Proces de consultare publică asupra documentul de politici ... · chiar dacă la liceu, la filiera...

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Str. Ştirbei Vodă nr. 37 , sect. 1, Bucureşti, 010102

Tel: 021/314 2782, Fax: 021/312 1447 http://www.ise.ro

1

Proces de consultare publică asupra

documentul de politici educaţionale

”Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului

naţional”

Minutele întâlnirilor de consultare



2

CUPRINS

Întâlnire organizaţii sindicale reprezentative ......................................................................................................3

Întâlnire cu organizaţiile societăţii civile .............................................................................................................. 7

Întâlnire cu asociaţiile profesionale .................................................................................................................... 13

Atelier de consultare cu experţi în educaţie privind documentul .................................................................... 19

Întâlnire cu reprezentanţi ai Comitetului consultativ privind educaţia de calitate pentru copiii rromi ........ 25



3

MINUTĂ

Întâlnire organizaţii sindicale reprezentative - MECS – ISE privind documentul de politici educaţionale

Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului naţional 19 august 2015

Institutul de Știinţe ale Educaţiei

Participanţi 1 Cornelia Popa-Stavri FSLI Vicepreședinte

2 Magdalena-Elena Ciohodaru Liceul Tehn. de Metrologie ”T. Vuia” Director

3 Emil Poamă FSLI SLI Dâmboviţa

Președinte

4 Adrian Dragna FSLI SLI Dâmboviţa

Vicepreședinte

5 Castanela Marcela Popescu FSLI SIPS 6 -București

Președinte

6 Florin Dobrescu FSE ”SPIRU HARET” Depart. Inv. Tehnic Brașov

Vicepreședinte

7 Constantin Lungulescu SI ”SPIRU HARET” DOLJ Președinte – Dolj

8 Lidia Antoniu FSE ”SPIRU HARET” SIP GALAȚI

Președinte SIP Vicepreședinte

FSE

9 Daniel Grigorescu MECS Inspector general matematică

Membru

10 Florentina Claudia Rînciog Școala Gimnaziala ”Grigore Ghica Voievod” Profesor Membru FSLI

11 Angela Teșileanu ISE Sef departament Curriculum

12 Magdalena Balica ISE Director adjunct

13 Oana Iftode ISE Departament Tineret

14 Ciprian Fartușnic ISE Director general



4

Agenda întâlnirii

Prezentarea documentului Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului naţional. Document de politici educaţionale – contextualizarea semnificaţiei documentului pentru dezvoltarea curriculară care se va realiza în perioada următoare

Dezbateri structurate pornind de la secţiunile principale ale documentului

Concluzii, propuneri, recomandări

Principalele aspecte abordate în discuţii

I. Prezentarea generală a documentului (relevanţă, structură, aspecte inovative)

Importanta contextualizării și centrarea pe niveluri a competenţelor cheie

Modul de declinare a competenţelor cheie pe niveluri

Vectorii de dezvoltare și organizarea profilului absolventului în funcţie de aceștia

Modelul de coerentizare a cadrului de construcţie curriculară promovat

Condiţiile de implementare, în special din perspectiva resurselor (umane și financiare).

II. Observaţii generale privind documentul

Documentul de politici, așa cum a fost lansat în dezbatere, este necesar și binevenit în contextul actual al reformei curriculare, dar și al schimbărilor mai profunde din sistemul de educaţie (ar trebui promovat/cunoscut la nivel de sistem)

Calea propusă este adecvată: stabilirea cu claritate a unor ieșiri din sistem, care organizează și oferă un reper procesului de dezvoltare curriculară dar și activităţii didactice propriu-zise

Acest document apare într-un moment în care începem să ne uităm sistematic la problemele sistemului de învăţământ, așa cum sunt identificate în diferitele strategii actuale (de exemplu, cele în aria învăţământului profesional și tehnic sau a prevenirii părăsirii timpurii a sistemului de educaţie); numai o definirea/înţelegere adecvată a problemelor actuale poate conduce la depășirea lor.

Documentul de politici trebuie să ţină seama, în toate dimensiunile sale, de realităţile școlii pentru că de multe ori asistăm la o ruptură când ne raportăm la școală, la realitatea din teren

Este nevoie de promovarea cu transparenţă a opţiunilor realizate în document și explicarea acestor opţiuni unor categorii variate de beneficiari

Este nevoie de clarificarea valorii şi rolului documentului din perspectiva actualelor iniţiative de schimbare a legii educaţiei naţionale (avută în document ca reper)



5

În textul documentului este bine să înlocuim termenul de reușită cu cel de progres, în special când discutăm despre finalităţi și despre nevoia ca programele școlare să răspundă nevoii de a susţine și evalua progresul școlar.

Ar fi necesar un studiu care să ne spună care sunt așteptările elevilor precum și așteptările societăţii cu privire la sistemul educaţional/școala de astăzi, ar ajuta la fundamentarea acestui document de politici

Procesul de consultare/revizuire trebuie orientat de modelul SMART: trebuie să fie un document specific, măsurabil, adecvat (pe categorii de vârstă), realizabil (formare).

III. Finalităţile sistemului de educaţie

Finalităţile sistemului de educaţie sunt importante și trebuie în mod adecvat cunoscute de toţi actorii relevanţi

Profilul de formare detaliat pentru fiecare nivel de educaţie este util

Modelul propus este unul complex și argumentat

Documentul trebuie să dezvolte mai mult competenţele specifice diferitelor domenii transversale, precum educaţia pentru sănătate (alimentaţie, stil de viaţă sănătos), activităţi educaţionale care susţin lucrul în echipă

Trebuie implicaţi specialiști în psihologia educaţiei și pedagogie care să valideze nivelurile de dezvoltare / de competenţe indicate în document

Documentul trebuie, de asemenea, să exemplifice valorile promovate prin profilul de formare

Profilul trebuie coordonat atât cu ce se întâmplă în preșcolar, cât și cu ce se întâmplă mai departe, în învăţământul superior (prin cunoaștere se poate asigura o mai bună continuitate/coerenţă).

IV. Curriculumul Naţional

Este important ca documentul de politici să ofere repere pentru CDS (de exemplu, acesta lipsește din învăţământul profesional și tehnic, deși este mare nevoie)-: chiar dacă la liceu, la filiera tehnologică există CDL, ca rol şi mod de aplicare, acesta nu este echivalent, de fapt, cu CDS;

Este nevoie ca documentul de politici să sprinine prin mesajul său și viitoare modele de proiecte didactice care să arate cadrelor didactice și elevilor ce pot să facă în cadrul unor activităţi interdisciplinare

Documentul trebuie să ofere soluţii/perspective și pentru elevii care nu fac faţă cerinţelor actuale, categoriilor vulnerabile de elevi

Este nevoie de standarde naţionale de evaluare pentru fiecare nivel de învăţământ iar acest document poate constitui reper pentru fundamentarea unor astfel de standarde



6

V. Condiţii de implementare

Centrarea pe competenţe și pe nevoile elevilor de a-și dezvolta aceste competenţe, accent pe partea aplicativă a cunoștinţelor și pe utilitatea lor în contexte variate de viaţă.

Trecerea la un sistem veritabil de evaluare centrat pe competenţe nu pe cunoștinţele elevilor, formarea profesorilor ca să dezvolte competenţe, nu să transmită simple informaţii;

Dezvoltarea competenţelor trebuie să pună accent pe formare de abilităţi şi dezvoltarea de atitudini

Discutarea la nivel judeţean cu cadrele didactice pentru înţelegerea schimbărilor profunde antrenate de centrarea pe competenţele cheie ale elevilor (echipa ISE invitată de a participa la întâlnirile organizate de cele două confederaţii sindicale pe această temă în viitorul apropiat)

Formarea viitorilor profesori este esenţială; trebuie stabilit în ce măsură competenţele cheie actuale sunt reale și pot fi măsurate și în ce măsură profesorii, înainte de a le forma, au o formare specifică în domeniu

Curriculumul de formare de la facultăţile de profil pedagogic trebuie să fie mai complex si sa ofere viitorilor profesori pregătirea de specialitate necesară dar și un orizont cultural mult mai larg.

VI Alte probleme discutate

Un astfel de document ar trebui să fie introdus, când va fi promovat oficial la nivel de sistem, în programa obligatorie a concursurilor de definitivat, titularizare etc. – nu sunt de acord cu asta – riscam sa ajungem la practici discutabile

Importanţa schimburilor de experienţă cu alte ţări, în aria dezvoltării de curriculum.

Trebuie realizate parteneriate cu sindicatele din teren și făcute activităţi cu profesorii și elevii (diseminarea informaţie în teren) și implicarea caselor corpului didactic, inspectoratele școlare pentru popularizarea acestui document.

O finanţare adecvată (6% din PIB) ar oferi resursele necesare implementării unor măsuri adecvate (formare iniţială, continuă, dotări) care să transforme în realitate acest document.

Bariere identificate:

Presiunea examenelor de promovabilitate/nationale

în realizarea curriculumului la nivel de clasă intervin nu doar curriculumul oficial, nu doar interacţiunea dintre profesori şi elevi ci şi curriculumul ascuns.

Noile programe școlare trebuie sa facă obiectul unor intalniri mai specializate, care sa ajute profesorii sa faca o lectura personalizata

Curriculumul ascuns poate influenţa reuşita învăţării, în măsura în care în activitatea didactică nu se ţine seamă de relaţia complexă existentă între tipurile de curriculum (cel oficial, realizat, ascuns).



7

MINUTĂ

Întâlnire cu organizaţiile societăţii civile privind documentul de politici educaţionale

Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional

20 august 2015

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Participanţi:

Nr. crt.

Nume şi prenume Instituţia Funcţia

1. Ciprian Fartuşnic

ISE

Director general

2. Mariana Arnăutu World Vision Manager educaţie

3. Daniela Buzducea World Vision Director naţional

4. Rodica Efros IRSCA Dezvoltator

programe

5. Anastăsescu Corina IRSCA Dezvoltator

programe

6. Horia Şerban Oniţă

Consiliul Naţional al Elevilor Preşedinte

7. Constantin Alexandru Manda

Asociaţia Elevilor din Constanţa Preşedinte

8. Marius Rusu Salvati Copiii Psiholog

9. Ovidiu Voicu Fundaţia Pentru o Societate Deschisă Director departament

10. Cristian Hatu Centru de Evaluare și Analize Educaţionale Preşedinte

11. Andreea Eşanu Centru de Evaluare și Analize Educaţionale

12. Cornelia Popa-Stavri FSLI Vicepreşedinte

13. Mădălina Turza CEDCD Director executiv

14. Vlad Dumitrescu FDSC Project manager

15. Daniela Vişoianu Coaliţia pentru Educaţie Preşedintă

16. Simona David Crisbăşanu

Coaliţia pentru Educaţie/ Asociaţia ROI Director comunicare

17. Luminiţa Costache UNICEF Specialist educaţie



8

18. Angela Teşileanu ISE Şef departament

curriculum

19. Magdalena Balica ISE Director adjunct

20. Andra Făniţă ISE Cercetător ştiinţific

Agenda întâlnirii:

- Prezentarea documentului Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional. Document de politici educaţionale – contextualizarea semnificaţiei documentului pentru dezvoltarea curriculară care se va realiza în perioada următoare

- Dezbateri structurate pornind de la secţiunile principale ale documentului - Concluzii, propuneri, recomandări

Principalele aspecte abordate în dezbatere

1. Prezentarea generală a documentului (relevanţă, structură, aspecte inovative)

Importanta contextualizării şi centrarea pe niveluri a competenţelor cheie


Vectorii de dezvoltare şi organizarea profilului absolventului în funcţie de aceştia


Condiţiile de implementare, în special din perspectiva resurselor (umane şi financiare).

2. Aşteptări/interese ale participanţilor la dezbatere

ce filosofie are acest document şi cum poate fi pusă în aplicare;

acest document să fie centrat pe nevoile elevilor, să-i pregătească pentru a fi nişte cetăţeni activi pe piaţa muncii;

o îmbunătăţire, aducere de noi valenţe la acest document;

acest document să fie un sprijin pentru copiii defavorizaţi;

sa aibă un impact în zona dezvoltării sistemului educaţional, ca la următoarele teste/evaluări PISA să nu mai ieşim ultima tară;

un interes ar fi legat de felul în care principiile şi finalităţile în ceea ce priveşte acest document, vor ajunge parte a elementelor care ţin de programe şcolare, de formarea profesorilor, pentru ca exista mari probleme, este important ca profesorii care predau la ore să poată să-i ajute pe elevi să-şi formeze competenţe;

să se clarifice mai bine documentul, legătura între finalităţi, modele, competenţe, niveluri, descriptori;



9

interesul ar ca acest document să aibă legătură cu formarea continuă a profesorilor;

formarea profesorilor să se axeze pe operaţionalizarea curriculumului, iar curriculum să fie predictiv;

cum o să fie operaţionalizat sau implementat acest document curricular, implementarea lui va fi cheia;

reflectarea, în documentul de politici educaţionale, a situaţiei copiilor cu dizabilităţi; in momentul de faţă pare sa-i omită cu desăvârşire pe acei copii cu dizabilităţi existenţi în educaţia/învăţământul de masă; este important să fie identificată situaţia copiilor cu dizabilităţi, ca premisă a găsirii soluţiilor necesare asigurării accesului real al acestor copii la educaţie;

ce noutăţi aduce documentul de politici, din perspectiva curriculumului;

Cum am putea să îmbunătăţim documentul şi să regăsim în el lucruri care să ne ajute în ceea ce facem de acum înainte, cum transformăm acest document intr-o realitate??

3. Semnificaţia documentului

Documentul este complex, integrat; problema esenţială este a modului în care va fi implementat.

Finalităţile educaţiei pe niveluri de învăţământ trebuie să constituie un reper pentru ceea ce ne dorim să se întâmple în şcoală şi pentru modul în care evaluăm elevii la finalul unui ciclu

Întregul document, îndeosebi aspectele referitoare la centrarea pe elev, la profilul de formare, precum şi derivarea competenţelor cheie pe niveluri inclusă în Anexa 1 reflectă ce trebuie să ştie şi să fie capabil copilul să facă, la sfârşitul unui nivel de şcolaritate. Din această perspectivă este necesară formularea mai concretă, mai clară a profilului de formare al absolventului diferitelor niveluri de învăţământ .

Acest document să fie baza pentru tot ce se va întâmpla mai departe în elaborarea planurilor cadru şi a programelor şcolare.

Documentul contribuie la promovarea unei politici educaţionale coerente în România, a unei concepţii curriculare unitare şi coerente. Este important de ştiut ce se va întâmpla cu documentul în condiţiile în care se va schimba legea educaţiei.

4. Puncte de vedere ale participanţilor la dezbatere

Simplificarea documentului, să ajungă la toţi cei care sunt direct interesaţi, profesori, părinţi, elevi, care este profilul absolventului la final de ciclu, astfel încât să acţioneze în sensul realizării acestuia.

Conexiunea cu partea de educaţie preşcolară şi antepreşcolară şi chiar cu partea de după secundarul superior; este necesar ca toate nivelurile de educaţie din învăţământul preuniversitar să fie integrate într-o concepţie unitară;

Competenţele cheie pe care fiecare elev ar trebui sa le aibă la finalul unui ciclu educaţional se formează în şcoală dar nu numai, ele se construiesc în parteneriat



10

cu familia, în parteneriat cu ceilalţi adulţi sau egali care intră la un moment dat în relaţie cu copilul; poate că un astfel de document trebuie să includă o anexă în care să fie descrise achiziţiile cheie pe fiecare ciclu, care să poată să orienteze acţiunea educativă nu doar a profesionistului, dar şi a altor actori.

Corelarea învăţământului obligatoriu cu învăţământul preşcolar dar şi universitar, profilul trebuie coordonat atât cu ce se întâmplă în preşcolar, cât şi cu ce se întâmplă mai departe, în învăţământul superior (prin cunoaştere se poate asigura o mai bună continuitate/coerenţă).

Conexiunea cu profilul de vârstă al copilului, de studiat din punctul de vedere al psihologiei vârstelor, de la o clasă la alta.

Este necesară formarea cadrelor didactice pe baza noului curriculum.

Descrierea mecanismului după care s-au construit descriptorii din anexă

Corelarea structurii în educaţie cu noul curriculum, corelarea cu problemele elevilor cu nevoi speciale (dizabilităţi sau supradotaţi) cu sistemul de educaţie.

Absenţa unui astfel de document din învăţământul preuniversitar pune în evidenţă necesitatea documentului din punctul de vedere al fundamentării politicii în domeniul curriculumului naţional, al dezvoltării curriculare coerente.

Îmbunătăţirea documentului din perspectiva flexibilităţii rutelor educaţionale pentru elevii din rural.

5. Care este strategia pe care o alegem ca să maximizăm calitatea documentului

rezultat?

Documentul să nu fie prescriptiv, să nu încalce principiul centrării pe elev (foarte important acest aspect).

Explicarea alegerii vectorilor dezvoltării personalităţii elevului; vectorii sunt foarte importanţi, lipsesc în învăţământul românesc; cum vor fi, însă, operaţionalizaţi?

O variantă de îmbunătăţire în privinţa descriptorilor ar fi introducerea unor elemente ce ţin de complexitatea cunoaşterii, elemente de găndire strategică la un nivel foarte jos, introducerea unor elemente care să arunce copilul intr-un orizont de dezvoltare puţin mai înalt, în funcţie de vârstă.

Important, să se rămână la o formulare care să fie înţeleasă şi de către părinte; o mare problemă a şcolii este că nu poate să primească un feedback constructiv din partea părintelui care nu înţelege ce se întâmplă acolo, ceea ce poate duce la izolarea şcolii de societate.

Sunt necesare materiale legate de psihologia copilului cu cerinţe speciale

De avut în vedere particularităţile celor cu deficienţe intelectuale atunci când se stabilesc vectorii, precum şi descrierea competenţelor cheie pe niveluri, pentru că niciodată, aşa cum sunt prevăzute, un copil cu anumite cerinţe educaţionale speciale din zona de dezvoltare intelectuală nu va putea să atingă aceste niveluri/competenţe. Este necesar să existe flexibilitate în funcţie de particularităţile acestui tip de dizabilitate



11

Îmbunătăţirea documentului, să existe descrierea comportamentelor pe care trebuie să le aibă profesorii, ca să faciliteze învăţarea centrată pe elev, formarea la elevi a competenţelor incluse în programe.

Lipsa de programe de formare reprezintă un element pe care tot îl semnalăm în ultima vreme, este nevoie de programe de formare astfel încât litera si spiritul programei să fie înţelese de către cadrul didactic, iar acest lucru să se reflecte în activitatea cu elevii.

Revizuirea documentului de politici o dată la 5 ani.

Este necesar ca documentul să fie includă profilul profesorului /competenţele profesorului care poate să formeze la elevi competenţe cheie, competenţe.

Acest document să fie mai ancorat în realităţile noastre, să vină cu soluţii.

Recunoaştere prin acreditare a unor achiziţii dobândite în contexte nonformale şi informale.

Acest document să fie gândit mai transversal.

Planul cadru –revizuit cu CDŞ prezent

Prezentarea unor competenţe parentale

6. Propuneri privind finalităţile sistemului de educaţie

Finalităţile sistemului de educaţie sunt importante şi trebuie în mod adecvat cunoscute de toţi actorii relevanţi.

Profilul de formare detaliat pentru fiecare nivel de educaţie este util

Documentul trebuie să dezvolte mai mult competenţele specifice diferitelor domenii transversale.

Documentul trebuie, de asemenea, să exemplifice valorile promovate prin profilul de formare.

Profilul trebuie coordonat atât cu ce se întâmplă în preşcolar, cât şi cu ce se întâmplă mai departe, în învăţământul superior (prin cunoaştere se poate asigura o mai bună continuitate/coerenţă).

7. Ce putem face împreună pentru finalizarea documentului?

Feedback pe document din partea participanţilor - termen: 10 Septembrie 2015;

Sprijin în constituirea unei hărţi de politici educaţionale; întocmirea /constituirea unei hărţi de politici educaţionale (arhitectonica politicii educaţionale), poate să asigure un consens şi o referinţă pentru ceea ce urmează să se întâmple în educaţie.

Profesionalizarea corpului de experţi care realizează programele şcolare.

Revizuirea documentului o dată la 5 ani; anual, să se analizeze unde suntem.

De urmărit relaţia între prevederile din document şi aspectele legate de evaluarea competenţelor;

Elaborarea unei variante mai prietenoase a documentului care să se adreseze unui public mai larg;



12

Propuneri concrete privind completarea anexei cu descriptorii de competenţe pe niveluri;

De explicitat modelul de derivare a competenţelor pe niveluri;

De dezvoltat capitolul referitor la condiţiile de implementare;

Sprijin în organizarea unor dezbateri mai largi, diseminare

Propunerea unui profil al profesorului, având în vedere competenţele cheie, competenţele pe care urmează să le formeze la elevi.

Necesitatea unei strategii de monitorizare a implementării curriculumului

Includerea explicită a unor aspecte privind competenţele elevilor în domeniul respectării drepturilor omului



13

MINUTĂ

Întâlnire cu asociaţiile profesionale privind documentul de politici educaţionale

Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului naţional

31 august 2015


Participanţi:

Nr. crt.

Nume și prenume participant

Instituţia Funcţia

1. Elena Maricia Huian Liceul Tehnologic Ovid Caledoniu Profesor

2. Marin Popescu Universitatea de Vest, Timișoara Profesor fizică, Director

departament

3. Alexandru Barnea Facultatea de Istorie, Universitatea București Profesor univ.

4. Bogdan Teodorescu Societatea de știinţe istorice

Secretar general

5. Eugen Stoica MECS -DGIP Inspector general

6. Angela Popescu CNDIPT Inspector

7. Zoica Vlăduţ CNDIPT Director adjunct

8. Cornelia Popa-Stavri FSLI Vicepreședinte

9. Marilena Șerban ANPRO Reprezentant

10. Ciprian Fartușnic ISE Director general

11. Magdalena Balica ISE Director adjunct

12. Angela Teșileanu ISE Șef departament

curriculum, Cercetător

13. Laura Căpiţă ISE Cercetător

14. Andra Făniţă ISE Cercetător



14







Importanta contextualizării și centrarea pe niveluri a competenţelor cheie




Condiţiile de implementare, în special din perspectiva resurselor (umane și financiare)

9. Semnificaţia documentului pentru dezvoltarea curriculară

Promovarea unei concepţii curriculare unitare și coerente bazată pe competenţele cheie

Abordarea integrată și reconsiderarea principiului învăţării centrate pe elev

Asumarea unor finalităţi ale învăţării pe niveluri de învăţământ - profilul de formare al elevului pornind de la competenţele cheie

Promovarea evaluării pe competenţe și valorificarea contextelor formale, non-formale și informale de învăţare

Promovarea oportunităţilor oferite de resursele educaţionale deschise, accesate prin intermediul noilor tehnologii

Programe școlare fundamentate pe noua concepţie curriculară, care operează cu noţiunea de competenţă definită ca ansamblu de cunoștinţe, abilităţi și atitudini

Aspecte importante pentru dezbatere: competenţe formate în învăţământul preuniversitar - provocări referitoare la implementarea documentului, principii elaborate de Curriculum naţional, planul cadru de învăţământ, programa școlară

Condiţii de implementare: monitorizarea procesului

10. Actualizarea documentului

Capitolul de finalităţi să fie actualizat cf. HG nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor; acestea pot avea consecinţe pentru descrierea profilurilor de



15

formare pentru fiecare nivel de școlaritate (vezi primele 5 calificări specifice pentru învăţământul preuniversitar). Important de știut că actele de studiu sunt formulate conform descriptivului calificărilor

Clarificarea termenului de competenţă în relaţie cu termenul de rezultate ale învăţării, adoptat în sistemul VET, pentru a descrie ocupaţiile de pe piaţa muncii; asumarea unui termen comun pentru învăţământul de cultură generală și pentru cel profesional și includerea în document a unor elemente specifice ale curriculumului de VET, inclusiv segmentul specific de CDL

Este nevoie ca ariile curriculare să-și împartă în mod egal timpul de învăţare

Elementele de diferenţiere în planurile cadru pentru liceu (mai ales în privinţa profilurilor)

11. Aspecte generale

accepţiile diferite pentru termenul de competenţă, importanţa definiţiei din documentul european privind competenţele cheie și relaţia cu terminologia utilizată în document

timpul de învăţare reflectat în articolul corespunzător din LEN

centrarea pe elev - de la asumarea principiului la punerea în aplicare

12. Puncte de vedere ale participanţilor la dezbatere Intervenţii ale reprezentanţilor asociaţiilor profesionale

1. Profesorii de limba română

Relaţia textului cu documente anterioare, mai ales în privinţa terminologiei (de ex. centrarea pe competenţe este utilizată, dar nu este aplicată la clasă)

Problema evaluării competenţelor și a atitudinilor, nu sunt studii care să prezinte ce se întâmplă (există rapoarte rezultate ale inspecţiei școlare, dar ele nu sunt documente publice)

Actualizarea perspectivelor de abordare a învăţării care se bazează pe noile dezvoltări din psihologie

Valorificarea experienţelor opţionalelor integrate și a claselor de bilingv

Nevoia dublei specializări, nu neapărat înrudite

Este necesară reflecţia asupra profilului profesorului care aplică curriculumul

2. Profesorii de istorie



16

ISE trebuie să traducă documentul într-un limbaj prietenos, important pentru obţinerea adeziunii practicienilor - exemplul reformei lui S. Haret este important – implementarea reformei a întrunit adeziunea corpului profesoral;

Este evidenţiată importanţa documentului pe diferite planuri: pentru formarea iniţială, pentru elaborarea planurilor-cadru și a programelor şcolare

Societatea de Societatea de Știinţe Istorice se poate implica în promovarea documentului



17

3. Profesorii de fizică

Este nevoie de o masă critică a profesorilor care să susţină demersul de evaluare a noului curriculum

Documentul este coerent, clar în privinţa logicii aspectelor prezentate

Relaţia documentului cu zona universitară, în ceea ce priveşte formularea competenţelor profesionale la finalul unor programme de studiu

Este necesară implicarea mediului de afaceri în dezbaterea documentului

Documentul ar trebui dezbătut la nivelul DFP- urilor

Univ. de Vest dezvoltă un proiect referitor la Reforma curriculumului și a metodelor de predare la Fizică

4. Societatea de Studii Clasice

Este nevoie de pregătirea cadrelor didactice, mai ales că în contextul Bologna, timpul de învăţare destinat formării profesionale iniţiale este diminuat

Limbile clasice au importanţă pentru cultura generală, terminologia domeniilor de cunoaștere este ajutată; se recomandă studiul limbii latine, în liceu, la toate specializările

5. Sindicate FSLI

Este nevoie ca ariile curriculare să-și împartă în mod egal timpul de învăţare

Programul de reconversie profesională să includă elemente din document

De reflectat în privinţa planului cadru pentru liceu, mai ales în privinţa elementelor de diferenţiere între profiluri

Alte puncte de vedere exprimate

Se exprimă regretul că Asociaţia învăţătorilor nu este prezentă la dezbatere

De adăugat cadrul naţional al calificărilor ( învăţământul preuniversitar), referire în ansamblu la cele 8 niveluri de referinţă care includ descriptorii si cele 3 categorii, cunoștinţe, abilităţi și atitudini, și corelarea acestora.

În acest document de politici educaţionale, ar trebui să se facă referire și la învăţământul profesional și tehnic, deoarece are elemente de specificitate (Curriculumul în domeniul învăţământului profesional și tehnic dorește să stabilească profilul absolventului pe o anumită calificare, dar și rezultatele învăţării pe care ar trebui să le aibă un absolvent din perspectiva culturii generale)



18

De avut în vedere standardul de pregătire profesională atunci când se vor elabora programele școlare

Corelarea între ceea este în domeniul profesional și tehnic și cultura generală.

O nuanţare și trimitere la specificitatea domeniului tehnic și profesional

Este necesară îmbunătăţirea documentului cu privire la clasificarea categoriilor de opţionale; se recomandă utilizarea clasificării opţionalelor aşa cum este aceasta reflectată în Metodologia privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar

O problemă este evaluarea acestor competenţe, care în mod real s-a oprit la partea cognitivă, elevii nu sunt evaluaţi pe partea de atitudini și valori

Ar trebui detaliată evaluarea curriculumului

Documentul este important pentru formarea iniţială, din perspectiva exigenţelor pregătirii profesorului (ca pregătire de specialitate, dar şi didactică)

Modulele psihopedagogice ar trebui corelate cu acest document de politici educaţionale

Analizarea diferenţelor dintre timpul școlar prevăzut prin documentele şcolare şi timpul real destinat învăţării de către elevi

Planul cadru pentru gimnaziu trebuie să asigure o pregătire generală a elevilor; planul-cadru poate fi diferenţiat după terminarea clasei a VIII-a, la liceu. Este necesară regândirea disciplinelor de cultură generală prevăzute pentru învăţământul profesional

Cap. Finalităţi – să se facă trimitere la cadrul naţional al calificărilor

Evaluare – reperele să fie mai dezvoltate.



19

MINUTĂ

Atelier de consultare cu experţi în educaţie privind documentul Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului naţional. Document de

politici educaţionale

1 septembrie 2015 Institutul de Știinţe ale Educaţiei

Participanţi:

Nume şi prenume Funcţia Instituţie

1. Avram Elena Nely Consilier CNEE

2. Balica Magdalena Cercetător știinţific ISE

3. Bărbulescu Florina Consilier CNEE

4. Bertea Mircea Director Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr” Cluj-Napoca

5. Burtea Vasile Consilier ministru MECS

6. Cerkez Matei Expert -

7. Eșanu Adreea Expert Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale

8. Glava Cătălin Conf. univ. dr. Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca

9. Grigorescu Daniel Inspector general MECS

10. Hatu Cristian Preşedinte Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale

11. Horga Irina Cercetător știinţific ISE

12. Iosifescu Șerban Președinte ARACIP

13. Manolescu Marin

Prof. univ. dr. Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

14. Marius Avram Consilier CNEE

15. Mândruţ Octavian Cercetător știinţific ISE

16. Munteanu Monica Consilier MECS

17. Neacşu Ioan Prof. univ. dr. Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

18. Negrea Gabriel Director Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu

19. Petre (Ciobanu ) Gabriela

Director General CNDIPT



20

20. Popa-Stavri Cornelia

Vicepreședinte FSLI

21. Popescu Angela Inspector CNDIPT

22. Răileanu Carmen Inspector CNDIPT

23. Staș Marian Prof. univ. dr. Universitatea din București

24. Tacea Firuţa Lector univ. dr. Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

25. Teșileanu Angela Cercetător știinţific ISE



21





Așteptări ale experţilor de la documentul de politică curriculară:

Există nevoia de asumare politică a documentului, ca fundament pentru schimbările curriculare viitoare, pe termen mediu șu lung. Pe termen scurt, acest document trebuie să fundamenteze noile planuri-cadru de învăţământ gimnazial și secundar superior, respectiv noile programe școlare la nivelul clasei a V-a și clasei a IX-a.

Se resimte nevoia de consens în domeniul intervenţiilor la nivelul curriculumului (între diferite instituţii cu rol în domeniul educaţiei, între profesori – elevi – părinţi – alţi actori școlari).

Acest document trebuie să aibă rol definitoriu pentru fundamentarea documentelor curriculare viitoare – planuri-cadru de învăţământ, programe școlare – realiste, flexibile, descongestionate, corelate cu nivelul de dezvoltare psihologică a elevilor, adaptate la diferite niveluri educaţionale, interese și cerinţe educaţionale.

Documentul de politică curriculară trebuie să stabilească o relaţie echilibrată între inovaţie și continuitate în plan curricular (cât inovăm? – cât păstrăm din ce există?).

Documentul de politică curriculară are rol de orientare a proiecţiei calendarului schimbărilor curriculare viitoare: Când vor fi finalizate planurile cadru pentru ciclul gimnazial și secundar superior? Când vor fi finalizate programele școlare aferente? Care este perioada de pregătire a manualelor școlare?

Propuneri:

S-a evidenţiat nevoia de unitate și coerenţă conceptuală atât la nivelul documentului de politici curriculare, cât şi la nivelul practicii școlare: - În sistemul educaţional românesc (atât în practica şcolară, cât şi la nivelul

proiectării curriculare) există un amalgam conceptual în curriculumul românesc: obiective versus competenţe; domenii experienţiale versus arii curriculare; competenţe cheie versus alte tipuri de competenţe (ex. competenţe generice).

- La nivelul documentului: s-a propus redenumirea Competenţe matematice (A) şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B) la Competenţe matematice (A) şi competenţe fundamentale în ştiinţe şi tehnologii (B).



22

- S-a supus atenţiei sintagmele de competenţe generale şi competenţe specifice. Nevoi: clarificarea/definirea exactă a termenilor. Propunere: eventuala înlocuire/corelare cu rezultate ale învăţării / standarde curriculare.

- De reflectat, din punct de vedere lingvistic (filologic) asupra definiţiei competenţelor de nivel funcţional (pornind de la ideea că orice competenţă devine funcţională la momentul utilizării/construcţiei/dezvoltării acesteia).

- De evidenţiat semnificaţia şi modul de stabilire a vectorilor. - S-a subliniat nevoia de „definiţii metaforice” ale conceptelor, care să asigure

înţelegerea acestora de către diferite categorii de actori şcolari şi utilizarea lor unitară şi consensuală.

S-a subliniat importanţa evidenţierii semnificaţiei reale a competenţelor cheie, din perspectiva învăţării le-a lungul întregii vieţi.

S-a evidenţiat nevoia sublinierii, în cadrul documentului, a principiilor care să coordoneze procesul de elaborare a documentelor curriculare: - elaborarea planurilor-cadru: care va fi relaţia dintre abordarea monodisciplinară și

cea transdisciplinară? câte discipline de studiu? câte ore/săptămână de studiu? etc.; - elaborarea programelor școlare: adaptate, realiste, flexibile, descongestionate; - secţiune despre relaţia dintre modelul de elaborare a planurilor-cadru și modelele

de elaborare a programelor școlare (derivarea între acestea).

S-a pus în discuţie importanţa / rolul păstrării conceptului de cicluri curriculare (este necesar? ce plus valoare aduce la nivelul proiectării curriculare? Cum se corelează nu evaluările naţionale?).

S-au analizat diferite competenţe cheie (ex. competenţa a învăţa să înveţi, competenţa digitală) și s-a susţinut nevoia de evidenţiere, în documentul analizat, a contextelor de integrare, implementare și valorificare a acestora la nivelul planurilor cadru și a programelor școlare. Din această perspectivă, s-a considerat necesar un accent mai amplu pe competenţele transversale.

S-a susţinut nevoia completării documentului cu trimiteri şi prevederi referitoare la învăţământul preşcolar (ex. care este rolul învăţământului preşcolar? care este profilul absolventului de învăţământ preșcolar?), pentru a se asigura unitatea și coerenţa proiectării curriculare pe diferite cicluri de şcolaritate (între ciclul preșcolar și ciclul primar; între ciclul primar şi cel gimnazial). În acest sens, s-a propus introducerea unei secţiuni referitoare la profilul copilului la finalul învăţământului preșcolar / la începutul învăţământului primar.

S-a subliniat importanţa unei tranziţii reale de la programa analitică la programa-cadru, pentru toate disciplinele de studiu.



23

S-a subliniat nevoia unei secţiuni referitoare la evaluarea curriculumului şcolar / evaluarea elevilor:

- nevoia unor referinţe la evaluările internaţionale; - referinţe la rolul evaluărilor naţionale; s-a criticat rolul actual al evaluărilor

naţionale, care schimbă traiectoria procesului didactic din centrarea pe curriculumul proiectat în centrarea pe cerinţele evaluărilor naţionale; realitatea şcolară evidenţiază existenţa unor evaluări locale cu subiecte naţionale;

- nevoia de standardizare în evaluare; - nevoia de introducere în partea de Sugestii metodologice a programele şcolare a

referinţelor la evaluarea elevilor; - importanţa introducerii standardelor de performanţă în structura programei

şcolare; - evidenţierea efectelor secundare ale filosofiei pragului minim în evaluare; nevoia

de dezvoltare a nivelurilor medii și maxime de performanţă.

S-a discutat şi agreat un posibil calendar al dezvoltării curriculare pentru etapa imediat următoare:

- noiembrie 2015: drafturi planuri cadru de învăţământ (organizare grup de lucru de elaborare a planurilor cadru de învăţământ, activarea comisiei de validare, organizarea modului de lucru, producere drafturi de planuri);

- decembrie 2015: perioadă de dezbateri publice; - ianuarie 2016: planuri cadru aprobate prin ordin de ministru; - iunie 2016: prim draft al programelor școlare pentru clasele a V-a şi a IX-a; - septembrie 2016: programe școlare aprobate prin ordin de ministru; - iulie-septembrie 2017: manuale școlare aprobate.

S-a subliniat nevoia de introducere, în document, a referinţelor la importanţa formării cadrelor didactice din perspectiva implementării schimbărilor curriculare:

- nevoia de intervenţii specifice în formarea iniţială; - nevoia unor demersuri coerente în formarea continuă, centrate pe

promovarea, explicarea şi operaţionalizarea noului curriculum; - nevoia regândirii formării în domeniul didacticii specialităţii, a strategiilor

didactice; - importanţa propunerii unei strategii / unor direcţii de acţiune / a unui calendar

și model de formare a profesorilor.

Este importantă analiza documentului din perspectiva așteptărilor diverse: așteptări ale profesorilor / ale elevilor/ ale părinţilor / ale societăţii în ansamblu. În acest sens, se consideră necesară „traducerea” documentului în limbaj accesibil diferitelor categorii de actori educaţionali, în vederea popularizării lui, accesibilizării, asigurării vizibilităţii şi diseminării largi a acestuia (către profesori, părinţi, elevi, societatea civilă).



24

S-a subliniat nevoia promovării, la nivelul documentului, a unor abordări transversale, transdisciplinare, deschiderea sistemului la alternative (cel puţin atunci când există resurse și contexte favorabile).

S-a analizat curriculum la decizia școlii din perspectiva rolului, importanţei, modalităţilor de proiectare a acestuia încetăţenite în practica şcolară şi nevoii regândirii lui: - propunere: de la curriculum la decizia școlii la curriculum la decizia elevilor, în sensul

promovării interesului copilului, centrării pe nevoile lui reale de cunoaştere, depăşirii practicilor şcolare neadecvate;

- propunerea de promovare, prin CDS, a competenţe importante pentru copii, dar insuficient valorificate la nivelul TC (ex. abilitatea de a lua decizii).

S-a susţinut nevoia asigurării coerenţei şi corelării, în plan vertical şi orizontal, la nivelul proiectării curriculare, prin: - corelarea la nivelul proiectării programelor şcolare în cadrul unei arii

curriculare / inter-arii curriculare; - corelarea la nivelul planificărilor calendaristice în cadrul aceloraşi arii

curriculare; - flexibilitatea orarului şcolar.

S-a propus introducerea în document a unei secţiuni referitoare la modalităţi de personalizare a curriculumului, prin referinţe la:

- copiii cu nevoi speciale integraţi în învăţământul de masă; - copiii supradotaţi; - alte categorii de nevoi de învăţare. - Referinţe la aprofundare/extindere: dacă se păstrează sau nu aceste

concepte; dacă vor fi incluse în CDS sau în timpul orelor la dispoziţia profesorilor etc.

S-a subliniat nevoia introducerii unei secţiuni referitoare la învăţământul profesional şi tehnic, care să facă referiri la toate aspectele specifice acestuia: concepte specifice utilizate, modalităţi de proiectare a documentelor curriculare, modalităţi şi contexte specifice de implementare. CNDIPT va oferi sprijin în acest sens.

Demersuri viitoare

Alte propuneri și observaţii punctuale pe textul documentului de politici curriculare sunt așteptate până la data de 15 septembrie 2015.

Forma finală a documentului, care valorifică şi integrează propuneri şi opţiunile exprimate în cadrul celor 5 ateliere de dezbatere şi prin intermediul chestionarului online vor fi valorificate până la data de 30 septembrie 2015.



25

MINUTĂ

Întâlnire cu reprezentanţi ai Comitetului consultativ privind educaţia de calitate pentru copiii rromi

privind documentul de politici educaţionale Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului naţional

2 septembrie 2015


Participanţi:

Nr. crt.

Nume și prenume participant

Instituţia Funcţia

1. Delia Grigore Centru Rromilor ”AMARE PROMENTZA” Președinte

2. Vasile Burtea MECS Consilier ministru

3. Alexandru Szepesi MECS Director adjunct

4. Daniel Grigorescu MECS Inspector general

5. Alina Ungureanu ADIS Președinte

6. Mariana Dincă CEDS Director

7. Horga Irina ISE Cercetător știinţific II

8. Angela Teșileanu ISE Șef departament curriculum

Cercetător știinţific III

9. Andra Făniţă ISE Cercetător știinţific

10. Ciprian Fartușnic ISE Director general



26







Importanţa contextualizării și centrarea pe niveluri a competenţelor cheie




Condiţiile de implementare, în special din perspectiva resurselor (umane și financiare).

14. Semnificaţia documentului pentru dezvoltarea curriculară

Promovarea unei concepţii curriculare unitare care este întemeiată pe competenţele cheie recomandate la nivel european

Reconsiderarea centrării pe elev, ca direcţie de restructurare a curriculumului naţional

Aspecte importante pentru dezbatere: promovarea şi valorizarea, prin documentul de politici educaţionale, a diversităţii (sub diferite forme), a alterităţii şi a interculturalităţii; reflectarea în document, datorită semnificaţiei acestora, a abilităţilor de dialog şi schimb intercultural, necesare în viaţa de fiecare zi într-o societate interculturală; provocări care vizează, pe diferite planuri, implementarea documentului (de exemplu, definirea termenilor utilizaţi).

15. Propuneri/ Puncte de vedere ale participanţilor la dezbatere

Să fie realizată o sinteză a documentului în care să se folosească un limbaj adecvat pentru a fi înţeles de toţi cei care sunt direct interesaţi (profesori, părinţi, elevi);

Adăugarea unui document de bune practici;

Să se introducă la sfârșitul documentului un glosar pentru explicare cuvintelor. Exemple de noţiuni ce trebuie explicate: centrare pe elev; egalitate de șansă, domenii experienţiale, activităţi de învăţare, experienţe educaţionale etc. Propunere, de introdus în loc de egalitate de șanse, principiul tratamentului egal;

Evaluare – reperele să fie mai dezvoltate;



27

Adăugarea, la Introducere, a unui nou punct între cele care se referă la ceea ce urmărește documentul de politică: respectarea, aprecierea, promovarea și valorizarea diversităţii și a interculturalităţii;

Propunere: de introdus câteva idei care să se regăsească la partea de sugestii metodologice din programele școlare. Exemple: referiri la strategii corelate cu a invăţa să înveţi, referiri la modalităţi de personalizare în funcţie de nevoi specifice (CES, specificul etniei etc.).

Accent pe principiul flexibilităţii, în sensul oferirii de contexte de recuperare, remediere.

Sunt parcurse propunerile de modificare/completare a documentului de politici educaţionale Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional, prezentate de Centrul Rromilor „Amare Rromentza”, în document tipărit, înregistrat cu nr. 1412/01.09.2015 (ataşat la minută).

Proces de consultare publică asupra documentul de politici ... · chiar dacă la liceu, la filiera...

Documents

Transcript of Proces de consultare publică asupra documentul de politici ... · chiar dacă la liceu, la filiera...