PRO LEGE NR. 4/2019revistaprolege.ro/wp-content/uploads/2019/12/Pro-Lege... · 2019-12-18 · PRO...

PRO LEGE NR. 4/2019

Revistă fondată în anul 1952

COMITETUL ȘTIINȚIFIC

• lector univ. dr. Răzvan-Horațiu Radu, adjunct al procurorului general al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție • prof. univ. dr.

Ovidiu Predescu, consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție • prof. univ. dr. Augustin Lazăr • prof. univ.

dr. Mircea Duțu • prof. univ. dr. Constantin Mitrache • prof. univ. dr. Emilian

Stancu • prof. univ. dr. Florin Streteanu • prof. univ. dr. Tudorel Toader

COMITETUL DE REDACȚIE

• procuror dr. Remus Jurj-Tudoran, redactor-șef • procuror dr. Florena-Esther

Sterschi, redactor-șef adjunct • procuror-șef serviciu dr. Tamara Manea,

redactor • procuror-șef serviciu Cătălin-Andrei Popescu, redactor • procuror

dr. Simona Frolu, redactor • procuror-șef secție Antonia-Eleonora Constantin,

redactor • procuror Șerban-Florin Bengescu, redactor • prim procuror militar

adjunct, colonel magistrat Irinel Rotariu, redactor

RESPONSABILI ZONALI – REDACTORI

• procuror conf. univ. dr. Fabian Gyula • lect. univ. dr. Daniela-Iuliana

Lămășanu, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Suceava • Ilie Narița, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Alba Iulia • conf. univ. dr. Marius Neculcea, procuror general al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara • dr. Gigi-Valentin Ștefan,

procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța

SECRETARIATUL TEHNIC DE REDACȚIE

• Consilier Mădălina Savopol • Consilier Oana-Daniela Machidonschi

• Grefier Adrian Costache

CONDIȚII DE PUBLICARE

Materialele destinate publicării trebuie să îndeplinească următoarele

condiții minimale:

1. Manuscrisele pot fi trimise redacției în format electronic, la adresa

[email protected], în Microsoft Word, Century sau Times New

Roman, cu corp de 14, la două rânduri, opțiunea Justify și cu diacritice.

Acestea pot fi, de asemenea, înmânate personal redacției, caz în care

manuscrisele trebuie să fie, deopotrivă, în format electronic și tipărite;

2. Cu referire la autor, manuscrisele trebuie să fie însoțite de

următoarele informații: nume, titlul didactic sau științific, profesia, funcția,

instituția în care își desfășoară activitatea, adresă poștală, număr de

telefon/fax, e-mail și, opțional, fotografie în format JPG. Diagramele,

schemele, imaginile și tabelele se realizează în Microsoft Word;

3. Manuscrisele vor fi însoțite de un scurt rezumat al articolului, scris

atât în limba română, cât și în limba engleză, care să reflecte ideile de bază ale

materialului și să conțină cuvintele-cheie din tezaurul de cuvinte cheie ale

domeniului abordat;

4. Articolele, studiile, comentariile înaintate spre publicare trebuie să

respecte structura științifică consacrată;

5. Autorul își asumă întreaga responsabilitate pentru ideile exprimate

în articol, pentru documentarea invocată și sursele citate. Indicațiile

bibliografice trebuie să respecte normele citării. Redacția „Pro Lege” nu își

asumă responsabilitatea pentru opiniile exprimate de autori în articolele

trimise spre publicare. Manuscrisele nu sunt înapoiate autorilor;

6. Redacția „Pro Lege” își rezervă dreptul de a accepta spre publicare

sau respinge materialele primite, precum și de a face modificări editoriale,

fără să afecteze în vreun fel înțelesul și originalitatea textului trimis spre

publicare;

7. Persoanele și instituțiile interesate de copierea sau prelucrarea unor

articole sau părți de articole publicate în „Pro Lege” o pot face în condițiile

prevăzute de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe;

8. Stilul de editare și procesul de recenzare pot fi consultate accesând

site-ul http://revistaprolege.ro/.

Redacția „Pro Lege”

Baze de date internaționale recunoscute pentru domeniul științelor

juridice conform ordinului ministrului educației naționale și cercetării

științifice nr. 6129/2016

PRO LEGE Nr. 4/2019

CUPRINS

EDITORIAL

FLORENA-ESTHER STERSCHI: Despre supremația legii,

demnitate și independența magistraților procurori …………

15

STUDII – ARTICOLE – DISCUȚII – COMENTARII – ANALIZE

REMUS JURJ-TUDORAN: Compatibilitatea legislației penale din

România cu legislația comunitară care reglementează

protecția mediului prin mijloace de drept penal ……………..

21

CĂTĂLIN ANDREI POPESCU: Considerații asupra legalității

utilizării tehnologiei recunoașterii faciale în cadrul

procesului penal ………………………………………………….

57

ANTONIA-ELEONORA CONSTANTIN: Aspecte teoretice și

practice referitoare la repararea prejudiciilor cauzate prin

condiții necorespunzătoare de detenție din perspectiva

aplicării dispozițiilor art. 3 din Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ..

67

JUSTINA CONDOIU: Privire critică asupra Deciziei nr. 8 din 21

martie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de

drept în materie penală în dosarul nr. 228/1/2019 …………

105

DIN JURISPRUDENȚA CIVILĂ A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI

JUSTIȚIE – Rubrică realizată de ANTONIA-ELEONORA CONSTANTIN

SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Raport de evaluare a averii întocmit de Agenția Națională de

Integritate. Contestație directă la instanța de contencios

4 Cuprins

administrativ sub aspectul temeiniciei. Inadmisibilitate …………… 118

Controlul averii. Comisia de cercetare a averilor de pe lângă

curtea de apel. Ordonanță de clasare. Acțiune în contencios

administrativ. Admisibilitate. Agenția Națională de Integritate.

Calitate procesuală activă ……………………………………………….

121

Recurs. Controlul averii. Încălcarea principiului

contradictorialității. Nemotivarea hotărârii. Casare. Trimitere spre

rejudecare ………………………………………………………………….

129

DIN JURISPRUDENȚA CURȚII CONSTITUȚIONALE A

ROMÂNIEI – Rubrică realizată de REMUS JURJ-TUDORAN

Decizia Curții Constituționale a României nr. 417 din 3 iulie 2019

asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură

constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și

Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte …………………

133

DIN JURISPRUDENȚA CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR

OMULUI – Rubrică realizată de ANTONIA-ELEONORA CONSTANTIN

Retragerea drepturilor și îndatoririlor părintești. Încuviințarea

adopției unui copil vulnerabil. Dreptul la respectarea vieții de

familie. Încălcare. Lipsa necesității într-o societate democratică.

Lipsa de preocupare a autorităților naționale care au condus

procedura de adopție în obținerea datelor și informațiilor relevante

cu privire la capacitatea actuală a mamei biologice de a avea grijă

de copil și vulnerabilitatea concretă a fiului acesteia ………………..

148

DIN JURISPRUDENŢA CURŢII DE JUSTIȚIE A UNIUNII

EUROPENE – Rubrică realizată de CĂTĂLIN-ANDREI POPESCU

Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (Camera întâi) în

cauza C-712/17 (8 mai 2019). „Trimitere preliminară – Taxa pe

valoarea adăugată (TVA) – Operațiuni fictive – Imposibilitatea

deducerii taxei – Obligația emitentului unei facturi de a achita

TVA-ul care figurează pe aceasta – Amendă în cuantum egal cu cel

al TVA-ului dedus în mod nelegal – Compatibilitate cu principiile

neutralității TVA-ului și proporționalității”……………………………

168

Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (Marea Cameră)

în cauza C-128/18 (15 octombrie 2019). „Trimitere

Cuprins 5

preliminară – Cooperare polițienească și judiciară în materie

penală – Decizia cadru 2002/584/JAI – Mandat european de

arestare – Motive de refuz al executării – Articolul 4 din Carta

drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Interzicerea

tratamentelor inumane sau degradante – Condiții de detenție în

statul membru emitent – Apreciere de către autoritatea judiciară de

executare – Criterii” ……………………………………………………...

179

Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (Camera a treia) în

cauza C-467/18 (19 septembrie 2019). „Trimitere

preliminară – Cooperare judiciară în materie penală – Articolele 6

și 47, precum și articolul 51 alineatul (1) din Carta drepturilor

fundamentale a Uniunii Europene – Directiva

2012/13/UE – Articolul 8 alineatul (2) – Directiva

2013/48/UE – Articolul 12 – Directiva (UE)

2016/343 – Articolul 3 – Reglementare națională care autorizează,

din motive terapeutice și de siguranță, internarea psihiatrică a

persoanelor care, în stare de demență, au săvârșit fapte care

prezintă pericol social – Dreptul la informare cu privire la

drepturi – Dreptul de a avea acces la un avocat – Dreptul la o cale

de atac efectivă – Prezumția de nevinovăție – Persoană

vulnerabilă” ………………………………………………………………..

192

DIN JURISPRUDENȚA INSTANȚELOR STRĂINE – Rubrică realizată

de REMUS JURJ-TUDORAN și ȘERBAN-FLORIN BENGESCU

Tribunalul de Primă Instanță din Dendermonde, Camera a

treisprezecea penală în cazul Oficiului procurorului public contra:

YAHOO! Inc, nr. DE 20.95.16/08/26, hotărârea din ședința publică

din 2 martie 2009, definitivă prin Decizia nr. C/1785/2013 a Curții

de apel din Anvers, Camera a douăsprezecea penală, din 20

noiembrie 2013, dosar nr. 2012/CO/1054 ……………………………...

207

DIN JURISPRUDENȚA PRIVIND RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A

MAGISTRAȚILOR – Rubrică realizată de TAMARA MANEA

Abaterile disciplinare prevăzute în art. 99 lit. s) și t) din Legea

nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Jurisprudență ………………..……….…………………………………….

222

6 Cuprins

DIN JURISPRUDENȚA CURȚII PENALE INTERNAȚIONALE ȘI

INFRACȚIUNI CONTRA UMANITĂȚII – Rubrică realizată de IRINEL

ROTARIU

Din practica Tribunalului internațional pentru acuzarea

persoanelor responsabile de încălcări grave ale dreptului

internațional umanitar, comise pe teritoriul fostei Iugoslavii

începând cu anul 1991, cu privire la fostul președinte iugoslav

Slobodan Milošević ………..................................................................

228

Dosarul Mugurel Călinescu, între urmărire penală și mit urban…… 242

ACTUALITĂȚI LEGISLATIVE – Rubrică realizată de REMUS

JURJ-TUDORAN

Legea nr. 192/2019 pentru modificarea și completarea unor acte

normative din domeniul ordinii și siguranței publice …………………

255

Legea nr. 196/2019 pentru modificarea și completarea Legii

nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor ………………

269

Legea nr. 199/2019 privind unele măsuri referitoare la inspectorii

antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare

Fiscală – Direcția de combatere a fraudelor …………………………

272

Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă

electronică …………………………………………………………………

274

RESTITUIRI – Rubrică realizată de SIMONA FROLU

OCTAVIAN S. MUREŞANU: Câteva observațiuni în legătură cu

jurământul martorilor în penal (,,Curierul judiciar”, nr. 15,

13 aprilie 1941) …………………………………………………

275

The review PRO LEGE No 4/2019

TABLE OF CONTENTS

EDITORIAL

FLORENA-ESTHER STERSCHI: Considerations on the rule of

law, the dignity and the independence of the prosecutor

magistrates ………………………………………………….

15

STUDIES – ARTICLES – DISCUSSIONS – COMMENTS – ANALYSIS

REMUS JURJ-TUDORAN: Compatibility of the criminal law in

Romania with the community legislation that regulates the

protection of the environment by means of the criminal law..

21

CĂTĂLIN ANDREI POPESCU: Considerations on the legality of

using facial recognition technology during the criminal

proceedings ……….................................................................

57

ANTONIA-ELEONORA CONSTANTIN: Theoretical and

practical aspects regarding the compensation for the

damages caused by the improper conditions of detention

from the perspective of applying the provisions of Art. 3 of

the European Convention for the Protection of Human

Rights and Fundamental Freedoms ………………………...

67

JUSTINA CONDOIU: Critical view over the Decision no. 8 of

March 21, 2019, pronounced by the High Court of

Cassation and Justice – The panel for unrevaling of some

law issues in criminal matters, regarding the file

no. 228/1/2019 ………………………………………………

105

FROM THE CASE LAW OF THE HIGH COURT OF CASSATION AND

JUSTICE – Column drafted by ANTONIA-ELEONORA CONSTANTIN

ADMINISTRATIVE AND FISCAL LITIGATION SECTION

Wealth assessment report drafted by the National Integrity Agency.

Direct appeal of the administrative litigation court regarding on the

merits terms. Inadmissibility ……………………………………………

118

Control of assets. Asset Research Commission attached to the Court

8 Table of contents

of Appeal. Ranking Ordinance. Act in administrative litigation.

Admissibility. National Integrity Agency. Active procedural quality

121

Appeal. Control of assets. Violation of the contradictory principle.

Non-motivation of the decision. Cassation. Referral back …………

129

FROM THE CASE LAW OF THE CONSTITUTIONAL COURT OF

ROMANIA – Column held by REMUS JURJ-TUDORAN

The decision of the Constitutional Court of Romania no. 417 of July

3, 2019 on the request for the resolution of the legal conflict of

constitutional nature, between the Parliament of Romania, on the

one hand, and the High Court of Cassation and Justice, on the other

hand ….………………………………………………………………………

133

FROM THE CASE LAW OF THE EUROPEAN COURT OF HUMAN

RIGHTS – Column held by ANTONIA-ELEONORA CONSTANTIN

Withdrawal of parental rights and duties. Approval of the adoption

of a vulnerable child. The right to respect for family life.

Infringement. Lack of necessity in a democratic society. Lack of

concern of the national authorities that conducted the adoption

procedure in obtaining the relevant data and information regarding

the biological mother's current ability to care for the child and the

concrete vulnerability of her son ………………………………………..

148

FROM THE CASE-LAW OF THE COURT OF JUSTICE OF THE

EUROPEAN UNION – Column held by CĂTĂLIN-ANDREI POPESCU

Judgment of the Court of Justice of the European Union (First

Chamber) in the File C 712/17 (8 May 2019). (Preliminary

reference - Value Added Tax (VAT) - Fictitious

transactions - Failure to deduct the tax - Obligation of the issuer of

an invoice to pay the VAT included on it - Fines equal to the

amount of the illegally deducted VAT - Compatibility with the

principles of VAT neutrality and proportionality” …………………..

168

Judgment of the Court of Justice of the European Union (Grand

Chamber) in the File C-128/18 (October 15, 2019). (Preliminary

reference - Police and judicial cooperation in criminal

matters - Framework Decision 2002/584/JHA - European arrest

warrant - Grounds for refusal to execute - Article 4 of the Charter

of Fundamental Rights of the European Union - Prohibition of

Table of contents 9

inhuman or degrading treatment - Conditions of detention in the

issuing Member State - Appreciation by the executing judicial

authority - Criteria” ……………………………………………………..

179

Judgment of the Court of Justice of the European Union (Third

Chamber) in the File C-467/18 (September 19, 2019). (Reference

for a preliminary ruling - Judicial cooperation in criminal

matters - Articles 6 and 47 and Article 51 (1) of the Charter of

Fundamental Rights of the European Union - Directive

2012/13/EU - Article 8 (2) - Directive 2013/48/EU - Article

12 - Directive (EU) 2016/343 - Article 3 - National regulation

authorizing on the psychiatric hospitalization for therapeutic and

safety reasons, of the persons who, in a state of dementia, have

committed acts that represent a social danger - The right to

information on rights - The right to have access to a lawyer - The

right to an effective remedy - The presumption of

innocence - Vulnerable person" ………………………………………..

192

FROM THE CASE LAW OF FOREIGN COURTS – Column held by

REMUS JURJ-TUDORAN and ȘERBAN-FLORIN BENGESCU

The Court of First Instance in Dendermonde, Thirteenth Criminal

Chamber in the Public Prosecutor's Office v. YAHOO! Inc., no. DE

20.95.16/08/26, the decision from the public hearing of March 2,

2009, final by Decision no. C/1785/2013 of the Court of Appeal of

Antwerp, Twelfth Criminal Chamber, from November 20, 2013, file

no. 2012/CS/1054 ……………………………........................................

207

FROM THE CASE LAW REGARDING THE DISCIPLINARY

LIABILITY OF THE MAGISTRATES – Column held by TAMARA

MANEA

The official misconduct provided by Art. 99 lit. s) and t) of the Law

no. 303/2004 regarding the status of judges and prosecutors.

Jurisprudence ………………..……….…………………………………….

222

FROM THE CASE LAW OF THE INTERNATIONAL CRIMINAL

COURT AND CRIMES AGAINST HUMANITY – Column held by

IRINEL ROTARIU

From the practice of the International Tribunal for the prosecution

of persons responsible for the serious violations of international

humanitarian law, committed on the territory of the former

10 Table of contents

Yugoslavia since 1991 and regarding the former Yugoslav

President, Slobodan Milošević ………................................................

228

Mugurel Călinescu file, between the criminal prosecution and the

urban myth …………………………………………………………………

242

LEGISLATIVE UPDATES – Column held by REMUS JURJ-TUDORAN

Law no. 192/2019 for amending and supplementing of some

normative acts in the field of the public order and safety ……………

255

Law no. 196/2019 for amending and supplementing of the Law

no. 295/2004 regarding the regime of weapons and ammunition …

269

Law no. 199/2019 regarding some measures regarding the

anti-fraud inspectors within the National Agency for Fiscal

Administration - Fraud Control Directorate …………………………..

272

Law no. 210/2019 regarding the activity of issuing electronic money 274

RESTITUTIONS – Column held by SIMONA FROLU

OCTAVIAN S. MUREŞANU: A few observations in connection

with the oath of the witnesses in the criminal trial ("Judicial

Courier", no. 15, April 13, 1941) …………….………………

275

La revue PRO LEGE No. 4/2019

TABLE DE MATIÈRES

ÉDITORIAL

FLORENA-ESTHER STERSCHI: À propos de l'État de droit, de la

dignité et de l'indépendance des magistrats du parquet ……

15

ÉTUDES – ARTICLES – DÉBATS – COMMENTAIRES – ANALYSES

REMUS JURJ-TUDORAN: La compatibilité du droit pénal

roumain avec la législation communautaire régissant la

protection de l'environnement par le biais du droit pénal …

21

CĂTĂLIN ANDREI POPESCU: Considérations sur la légalité de

l'utilisation de la technologie de reconnaissance faciale

dans les procédures pénales ………........................................

57

ANTONIA-ELEONORA CONSTANTIN: Aspects théoriques et

pratiques concernant l'indemnisation des dommages causés

par des conditions de détention inappropriées dans la

perspective de l'application des dispositions de l'article 3 de

la Convention européenne de sauvegarde des droits de

l'homme et des libertés fondamentales ……………………..

67

JUSTINA CONDOIU: Regard critique sur la décision n° 8 du 21

mars 2019, prononcée par la Haute Cour de cassation et de

justice – La Cour pour une dispense des questions de droit

dans l’affaire pénale no 228/1/2019 …………………………...

105

DE LA JURISPRUDENCE DE LA HAUTE COUR DE CASSATION ET

DE JUSTICE – Rubrique réalisée par ANTONIA-ELEONORA

CONSTANTIN

LA SECTION DU CONTENTIEUX ADMINISTRATIF ET FISCAL

Rapport d'évaluation des fortunes préparé par l'Agence nationale

pour l'intégrité. Appel direct auprès du tribunal du contentieux

administratif en termes de fond. Irrecevabilité ………………………...

118

Contrôle des fortunes. Commission d'enquête sur les fortunes

aupres de la Cour d'appel. Ordonnance de classement. Action en

12 Table de matières

contentieux administratif. Recevabilité. Agence nationale pour

l'intégrité. Qualité procédurale active ………………………………….

121

Appel. Contrôle des fortunes. Violation du principe contradictoire.

Non-motivation de la décision. Mise au rebut. Renvoi pour

réexamen ………………………………………………………………….

129

DE LA JURISPRUDENCE DE LA COUR CONSTITUTIONNELLE DE

LA ROUMANIE – Rubrique réalisée par REMUS JURJ-TUDORAN

La décision no 417 du 3 juillet 2019 de la Cour constitutionnelle de

Roumanie sur la demande de résolution du conflit juridique

constitutionnel entre le Parlement roumain, d'une part, et la Haute

Cour de cassation et de justice, d'autre part …………………………..

133

DE LA JURISPRUDENCE DE LA COUR EUROPEENNE DES DROITS

DE L’HOMME – Rubrique réalisée par ANTONIA-ELEONORA

CONSTANTIN

Retrait des droits et devoirs parentaux. Approbation de l'adoption

d'un enfant vulnérable. Le droit au respect de la vie familiale.

Violation. Manque de nécessité dans une société démocratique. Le

manque de préoccupation des autorités nationales menant la

procédure d'adoption pour obtenir les données et informations

pertinentes concernant la capacité actuelle de la mère biologique à

s'occuper de l'enfant et la vulnérabilité concrète de son fils ………..

148

DE LA JURISPRUDENCE DE LA COUR DE JUSTICE DE L’UNION

EUROPEENNE – Rubrique réalisée par CĂTĂLIN-ANDREI POPESCU

Arrêt de la Cour de justice de l'Union européenne (Première

chambre) dans l'affaire C-712/17 (8 mai 2019). «Référence

préliminaire - Taxe sur la valeur ajoutée (TVA) - Opérations

fictives - L'impossibilité de déduire la taxe - Obligation de

l'émetteur d'une facture de payer la TVA incluse sur

celle-ci - Amende égale à la TVA indûment déduite - Compatibilité

avec les principes de neutralité de la TVA et de

proportionnalité - Compatibilité avec les principes de neutralité et

de proportionnalité de la TVA» …………………………………………

168

Arrêt de la Cour de justice de l'Union européenne (Grande

chambre) dans l'affaire C-128/18 (15 octobre 2019). «Référence

préliminaire - Coopération policière et judiciaire en matière

Table de matières 13

pénale - Décision-cadre 2002/584/JAI - Mandat d'arrêt

européen - Motifs de refus d'exécution - Article 4 de la Charte des

droits fondamentaux de l'Union européenne - Interdiction des

traitements inhumains ou dégradants - Conditions de détention

dans l'État membre d'émission - Appréciation par l'autorité

judiciaire d'exécution - Critères» ………………………………………

179

Arrêt de la Cour de justice de l'Union européenne (Troisième

chambre) dans l'affaire C-467/18 (19 septembre 2019). «Référence

préliminaire - Coopération judiciaire en matière pénale - Articles 6

et 47 ainsi qu’article 51, paragraphe (1), de la Charte des droits

fondamentaux de l'Union européenne - Directive

2012/13/UE - Article 8, paragraphe (2) - Directive

2013/48/UE - Article 12 - Directive (UE) 2016/343 - Article

3 - Règlement national autorisant, pour des raisons thérapeutiques

et de sécurité, l'hospitalisation psychiatrique de personnes qui, en

état de démence, ont commis des actes présentant un danger

social - Le droit à l'information sur les droits - Le droit d'avoir

accès à un avocat - Le droit à un recours effectif - La présomption

d'innocence - Personne vulnérable» ……………………………………

192

DE LA JURISPRUDENCE DES TRIBUNAUX ÉTRANGERS – Rubrique

réalisée par REMUS JURJ-TUDORAN et ȘERBAN-FLORIN BENGESCU

Tribunal de première instance de Termonde, 13e chambre

criminelle dans l'affaire du ministère public contre YAHOO! Inc.,

no DE 20.95.16/08/26, la décision de l'audience publique du 2 mars

2009, définitive par décision no C/1785/2013 de la Cour d'appel

d'Anvers, 12e chambre criminelle, du 20 novembre 2013, dossier

no 2012/CS/1054 …………………………………………………………

207

DE LA JURISPRUDENCE EN MATIÈRE DE RESPONSABILITÉ

DISCIPLINAIRE DES MAGISTRATS – Rubrique réalisée par TAMARA

MANEA

Les déviations disciplinaires prévues par l'article 99 (s) et (t) de la

loi no 303/2004 concernant le statut des juges et procureurs.

Jurisprudence ………………..……….…………………………………….

222

DE LA JURISPRUDENCE DE LA COUR PÉNALE INTERNATIONALE

ET DES CRIMES CONTRE L'HUMANITÉ – Rubrique réalisée par

IRINEL ROTARIU

14 Table de matières

De la pratique du Tribunal pénal international chargé de juger les

personnes accusées de violations graves du droit international

humanitaire commises sur le territoire de l'ex-Yougoslavie depuis

1991 à l'encontre de l'ancien président yougoslave Slobodan

Milošević ……………………………………………………………………

228

Le dossier Mugurel Călinescu, entre poursuite pénale et mythe

urbain ………………………………………………………………………..

242

ACTUALITES LEGISLATIVES – Rubrique réalisée par REMUS

JURJ-TUDORAN

Loi no 192/2019 modifiant et complétant certains actes de droit

dans le domaine de l'ordre public et de la sécurité …………………

255

Loi no 196/2019 modifiant et complétant la loi no 295/2004

concernant le régime des armes et des munitions ……………………

269

Loi no 199/2019 sur certaines mesures concernant les inspecteurs

antifraude de l'Agence nationale de l'administration fiscale - La

direction de la lutte contre la fraude ……………………………………

272

Loi no 210/2019 concernant l'activité d'émission de monnaie

électronique ….……………………….……………………………………

274

RESTITUTIONS – Rubrique réalisée par SIMONA FROLU

OCTAVIAN S. MUREŞANU: Quelques remarques concernant le

serment de témoins en matière pénale («Courier judiciaire»,

n° 15, 13 avril 1941) …………….………………………………

275

EDITORIAL

DESPRE SUPREMAȚIA LEGII, DEMNITATE ŞI INDEPENDENŢA

MAGISTRAȚILOR PROCURORI

dr. Florena-Esther STERSCHI

ABSTRACT

Exercising the profession of magistrate, either as judge or

prosecutor, has a profound impact on civil society as well as those

who appear before them. In order for the society to trust the

decisions that the magistrates make and not to be accused of

partiality or of improper influences in the decision making, judges

and prosecutors have a duty to guide themselves according to the

moral, ethical, but especially a professional compass, in the

context of globalization.

Keywords: justice, rule of law, judge magistrate, prosecutor

magistrate, dignity, independence of prosecutor magistrates.

O să vă întrebați de ce am ales să tratez acest subiect. Pentru că,

valorificând propria experiență teoretică și practică de aproape 25 de ani

dobândită în magistratură, atât din interior (în calitate de procuror în domeniul

urmăririi penale și al resurselor umane), cât și din exterior, ca procuror detașat

la Ministerul Justiției, întotdeauna am considerat că trebuie să ne verificăm

raționamentele/principiile pentru a ști încotro ne îndreptăm noi cei care ne

desfășurăm activitatea în domeniul juridic, în circumstanțele globalizării.

Când vorbim despre supremația legii ne gândim în primul rând la

piatra de temelie a sistemului nostru judiciar de o importanță fundamentală

pentru orice tip de cauză. În activitatea sa, magistratul procuror, prin

exercitarea atribuțiilor sale, intervine și afectează adesea, în condițiile legii,

viața altor oameni, împrejurare în care nu trebuie să privească pronunțarea

unei condamnări ca pe un trofeu. Este necesar ca magistratul procuror să fie

conștient în permanență că el reprezintă pentru societate un exemplu demn de

urmat, un reper. Oamenii se pot gândi adesea și reflectă la faptul că dacă un

magistrat procuror face un anumit lucru, înseamnă că acel lucru este corect.

Procuror – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de

resurse umane și documentare, redactor-șef adjunct, revista Pro Lege, e-mail:

[email protected].

16 Florena-Esther Sterschi

De aceea, el trebuie să se asigure că din perspectiva unui observator rezonabil,

comportamentul său este mai presus de orice îndoială, reproș sau culpă.

Magistrații procurori, prin natura obligațiilor de serviciu, nu trebuie să vadă ca

un trofeu ori ca pe un succes incontestabil obținerea unei sentințe severe, care

ar putea fi reprezentată de numărul de ani de închisoare aplicați de judecător,

împrejurare ce nu este decât un act de justiție de calitate, generat de

parcurgerea unui proces în care au fost respectate toate drepturile și libertățile

unei persoane. Când vorbim despre demnitatea magistratului procuror ne

gândim la prestigiul funcției deținute, de natură să crească sau nu încrederea

în sistemul judiciar și în actul de justiție, sens în care observăm buna pregătire

profesională și, de ce nu, bunătatea ,,omului magistrat”. Conduita și atitudinea

magistratului procuror, respectiv cea a judecătorului, trebuie să se situeze

deasupra conduitei cetățeanului obișnuit. Practica ne-a demonstrat că nu este

suficient ca magistratul procuror să fie bine pregătit profesional și responsabil

pentru acțiunile sale, ci este absolut necesar ca acesta să fie și perceput ca

fiind un om bun, onest, demn, loial etc. Decența și buna-credință reprezintă

valori ce țin de demnitatea și onoarea profesiei de magistrat. De dată recentă,

un magistrat procuror șef1 cu o vastă experiență în domeniul răspunderii

magistraților vorbea de faptul că ,,bunul simț, educația, comportamentul demn

în orice împrejurare, discreția și respectarea valorilor morale și sociale nu

vor atrage niciodată răspunderea disciplinară sau penală a magistratului”. În

egală măsură, același magistrat procuror a făcut trimitere la ,,iubirea de

oameni și empatia”, ca trăsături obligatorii pentru un procuror. ,,Modestia

înseamnă să nu-ți folosești puterea pe care ți-o conferă funcția pentru a te

considera superior celorlalți”. Achiesez întru totul la spusele colegei noastre

și, în plus, afirm cu tărie și curaj că magistratul procuror mai trebuie să fie de

bună credință și să-și respecte colegii cu care interacționează, chiar dacă

vremelnic ocupă o funcție de conducere în ierarhia unei instituții.

Comportamentul față de colegi reflectă modul în care magistratul procuror

vede propriul său rol și funcția de magistrat. Altfel spus, dacă magistrații

procurori au un comportament inadecvat față de colegi, acest lucru dă naștere

la îndoieli cu privire la propria lor atitudine față de profesie. Așadar,

atitudinea, conduita și fermitatea de care trebuie să dea dovadă un magistrat

procuror trebuie să fie întărite de încrederea societății în integritatea corpului

judiciar, întrucât nu este suficient ca justiția să fie înfăptuită just, este

imperativ necesar ca justiția să fie realizată în consonanță cu dispozițiile

constituționale, ale dreptului penal și procedurii penale din România, scopul

1 T. Manea, Despre lege, interpretarea acesteia, independența și responsabilitatea

procurorului, „Pro-Lege”, nr. 2-3/2019, p. 21, disponibil pe site-ul http://revistaprolege.ro/

revista-pro-lege-nr-2-3-2019/ (accesat la 13 noiembrie 2019).

Despre supremația legii, demnitate și independența magistraților procurori 17

urmăririi penale fiind centrat pe chintesența devenirii judiciare, în sensul

aflării adevărului și pedepsirii infractorului.

În plus, nu trebuie pierdut din vedere că investirea cu autoritate

judiciară are ca scop rezolvarea unor litigii din societate, nu doar analiza unor

înscrisuri din dosare și dispunerea unor soluții abstracte. Nu trebuie omisă,

așadar, problema reală care a condus la sesizarea organelor judiciare, care

astfel nu este rezolvată, ci se analizează doar înscrisurile, ignorându-se scopul

întregii activități judiciare.

În al doilea rând, ne referim și la independența magistratului procuror,

care constituie garanția desfășurării urmăririi penale în condiții de legalitate și

imparțialitate. Aceasta nu reprezintă un scop în sine și, cu atât mai puțin, un

privilegiu al magistraților procurori, ci contribuie la înfăptuirea justiției,

reprezintă o garanție oferită cetățenilor care trebuie să se adreseze

procurorului având convingerea că acesta este independent de reprezentanții

puterii executive și legislative, că indiferent de statutul pe care-l au, se supun

numai legii, inclusiv normelor care prevăd formele de răspundere (penală,

disciplinară, materială), astfel încât să-și desfășoare activitatea cu

responsabilitate și bună credință.

Independența magistratului procuror rezultă din modalitatea concretă

în care acestuia îi sunt asigurate condițiile optime privind desfășurarea

activității profesionale (dotări, logistică, acces la cunoașterea modificărilor

legislative, la practica Curții Constituționale a României, Înaltei Curți de

Casație și Justiție, Curții Europene a Drepturilor Omului, Curții de Justiție a

Uniunii Europene). În întreaga activitate desfășurată, magistratul procuror

trebuie să utilizeze toate pârghiile conferite de normele legislative și

administrative, să aibă o viziune unitară asupra modului de efectuare a

urmăririi penale, să aleagă cea mai eficientă strategie de administrare a

probatoriului, astfel încât să fie respectate toate drepturile și libertățile

părților, iar cauzele să fie lămurite sub toate aspectele. Trebuie avut în vedere

că el însuși își dorește să fie independent și imparțial, iar societatea, la rândul

ei, dorește și se așteaptă, în esență, la același lucru, ceea ce face necesar ca

magistratul să acționeze etic în mod conștient. Independența nu poate fi

privită ca un privilegiu al magistratului procuror, respectiv o prerogativă a

unui judecător, ci mai degrabă constituie responsabilitatea de care trebuie să

dea dovadă orice magistrat, indiferent dacă este judecător sau procuror, în

soluționarea cauzelor cu care este învestit în mod onest și imparțial, fără

presiuni sau influențe externe și fără teama de imixtiune din partea cuiva. Pe

de altă parte, independența judiciară trebuie privită ca o independență absolut

necesară în luarea deciziilor atât la nivel individual, cât și instituțional. Nu în

ultimul rând, independența judiciară reprezintă atât o stare de spirit, cât și o


serie de angajamente instituționale și operaționale. Se cuvine să admitem

faptul că o independență reală a sistemului judiciar trebuie să aibă ca

fundament stabilitatea în exercitarea funcției de conducere, concretizată

într-un mandat limitat conform prevederilor legale, fără posibilitatea

prelungirii nelimitate a exercitării prerogativelor funcției de conducere sine

die, dar și stabilitatea financiară. Magistrații procurori au un rol determinant

în apărarea intereselor publice, înțeles ca interes al cetățenilor, rol pe care ni

l-am asumat și pe care îl vom exercita independent și imparțial. Amintim, în

acest context, Hotărârea nr. 692/2016 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii2, care a reținut următoarele: ,,independența nu este un privilegiu

în interesul propriu al magistraților, ci în interesul statului de drept și al

celor care înfăptuiesc justiția. Aceasta este conferită magistratului în vederea

protecției drepturilor persoanelor care apelează la justiție pentru a li se face

dreptate și constă în responsabilitatea magistratului de a convinge, nu prin

forța principiului autorității, ci a argumentelor raționale, temeinice,

constituind astfel un mijloc de a asigura și păstra încrederea publicului în

sistemul judiciar”.

În contextul independenței magistratului procuror, considerăm că un

rol important îl joacă procedura verificării legalității și temeiniciei soluțiilor

adoptate ori a actelor și măsurilor procesuale dispuse de către procurorul de

caz, procedură care prezintă, în fapt, dezbaterea unor probleme de drept,

tehnice, tactice și pe parcursul căreia fiecare dintre actorii implicați are

posibilitatea, în egală măsură, să-și exercite neîngrădit dreptul la liberă

exprimare, respectiv la prezentarea de argumente juridice pro sau contra cu

privire la problema de drept supusă acestei dezbateri.

Principiul legalității implică interdicția impusă procurorului ierarhic

superior de a infirma o soluție, un act sau o măsură procesuală în lipsa

constatării unor aspecte de nelegalitate și netemeinicie. Respectarea

principiului constituțional nimeni nu este mai presus de lege, alături de

principiul legalității în cadrul exercitării prerogativei controlului ierarhic,

asigură un cadru de securitate juridică în desfășurarea activității de urmărire

penală exercitate de către procurorul de caz.

Subordonarea ierarhică a procurorului de execuție din cadrul oricărei

unități de parchet care alcătuiește arhitectura Ministerului Public față de

procurorul ierarhic superior trebuie reflectată în garanția supremației legii,

existând prerogativa legală de a sancționa, în condițiile legii, orice

neregularitate sau încălcare a normelor procesual penale. Pentru aceste

2 Hotărârea nr. 692 din 7 iunie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii,

disponibilă pe site-ul http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/07_07_2016__81806_ro.pdf (accesat

la 13 noiembrie 2019).

Despre supremația legii, demnitate și independența magistraților procurori 19

considerente, apreciez că exercitarea funcției judiciare de conducere de către

procurorul ierarhic superior nu trebuie realizată printr-o intervenție abruptă în

activitatea procurorului de execuție, fiind necesar să se limiteze la verificarea

conformității cu legea a actelor, măsurilor și soluțiilor dispuse de către

procurorul din subordinea sa. Tocmai din această perspectivă se poate spune

fără putință de tăgadă că principiul controlului ierarhic își are beneficiile sale,

în măsura în care nu este deviat de la menirea sa și transformat într-o relație

de diminuare, de subapreciere a rolului procurorului de execuție și de

exacerbare a prerogativelor superiorului în raporturile cu subordonații.

Încă de la debutul în magistratură, ,,omul magistrat” trebuie să învețe

să asculte și să înțeleagă cetățeanul, societatea, publicul în general, raportat la

ce așteptări au oamenii, ce văd oamenii de fapt în timpul acestei ,,relaționări”,

ce experiențe au oamenii și, în final, care sunt rezultatele acestui mecanism.

Prin urmare, trebuie evidențiată legătura strânsă dintre independența

magistratului procuror și îndatoririle sale profesionale care privesc

interpretarea și aplicarea legii. Magistratul procuror știe că interpretarea legii

nu trebuie să fie una arbitrară, fiind absolut firesc și normal ca între colegi să

existe consultări/dialog cu privire la chestiuni generale când întâmpină

dificultăți în interpretarea legii, deoarece numai după o expunere a tuturor

argumentelor pro și contra și din confruntarea de idei se poate ajunge la soluții

viabile, fără ca magistratul consultat să dea sfaturi care să vizeze soluționarea

unei anumite cauze. Spun acest lucru întrucât nimeni nu deține adevărul

absolut, chiar și atunci când conducătorul unui parchet are o experiență mai

mare, fapt ce-i conferă un avantaj față de un alt coleg, fiind îndreptățit, în

opinia sa, să ,,dea instrucțiuni”, în condițiile legii, unui alt magistrat cu privire

la soluționarea unei anumite cauze/lucrări/dosar etc. Un exemplu elocvent îl

constituie, în acest caz, existența organismelor de conducere constituite la

nivelul tuturor parchetelor care îi ajută pe conducătorii acestora să decidă,

printre altele, în probleme de interes general, în urma dezbaterilor.

Relevant de subliniat este faptul că fiecare magistrat procuror trebuie

să fie conștient că orice încercare de limitare a independenței reprezintă o

problemă serioasă, care îi poate afecta grav activitatea profesională și

conștiința, sens în care poate face apel la ,,garantul independenței

justiției” – Consiliul Superior al Magistraturii.

Opinez că oricărui magistrat îi revine obligația profesională și morală

de a contribui la menținerea și consolidarea unui cadru instituțional adecvat

pentru respectarea independenței sale. Comportamentul/conduita/atitudinea

magistratului trebuie să fie întotdeauna determinate de necesitatea de a

asigura independența sistemului judiciar.


În încheiere, afirm cu tărie și curaj că succesul și reușita în profesia de

magistrat și în viață, în marea și infinita luptă dintre minciună și adevăr,

dintre bine și rău, dintre frumos și urât, pentru înfăptuirea justiției, înseamnă

să te bucuri de prestigiul funcției, de respectul justițiabililor, de obținerea

criticilor corecte, astfel încât să lași în urma ta o societate mai bună, prin

soluțiile drepte adoptate în carieră, să știi că cei cercetați pentru faptele lor sau

în legătură cu ale altora respiră ușurați datorită imparțialității, a echilibrului și

înțelepciunii, a bunului simț, PENTRU CĂ AI EXISTAT TU – omul

magistrat.

STUDII – ARTICOLE – DISCUȚII –

COMENTARII – ANALIZE

COMPATIBILITATEA LEGISLAȚIEI PENALE DIN ROMÂNIA CU

LEGISLAȚIA COMUNITARĂ CARE REGLEMENTEAZĂ

PROTECȚIA MEDIULUI PRIN MIJLOACE DE DREPT PENAL

Dr. Remus JURJ-TUDORAN

ABSTRACT

This article compares the provisions of the national laws that

criminalize the facts against the environment comparatively and

their correlation with the provisions of the European

Environmental Protection Directive through the criminal law,

concluding that the national legislation has fully implemented the

provisions of the directive, which are the minimum requirements,

some of the facts were incriminated even before the publication of

the directive, but the implementation was chaotic, through several

special laws with criminal norms, uncorrelated, especially from

the point of view of the sanctioning regime, proposing legislative

interventions that eliminate these non-correlations and overlaps

that generate a non-unitary judicial practice. Also, it is necessary

to introduce clear criteria of delimitation between offenses and

contraventions, taking as an example the differentiation criteria

provided in the Forest Code.

Last but not least, it is emphasized that in the practice of the

judicial authorities in Romania, it is compulsory to take into

account the damage made to the environment and the settlement

of the civil matter.

To illustrate the non-correlation of the criminal provisions within

the Romanian legislation, it is exemplified by a case study in which

a final court decision was issued.

Keywords: environmental protection, crime, pollution, waste, flora

and fauna.

Procuror – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de

resurse umane și documentare, redactor-șef, revista Pro Lege, e-mail:

[email protected].

22 Remus Jurj-Tudoran

1. Dreptul la un mediu sănătos prevăzut în Constituția României,

republicată1 și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului2

Mediul a fost definit în Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere3, anexa I pct. 13,

ca:

a) resursele naturale abiotice și biotice cum sunt aerul, apele subterane

și de suprafață, solul, clima, fauna și flora și habitatul acestora;

b) bunurile care fac parte, din mediul construit și din patrimoniul

cultural;

c) aspectele caracteristice ale peisajului;

d) calitatea vieții și a mediului de viață, în măsura în care au sau pot

avea influență asupra bunăstării și sănătății omului;

e) interacțiunea factorilor de la lit. a) - d).

În același sens, mediul a fost definit și în art. 1 alin. (2) din Ordonanța

de urgență a Guvernului nr. 195/20054, ca reprezintând ansamblul de condiții

și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele

caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile

organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în

interacțiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori

materiale și spirituale, calitatea vieții și condițiile care pot influența

bunăstarea și sănătatea omului.

Conform art. 35 din Constituția României, republicată, statul

recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și

echilibrat ecologic și asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.

Atât persoanele fizice cât și persoanele juridice au îndatorirea de a

proteja și a ameliora mediul înconjurător.

Trebuie subliniat că Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu

consacră ca atare dreptul la un mediu înconjurător sănătos, însă exercitarea

anumitor drepturi din Convenție ar putea fi afectată de existența unor

prejudicii aduse mediului și expunerii la riscuri pentru mediu. Astfel, în

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie

2003. 2 Legea nr. 30/1994 privind ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la această convenție, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994. 3 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 28 decembrie

2002. 4 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie

2005.

Compatibilitatea legislației penale din România cu legislația comunitară… 23

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului5 regăsim, printre altele,

încălcări ale dreptului la viață (art. 2 din Convenție) în cazul unor activități

industriale periculoase6, expunerea la radiații nucleare7, emisii industriale8,

încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie și a domiciliului

(art. 8 din Convenție), în cazul construirii unui baraj care pune în pericol un

sit arheologic9, riscuri de mediu și accesul la informații10, poluarea

industrială11, poluarea fonică12, colectarea deșeurilor, gestionarea, tratarea și

eliminarea deșeurilor13, contaminarea sursei de aprovizionare cu apă14,

protecția proprietății (art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție).

Referitor la poluare, cu titlu de exemplu redăm, în sumar, cauza Tătar

împotriva României, hotărârea din 27 ianuarie 2009, în care reclamanții, tată

și fiu, susțineau în special că procesul tehnologic (care implica utilizarea de

cianură de sodiu în aer liber) utilizat de o întreprindere în activitatea de

5 A se vedea fișa tematică ,,Mediul și Convenția Europeană a Drepturilor Omului”,

publicată pe site-ul http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/fise-tematice/FT-Mediul-si-CEDO-

feb-2018.pdf. 6 Öneryıldız împotriva Turciei, nr. 48939/99, hotărârea din 30 noiembrie 2004

(Marea Cameră) (http://hudoc.echr.coe.int). 7 L.C.B. împotriva Regatului Unit, nr. 23413/94, hotărârea din 9 iunie 1998

(http://hudoc.echr.coe.int). 8 Smaltini împotriva Italiei, no. 43961/09, hotărârea din 24 martie 2015

(http://hudoc.echr.coe.int). 9 Cerere pendinte Ahunbay și alții împotriva Turciei, Austriei și Germaniei

(nr. 6080/06), cerere comunicată guvernului turc la 21 iunie 2016. 10 Guerra și alții împotriva Italiei, nr. 14967/89, hotărârea din 19 februarie 1998,

Brincat și alții împotriva Maltei, nr. 60908/11, 62110/11, 62129/11, 62312/11 și 62338/11,

hotărârea din 24 iulie 2014 (http://hudoc.echr.coe.int). 11 Lopez Ostra împotriva Spaniei, nr. 16798/90, hotărârea din 9 decembrie 1994,

Băcilă împotriva României, nr. 19234/04, hotărârea din 30 martie 2010.

(http://hudoc.echr.coe.int). În cazul Băcilă împotriva României, Curtea constată că reclamanta

locuiește în apropiere de uzina Sometra din Copșa Mică. De asemenea, aceasta observă că

efectele nocive pentru sănătatea oamenilor ale substanțelor chimice periculoase eliminate în

atmosferă de această uzină au fost stabilite în mod clar de numeroase rapoarte emise de

autoritățile publice și private, ceea ce, de altfel, Guvernul nu contestă. În plus, reclamanta a

prezentat documente medicale care atestă impactul și legătura de cauzalitate dintre poluare și

degradarea sănătății sale, în special intoxicarea cu plumb și cu dioxid de sulf. Incidența

directă a emisiilor nocive asupra dreptului reclamantei la respectarea vieții private și de

familie a acesteia permite, prin urmare, să se ajungă la concluzia conform căreia art. 8 este

aplicabil. 12 Moreno Gomez împotriva Spaniei, nr. 4143/02, hotărârea din 16 noiembrie 2004

(http://hudoc.echr.coe.int). 13 Brândușe împotriva României, nr. 6586/03, hotărârea din 7 aprilie 2009

(http://hudoc.echr.coe.int). 14 Dzemyuk împotriva Ucrainei, nr. 42488/02, hotărârea din 4 septembrie 2014

(http://hudoc.echr.coe.int).


minerit aurifer le punea viețile în pericol. O parte din activitatea societății era

situată în vecinătatea locuinței reclamanților. În ianuarie 2000, în zona

respectivă s-a produs un accident de mediu. Un studiu al Organizației

Națiunilor Unite indica faptul că digul unui iaz de decantare s-a prăbușit, fiind

deversați aproximativ 100.000 m3 de apă poluată cu cianuri în mediul

înconjurător. Reclamanții s-au plâns, de asemenea, de lipsa de acțiune din

partea autorităților în ceea ce privește numeroasele plângeri depuse de primul

reclamant despre riscurile la adresa mediului, a vieții lor și a sănătății fiului

său, care suferea de astm.

Curtea a hotărât că a fost încălcat art. 8 din Convenție, constatând că

autoritățile române nu și-au îndeplinit obligația lor de a evalua, la un nivel

satisfăcător, riscurile pe care activitatea societății care exploata mina le putea

implica, și de a lua măsuri adecvate pentru a proteja drepturile persoanelor în

cauză la respectarea vieții private și a domiciliului și, în termeni mai generali,

dreptul lor de a se bucura de un mediu sănătos și protejat. În această cauză

Curtea a reamintit în special că poluarea poate constitui o ingerință în viața

privată și de familie a unei persoane, afectându-i bunăstarea acesteia, și că

statul are datoria de a asigura protecția cetățenilor săi, reglementând

autorizarea, înființarea, exploatarea, siguranța și monitorizarea activităților

industriale, în special a activităților care sunt periculoase pentru mediu și

sănătatea umană.

A observat, de asemenea, că, având în vedere ceea ce era cunoscut

până la acel moment despre subiect, reclamanții nu reușiseră să probeze

existența unei legături de cauzalitate între expunerea la cianură de sodiu și

afecțiunea astmatică. A observat, totuși, că societatea respectivă și-a continuat

operațiunile industriale după accidentul din ianuarie 2000, cu încălcarea

principiului precauției, potrivit căruia absența certitudinii cu privire la stadiul

actual al cunoștințelor științifice și tehnice nu poate justifica nicio întârziere

din partea statului în adoptarea unor măsuri efective și proporționale. De

asemenea, Curtea a subliniat că autoritățile aveau obligația să asigure accesul

publicului la concluziile anchetelor și studiilor, reiterând faptul că statul are

datoria de a garanta dreptul publicului de a participa la procesul decizional în

ceea ce privește aspectele de mediu.

2. Protecția mediului prin drept penal la nivelul Uniunii Europene

În temeiul art. 83 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

(TFUE), Uniunea Europeană poate adopta directive care să prevadă norme

minime privind dreptul penal al UE pentru diferite infracțiuni.

Legislația UE privind definiția infracțiunilor și sancțiunilor penale

este limitată la „norme minime”, în temeiul art. 83 din tratat. Această limitare


exclude o armonizare completă. În același timp, principiul securității juridice

impune definirea clară a comportamentului care trebuie considerat a intra sub

incidența sancțiunilor penale. Cu toate acestea, o directivă UE privind dreptul

penal nu are niciun efect direct asupra cetățenilor, fiind necesar ca aceasta să

fie transpusă în legislația națională. Prin urmare, cerințele de asigurare a

securității juridice nu sunt aceleași ca și în cazul dreptului penal național. Este

esențial ca legiuitorului național să îi fie clar ce rezultate trebuie obținute prin

punerea în aplicare a legislației UE15.

La 19 noiembrie 2008 s-a adoptat Directiva 2008/99/CE a

Parlamentului European și a Consiliului privind protecția mediului prin

intermediul dreptului penal16, care prevede standarde minime, astfel că statele

membre pot adopta sau menține măsuri mai stricte de protecție eficientă a

mediului prin intermediul dreptului penal. Măsurile respective trebuie să fie

compatibile cu dispozițiile tratatului.

Directiva 2008/99/CE prevede în art. 3 că statele membre se asigură că

următoarele fapte constituie infracțiuni, în cazul în care sunt contrare legii și

sunt săvârșite cu intenție sau cel puțin din culpă gravă:

(a) deversarea, emiterea sau introducerea unei cantități de materii sau

de radiații ionizante în aer, sol sau apă, care provoacă sau este probabil să

provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane sau daune

semnificative calității aerului, calității solului sau calității apei ori animalelor

sau plantelor;

(b) colectarea, transportul, valorificarea sau eliminarea de deșeuri,

inclusiv controlul acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a spațiilor de

eliminare și inclusiv acțiunile întreprinse de comercianți sau intermediari

(gestionarea deșeurilor), care provocă sau este probabil să provoace decesul

sau vătămarea gravă a unei persoane sau daune semnificative calității aerului,

calității solului sau calității apei ori animalelor sau plantelor;

(c) transportul de deșeuri, în cazul în care respectiva activitate intră în

domeniul de aplicare a articolului 2 alineatul (35) din Regulamentul (CE)

nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006

privind transferurile de deșeuri (1) și se efectuează într-o cantitate care nu

15 A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul economic și social și Comitetul regiunilor COM 2011/573 din 20 septembrie 2011

,,Către o politică a UE în materie penală: asigurarea punerii în aplicare eficace a politicilor

UE prin intermediul dreptului penal”, publicată pe site-ul http://www.europarl.europa.eu/

meetdocs/2009_2014/documents/com/com_com(2011)0573_/com_com(2011)0573_ro.pdf,

accesat la 12 noiembrie 2019. 16 Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328/28 din 6 decembrie 2008.


poate fi neglijată, fie că se realizează printr-un singur transport, fie prin mai

multe transporturi aparent legate între ele;

(d) exploatarea unei uzine în care se desfășoară o activitate periculoasă

sau în care sunt depozitate sau utilizate substanțe sau preparate periculoase și

care, în exteriorul uzinei, provoacă sau este probabil să provoace decesul sau

vătămarea gravă a unei persoane sau daune semnificative calității aerului,

calității solului sau calității apei ori animalelor sau plantelor;

(e) producția, procesarea, manipularea, folosirea, deținerea,

depozitarea, transportul, importul, exportul sau eliminarea de materiale

nucleare sau de alte substanțe radioactive periculoase, care provoacă sau este

probabil să provoace decesul sau vătămarea gravă a oricărei persoane sau

daune calității aerului, calității solului sau calității apei ori animalelor sau

plantelor;

(f) uciderea, distrugerea, posesia sau obținerea de specimene din

speciile de faună sau floră sălbatică protejate, cu excepția cazurilor în care

fapta afectează o cantitate neglijabilă de astfel de specimene și are un impact

neglijabil asupra stării de conservare a speciilor;

(g) comerțul cu specimene din speciile de faună sau floră sălbatică

protejate sau cu părți ori derivate ale acestora, cu excepția cazurilor în care

actul afectează o cantitate neglijabilă de astfel de specimene și are un impact

neglijabil asupra stării de conservare a speciilor;

(h) orice act care provoacă deteriorarea semnificativă a unui habitat

din cadrul unui sit protejat;

(i) producția, importul, exportul, introducerea pe piață sau folosirea de

substanțe care epuizează stratul de ozon.

Conform art. 4 din Directiva 2008/99/CE, statele membre se asigură

că instigarea și complicitatea la actele săvârșite cu intenție menționate la

articolul 3 sunt sancționabile ca infracțiuni.

În ceea ce privește răspunderea persoanelor juridice, Directiva

2008/99/CE prevede în art. 6 că statele membre se asigură că persoanele

juridice pot fi considerate răspunzătoare pentru infracțiunile menționate la

articolele 3 și 4, în cazul în care aceste infracțiuni au fost comise în beneficiul

lor de orice persoană care deține o poziție de conducere în cadrul persoanei

juridice și care a acționat fie individual, fie în calitate de membru al unui

organ al persoanei juridice, pe baza:

(a) unei împuterniciri din partea persoanei juridice;

(b) unei prerogative de a lua decizii în numele persoanei juridice; sau

(c) a unei prerogative de control în cadrul persoanei juridice.

De asemenea, statele membre se asigură că o persoană juridică poate fi

considerată răspunzătoare în cazul în care lipsa supravegherii sau a


controlului din partea unei persoane menționate la alineatul (1) a făcut

posibilă comiterea unei infracțiuni menționate la articolele 3 și 4, în beneficiul

persoanei juridice respective, de către o persoană sub autoritatea acesteia.

Totodată se prevede că răspunderea unei persoane juridice în temeiul

alineatelor (1) și (2) nu exclude procedurile penale împotriva persoanelor

fizice care sunt implicate în infracțiunile menționate la articolele 3 și 4 în

calitate de autori, instigatori sau complici.

Referitor la aplicarea sancțiunilor, Directiva 2008/99/CE prevede,

atât în cazul aplicării lor persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice, că

statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura aplicabilitatea unor

sancțiuni penale eficace, proporționale și cu efect de descurajare pentru

infracțiunile menționate (art. 5 și 7).

Directiva 2008/99/CE nu definește nici mediul și nici prejudiciul adus

mediului, ci doar „speciile de floră și faună sălbatică protejate” care

înseamnă:

(i) în sensul articolului 3 litera (f), acele specii menționate în: - anexa

IV la Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea

habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (1); - anexa I la

Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea

păsărilor sălbatice (2) și cele menționate la articolul 4 alineatul (2) din

respectiva directivă;

(ii) în sensul articolului 3 litera (g), acele specii menționate în anexa A

sau B la Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996

privind protecția speciilor de faună și floră sălbatică prin controlul comerțului

cu acestea (3);

De asemenea, se definește „habitatul în cadrul unui sit protejat”, care

înseamnă orice habitat al speciilor pentru care o arie este clasificată ca arie de

protecție specială, în temeiul art. 4 alin. (1) sau alin. (2) din Directiva

79/409/CEE, sau orice habitat natural sau habitat al speciilor pentru care un sit

este desemnat ca arie specială de conservare, în temeiul art. 4 alin. (4) din

Directiva 92/43/CEE.

Definirea prejudiciului adus mediului îl regăsim în Directiva

2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004

privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu

prevenirea și repararea daunelor aduse mediului17, care la pct. (18) din

Preambul prevede că, în conformitate cu principiului „poluatorul plătește”, un

operator care cauzează o daună gravă mediului sau este sursa unei amenințări

17 Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 143 din 30 aprilie 2004.

Prezenta directivă nu se aplică vătămărilor corporale, celor aduse proprietății private sau

pierderilor economice și nu afectează drepturile care rezultă din aceste categorii de daune.


iminente de producere a unei asemenea daune ar trebui să suporte, în

principiu, costurile legate de măsurile de prevenire sau de reparare necesare.

În cazurile în care o autoritate competentă acționează, ea însăși sau prin

intermediul unui terț, în locul unui operator, această autoritate ar trebui să se

asigure că cheltuielile pe care le-a suportat vor fi recuperate de la operator. De

asemenea, operatorii ar trebui să suporte, în ultimă instanță, costul evaluării

daunelor aduse mediului și, după caz, al evaluării amenințării iminente de

producere a unor asemenea daune.

În sensul prezentei directive, „daună adusă mediului” înseamnă:

(a) daunele cauzate speciilor și habitatelor naturale protejate, adică

orice daună care are efecte negative grave asupra constituirii sau menținerii

unei stări favorabile de conservare a unor asemenea habitate sau specii.

Importanța impactului acestor daune se evaluează în raport cu starea inițială,

ținându-se seama de criteriile prevăzute de anexa I. Daunele cauzate speciilor

și habitatelor naturale protejate nu cuprind efectele negative identificate

anterior care rezultă dintr-o acțiune a unui operator care a fost autorizată în

mod expres de către autoritățile competente în conformitate cu dispozițiile de

punere în aplicare a articolului 6 alineatele (3) și (4) sau a articolului 16 din

Directiva 92/43/CEE sau a articolului 9 din Directiva 79/409/CEE sau, în

cazul habitatelor și al speciilor care nu sunt reglementate de legislația

comunitară, în conformitate cu dispozițiile echivalente ale legislației interne

privind conservarea naturii;

(b) „daunele aduse apelor”, și anume orice daună cu efecte negative

grave:

(i) asupra stării ecologice, chimice sau cantitative sau asupra

potențialului ecologic al apelor în cauză, astfel cum au fost definite de

Directiva 2000/60/CE, cu excepția efectelor negative pentru care se aplică

articolul 4 alineatul (7) din directiva respectivă; sau

(ii) asupra stării ecologice a apelor marine în cauză, astfel cum au fost

definite de Directiva 2008/56/CE, în măsura în care aspectele speciale privind

starea ecologică a mediului marin nu fac deja obiectul Directivei 2000/60/CE;

(c) daunele aduse solului, și anume orice contaminare a solului care

creează un risc semnificativ de consecințe negative asupra sănătății umane

prin introducerea directă sau indirectă în sol sau în subsol a unor substanțe,

preparate, organisme sau microorganisme.

„Daună” înseamnă o modificare negativă măsurabilă a unei resurse

naturale sau o deteriorare măsurabilă a unui serviciu legat de resursele

naturale care pot surveni direct sau indirect.


3. Legislația națională care sancționează ca infracțiuni fapte

comise împotriva mediului

Din examinarea legislației naționale care sancționează ca infracțiuni

fapte comise împotriva mediului, constatăm că aceasta este haotică,

infracțiunile le regăsim reglementate atât în Codul penal

(Art. 355 - Răspândirea bolilor la animale sau plante18, Art. 356 - Infectarea

apei19, Articolul 359 - Traficul de produse sau substanțe toxice20), precum și

într-o serie de legi speciale cu reglementări penale, după cum urmează (ordine

cronologică):

3.1. Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime

interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice

exclusive ale României21 (art. 49)

(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la

2 ani sau cu amendă deversarea de substanțe poluante de pe o navă în:

a) apele maritime interioare sau acvatoriile porturilor, în care se aplică

Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave 73/78

(Convenția Marpol)22;

18 Articolul 355 Răspândirea bolilor la animale sau plante (1) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor

infectocontagioase la animale sau plante ori a dăunătorilor, dacă a avut ca urmare răspândirea

unei asemenea boli ori a dăunătorilor, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu

amendă.

(2) Dacă fapta este săvârșită din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc la

jumătate. 19 Articolul 356 Infectarea apei

(1) Infectarea prin orice mijloace a surselor sau rețelelor de apă, dacă apa devine

dăunătoare sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepsește cu închisoare de la

unu la 5 ani.

(2) Dacă fapta este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani

sau amenda.

(3) Prin excepție de la dispozițiile art. 137 alin. (2), în cazul infracțiunii prevăzute în

prezentul articol, suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este

cuprinsă între 500 lei și 25.000 lei.

(4) Tentativa se pedepsește. 20 Articolul 359 Traficul de produse sau substanțe toxice

(1) Producerea, deținerea, precum și orice operațiune privind circulația produselor

ori substanțelor toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conțin astfel de

substanțe ori experimentarea produselor sau substanțelor toxice, fără drept, se pedepsesc cu

închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepsește. 21 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 9 august 1990, cu

modifcările și competările ulterioare. 22 Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave, adoptată la data

de 2 noiembrie 1973 de către Organizația Maritimă Internațională și modificată prin


b) marea teritorială;

c) zona economică exclusivă sau într-o zonă echivalentă stabilită în

conformitate cu dreptul internațional;

d) marea liberă.

(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârșită din culpă, se pedepsește cu

închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(3) Fapta prevăzută la alin. (1) care a cauzat o deteriorare

semnificativă a calității apelor sau prejudicii semnificative vieții marine se

pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.

(4) Fapta prevăzută la alin. (3), săvârșită din culpă, se pedepsește cu

închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

3.2. Legea nr. 107/1996, legea apelor23 (art. 92, 93 și 95)

Art. 92 - (1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafață

și subterane, în apele maritime interioare ori în apele mării teritoriale de ape

uzate, deșeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conțin substanțe,

bacterii ori microbi în cantitate sau concentrație care poate schimba

caracteristicile apei, punând în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală

a persoanelor, viața animalelor, mediul, producția agricolă ori industrială sau

fondul piscicol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un

an la 5 ani.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și următoarele

fapte:

a) poluarea, în orice mod, a resurselor de apă, dacă are un caracter

sistematic și produce daune utilizatorilor de apă din aval;

b) depozitarea în albia majoră a râurilor a combustibilului nuclear sau

a deșeurilor rezultate din folosirea acestuia;

c) punerea în pericol a digurilor de contur ale lacurilor de acumulare

prin exploatările de agregate minerale din albia majoră sau terase.

(3) Depozitarea sau folosirea de îngrășăminte chimice, de pesticide ori

de alte substanțe toxice periculoase în zonele de protecție a apelor constituie

infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(4) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au fost săvârșite din culpă,

limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.

(5) Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1) - (3) se pedepsește.

Art. 93 - (1) Executarea, modificarea sau extinderea de lucrări,

construcții ori instalații pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul legal,

Protocolul din 1978, la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 18 martie 1993. 23 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996,

cu modificările și competările ulterioare.


precum și darea în exploatare de unități fără punerea concomitentă în

funcțiune a rețelelor de canalizare, a stațiilor și instalațiilor de epurare a apei

uzate, potrivit autorizației de gospodărire a apelor, constituie infracțiune și se

pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și următoarele

fapte:

a) utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri, fără autorizația de

gospodărire a apelor;

b) exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape ori în

legătură cu apele, desfășurarea activității de topire a teiului, cânepii, inului și a

altor plante textile, de tăbăcire a pieilor și de extragere a agregatelor minerale,

fără autorizația de gospodărire a apelor;

c) exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție sanitară a

surselor de apă, în zonele de protecție a albiilor, malurilor, construcțiilor

hidrotehnice, construcțiilor și instalațiilor hidrometrice sau a instalațiilor de

măsurare automată a calității apelor;

d) utilizarea albiilor minore fără autorizația de gospodărire a apelor,

precum și a plajei și țărmului mării în alte scopuri decât îmbăierea sau

plimbarea.



Art. 95 - (1) Manevrarea de către persoanele neautorizate a

stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor sau a altor construcții ori instalații

hidrotehnice, circulația vehiculelor pe coronamentul digurilor și barajelor

neamenajate în acest scop, tăierea la ras a perdelelor forestiere de protecție a

digurilor și lacurilor de acumulare, blocarea golirilor de fund ale barajelor

constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu

amendă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează efectuarea de

săpături, gropi sau șanțuri în baraje, diguri ori în zonele de protecție a acestor

lucrări, precum și extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de

apărare, fără avizul de gospodărire a apelor ori cu nerespectarea acestuia.



(4) Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește.


3.3. Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță,

reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare24 (art. 44)

Art. 44 alin. (1) lit. b)

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani:

– adăugarea deliberată de substanțe radioactive în producerea

alimentelor, a hranei pentru animale și a produselor cosmetice, precum și

importul sau exportul unor asemenea produse.

– adăugarea deliberată de substanțe radioactive în fabricarea

jucăriilor și a ornamentelor personale, precum și importul sau exportul unor

asemenea produse.

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani,

efectuarea neautorizată a uneia dintre următoarele activități:

– cercetarea, proiectarea, deținerea, amplasarea, construcția, montajul,

punerea în funcțiune, funcționarea de probă, exploatarea, modificarea,

conservarea, dezafectarea sau închiderea, importul, exportul și transferul

intracomunitar al instalațiilor nucleare, inclusiv al celor de gestionare a

combustibilului nuclear uzat, privitoare la punerea în funcțiune, funcționarea

de probă, exploatarea, modificarea, dezafectarea, importul și exportul

instalațiilor nucleare;

– producerea, amplasarea, construcția, furnizarea, închirierea,

transferul, manipularea, deținerea, utilizarea, depozitarea intermediară,

dezafectarea, transportul, tranzitul, importul, exportul și transferul

intracomunitar al instalațiilor radiologice, inclusiv al instalațiilor de gestionare

a deșeurilor radioactive, dacă instalațiile radiologice, materialele nucleare

sau radioactive, deșeurile radioactive și generatoarele de radiații prezintă un

risc nuclear ori radiologic deosebit;

– producerea, fabricarea, închirierea, transferul, deținerea, exportul,

importul și transferul intracomunitar al materialelor, dispozitivelor și

echipamentelor prevăzute în anexa nr. 1, dacă materialele nucleare sau

radioactive, deșeurile radioactive și generatoarele de radiații prezintă un risc

nuclear ori radiologic deosebit.

– deținerea, transferul, importul, exportul și transferul intracomunitar

al informațiilor nepublicate, aferente materialelor, dispozitivelor și

echipamentelor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare și a altor

dispozitive nucleare explozive, prevăzute în anexa nr. 1, dacă materialele

nucleare sau radioactive, deșeurile radioactive și generatoarele de radiații

prezintă un risc nuclear ori radiologic deosebit;

24 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 29 octombrie

1996, cu modificările și competările ulterioare.


– nesolicitarea și neobținerea, în prealabil, de către titularul autorizației

în condițiile prevăzute de lege, la încetarea activității sau la dezafectarea

instalațiilor nucleare ori radiologice, precum și la transferul, în parte sau în

totalitate, al instalațiilor nucleare și radiologice, al produselor radioactive ori

materialelor nucleare, a autorizației de deținere, conservare, dezafectare sau

transfer, după caz, dacă materialele nucleare sau radioactive, deșeurile

radioactive și generatoarele de radiații prezintă un risc nuclear ori

radiologic deosebit;

(2) Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1) lit. b) se pedepsește.

3.4. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind

gospodărirea integrată a zonei costiere (art. 80 și 81)

Art. 80

Evacuarea, aruncarea sau injectarea în zona costieră ori în zona de

protecție a apelor uzate, deșeurilor, reziduurilor ori produselor de orice fel,

care conțin substanțe în stare solidă, lichidă sau gazoasă, bacterii ori microbi

în cantități sau concentrații care pot schimba caracteristicile zonei, făcând-o

astfel dăunătoare pentru sănătatea persoanelor, viața animalelor și mediu ori

pentru fondul piscicol, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de

la unu la 5 ani.

Art. 81

Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la

3 ani sau cu amendă următoarele fapte:

a) exploatarea de agregate minerale în zona costieră și în zonele de

protecție;

b) tăierea ori distrugerea arborilor, arbuștilor, tufelor și a culturilor

perene din zona costieră;

c) continuarea activităților după încetarea drepturilor obținute în baza

prezentei ordonanțe de urgență;

d) utilizarea produselor chimice toxice în exploatările piscicole situate

în zona costieră;

e) introducerea în unitățile de acvacultură de specii exotice fără avizul

autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor;

f) utilizarea pesticidelor și îngrășămi

PRO LEGE NR. 4/2019revistaprolege.ro/wp-content/uploads/2019/12/Pro-Lege... · 2019-12-18 · PRO...

Documents

Transcript of PRO LEGE NR. 4/2019revistaprolege.ro/wp-content/uploads/2019/12/Pro-Lege... · 2019-12-18 · PRO...