorul principal;

c) garantiile aratate la lit. a) sa nu fie radiate pana la rambursarea integrala a creditului si dobanzilor

aferente sau inlocuite cu alte garantii a caror valoare nu este suficienta pentru garantarea creditului

existent in sold si a dobanzilor aferente;

d) asiguratul sa constituie garantii acoperitoare, cel putin la nivelul creditului acordat, in vederea

recuperarii pe calea executarii silite a debitului;

e) asiguratul sa nu rescadenteze creditul peste durata de rambursare aratata la art. 3 din prezentul

contract;

f) pentru bunul cumparat sau pentru bunul adus in garantia creditului (cu exceptia terenului), sa

existe o polita de asigurare B.C.R. ASIGURARI S.A. cu acoperire pentru toate riscurile generale,

incheiata la valoarea bunului, cu clauza de cesionare a drepturilor de despagubire in favoarea bancii

creditoare (Asiguratul in cazul prezentului contract), cu valabilitate pe intreaga perioada a creditului

si cu plata anticipata a primei de asigurare.

42

2.Suma asigurata

Suma asigurata este valoarea creditului si a dobanzilor aferente pe intreaga perioada a

creditului (neincluzandu-se valoarea dobanzilor penalizatoare).

3.Perioada asigurata

Raspunderea B.C.R. ASIGURARI S.A. incepe odata cu acordarea creditului si inceteaza

odata cu plata ultimei rate a acestuia si a dobanzilor aferente, dar nu mai mult de 5 ani de la

acordare.

4.Prima de asigurare

4.1. Prima de asigurare aferenta fiecarui contract de credit in parte se calculeaza prin

aplicarea cotelor de prima conform Anexei nr.1, la valoarea creditului si dobanzilor aferente pe

intreaga perioada a creditului.

Prima de asigurare se va recalcula in functie de evolutia dobanzilor pe perioada de creditare (deci a

evolutiei sumei asigurate), la finalul perioadei asigurate (prin care se intelege si data inregistrarii

daunei), printr-un borderou suplimentar prezentat in Anexa nr. 3.

Pentru creditele la care s-au platit despagubiri de catre B.C.R. ASIGURARI S.A., nu se

datoreaza retur de prima in cazul in care, urmare recalcularii, ar rezulta acest lucru.

4.2. Prima de asigurare, pentru creditele acordate, se deconteaza saptamanal, prin insumarea

primelor individuale, pe baza unui borderou ce va contine: persoana ce beneficiaza de credit;

valoarea totala a creditului si dobanzilor aferente; data de acordare a creditului; perioada de derulare

a creditului; prima de asigurare aferenta; nr. politei complementare pentru riscuri generale.

5. Obligatiile asiguratului

In baza prezentului contract, Asiguratul se obliga:

5.1. Sa intocmeasca in doua exemplare centralizatorul de clienti persoane fizice si sa

transmita saptamanal un exemplar la B.C.R ASIGURARI S.A.

5.2. Sa intocmeasca si sa transmita la B.C.R ASIGURARI S.A., saptamanal, borderourile

care stau la baza calculului primei de asigurare (conform Anexei nr.3);

5.3. Sa intocmeasca si sa transmita la B.C.R. ASIGURARI S.A., de cate ori este necesar,

borderourile suplimentare ce stau la baza regularizarii primei de asigurare

5.4. Sa vireze prima de asigurare conform borderourilor amintite, in primele doua zile ale

saptamanii, pentru contractele de credit incheiate in saptamana precedenta in contul B.C.R.

ASIGURARI S.A., cu nr......... ., deschis la BANCA.

5.5 .Pentru contractele de credit ce depasesc 10.000 USD sa transmita documentele primite

de la clienti (in copie) impreuna cu nota de analiza la B.C.R. ASIGURARI S.A. care va da acceptul

sau refuzul in termen de 7 zile calendaristice.

5.6. Sa pastreze confidentialitatea prezentului contract fata de Debitori;

43

5.7. Sa faca toate demersurile privind notificarea clientului si a girantilor, conform normelor

Asiguratului, in vederea recuperarii creditului de la Debitori si/sau giranti;

5.8 .In caz de dauna, sa depuna la B.C.R. ASIGURARI S.A. urmatoarele documente:

a) avizarea de dauna cu precizarea datelor de identificare a debitorului in borderourile intocmite de

asigurat;

b) contractul de credit (copie) cu graficul de rambursare a creditului actualizat in functie de evolutia

dobanzii;

c) documente care atesta actiunile Asiguratului privind recuperarea ratelor/dobanzilor (notificarile

clientului si a girantilor);

d) scrisoarea de solicitare a despagubirii.

5.9. Sa transmita B.C.R. ASIGURARI S.A. toate drepturile si garantiile pe care le are contra

Debitorului si a girantilor in momentul incasarii despagubirii, data la care Asiguratul va remite

B.C.R. ASIGURARI S.A. copie dupa originalul contractelor de credit si de garantie;

In caz de neindeplinire a obligatiilor, B.C.R. ASIGURARI S.A. are dreptul de a refuza plata

despagubirii.

6. Obligatiile S.C. B.C.R. Asigurari S.A.

In baza prezentului contract, B.C.R. ASIGURARI S.A. se obliga:

a) sa primeasca avizarile de dauna;

b) sa constate si sa evalueze cuantumul pagubelor in functie de documentatia primita de la

Asigurat;

c) sa plateasca Asiguratului despagubirea cuvenita in maximum 15 zile lucratoare de la data

depunerii ultimului act justificativ la B.C.R. ASIGURARI S.A., data de la care B.C.R. ASIGURARI

S.A. se subroga in toate drepturile, actiunile si garantiile Asiguratului conform Legii

nr.136/dec.1995, art.22. In cazul intarzierii platii despagubirii, B.C.R. ASIGURARI S.A. se obliga

sa plateasca o penalizare echivalenta cu dobanzile penalizatoare calculate la creditul in cauza pe

perioada intarzierii platii;

d) sa verifice modul de incheiere a borderourilor pentru decontarea primelor de asigurare.

7. Excluderi

B.C.R. ASIGURARI S.A. nu acorda despagubiri:

7.1 In cazul producerii riscurilor politice: razboi, razboi civil, revolutie, rebeliune, greve, tulburari

civile;

7.2 In cazul in care nua a fost incheiat si un contract de asigurare facultativa privind bunurile ce fac

obiectul creditului;

44

7.3 In cazul in care se constata ca la incheierea contractului de credit au stat la baza documente de

identitate false sau contrafacute ale beneficiarului ori s-au folosit mijloace necinstite (dolosive), de

orice fel;

7.4 In cazul in care se dovedeste ca cererea de despagubire este frauduloasa, sau ca Asiguratul ori un

imputernicit al acestuia foloseste mijloace necinstite sau dolosive in scopul obtinerii de despagubiri;

7.5 Pentru dobanzile penalizatoare datorate de debitor pentru intarzierile la plata ratelor de credit.

8. Stabilirea si plata despagubirilor

Despagubirile se acorda in cazul neplatii celei de-a 2-a rate consecutive si dupa expirarea a

10(zece) zile lucratoare de la scadenta, iar cuantumul despagubirii il reprezinta soldul curent al

creditului si ratele de credit scadente neachitate plus dobanzile neancasate calculate pana la data

nasterii dreptului de despagubire, excluzandu-se sumele datorate din dobanzi penalizatoare,

comisioane, taxe si speze bancare.

In cazul in care, dupa avizarea de dauna primita de la Asigurat, Debitorul plateste

contravaloarea ratelor de credit neachitate, Asiguratul va instiinta imediat B.C.R. ASIGURARI S.A.

pentru stoparea demersurilor de acordare a despagubirii, iar in cazul in care despagubirea a fost deja

platita, Asiguratul va urmarii depunerea respectivelor sume platite de catre Debitor in contul B.C.R.

ASIGURARI S.A.

Despagubirile se platesc in maxim 15 zile se la depunerea documentatiei de catre Asigurat.

9. Dispozitii finale

9.1. Asigurarea creditelor, in baza prezentului contract de asigurare inceteaza in urmatoarele situatii:

-la rambursarea integrala a creditului in cadrul termenului prevazut in contract, sau in devans (in care

caz prima de asigurare se recalculeaza la o cotatie de prima corespunzatoare termenului de creditare

rezultat);

-prin plata despagubirii in baza prezentului contract de catre B.C.R. ASIGURARI S.A.;

-prin distrugerea totala sau furtul total a bunului ce face obiectul creditului, pentru care s-a incheiat

polita de asigurare pentru riscuri generale.

9.2. Partile pot aduce modificari, de comun acord, la prezentul contract oricand in cursul valabilitatii

acestuia, modificarile intrand in vigoare de la data ce se va conveni in scris intre parti.

9.3. Oricare din parti poate denunta prezentul contract, cu un aviz prealabil de 30 zile dar

raspunderea B.C.R ASIGURARI S.A. curge pana la plata ultimelor rate aferente creditelor si

dobanzilor pentru contractele de credit aflate in derulare la data denuntarii.

9.4. In caz de forta majora, executarea obligatiilor asumate prin prezentul contract se suspenda pe

durata acestuia cu conditia ca partea care invoca cazul de forta majora sa instiinteze despre cealalta

parte in termen de 5 zile si sa-i comunice dovezile corespunzatoare in termen de 15 zile.

Neindeplinirea obligatiei de comunicare a cazului de forta majora nu inlatura efectul exonerator de

45

raspundere al acesteia, dar antreneaza obligatia partii de a repara pagubele celeilalte parti prin faptul

necomunicarii.

9.5. In limitele despagubirilor platite, B.C.R ASIGURARI S.A. este subrogat in toate drepturile

Asiguratului contra tertilor raspunzatori de producerea pagubei. Asiguratul este obligat sa conserve

dreptul de regres al B.C.R. ASIGURARI S.A., in caz contrar fiind obligat sa suporte suma

nerecuperata din culpa sa.

Notiunea de tert include si prepusii Asiguratului, altii decat reprezentantii legali ai acestuia. In

cazul in care vinovati de producerea pagubei sunt reprezentantii Asiguratului, B.C.R. ASIGURARI

S.A. nu acorda despagubiri. In sensul prezentului contract reprezentanti sunt numai: proprietarul,

actionarii si alte persoane alese sau numite in conformitate cu prevederile legale si autorizate sa

reprezinte Asiguratul.

9.6. Pentru creditele asigurate in baza prezentului contract, Asiguratul nu va incheia acelasi tip de

asigurare si cu alte societati de asigurare.

9.7. Eventualele litigii aparute intre parti se vor rezolva pe cale amiabila sau de catre instantele

judecatoresti competente din Romania.

9.8. Dreptul de a ridica pretentii fata de B.C.R. ASIGURARI S.A. privind achitarea despagubirii se

stinge in termen de 2 ani din momentul nasterii acestui drept.

9.9. Respectarea riguroasa a prevederilor prezentului contract este o conditie ce precede orice

raspundere care revine B.C.R. ASIGURARI S.A.

9.10. Anexele, contractul de credit, normele de creditare ale bancii si fisa scoring sunt considerate ca

facand parte integranta din acest contract. Orice cuvant sau expresie caruia (careia) i se atribuie un

inteles special in acest contract, va avea acelasi inteles oricand este folosit(a).

9.11. Prezentul contract intra in vigoare la data semnarii acestuia de catre parti, si a fost redactat in

doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte semnatara si se prelungeste de drept pe o perioada

nedeterminata, daca nu este denuntat de una din parti, in scris, cu un preaviz de 30 de zile.

3.5. ASIGURAREA CREDITULUI DE CONSUM PENTRU PERSOANE FIZICE PE

EXEMPLUL B.C.R. ASIGURARI S.A. -STUDIU DE CAZ

3.5.1. Tipuri de credite

1. Banca poate acorda persoanelor fizice, pe termen scurt sau mediu (1-3 ani, şi cu aprobarea

Consiliului de Administraţie până la 5 ani), în lei sau valută, următoarele tipuri de credite:

46

a. credite de consum pentru:

- satisfacerea nevoilor personale, ale familiei sau ale gospodăriei;

- achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată (mobilier, aparatură audio-video,

computere, aparatură electrocasnică, etc);

- realizarea de lucrări la locuinţa aflată în proprietate personală prin amenajări, modernizări,

instalare centrale termice, aer condiţionat, etc.;

- efectuarea de studii, vacanţe sau călătorii, tratamente medicale, participarea la conferinţe şi

simpozioane organizate în străinătate;

- cumpărarea de autoturisme.

b. credite de investiţii pentru :

- cumpărarea sau construirea de imobile cu destinaţie locativă (cu excepţia creditelor

ipotecare);

- reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinaţie locativă.

3.5.2. Analiza, aprobarea si acordarea creditului

A. Analiza solicitărilor de creditare

1.În vederea determinării capacităţii persoanei fizice de a contracta un împrumut,

administratorul de credit va purta o discuţie cu aceasta cu caracter de informare-documentare care va

fi axată pe situaţia materială, stabilitatea locului de muncă, nivelul veniturilor familiale, situaţia

familială, posibilităţi de garantare etc.

2.Administratorul de credite va informa şeful compartimentului de credite asupra discuţiilor

purtate, formulând un răspuns preliminar, care poate să conducă, după caz, la continuarea analizei şi

întocmirea documentaţiei de creditare, ce va fi înaintată spre aprobare organelor competente sau la

oprirea negocierii la această fază.

Dacă decizia de creditare formulată de organele competente este negativă sau în orice moment

al analizei solicitării apar informaţii care conduc la nepromovarea documentaţiei, se va comunica

clientului că nu îndeplineşte condiţiile de creditare.

3. Volumul maxim al creditului ce poate fi acordat, se dimensionează ţinând seama de bugetul

de venituri şi cheltuieli al familiei. Fundamentarea acestuia se face prin includerea la capitolul

“Venituri” numai a acelor venituri cu caracter de permanenţă şi care pot fi dovedite cu documente

(adeverinţă de salariu, declaraţie de venit). La capitolul „Cheltuieli” se va urmări maximizarea

acestora.

4. Pentru creditele de consum documentaţia de credit trebuie să cuprindă:

a) cererea de credit semnată de soţ şi soţie (anexa nr.1);

b) copia actelor de identitate pentru solicitant şi garanţi (unde este cazul);

47

c) documente justificative privind veniturile realizate de solicitant şi de garanţi (unde este

cazul): adeverinţă de salariu (anexa nr. 2a) cupon de pensie, declaraţie de venit (anexa 2b) etc.;

d)declaraţie pe propria răspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale solicitantului si

ale familiei acestuia si în mod special a obligaţiilor devenite exigibile şi neonorate la scadenţă şi

privind litigiile cu terţii, cu precizarea, după caz, a motivelor care au condus la situaţiile respective

(anexa nr. 3); idem şi pentru garanţi, dacă este cazul. În declaraţie se vor face referiri şi la litigiile cu

terţii, precizând, după caz, motivele care au dus la situaţiile respective. Se vor putea solicita şi copii

după documentele care atesta gradul de îndatorare al solicitantului şi familiei sale;

e) documente care să ateste plata la zi a facturilor furnizorilor de utilităţi de la domiciliul

solicitantului (facturi, chitanţe, adeverinţe etc.);

f) bugetul de venituri şi cheltuieli al familiei (anexa nr. 4);

g) actele de proprietate pentru bunurile aduse în garanţie, în copie, pe care se va înscrie de către

administratorul de credit conformitatea cu originalul, iar în cazul autovehiculelor luate în garanţie se

va reţine cartea de identitate în original;

h) documentele justificative pentru bunurile ce se achiziţionează din credit (unde este cazul);

i) dovada aportului propriu (avans) pentru tipurile de credit pentru care se solicită acest lucru.

j) acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare.

Centrala Riscurilor Bancare (C.R.B.) este un centru de intermediere, care gestioneaza in

numele Bancii Nationale a Romaniei informatiile de risc bancar, pentru scopurile utilizatorilor, in

conditiile pastrarii secretului bancar.

Informatia de risc bancar este informatia care se raporteaza de catre banci, se prelucreaza si

se difuzeaza de centrala Riscurilor Bancare. Informatia de risc bancar cuprinde datele de identificare

a unui singur debitor-persoana fizica sau juridica nonbancara rezidenta si operatiunile in lei si in

valuta prin care bancile se expun la risc fata de acel debitor.

Aceste operatiuni sunt :

a) acordarea de credite;

b) asumarea de angajamente de catre banca, in numele debitorului, fata de o persoana fizica sau

o persoana juridica nonbancara;

c) asumarea de angajamente de catre banca in numele debitorului, fata de alta banca.

B. Evaluarea clientului

In vederea stabilirii capacităţii unei persoane fizice de a contracta credit de la BCR, se

introduce un sistem de scoring, care, in formularea deciziei de creditare, are în vedere atât aspecte

cantitative, legate de datele financiare, cat şi aspectele calitative, legate de calitatea solicitantului.

Sistemul de scoring este un element important in analiza solicitării de credit, stabilind daca

clientul poate benefica de credit. Daca rezultatul este pozitiv, dar analiza efectuată scoate în evidenţa

48

aspecte nefavorabile care conduc la neacordarea creditului, administratorul de credit nu va înainta

documentaţia spre avizare/ aprobare organelor competente, informând solicitantul asupra motivelor

care au stat la baza refuzului.

Prima etapa conţine evaluarea indicatorilor calitativi

Indicator Nivel Nota

Pondere

in nota

finala

- situaţie profesionala salariat pe perioada nedeterminata 10

15%Pensionar 8

alta ocupaţie 7

salariat pe perioada neterminata 0

- domeniul de activitate financiar-bancar, asigurări 10

15%

instituţie publica 9

industrie, transport 8

comerţ, servicii 6

agricultura, construcţii 4

alte domenii * 2

- vechime la locul de munca

actual cu contract pe

perioada nedeterminata

sub 1 an * 2

10%intre 1 si 3 ani 6

peste 3 ani 10

- garanţii propuse 2 garanţi 4

15%

2 garanţi si contract de garantare 5

4 garanţi 6

Gaj 7

Ipoteca 8

depozit sau alte valori financiare 10

- deţine alte proprietăţi (casa,

maşina etc.)

Nu 05%

Da 10

- credite contractate la BCRsi alte bănci 3

15%la alte bănci 5

la BCC 6

nu are 10

- poseda card nu are 10 10%

49

fără facilitate de descoperit de cont 9

cu facilitate de descoperit de cont 5

- vârsta intre 18-29 ani 8

5%intre 30-45 ani 10

intre 46-65 ani 6

peste 65 ani 0

- stare civila Căsătorit 105%

Necăsătorit 6

- pregătire şcolara studii superioare 10

5%studii postliceale 8

Liceu 6

alte (cursuri etc.) 4

Tabelul 3.1. Indicatori calitativi.

Sursa: Norma de creditare-persoane fizice, Serviciul Credite B.C.R., Serviciul Marketing

B.C.R. AsigurariS.A.

*se va alege şi în cazul in care persoana analizată este pensionar.

Condiţii eliminatorii:

- daca solicitantul are contract de munca încheiat cu angajatorul pe perioada determinata,

- daca vârsta solicitantului este mai mare de 65 de ani.

Prin însumarea indicatorilor mai sus menţionaţi, se determina rezultatul final al indicatorilor

calitativi:

Punctaj „Aspecte calitative” Răspuns

Pana la 7,00 „negativ !”

Peste 7,00 inclusiv „pozitiv !”

Tabelul 3.2. Punctajul evaluării indicatorilor calitativi.

Sursa : Norma de creditare persoane fizice, Serviciul Credite, Serviciul Marketing

B.C.R. Asigurari S.A.

Daca răspunsul este pozitiv, se va trece la analiza datelor financiare.

A doua etapa constă în stabilirea eligibilităţii solicitantului, din punct de vedere financiar şi

solicită informaţii privind veniturile nete ale solicitantului şi ale familiei acestuia, precum şi

cheltuielile acestora.

50

Rezultatul acestora, pozitiv sau negativ, este condiţionat de mărimea excedentului bugetului

de venituri şi cheltuieli a familiei solicitantului şi de valoarea creditului solicitat. Astfel, rezultatul

pozitiv – favorabil acordării creditului – este urmare a îndeplinirii simultane a următoarelor condiţii:

- bugetul de venituri şi cheltuieli al familiei trebuie să înregistreze un excedent de minim 10%;

- transa lunara de rambursat să reprezinte maxim 30% din veniturile nete ale solicitantului şi

familiei sale, calculate ca diferenţă între veniturile totale şi angajamentele menţionate în

declaraţiile obligatorii solicitat.

C. Costul creditării

Dobânda

Dobânzile se calculează zilnic la soldul contului de împrumut raportat la anul convenţional de

360 de zile.

Soldul zilnic x r

Dobânda = --------------------------

360 x 100

unde: r = rata anuală a dobânzii.

19. Pentru dobânzile neachitate la scadenţă, banca percepe penalităţi de întârziere, începând cu

ziua scadentă de plată a dobânzilor.

20. Dacă, pe parcursul utilizării creditului, apar întârzieri în rambursarea ratelor de credit,

pentru rata/creditul restant, banca va percepe o dobândă penalizatoare, care se va aplica la soldul

restant începând cu ziua trecerii la restanţă (chiar ziua scadenţei).

Comisioane

1. Pentru creditele acordate în baza fiselor de produs se percepe un singur comision de

administrare, stabilit în procente, aplicat la valoarea creditului aprobat; suma obţinuta se eşalonează

pe întreaga perioada de creditare si se încasează lunar in transe egale.

2. Pentru celelalte tipuri de credite se vor percepe următoarele comisioane:

a. comision pentru analiza documentaţiei, stabilit în procente, care se va aplica la valoarea

creditului aprobat şi se va încasa la acordarea creditului;

b. comision de risc, stabilit în procente, aplicat la valoarea creditului aprobat; se percepe la

data acordării pentru creditele pe termen scurt, iar pentru creditele pe termen mediu şi lung se aplică

asupra soldului creditului de la începutul fiecărui an de creditare.

51

3. Comisionul de risc se va stabili funcţie de situaţia generală a solicitantului, mărimea

creditului, perioada de creditare, tipul de garanţie, precum şi de orice alte elemente definitorii

stabilite de administratorul de credite pentru clientul respectiv.

D. Referatul de prezentare a creditului

1. După efectuarea analizei privind îndeplinirea condiţiilor de creditare şi negocierea creditului

(stabilirea de comun acord cu clientul, a tipului de credit, nivelul acestuia, perioada de creditare,

garanţiile ce urmează a fi constituite, nivelul ratei dobânzii si a comisioanelor pe care banca le va

percepe, alte clauze care vor fi înscrise în contractul de credit etc.), administratorul de credit

întocmeşte în mod obligatoriu, indiferent de mărimea creditului, un referat care sa conţină

concluziile analizei.

2. În vederea aprobării creditelor pentru persoanele fizice, referatul se va întocmi urmărindu-se

să cuprindă cel puţin următoarele:

- date de identificare ale solicitantului şi garanţilor (nume, prenume, cod numeric personal,

domiciliu/reşedinţa, cetăţenia);

- informaţii/date referitoare la creditul solicitat, precum valoarea creditului scadenta/schema

de rambursare, destinaţia, moneda si , dacă este cazul, avansul depus de solicitant si

garanţiile prezentate;

- informaţii despre bonitatea solicitantului, sursele şi capacitatea de rambursare, cuantumul ratei

lunare totale antecalculate de rambursat;

- informaţii despre garanţi şi veniturile acestora, daca este cazul;

- aprecierile administratorului de credite şi propunerile Compartimentului Creditare privind

condiţiile de aprobare, utilizare şi rambursare;

- competenţa de aprobare;

- viza juristului şi certificarea din partea conducerii pentru verificarea garanţiilor pe teren;

- informaţii legate de situaţiile speciale în care se afla solicitantul de credit de consum în raport

cu terţii, precum litigii care ar putea afecta în mod semnificativ bonitatea acestuia;

E. Competenţe de aprobare

1. Aprobarea creditelor pentru persoane fizice se face potrivit competenţelor stabilite de către

Consiliul de Administraţie.

2. Un credit acordat persoanelor fizice este considerat credit de valoare mare daca acesta

depăşeşte nivelul de competenţă de aprobare al sucursalei, stabilit de Consiliul de Administraţie.

3. După însuşire şi semnare de către şeful compartimentului de creditare şi de către juristul

unităţii teritoriale, referatul se prezintă spre aprobare/avizare în Comitetul de Analiză a Creditelor

din sucursală.

52

4. Pentru creditele a căror aprobare intră în competenţa unor organe din Centrala băncii,

referatele de credite avizate favorabil de Comitetul de Analiză a Creditelor din sucursală se

înaintează împreună cu întreaga documentaţie Direcţiei Creditare si Resurse.

5. Direcţia Creditare şi Resurse analizează documentaţia primită şi întocmeşte un referat sau

un raport, pe care îl înaintează spre aprobare/avizare organelor competente: Comitetul de Credite,

Comitetul de Direcţie sau Consiliul de Administraţie, după caz. Referatul/ raportul va fi înaintat spre

avizare Comitetului de Risc în situaţia în care creditul respectiv se află în competenţa de aprobare a

Comitetului de Direcţie sau a Consiliului de Administraţie, astfel încât deciziile luate la acest nivel

să fie cât mai bine fundamentate, în vederea limitării riscul de credit.

6. În situaţia în care, în urma analizei efectuată de Direcţia Creditare şi Resurse, rezultă că nu

sunt întrunite toate condiţiile de creditare pentru solicitarea respectivă, Direcţia va restitui

documentaţia primită de la sucursală, motivând respingerea cererii.

7. Orice aviz nefavorabil, dat de Comitetul de Analiză a Creditelor din sucursală sau de

Comitetul de Credite sau de Comitetul de Risc din centrală, după caz, determină nepromovarea

solicitării de creditare la nivelele superioare de aprobare abilitate. În urma avizului nefavorabil,

Direcţia Creditare va restitui sucursalei documentaţia prezentată.

F. Acordarea şi angajarea creditului

1. După aprobare, unitatea băncii care acordă efectiv creditul va proceda împreună cu

solicitantul de credit la încheierea contractului de credit şi a contractelor de garanţii, precum şi la

înregistrarea acestora şi, după caz, la asigurarea acestora.

2. Creditul se va acorda efectiv şi va putea fi angajat de client, numai după încheierea

contractului de credit, a contractelor de garanţie, înregistrarea (confirmare scrisă) şi asigurarea

garanţiilor (cesionare în favoarea băncii). În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile din contract,

pentru punerea la dispoziţie a creditului, banca va comunica în scris clientului, cauzele neacordării

efective a împrumutului.

3. Întocmirea contractelor de credit şi de garanţie se efectuează cu respectarea prevederilor

Manualului de creditare.

4. Acordarea creditului se poate face integral la semnarea contractului de credit şi accesoriilor,

sau eşalonat, conform înţelegerii cu clientul prin consemnare în contractul de credit.

5. Administratorul de credite, în colaborare cu administratorul de cont va urmări respectarea

destinaţiei creditului prin vizarea documentelor de plată din credit, pe baza documentelor

justificative.

6. Creditul este pus la dispoziţia clientului, prin transferarea sumei aprobate din contul separat

de împrumut 20212 dezv.în analitic pe client şi pe valuta creditului, în contul curent deschis la BCR.

53

7. Plăţile din credit se vor face prin virament, pe bază de documente justificative, vizate de

administratorul de credite, iar în cazuri bine justificate şi în numerar în conformitate cu clauzele din

contractul de credit. Plăţile din creditul în valută se vor face în lei sau în valută cu respectarea

prevederilor Regulamentului valutar în vigoare la data angajării creditului.

8. În cazul creditelor în valută se va ţine seama, pentru toate calculele necesare acordării, de

echivalentul în lei a valutei la data analizei solicitării unui astfel de tip de credit, dată ce se va

specifica în referatul de creditare.

G.Garantarea creditului

Creditele acordate persoanelor fizice vor putea fi garantate cu:

a. garanţii reale (ipoteci, gajuri, valori financiare etc.)

b. garanţii personale din partea unor terţi garanţi prin încheierea de contracte de fidejusiune

cu aceştia.

Garanţii trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:

- sa fie cetăţeni români cu domiciliul permanent în România;

- realizează venituri cu caracter permanent, dovedite prin documente justificative (adeverinţă de

salariu, declaraţie de venit). Nu se vor accepta pensionari ca şi garanţi . Nivelul tranşei lunare de

rambursat (credit + dobândă) trebuie să reprezinte cel mult 30% din veniturile nete realizate de

fiecare garant în parte, calculate ca diferenţă intre veniturile realizate şi datoriile evidenţiate în

declaraţia pe proprie răspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale garantului;

- sa provină din familii diferite.

H. Rambursarea, urmarirea si recuperarea creditului

1. Rambursarea creditelor se efectuează în tranşe lunare, dobânda aferentă fiind achitată în aceeaşi

zi cu rata scadentă, din disponibilităţile existente în contul curent.

2. Rambursarea anticipată a oricăror sume din cadrul graficului de rambursare a creditului se poate

efectua numai cu acordul prealabil al băncii, împrumutatul întocmind în acest sens o cerere scris.

In figura 3.1 (pag. 55) este prezentat schematic, ciclul unui credit.

54

Fig.3.6. Etapele circuitului unui credit.

Cautarea clienţilor

cerere

Analiza

Verificarea documentelor

legale

Comitetul de credit de la sucursala

Contractele, inregistrarea garanţilor

Deschiderea unui cont la sucursala

UtilizareaRambursări lunare,

Monitorizare

Eliberarea garanţilor

Cerere pentru un nou credit

Ciclul creditului

Banca Comerciala Romana S.A

3.5.3. Cerere de credit

Catre,

BANCA COMERCIALA ROMANA S.A.

Nr.1097 din23.03.2005

1.Numele şi prenumele APOSTOL AURELIA

2.Data si locul nasterii 28 sept.1953 STARCHIOJD-PRAHOVA

3.Domiciliul: localitatea PLOIESTI, str. PROFESORILOR nr.1, bl.55, sc.C, ap.2 judetul

PRAHOVA, telefon 0744425509

4.Cod numeric personal 2530928293102. Act identitate: CI SERIA PH nr.440694 eliberat de politia

pol.PLOIESTI la data de 26.01.2004

5.Cetatenia ROMANA

6.Profesia de baza/ studiile efectuate CONTABIL - POSTLICEALA

7.Ocupatia actuala /locul de munca SECRETARA COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL

MADGEARU”PLOIESTI

8.Situatia familiala (casatorit, celibatar, divortat, vaduv) CASATORITA

Nume, prenume sotie /sot APOSTOL CONSTANTIN

Data si locul nasterii 12 iulie 1951 STARCHIOJD –PRAHOVA

Cod numeric personal 1510712993117. Act identitate: CI seria PH nr. 44695 eliberat de politia

pol.PLOIESTI la data de 26.01.2004

Numarul membrilor de familie 4 din care 2 salariati.

9.Va rog a analiza posibilitatea acordarii unui imprumut (consum personal, investitii) in suma de

3.200 lei . pe o perioada de 24 luni,

10.In prezent dispun de :

· surse proprii in suma de ……………. Lei, din care:

-in cont la Banca Comerciala Romana S.A. ……………..lei

-alte surse…………………………………………………lei.

11.Venituri :

-venit net lunar al titularului 608 lei, adeverinta nr. 518/22.03.2005

-venit net lunar al sotiei/sotului 970 lei, adeverinta nr.127/19.03.2005

12.Datorii curente la data solicitarii sunt in suma de -……………………….

Lei, catre…………………………………………………………………………

56

13.Detin/nu detin card cu facilitate de descoperit de card/ fara facilitate de descoperit de card la :

………………………………………………………………………………………………

14.Inregistrez/nu inregistrez la zi datorii restante sau alte debite fata de persoane juridice sau fizice

in suma de …………….lei, si am/nu am obligatii asumate ca girant platitor in suma

de…………………… lei .

15.Averea mea este grevata de sarcini pentru suma de nu lei.

16.Garantiile asiguratorii ce urmeaza sa le constitui in favoarea bancii sunt:

Felul garantiei Anul constructiei Valoarea Proprietar si act de

sau fabricatiei estimata proprietate

………………………………………………………………………………………………

17.Garant platitor este BALS RODICA

care realizeaza lunar un venit net de 816 lei,

potrivit adeverintei de venit nr. 30 din 22.03.2005 , anexate la prezenta.

Precizam ca suntem/nu suntem in relatie speciala cu banca.

Precizam ca suntem/nu suntem in relatie de grup.

Declaram pe propria raspundere ca toate datele din cerere si din documentele anexate sunt

reale, corespund realitatii, iar orice modificare o vom comunica imediat. Totodata ne angajam sa

respectam toate obligatiile ce ne revin in relatiile cu BANCA COMERCIALA ROMANA.

La prezenta cerere anexam :

a. copia actelor de identitate; semnata de conducatorul initatii, pentru angajatii cu

contract de munca pe perioada nedeterminata.

b. adeverinta de salariu semnate de camera de munca sau copie dupa cartea de munca

determinata, sau adeverinta de venit vizata de Adm.Financiara;

c. idem cu “c” pentru cel putin doi giranti;

d. buget de venituri si cheltuieli al familiei;

e. declaratie pe propria raspundere privind valoarea angajamentelor de plata ale

solicitantului si ale familiei acestuia si in mod special a obligatiilor devenite exigibile

si neonorate la scadenta; idem si pentru garanti, daca este cazul;

f. declaratie pe propria raspundere privind litigiile cu tertii, cu precizarea, dupa caz, a

motivelor care au condus la situatiile respective;

g. actele de proprietate pentru bunurile aduse in garantie (in original);

h. documentele justificative pentru bunurile ce se achizitioneaza din credit;

i. situatia patrimoniala de la consiliul local (pentru producatorii agricoli individuali);

j. nota de fundamentare sau studiul de fezabilitate;

57

k. acordurile, avizele, autorizatiile prevazute de lege, situatia juridica a terenului,

inclusive autorizatia de constructie (dupa caz);

l. dovada aportului propriu, in proportie de cel putin 25 % din valoarea investitiei.

m. Situatia surselor de finantare a investitiei;

n. Devizul general, proiectul de executie si contractul de executie (dupa caz);

o. Alte documente care se considera a fi necesare.

Semnaturi autorizate,

Sot.

Sotie.

Sucursala Judeteana Prahova

Ploiesti -str.Valeni nr.42

Telefon : 526530 Telex ; 59296 Fax : 522481

Inreg. : ORC Nr.J29/405/19

3.5.4. Contractul de credit

Nr.851 din 24.03.2004

Intre ,

Banca Comerciala Romana S.A. Sucursala Ploiesti inregistrata la Registrul Comertului sub

nr.J29/405/1991, cu sediul in localitatea Ploiesti str.Valeni nr.42, judetul Prahova, reprezentata prin

director ec.Nicolae Balanoiu, contabil sef ec.Gheorghe Popescu denumita in continuare BANCA

si

D-na Apostol Aurelia legitimata ci CI seria PH nr. 440694 eliberat de politia Orasului

Ploiesti la data de 26.01.2004, cod numeric personal 2530928293102, cu domiciliul in Ploiesti,

Aleea Profesorilor nr.1, bl.55 C, ap.2, judetul Prahova, denumit(a) in prezentul contract

IMPRUMUTAT;

a intervenit urmatorul contract de credit in urmatoarele conditii:

1.OBIECTUL SI DURATA CONTRACTULUI

Banca acorda IMPRUMUTATULUI un credit persoana fizica, in suma 3.200 lei ,(treimii si

doua sute lei)

Creditul se acorda pe o perioada de 24 luni, incepand cu data 24.03.2005, devenind scadent

la data de 23.03.2007.

58

2.DESTINATIA SI ACORDAREA CREDITULUI

2.1.IMPRUMUTATUL se obliga sa utilizeze creditul numai pentru nevoi personale

2.2.BANCA va pune la dispozitia IMPRUMUTATULUI, SUMA DE 3.200 LEI integral conform

pct.6 din prezentul contract.

2.3.Acordarea creditului se face in numerar.

2.4.Termenul limita de angajare a creditului este data de 24.03.2005

3.RAMBURSAREA IMPRUMUTULUI

3.1.Creditul si dobanda datorata se ramburseaza in 24 transe lunare. Transa lunara reprezinta rata

lunara de credit si dobanda lunara calculata la soldul creditului.

3.2.Termenele si ratele de rambursare a creditului au fost stabilite de comun acord

intre parti astfel

Data Scad.

(an/luna/zi)

Valoarea transei

lunare

Data Scad.

(an/luna/zi

Valoarea transei

lunare

2005/04/30 180 2005/10/29 180

2005/05/31 180 2005/11/30 180

2005/06/30 180 2005/12/30 180

2005/07/30 180 2006/01/31 180

2005/08/30 180 2006/02/28 180

2005/09/30 180 2006/03/30 180

2006/04/29 180 2006/10/31 180

2006/05/30 180 2006/11/30 180

2006/06/30 180 2006/12/30 180

2006/07/29 180 2007/01/30 180

2006/08/30 180 2007/02/28 180

2006/09/30 180 2007/03/23 209

Tabelul 3.3. Termene si rate de rambursare a creditului.

3.3.Intra in obligatia imprumutatului sa asigure alimentarea contului de disponibilitati, astfel incat in

ziua scadenta din fiecare luna, pe intreaga perioada de creditare, BANCA sa poata incasa dobanda

datorata si rata de credit aferenta scadentei respective.

59

3.4.Daca pe parcursul utilizarii creditului apar intarzieri de rambursare a transelor lunare,BANCA va

percepe dobanda penalizatoare practicata, incepand cu ziua scadentei.

3.5.Rambursarea inainte de termen a creditului se poate face pe baza unei cereri din partea

imprumutatului, numai cu acordul BANCII si in conditiile in care imprumutatul depune in contul sau

curent, atat sumele reprezentand transa lunara totala aferenta lunii respective, cat si suma pe care

doreste sa o achite in avans.3.6.Orice modificare intervenita in elementele de calcul ale transei

lunare totale de rambursat (modificarea ratei anuale a dobazii, achitarea anticipata, amanarea la

plata) va conduce la recalcularea transei lunare care va fi adusa la cunostinta imprumutatului.

4.DOBANDA CREDITULUI

4.1.Creditul se acorda cu o dobanda de baza de 28% pe an.

4.2.IMPRUMUTATUL accepta sa plateasca nivelul actual al dobanzii de baza, precum si

eventualele modificari ale acestuia pana la nivelul a 5 puncte procentuale.

4.3.In situatia in care , pe parcursul creditarii, nivelul dobanzii de baza va depasi limitele acceptate

initial, BANCA se obliga sa aduca la cunostinta IMPRUMUTATULUI noul nivel al dobanzii.

4.4.Dacă pe parcursul utilizării creditului apar întârzieri la plată a dobânzilor, BANCA va aplica

penalităţi, la nivelul celor practicate de BANCĂ, începând cu ziua înregistrării sumei neplătite.

5.COMISIOANE

5.1.Împrumutatul va plăti un comision de administrare a creditului de _3__%, ce se va calcula la

valoarea creditului acordat şi se va încasa lunar, în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare.

5.2. Împrumutatul va plăti un comision de reesalonare/rescadentare de__1__% aplicat la valoarea

sumelor reeşalonate/rescadentate, care se va incasa în momentul aprobării.

6.GARANŢII

6.1.Creditul, dobânzile şi toate costurile aferente sunt garantate cu următoarele garanţii:

- fidejusiunea (cauţiunea) constituită prin contractul de fidejusiune nr.951/1//24.03.2005,

anexă la prezentul contract, de către BALS RODICA (GARANT), asupra veniturilor realizate sub

orice formă, precum şi asupra întregii sale averi, prezente şi viitoare;

- fidejusiunea (cautiunea) constituită prin contractul de fidejusiune nr.951/2/24.03.2005,

anexă la prezentul contract, de catre fidejusorul CRACIUN RODICA asupra veniturilor realizate sub

orice forma, precum si asupra intregii sale averi, prezente si viitoare.

60

6.2.Aceste garantii sunt indivizibile până la rambursarea integrală a creditului, dobânzilor şi

celorlalte costuri aferente, garanţii obligându-se în mod solidar cu IMPRUMUTATUL pentru

întreaga sumă datorată;

6.3.Prin semnarea contractului de credit garanţii renunţă în mod expres la beneficiul de diviziune si

la cel de discutiune prevăzute de art.1662 şi 1667 Cod civil.

6.4.Bunurile aduse in garanţie sunt asigurate la societatea de asigurări B.C.R. ASIGURARI S.A.

conform politei de asigurare nr.0005501. Drepturile de despăgubiri ce vor rezulta din contractele de

asigurare sunt cesionate în favoarea băncii. Originalul contractelor de asigurare se va păstra de bancă

până la data rambursării integrale a sumelor ce decurg din prezentul contract. Contractele de

asigurare vor fi reînnoite permanent, astfel încât garanţiile să fie asigurate până la achitarea întregii

creanţe; În cazul în care, ÎMPRUMUTATUL nu reînnoieşte la termen asigurarea, BANCA are

dreptul de a trece la restanţă sumele rămase neasigurate şi chiar de a retrage creditului înainte de

scadenţă.

7.OBLIGAŢIILE ÎMPRUMUTATULUI

7.1. ÎMPRUMUTATUL se obligă să respecte întocmai prevederile prezentului contract.

7.2.ÎMPRUMUTATUL se obligă să prezinte documentele solicitate de BANCĂ, inclusiv cele

privind garanţiile.

7.3.ÎMPRUMUTATUL se obliga să restituie creditul şi dobânzile în tranşele şi la termenele scadente

prevăzute în prezentul contract, iar în caz contrar, autorizează BANCA să se îndrepte asupra oricăror

venituri realizate de acesta sub orice formă, precum şi asupra întregii sale averi prezente şi viitoare.

7.4.ÎMPRUMUTATUL se obligă să achite comisioanele prevăzute în prezentul contract.

7.5.ÎMPRUMUTATUL se obligă să restituie BANCII cheltuielile făcute pentru recuperarea

obligaţiilor neachitate la termen.

7.6.ÎMPRUMUTATUL se obligă să comunice BĂNCII, imediat, noul său domiciliu şi al garanţilor,

în cazul schimbării acestuia precum şi apariţia unor situaţii de forţă majoră, imposibil de prevăzut şi

înlăturat.

8.DREPTURILE BĂNCII:

8.1.BANCA are dreptul să verifice integritatea garanţiilor asiguratorii pe toată perioada creditării.

8.2. În cazul neexecutarii de catre împrumutat a oricărei obligaţii asumate prin prezentul contract

sau, în cazul în care situatia financiara a acestuia nu mai asigură condiţii de rambursare a creditului

BANCA va trece la retragerea creditului inainte de scadenţă, printr-o adresă scrisă fără preaviz sau

alta formalitate, obligaţiile de plată devenind scadente integral la acea dată. La data rezilierii

61

contractului de credit, BANCA va retrage din conturile împrumutatului sumele datorate (rate,

dobânzi, comisioane).

8.3.BANCA poate anula sau reduce cuantumul creditului aprobat, în cazuri justificate, determinate

de furnizarea de către ÎMPRUMUTAT de date nereale, nerespectarea prevederilor prezentului

contract, după expirarea unui termen de preaviz de 5 zile calendaristice (comunicat in scris

imprumutatului).

8.4. În caz de neplată la termen a ratelor si dobânzilor aferente creditului acordat, precum si

nerespectarea vreuneia din clauzele prevăzute in acest contract, dau dreptul BANCII să treacă la

recuperarea imediată a creditului şi dobânzilor datorate de ÎMPRUMUTAT şi/sau GARANŢI,

acestea devenind scadente si plătibile integral, iar când acest lucru nu este posibil, să treacă la

recuperarea acestora pe calea executării silite, prin valorificarea garanţiilor sau a oricăror bunuri

aflate în proprietatea acestora.

8.5.BANCA poate să încaseze din conturile împrumutatului, fara acceptul acestuia, obligatiile

scadente rezultate din prezentul contract, cu prioritate fata de alte datorii ale acestuia.

8.6.Să ramburseze din conturile de disponibilităţi în lei sau valută ale ÎMPRUMUTATULUI orice

sume scadente aferente creditului acordat, indiferent de valuta în care a fost acordat creditul. Astfel

împrumutatul dă dreptul băncii de a efectua în numele său operaţiuni de schimb valutar pe piaţa

interbancară.

8.7.Să opereze în conturile ÎMPRUMUTATULUI orice sume scadente aferente creditului acordat.

8.8.În conformitate cu prevederile Legii nr.58/1998, art. 56, alin. 3, de la data învestirii cu formulă

executorie a contractului de credit şi a contractelor de garanţie, dobânzile se vor calcula în

continuare până la recuperarea integrală a creditului, dobânzilor şi celorlalte costuri aferente.

Prezenta clauză, prin acordul părţilor, are caracter de clauză penală.

8.9.BANCA îşi rezervă dreptul de a modifica procentul de penalităţi pentru plata cu întârziere a

dobânzilor şi a creditelor fără a înştiinţa pe ÎMPRUMUTAT.

9.LITIGII

9.1.Orice neînţelegere izvorâtă din prezentul contract de credit se va soluţiona de părţi pe cale

amiabilă.

9.2.În cazul în care nu se poate ajunge la un acord pe cale amiabila, partile convin ca neîntelegerile

sa fie solutionate de instantele judecatoresti.

10.ALTE CLAUZE

62

10.1.BANCA nu preia riscul politic sau cel privat produs de calamităti naturale şi nu răspunde de

autenticitatea şi realitatea documentelor prezentate de ÎMPRUMUTAT.

10.2.Prezentul contract de credit intră în vigoare la data semnării lui de ambele parti, dar nu înainte

de primirea la banca a documentelor de constituire a garanţiilor prevăzute la punctul 6, precum si a

celorlalte documente prevazute in contract.

10.3.La data scadentă pentru plata oricaror sume din prezentul contract, în cazul în care nu se achită

datoriile prevăzute, împrumutatul este de drept în întârziere, fara vreo alta formalitate.

10.4.Modificarea clauzelor prezentului contract nu poate fi facuta decat prin acordul ambelor parti,

in baza unui act aditional.

10.5.Prezentul contract precum şi contractele de garanţie reală şi personală, care sunt anexe la acesta,

constituie titluri executorii, conform art.56 alin 2 din Legea nr.58/1998.

Acest contract a fost încheiat într-un număr de 3 exemplare din care 1 pentru BANCĂ şi câte

unul pentru ÎMPRUMUTAT şi fiecare GARANT.

Anexele nr.1 si2 fac parte integrantă din prezentul contract.

BANCA, ÎMPRUMUTAT,

Director, Ec.BALANOIU NICOLAE APOSTOL AURELIA

Contabil sef, Ec.GHEOGHE POPESCU FIDEJUSOR 1 BALS RODICA

Avizat, Consilier juridic, NATALIA LUCA FIDEJUSOR 2 CRACIUN RODICA

3.5.5. Contractul de fidejusiune

Nr.951/1 din 24.03.2005

Intre:

BALS RODICA domiciliata in Ploiesti , str.Zimbrului nr.13A , bl.114B, ap., jud. Prahova ,

identificat prin CI seria PH nr. 284981 eliberat de Politia Orasului Ploiesti la data de 24.01.2002,

avand cod numeric personal 2591227293112, in calitate de FIDEJUSOR pe de o parte si, Banca

Comerciala Romana S.A., sucursala Ploiesti cu sediul in localitatea Ploiesti str. Valeni nr.42

jud.Prahova inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J 29/405/1991, reprezentata prin director

Ec.Balanoiu Nicolae si Ec.Gheorghe Popescu -contabil sef in calitate de CREDITOR, pe de alta

parte, a intervenit prezentul contract de fidejusiune , in urmatoarele conditii:

63

1.Fidejusorul se obliga in mod irevocabil si neconditionat, in mod solidar cu debitorul, sa

garanteze in favoarea bancii cu intrega sa avere, prezenta si viitoare, inclusiv cu veniturile ce se

vorrealiza din orice activitate, creditul in suma totala de 3200 lei, dobanzile variabile si toate

costurile aferente creditului, calculate conform prevederilor contractuale, credit acordat de Banca in

baza contractului de credit nr.951 din 24.03.2005 debitorului APOSTOL AURELIA.

2.In caz de neplata la scadenta a creditului acordat, fidejusorul este de acord sa i se retina din

salariu cota prevazuta de lege pana la acoperirea totala a debitului, int-o prima faza, si sa se

porneasca urmarirea silita asupra averii sale mobile si imobile.

3.Luand la cunostinta prevederile art. 215 Cod Penal privind inselaciunea, fidejusorul declara

pe propria raspundere ca, in prezent, este angajat la Antena 1 Ploiesti in functia de contabil sef unde

realizeaza un salariu net de 816 lei pe luna, conform adeverintei nr.30/22.03.2005 si ca nu are

patrimoniul afectat de sarcini si procese.

4.Pana la data stingerii obligatiei de plata garantata de catre fidejusor, potrivit prezentului

contract, fidejusorul nu instraineaza, nu ipotecheaza nu gajeaza, nu greveaza cu alte sarcini bunurile

din patrimoniul sau, prezente si viitoare, in favoarea altor terti, fara consimtamantul bancii,

considerand ca orice titlu gratuit sau oneros, realizat fara acel consimtamant, este un act efectuat cu

viclenie si in dauna bancii, sub sanctiunea nulitatii, care atrage raspunderea fidejusorului: civila,

comerciala si dupa caz, penala.

5.Fidejusorul se obliga prin prezentul contract de garantie sa renunte la beneficiul de

discutiune si la cel de diviziune prevazute de art.1662 si 1667 Cod Civil.

6.Fidejusorul este de acord ca executarea prezentei garantii sa se faca in baza contractului de

credit mai sus mentionat, ce constituie titlu executoriu, in cazul in care debitorul nu-si executa la

termen obligatiile.

IN CAZ DE NEEXECUTARE CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII

PENTRU LUAREA IN POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANTIEI.

7.Unitatea la care lucrez este autorizata sa-mi retina lunar si sa vireze Bancii Comerciale

Romane Sucursala Ploiesti cota prevazuta de lege.

8.Prezentul contract de garantie constituie titlu executoriu in conformitate cu art.56 din

L.58/1998 si este accesoriu la contractul de credit nr.951 din 24.03.2004.

Incheiat in 3 exemplare, din care 2 pentru Banca si unul fiind predat fidejusorului la data

semnarii.

FIDEJUSOR, CREDITOR,

64

CONTRACT DE FIDEJUSIUNE

Nr.951/2 din 24.03.2005

Intre

CRACIUN RODICA domiciliata in Ploiesti, str.Deditei, nr.1, bl.116,sc.B ap.30 jud. Prahova,

identificat prin BI seria GN nr. 3215721 eliberat de Politia Orasului Ploiesti la data de 01.06.1994,

avand cod numeric personal 2551121293099, in calitate de FIDEJUSOR pe de o parte si, Banca

Comerciala Romana S.A., sucursala Ploiesti cu sediul in localitatea Ploiesti str. Valeni nr.42

jud.Prahova inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J 29/405/1991, reprezentata prin director

Ec.Balanoiu Nicolae si Ec.Gheorghe Popescu -contabil sef in calitate de CREDITOR, pe de alta

parte, a intervenit prezentul contract de fidejusiune, in urmatoarele conditii:

1.Fidejusorul se obliga in mod irevocabil si neconditionat, in mod solidar cu debitorul, sa

garanteze in favoarea bancii cu intrega sa avere, prezenta si viitoare, inclusiv cu veniturile ce se

vorrealiza din orice activitate, creditul in suma totala de 3200 lei, dobanzile variabile si toate

costurile aferente creditului, calculate conform prevederilor contractuale, credit acordat de Banca in

baza contractului de credit nr.951 din 24.03.2005 debitorului APOSTOL AURELIA.

2.In caz de neplata la scadenta a creditului acordat, fidejusorul este de acord sa i se retina din

salariu cota prevazuta de lege pana la acoperirea totala a debitului, int-o prima faza, si sa se

porneasca urmarirea silita asupra averii sale mobile si imobile.

3.Luand la cunostinta prevederile art.215 Cod Penal privind inselaciunea, fidejusorul declara

pe propria raspundere ca, in prezent, este angajat la Colegiul Economic”Virgil Madgearu” Ploiesti in

functia de secretar sef unde realizeaza un salariu net de 626 lei pe luna, conform adeverintei

nr.519/22.03.2005 si ca nu are patrimoniul afectat de sarcini si procese.

4.Pana la data stingerii obligatiei de plata garantata de catre fidejusor, potrivit prezentului

contract, fidejusorul nu instraineaza, nu ipotecheaza, nu gajeaza, nu greveaza cu alte sarcini bunurile

din patrimoniul sau, prezente si viitoare, in favoarea altor terti, fara consimtamantul bancii,

considerand ca orice titlu gratuit sau oneros, realizat fara acel consimtamant, este un act efectuat cu

viclenie si in dauna bancii, sub sanctiunea nulitatii, care atrage raspunderea fidejusorului: civila,

comerciala si dupa caz, penala.

65

5.Fidejusorul se obliga prin prezentul contract de garantie sa renunte la beneficiul de

discutiune si la cel de diviziune prevazute de art.1662 si 1667 Cod Civil.

6.Fidejusorul este de acord ca executarea prezentei garantii sa se faca in baza contractului de

credit mai sus mentionat, ce constituie titlu executoriu, in cazul in care debitorul nu-si executa la

termen obligatiile.

IN CAZ DE NEEXECUTARE CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII

PENTRU LUAREA IN POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANTIEI.

7.Unitatea la care lucrez este autorizata sa-mi retina lunar si sa vireze Bancii Comerciale

Romane Sucursala Ploiesti cota prevazuta de lege.

8.Prezentul contract de garantie constituie titlu executoriu in conformitate cu art.56 din

L.58/1998 si este accesoriu la contractul de credit nr.951 din 24.03.2004.

Incheiat in 3 exemplare, din care 2 pentru Banca si unul fiind predat fidejusorului la data semnarii.

FIDEJUSOR, CREDITOR,

3.5.6. Referatul de analiza

Incheiat azi, 23.04.2005

Referitor la cererea de credit inregistrata la banca sub nr.1097 din data de 23.03.2005 a D-nei

APOSTOL AURELIA, domiciliata in PLOIESTI, Aleea Profesorilor nr.1, bl.55 C, judetul Prahova

Obiectul cererii: consum personal

Nivelul creditului: 32.00 lei

Termen de acordare: 24 luni

INFORMATII DESPRE CLIENT

Solicitanta este salariata la Colegiul Economic “Virgil Madgearu” Ploiesti avand functia de

secretara si are un venit net de 608 lei, conform adeverintei de salariu nr.518/22.03.2004. De

mentionat ca solicitantul este angajat pe perioada nedeterminata. Este casatorita.

Conform procedurii nr.30/Ver:1/17.09.2001 si a Normei privind creditarea persoanelor

fizice, totalul datoriei lunare fata de banca este de 179 lei, ceea ce reprezinta aproximativ 30 % din

veniturile lunare totale ale solicitantului si familiei acestuia. Debitorul nu are bunuri cumparate cu

plata in rate, conform declaratei pe propria raspundere.

66

GARANTII

Garantarea creditului si a dobanzilor aferente se face prin 2 giranti, cu urmatoarele venituri

lunare nete:

-Bals Rodica – avand functia de contabil sef la Antena 1 Ploiesti realizand un venit net de 816 lei.

-Craciun Rodica – avand functia de secretar sef la Colegiul Economic “Virgil Madgearu” Ploiesti

realizand un venit net de 626 lei

Veniturile nete realizate de cei doi giranti sunt cu caracter permanent. Nivelul transei lunare

de rambursat, respectiv 179 lei, se incadreaza pana in 30 % din veniturile nete realizate de fiecare

garant in parte.

Pentru debitor si fiecare girant urmeaza sa se incheie contracte de fidejusiune.

Competenta de aprobare a creditului: Comitetul de Analiza a Creditelor din Sucursala Ploiesti.

CONCLUZII:

In baza analizei efectuate propun aprobarea creditului in urmatoarele conditii:

Valoare: 32.000.000 lei;

Dobanda: 28 % pe an;

Termen: 24 luni;

Comisioane: 3% , comision de administrare ce se va calcula la valoarea creditului acordat si se va

incasa lunar , in rate egale, pe intreaga perioada de creditare;

Scadente: lunar, conform graficului de rambursare.

Intocmit, De acord cu propunerea

Administrator credite, Director.

Dragomir Mihaela Ec.Balanoiu Nicolae

Semnatura

67

HOTARAREA NR.278

COMITETUL DE ANALIZA A CREDITELOR din SucursalaB.C.R. PLOIESTI

In sedinta din data de 23.03.2005 a aprobat acordarea creditului solicitat de Apostol Aurelia,

in conditiile propuse cu urmatoarele amendamente:

-sa respecte prevederile contractuale.

Subsemnatii declaram pe proprie raspundere ca nu avem relatii speciale cu imprumutatul(de

rudenie, de afaceri, sau de alta natura care sa determine un interes propriu prin avizarea/aprobarea

creditului solicitat) si ca asemenea relatii nu exista nici intre membrii familiilor noastre si

imprumutat.

NUMELE SI PRENUMELE FUNCTIA VOTUL

(DA/NU)

SEMNATU

RA

NICOLAE BALANOIU DIRECTOR,PRESEDINTE DA

GHEORGHE POPESCU MEMBRU,CONTABIL SEF DA

ALEXANDRU ROXANA ADM. CREDITE,MEMBRU DA

DRAGOMIR MIHAELA ADM.CREDITE,MEMBRU DA

VOICU MIHAI REF.MARKETING,MEMBRU DA

Tabelul 3.4. Aprobarea creditului de catre Comitetul de Analiza.

68

3.5.7. Polita de asigurare pentru riscul de plata a creditului

S.C . B.C.R. ASIGURARI S.A

SUCURSALA PLOIESTI

SERIA G.C . POLITA DE ASIGURARE 0005501

Pentru riscul de neplata a creditului

ASIGURAT APOSTOL AURELIA

Nume, prenume/denumire

PLOIESTI,ALEEA PROFESORILOR NR.1, BL.65C, AP.2

Adresa str.Nr..Localitate

CI PH 440694, POL.PLOIESTI

B.I.SERIA NR./REGISTRUL COMERTULUI

BENEFICIAR BANCA COMERCIALA ROMANA-SUCURSALA PLOIEST

NUME, PRENUME , DENUMIRE

STR.VALENI NR.42

ADRESA,;STR. , LOCALITATE , JUDET, TEL. , FAX

J29/405/1991

B.I., SERIA NR. ,/REGISTRUL COMERTULUI

SUMA ASIGURATA –valoare totala : 4356 LEI VALUTA

-valoare credit :3200 LEI VALUTA

-valoare dobanzi :1156 LEI VALUTA

PRIMA DE ASIGURARE-valoare totala : 76 LEI VALUTA

Se achita in LEI VALUTA

Cu chitanata 640727 0P data 24.03.2005

PERIOADA DE ASIGURARE : de la 25.03.2005 pana la 24.03.2007

DATA INCHEIERII POLITEI DE ASIGURARE : 24.03.2005

Despagubirea se cesioneaza in favoarea beneficiarului Bancii Comerciale Romane S.A.69

ASIGURAT ASIGURATOR,

APOSTOL AURELIA S.C. B.C.R. ASIGURARI SA

3.5.8.Adeverinţe de salariu

S.C COLEGIUL ECONOMIC”VIRGIL MADGEARU” PLOIESTI

NR.518/22.03.2005

ADEVERINŢĂ DE SALARIU

Colegiul Economic “Virgil Madgearu” cu sediul în Ploiesti str.Rudului nr.24, judeţul

Prahova, telefon 542341, adeverim prin prezenta că: domnul(a) Apostol Aurelia este angajata cu

contract de munca pe o perioada nedeterminata din (ziua, luna, anul) 19.02.1981 cu o vechime in

munca de 25 ani, iar in prezent indeplineste functia de secretara.

La data eliberarii prezentei, salariul de incadrare este de 3.896 lei adica

treimiioptsutenouazecisisase lei iar salariul net realizat in luna precedenta (febr.2004) a fost de

6.086 lei.In prezent nu inregistreaza retineri pe statul de plata pentru achitarea altor debite, iar din

modul in care si-a achitat obligatiile anterioare s-a dovedit a fi un bun platnic si ca urmare

apreciem ca poate indeplini calitatea de IMPRUMUTAT.

Ne obligam sa retinem si sa viram la plata chenzinei a II- a respectiv la 8 ale fiecarei luni,

ratele scadente potrivit contractului de imprumut sau comunicarilor scrise ale bancii.

Ne obligam sa informam banca in scris, in cazul in care intervin modificari in contractul de

munca al salariatului nostru (desfacerea contractului de munca, pensionare, transfer, etc.)

Prezenta adeverinta are valabilitate 15 zile de la data eliberarii.

Director, Director Economic

Prof.George Ichim Gabriela Niculae

S.C. “MAGROS CONSTRUCT” SRL

PLOIESTI

Str.Viilor nr.56

Nr.127/19.03.2005

ADEVERINTA DE SALARIU

Se adevereste prin prezenta ca d-l APOSTOL CONSTANTIN este angajatul unitatii noastre

in functia de maistru, cu un salariu net lunar de 9.700 lei (nouamiisaptesutilei)

Nu are retineri din salariu.

S-a eliberat prezenta pentru a-i sevi la Banca Comerciala Romana S.A. Ploiesti.

70

Director, Contabil sef

S.C.C.C.A.INTACT SA ANTENA 1 Nr.30/22.03.2005

ADEVERINTA DE SALARIU

C.C.A.INTACT ANTENA 1 cu sediul in loc.Ploiesti str.Maramures nr.12, judetul

Prahova ,telefon 511652 adeverim prin prezenta ca:

Domnul(a) Bals Rodica este angajata cu contract de munca pe perioada nedeterminata din (ziua,

luna, anul) 05.02.2002 cu o vechime in munca de 4ani, iar in prezent indeplineste functia de sef

contabil.

La data eliberarii prezentei, salariul de incadrare este de 1.190 lei

adicaunamieosutanouazeciilei, iar salariul net realizat in luna precedenta februarie a fost de 816 lei.

In prezent nu inregistreaza retineri pe statul de plata pentru achitarea altor debite, iar din

modul in care si-a achitat obligatiile anterioare s-a dovedit a fi un bun platnic si ca urmare apreciem

ca poate indeplini calitatea de girant.

Ne obligam sa retinem si sa viram lunar la plata chenzinei aII- a, respectiv la 08 ale fiecarei

luni, ratele scadente potrivit contractului de imprumut sau comunicarilor scrise ale bancii.

Ne obligam sa informam banca in scris, in cazul in care intervin modificari in contractul de

munca (desfacerea contractului de munca, pensionare, transfer, etc.)

Prezenta adeverinta are valabilitate 15 zile de la data eliberarii.

Director, Director Economic,

Visarion Marius Bals Rodica

ADEVERINTA DE SALARIU

COLEGIUL “VIRGIL MADGEARU’ cu sediul in loc.Ploiesti str.Rudului nr.24 judetul

Prahova ,telefon 542341 adeverim prin prezenta ca:

Domnul(a) Craciun Rodica este angajata cu contract de munca pe perioada nedeterminata din

(ziua, luna, anul) 01.11.1990 cu o vechime in munca de 25 ani, iar in prezent indeplineste functia de

secretar sef.

71

La data eliberarii prezentei salariul de incadrare este de 389 lei adica treisuteoptzecisinoualei,

iar salariul net realizat in luna precedenta februarie 2005 a fost de 626 lei.

In prezent nu inregistreaza retineri pe statul de plata pentru achitarea altor debite, iar din

modul in care si-a achitat obligatiile anterioare s-a dovedit a fi un bun platnic si ca urmare apreciem

ca poate indeplini calitatea de GARANT.

Ne obligam sa retinem si sa viram lunar la plata chenzinei a II – a, respectiv la 8 ale fiecarei

luni, ratele scadente potrivit contractului de imprumut sau comunicarilor scrise ale bancii.

Ne obligam sa informam banca in scris, in cazul in care intervin modificari in contractul de

munca al salariatului.

Prezenta adeverinta are valabilitate 15 zile de la data eliberarii.

Director, Director Economic,

Prof.George Ichim Gabriela Nicula

3.5.9. Declaratie privind obligatiile de plata ale solicitantului de credit si ale familiei acestuia

Declaraţie

privind obligaţiile de plata ale solicitantului de credit si ale familiei acestuia

Declar pe propria răspundere că, în prezent AM __/ NU AM _x_

litigii pe rol cu __________________. Motivele acestor litigii sunt următoarele:

________________________________________________________________________

Declar că AM __/ NU AM _x_ credite contractate la alte instituţii de credit, societăţi de credit:

Nr.

Crt.

Numele

societăţii de

credit

Credit in

sold

Suma

lunara de

plata

Destinaţia Garanţii Scadenţă

Declar că în prezent AM __/ NU AM _x_

obligaţii de plată restante cu terţii (impozite, taxe, plăţi furnizori de utilităţi şi altele).

72

________________________________________________________________________________

________________________________________________________________

Subsemnatul, declar că cele menţionate mai sus sunt conforme cu realitatea şi că am luat la

cunoştinţă de prevederile art.292 Cod penal privind falsul în declaraţii *.

Semnatura, Apostol Aurelia

(soţ / soţie)

* Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte

unităţi dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru

sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcuta serveşte pentru

producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă

3.5.10. Centrala riscurilor bancare

BANCA NATIONALA A ROMANIEI

© Directia Servicii Informatice

Utilizator:B.C.R. – SUCURSALA PLOIESTI

Banca : BANCA COMERCIALA ROMANA SA

Data : 23.03.2005 Ora : 14: 52

Autorizatie : 229

Debitorul cu codul 2530928293102 nu se afla in sistemul CRB

3.5.11. Bugetul de venituri si cheltuieli

BANCA COMERCIALA ROMANA SA

Sucursala Ploiesti

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

al familiei APOSTOL AURELIA din luna februarie 2005

73

Nr.

Crt

VENITURI SUMA

(LEI RON)

Nr.

crt

CHELTUIELI SUMA

(LEI

RON)

1. Salariu net:

Sot (adev.nr.127/19.03.2005)

Sotie

(adev.nr.518/22.03.2005)

970

608

1. Consum alimentar familie

(inclusiv consum din surse

proprii)

100

2. Pensii talon nr. 2. Marfuri alimentare

3. Burse chitanta nr………. - 3. Chelt.scolarizare

(elevi,studenti)

-

4. Alocatii (adev.nr. ……. - 4. Cheltuieli transport -

5. Chirii(contract nr. …… - 5. Chelt.gospodaresti:

-chirie , impoz. , taxe

-apa , gaze , caldura

-energie electrica

-telefon ,TV,radio

-alte chelt.gospodaresti

253

70

75

6. Venituri din activitati

productive;agric. Transport

alte activit.(adev.nr. ……..

- 6. Plati ptr.achitarea datoriilor:

-ramb.credite,dobanzi

-pensii alimentare

-alte datorii

-

7. Venituri din activitati

autorizate ca persoana fizica

independenta sau asociatie

familiala(adeverinta circa

financiara)

- 7. Cheltuielipentru activitati

productive

-

8. Venitul mediu lunar realizat

din exploatarea investitiei noi

realizate din imprumut

- 8. Cheltuieli pentru activitati

autorizate

-

9. Alte venituri - 9. Alte cheltuieli

10. 10. Rata lunara totala de

rambursat: 179

74

-rata credit

-rata dobanda

11. Total venituri 1.578 11. Total cheltuieli 679

Excedent 899 lei ; 57%

Intocmit de solicitant Verificat administrator credite

Semnatura………………… Semnatura …………………..

3.5.12. Calcul rating de creditare

pentru APOSTOL AURELIA

A ASPECTE CALITATIVE/REZULTAT POZITIV

A

1

Loc de munca

-situatie profesionala Salariat pe perioada

nedeterminata

-domeniul de activitate Institutie publica

-vechime la locul de munca actual cu contract pe

perioada nedeterminata

Peste 3 ani

A2

Calitatea garantiei

-garantii propuse (personale/materiale) 2 garanti si contract de

garantare

-detine alte proprietati (casa,masina) Nu

A

3

Referinte bancare

-credite contractate Nu are

-poseda card Nu are

A

4

Alte aspecte

-varsta Intre 30-45 ani

-starea civila Casatorit

-pregatirea scolara Studii postliceale

75

B DATE FINANCIARE – LEI/REZULTAT POZITIV

B1 Venituri ale solicitantului

Venit lunar net salarii sau pensie 608

Venit lunar net din alte activitati cu caracter

Permanent

-

Total venituri lunare 608

Venituri ale celorlanti membrii ai familiei

Venit lunar net din salarii si/sau pensii 970

Venit lunar net din alte activitati cu caracter

Permanent

0

Total venituri lunare 970

TOTAL VENITURI ALE FAMILIEI 1.578

TOTAL CHELTUIELI ALE FAMILIEI 400

Excedent/deficit lunar 1.178

B2 Obligatii de plata lunare altele decat cheltuielile de

intrtunere

-retineri din salariu 0

-rate credite, alte obligatii neonorate la scdenta ,

precum si sume datorate in urma litigiilor cu tertii

B3 Credit

Valoare credit solicitat –lei 3.200

Perioada de creditare – nr.luni 24

Rata dobanzii % 28

Comision de administrare % 3

Suma lunara –lei 179

VENIT LUNAR NET 1.578

REZULTAT ESTE ELIGIBIL PTR.CREDITARE

Semnatura administrator credite, Data :23.03.2005.

76

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Aurelian Bondrea – România la începutul secolului XXI. Starea naţiunii, Editura

Fundaţiei România de Mâine, Bucureeşti, 2004.

2. Aurelian A. Bondrea – Cercetarea de marketing, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2004.

3. Mariana-Elena Balu – Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei România

de Mâine, Bucureşti, 2005.

4. Bistriceanu Gheorghe – Dicţionar de asigurări, Editura Trei, Bucuresti, 2002.

5. Bistriceanu Gheorghe - Asigurări si Reasigurări in Romania, Editura Universitară,

Bucuresti, 2006.

6. Constantinescu Dan A., Dobrin Marinică – Managementul riscului in asigurări,

Editura Semne, Bucuresti, 1999.

7. Constantinescu Dan, A., Dobrin Marinică, Tănăsescu Paul – Asigurări si

reasigurări : culegere de probleme si studii de caz, Editura Semne

Bucuresti, 1999.

8. Constantinescu Dan A. – Tratat de asigurări , vol I-II, Editura Economică,

Bucuresti, 2004.

9. Constantinescu Dan, A. – Conjunctura pieţei mondiale a asigurărilor, Editura

Semne, Bucureşti, 2004.

10. Violeta Ciurel - Asigurări si Reasigurări : Abordări teoretice si practici

internationale, Editura All Beck, Bucuresti, 2001.

11. Cioponea Cristina, Nicolae Grigorie-Lacrita – Finante publice si fiscaliatea, Editura

Fundaţiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004.

12. Dobrin Marinica, Tanasescu Paul – Teoria si practica asigurărilor, Editura

Economică, editia a-II-a, Bucuresti, 2003

13. .Dobrin Marinică, Galiceanu Mihaela – Asigurări si reasigurări, Editura Fundaţiei

Romania de Maine, Bucuresti, 2003.

14. Dobrin Marinică, Mares Daniel, Popescu Aurelentiu – Practica si lucrarea de

licenţă, Editura Fundaţiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003.

15. Marinică Dobrin – Contabilitatea specifică domeniului asigurărilor,

Editura BREN, 2005.

77

16. Mariana Diaconescu – Băncile, sisteme de plăti, riscuri, Editura Economică,

Bucuresti, 2000.

17. Dumitru Marin, Haiduc Lăcrămioara, Ionescu Eduard, Preda Bianca – Preţuri si

concurenţăa, Editura Fundaţtiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002.

18. Dumitru Marin – Gestiunea financiară a intreprinderii, Editura Fundaţiei Romania

de Maine, editia a-II-a, Bucuresti, 2005.

19. Fusaru Doina, Mares Marius Valerica – Birotica, Editura Fundaţiei Romania de

Maine, Bucuresti, 2000.

20. Mecu Constantin, Enache Constantin – Economia politică, Editura Fundatiei

Romania de Maine, editia a-II-a, Bucuresti 2000.

21. Manolescu Gheorghe – Monedăa si credit, Editura Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2000.

22. Manolescu Gheorghe, Adriana Diaconescu – Management bancar, Editura Fundaţiei

Romania de Maine, Bucuresti, 2001.

23. Titel Negru – Asigurări si reasigurăari : sinteze si aplicaţii, Editura Fundaţiei

Romania de Maine, Bucuresti, 2003.

24. Titel Negru – Asigurări. Teorie şi metodologie, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti , 2005.

25. Negoita Ion – Aplicatii practice in asigurări, Editura Etape, Sibiu, 2001.

26. Gheorghe Pistol – Marketing, Editura Fundaţiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2004.

27. Victor Stoica – Practica pieţei de capital, Editura Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2004.

28. Victor Stoica – Managementul pieţei de capital, Editura Economică,

Bucuresti, 2005.

29. Tanasescu Paul – Asigurari moderne de bunuri si persoane, Editura ASE,

Bucuresti, 2003.

30. Iulian Vacarel, Bercea Florin – Asigurări si Reasigurări, Editura Bucuresti,2002.

78

Legislaţie :

· Legea 136 din 29 decembrie 1995 privin asigurarile si reasigurarile in Romania,

publicata in M.O. nr. 303/ 29 dec. 1995 ;

· Legea nr. 32 din 3 aprilie 2000 privind societatile de asigurare si supravegherea

asigurarilor, publicata in M.O. nr. 148/10 aprilie 2000 ;

· Legea nr. 34/2006 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.

201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si

supravegherea asigurarilor ;

· Legea nr. 172 din 14 mai 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995

privind asigurarile si reasigurarile in Romania, publicata in M.O. Partea I nr. 473 din 26 mai

2004 ;

· Ordinul nr. 113104 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind unele

masuri referitoare la asiguratorii care nu isi actualizeaza limita minima a capitalului social

varsat ;

· Raportul Anual 2006 – Comisia de Supraveghere a Activitaţii de Asigurare si

Reasigurare.

REVISTE :

Capital, 2002 – 2006 ;

Economistul, 2001 – 2006 ;

Finanţe – Bănci – Asigurări, 2002 – 2006 ;

Tribuna Economică, 2000 – 2006.

Revista de Asigurări PRIMM 2004 – 2006

Piaţa Financiară 2005 – 2006.

Ziarul Financiar , 2004 – 2006.

79

WEBSITEURI UTILE  :

www.bnr.ro

www.csa.ro

www.primm.ro

www.bcrasig.ro

www.bcr.ro

www.unsar.ro

www.lasig.ro

INDEX

TABELE SI FIGURI

Tabelul 3.1. – Indicatori calitativi pag.50

Tabelul 3.2 – Punctajul evaluarii indicatorilor pag.50

Tabelul 3.3. – Termene de rambursare a creditului pag 59

Tabelul 3.4. - Aprobarea creditului pag.68

Figura 1.1. - Clasificarea asigurarilor funcţie de domeniul la care se referă pag. 9

Figura 1.2. - Clasificarea asigurărilor in funcţie de forma juridică realizare pag.12

Figura 1.3. - Clasificarea asgurărilor in funcţie de tipul si natura riscului pag.14

Figura 1.4. - Clasificarea asigurărilor in funcţie de sfera geografică pag.15

Figura 1.5. - Clasificarea asigurărilor in funcţie de natura raporturilor dintre asigurat si asigurător

pag.16

Figura 3.1. - Etapele circuitului unui credit pag.55

80