problemeFR Economie Comerciala

PROBLEME LA DISCIPLINA PROBLEME LA DISCIPLINA ECONOMIE COMERCIALĂECONOMIE COMERCIALĂ

PROBLEME LA DISCIPLINA PROBLEME LA DISCIPLINA ECONOMIE COMERCIALĂECONOMIE COMERCIALĂ

ECONOMIA COMERŢULUI

1. Propensiunea consumului2. Migraţia cererii de mărfuri3. Stabilirea numărului de case de marcat

dintr-un magazin4. Productivitatea muncii în comerţ5. Balanţa circulaţiei mărfurilor6. Preţurile în comerţ

Propensiunea consumului

• Propensiunea consumului reprezintă raportul dintre consumul total şi venituri (venit primar brut, venit disponibil brut, venit naţional etc), ca elemente ale produsului naţional brut.

• Sunt două posibilităţi cu privire la comensurarea relaţiei economice fundamentale dintre consum şi economii:

1) propensiunea medie a consumului;2) propensiunea marginală a consumului.


1) propensiunea medie a consumului, care constă în a considera un nivel oarecare al venitului şi a calcula relaţia procentuală dintre consum şi respectivul venit.

• Relaţia de calcul este: c=C/X, unde:• c= reprezintă propensiunea medie a

consumului;• C= consumul total;• X= venitul total.

2) propensiunea marginală a consumului reprezintă raportul dintre variaţia consumului şi variaţia venitului.

Relaţia de calcul este: c’=C/X, unde:• c’= reprezintă propensiunea marginală a

consumului; C= variaţia consumului; X= variaţia venitului.


• Relaţii de calcul:

• propensiunea medie a consumului: c = C/X 100;• propensiunea marginală a consumului: c’ = C/X

100; • unde Δc = c1-c0 şi • Δx= x1-x0;

• elasticitatea consumului = Ex = c’/ c • Ex = Δy/y : Δx/x, • adică Ex = (y1 – yo)/yo : (x1 – xo)/xo

• Deci, Ex = Δy/y : Δx/x = Δy/y x/Δx = Δy/Δx x/y Ex = Δy/Δx : y/x = c’/c.

Migraţia cererii de mărfuri

• Atracţia comercială a localităţilor;

• Aria de atracţie comercială a localităţilor;

• Migraţia cererii.

Atracţia comercială a localităţilor

• Legea gravitaţiei comerciale (Reilly) stabileşte că două localităţi (A şi B) îşi atrag cumpărătorii dintr-o localitate (X) mai mică situată între ele, în raport direct proporţional cu numărul locuitorilor acestor localităţi şi în raport invers proporţional cu pătratul distanţei dintre localitatea mai mică şi localităţile luate în calcul:

2

Da

Dbx

Pb

Pa

Cb

Ca


• Ca = cerea atrasă de localitatea A;

• Cb = cererea atrasă de localitatea B;

• Pa = populaţia localităţi A;

• Pb = populaţia localităţii B;

• Da = distanţa de la localitatea A la localitatea mai mică X;

• Db = distanţa de la localitatea B la localitatea mai mică X.


• Problemă:• Pentru a afla dacă populaţia localităţi Azuga,

aflată la o distanţă de 36 km de localitatea Câmpina (38708 locuitori) şi la 29 km faţă de localitatea Braşov (286371 locuitori), este atrasă din punct de vedere comercial, mai puternic de localitatea Câmpina sau de localitatea Braşov, se va calcula:

• Se rezolvă sistemul de ecuaţii:Ca + Cb = 1

088,036

29

286371

38708

x

Cb

Ca

088,0Cb

Ca


• Din prima ecuaţie avem: Ca = 0,088 Cb,

• înlocuind în cea de-a doua ecuaţie vom avea: • 0,088 Cb + Cb = 1, de unde

Cb = 0,92Ca = 0,08

• Aceasta înseamnă că 92% din populaţia localităţii Azuga este atrasă, din punct de vedere comercial, de oraşul Braşov şi doar 8% de localitatea Câmpina.

Aria de atracţie comercială a localităţilor

• Pornind de la legea gravitaţiei comerciale a lui Reilly se poate stabili pe un anumit traseu până unde se prelungeşte aria de atracţie comercială a unei localităţi, respectiv punctul unde:

• prin relaţia:

1Cb

Ca

PbPa

DbDaDb

1

'

Aria de atracţie comercială a localităţilor

• Problemă: pe traseul dintre Câmpina şi Braşov se poate calcula până unde se prelungeşte aria de atracţie comercială a fiecăreia dintre cele două localităţi:

• Aria de atracţie comercială a localităţii Câmpina se întinde până la 17,47 km (65 km – 47,53 km = 17,47 km), în timp ce aria de atracţie comercială a Braşovului se întinde până la 47,53 km.

• Cum distanţa dintre Azuga şi Braşov este de 29 de km, este evident faptul că localitatea Azuga se află în aria de

atracţie comercială a oraşului Braşov.

kmkm

PbPa

DbDaDb 53,47

28637138708

1

65

1

'

Migraţia cererii

• Dezvoltată de către Converse, formula lui Reilly utilizată în stabilirea migraţiei cererii de mărfuri, se prezintă astfel:

24

Db

xPb

Pa

Cb

Ca

Migraţia cererii

• Problemă:• Oraşul Urziceni este situată la 58 km de Bucureşti şi are o

populaţie de 17707 de locuitori, cu ajutorul formulei lui Converse se poate stabili ponderea cumpărăturilor efectuate de locuitorii acestui oraş pe plan local şi din Bucureşti (populaţia Bucureştiului fiind de 1929615 locuitori).

Rezolvare:

• A = oraşul Bucureşti; Pa = populaţia oraşului Bucureşti;• B = localitatea Urziceni; Pb = populaţia localităţii Urziceni.

52,058

4

17707

1929615422

xDb

xPb

Pa

Cb

Ca

Migraţia cererii• Raportul fiind subunitar, înseamnă că cea mai mare parte

a cumpărăturilor se vor efectua în localitatea Urziceni şi doar o mică parte în Bucureşti. Pentru a se stabili clar ponderile se rezolvă raportul:

0,52

, deci Ca = 0,52, iar Cb = 1• Ca + Cb = 0,52 + 1 = 1,52• Dacă 1,52 = 100, atunci Ca =34,2%, iar Cb = 65,8%• Rezultă că doar 34,2% din totalul valoric al

cumpărăturilor locuitorilor oraşului Urziceni se vor efectua în Bucureşti, iar cea mai mare parte, adică

65,8% pe plan local.

Cb

Ca

Stabilirea numărului de case de marcat dintr-un magazin

Numărul caselor de marcat se stabileşte conform formulei următoare:

• numărul caselor de marcat =

• unde,

• Nc =numărul maxim al clienţilor care se află la un moment dat în magazin;

• tm = timpul mediu de servire la casă a unui client;

• Dt = durata totală de funcţionare a casei în intervalul de timp.

t

mc

D

xtN

Stabilirea numărului de case de marcat dintr-un magazin

• Problemă: Timpul mediu de servire la casă a unui client este de 12 minute, iar durata totală de funcţionare a unei case de marcat în intervalul de timp în care funcţionează supermarketul este de 9,5 ore.

• În cadrul supermarketului afându-se la un moment dat un număr maxim de 570 de clienţi.

• Rezolvare:• numărul caselor de marcat =

= (570 x 12 minute)/570 minute = 12 case de marcat (11 case de marcat, inclusiv o casă

specială).

t

mc

D

xtN

Productivitatea muncii în comerţ

Productivitatea muncii: W=V/Np,

unde V = volumul vânzărilor de mărfuri,

iar Np = numărul de persoane din cadrul magazinului

Problemă:Să se aprecieze evoluţia productivităţii muncii la o firmă de comerţ cu amănuntul pe baza datelor din următorul tabel.

Evoluţia productivităţii muncii în perioada 2000-2004

Anul (V) mil. lei Np W mil. lei/p 2000

327.731 2

2001

600.663 2

2002

851.022 3

2003

2.069.848 3

2004

2.621.962 3

Productivitatea muncii în comerţ

Rezolvare:

• Se aplică formula:

• W=V/Np.

Anul (V) mil. lei Np W mil. lei/p 2000 327.731 2 163.865,5

2001 600.663 2 300.331,5

2002 851.022 3 283.674

2003 2.069.848 3 689.949,3

2004 2.621.962 3 873.987,3

Balanţa circulaţiei mărfurilor

• Problemă: • Pornind de la datele din următorul tabel, să se

întocmească balanţa circulaţiei mărfurilor pentru trimestrul următor (trim. IV), cunoscându-se că vânzările de mărfuri vor fi de 225 mil lei, iar viteza de circulaţie se va accelera cu 2 zile faţă de trimestrul III.

- mil RON -

Trim Stocuri iniţiale (Si)

Intrări (I) Vânzări (D)

Stocuri finale (Sf)

III 48 188 180 56


• Balanţa circulaţie mărfurilor: • Si + I = D + SfPasul 1. Se calculează viteza de circulaţie pentru trim. III

• vz III = = = 52/2 = 26 zile

Pasul 2. Se identifică valoarea stocului iniţial• Se cunoaşte faptul că stocurile finale ale unei perioade

devin stocuri iniţiale pentru perioada următoare.• Astfel, Sf din trim. III devine Si din trim. IV, adică

stocul iniţial din trim. IV = 56 mil.

90/D

s90/180

2/)5648(


Pasul 3. Se calculează stocul mediu din trim. IV cu ajutorul formulei vitezei de circulaţie pentru trim. IV

vz IV= 24 zile = = = 60 mil

= 60 mil = (Si + Sf)/2 =(56 + Sf)/2 Sf = 64 mil

Pasul 4. Se calculează I (intrările) cu ajutorul balanţei circulaţiei mărfurilor

• Si + I = D + Sf I = D + Sf – Si I = 225 + 64 – 56 = 233 mil.

90/D

s

90

225s

IVs

IVs


- mil RON -

Trim Stocuri iniţiale (Si)

Intrări (I)

Vânzări (D)

Stocuri finale (Sf)

Viteza de

circulaţie (vz)

III 48 188 180 56 26 zile

IV 56 233 225 64 24 zile

Preţurile în comerţ• Un produs parcurge trei stadii în circuitul său de la

producător la consumatorul final.

• PRODUCĂTOR• Preţul cu ridicata negociat (PV negociat) PR negociat = PC fără TVA + VA• Preţul cu ridicata facturat (PV facturat)PR facturat = PR negociat + TVAcolectat

• ANGROSIST• Preţul de gros negociat (PV negociat)PG negociat = PR negociat + VA• Preţul de gros facturat (PV facturat)PG facturat = PG negociat + TVAcolectat

Preţurile în comerţ

• DETAILIST• Preţul cu amănuntul negociat (PV negociat)PA negociat = PG negociat + VA• Preţul cu amănuntul facturat (PV facturat)PA facturat = PA negociat + TVAcolectatTVAcolectat = PV fără TVA x cota TVATVAcolectat = PV cu TVATVA datorat = TVAcolectat – TVA suportat prin

preţul de aprovizionare


• Problemă:

• Preţul de cumpărare facturat la producător (PC facturat) şi valoarea adăugată în fiecare din etapele distribuţiei sale (VA) sunt prezentate în tabelul următor.

Să se determine:• a) preţurile negociate şi preţurile facturate;• b) TVA pe stadii şi TVA cuprins în preţul cu

amănuntul.

Preţurile în comerţStadiul PC

facturatdin care TVA

PCfărăTVA

VA PV negociat

PV facturat

TVA colectat

TVAde plată

producător 456 110

angrosist 60

detailist 80


REZOLVARE: • PRODUCĂTOR

• PC facturat = PC fără TVA + PC fără TVA x 19%• PC facturat = PC fără TVA x (1 + 0,19)• PC facturat = PC fără TVA x 1,19 • PC fără TVA = PC facturat / 1,19• PC fără TVA = lei

• TVA = 456 - 383, 19 = 72,81 lei• PV negociat = 383,19 + 110 = 493,19 lei• TVA colectat = lei• PV facturat = 493,19 + 93,71= 586,90 lei• TVA de plată = 93,71 – 72,81 = 20,90 lei


ANGROSIST

• Atenţie! Preţul de vânzare al producătorului va deveni preţ de cumpărare pentru angrosist.

• PC facturat = PV facturat = 586,90 lei• TVA = TVA colectat = 93,71 lei• PC fără TVA = 493,19 lei• PV negociat = 493,19 + 60 = 553,19 lei• TVA colectat = lei• PV facturat = 553,19 + 105,11= 659,30 lei• TVA de plată = 105,11 - 93,71 = 11,40 lei


• DETAILIST

• Atenţie! Preţul de vânzare al angrosistului va deveni preţ de cumpărare pentru detailist.

• PC facturat = PV facturat = 659,30 lei• TVA = TVA colectat = 105,11 lei• PC fără TVA = 553,19 lei• PV negociat = 553,19 + 80 = 633,19 lei• TVA colectat = lei• PV facturat = 633,19 + 120,31= 753,50 lei• TVA de plată = 120,31 - 105,11 = 15,20 lei


Stadiul PC facturat

din care TVA

PCfărăTVA

VA PV negociat

PV facturat

TVA colectat

TVAde plată

producător

456 72,81

383,19 110

493,19

586,90 93,71 20,90

angrosist

586,90 93,71 493,19 60 553,19 659,30 105,11 11,40

detailist 659,30 105,11 553,19 80 633,19 753,50 120,31 15,20


• Diferenţa dintre preţul de producător şi preţul de la detailist este de:

• 753,50 – 456 = 297,50 lei (cu TVA)• 633,19 – 383,19 = 250 lei (fără TVA)

problemeFR Economie Comerciala

Documents

Transcript of problemeFR Economie Comerciala