ANALELE A. R.TOM. XXXVILMEM. SECT. ISTORICE.

ACADEMIA ROMANA

No. 9.

PRIVILEGIILE SANGAILORDELA

TARGU-OCNA

DL

N. IORGAMENDED AL ACADEMIEI ROMAN.

. EXTRAS DIN:ANALELE ACADEMIEI ROMA NE

Seria II. Tom. XXXVII.MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

AC ADE',HII

"4

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp, §i C. SFETEALEIPZIG VIENA

OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.

1915. 9.

Pretul 20 bani.

- --..--a-3..-I

!

1

_.

,4. .0

.

-

,,

, .

. . ..,

. .

°

o

. .. ....

.

.. . - -..

. ,

..

.isLI 0 -rtzt.

1. dy_

fike, .4- L -

., .

,,

,

.. _ ,

3

Analele Societatii Aeademiee Romfine. Seria I :Tom. I-XI. Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Academiei Romane. Seria II:Tom. I-X. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1878-1888 2 -Tom. XI -XX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1888-1898 2.-Tom. XXI-XXX.-Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898-1908.Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1898-1908 2.-Tom. XXXI. - Desbaterile Academiei in 1908-9 5.-

XXXI.- Memoriile) Seetinnii Istorice 10.-XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910 5.-

. XXX//. - Memoriile Sectiunii Istorice 14.-despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-

dente diplomatic° strain°. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . -,50Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.

III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti 1,60IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de

Radu Rosetti 2,-Despre elementele cronologice in documentele romanesti, de N.

Docan 1,20Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,

de A. D. Xenopol -,50Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie

si documente, de N. Docan -,60*Uri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-

dente diplomatice straine. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . -,80Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului.

I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. . 1,60Marele spatar Ilie Tifescu si omorirea lui Miron si Velisco

Costin, de I. Tanoviceanu --,50Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-

vrie 1602 (7111), de General P. V. Nasturel ..... . . . . -,50Conflictul dintre guvernul Moldovei si mandstirea Neamtului. II.

Dupd 1 Iunie 1859, de Radu Rosetti 1,50Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a yea-

cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . -,70Doamna lui Ieremia Voda., de N. lorga 1.-

Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol . ...... -,20Despre metoda in stiinte si in istorie, de A. D. Xenopol . -,20Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu -,50

XXXIII. -Desbaterile Academiei in 1910-1911Sectiunii Istorice 12.-

Francisc Ralcoczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-resti si Romanii, de N. lorga -,40

Un calator italian in Turcia si Moldova in timpul rasbohilui cuPolonia, de N. Iorga -,30

Dona documente privitoare la revolta boierilor din Cara Fagara-sului in favoarea lui Mihnea Voda numit eel Rau, 1508-1510,de loan Puscariu -,20

Carol al XII-lea, Petru eel Mare $i terile noastre, de N. lorga . 1.-Cateva note despre cronicele si traditia noastra istorica, de

N. Iorga -,20Alto lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupd izvoare apusene.

Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. Iorga -,40Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab,.de N. Iorga -,30Ceva despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga 1.-Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria

renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza:I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 -,40II. Anul 1856 1,20III. Anul 1857 1,60IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti 1,60V. Anul 1858. Caimacamia din Moldova a domnilor Ste-

fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu 1.-Partea Romanilor din Ardeal si Ungaria in culture romaneasca

(influente ri conflicte), de N. lorga -,20Muntii Tames si Tamasel, de roan Puscariu -,20Dinastia lui Radu Negru Voda in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,de Dr. Atanasie M. Marienescu 1.-

L. B.

.

- - --. ......

>

Stiri.

-

. .......... . . . . . . .

.

4.-XXXIII.-Memoriile

.

-2--

.

-

. ........... . . . . .

. . . ........ . ....... . .

. . . . . . .

. ...... . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . ...... . . . . . . . . . . .

. . . . . . . ....... . .

. . ..... . . . . . . . . .

. . . .

. . . . . . . . . .

. .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . ...... . . . . . . .

. ........... . . . . . . . . . . . . . .

..... . . . .

-

. . . . . . .

. . . . . . . . .

PRIVILEGIILE SANGAILOR DELA TARGU-OCNADE

N. IOWAhornbill al Academie' Raman,

qedinta dela 12 Decemvrie 1914.

Acum mai bine de 20 de ani, d-1 Gh. Ghibanescu tiparia in ziarulbucure0ean «Luptan o serie de articole despre breasla §angailordela Targu-Ocna. Actele pe cari se sprijinia studiul d-sale erauluate dintr'o «condica a rufeturilorn redactata de un bun caligrafla 1851.

Astazi d-1 Gh. Sion a izbutit s5, gaseasca o mare parte a origi-nalelor, incepand cu acela care In condica poarta no. 9. Deoarecestudiul d-lui Ghibanescu nu se poate intrebuinta decal cu foartemare greutate, deoarece textele trebue redate cu preciziune in-tocmai a0. cum le prezinta, originalele, deoarece in sfarqit punctede vedere nou5, se descopar fire§te astazi, socot de folos aceastanotita.

1.

Pe pAmantul romanesc salinele au fost exploatate inainte, cumull inainte de Romani, cu procedeul primitiv, care se poate ob-serva la aOcna Baciului» din Slanicul Prahovei, de a se AO, gropicari se tot largest in jos in masura lucrului. Romanii au dat ex-ploatarilor de sare o mai mare intindere o perfectiune tehnicanecunoscut5, pans atunci in aceste locuri.

Din cuvantul latin salinae toate natiile romanice au derivate,in numele de localitati (Salinas in spaniolete., Salins, Chateau-Salinsin Franta). La not vechiul cuvant de a sarinan avem Irish Lacul-Sarat, Sarata, odata targ la Prut, Saratel, Saratica, Sarateni a

&aide A. B. Tom. XXXVII.Vernoriile Seel. Islorice.

JY

, .

si

si

I

1

ni

toltGA 246

fost inlocuit prin Skink sau Slating, care, iaras, se gaseste in numede localitati, si faptul ca in Moldova ca si In Tara-Romaneasca subtmunte sunt eslanicurin, si in Buzau, in Muscel, in Mehedinti sunt«Slatinicuri», pe °and Maramurasul cunoaste ca si Oltenia duna-reana «Slatina» o Slating ins& si in muntii Campulungului (1),alta in muntii Sucevei, de unde numele manastirii lui Lapusneanu;sunt si, mai pretutindeni, Slatioare , 10 are insemnatatea sa, ara-tand poate caracterul Indoit al populatiei slave, Schei si Sarbi, cucare am avut a face in cursul timpurilor. Ca numele sunt slavone,aceasta n'ar dovedi o persistenta slava, «sarmatica», din timpurianterioare Romanilor, in aceste locuri, ci poate insusirea salinelorde o putere politic& slava, subt haganul Avarilor on subt Voevoziproprii.

Indata dupa asezarea lor, Ungurii au cautat pretutindeni salinele,ca unii cari intrebuintau cursul Murasului pentru a trece aceastamarfa spre Apus. De aceea au ocupat, chiar cu mull dincolo deinarginile provinciei for propriu zise partile din munte on de subtmunte cari dadeau acest mineral. Tendintei acesteia i se datorestecrearea unei posesiuni pe malul Slanicului si pang la Bistrita si laSiretiu, In viitoarea Moldova (cu localitatile, purtand nume ungu-rese: Bacau-BakO, Agiud-Egyedhalma (2), Sascut-Szaszkut), pe malulSlanicului muntean 'Ana la Teleajen si Buzau (judetul Secuienilor)si langa Lotru si Olt (tara Lotrului). Locul de extractiune 11 numiracu un cuvant care apartine vechiuldi fond al limbii slavo-maghiareocna-alma: de aici «Oena cu apan, Vizakna, in Ardeal, Ocna Moldoveisi Ocna olteana. «Ocna», de altfel, inseamnd orice fel de mind,corespunzand astfel slavului «rodna» on celuilalt cuvant unguresc,baie (banya): astfel In Mehedinti Tanga Baia-de-arama este Incasatul Ocne (3).

II.

Venim la Ocna Bacaului, vecina cu Slanicul aceluias judet, inveacul al XV-lea era si aici o Slating; un parau cu acest nume (4),ce nu se afla pomenit decal la inceputul veacului al XVI -lea. La

(1) L Bogdan, Documentele lui Stefan eel Mare, I, p. 205..(2) Hurmuzaki, XV, p. 19, no. xxvi.13) 0 Oenitil In DArnbov4a. «Oenip Inseamna in Moldova firidit: aoenitan sobei.(4) I. Bogdan, Documentele lui ,Stefan cel Mare, II, pp. 6-7.

s

.

it.

§41 IfItiVILEaRLE EANE-AlLort DELA

17 Noemvrie 1502, Stefan eel Mare, catre sfarsitul Domniei sale,word& ctitoriei sale dela Putna Intre altele dreptul de a ridica, pean 150 de «drobi de Bare» dela «ocna noastra dela Totrus» (1)(WT HAWEll WIII111 WT ToTptiwa) (2). Deci la aceasta data nu era untarg, ocna se numia dupa raul vecin, iar sarea toata cats se scoteade acolo era a Domniei; salina se tines de veniturile domnesti, deCamara. Inca de atunci fara indoeala camciraqii supraveghiau lucrul,singurii camarasi afar& de cei dela Curte (Mare Camara§, cu dre-gatorii subordonati lui, camaras de izvoade, camaras de lumini).Era pe acest pamant moklovenesc, dupa datina mostenita dela regiiUngariei, cari si ei imprumutasera norma germana, un Salokam-mergut, ca acela dela Salzburg, dar fara ca aici sa se fi ridicatvreodata «burgub>, cetatea.

Vechea populatie ungureasca va fi Post foarte redusa. Veacul alXVII-lea nu mai arata decat prin unele orase, ca la Trotus, urmedintr'insa. Satele vecine poarta nume duble, romanesti si unguresti,si tale originale sunk ale Romanilor, cari le-au numit dupa sistemulde colonizare prin ((MOOD a «masiilorn cari le poarta, numele :Stanesti (Sztanfalva), Manesti (Manfalva, pentru Bandini), Gogesti (delaGoga; Godzafalva), Balana (ung. Volcsok, a moasa»), Slobozia (Ujfalii),Lucacesti (Lukacsfalva), Satul-de-jos (Alfahl), Fantanele (Hidegkat;cf. Sascut); doar Trebel (Terebes) si Salcuta (Szaloncza) data n'auforme corespunzatoare romanesti cu un mai mare caracter de ve-chime. Pretutindeni se constata pe la 1640 datinele romanesti:momai la drum contra bolilor, paparude, etc. (3). La Trotus chiarerau abia unsprezece familii de catolici.

Pe acest timp un targ al Ocnei nu exists. Ca pe vremea luiStefan eel Mare, era numai Salina «spre Apus de targul Trotusului,pe povarnisul muntelui». Lucratorii alcatuiau, un sat aparte, ou 300de case, pe Tanga alto doua, mai departate, cari se adaugiserala munca Tor. Domnul Isi avea carnarasii, dar ei nu conduceaumacar exploatarea. Cu lucratorii, salgetii (WO numele initial, deunde, de sigur, pentru toata populacia strains: ceangai se incheiaseo invoeala, o «ruptan : fiecare sass era datoare sa dea pe sapt5,-mama «patruzeci de pietre mari de sare», de «drobin, ramaind sa-i

(1) Totrus, Tatroi; pare s5. Insemne «caul tatiirescp, dela 'Mari, carora le apailineaMoldova.

(2) Bogdan, 1. c., II, p. 210.(3) Urechiii, Codex Bandinus, in aceste Anale, XVI.

TAEGU-061A._

-

IOWA 248

«taie» cum poate: prin §eful familiei on printr'un om cu plata, unsimbria§; lipsa dintr'o saptamana trecea In sama sapta'manii ur-matoare. Erau scutiti de orice dare §i, ca plata, li se dedea un bande argint sau doi «solizi poloni», polturaci. La sfarcitul anului alcelui financiar, deci 1-iu Septemvrie cand se schimba camara§ul,se da fiecaruia din lucratori, adupa numarul casnicilor», un car, doua,trei de sare. Faramaturile din fiecare zi le luau §algaii in acoplete».

Salina era imensa, de o suta de stanjeni. «Un ora§ s'ar puteacladl innauntru.» Gramezile de sare fac afar& ca ni§te ziduri, pelanga cari oameni §i cara apar ca furnicile. So due «drobiin InRusia, Podolia, Ucraina, la Turci §i la 'Mari (1).

Comparatia o putem face cu Ocnele-Mari muntene descrise dearhidiaconul Pavel de Alep, pe wales timp (2). De aici se iea sarepentru toata Turcia europeana; a toata sarea consuniata in Rumelia§i Constantinopol e adusa din aceste parti». Aici, cei mai multi lu-cratori sunt osanditi (§i pentru pricini politico). Din adanc se scoteaubolovanii prin ma§ini mirate de cai. Satul exists pe la 1650, cubisericile lui. De vreun Camara§ nu se vorbe§te nimic, cu toateca §i aici proprietatea trebue sa fi fost a Domniei.

Cunoa§tem un numar de camara§i ai Ocnei moldovene§ti nuInca «tarp, ci numai «Ocnan In cea mai mare parte Greci. Petimpul lui Bandini era Ienachi (3). Apoi intalnim pe Gheorghe cuIani (4). La 1656 insa, subt Gheorghe tefan, in locul Grecilor luiVasile Lupu, apar Romanii Dumitraro Boul, ruda a Doamnei Safta,§i Miron (poate Ciogolea); diacul for intrebuinteaza, ca localnic dinaceste parti, expresii ungure§ti ca u§ocodolom» (nunta) (5).

In a doua jumatate a veacului al XVII-lea insa, targul se for-meaza. «Stan de Oman din c. 1650 trebue sa fi fost judele, carese zice aici, ca in Ardeal, ubiraun (6). La 1692, pe langa Camara§,un Grec, Scull, pe langa fostul Camara§ Toderacco, gasirn pe gra-medic, Nica, pe birdul Vasile Blandea, pe negustorul Zota, pe doizugravi: Dima §i Gheorghe, dintre can acesta din urma se zice

(1) Bandini, 1. c., pp. 210-2.(2) Caldtoriile Patriarhadui Macarie, trad. Emilia Cioran, pp. 168-70. «Oona-Mares subt

Mihaiu Viteazul; Studii ci doc., XVI, p. 32.(3) Bragovul i Romdnii, pp. 56-7, no. 1.(4) Ibid., pp. 94-5, no. 3.(5) Ibid., pp. 30-1, no. 2.(6) Ibid., pp. 79-80, no. 1.

4 N.

,

249 PRIVILEGIILE EANGAILOR DELA TARGII-OCNA. 5

«Ectoptoypci?o4», istoriograf, nu numai «CthTpc.v.po,;» ca tovarasul. Eilucrau, de sigur, la manastirea cea noua de aice, care avea in fruntepe Grecul Cozma, pe cand Romani ca popa loan Sorca si IoanBuhociu, scriitorul zapisului, slujiau la biserica cea veche, cu mor-mantul unui boier Gavril, din Septemvrie 1653 (1). Pecetea lui Blan-dea e refacerea, cu legends neinteligibila, de vreun Tigan, a celeivechi: figura e a unui om in alt port decal eel romanesc, cu pan-taloni largi, scurteica si bereta ungureasca; in fiecare mama (!) tinecafe un ciocan (2).

Prada polona nu strica mult acestei repezi innaintari (3).Se pare ca legaturi deosebite existau intre Ocna si Dediul Spa-

tarul, socrul lui Mihaiu Voda Racov4a: cu cheltueala lui si a nevestei,Ruxanda, se facts, dupa 1716, biserica domneasca, do lemn, priningrijirea nepotului lor, care era a treia oars Camaras al Ocnei (4).

Ctitorul manastirii era marele negustor Ursachi, care -§i trageaneamul poate de aicea: egumenul Cozma fu acela care-1 spovedulla moarte (5). El o inzestrase cu mosia Vladicica (6). Apoi se adaugi

(1) Iorga, Inscripfii, I, p. 29, no. 64.(2) Studii si doc., XI, pp. 280-1, no. 38.(3) Ibid., p. 166.(4) Inscriptii, I, pp. 289, no. 63.(5) Ibid., p. 54, no. 37.(6) ibid., p. 63, no. 74.Pentru istoria manastirii e interesant actul din 2 Iunie 1806, prin care Alexandra

Vodit Moruzi hotareste in procesul dintre aCuviosiia Sa Arhimandritula Iacovil, egu-menula manastirii BerzuntuluiD, cu aepitropu manastirii Precista de la Targu OcnfiD. Avrtzut aispisoculd ce-lit are mtingstiria, Berzuntului, de la Domnuld Bogdang Vvdti. (din23 Aprilie 7078, intarit de Radu Voda, la 5 Maiu 7132) pe mosiia ce este inpregiurula

d5,ndu-i samne firesti si nestrgmutati, Valia Alba dispre loculu cu pricing».Trece manastirea Precista asi schituld MgguraD peste hotar, ade au pusil. stgpanirepe aceli poenio. Neavand docuinente, pierde procesul pang la gasirea de acts.

Urmeazg, anaforaua boierilor.Precista aducea, adeverinta ade la doi ealugg*ri, anuini PinofreiCt (sic) si TofanCID, iar

Magura ode la o cgluggritg AftanasiiaD. Cercetase anal trecut Spatarul Iordachi Ramadan.La apel Precista e reprezentatg prin Meletie arhimandritul si Magura prin Pitarul Ioan.Bogdan \Todd dgdea, Tigani si local acesta, cu hotare: Magura cea Mare, Piciorul, Pa-raul Calului, Capul Sgegturilor. aPgrgu Alba din. obgrsie luT si pArd ci d5, Intl apa

tottl Alba a numeste.DSe arat5, dovezile Precistei (v. p. 250). Pe lAngit ele, cartes Divanului din 25 Martie 1772,

(land voie a se area oameni fart bir la Slobozia Zabe (Bacgu), pustiita adieu vremiainceperiI (*Born, Nu se admite: ala care Ganda giudecata s'artt uita la nepotriviria, sinesavgrsiria lora, li ar. rasufla ca pe niste hartii IletrebuiceD,

.

manastirii,

Taz-ldului-Mare,

6 N. IORGA 250

la ctitorie Joan Buhus, cunoscutul boier dela srarsitul veacului alXVI[ -lea.

Din acest timp aflam, lute() judecata din 1806, rezumatul catorvaacte privitoare la satul Ocnei si la manaztirea Precistei (BunaVestire): in eel dintaiu aflam, pe langa cAtiva din cei dela 1692,pe biraul Nistor; din neamul lui Joan Buhociu e protopopul Ni-colae, de mai tarziu, si flea acestuia, ealugArita Atanasia.

«IMAM unit zapisit dina anti 7208, Iuni 9, de la Ipinofretit (sic) calugarultide Valia-Alba, prinit care afierosasti la manastiria dinit sutulit Ocnii, undeeste hramula Buna Vestire PrecisteT, a sa driapta °anti si mosii, poenile dinitValia-Alba, Poenile OpriT, care poeni facutil elit dinit paduria intriaga,inatrindu si cu blastamil orT asupra cuT s'ara ispiti a strica daniia sa. La carescrisorT, candit s'ati facutil, zice ca s'ait intamplatit Echimit egumenula deBerzuntu, i preotu Manic' Buhait, preotu Ioanu Salta dinit Ocna, Nistortibird*, Barbulit Todosie, Tofanit i TofilU, calugari dinU Berzuntu.

2-le. Alit doilia, altit zapisU, raga veleta si luna, totit de la acelit Pinofreiticu care iarasit afierosasti sf. manastirT ding Ocna, ce este facuta

de dum. Ioanit Buhusti ce au fosta Mare Paharnica, unde sa praznuestihramula Blagovestenii Precistei, numitele poeni Oprel dinu Valia

pe coal marturi IT pomenesti ca ail fosta de lata la faciria scrisoriT,dart nici afierositoriulti, nici alti marten nu sand iscaliti, ftir5, numai unitpreotulit Ioanit Buha.

3-le. Alit triilia, altti zapisU, dint anti 7208, Avgustil 13, scristi inu dosulazapisulul de susit aratatil, de la unit Theofanit calugArulit dint Berzuntu,cu care afierosasti totit numitil manastirT dint Ocna una poiana dint Valia-Alba, Pang& poenile OpriT; si ca la faciria scrisoriT s'arU fi prilejitit Dosofteitiegumenulit de Berzunti si Ioachimir teromonaha si Todosie calugaruld deBerzuntu.

4-le. All patrule. 0 carte domniasca dint anti 7211, Maid 1, cu trei aniinu urma zapistilora de susit aratat, de la Domnula Costantinti Duca Vvocla,data calugariloril de la manastiria dams. Logf. Ioanu Buhusu de la Ocna,

Pentru posesiunea Mitgurei, se arata si un act din 1794 de la aieromonahultinacalnicu schitului Mitgurru, cu int'ariturit ade Camarasula de Ocna, rilposatuld Medel-nicerti Mihalachi Raffia si de la alti marturin. ,,Local* de pe Sldnicic /undid moqii doneMasa& pentru hrana favgailoril pe care nimine dinfracel ce sc> hreinescd nuantic volnici de a-lit ddrui pe la manastiri vinde."

Se decide ca zapisul Atanasiei'asit sa ei de la schitti si sa sa rupa, ca o scrisoariapricinuitoare celorti cu mosiile de suparare si schitului de zadarnicele si

prim giudecit0 pentru lucre staiM1»,

a Alba;toll

.

Ocnil,

cheltueli um-

calugarulti,

sail a-lti

li-al

Dili u,onu,

ball

251 PRIVILEGIILE $ANGAILOR DELA TARGU-OCNA. 7

sa fie tarsi si puternie a tine si a opri a lord driapta ocina si mosii PoenileOprii, di pe Valia-Alba, care le santil lord danie de la Pinofreiti si Tofand,pe zapisd ce atlas& alba a le stapani el; lard, avandd cineva .a raspundeceva, sa vie fat& la Divand, sa-si aduca si dresile ce vord fi avandil.

[5-1e.] 0 scrisoare de danii catra Magurab di la anii(sic), de lao Athanasiia calugarita, fata preotulul Neculal Buho6d, protopopu Ocnit, princare afierosasti numitulul schitti o. poiana de Mai, cu toed de odai i cupaduri, si alta poenita, mai mica, peste partia, pars unde merge catra guraBratestilord, undo sa chiama la Rupturi, la Poiana Popii, pe Albuld, si altomosiI care ad fostd partia el, Poiana Popii pe Slanicd, intarindu si cu blastamilasupra acelond ce sa-i strici danie ce ad facutd is catra

Avem Intro copiile de acte pe cari le cuprinde condica lui Con-,stantin Mavrocordat privilegiul acordat, la 1-iu Iunie 1741, la «sari-& ce tae sare la ocna, carer de'nceput, dela stramosii lor, sipan'acmii, leafa for au fost oranduita si asazata a li sa da Gate unban de o sare, pe sarile ce sant obelduiti sa dea la cautari»: se'adaoge acest venit «cu doao parti mai mult», ridicandu-1 la treibani (1). Deci se Intreia «leafa» saptarnanala dela 1650.

Dar Fanariotii, cari schimbasera rosturile fiscale ale terii, supu=sera pe «sangai» la plata birului in sferturi deosebite, si tot °dataei cereau dela dansii si «gostina de oi», Gate 6 bani de oaie. Aceastase vede din urmatoarea carte, dela 1743, a lui Joan Mavrocordat,fratele lui Constantin:

Jo Ioand Nicolae Voevodil bojiid milostiid gospodard zemli moldayscoi.Dat-amd si arid intaritd Domniia Mea tuturord sangailortl de ocna si altord

rufeturi a Ocnii, dupa testaments 6-ad avutil de la preatiubitil fratele nostrilDomniia Sa Costandind-Voda, de asazare de odihna lord si pentru ca sa fie

ei necalcati si nesuparati de slujbasii Tinutului, cerandd ei mila si dreptatede la Domniia Mea, socotit-amil si Domniia Mea ca dupa slujba lord carenu-si asamana cu altele sa cade a avea mils, si, dupa, testamentuld 6-ad avutil,aseamene amd facutti Domniia Mea mils cu i-amd ertatil de toate&wile si angariile, oricate vord fi pa alts Cara, nici peceti, nici altu nimicilsa nu dea, numai 6vertuld lord pe asazare, cumil s'ord tocmi cu camarasil.

de vreame ca vacarituld si cunita sand radicatil dupa toata tam, lordfilet li s'ad radicatil, sa n'aiba a6a suparare. Asijderea si deseatina de stupisa scuteasca pang la doao sute de stupi cu mascuri, si gostina de of sa deapa obiceaiuld lord cate 6 bani de oae. Asijderea sa.aiba, pace de carnana, de

(1) Studii qi doe., VI, p. 416, no. 1689.

.

schit[ulti

s'ord radica schita.»

dansii, si

, Si,

1 II

8 N. IORG A 252

bezmilnd si de braniste, niO cu aceste sa nu fie suparati, de vreame ca -OcnaTaste osdhita, §i sg, alba pace de cal de olacd si de podvozI §i de toate an-gariile, cu nimicu alto sit nu fie supara;1; numal si ei cu mila 6-amti facutilcu danqii ra fie silitori, mar multi nevointa la slujba lord, ca sitarate fiestecarele slujba sa aura nide prigubire venitulul Ocnii. Masta facemilstire. Inca peceti sa ia, lard de bani ad nu fie suparati.

X rac, micro 7252, Noem. 20.Io loam"( Voevoda.

Prat,. Logft.(pecete octogonala cu chinovar.)

Intarind un act din cea dintai Domnie, Grigore Ghica da apoi,la 29 Iulie 1747, acest privilegiu:

Io Grigorie Ghica Voevodil, bojieid milostiid gospodard zemli moldayscol,facemil stire cu acestil testaments aid nostru tuturorti cur sa, cade a sti pentrusaugai Ocnii §i alte rufeturT a Ocnii, carer, viindd innainte Domnii Meal°,mi -au ardtatti testamentuld nostru de asazare lord dine Domniiaprocaine' slujba lord este nelipsitti §i mai grea decatil alto slujbe, si, devreame ca slujba lord asamana cu altele, asia ama fostu socotitil casa cage a-I folosi cu mila noastrd, §i s'ad iertatil de bird si de alte angherii,si sit scutiascd §i bucatele lord. Pentru care iata dard ca, dupa cumil IntlDomnia intiid ad avutil mild, asemene §i aunt' asemene m'amdmilostivitd asupra lord §i iertatil de toate darile §i angheriile, orIcatevoril fi pe alit Ora, nemarui nemich" sa nu de, numaT efertulu lord sa depe asazare, cumit tocmi cu camarasii. Asijdere si la vreame

s'arit templet sit fie, sit aibd a scuti cease side vite 4i o Bidetcal de vetcaritit doai site stupi cu mascuri de deseatind, pe aceste bucateniciund band sa nu de. *i gostina de oT sa platiasca pe obiceiuld lord, cite.sese bani de oae. Asijdere sa aibi pace de camana, de bezmAnd si de bra-niste (1). Si alma scrisd ed, Tanasie Petrache !avid, cdmilra§d de izvoade. Oyrac, zero 7255, *NA Jul. 29 dni.

Io Grigorie Ghica Voevoda.Prong Velichi

(Pecete octogonala.)

In acest moment, la 1748, in August, Ocna nu era decat tot unsat, cal birau Ion Harapul oameni buni, si batrani si ti-neri», intro cari numai Romani: Ionmcu Iftimie, Varian NeagM,

(1) Ca mai sus,

puindri si

.

inthirt, scriindd

nu-si

iarit i

s'orti mica-ritului, candid

Pitaru

'

cu

i-amil

253 PRIVILEMILE $ANGAILOR DELA TAIIGII-OCNA. 9

Pantea, Toader Bord, Stefan Cuciuiu, Ion Paiul, Neculai Mogo,Nistor Gaida. uPecetea satului Ocnein se schimbase la 1709, eainfatiO, cu o legends romAneasca,pe langa vechiul smelt], a caruip5,15,rie e acum tuguiata, un om plecat asupra lucrului §i un altulcare se suie pe scar& (1). tins ca pe Fang& angai sau ciocanasi,erau laturaqii, teirabeinfasii, cari, pe sari ca aceasta, carau sareapan& la gura, unde o primiau gurarii, pentru ca glodasii sa o puiein care; vatajeii, curtenii §i haimanalele indepliniau rosturi deslugi (2).

Pe timpul cand se faces aceasta pecete, erau, dupa marturia luiDimitrie Cantemir, «multe sute de oamenin cari lucrau la ocna,boltind noua galerii sprijinite pe stalpii 15,sati id cii colo: dupa in-chipuirea lui, spatiile goale s'ar fi umplut insa, la loc dup5, vreodouazeci de ani. Ca si in vechime, Tatarii din Bugeac, ba chiar §icei din Crimeea, se aprovizionau aici (3).

Intru toate, vechiul privilegiu fu intarit de Constantin Vodacovita la 20 Decemvrie 7258 (1749). Insemnand de doll& on punc-tele de scutire si ruptoare, Mateiu Ghica confirm& acest act la 17Septemvrie 7262 (1753). Actul are o deosebita importanta diplo-matic& prin aceea c5, jos, de o parte si de alta a pecetii cu sternaamanduror terilor, so dest4ur5, monograma cu chinovar, dupa da-tina cancelariei muntene.

Cartea urmatoare, a lui Joan Toodor Callimachi, din 28 Aprilie7267 (1759), priveste «leafa» de trei bani la ao sare» poftimilDomniia Me si pre alti luminati Domni ce voril fi inu urma DomniiMele, on dims fill nostri sau alti, ca sa nu strice mila acestorilprecumil nice not stricatil mila altoru Domni, ce mai vartosilsa intariasc5,, pentru a lora vanica pornenirea».

Un act nou e acela prin care, la 1761, sangaii reclama un locdat de Constantin Voda Racovita, lui Stefan Buhaiescul si care letrebue pentru locuintele for

Cu mila lui Dumneztill not', Ioanil Theodora Voevoda, Domnii aril Mol-dovii.

Facemit §tire cu aaasta carte a Domnii Meale tuturorit CUT sa cade a §ti

(1) Studii fi doe., XVI, p. 85, no. 1.(2) V. qi Teodor Burada, in Rev. pentru istorie, arheologie qi litologie, III, p. 173, nota 1.(3) Descriptio Moldavia°, pp. 26-7.

si

Ra-

«si

saugai,

;

).

n'amt

10 N. IORGA 254

pentru loculti de prin pregurulu targuluT TrotusuluT; carele loci iaste datadanie si miluire de Domniia Sa Costandina-Voda Racovita dum. StefanaBuhaescula biva Vela Corn., cu ispisoca de intaritura; pentru care locodandu jaloba, Mai innainte vremea Domnii Meale toti sari& sl argovetiTOcniT, arathndit cuma ca local OcniT, unde le iaste siderea; iaste foartestramta unde ca pasuneza atata cai CamariT, tutu si bucatelelora, fiindil septa stapanirea dum. Corn. locula acesta alu targuluT Tro-tusuluT, eT nici de hrana lore aiurea nu ail loaf, cuma Si drumetiT cariT villala ocna de cumpara sare, si acestiia n'aa undesi pasuna bucatele sale, si, dupajaloba fora, ama oranduita Domniia Mea pe cinstitil oredinOosq boeriulaDomnii Meale dum. band Cantacozino biva Vela Spath. ca marg6, acokisi sa cercetez6 loculu acesta alu targuluT TrotusuluT, si, mergandu dum.Spath., au cercetata si au data si marturie hotarnica, intru care si dum-.nealuT arat6 cuma ca, lipsandit loculu acesta- alu Trotu uluY, sa pricinuestemare pagubire CamariT Ocnii .gospodil. Deci, incredintindu7ne Domniia MeamaT vitrtosit si dina marturiia dum. Spat., ama socotita cu tote Sfatulaboerilorit Domnii Meale si amq data adast6 carte a Domnii Meale la maimsangailoril si a targovetilora de ocna prim care sit, fie volnici intai tog sangaisi targovetil OcniT a-sT face alijverisula lora de hrana si a pasuna atata caiCamariT, cumil si bucatele lore, on pe tutu trebui diet loculaTrotusuluT, cuma si .carausiT si alti drumeg earn' orit vrea sit poposasca pesasula TrotusuluT, slobozT sa fie a trece si a poposi si a-sT pasuna bucatele

dupe cumil si mai innainte, si de spre dum. Corn. Bufiaescula sailde spre altiT suparati sail popriti de spre nime sa nu fie, urmanda fiestecaredupa hotararea ce aratam6 mai susa. Si de aice innainte cart loci va ra-m6nea fora trebuinta sangailoril si a targovetilora OcniT, cumil si a drume-

cu acela loci volnicu sit fie dumnealuT Cornisulit Stefanil Buhaesculaa face orice va vrea cu d6nsulit, iara la locula de trebuinta dupe cumil

hotaramit maT susu, asa sa sa urmeza; nu fie,ca asa iaste poronca Domnii Meale. Vleatil 7269, Noem. 5 dn.

Io Ioanu Voevoda.(Pecete octogonala cu chinovar, din 1759.)

Ianache Cant. 3ti Logftil prat. S'ait trecuta la condica.

Deci. Ocna era acum turf. Ea Incltenise veclaiul tare al Tro-

tuqului. Dar la 1748 am vazut &á nu era decal vechiul sat.Credem ca schimbarea s'a Mout intr'una din Domniile lui Con-

stantin Racovit'a (1749-1753 si 1756 7), a °Mini familie avea

sit -sT

sisa

loco le-ara

lore,

Wort',

aratarria intealta chipa sitsi

ei n'ad

Ill.

255 PRIVILEGIILE AICGAILOR DELA TARGII-OCNA. 11.

legaturile aratate cu localitatea. Un Racovita, Raducanu, fid al Hat-manului Dumitrascu, fratele lui Mihaiu Voda, si al unei Cantacuzinedin Bucuresti, .intors in Moldova, unde lua pe Maria Buhus, ridicala 1762, cu fiica sa Elena, sotie a Paharnicului. Petrachi, bisericace se zice Raducanu, pe care o impodobi si cu lucruri aduse delamanastirea Radu-Voda din Bucuresti (1). Pe- Evanghelia de Iasi din1762 se spune ca ea a fost data de Ilenca Racovita «la sfanta matnastirea noastra din Tel rgul Ocnei, unde se cinsteste si se praz-nueste hramul Sfintei Bunei Vestiri» (2).

Intarind scutirile sangailor, Grigore Callimachi arata, la 18 Oc.tomvrie 7270 (1761), ce categorii intra in erufet» : «ins& WW1 ru-fetulil acesta a Ocnei cuprindu 125 liudi, adeca: sangail, laturasit;curtenii, tarabantasit (= cu taraboante) si vatajeil, carora sa li sade si pecetluituri rosie pe. fetile scrise, ca sa fie cunoscutidentealta tara» (3). Iar Grigore Alexandru Ghica le confirms, la 23August 1764, vechea leafs: «cumil si alte obiceaduri ce sintu acolola ocna sa nu sa stramute, ci, precumil au fostil inu vremile trecute,asa sa fie si de acumil innainte». Constantin VOda Moruzi reproduseapoi acest privilegiu la 19 Maiu 1779.

Cand, la 5 Fevruarie 1783, Alexandru Mavrocordat (Delibeiu)reunitoate drepturile Ocnei intr'un singur act solemn, numarul sangailorera de 225 liude. Se hotara ca Ofertula cote cinci sate leipe anti, set-lic" de la di lnetrasii de ocna in doai seurmeaza: «Deosabitil si la vreme agutorintil de iarna sa aiba a scuticinci crame ce voril fi a saugailoril cu vinu intr'ansalea, fiindca,aaasta slujba nu sa is nisi sa strange dint.' tars, nu este sa sa su-,pere». Plata sarii se ridica la patru haul. «Cumil si pentru catioameni caret mat innainte au fostil inu slujba Ocnii si,

unora primejdie de betesugil, aaungandil la varstatranetilorti si nernal putandil sluji, ertatil de catra camarasilde ocna de la slujba lora, care! si acie au pea. rosil pe fetile

Domnie Me si, pentru toti acie cat' voril fi, ho-taramil sa nu sa supere de biril si de agutorinta. Asijderea si fi-meilea sarace vaduve ce voril fi ale sangailortl si altortl rufeturt aleocnii sa nu sa supere de bird la aferturt sail la agutorinta, cumilsi de catra camarasil de ocna iarasti sa nu fie suparate intru

(1) Inscriptii, 1, p. 28 (0 bibliografia).(2) Burada, /. c., p. 172.(3) Pecetea e cuprinsa Intr'un cadru inflorit,

.

lord .

. .

randuri,'

altils'air

milostivitri

ninica,

lora,i

lora,

iribamplan-du4i-sa ha-

ni-aind

12 N. IORGA 256

aiba a scuti si Gate doal vite a loril dupa hotarArea pontu-riloru ce anti' cu pecetea gospodti. [aril pe cate vite voril aveamai multi, voril da si eli la cisla haimanalelorti ocnii. Cumil sicopiel sangailoru, ce voril fi drepti al loru, neinsurati si inu castleparintilorti sal, iarasil hotaramil Domnie Me sa nu fie suparati debird si de agutorinta, si, dinteacesti 125 liudi sangai si alto rufa-turi a ocnii, de sa va intampla sa moara vre uniT, sa fie volnicicamarasil de ocna, a lua din fie'oril fort ce voril fi insurati si dinuhaimanalile ocnii alai oameni inu loculu lord si sä-1 pue la slujbaocnii (insa prim stirea Domniei si prinu marafetulii ispravnicilorilTinutului), ca sa nu fie niciodata lipsa dint suma a 225 liudi cesantu aratati mai sued; insa totil rufetulil acesta alii ocnii, adica:sangai, laturasi, curteni, tarabantasi, vatajei, sa li sa de si pea. rosilpe fetile lora scrisa, ca sa fie cunoscuti dintr'alta tara, numai siel», etc.

Acest privilegiu e apoi reprodus, crescAndu-se la zece numsarulcArciumelor scutite, de celalalt Alexandru Voda Mavrocordat (Firaris),la 1-iu Julie 1785 si, dupa el, la 10 Maiu 1792 (1), si apoi la13 Septemvrie 1804.

Printr'un act dela 2 Septemvrie 1785, se intaxeste sangailordreptul de a vinde singuri bduturile in tdrg

Facemu §tire cu adasta carte alit DomnieT Mele ca prinu jalba datilDomnii Mele sangai ocnii, au aratatil cumil ca el au avutil vechiil obiceiilde numai ei vandu inu targulil OcniT vinu, paine, came, pentru oarescarechevernisala a lord, care a loril vechi obiceid rapid ca sa hrtariasca §i de la Domnie Me. DecT Domnie Me i-amit randuitil la al nostrucinstitil credin6osil horrid durn. Nicolae Rosetil Velil Logofatil ca aretedovezile ce voril fi avandu, precumil au avutil acestil obiceiil. Unde mer-gandu, au aratatil o carte de la Domnie Sa Grigorie Calimahil Vvdilcu insu0 iscalitura §i pecete Domnii Sale, dint anulti 1767, Iunie 23, prinucarele arata ca au jaluitil salt& ocnii precumil au avutil vechi obiceid denumai ei vinde Intl targulil .Ocnel vinu, paine, came, dupa cumil aril fi

aratandir §i 'inlet) carte a DOmnii Sale Costandinil Racovita Voevodil 6-arilfi fostii la maim loru, dart, de la o vreme incoace, streinil ce sa afla §eze-tori la ocna incepandu a vinde vinu, paine §i came, eT au ramasu lipsitide acea putina chevernisala, si arata ca, de vreme ce Aangai sa afla totdiauna

(1) Document deosebit de ornat, cu insemnele puterii, la sfarqit.

si sa

sa li

sa sT

Tomtit

6-ail

s'ad

257 PR1VILtGIILE_ DM A TARGV -OCNA. 13

la ocna si 'pentru ca mestesugula lora iaste grew, sa alba numal eT si ca-marasi de ocna adasta volnicie a vinde vinu, paine si came, lard alto ni-mine afar& de sangM si camarasi de ocna sa nu alba voia sa vanda acestilfella de lucrurl, egumenil, catil si birnicil, lard pentru eel cariaril indrazni a vinde de cele de susil pomenite arata ca ail data vote ca-

marasiloril de ocna pe unil ca aciia sari popriasca. Deci, dumnealuT VelaLogft incredintindu-ne ca, ail cetitil carte de susil pomenita, alitdoile ca slujba sangailord iaste gre si ca li sa cade a li sit intari adasta

si de la Domnie Me, iata darn ca si Domnie Me ni-amii milostivitilasupra lord si print. carte adasta le invoimil si le inta'xima cu hotarare canumaT sangai si camarasii de ocna, sa alba volniciia a vinde inu targulilOcnii viva, paine si came, lard altiT afara de sangai si de camarasi de ocna,nimine sit nu indrazniasca a vinde in( tArgulil OcneT de aceste ce mai susilsa arata, nid bowl, nici egumenT, nici oricarele va indrezni in-potriva poruncil Domnii Mele sa vanza ding cele de suet aratate, damnDomnie Me voia camarasilora de ocna pentru unil ca aciia sari popriasca.Dreptil aceia poroncimil Domnie Me voi, sangaT, ca sa cautatT, si de la loculdvostru nimine dims vol sa nu indrazniasca a sa stramuta, ca sa nu sa prici-nuiasca zaticnire la lucru spre paguba Carnarii doninesti, ca apoT vol yeti ayea raspunde. Masta.

[Iscalitural 1785, Sapt. 2 (1).

Acest privilegiu fu intarit apoi la 18 Noemvre 1789, la 10 Maiu1792, la 5 Fevruarie 1796, la 5 Fevruarie 1800.

Nicolae Roset cerceta si pentru locul targului Trotuqului, fost«gospodn pe baza actului domnesc din 3 August 1765. Buhitesculvanduse dania carne Radu Racovita, u i Logft Radulti Inca I-atifostil datil danie la mAnastire facutil la targulil Ocnii. Pe arms,viindu targoyetir de Trotu01 si dandu jaloba Domnii Sale cumil caloculd acesta au fostil Nereid §i hotaratil de Domnie Sa rapuosatulilGrigori Ghica Voevodil ca sa fie told loco gospodil, pentru hrana

hotaratil cumil ca danie avutil tefanilBuhaesculil Comisulu iaste rasuflata, cu hrisovulilDomnii Sale ce datil la mama t5,rgovetiloril ca ssa, aiba; voiatargovetif a sit hrani pe weld loco pe Grail le va fi do trebuinta

a-lil vinde instreina loculd acesta, nu lidatil voia. Apol atunce Domnie Sa precumil ca tar-govetri de Trotu01 porunca Domnii Sale, nici ail urmatil

;1) Titlul domnesc nu e cu chino:War, ci cu negru, ca qi la actul urnAtor.17

$ANGAILOR

atatil boeriT,

inlaid

mild

birnicT,--cacT

targovetilor6...,si

sari a-I6

s'ati C-auintarit5

s'aa

lardinqUintatil

Wad IMAM

6-ad

s'ad

lord, WadWad

11 f. loktaA 268

hrisovului ce fostu data, ci indata mersu acolo auvandutil si au Instreinatu o bucata dims loculu acela pe la unii sialtli, si &AO loci ail mai ramasil, ein. Apoi fac plan-gere ca mai sus (pentru «cai Camaxiin, s. a.), aratand actele delacei doi Callimachi. Judecata fusese aou Pah. Petrachi Vida Ho-tarirea favorabila targovetilor de Trotus trece acum la sangai sitargovetii de Ocna. In scurf, aceasta recunoastere de drept se maiface apoi si la 10 Maiu 1792, la 28 Aprilie 1793, la 5 Fevruarie 1800.

Mai tarziu gasim doar cresterea (deli », la 12, la 18 bani not (5Fevruarie 1796, 20 Iunie 1814, nurriarul liudelor find acum de 300;intarire la 5 Fevruarie 1800).

Vom Inches cu cAteva, acte privitoare la carausi, la mosia vechea Trotusului si la spitalul pe care, in 1828, Domnia 11 facia pentrusanghii bolnavi. In anexe se vor gasi stiri despre unii dintre san-gall veacului al XVIII-lea.

Io Alexandru Costandina Muruzil Voevodii, cu mila lui Dumnezeil Domniltart Moldavvlilei.

Credin6osT boeril Domnii Melt dumv. ispravnici de Bacaii, sanatate.Domnii Mele au datil jaloba savga'i (sic) coal Si cu tofT breslasii,lanai ca carausii ce mergit la ocna de incarca sare, mat mergere dru-mulul lora cu dobitoadele, le mananca fanaculii Ina taring, si dumnealuTCaminar. Costachi Crupenschi Inca fi luatil 80 de falcY de fan*

au dat spre hrana loru, si deosabitu si satenii ding sa-tula Viisoara fi pricinuitidu multi suparare de pagubire, pentruca pe hotarulti Genii, uncle esti local hraniT lorU, iota thou vii i curaturi silivezi si le inchida locu, si a lora sa afla slobodu, si, candu merga carausiide incarca sare, dinteace pricina neavandu unde-si paste boi, le mica farina

fitnatale lora si patimesca multi suparare si pagubire, cum g mai prelarga 'yeti intaleg'e dumv. dine jaloba lora 6-ail data, care vi sa triimeti.Deci, cata pentru aceli 80 fatal de fan* ce arata ca li cart fi luatu dinglocal lora de catra, dumnealul Caminara Costachi Crupenschi, fiindca inuanulu trecuth, dupa judecata 6-au fostu la DivanU, innainte Domnii Melesi a tote Sfatulti, intro Camr. si intre jaluitori, prim anafora inta'rita deeats Domniia Me, ce s'aa data la mina Caminarului, hotaratil ca dum-nealul Caminarti sa nu triaca cu stapanire mosii dums. Radiu15 mai. multidecatil numal pang inu samnili hotara ce sa arata prim ispisoculti. Dom-nului Gheorghii *tefanil Vvoda ce-si are la mana, si asamine si cu stapaniremosii PlesestiT ce mai are dumnealul tote dupa alto deosabitil ispisocU, iarasudo la DomnulU Gheorghi *tefanil Vod5., si alte ispisoace inu urmit, emit

1-au cuprinsu-15

li arudine loculu ce lu

li-aril.

s'au

li sad

are-

2g9 PRIVILEGIILE ANGAILOR bEti 15

si pentru loculil ce-16 maT are dumnealuT Caminarula pesti Trotusil cu ispi-socula DomnuluT NeculaT Alecsandru Vvoda, si alti ispisoace, Inca ho-taratti ca sa i sa urmezi stapanire, ding hotarula OcniT, ding varfula Cosnft,pe liniia driapta spre apa Trotusului, pe parau BoghiT pang mat apa Trotu-suluT, si Intl gosh papa Ina hotarulii VorniculuT Rosetil, adeca Ina parauNecorestilorii, iaru maT multu nia cu stapanire uneT mosiT, nia cu altele sanu sa intinda peste acele samni si hotara, cuma si pentru o parte dial loco,ca au lentil a jaluitorilorU, si Caminarulti o stapaneste fara de dreptati, s'aahotaratit ca si bucata ace de loco sa o is la a lora stapanire totecumil pre large sa arata hotarare Domnii Meli, printi anaforaoa ce iasti datala mina CaminaruluT,pentru aceia, viinda de fala, si dumnealuT Camnr. Cuanaforaoa Domnii Meli ce are la mana, 'yeti intra dumv. Ina cercetare, si, desa va dovedi ca Cami[na]rula au trecutil pesti aceli samni si hotara, si cuasupra pisti hotarare Domnii Meli luata aceli 80 Paid de fanati, sa -lufacet)" ca sa li intoarca dreptula jaluitoriloru ca sa nu mai supere pe DomniiaMe cu jaloba, si, asamine si pentru celelalti pricinT ce maT arata, Inca safacetT cercetare pentru toati cu amaruntulti si, dupa cumu cuviinta dreptatiiva da, iarasti sari' puneti la cali de a sa odihni,dupa care sa triimitetTinstiinlare pre larga pentru toati catra dumnealui Vela Logofatil de Tara-de-kosa, inu ce adeveritti aratarile lora, dupa cercetare ce acT fa-cutit si la [ce] cali acT push, ca, mai viindil sa jaluiasca ca nu mulcamitilla vre o cerere Meta, sa sa stiia ce raspunsil sa li sa de si ce punirela cali sa sa fax& 18)4, Sapt. 6.

(Vo.:) Prat. Vela Logft. trecuta [la condica].Credindosi boeriT Domnii Meli, dumv. ispravnicl de Bacart cu sanatati sa

sa de. *avgai (sic) OcniT. (Pecete octogonala.)

1820, Maiu 12. «Jalba rafeturiloril OcneT, data catra Dornnulti Mihailu SutuVvdti, printi cari all Ault pentru inpresurarile ci sa faci mosei donmeSiT decatra toll megeisei; in cari sa zice ca si raposata Logofeteasa Mariuta Ghica,mama VistieruluT Dimitrei Ghica, inpresoara cu mosia DarmanesteT si Dof-teana, inu dosul carol jalbT urmeaza rezalutii domnesca spre a sa randuipi raps. Spatr. Dimitrei Beldimanil spre a hotara mosiia domniasca, si dupaacei razolulie urmeaza totu inu dosula jalobeT acia si poronca domnesca,ding 1820, Mail catra Spatr. Beldimanil ca, mergandu la stare loculuT,sa aduni pi toll megeiseT inpregurasT cu dovezile lora si printi carte diblastamti sa cerceteza foarti. cu amaruntuhl ca sa afli si sa dovidesca celeadiveriti hotarti,, precuma dinu vechi ar urmatu stapanirea, si di sa facivre o inpresurari si di catra cini anumi, asamini si cini au vandut curaturasi fanati din parte moseia domniasca, earl s'ar fi alaturat catra trupurilealtor mosei, cini santu ace! cumparatorT si ding ci vremi,

TIRGli-OCIIA.

jaluitoril,

Watt

siari

S'aU

ffr

chipit acT

146,

1-ati

16 N. IORGA 260

1820, Maiu 13. Poronca domnesca data la mana raGta iloru sa da (sic)a OcneT, cu cuprendire ca s'ail randuitu hotarnicu mo§ai domnesti pi SpainDumitrei Beldimand, iar, fiindca rafetaqiT s'ail plansu ca dint intamplarescresorile s'ar fi perdut §i toata lamurire dreptatilord s'a puts cunoasti dintscrisorile cu cari uneT cu tainuri (sic) nu aril fi vroitil a learata ca sa sa vada, apol Domnul poronceqte hotarat tuturor acelord me-gels! inprekura.0 ca, fart nicT o tagaduiri, indata ci sa voril in§tiinta di tetraboeriul randuitu, sa scoata §i sa arate Ina cercetare toate scrisorile ci voraave, spre a sa pule lua pleroforei di urmare adivarului §i a sa da cu inles-niri sfar§itu poroncil domne§ti, cad, la dial potriva, boeriul randuitu ari po-ronca a da sfar§itu numaT di pi aratarile rufetasilor.

Afacerea urmeaza si in epoca Regulamentului Organic : acesterezumate chiar sunt luate din actele procesului dela 1849.

Cu mila luT Dumnezeil noT, loan Sandu Sturza Vvoda, Domn tali! Mol-davvieT.

Vazandil Domniia Me o mare neindamanare §i neinlesnire ci au bolnavil§augai qi alte rufeturi a Ocniloril spre indreptare §i insanato§are lord, nuflume dispre lipsa celora maT cu indestulare trebuindoase, darn §i de spreneodihna lore la cautare, neavandil loot innadinsii spre adasta alcAtuitil pentruWere lore Ina vremea neputintei §i a boaleT, dial care pricina neavandilprilejula a face paza potrivita, de multe on maT rail sa vatama, cuniciune sufletiasca scarbitil §i inpreuna durutil de o asa intam-plare, carea obstesti pe omenire poate sa aduca tetra o duioasa milostivire.ApoT, dupe parinteasca ingrijare ci sa cuvine obladuitoriloril Domni a ayespre indreptare prim catu sit poati unota ca acesti nevoT, socotindil chi-purili print cari maT fare greutate aril lua o prifacere spre maT bine, si

Inca di la procatohiT nostri Domni iasti alcatuitil la Targula Oc-innadinsu doftoril cu doftoriile trebuindoasa spre cautare acestoril

bolnavi (care alcatuire, cu catu iasti neaparat trebuitoare, cu atata nu aducevre o isprava dorita, data nu sa intosraraqa$i si nu sit ajuta cu celilalti cimaT trebuescil, precumil casa de odihna §i maneare potrivita §i call alticautarT aducil bolnaviloru o mangaere si, cumil s'ard zice, o invioqate), deneaparata trebuinta amid gasitil a fi de a sa, faci ina Targulu Ocniloruoare§cari odra pentru atata numaT, §i di a inchipui vre unil irate ,spre trifler°bolnavilora Ina chipulil cumil s'ail zisil maT susil. Si, asa, chibzuiridil a filocu potrivit spre facire di asamine odaT ograda Bisericil Domne§tI ci iastiacolo la Ocna, cu hramulii Pre-Cuvioasii Maicil Noastre Paraschevi, careaacea ograda au maT fostil §i innaintea intrebuintatA spre trebuinta CamariT

megeisiloru,

mah-

stiindil diniloru

ni-amt ne-at

261 PRIVILEGIILE $ANGAILOR DELA TARGII-OCNA. 17

Ocnilora, hotaramil a sa face Ina ograda insamnata sapti odic, care sa fiespre Were doftoruluT ci iasti alcatuit, titnere doftoriilord trebuindoase, Werecu odihna a bolnavilord si a cetera cari vord sluja Ina trebuintale lore, trt-candu-s& si osabita casutil pentru bucatarie, si Inca alta ca o chelarie,pentru trebuinta adasta. Tara apol, ca sa nu sa the& vre o ingreuere asupraaltora, hotaramil ca materiia trebuindoasa la acesti dial de catra insusTrufeturile Ocni lord, ca unit lucru lesnidosil pentru dansiT, cu netagaduirede neaparata trebuinta si multi folosanta pentru insusT eT, si cheltuiala tre-buitoare Ind facerea lord sit va da de catra Camarasti, urmitndu -sit inteacestilchip!' si dupa vremi, audit dine inttimplare odaile vora aye trebuinta, devre unit meremetit si intocmire. Spre a sa puts insa intampina cheltuialabolnavilorti cu cea maT bung randuiala, legiuimu acestit irat. Adica, intaT, dineaceli cati dog parali ci santd obidnuitT a sit lua di tote carulit ci mergi laOen& spre incarcare di sare, una pentru oameniT pazitorT a ocnilorit si. altapentru manastire luT Arona-Voda, adasta di pi urma part, cari sa lua maiinnainte de cats manastiite Arona-Voda, sit alba a sa trage inu cheltuialapentru bolnavil rufeturilorti, fiindil de prisosil maT multi la manastirea in-samnata, pe lungs alti miluiri si venituri ci ari indestule inu zioa de astazicatra a sa trebuinta. Alit doile, harazima la adasta trebuinta legiuimu capi tote anulit sa sa dei dina Ocnele gospoda citti dotizaci miT oca sari intidrobi magic, cari sari sit sa diva neaparata, on Ina vanzare de vora fiocnile, sad Intl credinta di sit, vora °Mita, si sa fie slobodd a sa vindi siacolO pi load orlundi va fi pretuld cell mat priindosii. Acesti cu nestra-mutatil pronomiona legiuindu-sa pentru inlesnire trebuintiT bolnavilord cisail zisu, s'ail data si domnesculd nostru acestit hrisovu, intarit cu insusaa noastra domniasca iscalitura, si pecete spre intocmaT urmare. Poftimil sipe luminatiT Domni fratiT nostri caril dinit Proniia luT Dumnazert inu urmanoastra sit vord orandui obladuitorT pamantului acestuia ca sa insfatorniaasca,adaoganda si ding partea domniilord sale cele cazute, spre a sa tans trebuintaadasta in nejagnire, pentru a Domniilord Sale purure lauda si inu vecT ne-sfarsitii, pomenire. enlist'. la Scaonula Domniii Me li inu orasula Iasi%intru cea d'intai Domniia noastra la 'Moldavviia, Intl anula alit wale.

La let 1828, Fevr. 26.

lo loan Sandu Sturza Voevod.(Pecetea cea mare.)

(Iscalitura Vistierului.)trecutd Ind condich -Visterii

de hrisoave. Petre 'diem IdComisti.

Analele A. R.Tom. LICK Sect. Istorice. 2

si

sa

si

si

dinit

si

S'at.

S'ati

-

ls N. IORGA 262

ANEXERezurnate de acte privitoare la deosebiti sangai in secolul

al XVIII-lea (dupa dosarul procesului din 1849).

7275, Martie 23. Zapisil lui Neculal Mogusil savgail si a Marii sotii lul sia fihrilorti si a fetelorti adiverita cu pecete Ocnei si cu marturi:Gheorghei birail si cu a101 savgiti, cu care ail vandut Pahr. Costachi Ca-marasti de Ocna partite for di mosii bastina, di la parintii tor, sunt (sic) sirinWorti- cc fostu dat un[chi]ul for Vasa le Bujor danei la ciasul mortei,insa parte lul Bujor, ci iaste in Pravda si la Bratesti, si parte lui Mogusilde Bratesti, chear si din celealta (sic) parte a lui Bujor si a lui Mosu, la valea

iganilor, la ruptura, si parte lui Modus de la Pupusa; aceste parti s'ailvandut Camarasului cu 35 lei.

7276, Noemvrie zapisil di la Neculal Border savgau ()mil; inpreunasi cu fratile sau Vasali bordei, flOor lul Toadir BordeT si cu fecioril loru, cucare ail vandut dreptil 15 lei si a lul Costandind dreapta mina si mosei alorU ; insa parte tor, cata sa va alegi dinir Bratesti si Pravila, cari parte autinutti ei di pi Albota.

7273, Martie 25. Zapisil di la Eni Blandea, Mihaiu Blandea, fratile lui,Eleana sora lorU, cu cari au vandut dreptu 40 leT Pahr. Costandinti Cama-rasulil di Ocna, 'ca au vandut toati partile for di mosii, ale Blandestiloril,cari mosii este Intl Tilnutulu Bacaului,. pi Vale Tiganilorti, ci sa numesteRupturile.

7273, Martie 23, zapisil di la Lupu Haide si fehrei lui, Gheorghei si Ca-trina, cu cari au vandutil dreptU 20 lei Pahr. Costandinil CamarasulU di

Genii parte 'aril di mosei dims Tanutulu Vasluiului pi Vale Taganiloril, cisa cheama Rupturile, cari si lora be au fostu mosei de basting di la pa-rintii tor.

7273, Mart 23, zapisul di la Ghorghei Oicianu sangail, di la Mariuta, so-%iia lui, si di la tout sai, cu cari au vandutil dreptu 10 lei Pahr. Costan-dine' Camarasului di Ocna parte lora di mosei ce au avut-o di bastena di laparintii lore, ci sa cheama la Ruptura, inu Pravila, ci sit tine [de] Bratesti.

1765, 7272, Apr. 12, zapisulil di la Ionita Haide, cu Stanca, sotia lui, sidi la fidorei lorU, incredintatii si di la ritfetulil OcnilorU, cu pecete cu cari auvandutil dreptu 15 lei Pahr. Costandinii Camarasului di Ocna parte lord cisa va alege. dinit Ruptura ci sa trage di la parintii si stramosil lorU.

1765, 7272, Mart 23, zapisula lui Vasile Antonasil savgail si Nastasai,sotai lui, si cu fei tor, incredintat si cu pecetea rafetului Ocnei, si Gheorghei

_

-.1

-

pa-

le-aU

luT,'

..

1-it,

263 PRIVILEGIILE $ANGAILOR DELA TAEGU-DENA. 19

marturil, si alti sangai, cu cari au vandutu dreptu 20 leT Pahr. Cos-tandiail Camarasului di Ocna, parte lor di mosii dinil Bacaului, ci-sa cheama Rupturile care o ave dila parintai si mosii lor.

1796, Ocv. 4, zapisul luT Spredonil Muntenil (?), sanga'a dine Targu Oc-si a lima( luT Ma'riuta si treT fidori aT lor, prim cari au vandutil

gramaticuluT Iordachi patru pogoani di locu otti Bogata...1796, Iu lei 21. Zapisul luT Ioniti Dimachi dine Targu-Ocnilor si fimeia luTaltor niamuri a born, print'. cari au vandut gramaticulul Iordachi treT po-

goani di loc dine Bogata-cei-Mari, dreaptit mosiia a lord, di la stramoseisal (vinde si cu fratii Vasile si Chiriac, in acelas an).

1799, Avgustil 8, zapisulit Mariel luT Gheorghei Cobzariu, fimeia luT, dinil"Targulii-Ocnilorii, prima care ail vandut gramaticuluT Iordachi o curatura inBogata, dreptu 2 leT si 20 di parali.

Tinutulti.

nilorii,

.

biraulg,

si

Anatole Academiei Romane.Tom. XXXIV.-Desbaterile Academiei in 1911-1912

L. B.

4XXXI V.- Mentoriile) Sectiunii Istorice 20,-

Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga -,50Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-

Frumos. II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-nilor, de N. Iorga 1.-

Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoriarenasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza:

VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi 1,-VII. Anul 1858. Caimacamia din Valahia a domnilor

Emanoil Baleanu, Joan Mann si loan A. Filipescu si influentaprecumpanitoare a Adunarii Elective din Iasi asupra Aduna-rii Elective din Bucuresti 1,60

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,de Ioan C. Pilitti 1.-

Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre MandstireaNeamtului. - II. Balinesti, de N. Iorga -,40

0 scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan -,50Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din

vara anului 1911, de Vasile Pdrvan 5.-Insemnatatea europeana a realizarii definitive a dorintelor rostite

de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dinti-trie A. Sturdza, I . -,40

II. -,80III . -,70

Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol. . . . . -,20Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupa. Catalogul lui din

1847, de N. Iorga -,60Politica Austriei fats de Unire. - I. Inainte de Conferintele din

Paris, de N. Iorga -,30Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea. Cateva note,

de N. Iorga -,20Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,

de D. A. Sturdza 2.-Nota despre un studiu al d-lui Millet, de I. Kalinderu -,20Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor

si pentru folclorul romanesc, de N. Iorga -,20Norma ponderala dela Perinthus, de M. C. Sutzu -,20Un manifest romanesc tiparit cu Mere latine al Imparatului

Leopold I din anul 1701, de I. Ursu -,30Contributii privitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in

veacul XVII, de Dr. Silviu Dragomir 9 -Memoriu despre documentele cartografice privitoare la ritsboiul

din 1787-1791, de N. Docan 1,20XXXV.-Desbaterile Academiei in 1912-1913 5.-

) XXXVI-Me nz or /lie Sectiunii Istorice 8.-Plangerea lui loan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor straini

in Moldova, de N. Iorga -,20Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Basa-

rabia in cele dintai decenii dupd anexare, de N. Iorga . . . . 1.-Cateva stiri noua privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . -,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.

lorga -,50Dona plangeri ale episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga. -,20Versuri noua ale lui Ienachita Vacarescu, de N. lorga -,20Barbu Stirbei ca educator, de N. lorga -,20Insemnatatea lucrarilor Comisiunii europene dela gurile Dunarei,

1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. I, 1856 la 1866 -,30II. 1866-1905 -,50

- III. 1894-1912 1.-Patrahirul lui A lexandru eel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-

man, de N. Iorga -,30Ucraina moldoveneasca, de N. Iorga . . -,30Monete inedite din orasele noastre pontice, de N. C. Sutzu . . . -,50Conditiunile de politica generals in can s'au intemeiat bisericile

romanesti in veacurile XIV-XV, de N. Iorga -,30Dona traditii istorice in Balcani : a Italiei si a Romanilor, de

N. Iorga - 20Bataliile dela Gwozdziec si Obertyn (1531), de I. Ursu -,50Descoperiri noua in Scythia minor, de V. Pdrvan 2.-Ideile de legi si de prevedere, de A. D. Xenopol -,20Principele ardelean Acatiu Barcsai si Mitropolitul Sava Brancovici,

de Dr. loan Lupas 30

-

-

1-----

,.-

. . . ...... . . . .... .,

..

-.

,

..

. .

. . . . . . . . ..

. . . .

. . . . . . . .

. . . . . . ... . . .

. . .

. . . . . . . ,

. . . . . . . . .

... . . . . .

. . . . .......... . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . ..... . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . . . .

...... .. . .

Analele Academiei &mime. L. B.Tom. XXXV1.-Desbaterile Academiei in 1913-1914 5,_

XXX VI.-Menioriile Sectiunii Islorice. 20Armenii $i Rornanii: 0 paralela istorica, de N. Iorga ,40Stiri noua din Dacia Malvensis, de Vasile Pdrvan 1.-Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera (1-iu lunie 1453),

de N. Iorga -,50Castrul dela Poiana si drumul roman prin Moldova de jos, de

Vasile Pdrvan 1.-Osta§i dela Prut cu un nou act dela

.

Alexandru cel Bun. Razesiromascani, de N. Iorga ,40

Ceva despre Episcopul maramurasan Iosif Stoica.-Cateva frag-mente de vechi Cazanii rornanesti, de N. lorga -,50

Istoria Evreilor in terile noastre, de N. Iorga ,40Vasile Lupu ca urmator al Imparatilor de rasarit in tutelarea pa-

triarhiei de Constantinopole si a Bisericii ortodoxe, de N. lorga. -,40Clopotul daruit de Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, bisericii

satului Topola (1811), de N. lorga . . . ...... . . . . -,20Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Parvan 3._Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan ...... . 2Dela Cetatea Tropaeum-Adamclisi : Basilica - cisterns. Studio arheo-

logic, de G. lilurnu 1

Dona inscriptii noud gasite la---Manastirea Bistrita (Neamt), deN. Iorga ,20

Muntele Athos in legatura cu terile noastre, de N. Iorga . . . 1. -Din influentele politicei europene asupra Istoriei noastre (Moise

Voda, 1529 Martie-1530 August), de I. Ursu ,20Steagul lui Mihnea Voda Radul in muzeul istoric din Belgrad,

de N. Iorga ,50Exploratiuni austriace pe Dunare la sfarsitul veacului al XVIII-lea,

de N. Docan 2.-Contributii documentare la Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea,

de N. Iorga ,20Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, de Diaconal Dr. Nic. M.

Popescu -,80Renegati in trecutul terilor noastre si al neamului romanesc, de

N. Iorga -,20Sedinta Academiei Romane dela 1 Main 1914, de D. A. Sturdza -,60Fundatiuni religioase ale Domnilor Romani in Orient, de N. lorga. -,20Fundatiunile Domnilor Romani in Epir, de N. Iorga -,30Un act romanesc privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Ye-

ron, de N. lorga -,200 harts a TeriiRomanesti din c. 1780 si un geograf dobrogean,

de N. Iorga -,50Noua documente basarabene, de N. Iorga ,90,Sitnatiunea internationals a Principatului Terii-Romanesti invremea lui Serban Cantacuzino 1,1678-1688), de loan Radonid. -,30.

Corespondenta Domnilor Ei Boierilor romani cu Metternich si cuGentz intre anii 1812-1828, de loan C. Filitti -,50,

Stalpul lui Mihaiu Racovita Vv, in Bucovina, de 7 eodor V. Ste-fanelli -,50

Venetia in Marea Neagra, I: Dobrotici, de N. lorga -,40. . . . .Venetia in Marea Neagra, II : Legaturi cu Turcii sr en crestinii

din Balcani dela lupta dela Cosovo pans la cea dela Nicopole(1389-96), de N. lorga -,50

Tom. .XXXVII. Desbaterile Academiei in 1914-1915 . . . . (Sub presd).XXXVIL Mentoriile Secfianii Istorice . (Sub presd).

Venetia in Marea Neagra. III: Originea legaturilor cu Stefan eelMare si medial politic al desvoltarii lor, de N. Iorga -,80

Pilda bunilor Domni din trecut fats de scoala romfineasca, de N.Iorga 1,50

Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu, de N. lorga . . . 1,50Activitatea culturala a lui Constantin Voda Brancoveanu si sco-

purile Academiei Romane, de N. Iorga -,20Opera de istoric a Regelui Carol, de N. lorga. -,20Neamul Agarici, Razesi falciieni si vaslueni, de N. Iorga . . . -,20Imperialismul austriac si eel rus in desvoltare paralela, de N.

Iorga -,30Din legaturile noastre cu sarbii, de N. Iorga -,20

Inst. de Arte Grafice CAROL 0013L Ssor I. St. Rasidescu

. . ., . .

.,

,....

_

.

,

. . . . . . . .

.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . ...... ........ . .

. . . .

. , .

. . . . . . . ...............

. . . . .-

. . . . . . . . . . ..... . . . . .

. . . . ..... . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . ...... . . . .

. . . . . ..... . . . . ........ . . . .

. . . .

. . . ........ ....... . . . . .

. . . . .

. . . . . . . . . . . ..... .........

. . . . .

. . . . . . . . . . . . . . ....... . . . ..

...... . . . . . . .............