Proiect filiera vinului

8/12/2019 Proiect filiera vinului

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-filiera-vinului 1/20

0

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI

MARKETING

Filiera vinului

Proof. Coord: Studenti:

Lector Univ. Dr. Popescu Cristian Mihai Madalina-grupa 303

Prajisteanu Alexandru-grupa 304

BUCURESTI

2013



1

Cuprins: Pag

1.Scurt istoric al dezvoltarii pietei vinului……………………………..2

2.Caracteristicile filierei…………………………………………………3

2.1.Agricultura……………………………………………………………….4

2.2.Colectarea………………………………………………………………..10

2.3.Procesarea………………………………………………………………..11

2.4.Comercializarea.Import-export…………………………………………..12

3.Cererea si consumul de vin………………………………………….16

3.1.Consumul de vin………………………………………………………..16

3.2.Cererea de vin……………………………………………………….….16

3.3.Autoconsumul……………………………………………………..…….17

4.Concluzii………………………………………………………………..17

Bibliografie……………………………………………………………….19



2

1.Scurt istoric al dezvoltarii pietei vinului

Originile cultivarii vitei de vie si a productiei de vin dateaza din timpuri stravechi. Se

presupune ca primul vin, avand caracteristici foarte diferite in raport cu vinurile actuale, a fost

produs in Mesopotamia, acum aproape 5.000 de ani. Numeroasele fresce regasite in mormintele

din vechiul Egipt confirma ca egiptenii s-au ocupat de cultura vitei de vie. Grecii si fenicienii au

fost promotorii viticulturii si ai consumului de vin in toata regiunea mediteraneana. Opera lor de

raspandire a fost continuata de Romani pana in Burgonia si de-a lungul raului Moselle in

Germania.

Actualmente viticultura cuprinde aproximativ 8,2 milioane hectare in 50 tari, mai ales in

Europa, continent reprezentiand aproape 80% din productia mondiala.

Cultura vitei de vie gaseste cele mai bune conditii pedoclimatice intre paralele 30° si 50°

din emisfera nordica si 30° si 40° emisfera sudica.

A strabate drumul parcurs de vita de vie pe actualul teritoriu al Romaniei inseamna, de

fapt, a reconstitui trecutul acestei tari incepand din cele mai vechi timpuri.

Cultivarea vitei de vie a fost o preocupare straveche a strabunilor nostri. Getodacii,

locuitorii stravechi ai pamanturilor de la Dunare, Marea Neagra si Carpati, pretuiau vinul in mod

deosebit, iar vita de vie era una din cele mai de seama bogatii ale lor. Ei obisnuiau sa bea vinul

turnat in coarne de bou, in ulcica sau chiar in tigve.

Romania este una din marile tari viticole ale lumii. Ea detine in prezent o suprafata de

243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adauga 1000 ha vii tinere).

Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de

vinuri se situeaza la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual.

Dezvoltarea viticulturii se datoreste conditiilor foarte prielnice pe care vita de vie le

gaseste pe tot cuprinsul tarii, mai ales in zona colinara din rasaritul si sudul lantului carpatic, din

Transilvania, din Dobrogea si din partea de vest a tarii. Clima, solul si expozitia constituite, pe

teritoriul Romaniei, factori determinanti ai reusitei culturii vitei de vie si ai calitatii vinurilor.



3

Stugurii fac parte din categoria celor mai puternice alimente cu proprietati terapeutice,

atunci cand sunt utilizati corect. Cura de struguri, denumita si ampeloterapie ( ampelos = vita )

sau cura uvala ( uva = strugure ) este practicata de milienii. Cercetarile stiintifice din ultimii anifundamenteaza credinta asupra impresionantei valori a curelor de struguri.

Pornind de la analiza compozitiei chimice si continuand cu studii clinice de specialitate

despre efectele tratamentelor cu struguri asupra organismului uman, cercetatorii moderni

dezleaga misterele acestei licori, sucul de struguri si o recomanda in prevenirea si in recuperarea

unei palete destul de largi de boli. Printre acestea se numara afectiuni gastro-intestinale, afectiuni

hepato- biliare, ictere, boli cardiovasculare, boli renale, afectiuni ale aparatului respirator, boli de

nutritie, diabet, boli infectioase si mai ales pentru intarirea sistemului imunitar.

Stugurii la sfarsitul perioadei de maturare au o compozitie chimica foarte complexa. Ei

contin apa in proportie de 78- 85 % , zaharuri 15 - 25 %, acizi organici 0,2 – 5 %, substante

azotate 0,5 – 1,2 % , compusi fenolici 0,2 – 1 % , lipide 0,08 – 0,2 % , substante minerale 1 – 3

% , substante odorante, enzime si nu in ultimul rand vitaminele din grupele B, C, H, si PP . Ele

au un rol important in cresterea si dezvoltarea organismelor prin stimularea si reglarea

principalelor procese metabolice din organism. Dinamica acumularii depinde de soi, potgorie,

conditii climatice si lucrari de intretinere a plantatiei viticole.

2.Caracteristicile filierei

Filiera vinului are particularitati tehnice si tehnologice, privind marketingul produsului,

organizarea producatorilor, efectele economice si sociale, autoconsumul, politicile si cadrul

legislativ si institutional :

In Romania,strugurii se obtin in sapte zone viticole consacrate si se prelucreaza in

160 de centre viticole;

Viticultorii pot avea mai multe functii : producerea strugurilor, procesarea,

depozitarea, transportul si comercializarea;



4

Plantatiile de vii necesita investitii importante pentru infiintarea plantatiilor, forta

de munca si cheltuielile de productie mari la hectar;

Cultura vitei-de-vie necesita cheltuieli ridicate, in special cu actiunile fitosanitare

si cu forta de munca ( cheltuieli ridicate la hectar )

Pentru reducerea consumului de munca manuala si cresterea eficientei economice

in fermele mari trebuie implementate tehnologii moderne de cultivare a vitei-de-

vie;

Pentru un vin de calitate sunt necesare masuri de restructurare si modernizare a

plantatiei si a sectorului de vinificatie

Vinul destinat comercializarii se cultiva pe suprafete mari, in special in exploatatii

de tip asociativ pe cand vinul destinat autoconsumului este produs in gospodarii

taranesti pe suprafete mult mai mici.

Recoltarea strugurilor pentru vin se executa la maturitatea tehnologica, ce variaza

in functie de tipul de vin ce urmeaza a se obtine.Orice deviere de la acest proces

tehnologic poate determina pierderi de productie insemnata

Fiind produse perisabile, strugurii impun masuri riguroase de transport, depozitare

si prelucrare

Filiera vinului se caracterizeaza printr -un grad ridicat de integrare verticala atat in

societatile si fermele care produc pentru comercializare cat si in exploatatiile ce

produc pentru autoconsum.

2.1.Agricultura

Romania este una din marile tari viticole ale lumii. Ea detine in prezent o suprafata de

243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adauga 1000 ha vii tinere).Plantatiile pentru

struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de vinuri se situeaza la

nivelul a 5 - 6 milioane hl anual.

Dezvoltarea viticulturii se datoreste conditiilor foarte prielnice pe care vita de vie le

gaseste pe tot cuprinsul tarii, mai ales in zona colinara din rasaritul si sudul lantului carpatic, din

Transilvania, din Dobrogea si din partea de vest a tarii. Clima, solul si expozitia constituite, pe

teritoriul Romaniei, factori determinanti ai reusitei culturii vitei de vie si ai calitatii vinurilor.



5

Clima dealurilor noastre, favorabila pentru viticultura, este asigurata de resursele

heliotermice bogate din perioada de vegetatie a vitei de vie (lunile aprilie - octombrie), care cresc

din nordul spre sudul tarii, de toamnele lungi si insorite, de lipsa precipitatiilor in exces, mai ales

in lunile de vara si toamna si, in general, de absenta oricaror excese climatice care ar putea crea

probleme in realizarea calitatii vinurilor.

Dar iata cum a evoluat suprafata viticola a Romaniei din 1990 si pana in 2010.



6

.

Iata cum a evoluat suprafata vitei de vie cultivata cu struguri de vin in cele opt mari

regiuni ale Romaniei:

Pe teritoriul Romaniei, suprafetele / plantatiile viticole sunt raspandite sub forma de lant

continuu sau asezate dispersat, constituind dupa caz, regiuni (zonale) viticole, podgorii, centre

viticole si plaiuri: 7 regiuni / zone viticole, cu numeroase podgorii (aproape 40) si centre viticole

(peste 160), cunoscute pentru vinurile de calitate si vinurile speciale, astfel:

Zona viticola a dealurilor Subcarpatilor Meri dionali cuprinde podgoriile: Dragasani,

Samburesti, Leordeni-Stefanesti, Dealu Mare, (cu centre viticole: Boldesti-Scaieni, Valea

Calugareasca, Urlati-Ceptura, Tohani, Pietroasele, Merei, Breaza, Naieni, Valea Teancului) si

Costesti.

Zona viticola a colinelor si dealur il or subcarpatice de rasari t cuprinde podgoriile:

Odobesti, Panciu, Cotnari, Iasi, Husi, Nicoresti, Dealu Bujorului, Ivesti.



7

Zona viticola din centrul Transil vaniei cuprinde: podgoriile Tarnave si Alba Iulia (Tara

Vinului), in care cele mai renumite centre citicole sunt: Jidvei, Alba Iulia, Blaj, Apoldu,

Miercurea, Medias, Tarnaveni, Sebes, Aiud, Valea NIrajului, Lechinta si Bistrita.

Zona viticola din vestul si nord-vestul Transil vaniei cuprinde podgorii si centre viticole

ca: Oradea-Diosig, Zalau, Valea lui Mihai, Simleul Silvanei, Carei si Satu Mare.

Zona viticola din Banat cuprinde podgoria Banatului, care reuneste centrele viticole

Silagiu, Dealul Tirolului, Moldova Noua, Recas si Teremia si respectiv podgoria Aradului cu

doua centre viticole mai importante Siria-Madarat si Minis-Bratca.

Zona viticola din Sesul Dunarii in care se reunesc podgoriile Severinului si Greaca

precum si centrele viticole Corcova, Sadova-Corabia, Segarca, Turnu Magurele Draganesti-Olt si

Dealul Craiovei.

Zona viticola a Dobrogei cu podgoriile Murfatlar (centre viticole - Murfatlar, Medgidia si

Ceravoda), Sarica-Niculitel, Istria-Babadag si Ostrov.



8

Murfatlar România S.A.

Pogoria Murfatlar este amplasată în zona Dobrogei beneficiind de unul dintre cele mai

potrivite amplasamente naturale şi acumulând o experienţă îndelungată în cei 100 de ani de

activitate desfăşurată în epoca modernă. Acest producător a devenit renumit prin multiplele

premii pr imite la Oscar şi la concursuri internaţionale şi mondiale, Rai de Murfatlar Grade

Reserve 2001 fiind premiat cu aur şi reprezenta o gamă sortimentală într -o ediţie limitată de

50 000 de sticle.

Murfatlar oferă urmatoarea gamă de produse:

- Rai de Murfatlar – alb/ rosu/ roze

- Sauvignon Blanc

- Cabernet Sauvignon

- Muscat Ottonel

- Pinot Gris

- Chardonnay

- Merlot

- Lacrima lui Ovidiu

- Riesling

- Feteasca Neagra

S.C. Cotnari S.A.

Se spune că denumirea sa provine de la meştesugul cotitului butoaielor. Situat la nordest

de Iasi, la fel de batran ca si Moldova, sau poate mai batran, Cotnari isi are propriul trecut,

la fel de incitant ca si vinul sau. Aproape ca nu este om in Romania, prieten al vinului care sa

nu fi spus cuvinte de lauda la adresa vinului de Cotnari. Cotnari este unul dintre putinele

nume rezonante care a reusit sa traverseze secolele fara sa-si pirda faima.

Cotnari oferă următoarele vinuri:

- Grasă de Cotnari

- Fetească Albă



9

- Tămâioasă Românească

- Frâncuşă

- Chateau

- Muscat Ottonel

- Sauvignon

- Pinot Gris

- Chardonnay

Jidvei S.R.L.

Situat în inima podgoriei Târnave, mai exact pe valea Târnavei mici, între localităţile Cetatea Balta şi Sona, la limita între judeţele Mureş şi Alba, Jidvei deţine cel mai modern

complex de vinificaţie din Ardeal. Podgoria cuprinde o suprafaţă de peste 1000 de hectare.

Aproximativ 50 ha sunt reînoite în fiecare an. Iniţial, podgoria înfiinţată în anul 1949,

aparţine Statului, urmând o continuă dezvoltare până la suprafaţa actuală.

Jidvei oferă următoarele produse:

- Feteasca Alba

- Feteasca Regala

- Traminer

- Sauvignon Blanc

- Riesling

- Muscat Ottonel

- Pinot Gris

- Perla

- Vinars

S.C. Vincon Vrancea S.A.

S.C. VINCON VRANCEA S.A. s-a înfiinţat în anul 1949 şi este cea mai mare

societate care produce şi comercializează vin, distilate din vin, băuturi spirtoase şi oţet.



10

Societatea deţine peste 1000 ha cultivate cu viţă de vie şi este amplasată în Regiunea Viticolă

a Piemontului de la Curbura Carpaţilor, în inima vestitelor podgorii COTESTI, ODOBEŞTI

şi PANCIU, podgorii ce aparţin celei mai mari regiuni viticole a ţării.

Compania ne oferă vinurile:

- Pinot Gris/ Blanc/ Noir

- Feteasca Alba/ Neagra/ Regala

- Cabernet Sauvignon

- Merlot

- Aligote

- Muscat Ottonel

- Tamaioasa Romaneasc

- Galbena de Odobesti

- Busuioaca de Bohotin

- Grasa

- Riesling

2.2Colectarea

Colectarea strugurilor pentru vin se executa la maturitatea tehnologica, in momentul in

care strugurii prezinta caracteristicile de compozitie ( zahar, aciditate, culoare si aroma )

necesare obtinerii tipului de vin urmarit, astfel :

Tipuri de vin Momentul recoltarii

Albe de consum 170 – 180 g/l zaharuri

Superioare albe seci 196 g/l zaharuri

Albe demidulci 210 g/l zaharuri

Superioare 160 – 170 g/l zaharuri

Superioare cu denumire de origine 190 g/l zaharuri

Superioare cu denumire de origine si trepte de calitate 220 g/l zaharuri



11

Recoltarea strugurilor pentru vin se face :

pe soiuri

intr-o singura etapa

manual cu o norma de circa 600 kg/ zi/ om

mecanizat cu o norma de 25/30 tone/ zi/ combina de recoltat.

La colectare o atentie deosebita se acorda pastrarii integritatii boabelor , deoarece aparitia

mustuielii conduce la oxidarea acestuia pe timpul transportului si depozitarii, ducand la

deprecieri puternice privind calitatea vinului. Pentru a preveni oxidarea, se trateaza strugurii inca

din bene cu solutii de bioxid de sulf.

Este foarte important ca recoltarea sa se faca la momentul optim in maxim 3-4 saptamani,

timpul optim nu trebuie sa depaseasca 20 de zile. Fiecare zi de intarziere a culesului peste

momentul optim determina aproximativ 1% pierderi de productie pe zi.

2.3 Procesarea

A) Obtinerea vinului

Prelucrarea strugurilor se poate realiza

industrial – in unitati specializate de vinificatie

artizanal – in cramele si pivnitele exploatatiilor agricole familiale

Procesarea consta in urmatoarele operatiuni :

zdrobire

presare

fermentare

tratamente cu bioxid de sulf

B) Stabilizarea si imbutelierea vinului



12

Vinul brut obtinut in centrele de vinificatie este transportat la unitati specializate pentru

conditionarea si stabilizarea vinului.

In aceasta faza a filierei au loc urmatoarele operatiuni :

centrifugarea

cleirea

corectii cu bioxid de sulf si acid citric ( tartic )

pasteurizarea

filtrarea

imbutelierea

Aceasta faza a filierei creeaza cel mai ridicat nivel al valorii adaugate.

2.4 Comercializarea.Import-export

Vinul romanesc nu ajunge la export, pentru ca nu se bucura de promovare corespunzatoare,

dar si pentru ca mare parte din el nu are calitatea corspunzatoare pentru a intra pe o piata

competitiva. „Aceasta cu atit mai mult cu cit aproximativ 50% din vinul produs la noi nu se

poate comercializa fiind obtinut din hibrizi. Vinurile noastre au mai multe dezavantaje: soiurile

predominante in cultura la noi nu sint dintre cele mai cautate la export si mai mult de 50% din



13

vinul de calitate superioara este obtinut de micii producatori care nu ajung sa-si vinda marfa pe o

piata organizata“, a aratat presedintele ONVV.

Exportul de vin al Romaniei este nesemnificativ, reprezentind sub 5% din productia

realizata, fata de 27% cit exporta tarile europene. „Pentru a reusi sa se impuna pe pietele straine,

si mai ales pe cea europeana, vinul romanesc are nevoie in primul rand de promovare. Este

important si faptul ca nu intotdeauna se exporta vin de calitate corespunzatoare, nu sunt

evidentiate aspectele ce tin de traditie si prezentarea produselor lasa de obicei de dorit fata de

cele europene“, a aratat Ioan Namolosanu, presedintele Oficiului National al Viei si Vinului.

Daca toate aceste aspecte ar fi imbunatatite, vinul romanesc ar putea avea succes, mai

ales ca piata europeana cere produse cit mai diversificate. „In ultimii 15 ani este o moda in

Europa sa se consume vinuri din Lumea Noua, adica din Australia, Africa de Sud sau Chile.

Acestea au intrat pe piata occidentala, reusind chiar sa scoata de pe rafturi vinuri fabricate in Ţări

de tradiţie sau care au investit enorm in acest domeniu“, a mai aratat Namolosanu.

Totalul exporturilor anuale de vin ale Romaniei (valoric) a crescut de la 17,7 mil US$

in 2000 la un maxim de 26,2 mil US$ in 2004, pentru ca in 2005 sa scada la 22,3 mil



14

US$ ;Cantitativ, Romania avea un export de vin de 253 mii hl in 2000, a atins un maxim de 504

mii hl in 2002, pentru ca sa scada din nou in 2005, pana la 269 mii hl.

Cea mai importanta destinatie de export pentru vinurile romanesti a fost, in toti acesti

ani, Germania (150 mii hl in 2000, 173 mii hl in 2001, 152 mii hl in 2002, 154 mii hl in 2003,134 mii hl in 2004, 111 mii hl in 2005) - dupa cum se vede, si aici, dupa o crestere, exporturile

catre principala destinatie au scazut in ultimii doi ani.A doua piata de export pentru vinurile

romanesti este Republica Moldova (in primii ani din intervalul mentionat cresterea a fost

spectaculoasa - de la aproape 3 mii hl in 2000, 50 mii in 2001 pana la un maxim de 218 mii in

2002), dar si aici s-a inregistrat o tendinta de scadere, pana la 83 mii hl in 2005. Interesanta aici

este evolutia comparativa a importurilor de vinuri dinspre Republica Moldova catre Romania

dupa ce rusii au instituit embargoul pentru Moldova si Georgia: daca in primele 5 luni ale anului

2005 Romania a importat 2,5 mii hl de vinuri moldovenesti, in aceeasi perioada a lui 2006 cifra

asta a crescut aproape exponential, la 101 mii hl (valoric, de la 218 mii Euro, importurile de

vinuri moldovenesti au sarit la peste 4 milioane).

In ceea ce priveste pretul mediu la care Romania a exportat vin in ultimii doi ani, acesta a

crescut de la 0,5 Euro in primele 5 luni ale lui 2005 la 0,8 Euro in aceeasi perioada a acestui an.

Pe de alta parte, Romania a inceput sa importe din ce in ce mai mult vin ieftin (pretul

mediu pe litrul de vin importat a fost de 2,2 Euro in primele luni ale lui 2005 si a scazut la 0,32Euro in aceeasi perioada a lui 2006).



15

Exportul de vin, principalele destinaţii pentru anul 2002 :

Importurile de vinuri au crescut in anul 2005 pana la 14.738 hectolitri, mai mult decat

dublu fata de nivelul consemnat in aceeasi perioada din 2004, in timp ce exporturile s-au redus

cu 21%, la 209.399 hectolitri.

Importurile de vin au crescut in perioada ianuarie - septembrie 2005 cu peste 122%

din punct de vedere cantitativ, majorarea fiind datorata in special importurilor din Republica

Moldova, dar si din Franta, Italia si Ungaria. Valoarea importurilor in 2005 s-au ridicat la 3,5

milioane euro.

Importul de vin pentru anul 2002 :



16

3.Cererea si consumul de vin

3.1.Consumul de vin

Vanzarile de vinuri au scazut in Romania, atat cantitativ, cat si valoric, din cauza scaderii

puterii de cumparare a consumatorilor, accizelor ridicate si diminuarii productiei de struguri.

Acestor cauze li s-au adaugat si puternica ofensiva a producatorilor de bere si bauturi alcoolice,

care au stimulat consumul intern prin multiple si costisitoare campanii promotionale.

In 2005, consumul de vin in Romania s-a ridicat la 4,7 milioane hl fata de 7,3 milioane hl

in 1997. Consumul individual anual a scazut de la 32,4 litri in 1997 la numai 20,5 litri in 2000,

26,6 litri in 2005 situandu-se astfel sub media Uniunii Europene de circa 37 litri. Sub raportul ponderii in consumul mondial de vin, Romania se suitueaza pe locul 10, cu 2,1%, cu mult sub

nivelul 6 inregistrat de alte tari, cum ar fi Franta (15,4%), Italia (13,9%), Statele Unite (9,7%),

Germania (9,0%), Spania (6,4%), Argentina (5,5%) si Marea Britanie (4,6%).

Importanta productiei de vin pentru nevoi proprii si a consumului casnic aferent a crescut

in ultimii ani, fiind caracteristica marelui numar de gospodarii de subsistenta, fragmentarii

proprietatii, declinului veniturilor proprii ca si ritmului lent de realizare a reformei in agricultura

si a reformei economic, in general.

Vinurile de masa pentru consumul curent detin o pozitie dominanta in cadrul cererii

interne, dupa cum vinurile albe predomina in preferintele consumatorilor (68,6% din consumul

total in 2005). Acestea sunt urmate de vinurile rosii cu 31,4%, intrucat vinurile rosé practic nu

conteaza inca.

3.2.Cererea de vin

Vinul este consumat de diferite persoane atât de individ cât şi de familie. Persoanele

care apreciează cel mai bine calităţile vinului sunt cele de vârsta a III a. Există însă foarte

multe persoane minore care cumpără şi consumă vin deşi acest lucru este interzis prin lege.

Unitatea de consum este considerata a fi alcătuita din persoanele majore, indiferent de



17

vârsta, sex, clasă socială sau religie. Categoria vizată în principal de producători este cea a

tinerilor între 21 şi 30 de ani, deoarece conform studiilor efectuate, se pare că această

generaţie prezintă o preferinţă ridicată pentru consumul de vinuri.

Decizia de cumpărare poate apărea în diferite situaţii, cum ar fi:

- vinul cumpărat la restaurant

- vinul cumpărat pentru a fi făcut cadou

- vinul cumpărat pentru a fi consumat acasă

Unitatea de consum, ca şi cea de cumpărare şi decizie este puternic influenţată de

femei. Femeile sunt cele care aleg cu preponderenţă vinul cu ocazia consumului în locurile

publice. Astfel, conform uzuanţelor de consum, berea şi băuturile spirtoase sunt considerate a

fi băuturi în general masculine, care nu sunt compatibile în general cu consumul de către

persoanele de sex feminin. Iată de ce, în ceea ce priveşte consumul feminin de băuturi

alcoolice, vinul are o poziţie privilegiată ţi aparent de neînlăturat.

Pe de altă parte, femeile sunt cele care iau, ca regulă generală, decizia de achizitionare

a produselor alimentare şi din hiper -magazine, ceea ce o face pe aceasta să fie considerată

reprezentantul principal a unităţii de cumpărare şi decizie.

3.3.Autoconsumul

Autoconsumul reprezinta o pondere importanta din consumul de vin. De asemenea, sunt

extinse vanzarile realizate de catre producatori, direct de la exploatatii catre consumatori.Aceasta

situatie este aplicata prin preturi foarte atractive si este foarte raspandita ideea ca acest vin

cumparat direct de la producator este un vin mai natural si autentic.

Peste 70% din producţia anuală de vin din România, respectiv 4 milioane de hectolitri,

este nefiscalizată şi se împarte între autoconsum şi piaţa neagră, a declarat Ovidiu Gheorghe,

directorul general al Patronatului Naţional al Vinului şi Viei din România (PNVV).

4.Concluzii

Vinul are, deci, o viata a sa, care trebuie cunoscuta si inteleasa nu numai de catre cei care il

produc, dar si de cei care-l beau.

„Vinul e ca omul :se naşte, trăieşte şi moare. Foarte vechi nu înseamnă şi foarte bun

neapărat.” P. Teodoreanu



18

„Vinul e atât de sănătos încât ar trebui vândut şi în farmacii” Ramon Eder

In concluzie Romania este o tara cu importante zone viticole cu un istoric pe

masura.Fiind situate la 45 grade latitudine zona este mai mult decat favorabila dezvoltarii

viticulturii.Pentru a ne face cunoscuti pe piata international ar trebui sa ne punem in valoareatuurile si sa mizam pe o agricultura mecanizata in ceea ce priveste viticulture si deasemenea pe

o promovare mult mai intense si corecta.



19

Bibliografie:

1. Cartea Vinului, Dorin Popa si Cornel D, Ed. Expert;

2.Politici si piete agricole – reforma si integrare Europeana, Letitia Zahiu, Ed. Ceres,

Bucuresti 2005;

3.Marketingul productiei agroalimentare, editia a VI – a,Prof. univ. Dr. Marian

Constantin, editura AgroTehnica, Bucuresti 2007;

4. www.vinul.ro

5. http://www.insse.ro

6. http://www.winetaste.ro

http://www.vinul.ro/

http://www.insse.ro/

http://www.winetaste.ro/

http://www.winetaste.ro/

http://www.insse.ro/

http://www.vinul.ro/

Proiect filiera vinului

Documents

Transcript of Proiect filiera vinului