Prof. Coordonator: Studenti :

Cristian Popescu Mihai Madalina-grupa 303

Prajisteanu Alexandru-grupa 304

 

 

BUCURESTI

2013

Filiera vinului

• „Vinul e atât de sănătos încât ar trebui vândut şi în farmacii” Ramon Eder

1.Scurt istoric al dezvoltarii pietei vinului

Originile cultivarii vitei de vie si a productiei

de vin dateaza din timpuri stravechi.

Se presupune ca primul vin, avand

caracteristici foarte diferite in raport cu vinurile

actuale, a fost produs in Mesopotamia, acum

aproape 5.000 de ani.

Actualmente viticultura cuprinde

aproximativ 8,2 milioane hectare in 50 tari, mai

ales in Europa, continent reprezentiand aproape

80% din productia mondiala.

Cultura vitei de vie gaseste cele mai bune

conditii pedoclimatice intre paralele 30° si 50° din

emisfera nordica si 30° si 40° emisfera sudica.

Cultivarea vitei de vie a

fost o preocupare straveche a

strabunilor nostri. Getodacii,

locuitorii stravechi ai

pamanturilor de la Dunare,

Marea Neagra si Carpati,

pretuiau vinul in mod deosebit,

iar vita de vie era una din cele

mai de seama bogatii ale lor.

Romania este una din marile tari

viticole ale lumii.

Ea detine in prezent o suprafata de

243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la

care se adauga 1000 ha vii tinere).

Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de vinuri se situeaza la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual.

Stugurii fac parte din categoria celor mai puternice alimente cu proprietati terapeutice, atunci cand sunt utilizati corect.

Stugurii au o compozitie chimica foarte complexa: apa in proportie de 78- 85 % , zaharuri 15 - 25 %, acizi organici 0,2 – 5 %, substante azotate 0,5 – 1,2 % , compusi fenolici 0,2 – 1 % , lipide 0,08 – 0,2 % , substante minerale 1 – 3 % , substante odorante, enzime si nu in ultimul rand vitaminele din grupele B, C, H, si PP .

2.Caracteristicile filierei

Filiera vinului are particularitati

tehnice si tehnologice, privind marketingul

produsului, organizarea producatorilor,

efectele economice si sociale,

autoconsumul, politicile si cadrul legislativ

si institutional :

In Romania,strugurii se obtin in sapte zone viticole consacrate si se prelucreaza in 160 de centre viticole;

Viticultorii pot avea mai multe functii : producerea strugurilor, procesarea, depozitarea, transportul si comercializarea;

Plantatiile de vii necesita investitii importante pentru infiintarea plantatiilor, forta de munca si cheltuielile de productie mari la hectar;

Cultura vitei-de-vie necesita cheltuieli ridicate, in special cu actiunile fitosanitare si cu forta de munca ( cheltuieli ridicate la hectar )

Pentru reducerea consumului de munca manuala si cresterea eficientei economice in fermele mari trebuie implementate tehnologii moderne de cultivare a vitei-de-vie;

Pentru un vin de calitate sunt necesare masuri de restructurare si modernizare a plantatiei si a sectorului de vinificatie

Vinul destinat comercializarii se cultiva pe suprafete mari, in special in exploatatii de tip asociativ pe cand vinul destinat autoconsumului este produs in gospodarii taranesti pe suprafete mult mai mici.

Recoltarea strugurilor pentru vin se executa la maturitatea tehnologica, ce variaza in functie de tipul de vin ce urmeaza a se obtine.Orice deviere de la acest proces tehnologic poate determina pierderi de productie insemnata

Fiind produse perisabile, strugurii impun masuri riguroase de transport, depozitare si prelucrare

Filiera vinului se caracterizeaza printr-un grad ridicat de integrare verticala atat in societatile si fermele care produc pentru comercializare cat si in exploatatiile ce produc pentru autoconsum.

2.1.Agricultura

Romania este una din marile tari viticole ale

lumii. Ea detine in prezent o suprafata de 243.000 ha

vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adauga 1000 ha

vii tinere).Plantatiile pentru struguri de vin ocupa

82% din suprafata viticola totala, iar productia de

vinuri se situeaza la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual.

Fig.1Evolutia

suprafetei viticole a Romaniei

Pe teritoriul Romaniei, suprafetele /

plantatiile viticole sunt raspandite sub forma de

lant continuu sau asezate dispersat, constituind

dupa caz, regiuni (zonale) viticole, podgorii, centre

viticole si plaiuri: 7 regiuni / zone viticole, cu

numeroase podgorii (aproape 40) si centre viticole

(peste 160), cunoscute pentru vinurile de calitate si

vinurile speciale.

2.2ColectareaColectarea strugurilor pentru vin se executa la

maturitatea tehnologica, in momentul in care strugurii prezinta

caracteristicile de compozitie ( zahar, aciditate, culoare si

aroma ) necesare obtinerii tipului de vin urmarit, astfel : Tipuri de vin Momentul recoltarii

Albe de consum 170 – 180 g/l zaharuri

Superioare albe seci 196 g/l zaharuri

Albe demidulci 210 g/l zaharuri

Superioare 160 – 170 g/l zaharuri

Superioare cu denumire de origine 190 g/l zaharuri

Superioare cu denumire de origine si trepte de calitate 220 g/l zaharuri

Recoltarea strugurilor pentru vin se face :

pe soiuri

intr-o singura etapa

manual

cu o norma de circa 600 kg/ zi/ om

mecanizat cu o norma de 25/30 tone/ zi/

combina de recoltat.

Este foarte important ca recoltarea sa se faca la momentul

optim in maxim 3-4 saptamani, timpul optim nu trebuie sa

depaseasca 20 de zile. Fiecare zi de intarziere a culesului peste

momentul optim determina aproximativ 1% pierderi de

productie pe zi.

2.3 ProcesareaA) Obtinerea vinului Prelucrarea strugurilor se poate realiza

industrial – in unitati specializate de vinificatieartizanal – in cramele si pivnitele exploatatiilor

agricole familiale Procesarea consta in urmatoarele operatiuni :

zdrobirepresare

fermentaretratamente cu bioxid de sulf

B)Stabilizarea si imbutelierea vinului

In aceasta faza a filierei au loc urmatoarele operatiuni :centrifugareacleireacorectii cu bioxid de sulf si acid citric ( tartic )pasteurizareafiltrareaimbutelierea

2.4 Comercializarea.Import-export• Exportul de vin al Romaniei este nesemnificativ,

reprezentind sub 5% din productia realizata, fata de 27% cit exporta tarile europene.

„Pentru a reusi sa se impuna pe pietele straine, si mai ales pe cea europeana, vinul romanesc are nevoie in primul rand de promovare. Este important si faptul ca nu intotdeauna se exporta vin de calitate corespunzatoare, nu sunt evidentiate aspectele ce tin de traditie si prezentarea produselor lasa de obicei de dorit fata de cele europene“, a aratat Ioan Namolosanu, presedintele Oficiului National al Viei si Vinului.

Totalul exporturilor anuale de vin ale Romaniei (valoric) a crescut de la 17,7 mil US$ in 2000 la un maxim de 26,2 mil US$ in 2004, pentru ca in 2005 sa scada la 22,3 mil US$ ;Cantitativ, Romania avea un export de vin de 253 mii hl in 2000, a atins un maxim de 504 mii hl in 2002, pentru ca sa scada din nou in 2005, pana la 269 mii hl.

Cea mai importanta destinatie de export pentru vinurile romanesti a fost, in toti acesti ani, Germania (150 mii hl in 2000, 173 mii hl in 2001, 152 mii hl in 2002, 154 mii hl in 2003, 134 mii hl in 2004, 111 mii hl in 2005) - dupa cum se vede, si aici, dupa o crestere, exporturile catre principala destinatie au scazut in ultimii doi ani.

A doua piata de export pentru vinurile romanesti este Republica Moldova (in primii ani din intervalul mentionat cresterea a fost spectaculoasa - de la aproape 3 mii hl in 2000, 50 mii in 2001 pana la un maxim de 218 mii in 2002), dar si aici s-a inregistrat o tendinta de scadere, pana la 83 mii hl in 2005.

Interesanta aici este evolutia comparativa a importurilor de vinuri dinspre Republica Moldova catre Romania dupa ce rusii au instituit embargoul pentru Moldova si Georgia: daca in primele 5 luni ale anului 2005 Romania a importat 2,5 mii hl de

vinuri moldovenesti, in aceeasi perioada a lui 2006 cifra asta a crescut aproape exponential, la 101 mii

hl (valoric, de la 218 mii Euro, importurile de vinuri moldovenesti au sarit la peste 4 milioane).

Exportul de vin, principalele destinaţii pentru anul 2002 :

Importurile de vinuri au crescut in anul 2005 pana la 14.738 hectolitri, mai mult decat dublu fata de nivelul consemnat in aceeasi perioada din 2004, in timp ce exporturile s-au redus cu 21%, la 209.399 hectolitri.

Importurile de vin au crescut in perioada ianuarie - septembrie 2005 cu peste 122% din punct de vedere cantitativ, majorarea fiind datorata in special importurilor din Republica Moldova, dar si din Franta, Italia si Ungaria. Valoarea importurilor in 2005 s-au ridicat la 3,5 milioane euro.

3.Cererea si consumul de vin3.1.Consumul de vin

In 2005, consumul de vin in Romania s-a ridicat la 4,7 milioane hl fata de 7,3 milioane hl in 1997.

Consumul individual anual a scazut de la 32,4 litri in 1997 la numai 20,5 litri in 2000, 26,6 litri in 2005 situandu-se astfel sub media Uniunii Europene de circa 37 litri.

Sub raportul ponderii in consumul mondial de vin, Romania se suitueaza pe locul 10, cu 2,1%, cu mult sub nivelul 6 inregistrat de alte tari, cum ar fi Franta (15,4%), Italia (13,9%), Statele Unite (9,7%), Germania (9,0%), Spania (6,4%), Argentina (5,5%) si Marea Britanie (4,6%).

3.2.Cererea de vin

Unitatea de consum este considerata a fi alcătuita din persoanele majore, indiferent de

vârsta, sex, clasă socială sau religie. Categoria vizată în principal de producători este cea a

tinerilor între 21 şi 30 de ani, deoarece conform studiilor efectuate, se pare că această

generaţie prezintă o preferinţă ridicată pentru consumul de vinuri.

Decizia de cumpărare poate apărea în diferite situaţii, cum ar fi:

- vinul cumpărat la restaurant- vinul cumpărat pentru a fi făcut cadou

- vinul cumpărat pentru a fi consumat acasă

3.3.AutoconsumulPeste 70% din producţia anuală de vin din România,

respectiv 4 milioane de hectolitri, este nefiscalizată şi se împarte între autoconsum şi piaţa neagră, a declarat Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naţional al Vinului şi Viei din România (PNVV). 

Concluzii:

Vinul are, deci, o viata a sa, care

trebuie cunoscuta si inteleasa nu numai

de catre cei care il produc, dar si de cei care-l beau.

„Vinul e ca omul :se naşte, trăieşte şi moare. Foarte

vechi nu înseamnă şi foarte bun neapărat.” P. Teodoreanu

„Vinul e atât de sănătos încât ar trebui vândut şi în

farmacii” Ramon Eder

• Bibliografie:• 1. Cartea Vinului, Dorin Popa si Cornel D, Ed.

Expert;• 2.Politici si piete agricole – reforma si integrare

Europeana, Letitia Zahiu, Ed. Ceres, Bucuresti 2005;• 3.Marketingul productiei agroalimentare, editia a

VI – a,Prof. univ. Dr. Marian Constantin, editura AgroTehnica, Bucuresti 2007;

• 4. www.vinul.ro• 5. http://www.insse.ro• 6. http://www.winetaste.ro