Piatra Neamţ

Potentialul natural

Piatra Neamţ este un municipiu situat pe valea Bistriţei în nord-estul României. Oraşul de 125.842 de locuitori în 1992, 104.914 locuitori în 2002[1], este reşedinţa judeţului Neamţ. Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judeţului după municipiul Roman. Oraşul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă după 2005, fiind declarat şi reşedinţa Regiunii de dezvoltare nord-est.

Clima in municipiul Piatra Neamt este in general blanda, cu veri scurte dar placute si ierni domoale. Din datele statistice se cunoaste ca temperatura maxima inregistrata pana acum a fost de 38,6 gr. C iar minima a fost de -32 gr. C.Temperatura medie pe durata a 365 de zile oscileaza de la un an la altul. Astfel, au fost ani in care media a fost de 7,5 gr. C, dar si ani in care media a fost de 9 gr. C. Cu toate acestea, temperatura medie anuala este considerata de 8,4 gr. C.Municipiul Piatra Neamt fiind situat intr-o minidepresiune, localitatea este adapostita de masele de aer rece si de gerurile din timpul iernii.

Relieful

Piatra Neamt este amplasat intr-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, strajuit de culmile Pietricica ( 590 m ) la sud-est, Cozla ( 679 m ) la nord, Cernegura ( 852 m ) la sud-vest, Carloman ( 617 m ) la nord-vest si Batca Doamnei ( 462 m ) la sud-vest. Structura muntilor din jur releva o agitata scurgere a erelor geologice pe aceste locuri. Cele mai vechi formatiuni sunt sisturile negre de varsta cretacica, peste care se suprapun conglomeratele (calcare silicoase, argile si gresii verzi) aparute in cretacic si eocen. Fragmentarea lantului muntos din jurul orasului este rezulatatul actiunii unor factori tectonici si de eroziune care s-au manifestat in timp, cu intensitate diferita. Au rezultat astfel vaile si culoarele care separa Pietricica de Cozla si Cernegura si Cozla de Carloman, cel mai spectaculos fenomen fiind izolarea completa a inaltimii Pietricica si aducerea ei in forma actuala. Formele negative de relief sunt reprezentate prin patru vai diferite ca orientare si dimensiuni, dar cu un rol foarte important in delimitarea orasului si a pricipalelor cartiere: Valea Bistritei, care strabate intreaga zona de la vest la est, avand sub 800m latime numai in dreptul muntelui Pietrcica; Valea Borzogheanului, intre Cozla si Carloman si cea a Cuiejdiului, orientata nord-sud, perpendiculara pe Valea Bistritei.

Relativ densa, reteaua hidrigrafica este orientata in functie de traseul raului Bistrita care strabate orasul de la vest la est si colecteaza toate apele din zona.  In Piatra Neamt, apele curgatoare cele mai importante sunt Bistrita si Cuejdi. Printre paraiasele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sarata, Borzoghean si Stirbosu, ultimele doua pe partea dreapta, coborate din versantul nordic al Cernegurei, celelalte pe stanga. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamt sunt acumularea Batca Doamnei (255 ha si un volum de cca. 10 mil. mc, format de

barajul cu acelasi nume) si lacul Reconstructia (10 ha si un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistritei). Ambele sunt lacuri de acumulare pe raul Bistrita.

In anul 1882 s-au descoperit pe versantul sud-estic al Cozlei sase izvoare cu apa minerala cloruro-sodica si sulfuroasa care, dupa analize facute in acelasi an de Petru Poni, erau recomandate in tratamentul afectiunilor tubului digestiv, ficatului, splinei si aparatului circulator. Amenajarile sumare si folosirea nerationala a acestor izvoare au dus in cele din urma la colmatarea lor, existand totusi posibilitatea unor valorificari viitoare daca se vor considera oportune unele investitii in acest sens.

Flora si fauna

Flora si fauna prezenta in imprejurimile orasului Piatra-Neamt este destul de bogata si variata. In padurile din jur se intalnesc in general conifere (brad, molid si pin) si foioase (fag, mesteacan, carpen, stejar, cires, mar, plop) dar si arbusti (corn, maces, alun etc.), alaturi de numeroase specii de graminee, flori si plante caracteristice stepei. Versantul sudic al Cozlei este acoperit de plantatii de pin si de molid, celelalte zone ale acestei inaltimi avand aspectul unui adevarat mozaic arboricol din care nu lipseste fagul, carpenul, ciresul si chiar salcamul. Pe Carloman predomina padurile de fagi si de stejar, iar o alta plantatie de pini se intinde pe Batca Doamnei. Aproape toate speciile amintite pot fi intalnite pe Cernegura, muntele cu vegetatia cea mai densa si variata, care contrasteaza cu Pietrcica, unde arbustii ocupa intreaga suprafata dintre zonele de stanca nuda si palcurile de fag, mesteacan, carpen si pin.

Fauna acestei regiuni este variata, padurile intinse oferind conditii optime de dezvoltare si reproducere pentru un mare numar de specii. Dintre vietuitoare pot fi amintite cele de talie mica (veverita, bursucul, iepurele, soarecele, dihorul, nevastuica, vulpea), dar si, ce-i drept mai rar, mistretul, caprioara, cerbul si ursul carpatin. Din avifauna autohtona, cele mai frecvente sunt: cotofana, sticletele, pitigoiul, ciocanitoarea, gaita, cioara, cucuveaua, randunica, lastunul, pupaza, ciocarlanul, scatiul etc. in apele Bistritei si Cuejdiului se intalnesc specii de pesti mici (mreana, boistean, porcusor etc.), iar in lacul de acumulare de la Batca Doamnei - din ce in ce mai rar - pastrav, clean, si stiuca.

Raurile

    Sursele de alimentare ale apelor curgatoare din muntii Tarcau sunt superficiale, circa 70-80% si subterane de 20-30%. Cursurile de apa care strabat regiunea sunt in exclusivitate autohtone. Ele debuseaza in Bistrita si Bicaz, cele din jumatatea nordica a regiunii, si in Trotus, cele din jumatatea sudica.

    Bistrita, cel mai important dintre raurile zonei, izvoraste dintr-un circ glaciar situat la aproximativ 1800 m, pe flancul nordic al masivului Inau-2279m-din muntii Rodnei.In cursul superior primeste afluenti cu debite bogate, ca Lala, Tibaul si Carlibaba, apoi conflueaza cu ape ca Dorna, Neagra Sarului, Neagra, Sabasa, Borca, care-I asigura la intrarea in lacul Izvorul

Muresului un debit mediu multianual de 38,5 mc/s. Bicazul are obarsia in Lacu Rosu, la altitudinea de 970 m. Dupa ce iese din chei, primeste apele Damucului, cu izvoarele sub Creasta Lupului-1322 m. Pana la confluenta cu Bistrita mai primeste apele paraielor Ticos, Floarea, Secu-din muntii Tarcau si Bradu, Neagra-din munti.

Tarcaul are cel mai intins bazin hidrografic, de 394 kmp, are izvoarele la circa 1200 m inaltime, in saua larga dintre varfurile Grindusu-1664 m si Balint-1269 m. Pe stanga are ca afluenti pe Tarcuta, Bolovanis, Brates, Ata.

    Trotusul, dupa ce izvoraste de pe flancul nord-vestic al muntilor Trotus-Oituz, la circa 1360 m, vine in contact cu muntii Tarcau la confluenta cu Valea Rece si ii paraseste, dupa 42 km, la Comanesti.Primul afluent pe care-l primeste este Valea Rece; mai primeste si apele aduse de Bolovanis, Tarhaus si Sant.

    Asaul, orientat intre Culmea Gosmanu-Geamana la est si Preluca Talharului la vest, este format in cursul superior din doua brate-Asaul Mare si Asaul Mic, la 1200 m. Are numerosi afluenti-Paraul Negru, Izvoru Negru, Izvoru Alb, Agastinul, Barta, Chicera, Tazlaul si Tazlaul Sarat. Lacurile

    Din totalul celor opt acumulari antropice cate exista pe valea Bistritei, trei acumulari, amplasate intre defileul de la Straja si Piatra Neamt, primesc ape si de pe latura de nord-est a muntilor Tarcau. Alimentarea acestor lacuri se face in proportie de 80-90% prin canalele de aductiune ale hidrocentralelor din Stejaru si Vaduri. Cursurile naturale de apa-Oantu si Pangarati pentru lacul Pangarati, Secu Vaduri si Pangaracior pentru lacul Vaduri, si Agarcia, Doamnei, Valea Mica si Sarata pentru lacul Batca Doamnei, aduc putina apa, dar mari cantitati de aluviuni, care reduc considerabil volumul de apa .

Muntele

In partea de nord a orasului se ridica muntele Cozla, cu altitudini de 657 m in punctul numit "Trei Coline" si 679 m in punctul "Trei Caldari" (aproape de satul Garcina). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud si este alcatuit din straturi de marne diferite, sisturi argiloase, straturi bogate in fosile de pesti si alge, reprezentate si la Muzeul de Stiinte Naturale din Piatra Neamt.

De aici pornesc cele mai atragatoare trasee de pe Cozla, care ne poarta pe firul potecilor umbroase, pe sub bolta de cetini, spre Darmanesti, spre Carlomanul sau spre ciudata creatie a naturii pe care localnicii o numesc "La trei caldari". Aici, in peretele de piatra, se afla sapate trei scobituri rotunde, cu diametrul de cca. 60 cm ( care pentru raritatea si interesul lor stiintific sunt

declarate monumente ale naturii ) a caror origine este diferit explicata de specialisti : unii considera ca ne aflam in fata unui fenomen carstic, altii le atribuie o natura periglaciara, in timp ce alti cercetatori le califica drept marmite eoliene formate prin actiunea indelungata a vanturilor.

Pe Cozla au fost descoperite in 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice si sulfuroase, recomandate de analizele facute la vremea respectiva de Petru Poni, in tratarea afectiunilor digestive si circulatorii. Desi aceste ape au atras la Piatra Neamt, mii de turisti, in timp, exploatarea nerationala a dus la colmatarea lor. O investitie in acest domeniu ar putea oferi si in zilele noastre posibilitatea revalorificarii acestor ape.

Parcul Cozla si gradina zoologica Parcul Cozla amenajat in terase succesive pe versantul sudic al muntelui cu acelasi nume, este accesibil de pe strada Stefan cel Mare. Aici se afla un interesant punct zoologic ce reuneste specii reprezentative din fauna locala si unde ursii, lupii, vulpile, caprioarele, pasarile si chiar un leu constituie o adevarata delectare pentru vizitatorii de toate varstele. De aici vechea sosea pietruita urca in frumosul parc amenajat pe muntele Cozla. Parcul Cozla are o istorie interesanta : in ziua de 31mai 1897 o parte a muntelui Cozla s-a dislocat in urma unei alunecari de teren. Autoritatile locale (primarul Nicu Albu) au hotarat sa profite de ocazie pentru a realiza aici un parc. Lucrarile s-au desfasurat intre anii 1900-1904. In timpul construirii cailor de acces, au aparut la suprafata obiecte dacice, ceea ce a condus pe cercetatori la concluzia ca aici a existat o cetate dacica. Din cauza prabusirii, nu s-au putut intreprinde sapaturi sistematice, dar cele cateva sondaje au dus la descoperirea altor materiale, care au confirmat existenta unei cetati pe muntele Cozla. Astazi pe cele trei terase principale se afla restaurantele "Colibele Haiducilor" si "Cercul Gospodinelor", iar intre ele o berarie de vara. Din mai multe puncte ale parcului, situate la altitudini diferite, se deschid minunate privelisti ce cuprind o buna parte din cartierele orasului si din inaltimile de pe valea Bistritei, pana in departarile strajuite de silueta unica a Ceahlaului. De la ultima terasa se poate privi orasul in toata splendoarea lui. Sus, in varf, este o poiana foarte mare si plina de flori si ierburi de munte. Aici vara se sta la iarba verde, se poate face plaja, iar privelistea inconjuratoare este de o frumusete aparte. Tot aici sunt si semnele civilizatiei moderne: mai multe relee cu antene de telecomunicatii pentru diverse servicii (unul este si pentru radioamatori) si o partie de schi.