serbarile dela blaj 1911

457

Click here to load reader

Transcript of serbarile dela blaj 1911

Page 1: serbarile dela blaj 1911

o paging din istoria noastrncultural

Despartamantul XI. Blaj al Asociatiunii".

BlajTipografia Scmin. tcol. gr. cat.

Pretul: Coroane 350Pentru Romania: Lei 4'50 franco.

L

SerbarileBlaj

1911

putilicata de

44;11-41,1,11.11'1-41.16-t-j-771-r*,4.;.'LLL-r4.:_e,-

I..

dela

F.

www.dacoromanica.ro

Page 2: serbarile dela blaj 1911

SERBARILE DELA BLAJ

1911

0 PAGINA DIN ISTORIA NOASTRA CULTURALA

PUBLICATA DE

DESPARTAMANTUL XI. BLAJ,AL ASOCIATIUNII".

BLAJTIPOGRAFIA SEMINARUL.U1 TEOLOGIC OR. CAT.

V,

= =

www.dacoromanica.ro

Page 3: serbarile dela blaj 1911

Cuudnt inainte,

Zile le marl ale neuitatelor serbafi gulturale an trecutca vraja unui vis.

In clipele. acele de elevare sufleteascd, umezit ochiide atateaori, in contemplarea mcirelului ideal, ce ne-a intrunit$i ne-a Infratit, dandu-ne noui forte de inunca $i incredere Init viitorul neamului.

Neamul nostru, risipit din voia solid 1a cele patru vanturi,s'a folosit de acest praznic national $i a venit aruncepumnul de teimilie $i smirnd pe altarul, in fata cdruia ne in-chincim cu tolii, ldsand la o parte toate micile $i marele dife-rente dintre frafii de acela$ sage.

Venit-au arhiereii bisericilor noastte, Incununand serbdtoareacu strdlucirea coroanelor arhieregi, a crucilor de our $i a pletelorvenerabile, incdruntite in slujbd cinstitd $1 indelungatd ; venit-aunemuritorii purtatori ai condeiului, mandria literaturii romane:Co$buc, Caragiale, Iorga $i altii multi Inca, ce stau in frunteaelitei noastre intelectuale, q cdror nume se va pomeni cu sfin-tenie $i dupd sate de ani,, and rostul viefii noastre pamanteizese va fi incheiat de mult!

Venit-a cdrturimea noastra de pretutindeni: preoti $1cu sufletele inaltate, cu gandul la marele ideal al neamului:

unitatea 'noastra adturald.Venit-an,' in straiele Jibe -ca spuma, cu fata radioasid de

vigoare $i voe bung, ldranii; flacai $1 fete, defiland meuzdri substeagurile for albaslre, doinind $1 chillind ca in zile de praznic.

Eu ld vedeam Insiruirea lungdDe muncitori nerespldtili ai pdinii

.5i cloud lacrimi ma-au tillat vederea,Gland 'Meet In bulgdrii ldrani

Venit-au cuDela Vlddicd panel la opined, dela scanteierea de genii,

a ochilor hti Nea lancu Caragiale pond la cele mai $terse feteale muncitorilor cu palma, pierduti In oceanul itnens al celorPal name-

1*

ni-s'au

sd-$i

tote.

tF

mi-reni,

i...

rr

www.dacoromanica.ro

Page 4: serbarile dela blaj 1911

- 4 -incalzit cu tot!! sufletul la flacdra aceea sfanta, care

nit trebuie sd se stingy niciodatd, caci stangerea ei ar insemnd:perirea noastrd.

Au ascultat cu totii graiul indrumdtor al celor mai lumi-nail fii ai neatnului; s'au lezdnat in armonia duke a compo-zitillor mdestrului Mure$ianu; s'au delectat in dictiunea $i artatalentelor dramatice, cele mai de seams; $i $i-au agitatride $i $i-au dus myna la ochi, ne mai putandu-$i suprimaemotia, cand I -au vdzut pe Vlaicu, ridicandu-se in slawl, de-a-supra Campullti Liberkitii!

Biltranii, vor fi tresdrit $i ei in gropile povarnite, de unfior al biruintii I

lard not epigonii?Ce puteam not oferi acestui public ales, din sdrdcia $i

cercul strimt al micului nostru ord$el?Am scos din arhivul pravuit pagini de glorie $i lumind ;

am aranjat o expozitie, am muncit $i not cat ne-au iertat pu-terile, sd dovedim lumii, cd nu ne-am uitat de glorio$ii nogninainta$i $i nu ne-am abdtut dela cararea, ce ei ne-au indicat-o.

* *

Cand dam lumii romiine$ti cartea de laid, 0 Jaunt aceastacu adanca recuno$tintd, pentru toll acei distin$i oaspeti, cariart ridicat, cu prezenta lor, nimbul acestor serbdri.

Credeam, cd un moment atat de indltdtor serbarea ju-bilard a Astrei" festivitdtile ce s'au desf4urat cu acestprilej este malt mai important, ca sa nu it jixam in catevapagini, pentru posteritate.

S'a scris mutt in toate jurnalele noastre despre aceste ser-bdri. Incerctim, in cartea aceasta, sa adundm la un loc scrisulnostru $i al altor tovard$i de condeiu, pentru a puteit prezintaob$tei cetitoare, un tablou cat de cat exact 'despre aceste mdrefe$i neuitate zile.

paid-

$i

Si-au

*

www.dacoromanica.ro

Page 5: serbarile dela blaj 1911

I.

Pregatiri.

www.dacoromanica.ro

Page 6: serbarile dela blaj 1911

El

F-

Era in primavara anului 1909. Ziarele romanestiraspandisera vestea, ca Astra" isi va tinea adunarea laDej. Dar mici neIntelegeri locali au shit comitetul savada de alt loc. Prezidentul de pe atunci, inimosulSulutiu cu trei luni inainte de terminul obipuit, pentruadunare cere avizul directorului despartamantului carenu cumva ar fi aplicat sa invite Asociatia la Blaj. Do-rinta prezidentului a sosit la timp potrivit. Deja seimplinise 15 ani, de cand Astra" a fost mai pe urmagazduita in acest orasel de cultura romaneasca. Inanul 1911 sä impliniau 50 ani dela infiintarea acestuiasezamant cultural. Intelectualii din Blaj se ocupau depe acum cu gandul sd-o invite ca sa-si serbeze la dansiianiversara de 50 ani dela intemeiere. Intruniti in con-sfatuire, comitetul despArtamantului dimpreuna cu inte-lectualii si toti reprezentantii vietii romanesti din Blaj,la propunerea neuitatului Dr. Bunea, hotaresc unanimchiemarea la Blaj a Asociatiunii pentru anul 1911. Co-mitetul central luand act cu placere de aceasta hota-Ore pentru an. 1909 Astra" se intruneste la Sibiiu,cu care prilej s'a serbat si comemorarea de 100 anidela nasterea marelui arhiereu Saguna.

In anul 1910, Asociatiunea isi tine adunarea la Dej.Aici delegatii despartamantului Blaj isi renoesc invi-tarea, iar viceprezidentul Andreiu Barseanu isi ter-minat discursul de incheiere cu La revedere la Blaj".

Blajul, voind sá dea serbarilor semicentenari din1911 o cat mai mare stralucire, cu doua saptamani mai

CI

www.dacoromanica.ro

Page 7: serbarile dela blaj 1911

s

Inainte, la adunarea din Reghin invita §i comitetul fon-dului de teatru romanesc sa-§i tins adunarea din 1911la Blaj, deodata cu Asociatiunea.

Chiemarea Blajului a starnit complacere In inimiletuturor Romanilor. Sfarsitul semnificativ at viceprezi-dentului si-a avut efectul. Se putea un loc mai nimeritpentru grandioasele manifestatii din August decatBlajul? Doar din Blaj au pornit primele raze de culturaromaneasca; doar Blajul a dat ob§tei romane§ti pe ceimai distin0 carturari de pe vremuri. Blajul este §iastazi focularul, unde se pastreaza cu sfintenie tradi-tiile dascali ai neamului. In urmare, se cuveniaca lui sd-i revind cinstea de a ocroti la sinul saucea mai Malta institutiune culturala a Romanilor dedincoace, cand I§i serbeaza aniversara de o juma-tate de veac dela infiintare.

Intelectualii acestui centru de cultura indata la in-ceput §i-au dat bine seams de marea responzabilitatece au luat, dat fiind, ca Blajul e un or4e1 mic, lipsit desale incapatoare, de oteluri, de. o reuniune stabila decantari §i de alte conforturi. Dar avand asigurat spri-jinul malt Prea Sfintiei Sale mitropolitului Mihalyi, cu

domni §i meOqugari s'au unit inteo singura ta-MCA, gata de a aduce on ce jertfe pentru triumful cul-turii romane.

Anul 1910-11 a fost pentru Blaj an de muncafebrila, de zbucium si agitatie, de cheltuire de multaenergie. In vederea serbarilor comitetul despartaman-tului In adunarea cercuala din Ohaba se primene0ecu puteri noui. Directorul de Wand ad profesorulJoan F. Negrutiu, care a condus cu atata succesdespartamantul un lung sir de ani, Area mult retinutcu afacerile scolii pedagogice, pe langa toed staruintaprietinilor, abzice. In locu-i este ales de toti iubitul

totii:

marilor

www.dacoromanica.ro

Page 8: serbarile dela blaj 1911

- 9 -Dr. Iuliu Maniu, advocat §i fost deputat, bdrbat cudistinse calitati §i cel mai capabil de a fi la conducere,dud e vorba de a se savar0 lucruri marl.

Sub prezidiul Dr. Maniu incep pregatirile In Sept.1910, cu o serie de consfatuiri, In cari s'a alcatuitsi discutat planul de actiune pentru serbdrile din 1911.Se tine apoi o mare intrunire in jumatatea a doua alui Septemvrie, la care sunt de facia canonici, profe-sori, comitetul reuniunii femeilor, comitetul societatiimeseria0or cu un cuvant au fost reprezentate toatepaturile societatii romane§ti din Blaj. Aici se accep-teaza proiectul serbArilor se aleg comisiunile s'aimpartit sfera de muncA a fiecdruia. Partea muzi-cald s'a incredintat maestrului lacob Mureianu, carea inwhebat un puternic cor. Saptarnand de saptamanase urmeaza cu repetitiile. Casina romans e mai popu-lata ca de obiceiu. La toate mesele se discutd cu foc.Subiectul discutiei sunt serbdrile din yard.. Cu totiisunt preocupati de reu§ita lor. Toti voim sa dovedimprin fapte, ca avem. cultura noastra nationald, care neindritue§te a fi in irul neamurilor civilisate. Programulserbarilor trece cadrele unor .serbAri obi§nuite. Searsde sears sunt §edinte §i consfatuiri; fiecare comisie incercul sAu face planuri, cumpanqte, deslyate se dauInsarcindri, cafe ce sa direagA; apoi in fiecare lung seIntrunesc sectiile in plen, secretarii raporteazd, car Dr.Maniu e sufletul la toate. Terminul serbarilor se fi-xeazd pe 28-29-30 August. Una dintre' comisii pre-zinta planul unei vaste monografii a Blajului scur-timea timpului face sa se renunte la acest plan. Inschimb, profesorul Dr. loan Ratiu, cunoscut publiculuiromanesc din desele-i publicatii lucreazd o temei-nicd cAlauzA, cu titlul Blajul, suficientA pentru o de-plind orientare in tot ce avem noi. In program se

§i

www.dacoromanica.ro

Page 9: serbarile dela blaj 1911

- 10 -

is aranjarea unei expozitii istorice-culturale care in4 sectii sa Infaliseze tot ce are Blajul si jurul vred-nic de vazut. Aranjarea acesteia o are prof. G. Precup;apoi un conduct etnografic, care sa prezinte in tablouviu pe tarartii, despartaniantului Blaj in haina de sar-batoare cu jocurile si muzica Tor. Aranjarea o are advo-catul Dr. Tustin Nestor. Intrunindu-se la Blaj si Socie-tatea pentru fond de teatru, comitetul serbarilor a tinutsa dea prilef publicului romanesc de a se desfata inprestatiunile tuturor puterilor noastre artistice din Ar-deal. Astfel, pe langa bursierii Ionel Crisan si StefanMarcus, au fost invitati sa-si dea concursul: doamnaTriteanu din Sibiiu, dna Victoria Karsai din Gherla,dl Octavian Muresanu din Sibiiu, V. Popovici delaOrade si cunoscutul tenor dramatic Corfescu. Pentrupartea teatrala s'a hotaAt sä se roage dna si dl Za-harie Barsanu, dimpreuna cu cei mai de seams actoridela Teatrul National din Bucuresti: Dna Aristita Ro-manescu si Petru Liciu. Mu lt a dat de gandit che-stia incuartirarii si localul, unde sa se dea represen-tatille. Se planuise ridicarea unei case nationale cuo mare sala; dar nefiind sanse de-a se termina s'aimprovizat un pavilon grandios in spatioasa curte agimnaziului, care a costat 7000 coroane. S'a pro vazutcu o scena frumoasa, lucrata de pictorul italian Zeilersi iluminat cu electricitate s'a dovedit potrivit pentrutoate intrunirile, putand adapost1 miile de oaspeti.

Iarna trece cu sfaturi si combinatii. Ajunsi in prima-yard se incepe propaganda in satele din despartamantulBlaj. Dame le din comitetul reuniunii femeilor colincla cuneastampar din 'easa in casa dupa tesaturi pentru ex-pozitiune. Profesorii si alti multi se lipsesc de ticnavacantei; toti muncesc si se gatesc de serbatoare. Petot locul se curAta se repareaza. Tinerii academicipsi

www.dacoromanica.ro

Page 10: serbarile dela blaj 1911

Blajul, redere generals.

ti vs:VR.4h"

=

ss

n...mn00' 'o .

e.:

I

www.dacoromanica.ro

Page 11: serbarile dela blaj 1911

- 12 -

cutriera satele si recruteaza flacaii pentru conductuletnografic. Blajul are aspectul unui oral, care mobili-seaza. Strainii stau turnip §i se Intreaba oare_ ce va fi.Interesul viu, ce au desteptat serbarile dela Blaj inpublicul romanesc de pretutindenea a dat nastere faimei,ca autoritatile vor Impiedeca marea adunare dela Blaj.Pe socoata serbArilor circulau fel de fel de zvonuri.Pentru incunjurarea sicanelor, si ca sa fim scutitide paznicii odiosi ai statului, prezidentul serbarilorDr. I. Maniu fiind programul statorit pans in ama-nunte In 8 August a intrevenit personal la premierulKhuen Hedervary, prezentandu-i programul serbarilor.Programul .prezentat a fost incuviintat si dlui Maniui-s'a dat asigurarea, ca autoritatile administrative nuvor tune nici un fel de greutati in calea exe-cutarii amanuntelor. Totodata s'a dat si permisia cu-venitei artistilor din tara".

Grape poetului nostru Goga, programul serbarilorin ultimul moment s'a imbogatit cu un punct de

form, cu zborul aviatorului A. Vlaicu.In urmatoarele dam insirarea diferitelor comitete

constituite in vederea serbarilor, precum si programuldetaiat adus la cunostiinta publicului romanesc printoate gazetele noastre.

Biroul central.Prezident: Dr. Iuliu Maniu.Viceprezidenti: Dr. Vasile Suciu §i loan F.

Negrutiu. Secretari: A. C. Domsa, Al. Ciura, Aug.Caliani, $tefan Pop. Cassari: loan Fodor si $ tefanRosianu. Controlori: Victor Muntean, Alexe Pop.Membrii: comitetul despartamantului Blaj, prezidentilsi secretarii comisiunilor.

www.dacoromanica.ro

Page 12: serbarile dela blaj 1911

13

Biroul de press.Prezident: A.G. Dom ca. Membrii: A. Ciura, Dr. Oct.

Prie, Dr. A. Rusu, I. Ro§iu, A. Ciato, P. Suciu, $tefan Pop.

Comisiunea de primire si incvartirare.Prezident: Dr. laidor Illarcu ; viceprezident:

Dr. Daniil Szabd ; secretar: Dr. V. Macaveiu.Membrii: Gheorghe Barbat, Simion Muntean, Dr. C.Ordace, Niculae Negrutiu, $tefan Pop, Adrian Otoiu,Iuliu Brandu§an, Mateiu Pop, Nicolae Pop jun., An-dreiu Murepn, Victor Muntean, Gheorghe Borpn, loanPop, A. Comp, loan Alexandru, $tefan Drago, AurelTrifan, Hie Mircea, Basil Turcu, Iuliu Busoiu, G. MeteaN. Ft-AVIA, I. Pu§ca, Const. Barna, loan Barbat, loanBarna, Leon Muntean. Semnul: Funds albastra.

Comisiunea bisericeasca.Prezident: Dr. V. Szmigelski; membrii: $tefan

Ro§ianu, Jacob Popa, loan Moldovan, V. Aron.

Comisiunea expozitiei.Prezident: Gavril Precup ; secretar: Valer Suciu

a) Sectia i s t o r i c a: prezident Dr. A. Chetianu ;secretar Dr. I. Rat; membrii: Silvestru Nestor,Aron Deac, Dr. 0. Prie, Dr. Loan SampAlean,$tefan Ro*ianu, Stefan Pop, Aug. Folea, Simio::Gocan, Dr. lustin Nestor.

b) Sectia industriei: prezident Vasile Suciu ,

secretar Aug. Coltor ; membrii Valer N. lozoi ,

Dionisie Trifan, Emil Oltean, Aug. Gruitia.c) Sectia industriei de casA: prezidenta Cor-

nelia Deac; secretari Tr. Gherman §i Rozic 1Cdpufan; membrii: Comitetul reuniunii femeilo..

www.dacoromanica.ro

Page 13: serbarile dela blaj 1911

- 14 -

d) Sectia economics: prezident loan F. Ne-grutiu sen.; secretar: Alexe Pop; membrii:Victor Precup, Niculae Pop, loan Maior, EmilF. Negrutiu, Emil Vlassa, Virgil Pop, lustin Hossu,Eugen Nicola. Semnul: FundA roza.

Comitetul pentru banchet.Prezident: A. C. Domfa; membrii: Valer Suciu,

Augustin Caliani, L B. Micu, lonel Pop. Semnul:Coloare violetA.

Comisiunea pentru petrecerea poporala.Prezident: Dr. Justin Nestor;, membrii: Gh.

Borpn, T. Denghel, Mat. Pop, I. Barna, I. Alexandru,I. Barbat, Aug. Gruitia, I. Astalus, Aug. Fratild, N. Pop,I. Mihu, I. Boteiu, N. Comp, Emil Vlassa, Emil Ne-grutiu, Virgil Pop. Semnul: buton albastru.

Comisiunea artistica.Prezident: Jacob 111urefanu; viceprezident : Dr.

Alex. 1Vicolescu; secretah loan Victor Vancea;membrii: Fl. C. Dom§a, Dr. Eugen Solomon, NiculaeF. Negrutiu, Eugen Muntean, Emil Vlassa, loan F. Ne-grutiu jun., Mihail $erban, Ione! Pop, $tefan Pop, T.Denghel, Anton Zeiler, And. Mure0anu, Virgil Muntean,Nic. Ganea, Aug. Gruita. Semnul: coloare alba.

Comisiunea balului.Prezident: Ioan Victor Vancea; viceprezident:

Dr. C. Ordace; secretari: Gheorghe BorfanTraian Denghel; membrii: Tinerimea academics dinBlaj. Semnul: Funds alba albastra la butoniera.ai

www.dacoromanica.ro

Page 14: serbarile dela blaj 1911

15 -

Programul serbgrilor:Preziva

Dumineca, 14/27 August 1911.

1. Primirea Si intimpinarea comitetului central atAsociatiuniii" §i al Societatii pentru fond de teatruroman".

2. Iluminarea oraplui, la orele 7 seara.3. Seara la orele 8, intrunirea de cunoOnta la

Hotelul Univers".

Ziva intaiu.Luni, 15/28 August 1911.

Dimineata la orele 7 3/4, Liturghie solemna inbiserica Catedrala, celebrate de Excelenta Sa P. S. D.Mitropolitul.

La orele 11 a. m., §edinta prima a Asociatiunii inbiserica Catedrala, cu urmatoarea

ORDINE DE ZI:1. Deschiderea adunarii generale.2. Inscrierea delegatilor prezenti ai desparta-

mintelor.3. Raportul general at comitetului central.4. Alegerea comisiilor pentru:

a) examinarea raportului general;b) censurarea socotelilor anului 1910 §i a proiectului

de budget pe anul 1912;c) inscrierea membrilor.

5. Alegereaunei comisii pentru intregirea presidiului.6. Prezentarea eventualelor propuneri.La orele 12 3/4, deschiderea expozitiei culturale

a despartamantului Blaj, a expozitiei Atelierului detesatorie din Ora§tie, i a expozitiei de picture.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Page 15: serbarile dela blaj 1911

16

La orele 1 si J/2 d. a., banchet in pavilonulserbarilor.

La orele 4, conduct etnografic. Conductul va plecadela sura metropolitanA, percurgand strada tipografieisi plata, unde vor fl prestatiuni de jocuri nationale.

*

La orele 8 si i/2 seara.

ConcertIn pavilonul serbarilor.

PROGRAM:1. UverturA festiva Stefan cel Mare" (orhestra) de Jacob

Muresianu.2. Imnul Astrei", poezie de Andreiu Barseanu, muzicA de

lacob Muresianu (cor cu orhestrd).3. Prologul din opera Pagllaci" de

R. LeoncavalloDoine romanesti de Tiberiu Bre- executate de dl

diceanu lonel Cripn.a) Arde-mi-te-ai codru des"b) Foaie verde pup de crin",

4. Mandro de dragostea noastra"de Tib. Brediceanu

Spune-mi codrule vecine", de executate de dlI. Scarlatescu Stefan Marm.

Aria din opera La Boheme", deG. Puccini

5. Asa-i Romanul"Dorul mieu", cantece vechi po-

porare, pentru cor mixt, de lacob executate de dnaMuresianu Veturia Triteanu.

6. Doine si cantece" de Gh. Dimasi L. Catargi

7. a) Duet" din opera Bajazzo", Leoncavallo Dna V.Triteanu si dl 0. Mure,Fianu.

b) Solo de bariton" de 0. Muresianu.Aria din Oratoriul Elie" de Mendelssohn de 0. Mureganu.

. . .

de

www.dacoromanica.ro

Page 16: serbarile dela blaj 1911

- 17 -

8. Erculeanu", balada poporalA, de V. Alexandri, compusapentru cor si soli, cu acompaniainent de orhestra, de Ja-cob Muresianu.Solii: dna Victoria Carsai

dsoara Eugenia Deacdnul Vasile Popovici.

Decorul scenei si pictarea tuturor panzelor e fa-curd de pictorul academic A. Zeiler.

Acompaniarea Erculeanului si a Manastirei e sus-tinuta de capela oraseneasca din Sibiiu.

Ziva a doua.Marti, 16/29 August 1911.

La orele 7 si 3/4, Liturghie si Parastas pentru in-temeietorii Asociatiunii. Panegiricul it va rosti dldirector I. F. Negrutiu.

La orele 9, sedinta prima a Societatii pentru fondde teatru roman", in pavilonul serbarilor, cu urmatorul

PROGRAM:1. Deschiderea adunarii generale.2. Alegerea a doi notari pentru sedintele adunarii.3. Prezentarea raportului general al comitetului

asupra lucrarii sale dela adunarea generala din urma,precum si a rapoartelor de cassa.

4. Alegerea unei comisiuni de 5 membri, pentrucenzurarea raportului general al comitetului.

5. Alegerea unei comisiuni de 5 membri, pentrucenzurarea rapoartelor de cassa si a socotelilor.

6. Alegerea unei comisiuni de 5 membri, cari inintelesul §-ului 5 din statutele societatii, vor Inscriemembrii not fundatori, pe vieata, ordinari si ajutatori.

2

www.dacoromanica.ro

Page 17: serbarile dela blaj 1911

is

7. Cetirea conferentelor corespunzatoare scopuluisocietatii, anuntate prezidentului inainte de adunare.

8. Inchiderea sedintii.*

La orele 10 i 1/2.

Sedinta festivd a Sectiilor literare.Conferentieri: Dr. losif Popovici i Oct. Goga. DI

Dr. Popovici va vorbi despre loan Maiorescu, dinprilejul centenarului dela nWere ; iar dl Goga despreLiteratura romaneasca in veacul al XIX-lea.

*

La orele 4 d. a. sedinta a II-a a Asociatiunii.1. Raportul comisiei pentru examinarea raportului

general si propunerile acestei comisii.2. Raportul comisiei pentru cenzurarea socotelilor

pe anul 1910, a proiectului de budget pe anul 1912 sipropunerile acestei comisii.

3. Raportul comisiei pentru inscrierea de membri.4. Alegerea prezidentului.5. Fixarea locului pentru adunarea generals viitoare.6. Dispozitii pentru verificarea procesului verbal.7. Inchiderea adunArii generale

*

Intre orele 5-7 p. m. Sborul lui Vlaicu peCampul Libertatii.

*

La orele 8 seara

Manastirea Argeuluicelebra compozitie a Maiestrului lacob Muresianu.

Opera va fi predata sceneric.

- -

www.dacoromanica.ro

Page 18: serbarile dela blaj 1911

-- 19

Rolurile principale vor fi cantate de:Dna V. Carsai Ana (sopran).DI Corfescu Mano le (tenor).

0. Muresianu Negru VodA (bas.)V. Popovici Naratorul (tenor).I. Crisan Ciobanul (bariton)

Regizor: A. Zeiler, pictor academic.

La orele 10 si 1/2 seara

B a 1

in sala de gimnastica.

Damele sunt cu inzistinta rugate a se prezenta incostumul nostru national.

Ziva a treia.Miercuri, 17/30 August 1911.

La orele 6 si 3/4, Liturghie si Doxologia cea mare.La orele 9, sedinta a 2-a a Societatii pentru fond

de teatru roman.

PROGRAMUL §EDINTEI.

1. Deschiderea sedintei la orele 10 a. m.2. Cetirea sumarului sedintei precedente si verifi-

carea lui.3. Raportul comisiunii pentru inscrierea de mem-

bri noi.4. Raportul comisiunii insarcinate cu cenzurarea

raportului cassarului.5. Raportul comisiunii Tnsarcinate cu cenzurarea

raportului general al comitetului.6. Determinarea locului, unde se va tined adu-

narea generals in anal 1912.2*

www.dacoromanica.ro

Page 19: serbarile dela blaj 1911

- 20 -

7. Alegerea unei comisiuni de 3 membri, pentruverificarea sumarului din sedinta a 11-a.

8. Inchiderea adundrii.

La orele 11 a. m. alte adundri oficiale.La orele 3 d. a. sedinta continuative a sectiunilor

stientifice.*

La orele 8 searaTeatru.

PROGRAM:1. Seanteia" comedie inteun act de Ed. Pailleron.2. Declamafii, de Dna Aristitia Romanescu si DI Petre Liciu.3. Cuib de §oim" poem dramatic inteun act de I. C. Bistritean.

Ordinea va fi sustinufa de fostii pompieri volun-tari din Blaj si de gornicii pgdurilor metropolitane subconducerea dlor: Victor Muntean ca prezident, VirgilPop si Em. F. Negrutiu ca secretarii comisiunii pentruordine. Semnul: bands rose la mama stanga.

Expozitia culturala a desp. Blaj .este aranjata inedificiul gimnaziului. La etajul prim se afld expozitile:culturala, scolar5, de tesatorie tarAneasca si cea agro-nomics (clasele parterul e ocupat Intregde expozitia Reuniunii meseriasilor din Blaj.

Expozitia tesatoriei din Orastie Si expozitia depicture este in etajul Institutului preparandial.

Expozitia va fi deschisa in tot decursul serba-rilor dela orele 9 a. m. panA la 6 seara.

Bilete pentru expozitie se pot cash& la biroul central.Cassarul expozitiei: V. Iozon.

www.dacoromanica.ro

Page 20: serbarile dela blaj 1911

IL

Salutul presei.

www.dacoromanica.ro

Page 21: serbarile dela blaj 1911

ef-'12;drgV 4.-11;1-q-0;71CA

Ca un ecou la chemarea Blajului, presa noastraa tinut sa atraga atentia publicului sä jinx treazinteresul lui pentru serbarile culturale dela Blaj. Aproapefiecare numar al ziarelor §i revistelor noastre aduceacate ceva referitor la seri:di-He ce se pregatiau : azi, unaviz informator on un indemn, ca lumea sa participela serbari, mane, cate o corespondenta din Blaj cuamanunte din programul serbarilor, poimane veniarandul vestirii acelora cari §i-au anuntat participarea,dintre cei mai mari si mai buni ai no§tri, §. a. m. d.

Ar fi prea lung sä reproducem tot ce s'a scris inziarele revistele noastre in vederea serbarilor. Nemultamim sa dam, in extras macar, glasurile avantateale zilelor din urma, in fata serbarilor.

Gazeta Transilvaniei".

Cel mai vechiu organ politic al nostru, Gazeta Transilv."are la locul prim, sub titlul: Salutare! in nrul sat' 178 din14/27 August, urmdtoarele sire de bineventare a adundrilordela Blaj:

0 zi mai este pand la arborarea stindardului culturalromanesc

Luni se vor Incepe adundrile si manifestatiile culturaleale poporului romanesc, Intrunit prin mii de reprezentantiai sdi, in unul din cele mai insemnate foculare ale culturiiromanesti.

Asociatiunea" si Societatea teatrald in adundrilela Blaj si din acest prilej arta si stiinta romans isi facaparitia triumfalnica in istoricul loc de pe Tarnave.

Sunt momentuoase si vor rdmaned istorice zilele din27-31 August c., pentru straduintele culturale ale na-tiunii romane,

§i

si

isi

www.dacoromanica.ro

Page 22: serbarile dela blaj 1911

- 24 -

Dar ele stint de mare insemnatate indeosebi pentrucele doua marl insotiri, ce isi in intrunirile acum.

Suntem la raspantie.Asociatiunea" e iubilanta si infra in a doua jumatate

de secol al existentei sale.Societatea de teatru are sa is la cunostinta nouale

sale statute aprobate.Asociatiunea" trecuta de mult preste oscilatiunile in-

ceputului si bazata pe experientele unui trecut conzide-rabil, in noul semisecol at vietii sale isi va multiplich ac-tivitatea si-si va intinde preste intreg romanistnul dinpatrie aripile sale ocrotitoare si promovatoare ale culturiinationale romanesti.

Un vast teren de munca intetitoare i-se deschide ace-stei nobile institutii, pentru a ne apropia tot mai mult deidealul visat: de a ridica poporul romanesc la un grad decultura egal cu al acelor popoare, cari merg in frunteacivilizatiei omenesti.

Asemenea este si cu Societatea de teatru. Prin noilestatute i-se impun noui probleme, dela a caror fericitarezolvire atarna infaptuirea idealului, ce I -a urmarit si -1urmareste cu atata zel si ravna aceasta societate.

Nu ne indoim, Ca conducatorii de acum si cei viitoriai acestor insotiri, mandria si fala noastra, nu vor crutanimic intru ajungerea maretelor scopuri, ce ele le au invedere.

Stain la raspantieLa incheierea unui semisecol de lupte, de munch' asidua

si de jertfe, ne inchinam inaintea memoriei acelora, cariau tras cea dintaiu brazda in ogorul intelenit, cari auasezat pe temeiuri trainice altarul culturii noastre nationale.

Si din pragul viitorului intrezarim infiripandu-se visulde our al atator generatii: marirea neamului romanesc.

Atotputernicul Dzeu sa-si tinda infirm sa intru aju-torul nostru!

Salutam si imbratisam cu iubire de frate pe toll Ro-manii adunati in semnul culturii, in semnul progresului,indeosebi pe iubitii nostri oaspeti din regatul roman!

Salutam adunarile dela Blaj!

www.dacoromanica.ro

Page 23: serbarile dela blaj 1911

- 25 -

Tribuna".

Tribuna" dela Arad in nrul 175 (11/24 Aug.) are un ar-ticol de fond; despre serbAri: Triumful culturii romaneti!serbdrile dela Blaj" -- in care se releveazd intre:altele si rolulistoric cultural al Blajului. Dam acest articol la adnexe, precumddm tot acolo si articolul frumos: In catedrala sfintei Treimral apreciatului scriitor Ion Aarbiceanu (din nrul 178). Laacest loc reproducem cuvantul de salutare al redactiei, publicatla locul prim, in nrul 178:

In 1861, 23 Octomvrie v., s'a tinut prima adunare aAsociatiunii noastre. Atunci, curand dupd marele botez desange al neamului nostru, a zis Saguna: Puterea mintiisi a geniului, stiintele si artele sunt, cari in zilele noastredau popoarelor Carle si le asigurd viitorul", iar marele cer-cetator al trecutului limbii noastre, Cipariu, a raspuns vor-bind despre importanta limbii, acest tezaur dulce ca sa-rutarile mdicutelor noastre, cand ne aplecdm la sanul lor,tezaur mai scump decat vieata, tezaur, care de l'am fipierdut, de l'am pierde, de vom suferi vre-odatd ca cinevacu puterea, cu inseldciunea sau cu momele sd ni-I rd-peascd, atunci mai bine sd ne inghita pamantul de vii.".

Astazi se implinesc cincizeci de ani de cand au re-sunat aceste vorbe intelepte si insufletite prin rostul celordoi nemuritori reprezentanti ai generatiei noastre trecute.

Acei cari in patruzeci si opt, infratiti prin puterea unuiideal comun, au adunat pe Campul Libertatir patruzecide mii de Romani iobagi, ca sa be sAdeascA in inimi foculunei rdscoale izbavitoare, acei cari au varsat sang_ pentrudreptatea poporului lor, dupd abia un deceniu, s'au stiutreculege, au stiut sd-si indbuseascd vechile patimi isbuc-nite, in sfarsit, cu o violenta indreptatitd, ardtand natieilor oropsite calea culturii, calea stiintei si a artelor", incare tezaurul limbii" este singura calduzd lumindtoare.

Sangele unui neam se varsd si trebuie sd se versecand imprejurdrile o cer, dar aceasta varsare de sangenumai atunci are un rost, cand din ea vor ;rdsdri indemnu-rile senine si rodnice ale culturii.

Asociatiunea" noastra, de cincizeci de ani a fost sieste si acum fortAreata culturii noastre nationale. !titre zi-

www.dacoromanica.ro

Page 24: serbarile dela blaj 1911

26 -

durile ei solidificate din ce in ce mai mult, s'au con-centrat fortele noastre culturale. Nu suntem Inca in feri-cita situatie de a vedea in sinul ei tot prisosul vietii noa-stre nationale, des1 aceasta ar fi firesc si in intelegere cuvisurile marilor ei fundatori. Socotim frisk ca acum, IaBlaj, cand invie pentru o clips alaturi icoana adevarataa vietii noastre de acum si a celei din trecut, sufletul ori-carui Roman se va patrunde in adancurile lui de necesi-tatea sprijinului desavarsit si impreunat cu jertfe, cetrebuie sa-1 dam acestei singure institutii culturale ase-iate pe temeiu larg si modern.

In acest inteles si not, modesti slujitori la altarul cul-turii noastre, nationale, salutam marea adunare jubilara aAsociatiunii". Gandurile noastre zboard departe in acelevremi, cand roadele ei se vor culege din belsug spre fe-ricirea neamului nostru. SA' ne ajute Dumnezeu ca aceastaadunare a Asociatiunii" tinuta langa istoricul camp at li-bertatii sa ne poata aduce si invierea noastra triumfa-toare prin cultura.

Romanul".

Organul oficial al partidului national, Romanul", aducein nr. 171, articolul Din Blaj Serbarile culturale, cu o de-scriere a pregatirilor ce se fac Ia Blaj, in vederea serbarilor.lar in numarul 172 se gaseste un avantat articol : La Blaj, aldistinsului tinar profesor Dr. Horia Petra-Petrescu. E un psalmin cnistea Blajului acest articol dam in intregime la adnexe!)care terming cu vorbele:

De acum lozinca noastra sä fie: Blaj ! La Blaj ! La-sati-va cuprinsi de fiorii trecutului, stand asemenea celuismuls din multime si reinviind trecutul, lasati-ve patrunside insemnatatea momentului de fata si jurati, jurati solemn,cu inima curata, pentru viitor, dragoste de neam, pand ceva mai fi suflare in trupurile voastre".

Drapelur

Drapelul" din Lugoj al Dlui Dr. V. Braniste, in nrul 91.aduce un primarticol, ce it dam in adnexe, in care serbarilesunt apreciate si salutate si sub raportul politic:

(II

www.dacoromanica.ro

Page 25: serbarile dela blaj 1911

- 27 -

Nu ne putem retinea sa nu reproducem aici cateva fru-moase pasage din primarticolul La Blaj, publicat mai Inainte,in acelas Drapelul" nr. 88:

Ne mai despart numai cateva zile de serbdrile, cari vordecurge in cel mai vechiu focular de cultura romaneasca.Blajul straluceste azi reintinerit sub impresia, ce ni-o star-nesc pregarile lui tot mai intetite, si not simtim cum nepatrunde un elan de dulce infiorare la cugetul, ca in scurtavreme resalutdm din nou in mijlocul nostru acele momenteistorice, cand toata suflarea si tot cuvantul par a prindearipi spre a vesti in lume, ca si not suntem ceva, ca.

&dim si ne miscam.Te Iasi cucerit si, vrand nevrand, to Induiosezi, cand

privesti mai deaproape lupta amarnica, ce o poarta cateun individ, pand ce razbeste biruitor pe parapetele vietii ;and Insa vezi sbatandu-se in osanda nu un om singuratic,ci milioanele unui popor cinstit, dar batjocorit de soartd,si-1 vezi cum Ingenunchiat si umilit Isi agoniseste buca-tura zilnica Incruntata, cum din loviturile dusmane isi fau-reste motive de inaltare tese imnuri nationale dingemete dureroase: motivele tale de simpatie sunt, fireste,neasamanat mai mari. §i rob trebuie sa fie sufletestecel ce nu se simte miscat, in fata unei lupte atat deInaltatoare.

Eclipsele Insa isi au vremea for si dupa nopti intune-cate se creapa zori de primavara. Istoria ne marturiseste,ca suferintele indelungi sunt cel mai bun foc curatitor, sica nu este nedreptate, care sä nu se resbune cu vremea.In codrii cei mai desi sunt luminisuri; vieata cat de greaare si cate un drum de senirMate, si nu-i soarta ome-neasca, din care sa lipseasca or:c2 moment de satisfactie.

Oameni buni-rai au mai fost, oamenii vortrece,iar mersul Iuniii nu poticncste nici de dragul, darnici de fiica nimarui. Astazi mie, mane tie; nime sa nuse amageasca, nici sä cugete intru sane, ca ce e azi, totazi remane. Vremea trece grabnic si lumea evo-lueazA; caci daca salt nu este in natura, este nesmintitdesvoltare treptata, si un adevar e vesnic si neclintit, caanume in evolutia neIntreruptd a firii: biruinta finals eintotdeauna pe partea celui ce stie lupta si suferi.

ai-ai

ina:ate,

www.dacoromanica.ro

Page 26: serbarile dela blaj 1911

- 28 -

Din negura de mizerii, cate ne pasc zilnic si pe noi.Romanii ardeleni, se desprinde ca o unda luminoasA prAz-nuirea, pentru care ne pregatim cu totii de Sf. Mariela Blaj.

De un an de zile incoace, toate privirile noastre suntindreptate spre acest oils& romanesc, care prin infato-sarea sa ne mai pare si azi o icoand rupta din Iranian-tarile noastre romanesti de veacuri. Modest dela fire, sifarA pretentia oraselor emancipate cu sic orbitor, acestmilostiv cdmin de lumina romaneasca si crestineascd, cudragostea iui obisnuita, va deschide toate portile, peseama tuturor celor ce vor grabI cu prezenta si cu obolullor, sa Inalte maretia serbatorilor, ce se vor petrece inel, din 27-29 1. c. n.

Nu mai e nevoie sa staruim prea mult asupra insem-natatii acestor zile de mangaiere, dupa ce si asa ele preo-cupa azi toate mintile romanesti.

Momentul cunoscut. Asociatiunea pentru literaturaromans si cultura poporului roman" implin-ste anul acestao jumatate de veac dela infiintare.

In fine o jumatate de veac e timp aproape disparent incalculul popoarelor, si poate istoria trece uneori chiarusor la cronicA. Pentru noi Romanii ardeleni insa, cari amopintit chin greu la fiecare zala din acest jumatate veac,

si tine stie de cateori nu ni-s'a tras si bucata delaera, ba am indurat cu resignare sicane si palme cu du-iumul, pentruca am indraznit a scapAra din omenia noa-stra cate o scantee de lumina romaneasca: pentru noiserbatoarea aceasta a culturii romanesti are deosebit demare importanta.

Programul general s'a anuntat deja in ziaristica noa-stra, iar ordul detailat al serbarilor se va impArti la laplocului. Biroul central din Blaj s'a ingrijit 'Inca de cu bunAvreme pentru toate lipsurile, ce pot subverza cu prilejulacesta si a luat cu o cale toate mAsurile si precautiunilecuvenite, ca lucrurile sa se petreaca in cea mai bunAranduialA si spre multamirea tuturora...

Din punctele marcante tinem sa mai relevam si ad, inspecial, conductul etnografic din ziva dintaiu si mai ales

isi

a

It

www.dacoromanica.ro

Page 27: serbarile dela blaj 1911

29 -

opera valorosului nostru mdestru lacob Muresianu : Md-ndstirea Argesului", din seara a doua, instruata si condusdde Insus magistrul compozitor, care promite a fi untildintre cele mai culminante puncte ale setbdrilor.

Trecand la sborul anuntat de Vlaicu, articolul continua:Aparitia dlui inginer Aurel Vlaicu in cadrul serbarilor

noastre jubilare va imprima negresit tntregii manifestariromanesti un timbru de tot nou si original.

0 providentiald coincidentd a volt ass, ca in acelastimp, and vitalitatea romaneasca se va glorified in fel si,chip: geniul romanesc sa -si is intruchipare palpabild sisemnificativ, chiar de pe Campul Libertatii sa se inalte,la vdzul nostru al tuturora, catra cer.

Dl A. Vlaicu ne-a rezervat anume cinstea, ca prima saascensiune in Ardeal sd o Med din prilejul serbarilor noa-stre jubilare, si noi suntem convinsi, ca o cunund maifrumoasd pe bucuria noastra a tuturora, decAt sborul dluiVlaicu nici a se poate inchipul. Suntem pc deplin asi-gurati, ca marea noastra obste romaneasca nu va crutanici osteneald, nici jertfd, pentruca reusita primului aviatorroman, care e dl Vlaicu, sa fie cat se poate mai splendidd.

E chestie de mandrie nationald pentru noi ss ne ard-tarn vrednici de onoarea ce ni-se face si sa ducem laplind biruinta un astfel de ideal indraznet, ce infierbantaazi mintile unei lumi intregi.

Avem toate garantele din locuri competente, cd nici tinfel de amestec sau obstacol strain nu va turburd splendoareamomentelor, ce ne asteaptd. Am fi deci in fagasul celmai prielnic.

Remane de acum, ca trezvia deamnd a Romanilor depretutindeni sa stie pregati, din serbdrile ce ne stau inprag, tin triumf al culturii romanesti. Deci fratilor, acumon niciodata la Blaj!

Telegraful roman".

In nrul 85, Telegraful roman", dupd ce arata rostul ser-bdrilor, constatand progresul nostru cultural, in vremea celor50 de ani din urma, inchee articolul sau cu urmdtoarele cuvinte:

www.dacoromanica.ro

Page 28: serbarile dela blaj 1911

80

Sub steagul culturii, care nu poate fi decat numai na-tionalA, sub steagul luminArii poporului roman din patriaaceasta, deci sub steagul pAcii si al iubirii fratesti, se in-trunesc Romanii in zilele apropiate in Blaj, din caremotiv salutam cu caldura pe toti cei ce vor lua parte laacest mare praznic romanesc!

ImpleteascA Romanii Intruniti in Blaj o noun cunundde glorie pe seama steagului culturii nationale romanesti,purtat cu demnitate si cu mandrie pretutindenea pe undea putut sA fie purtat, iar pronia cereasca trimitA de susbinecuvantarile sale asupra lucrarilor ce se vor savarsi inBlaj, spre binele si Inaintarea poporului roman din patriaaceasta, iubita de el, In masura in care-si iubeste limbasi legea.

Deci, la bunA vedere, in Biaj!

Libertatea".

Organul dela °Castle, asa de iubit de poporul dela sate,Libertatea", dA si ea seama pe Intelesul tAranilor nostri de-spre serbarile ce se pregatesc la Blaj, si despre insemnatatealor, si Inchee cu cuvintele:

lata dar, ca multe cuvinte avem, a grabI cu totii laBlaj, pe zilele de 28, 29, 30 August, cari zile marl vorremanea in istoria straduintelor si miscArilor noastreculturale".

joaia Poporului".

Foaia Poporului" dela Sibiiu, releveaza in lubileul de50 ani al Asociatiunii la Blaj", din nrul 33 al sAu, ideile ceau framantat pe cei dintai urzitori ai acestei societati culturalea noastre, citand pasage corespunzatoare din vorbirile lui §a-guna si a lui Cipariu. La cronica sciptdmeinii apoi, cu literecursive cheamA pe toti, la Blaj,

In acelas loc sfintit, unde poporul roman a fost che-mat in anul 1848, ca sA hotareascA programul pentru ca-stigarea libertAtii nationale, care cuprinde pe cea culturalAsi politica. Suntem chemati acum sa vedem roadele uneimunci culturale de 50 ani si sA chibzuim asupra viitoruluinostru cultural. SA ascultdm de chemare, ca sä do-vedim, ca suntem vrednici de un viitor mai bun".

www.dacoromanica.ro

Page 29: serbarile dela blaj 1911

31

REVISTE : Transilvania".

Amintim, dintre reviste, mai intaiu Transilvania", organulAsociatiunii", carea a scos de serbdri un numdr iubilar, cucateva potrivite contributii, privitoare la trecutul Asociatiei".Dupd articolul: La iubileul de 50 ani at Asociatiunii", de vice-prezidentul ei actual Andreiu Barseanu, urmeazd: InfiintareaAsociatiunii si conducatorii ei", de Dr. 1. Lupas; Mijloacele depropaganda literary si culturald ale Asociatiunii" si desvol-tarea lor" de Oct. Goga, apoi: istoricul averii (I. Vatasan), ascolii civile de fete (Dr. V. Bologa), a muzeului (0. C. Tas-lAuan), a bibliotecii (N Togan) si a despartamintelor (Oct. C.TasIduanu). Intreg numdrul acesta, cu partea oficiald la olalta(Raportul comitetului central penrru adunarea jubilara, cu toateanexele sale etc.) da un volum de preste 230 pagini, si s'atrimis tuturor membrilor ordinari ai Asociatiunii".

Intre anexe reproducem si not cuvdntul Dlui AndreiuBarseanu din fruntea acelui numar jubilar.

,,Luceafarul".

In nrul Intreit 15 17, Luceafdrul" din Sibiiu, reproducearticolul dlui A. Barseanu din Transilvania" iubilara, iar laCronica" sub titlul: La Blaj ale urmatoarele sire pentru orien-tarea publicului sau cetitor, asupra programului serbdrilor:

lubileul de 50 ani al Asociatiunii", care se va serbdla sfarsitul acestei luni in Blaj, va fi un eveniment inistoria noastra culturald. Sufletul romanesc din aceastatarn va dovedI ca, pe langd toate piedecile ce i-se punin cale, isi indreapta mereu sborul spre indltimile senineale culturii. Pregatirile pentru aceste serbAri jubilare sefac cu zor. Numarul jubilar at revistei Transilvania", careva cuprinde istoricul Asociatiunii" si rapoartele oficialeale comitetului central catra adunarea generald, este gatasi se va imparti gratuit membrilor Asociatiunii" Inaintede adunarea generals. In Blaj s'a ridicat in curtea gim-naziului un urias pavilon de scanduri, in care se vor tinedtoate reprezentatiile, iar in salele de invatamant ale gim-naziului se va aranja o expozitie care va cuprinde urma-toarele sectiuni... Se vor aranja concede... i o reprezen-

www.dacoromanica.ro

Page 30: serbarile dela blaj 1911

- 32 -talk teatrald... se vor tines serbdri poporale cu fdranimeadin imprejurimile lilajului, in special promit a fi foarte in-teresante serbarile etnografice, cu jocuri, cu nunti $i cu alteobiceiuri fardnesti.

In. oraselul modest, de unde a plecat sborul culturiiromanesti se va ridica in sbor, si primul triumf al avia-tiunii romanesti, ca o dovada a poporul nostru e capabilsä Una pas cu ultimele progrese ale civilizatiunii omenestiTrebuie sa se Vie ca Vlaicu e primul aviator din Ungaria,care se 'Malta in vazduh pe un aeroplan inventat si con-struit de el insus. Prin acest sbor not Romanii am Intrecutdeci pe toti ceilalti conlocuitori din aceasta tail.

Se prevede ca serbarile din Blaj vor Intrece toate ser-baffle culturale de pans acum ale neamului romanesc depe aceste plaiuri. Acolo, in Blajul istoric, in oraselul sfiosdela Imbinarea Tarnavelor, din prilejul serbarilor jubilareale Asociatiunii", se vor intalnl pentru primaoara toti Ar-hiereii bisericii noastre, toti pastorii credintei stramosesti,ca impreuna sa multameasca lui Dumnezeu pentru ocro-tirea cu care a Invrednicit neamul romanesc si ca im-preuna sa Inalte rugaciuni, sä-1 calatizeasca si in viitor pecArarile drepte ale credintei si culturii nat!onale, caci cre-dinta si cultura sunt nedespartite. Ceata arhiereilor cusfetnicii for va fi una din cele mai-impozante privelisti aleserbarilor. La Blaj se vor intruni toti scriitorii si carturariide seams, ce-i are neamul nostru; acolo vor cants toticantaretii nostri, Ina ltand sufletele intro simfonie de sim-tire si de gandire. Nu credem ca va fi vre-un carturarroman in cuprinsul pamantului romanesc, care sa numearga la Blaj, la vatra redesteptarii noastre nationale,unde va fi serbatoarea de 50 ani a institutiunii care Intru-peaza unitatea culturala a Romanilor din aceasta tail.

Romani din toate unghiurile veniti sa serbam triumfulculturii noastre nationale pe Campul Libertatii! (T).

7,Revista politica 0 literara".

Revista politica si literare, din Blaj, aduce pe langaarticolul dlui Andreiu Barseanu, din prilejul serbarilor cultu-turale ale Astrei", din peana Drului Iuliu Maniu un concisprinos de recunostinta

www.dacoromanica.ro

Page 31: serbarile dela blaj 1911

- 33 -

cAlugArilor cucernici si ddscalilor marl, cdpitanilorviteji si eroilor Para nume: pentruca au infaptuit unitateain glindire $i strdduinj'e si au zidit cetatea neinvinsd a con-stiintii de sine a Natiunii Roma' ne ! Aducem prinosul mul-tdmitei noastre marilor cdpetenii ai neamului romanesc sifratilor de pretutindeni, cari dand ascultare glasului nostrurugAtor, au prefAcut festivalul iubilar at Astrei" in o gran-dioasci manifestare a solidaritatii Natiunil Romone in stra-duintele sale culturale.DAm si acest articol, in intregime, la anexe.

Presa din Romania.

Gazetele fratilor de dincolo au salutat si ele, cu caldura,serbdrile dela Blaj.

Asa Seara" in nrul din 9 August vechiu, insird si co-menteazd programul serbArilor, pe cum urmeazd:

Preste cateva zile, intre 14 si 17 August st. v., fratiinostri ardeleni se vor intrunl la Blaj, in istorica fortAreataa desteptarii nationale, spre a-si intarl credinta in putereade vieata a culturii romanesti, care-i una si nedespArtitdpentru romanimea de pretutindeni.

Cu acest prilej, cele doua marl societati ale ]orAsociatiunea pentru cultura si literatura poporului roman"si societatea pentru fond de teatru", isi vor tined aduna-rile for generale. Se vor rosti conferinte. Se vor da con-certe cu bucAti romanesti originale. Se vor juca piese deteatru. Se va organiza un splendid cortegiu etnografic,reprezintand chipurile de oameni si porturile din tinuturileromanesti ale Ungariei. Va fi si o expozitie a Romanilorbldjeni. Aviatorul Vlaicu va face o ascensiune pe CampiaLibertdtii".

Importanta extraordinary a serbdrilor conzistA in faptul,ca Asociatiunea" implineste jubileul semicentenarului exi-stentii sale. Astfel se vor vedea, in zilele apropiatelor ser-bari, roadele unei jumatati de veac in vieata culturald afratilor de preste munti.

Ziarele for ne asigurd ca, de astd data, guvernul delaPesta s'a lasat convins a nu turbura, prin mdsurile sale

3

www.dacoromanica.ro

Page 32: serbarile dela blaj 1911

-- 34

arbitrare, pasnicile serbari ale culturii romanesti. D1 Dr.Iu liu Maniu, fostul deputat si prezidentul comitetului or-ganizator al serbarilor, a fost in audienta la Primul-rni-nistru, contele Khuen Hedervary, si a obtinut garantareadeplinei libertati pentru evenimentele culturale cari se pregatesc la Blaj.

Floarea Romanilor din Ardeal si Ungaria se va aduna,in zilele de sarbatoare, ca sa marturiseasca dragostea sicredinta for fata de idealurile culturii romanesti.anuntat participarea si numerosi Romani din Bucovina sidela noi.

Pentru primirea si gazduirea oaspetilor s'a format uncomitet special. Blajul fiind numai un mic orasel, oaspetiistraini sunt rugati a-si anunta participarea pana in zivade Joi, 11 August, cerand sa li-se rezerve locuinta, biletepentru serbari etc. Scrisorile sa se adreseze dlui Dr. IuliuManiu, advocat, Blaj (Balazsfalva).

Minerva" revine si ea, in repetite randuri, asupra ser-barilor. Asa, in nrul din 10 August v., sub titlul: Pentru cultura

romaneasca, scrie urmatoarele sire, dand la urma programuldetailat al serbarilor.

Toti prietinii si credinciosii culturii romanesti isi atin-tesc gandul, isi indreapta sufletul catra apropiatele ser-bari, pe care le organizeaza fratii din Ardeal si Ungaria.

In vieata moderns a culturii noastre nationale, acesteserbari sunt menite a dovedi lumii, ce stralucite progreseau facut, numai cu puterile lor proprii, Romanii din re-gatul ungar, a caror soarta politica este atat de vitrega..SerbArile dela Blaj vor arata, in acelas timp, ca idealulunitatii culturale a Romani lor de pretutindenea este slantpentru toate inimile romanesti, din orice parte a lumii.

Credem ca reprezentantii culturii romanesti din regatulliber nu vor pierde prilejul rar, de-a vedea cu ochii isban-zile fratilor de preste munti. Suntem informati ca vormerge la Blaj si multi particulari din diferitele oraseale tarii.

Printre Romanii din Ardeal si Ungaria, serbarile apro-piate au provocat un entusiasm de nedescris.

Si-au

www.dacoromanica.ro

Page 33: serbarile dela blaj 1911

- 35 -

Pang acum si-au anuntat participarea preste o miecinci sute de intelectuali, preoti, comercianti, proprie-tari etc. Vor mai lua parte mii de tarani romani din jurulBlajului.

Dar faptul cel mai important este ca toti Arhiereii ro-mani, ortodoxi si uniti, vor merge la Blaj ca sa prezidezeserbarile.

De mult nu s'a mai intimplat, in istoria fratilor depreste munti, acest lucru, care nu va intarzia sa alba ur-marile sale binecuvantate cu privire la solidaritatea fornationala, in aceste zile de suferinti, lupte si primejdii.Tot Minerva", in nrul din 16 August, sub titlul: Zile de

biruinla ale culturii romanesti dand si fotografia Catedraleinoastre, asa saluta serbarile:

La Blaj, in orasul stralucitor de amintiri glorioase sibogat in asezaminte nationale romanesti, incep astazi ma-rile serbari semicentenare ale culturii fratilor nostri dinregatul ungar.

S'au adunat acolo, in dulcea armonie a sufletelor siaspiratiunilor, cei doi Mitropoliti si toti episcopii Roma-nilor de preste munti. S'au adunat oamenii for de stiinta,barbatii for politici, scriitorii, artistii, financiarii, negustoriisi toti reprezentantii paturilor sociale, impreuna cu mii detarani. Au alergat acolo credinciosii culturii nationale dinliberul regat al Romaniei si din alte tinuturi romanesti.

Toata lumea asta insufletita si senina va sarbatorl cudemnitate si in liniste zilele de biruinta ale culturii roma-nesti, una singura pentru Intreg neamul nostru.

N'am format niciodata, toti Romanii impreuna, un singurstat, dar in toate timpurile am pastrat si pentru toatetimpurile voin desvolta aceeas cultura nationala, puternicasi mandra ca sufletul si ca graiul nostru stramosesc.

Cu lacrimi de bucurie in ochi, cu nadejdi sfinte insuflet, ne indreptam gandul la fratii intruniti in Blaj si letrimitem salutarea, dragostea, credinta si admiratia intregeiromanimi din regat.

Imprejurarile politice si sociale extrem de grelein cari traesc, !upta si sufera dansii, i-au impiedecat asavarsi toate progresele culturale pe cari le-am savarsit

3*

www.dacoromanica.ro

Page 34: serbarile dela blaj 1911

hoi, In libera Romanie. Dar modestele for progrese si sfor-lor uriase, pentru indltarea aceleias culturi ratio-

nale, stint jertfA nepretuitd, sunt our curat ca si aurul mun-tilor ardeleni.

Cu ajutorul Celui Prea Ina lt, cAtre care ne rugam cutotii pe acelas graiu, si cu vrednicia puterilor proprii,fratii din Ardeal si Ungaria isi vor vedea infdptuite, randpe rand, aspiratiile si idealurile de cultura nationald.

In sufletele for arde, ziva si noaptea, candela sfanta adragostii de neam. Aceasta este tdria si mantuirea de vecia neamului romanesc de pretutindenea.

Sentimentele inalte, cari insufletesc, in aceste clipe isto-rice, pe fratii din regatul vecin, sunt exprimate foarte frumosin urmatoarea Rugaciune pe care a publicat-o ziarul Ro-manul", in ajunul serbarilor culturale din Blaj:

Tata Ceresc, Dumnezeul pdrintilor nostri, catrd Tinene rugAm:

Noi, cari n'am plecat la drum spre campul cel sfant,care se chiamd al Libertatii, ci din anumite pricini amrdmas acasA, Te rugam: indura -te spre noi.

Stim, ca in ziva Adormirii Preacuratei Fecioare, deimplinirea a jumdtatii de veac dela intemeiarea Asocia-tiunii Transilvane, pentru literatura romans si cultura po-poporului roman", adunati vor fi acolo sute si sute decArturari romani si mii dintre fratii nostri tarani, ca saserbeze aniversarea anului de Intemeiere a acestei socie-tap culturale.

Stim, ca tot in aceeas zi, tot aceia, vor face un pasinainte si spre infaptuirea Teatrului romanesc.

Stim, ca din mila to cea fail de margini, pe acelcamp sfant, cobod-se-vor asupra capetelor for duhurilemdrete: cel al marelui Andreiu, cel al fericitului Sulutiu,cele ale pdrintilor nostri: Simeon Barnut, Andreiu Murasan,Gheorghe Barit si cele ale celorlalti mari apostoli ai cul-turii neamului nostru romanesc. Si stim ca din indurareaTa, Preasfinfe intari-se-va inima fiecaruia dintre cei de faldin credinta unui viitor mai bun, si fnalta-se-va sufletul atot insul la sferele inalte a vederii, din cari priveau acestimari bArbati ai neamului nostru datorintele noastre, ale

a6

Odle

www.dacoromanica.ro

Page 35: serbarile dela blaj 1911

- 37 -

tuturor, de-a ajuta intreg neamul romanesc din Transil-vania la o mai grabnica inaintare in ale culturii, caresingura ii poate da putinta sA sustie lupta cu valurileizbitoare ale veacului acestuia si cu ispitele veacurilor ceau sa urmeze.

Si pentruca, on din nepasare, on din nepricepereon din alte piedeci, nu ne-am prezentat si noi in fataduhurilor parintesti ale marilor nostri apostoli nationali,ierte-ni-se noua, cand din inima curata Te asiguram, Doamne,ca WA la unul, cu gandul, cu dragostea inimei noastre sicu toate dorurile sufletului nostru, acolo, pe campul Li-bertatii, suntem si noi in ziva Adormirii Preacuratei Fe-cioare.

Iar Voi, marete umbre ale Marilor nostri, sprijiniti ru-gamintea noastra cAtra Mult Induratul Tata ceresc, Dum-nezeul Parintilor nostri, prin care cerem: sa nu ne lase aamagi noi pe noi insine cu micile si prea modestele pro-gresAri, cari le-am facut: sA nu ne ingAdue a ne Imbatade ametitoare laude si de seducatoare multamiri: ci ravnatuturor cea spre inaintarea neamului in ale culturii, sa ointarite inzecit, insutit, si din tot cArturarul roman sa facdcu puterea-i cea fara de margini, un apostol neodihnit alculturii poporului nostru.

Si ca semn al indurarii Tale spre noi, fa Doamne: cafiecare cArturar roman, cu simtul cinstei nationale Inpieptul sAu, sA InteleagA in fine, ca este o rusine, este opats pe cArturarimea noastra, ca sä mai fie, nu unul-doi,nu zece-douazeci, nu o suta-doua, ci mii de carturari ro-mani, barbati si femei, tineri si fete romane, cari nu suntmembri ai acelor institutii culturale romanesti, ce isi ser-beaza azi pe Campul Libertatii Infiintarea lor; si cari nucontribue, dacA nu prin lucrare directs, prin prezenta lor,dar baremi prin o mica, o neinsemnata dare anuala, la in-tarirea poporului nostru romanesc in ale culturii... FA

Doamne... Amin!"

Voci straine.

Insufletirea trezita de pregatirile noastre pentru serbaris'a repercutat si in toile unguresti,

www.dacoromanica.ro

Page 36: serbarile dela blaj 1911

- 3S -

Ori cat ar cerca, prin scrisele lor, sa restAlmaceascd im-portanta acestor serbdri, de printre sire totus iese la ivealdrecunoasterea progresului nostru cultural, In vremea celor dinurmd 50 de ani.

Asa Pesti Hirlap", in nrul 202, se ocupa la locul de fruntecu serbdrile noastre. invdtdminte romanesti" (Roman tanulsag)e titlul articolului, unde recunoaste !impede succesele stradu-intelor noastre culturale.

Se pomeneste iaras numele Blajului. Satul acela mare,unde In patruzeci si opt 10 tinea sedintele parlamentulvalah, de unde a pornit preste lard duhul acela al omo-rului barbar si selbatic, ce a sufocat in sange maghiarArdealul si a instdpanit pe munti tribuni setosi de sange.Blajul acesta nici de atunci Incoace nu 1-am uitat. Noi1-am fi uitat... dar Valahii insisi au purtat grije ca nu-mele Blajului mereu sa ne sune in urechi. Aproape an dean se aranjazd acolo, in chip de demonstratii, serbdri na-tionalistice, Wand Blajul capitala intelectuald a Valahimiidin tara ungureascd. Si in fiecare an trebuie sa ne vivaaminte Blajul." Vorbind despre aeroplanul lui Vlaicu,foaia nu poate sa -si in Aduse durerea, ca Romanii au dejaun tip propriu, national romanesc, in vreme ce societateamaghiard nu a fost in stare sa ajute la crearea unui tipde aeroplan maghiar: in vreme ce tipul maghiar intarzieInca in negura departarii, tipul romanesc deja sboararSi tot pe aceasta coarda scriu si alte gazete unguresti,

doar ziarul Vilag" incearcd sa fie mai obiectiv in apreciareaIndemnurilor si tintelor noastre.

1.?Unirea"11Incheiem acest capitol, cu articolul de bineventare al

Unirii" (nr. 73): In ajun.Sunt Inca numai cateva zile pand la terminul, cand

oraselul nostru va primi lamura inteligintii noastre de pre-tutindeni.

Cele mai Inalte institutii culturale ale noastre Aso-ciatiunea" si Societatea pentru fondul de teatru" auonorat orasul nostru cu distinsa for prezenta.

www.dacoromanica.ro

Page 37: serbarile dela blaj 1911

39

Si s'a pornit munca febrild, s'au rascolit arhivele, s'ascuturat praful de pe cronicile Invechite, si Blajul si-aadunat toate fortele, pentru a se prezenta In fata obsteiromanesti, dupd cum cered vrednicia trecutului istoric, acarui fir se Intinde pand in zilele noastre.

Lumea romaneasca, ce s'a anuntat la serbdrile aceste.

culturale, va fi cea mai eclatantd dovadd despre unitateanazuintelor noastre spre idealul cultural.

Arhiereii nostri si-au anuntat cu totii participarea, oas-peti din cele mai Indepartate colturi ale romdnismului vorlud parte, si Intreg jurul nostru de tarani, in frunte cuharnicii preoti, se vor infatisa, ca sa vadd aceasta mdreatamanifestare a nazuintelor noastre inspre bine.

Obstea romaneasca adunata cu prilejul acestor zile deistorica insamnatate culturala, va aved prilejul sa se in-credinteze despre progresele, ce s'au realizat in cadrulacestor institutii culturale, de inaintarea ce se rernarcachiar in acest vechiu centru de cultura romaneasca.

Am cetit convocatoarele absolventilor din Blaj, cari fo-losesc acest festiv prilej pentru a-si improspeta vechileprietinii de pe bancile scolii, atat de mutt alterate princdrarile divergente, spre cari Provedinta a indemnat pefostii camerazi de studiu. Si, trebuie sa o mArturisim cutoata sinceritatea, am remas emotionati, cetind convoca-torul absolventilor din anul 1876. Scriitorul acestor ran-duri era pe atunci in leagan...

Dupd trei decenii si jumatate, absolventii gimnaziuluinostru isi aduc Inca aminte de oraselul sarac, in caresi-au petrecut anii cei mai frumosi ai tineretii. Ei sevor aduna, si vor privi cu ochii mirati la schimbarile,prin cari a trecut Blajul. Pe locul, unde erau mai Inaintecasule acoperite cu stuh, si mlastini, s'au ridicat dinmarinimia arhiereilor institute de invAtamant; zidurilesfinte ale catedralei s'au Imprejmuit de alte ziduri, tot asade sfinte si ele, de cetatuia culturii noastre nationale. E unsimbol de o deosebita insemnatate, cum toate aceste in-stitutiuni se ocrotesc la addpostul catedralei, cum se adundpuii neindernanatici sub aripile gainii; cultura noastra na-tionals trebuie sa alba o singurd temelie statornica;biserica. *

www.dacoromanica.ro

Page 38: serbarile dela blaj 1911

- 40 -

Vor veni cu totii din cele patru colturi ale romanis-mului. Si vor avea mangaierea sufleteasca, de a vedea infruntea acestei inAltatoare serbdri pe tot/ arhiereii nostri,cari sunt depozitarii aspiratiunilor noastre, vor vedea ex-pozitiile aranjate de diferitele noastre societati, andseama de trecutul nostru si de forta de muncA actuala ;vor azista la discutiile carturarilor nostri, vor asculta di-zertatiile si vorbirile elitei noastre intelectuale; vor auzistralucitele prestatiuni muzicale ale mAiestrului Muresianu;vor avea prilej sa se delecteze in jocul artistic al celor maidibtinsi actori dramatici ai nostri.

Si Vlaicu, mandria neamului nostru, care a sosit delala Blaj, isi va rotl sborul triumfal deasupra miilor deoameni, ca un simbol al nazuintelor noastre spre

Vom sta cu totii extaziati si cand vom simp, ca ple-oapele ni-se umezesc, vom clipi din gene, si dacA vom fisiliti sa stergem o lacrima, vom intelege, ca lacrima aceeae a biruintii si a triumfului national !

Ne vom revedea cu totii sub pavka binecuvantata aculturii nationale, singura pavAzd, ce ne mai poate ocrotiin aceste zile grele !

Si vom intelege atunci, ca toate sbuciumarile noastremarunte sunt ca ceata diminetii, ce se risipeste la ivireasoarelui atotstapanitor.

$i soarele, ce trebuie sa ne IncAlzeascA pe toti in acestezile de mare praznic obstesc, este: acela al unitatii noa-stre culturale.

www.dacoromanica.ro

Page 39: serbarile dela blaj 1911

III.

Preziva serbarilor.

www.dacoromanica.ro

Page 40: serbarile dela blaj 1911

EB" B I I

Dispozitii pentru incvartirare.

$i iata-ne in preziva serbarilor! Era o zi de Du-minecA, in 27 August st. n. 0 zi cu soare, splendida.Plouase putin in noptile de mai inainte, se curatisepraful ulitelor Blajului si cerul era acum limpede §isenin.

Cati-va oaspeti, cei mai nerabdAtori, sosisera dejade Sambata, unii chiar de Vineri, nu chiar spre bu-curia comitetului de incvartirare, care se pregatia säprimeasca pe cei multi, si nu §tia unde sa aeze pecei putini cativa, cari venisera Area de vreme si peneasteptate! Bietul comitet de incvartirare! Se in-grijise el, ce e drept, din vreme, sa faca o conscriptiea tuturor camerelor din oral si din sat, din Veza,Ciufud si Sancel, cari s'ar putea pune la indemanaoaspetilor, fAcuse dispozitii ca sä se aranjeze in chippotrivit ') institutele scolare din Blaj: seminarul, inter-natele: al baietilor, al fetitelor, al pedagogilor, etc.,imprumutase pentru acest gaud si 500 garnituri depat (saltea, perina, cearsafuri si tol) dela magazinulde aprovizionare al militiei, din Sibiiu. In saptamandce a premers serbarilor, viceprezidentul, secretarulInca un membru al acestui comitet facura o noud vi-sitare, foarte arnanuntitti, a tuturor cvartirelor, clasifi-candu-le, in vederea diverselor categorii de oaspeti,

') Despartind prin paraventuri din panza, in mici compartimentepentru cAte 3-4 persoane, salele largi ale institutelor. Pentru acest scops'au folosit preste 1100 m. de panzA I

1L0 111 101 0

pi

www.dacoromanica.ro

Page 41: serbarile dela blaj 1911

44

visitare care a reclamat vre-o 4 zile de umblet si aler-gare, de dimineata Wand seara. Se dasera avizuri re-petite in toate gazetele noastre, de aici si de dincolo,ca oaspetii, cari doresc a lua parte la serbari, sä seanunte din buns vreme. In sala cancelariei institutuluipedagogic era deschis un protocol, unde se intro-duceau, zi de zi, oaspetii, anuntari cu graiul viu onprin posts.

De cat, socoata de acasa arareori se potrivestecu cea din targ!

La data, pe cand comitetul fixase anuntarea oas-petilor (15 August n.) abia era anuntata a 10-a partedin numarul celor, cari au venit la serbari. Trecusede mutt acest termin, se apropia mereu data serba-rilor Si fiecare zi aducea, tot mai numaroase, anunta-rile Si cererile pentru cvartir, ale celor ce doriau savina la Blaj. Sambata, o zi inainte de preziva serba-rilor, a adus poate cele mai multe anuntari. Ceas deceas, factorul postal aducea scrisorile si mai ales te-legramele, multe cu raspuns platit, cari vestiau not$i not oaspeti, din toate partite Romanimii.

Abia acum putea fi vorba de un tablou al oas-petilor serbarilor, sub punctul de vedere al gazduiriilor. Mai intaiu s'a facut asezarea celor cativa dincei mai alesi ai neamului nostru, apoi a urmat distri-buirea cvartirelor pentru ceilalti multi, mari mici,oameni cari veniau cu familie on singuratici, tineri onbatrani, cu oarecari indreptatite pretentii la comoditate,si altii, cari se puteau multami o perna umplutacu paie cu un asternut pe dusumeaua goals a cu-tarui institut1).

') Nu va fi fara inleres sA se stie, ca aceastd distribuire pe hartie acvartirelor pentru oaspeti, precum pregatirea a 4 indice alfabetice aoaspetilor §i a cvartirelor destinate pentru ei, indice cari mane-zi aveausA facA celea mai bune servicii la sosirea in gloats a oaspetilor, in garadela KtilifillOszog aceast4 lucrare a reclamat dela 4 membri ai comi-

- -

gi

pi cupi

5i

www.dacoromanica.ro

Page 42: serbarile dela blaj 1911

45

Planul primirii si al gazduirii oaspetilor ce seanuntaserA era lucrat acuma in toate amAnuntele sale.Ii mai remanea comitetului de Incvartirare grija ace-lora, cari nu daserA nici o veste despre venirea for laserbAri. De acestia Inca au fost multi! Comitetul afacut ce i-a stat in putintA si cu acestia, asa cat gla-suri ridicate de nemultamire nu s'au prea auzit. Pu-blicul a cumpAnit cu dreapta mAsurA ceea ce s'a pu-tut lace fi s'a facut Intre imprejurArile date. CAci,nici odatA, oras dela not nu a vazut o asa aglome-ratie de lume romaneascA. $i de alts parte, nicairi sim-temintele iubirii frAtesti nu s'au manifestat in chip asade evident, ca in toatA truda si in toata abnegatiadin aceste zile a publicului din Blaj stapanit de osingurA datorintA: de a multAmi pe cat e cu putinta,pe oaspetii serbArilor jubilare.

Gazetele noastre toate, incepand cu Romanui" siTribuna", 'Dana la Bobarnacii" lui Haralamb CA-lamAr (vezi nr. 19 al acestei reviste) au remarcat cucea mai deplina laudA ospitalitatea Blajenilor. latA, depilda, ce scrie Foaia Poporului" din Sibiiu in raportulce it dA in vre-o 2 numeri, despre serbAri, in capitlul:BlAjenii si oaspetii": (Nr. 34 din 3 Sept. n. 1911).

Si acum de incheere, and ne luam ziva buns delaBlaj, sa nu uitam de datorinta oaspelui de a multamlgazdei primitoare. Spuneau Latrani, cari au fost la zeci deadunari ale Asociatiunii", ca atata caldura, atata jertfa detimp, odihna si bani, cat au depus Blajenii, nu au gasitnicairi. Si adevar graiau. Nu a fost casa romaneasca (sicateva straine) in Blaj, care sa nu fi primit 5-10 20,

tetului de incvartirare, retr4i lute° sala de blblioteca, ca sA fie scutiti deconturbArile celor curioA o munca de aproape 16 ceasuri, de Sambatti in26/V111 dela 10 ore inzinte de pranz, pana la 2 ore dupa miezul noptii, inzorii zilei de Dumineca, cu intreruperea reclamata de imbucarea catorvafelii de *unca i alte mezeluri aduse din apropiatul Consutu", In loculmesei de amiazi i a celei de seara...

www.dacoromanica.ro

Page 43: serbarile dela blaj 1911

- 46

chiar si 30 de oaspeti. Taranii nostri din comunele apro-piate au primit cu drag multimea oaspetilor mai tineri siVara sotii, cari nu mai aveau loc In Blaj si prin scolilecele multe si mari ale Blajului. Nu s'a mai intimplat niciand, ca un doctor in sfanta teologie si profesor la facul-tatea teologica din Blaj sa doarma Trite() odaie plina cudulapuri prafuite, pe un strajac gol, numai ca oaspetiiSfintiei Sale sä aiba loc in locuinta sal... Blgjenii, in cele4 zile ale serbarilor, odihnd nu au mai gasit, si totusi iivedeai respunzand zimbitor si cu cea mai mare prevenirela sutele, la miile de intrebari ce mereu li-se puneau...a

Cel ce scrie aceste sire, crede ca nu este indiscretcand cu oarecare indreptatire de oficialitate! la ceeace spune F. P." adauge ca insus acel care a lost suiletulserbarilor dela Blaj, advocatul Maniu, in noptile ser-barilor nu a avut alt adapost, decat biuroul societatiiPlugarul", pe strajacul gol, alaturia cu alti 4-5 cu-noscuti Intr'o camera. Iar un alt fruntas al societatiidin Blaj, modest dascal al scohlor noastre, a gazduitla sine, toata vremea serbarilor, nu mai putin de39 persoane!

.. La o saptarnana dupa serbari, pe peronul gariidin Sibiiu, un venerabil domn de acolo, unul dintrefactorii cei mai de seams ai vietii noastre politice sieconomice, deplin satisfacut de zilele petrecute la Blaj,nu se putea Inca dumeri de indrazneala Biajenilor dea priml la ei, Inteun sat", Astra jubilara. Cifrele siamanuntele de mai sus dau tuturor lamurirea cuvenita!

** *

sosirea i prin._jIi2-eatuIn noaptea de Sambata spre Dumineca, mai putea

fi oarecare vorba de somn tihnit. Coristii incheiaraproba generals ", repetitia din urma a pieselor mu-zicale, catra miezul noptii, lumina electrica din curtea

www.dacoromanica.ro

Page 44: serbarile dela blaj 1911

47

gimnaziului se stinse, publicul grabi spre casa, ca sase dea odihnei, atat de necesare, si pavilionul remasepustiu. Singur pasii gornicilor mitropoliei si ai fondu-rilor, organizati In serviciu de paza sj siguranta, petoed durata serbarilor, mai resunau prin curtea si pecoridoarele gimnaziului, unde era adunat de data astaaproape tot, ce Blajul voia sa prezenteze lumii romanesti.

De odata cu zorile zilei insa, reveni vieata sjmiscarea. Meseriasi intarziati I i aduceau si ei, la ex-pozitia lor, marfa on obiectul destoiniciei, ce voiau sao arete lumii romanesti, mai era cate ceva de oran-duit prin celelalte expozitii, trebuia o maturare ge-nerals, stergerea prafului, etc. pentru ca oaspetii, acaror cea mai mare parte avea sa soseasca astazi, sagaseasca toate gata.

Cu trenurile din zori 'Inca sosisera cativa, si intreacestia erau si artistii din tare: Dna A. Romanescu,Dl P. Liciu sotii Barsanu, cari veneau sa ne arete artalor, arta romaneasca a Teatrului national din Bucuresti1).

Trenurile ce sosesc la Blaj, intre orele 9 si 10Inainte de aniiazi, adusera si ele un numar frumos deoaspeti, tot asa sj trenurile dela amiazi. Primirea lagars s'a desfasurat destul de neted. Pentru serviciulde hamali erau angajati, pe langa cei ai cailor ferateungare, Inca vre-o 10 flacai de ai nostri, iar pentrutransportarea oaspetilor si a bagajelor erau la dispo-zitie trasurile de piata sj foarte multe echipagii private2).

') Printr'o regretabila imprejurare, telegrama ce aviza sosirea lors'a primit la Blaj abia dimineata la orele 9, asa ca nu s'au putut lua dis-pozitii pentru intimpinarea si primirea cuvenitd.

1) Inter) vreme, comitetul serbarilor urzise pertractari si cu birjaridin Alba-lulia, dar apoi din anumite pricini s'a renulat la planul de a-iaduce is Blaj, pe timpul serbarilor. Cu astfel de ocazii de aglomeratie,oaspetii mai ales cei mai nerabeitori sunt expusi de multeori si la ju-poieri din partea birjarilor. Intr'un caz de acest fel, ajuns la cunostiintacomiteturui de primire, acest comitet a aranjat o boicotare instantanee arespectivului birjar 1

sj

sj

www.dacoromanica.ro

Page 45: serbarile dela blaj 1911

- 48 -

In jurul unei mese, cati-va domni din comitetul deincvartirare, cu ajutorul indicelor alfabetice, spuneaufiecarui oaspe cvartirul destinat.

Peste zi, sosira apoi multi, foarte multi oaspeti cutrasurile, cei din jurul si apropierea Blajului, si multicu automobile, mai ales din Romania...

Sosirea Arhireilor a comitetelor centrale.

Cu trenurile de seara avea apoi sa soseasca parteacea mai mare si mai aleasa a oaspetilor dela serbari:Arhiereii si comitetele centrale, al Astrei" si al fon-dului pentru teatru. Episcopul dela Lugoj, Dr. V. Hossusosl cu automobilul, la olalta cu fratii Mocsonyi.

Pe la orele 5 d. a. lumea si oaspetii sositi dejaincepura a se trage spre gars. Peronul garii, precumsi spatul destul de larg din dosul ei, in scurta vremese umplu asa, cat abia de mai puteai razbl prin mul-timea, curioasa sa vada sosirea primirea Arhiereilorsi a comitetelor. Amandoua acceleratele, cel decatra Arad si cel dela Predeal, sosira cu intarziere,intesate cu oaspetii serbarilor..

Trenul dela Arad aducea pe PP. SS. Lor episcopulPapp (Arad) si Cristea (Caransebes). Cine ar puteadescrie oare toata insufletirea multimii, ovatiile facutecelor cari veniau sa dovedeasca cu fiinta for de fats, caatunci cand este vorba de cultura neamului trebuie sadispard deosebiri si veleitAti confesionale.

Canonicul Dr. I. Marcu, prezidentul comisiunii deincvartirare rosti primul salut oficial al Blajului, cAtraoaspetii prealnalti.

Veacuri_de-a randul zice dansul, intre altele unicarazA de lumina si de mangaiere pentru poporul romanesca fost biserica, in fruntecu:arhiereii sAi. Servitorii alta-rului si azi propagA lumina si cultura prin biserica si

§i

ai

www.dacoromanica.ro

Page 46: serbarile dela blaj 1911

44

koala in masele largi ale popofului nostru. We simtininespus de mandri si fericiti, cand constatam a cei maicaldurosi si mai puternici sprijinitori ai tuturor institu-tiunilor hodStre culturale sunt arhiereii nostri. Dragosteapoporului, dovedita cu toata ocaziunea, i-a adus si laaceasta sarbAtorire a progresului si a culturii specificeromanesti, a carei temeiu s'a pus de un secol si jumAtatela Blaj. Multamim si cu acest prilej arhiereilor pentru jert-fele aduse in interesul culturii poporului si ca au binevoita Malta solemnitatea serbarilor prin a for prezenta. Drepttribut de recunostinta le aducem alipirea reverentiala a miilorde Romani si inima sincera si deschisk cu care ii primescblAjenii, Impreuna cu iubitii for oaspeti de pretutindeni,zicandu-le: Bine ati venit!"La cuvantul de salutare al Dlui Dr. Marcu, ras-

punde episcopul Aradului, P. S. Ign. I. Pap.Noi arhiereii, zice, suntem constii de sfanta legatura,

ce o avem:cu poporul. Ne-am dat seama de Insemnatatea,ce o are cultura pentru poporul nostru si am urmat Invi-aril, de a participa la serbari, ca sa aducem omagii cul-turii nationale. Am venit sa ne facem datorinta fata dememoria acelor barbati, cari au intemeiat si sustinutAsociatiunea".

... Desl vor fi intre not divergente, una suntem in limbdsi in cultura, una in cugete si in sentimente,

Ca doi brazi intr'o tulpinaCa doi ochi intr'o luminA..."

Ovatii grandioase acoper cuvintele arhiereului. $irlung de trAsuri cu oaspeti pleaca spre ora§, iar pu-blicul se resfira, ca sä se intruneasca de nou, in cu-rand, la sosirea I. P. S. Mitropolitului Metianu i

a comitetelor »Asociariuniig si DFondului deteatruo.

Pe la orele 7, aceea§ indesuiala in gars. Sose§tetrenul dela PredealCop§a, cu Excel. Sa mitropolitulMetianu, cu viceprezidentul Asociatiunii" dl AndreiuBarseanu §i cu comitetele. Urale nesfar§ite izbucnesc

4

www.dacoromanica.ro

Page 47: serbarile dela blaj 1911

50la intrarea in gars a trenului si la aparitia Excel. Sale$i a oaspetilor sositi.

Canonicul Dr. Isidor Marcu este lards eel ce sa-luta si bineVenteaza cu toata caldura pe I. P. S. Exc.Sa mitropolitul loan Metianu si pe m2mbrii comite-telor centrale.

Oratorul releveazd ca participarea la aceste serbdri aExcel. Sale, capul luminat al unei biserici, care propagdculturd in mijlocul poporului roman, ne este preste mdsurdpretioasd; ea dovedeste, ca fiind vorbd de luminarea sifericirea poporului nostru, dispare dintre not once diver-gentd de vederi, de pczitie si clasd sociald. Grupati injurul comitetelor centrale ale reuniunilor noastre culturale,not toll ne Incalzim de aceleasi sentimente pentru pros-perarea poporului, avem aceleasi nazuinte, nutrim aceleasiaspiratiuni, ne calduzim de acelas ideal, de a Malta po-porul nostru prin cultura adevaratd...

Cea mai veche societate culturall a tuturor Romani lorde dincoace isi serbeazd acuma, intre auspicii de cele maibune, iubileul de 50 ani. Tot asemenea si Societateasord, pentru fond de teatru romanesc ambele ne-aufAcut marea onoare de a-si tines adundrile generale dinacest an in modestul nostru orasel. credem ca de ale-gerea si distinctia aceasta Blajul vrednic este. Doar aicia rasdrit soarele redesteptdrii noastre ca Romani; aici s'apus temeiul unei culturi romanesti sistematice, si constiente;razele soarelui rdsdrit la Blaj, acum mai bine de 150 ani,au strabdtut si dincolo de hotarele patriei noastre si audesteptat la vieata culturard si nationald intreg pdmantullocuit de Romani. Blajul a avut cele dintai scoli de cul-turd romaneascd, asa si Asociatiunea" e cea dintaiu reu-niune culturald, a cdrei activitate binefacdtoare se intindeasupra tuturor Romanilor din regatul Ungariei. Se cuveniadeci ca jubileul de 50 ani al Astrei sd se serbeze la Blajulcare a prAznuit deja. trei jubilee culturale semi-centenare...Momentul istoric al adundrii din ast an a Astrei", inte-resul fats cu activitatea celor cloud reuniuni culturale alenoastre, unite cu sentimentul de pietate MIA de trecutul

si

www.dacoromanica.ro

Page 48: serbarile dela blaj 1911

51

precum"§i indemnul de a cunoaste Blajul de azi cu toateinstitutiunile sale, toate acestea vor fi contribuit ca laserbArile noastre culturale sd alerge zeci de m de Ro-mani din patrie si de preste hotare.

Importanta acestor serbari creste prin prezenta Exce-Ientiei Voastre si a celorlalti ilustri arhierei ai bisericelornoastre, si miile de credinciosi tresaltd de bucurie, 0z-dudca nici vrista inaintatd, nici grelele si numaroasele ocu-patiuni nu V'au putut Impiedeca de a ILIA parte la acesteserbdri.

Pilda I. P. Sf. Voastre, precum si a celorlalti arhiereiai nostri, nu va Intarzia sa -si arete efectele: poporul no-stru se va Insufleti si mai mult pentru cele cloud institutiide'culturd, puse astazi sub o povdtuire asa de cuminte sideconstientd.

Oferindu-va iubirea, alipirea si Increderea inimelornoastre, va zicem, I. P. Sfintite, onorati Dornni din comi-tetele' centrale, precum si tuturor celor sositi, din adanculsufletului nostru: Bine ati venit!

Raspunde cu glasu-i puternic, voinicul cu vene-rabilele plete albe, Excel. Sa mitrop. loan Metianu:

Desi Inaintat in etate, n'a pregetat sa vie la serbdri,stiind insemndtatea lor. A venit sa ridice rugaciuni catraDumnezeu pentru binele si fericirea poporului, care e si apatriei. Multumeste pentru primirea calduroasa in acestcentru cultural, care e al nostru at tuturor. Considers ma-nifestatiile de dragoste ca un eflux at iubirii pentru bise-rica, clerul si poporul, ce-I pastoreste, cere aceasta si peviitor, asigurand aceeas iubire din partea credincio-silor sdi...

'Pe langa nAzuinta noastrd se recere si ajutorul luiDumnezeu, care sa-si reverse binecuvantarea sa preste Aso-ciatiune" si toate lucrdrile ei...Stele le boltei cere0 clipiau in inserarea zilei,

vazduhul -,:tremura de glasul clopotelor catedralei, lu-mini ardeau in ferestrile caselor, iar lumea de pe stradeaclamand i§i descoperia capetele.

4*

www.dacoromanica.ro

Page 49: serbarile dela blaj 1911

g2

Ada s'a facut primirea Arhiereilor a comitetelorcelor doua societAti. A§a a tinut Blajul sA primeascApe cei ce veniau in numele culturii romanesti 1).

Seara la orele 9, trenul dela Cluj a adus peepiscopul Dr. D. Radu dela Oradea mare, fost elev alcolilor din Blaj.

Canonicului Dr. Marcu ii reveni onoarea de a-I saluta. Glasul clopotelor se porni de non, vestind prestevai §i dealuri, bucuria Blaju lui, ca vede intre zidurilesale, gAzduiti In re§edinta Mitropolitului dela Blaj, petoti arhiereii bisericelor romanesti.

A cloud zi, Luni dimineata, sosl comitele suprem(prefectul = fiwanul) Albei de jos, DI Szasz Jozsef, in-sotit de mai multi slujb4 ai comitatului, ca sA repre-zinte guvernul terii ungure§ti. Canonicul Marcu it primi§i saluta in calitate oficiala.

Seara de curio tinta.

Dupa obiceiul vechiu al adunarilor Astrei", seluase in programul serbarilor si acest punct, ce aveasa se desfaware in salele hotelului Univers". Decat,sA fi fost de 3 on asa de mare Universal ", pentruca sa poata primi lumea serii de cunostinta. Domni§i dame, cati indipura, petrecura cu veselie §i bunadispozitie, 'Ana tarziu. Taraful de lautari a lui GhiutInveselete inimile cu dragi arii romane§ti.

Se tine §i un toast-discurs. 11 tine badea" GeorgePop de BaseVi.

Saluta pe oaspeti si arata celor sceptici si neincre-zatori In puterile poporului roman, ca a fost mai rAuodinioarA, cand se vorbia si In casele fruntasilor nostri

1) Desmintind si de asta datA faima rea pe care indivizi anumititineau sA o lateasca cu multa bunavointA pretutindeni, mai ales prinRomania..."

$i

si

$i

www.dacoromanica.ro

Page 50: serbarile dela blaj 1911

Ep. I. Pap (AradMetrop. MIHALY' (Blaj)Ep. Dr. Cristea (Caransebes)

Ep. Dr. Radu (Orade)Metrop. METIANU (Sibiiu)Ep. Dr. Hossu (Lugoj).

1-A

.,.i,

Now

www.dacoromanica.ro

Page 51: serbarile dela blaj 1911

54 -

ungureste. Azi limba si cultura rotnana isi reia locul pre-tutindeni. SA fim deci tari in credinta, dar sA si lucram, sane facem datorintele fatd de neam. Atunci sä nu ne te-mem de nimic.

In aceeas vreme, si afara de program, cei ce nuincap la Univers" se aduna in curtea liceului si umplupavilionul serbarilor. Voia bung domneste si ad Inmesele intinse, cunoscuti vechi se Intalnesc, cunostintenone se leaga, si abia tarziu se potoleste sgomotul,amestecul de voci si zingAnitul de pahare.

Tot asa e in curtea seminarului, unde de ase-menea e improvizat un mare cort pentru adapostireacelor flamanzi si setosi, pe toata durata serbarilor.

www.dacoromanica.ro

Page 52: serbarile dela blaj 1911

Iv.

Ziva prima.

www.dacoromanica.ro

Page 53: serbarile dela blaj 1911

o

Dimineata.

La primele raze de lumina, ce se ivesc la fe-reasta zilei de 28 August, ne apropiam cu fried deperdea. Oare ce vreine e? §i cand vedem cerul norosdar nu de ploaie, si simtim cum racoarea de dupaploita de asta noapte a stamparat n'aduful zilei de ieri,fata noastra se insenineaza. Dumnezeu este milostivserbarilor noastre culturale. Nimica nu Impiedecaacum ca acelea sa-si is desfasurarea for in toatagrandiositatea si maretia. Caci simtim cu totii, 'Ca ma-rete, cum n'au mai fost, au sä fie aceste serbari eul-turale, la cari s'au adunat din toate unghiurile Oman-tului locuit de Romani, dela plugar si Vaud la vladica,tot ce are in piept o inima romaneasca, care batecu caldura pentru progresul si inaltarea neamului

De abia se revarsa de ziud si strazile Blajuluiincep a se impopula. Figuri straine si cunoscute aparin portile caselor, salutari si prezentari reciproce, strin-geri de mand... Fete le se insenineaza si mai mult,cand and numele celor pe cari ii intalnesc sj tara deunde au plecat. Straini suntem, dar frati suntem. Esgibt das Herz, das Blut sich Nu erkennen....La 6 dimineata e aproape tot publicul in picioare.

Ce-mi vazura ochii uimiti 1), in dimineata zilei de15 August 1910, nu voiu vita, cat voiu avea zile. Abiaacum intelegeam tot adevarul paginilor istoricului Papiu

Darn acs cuvantul Dlui loan Scurtu care a descris Serbarile culturale dela 13Iaj", pentru Calendarul Minervei" pe 1912.

salt

'N114N{NI

tY

www.dacoromanica.ro

Page 54: serbarile dela blaj 1911

- 60 -

Ilarian despre adunarea de pe Campul Libertatii".. sidespre Blajul anului 1848, Maiu 3.

In plata din fata Catedralei, pe ulitile si ulicioa-rele oraselului, preste marginile lui, pans in satele in-vecinate, curgeau, valuri-valuri, miile de oameni. Hai-nele negre ale preotilor Si carturarilor se perdeau inpitorescul porturilor taranesti, vargate, pe fondul alb,In cele mai vii colori.

Era o dimineata binecuvantata de Dumnezeu. Intrecerul albastru si pamantul Inflorit de porturile roma-nesti, razele soarelui aruncau o ploaie de aur.

La sf. Liturghie.

Clopotele Catedralei trimiteau departe chemareafor voioasa, cand rasarira, dinspre Curtea Mitropolitand,mantiile impurpurate ale mitropolitilor si episcopilor.In pasi domoli, mitropolitul Metianu si episcopii celorcloud biserici, incunjurati de floarea clerului, isi facdrum printre zidurile vii de credinciosi, cu dreaptabinecuvantand multimea. Din clip in clips se intetescuralele. E un moment istoric: Arhiereii infratiti se aratanorodului umar la umar, ca in zilele neuitate ale des-teptarii neamului!"

Putin in Irma, la orele 73/4, mitropolitul Mihalyisoseste lute° trasura cu patru cai. Viforul uralelorzgudue vazduhul.

La poarta Catedralei, in odajdii de mare sarba-toare, tot clerul superior at Blajului Intimpina pe Pa-stor, care imbraca mantaua arhiereasca, si antra inbiserica.

In lAuntru corul cants lata preotul mare"...Excelenta Sa isi pleaca capul in fata altarului, buzele-irostesc rugaciuni fierbinti catra. Atotputernicul, publiculcuprins de adanca evlavie cautA cu sufletul cdtra sfe-

I

www.dacoromanica.ro

Page 55: serbarile dela blaj 1911

Inainte de sfanta liturghie.

-3^ ---7-7---7-..,. w- en _NIf la

_111

I

L ., wP'

'ON ?A

%1 I

1

,..7,_,....4-,r,. ,! : 1a

II

. 1

,..........,,.

I

V

c,

N; ,1111.

-

. I

ri* '

J

www.dacoromanica.ro

Page 56: serbarile dela blaj 1911

GO

rele albastre, de unde pogoara tot binele si toatabinecuvantarea. Se incepe serviciul divin. PontificaExcelenta Sa dl mitropolit, asistat de domnii canonici:loan M. Moldovanu prepozit, losif Hossu, Gavrila Pop,Alexandru Uilacan, Dr. Victor Szmigelski, GheorgheMuntean, Dr. Vasilie Suciu si Dr. Ambrosiu Chetandirector gimnazial; diaconi sunt dnii: Iacob Popa se-cretar mitropolitan si Iuniu Brut Micu protonotar ar-hidiecezan.

Cred ca nu s'a mai pomenit in Ardeal 9 o slujbamai grandioasa a bisericii romanesti. Catedrala irfalta,vasta, plina de lumina, e numai norod ales. In dreaptascaunului mitropolitan stau prelatii, in stanga oaspetiidistinsi din Romania si membrii comitetelor Asocia-tiunii", Societatii de teatru" si partidului national.

Cu o pompa neinchipuita, inteo atmosfera de pacesi dragoste crestineasca, se savarseste slujba" dupatoata randuiala ritului grecesc rasaritean. Publictil e omlanga om, pana in altar, si mai ales straini, cei venitidin departari, pe cand ai nostri se multamesc sä as-culte de afara prestatiunile fermecatoare de inima aleminunatului cor al maiestrului Muresianu. Ca compo-zitie muzicala relevam mai ales bucatile: Ilieruvicul§i Priceasna Ochiul inimii mele", in 12 voci (corde copii, mixt, si corul barbatesc al teologilor).

Dupa cetirea Evangeliei, apare pe amvon figuraaristocratica a Mitropolitului Mihalyi si glasul sau duiosrosteste predica zilei mari, intru proslavirea MaiceiPreacurate si pentru mantuirea neamului romanesc.

Ne-am adunat crestinilor, si rugam -pe Maica Domnuluicea vie si dup'a moarte, ca sa ajute mostenirei ei; siprecum Dansa intru nastere si-a pazit fecioria, asa siintru adormirea ei, sa nu paraseasca" biserica si poporul

1)_Scrie tot DI Scurto.

-

www.dacoromanica.ro

Page 57: serbarile dela blaj 1911

- 6i -romanese, care cu credinta marturiseste, ca boffin estelisus Hristos, Mtn' marirea lui Dumnezeu Tatal.

Pe aceasta mijlocitoare a noastra duioasa catra Duni-nezeu, cu lacrimi in ochi sa o rugarn, ca sa aline sunetulvalurilor acestei vieti si sa domoleasca tulburarea nea-murilor. Dansa pe Fiul sau si Domnul Nostril, cu Indraz-neala de mama cuprinzandu-I, i va indupleca sa cercetezepamantul stramosilor, gatindu-ne noua celor de acum graude hrana udand brazdele lui, samanand gliile lui, cu

va misca pe el si fructul lui iI va binecuvanta... cubucurie se vor incinge dealurile, imbraca-se-vor pasunelecu of si vaile se vor acoperl cu grail"...

Si se va Imbraca poporul credincios cu bunacuviinta,si cu taria cea de sus, ca cu indrazneala lui Navuthe Israil-teanul sa poata raspunde lacomiei lui Achab celui de acum:fereasca-ma Dumnezeul meu, sa dau eu nzom'a parintilormei tie.

Si fericit va fi poporul caruia Dumnezeul lui Iacobeste ajutorul lui, nadejdea lui spre Dumnezeul sprecel ce pazeste adevarul in veac, spre cel ce face ju-decata celor napastuiti, spre cel ce da hrana celor fla-manzi... Domnul ridica pe cei surpati, Domnul iubestepe cei drepti Pe saracul si pe vadtiva va primi si caleapacatosilor va pierde. Imparati-va Domnul in veac, Dum-nezeul tau Sloane in neam si in neam.

Dam la anexe, in Intregime, aceasta cuvantare,plina de aluzii ocazionale, tinuta in graiul scripturilorvechi.

Sedinta prima a Astrei".

Tot in cuprinsul Catedralei, Indata dupa savar-sirea slujbei, s'a tinut adunarea generals jubilara aAstrei". In fata altarului se pun mese: in frunte seasaza viceprezidentul Andreiu Barseanu, de doua partimitropolitii Mihalyi i Metianu, apoi ceialalti arhierei,membrii comitetului central si secretarii Goga si Tas-lauanu. Duhul ceremoniilor religioase plutea Inca

pu-voiul

www.dacoromanica.ro

Page 58: serbarile dela blaj 1911

- 62 -

deasupra multimii §i boltile bisericii se cutremurau deovatiile facute arhiereilor si comitetului central.

Jurnali§tii sunt reprezentati prin dnii: Scurtu Mi-nerva", Belloescu Universul", Vernescu AdevArul",Goldis Romanul", Montani Tribuna", Bran We Dra-pelul", Victor Branite Gazeta Transilvaniei", racAtanTelegraful Roman", Steed Viena Temps", SchieszlEllenzek", Bian Grossosterreich", Row Unirea",Ciato Revista politica", Turi Bela Alkotmany", Ma-nolescu-Mladin Neamul romanesc", Dr. PongratzUjsag" (Cluj), Seb. Bornemisa Libertatea", BocaRevista preotilor", Filipescu Vieata agricola", BogdanGazeta de Duminece.

La biroul comitetului central se aseaza si prefectuldela Aiud, Szasz, reprezentantul guvernului tarii.E un bArbat inalt, blajin; vorbe§te perfect romane§tesi asculta cu luare aminte, ba chiar cu unele aprobAridin cap, discursul clasic al dlui Andreiu Barseanu,viceprezidentul Astrei". Acest discurs, redactat in ceamai curata forma literarA, pe un graiu romanesc foarteingrijit, a fost rostit cu o vervA clasica demna de so-lerrinitatea momentului istoric, §i la dorinta insistentAa publicului, de pe amvonul evangeliei, pentru ca ora-torul sa poata fi vazut §i auzit de toti. In fiecare cu-vant vibra sufletul oratorului, stApanitor preste inimiletuturora.

Dupa o reprivire asupra intemeierii Asociatiunii",Dl Barseanu face pe scurt istoricul adunarilor gene-rale de pe vremuri, pand la cea din urmA, invrednicindde cuvinte dalde frumoasa munca a celui din urmAprqedinte, a reposatului losif §terca Siulutiu de CAr-pini§, precizand la urea programul si problemele vii-toarei activitali a Astrei".

pi

www.dacoromanica.ro

Page 59: serbarile dela blaj 1911

68

Cum statea in picioare pe amvon 1), cu fata sprealtar si arhierei, razele de soare cari strabAteau prinferestrile catedralei, luminau frumos fruntea si de alt-cum luminata a acestui intelept bArbat al neamuluinostru, iar lumea asculta cu o rara evlavie vorbelesale dulci $i intelepte, intocmai cum o alts lume ro-maneasca asculta, la alts ocaziune indepartata, vorbelealtui intelept, rostite tot in catedrala Blajului.

Si precum inteleptul de atunci 2) terminatvorbirea lungs cu apelul adresat inteligintii rornane,sci nu se depdrteze de popor, »tineti cu po-porul totiq,. asa si cuvantarea Dlui Barseanu s'aterminat cu indemnarea, de a-si indrepta privirile, totiSi totdeuna, sere poporul dela sate, cad el este fariasi vieata noasted !"

Ne vom Indrepta, cu dragoste, privirile la poporul no-stru dela tara a zis viceprezidentul Barseanu, catra ca-petul discUrsului sau, si aplausele publicului au aprobat cufrenezie aceste vorbe care formeaza puterea neamuluinostru si care s'a aratat, si pans acum, ca un pamant pri-mitor si roditor, cautand sa-1 luminam cu toate mijloaceleculturii moderne, sa-i desvoltarn increderea In puterileproprii si astfel sa facem dinteinsul un popor constiu sitot mai folositor si tariff, pe care. o iubeste cu atatacaldura.

La aceasta !mina, ce ne asteapta de aici inainte,chiem toate elementele luminate ale neamului nostru dinpatrie, fara deosebire de sex si de etate. SA* ne Inrolamcu totii, cu inima curata si cu suflet plin de insufletire,sub steagul acestei insotiri, care poarta deviza: Inaintarealiteraturii romane si cultura poporului roman"; sä cautama ne face fiecare partea din aceea ce suntem datori nea-

tl Din raportul despre serbari at Telegrafului Roman" dela Sibiiu,Nr. 86-87 din 1911.

2) S. Barnutiu, la 1848 profesor in Blaj, la a carui celebrA cuvAntarese face aluzie.

sie-si

www.dacoromanica.ro

Page 60: serbarile dela blaj 1911

64

mului, din sinul caruia am iesit; sa utmanl cu credintaexemplul fericitilor nostri inaintasi, si atunci putem privlfara teams in viitor!

Si acum, sub scutul Celui PreaInalt, in al carui sfintittans ne aflam si care a venit de atatea on in vremurigrele in *fond mosilor si stramosilor nostri, sa trecem

doua juniatate de veac a insotirii noastre.Cu binecuvantarea Ina It Prea Sfintitilor si Prea Sfin-

titilor Arhierei, cari au binevoit a onora cu prezenta for in-trunirea noastra, declar adunarea generals jubilara deschisd!

Verva sugestiva cu care a fost rostit acest discursmagistral, Inca va remanea neuitata celor cari au avutfericirea de a-I auzi. Aplauzele insufletirii nu mai voiausa inceteze.

Amandoi metropolitii au tinut sa iee si ei cuvantul.S'a ridicat mai intaiu I. P. S. iletropolitul .1Viihdlyi.Premitand, ca acum e prea fericit a fi a treia ors laadunarea generalA a Asociatiunii" intaia oars la1867, ca notar al adunarii pune in lumina legatu-rile stravechi dintre biserica si cultura romaneasca,legAturi cari trebuie sa se pAstreze pentru toate tim-purile. Adevarata vatra, la care trebuie sa tina si sacaute adapost Asociatiunea" este biserica. Bise-rica a primit dela Mantuitorul mandatul: mergand in-vatati toate popoarele... $i pans cand o societatecultural5 sta Inca In legatura de flied cu biserica, iiaduce foloase mari prin cultivarea limbii, prin res-pandirea culturii. Asociatiunea" aduce de fapt roa-dele acestea. Si acum incheie Prealuminatul PA-rinte, propun,

ca din aceasta adunare, din aceasta sedinta fe-stiva, la care ne-am adunat asa Intr'un gand,intr'o inima, condusi de mari sentimente si en-tuziasm, propun, ca sa trimitem Maiestatii Sale,

Intr'a

www.dacoromanica.ro

Page 61: serbarile dela blaj 1911

gloriosului nostru Monarh Francisc Iosif I. onia-giile noastre de reCunOscatori fii si supusi. Avemcredinta tare, ca Maiestatea Sa va priml cu bu-curie omagiile noastre, ca lath cat de copioasas'a aratat gratia Atotputernicului Dumnezeu, cadat a fost, ca Maiestatea Sa, care a Int:al-it sta-tutele acestei societati culturale, inainte cu 50 ani,sa alba bucurie a vedea, c5 cel mai credinciospopor al ski serbeaza semicentenarul acestei actprealnalt, de cea mai mare Insemnatate pentru noi§i viitorul nostru.

Presedintele multameste Excelentiei Sale pentrucuvintele rostite, adunarea hotarind cu insufletire tri-miterea telegramei.

S'a ridicat apoi Excelenta Sa dl MitropolitIlletianu fa'cand o reprivire asupra diferitelor in-demnuri, ce au calauzit pe frunta0 poporului ai bi-sericii noastre, ca sä infiinteze Asociatiunea", acestfocular de cultura nationala, talmace§te astfel senti-mentele arhiereilor §i ale poporului intreg:

Am venit si eu, impreund cu Preasfintitii domni Epis-copi, la aceste serbari culturale si nationale, si pentru casA vazA si sa Inteleaga toti ai nostri, din apropiere si de-pArtare, si mai ales cei ce nu apreciazA dupA merit va-loarea Asociatiunii" si nu o sprijinesc dupa putintA, cAdeli noi, Romanii din acest stat, suntem impartiti fn cloudconfesiuni, fund inset noi toti de aceea$ origine, de aceea$vita $i de aceea$ limba stramogascd, toll avem $i aceea$sfanta datoring de a Neal impreund la cultura Main-tarea poporului nostril, pentru a-i asigura si lui, si notiA,un viitor tot mai bun si mai ferice, precum fac aceasta sialti compatrioti ai nostri, impArtiti in mai multe confesiuni,pentru inaintarea si cultura proprie.

In fine am venit si noi aici, domnilor, si peiltru ca,precum au binecuvantat intemeerea acestei Asociatiuni"fericitii nostri mitropoliti de pie memorie, Saguna si Su-

5

re'

sisi

si

www.dacoromanica.ro

Page 62: serbarile dela blaj 1911

66

Tutu, inainte cu 50 de ani, si ptecum a hinecuvAntai-oastazi, in sfanta biserica, si Excelenta Sa domnul Dr. VictorMihdlyi de Apsa, Inaltpreasfintitul Mitropolit al Romani lorgr.-cat. din Ungaria si Transilvania, tot asemenea sa obinecuvintez si eu, ca Metropolit al Romani lor gr.-or. dinUngaria si Transilvania, si sa rog si eu pe bunul Dum-nezeu, ca aceea ce binecuvantam noi, ambii Mitropolitiromani, cu manile noastre debile, sa binecuvinte si El cusfanta sa dreaptd, fAcand, ca scumpa noastra Asociatiune"sa fie un izvor nesecat de cultura relizioasa-moralci si na-tionald, in folosul iubilului nostru neam si al iubitei noa-stre patrii, acum si in toti vecii.

Cuvintele acestea starnira un adevarat vifor deentuziasm. Se cutremurau boltile Catedralei de aplau-zele multimii. SalutA in urmA I. P. Sfintitul Metianu peIlustritatea Sa parintele prepozit Moldovanu, singurulprezident de odinioara al Astrei" in vieata, care afost de fata §i la intemeierea acestei institutii culturale.

Emotionat respunde venerabilul prepozit I. M.Moldovanu, care bineventeaza in numele Blajenilorpe oaspetii intruniti §i face, ca martor ocular, istoriculintamplarilor celor mai insemnate din vieata Aso-ciatiunii". E fericit sa poata constata, CA Asociatiunea"a ajuns la rezultate multamitoare. Dovada, CA la intaiaadunare a Asociatiunii" au fost de fata 130 de per-soane, iar astazi Blajul nu e in stare sä cuprindA nu-marul acelora. cari au venit sa se In Ore sub steagul ei.

Cumcd Romanii, and e vorbd de aceasta institutiuneculturald, stiu aprecia dupd merit interesele ei, ne adeve-reste m; i presus de toate chiar adunarea prezenta, lacare cu deosebitA mangaiere sufleteascd si sperAri Incu-rajatoard pentru viitor, salutam pe toti maritii arhierei aicelor cloud biserici ale noastre. Exemplul dat de dansiiva servl de facia animdtoare, luminAnd cArArile credin-ciosilor si aratandu-le, pe uncle si cum stint datori a pur-cede fatA de aceasta institutiune culturala. Ei si-au cdstigat

www.dacoromanica.ro

Page 63: serbarile dela blaj 1911

67 -

titli de drept la multdmita si recunostinta, nu numainoastrA, celor ce suntem de fatd, dar a toata suflaNa ro-mans". Cere apoi iertare, dacd Bldjenii nu pot sa mul-tdmeascd pe oaspeti, in toate privintele: Nu ne facetiimputdri ca ne-am incumetat a Trivita adunarea aceastaintr'un loc asa de mic. Nu am fAcut-o din incredintare inputerile noastre, cari be stiam a fi atat de slabe, ci pentruca sA ne plecdm dorintei de a se tined aceste serbAri cul-turale in local, care este cel mai vechiu cuib al destep-tdrii noastre nationale. Nu cdutati dar la putina comodi-tate, ce va putem imbia, ci mai vartos apretiati simte-mintele noastre de iubire frAteascd, cu care va imbrdtisAm.

Presedintele multameste si acestui orator pentruvorbele rostite si (IA apoi cL:vantul Dlui Vasilecare saluta adunarea jubilara, in numele celeialaltesocietati: a fondului pentru teatru romanesc.

Atat de mare este ziva aceasta, atat de sfantasi plina de adanc inteles, incat par'ca simtim cutotii, ca nu se afla cuvinte indestul de potrivite,cari sä exprime tot ceeace simtim, tot ceeacegandim in zilele acestea marete dela Blaj. Si dacas'ar afla vre-un maiestru al graiului romanesc, caresa alba in sufletul sau rostirea congruenta a sim-tirilor noastre de azi, cine stie dacd ea totus arputea sa fie rostita?

Eu unul simtesc, c salutand adunarea aceastain numele societatii pentru crearea unui fond deteatru national roman, nu am in cuvenita masuradarul -cuvantului, ca sä" pot spune tot ce simt sice gandesc in clipele acestea ale triumfului no-stru cultural".Cetitorul va gasi la anexe, in intregime, toate

acestea vorbiri, din cari $i posteritatea va putea in-telege rostul si importanta acestei adunari jubilare.

*5*

A

www.dacoromanica.ro

Page 64: serbarile dela blaj 1911

Se intra acum in ordinea de Ni. Delegatii des-partamintelor sunt rugati sä se anunte la birou. Ra-porlul general al comitetului central cAtrA adunareageneralA se considers ca cetit, fiind tiparit in volumi-nosul numar jubilar al Transilvaniei".

Se aleg apoi, la propunerea Pdr. Dr. E. Dclianu,protopopul dela Cluj, urmatoarele comisiuni:

a) Pentru cenzurarea raportului gerv!.ral: TeodorDr. Elie DAianu, Dr. losif Blaga, Gavril Tripon, Dr. Val. Bra-niste, Dr. Sextil Puscariu, Dr. luliu Maniu, V. Stefanica, LazarTriteanu, Dr. losif Popovici, Dr. C. Diaconovich.

b) Pentru cenzurarea socotelilor cassei: Dr. N. Oncu, Co-riolan Pap, Dr. Nic. Vecerdea, loan LApedatu, Dr. Vasile Suciu,Vasile Osvada.

c) Pentru inscrierea de membri noi: luniu Br. Hodosi'i,Dr. Daniil Szabo, Stefan Rosianu, Dr. Izidor Pop, Dr. VictorOnisor, Dr. Romul Boils, loan Fodor.

Dl Taslauanu, secretarul Asociatiunii" cete0e apoipropunerile, ce au intrat la biroul Asociatiunii" §ianume:

a) DI Silvestru Moldovan, directorul Gazetei Transilv."propune, ca din prilejul adunArii generale dela Blaj sa i-setrimitA dlui Vasile Stroiescu, o adresa de salutare, iscalitA deintreg publicul, care participA la serbarile iubilare.

b) DI Aurel Muntean, preot In Sebesul mare (desp. Hida-fluedin) propune, ca adunarea generalA sA hotArascA infiintareaunei tipografii proprii, impreunata cu librarie, cu sediul in Sibiiu.

c) DI Aurel Marcu, preot in Dumitra, propune ca sA se in-vite comitetul central, sA studieze organizarea unor ateliere ta-rAnesti pentru tesutul odAjdiilor bisericesti.

d) Dl EMil Kormos Alexandrescu din Grebenisul-de-CAmpiepropune, ca Asociatiunea" sA editeze o foaie socials, econo-micA si comercialA, care sA aparA de trei on pe saptamanA sisA se trimitA gratuit membrilor tArani ai Asociatiunii".

e) Dl Teodor Bucurescu, InvAtAtor-director in BAnat-Com los,propune, ca §. 44 din statute priyitor la agenturi sA se modi-

a

Mihail,

www.dacoromanica.ro

Page 65: serbarile dela blaj 1911

- 69 -

lice si anunre: Din taxele membrilor ajutatori sa se trimita lacassieria centrals numai 200 /o, iar 800/0 sa se Intrebuintezepentru trebuintele agenturilor.

Propunerile se predau spre opinare comisiuniipentru cenzurarea raportului general.

Inca °data prezidentul multame$te emotionat Ar-hiereilor pentru splendoarea data adunarii prin pre-zenta $i prin discursurile lor, multame$te publiculuipentru participare $i inchide $edinta prima.

Deschiderea expozitiel.

Dupa $edinta Astrei" urmeaza in program: des-chiderea expozitiei istorico-culturale a despartaman-tului Blaj. La intrarea in gimnaziul vechlu, intre Ca-tedrala $i gimnaz, e ridicat un portal, Impopobit cuflori $i verdeata, care arata deodata $i intrarea la ex-pozitie. Aceasta e a$ezata in edificiul cel nou al gim-naziului, in vre-o 10 sale, cari in alts vreme sunt sa-lele de prelegeri ale sudentimii. Profesorul Precup,cu avantate cuvinte face deschiderea:

Nu ne putem mandr1 cu paviloane arhitectonice, nicicu opere de stiinta si arts, de valoare universals; nu cuultimele rezultate pe tatimul mecanicei si a electrotehnicei.Desvoltarea acestora reclama alte imprejurari. Prea marea fost zbuciumul vietii poporului nostru; prea mutt i-aufost angajate puterile pentru altii, deck sa alba timp simijloace pentru astfel de ocupatiuni. Tot, ce vs putemarata, e rezultatul trudei noastre, muncA dreaptA dinputerile noastre, fAra concursul nimAnui. Paviloanele expo-zitiunii noastre stint fricaperile modeste ale scolilor noastredin Blaj, cari timp de 157 ani au ocrotit zeci de generatii.In aceste ziduri sfinte s'au pus temeliile stiintei romanesti,Expozitia noastra e marturie graitoare despre munca desfa-surata in aceste scoli...

...In preajma acestei sfinte manastiri s'au adapostitcalugari si profesori smeriti, cari cu scrisul for au dqteptat

www.dacoromanica.ro

Page 66: serbarile dela blaj 1911

70

la vieatA si constiinta nationala obstea romaneasca depretutindeni, prezentandu-ne Iumii straine ca pc urmasiiunui falnic popor.

Se infra apoi in expozitie. Prin coridorul din josmai intaiu, urcam apoi in etaj. Ad e sectia §colara,sectia istorica-culturala, sectia industriei de casa §i

sectia agriculturii a silviculturii. Jos in parterre apoie sectia meseria0or, unde se pot vedea obiecte foartefrumoase, lucrari de arta, savarsite de manile meserria§ilor romani.

In etajul edificiului preparandial e apoi expozitiade pictura §i frumoasa expozitie a tasatoriei renumitedin Or 4tie.

In cartea aceasta, cetitorul va gasl un capitol se-parat despre expozitie. La acest loc reproducem odescriere fugitiva, facuta de raportorul TelegrafuluiRoman" (nr. 86-7/911).

Toate sectiile stint frumos si cu mare pricepere aran-jate, si fiecare din ele ofere vizitatorului multa si pIA-cutA variatie. Cea mai interesanta 1nsa e sectia istorica-culturalA. gasim lucruri foarte insemnate si de marepret. Sunt expuse manuscripte de ale nemuritorului SanwaKlein, luate din biblioteca cAlugarilor din Blaj, e expossteagul companiei Episcopului Aron, dela anul 1756-1764,apoi diferite diplome, hrisoave, sigile, conscriptii etc. dincolectia Mitropolitului Dr. Mihdlyi, icoane vechi, cartivechi, romanesti si evreesti, (am vazut si o tors jido-veasca, pe pergament), manuscripte si altele din co-lectia nemuritorului Cipariu, apoi ornate frumoase bise-ricesti, portretele lui Gheorghe $incai si Peiru Maior, OitaastAzi necunoscute. Am v'Azut 5i hrisovul original al luiConstantin Basarab, din 15 Tuttle 1700, prin care acestadoneazA mosia Merisanii, initropoliei romane dinAlba- Julia. Face parte din colectia prepozitului Moldovan.Tot dela el e si ziarul marelui episcop loan Inocentiu Klein,purtat pe vremea and erA in exil. Am mai vAzut orologiul

si

Act

gr.-or.

www.dacoromanica.ro

Page 67: serbarile dela blaj 1911

Deschiderea expozitiei.

p

, A

Ti-D,A

4--11 --

°

L7T-17

www.dacoromanica.ro

Page 68: serbarile dela blaj 1911

i.7.

lui Barnutiu, calimara lui Sincai, manuscripts de ale luiBaritiu, relicvii si obiecte pretioase dela Mitropolitul Vancea,baronul Ursu si regretatul Dr. Bunea. Am vazut deci insectia aceasta un tesaur istoric foarte pretios, care Incanu e din destul exploatat. Si vazandu-1, trebuie sa presu-punem, ca mai este si alt pretios material istoric in Blaj,care-si asteapta studiarea. Intelegem deci, cum de in Blajse pot desvolta istoriografi de prima forta, cum e do totivenerattil prepozit capitular, dl 1. M Moldovan, si cum afost mult regretatul Dr. A. Bunea.

Bancliett41.

Pe la orelc 2 §i jumatate se 1ncepe banchetulfestiv ina pavilionul serbArilor din curteala care iau parte la 1000 persoanc, afard de lumeacare asista in loje de celea 2 parti in jur, in toatacurtea gimnaziului. Sunt vre-o 4-5 randuri de mese,nesfarOt de lungi. In frunte, MitropolitiiMetianu, prezidentul Barseanu, ceialalti episcopi, comi-tele suprem Szasz, fratii Mocsonyi etc.').

La friptura, se ridica Dl Borseanu, toastand 2) in onoarcaMaieshi(ii Sale Imparatul si Regele Francisc losif. Toastul afost ascultat de comeseni in picioare, iar muzica (capcla or-cl-eneasca. din Sibiiu) la urma a intonat imnul: Doamne tine

si protege...Vorbeste apoi dl Vasile Goldin, care cu vorbe plinc de

entuziasm isi spune, nu numai in numele celor douazeei demii de Romani adunati la Blaj, ci si in numele celor 4 milioane,multAmita si mandria, ca astazi, cand s'a pus o noua peatrunghiulara unitatii noastre culturale, toti arldereii nostri suetin frunte!" lar cand vorbitorul ispraveste cu vorbele: Mitro-politii rcinani sa trAeasca!", izbugneste o furtunA de aplausesi aclamari. Publicul se ridica de pe scaune, impreund cu

') Oaspetii ...s'au multamit, zgomotand din cutite pahare", chiardaca mancarile beuturile intarziau on veniau de-a valma, spune, cudreptate, cronicarul calindarului Minervei".

2) Dam cuprinsul toastclor dupa raportul Foil Poporuhli (nr. 34)

giinnaziiilui,

si

Mihidyi si

5i

www.dacoromanica.ro

Page 69: serbarile dela blaj 1911

Banchetul.

L=k: ., t.: v v. -

-h.t.' ",.. - 4 11 _4,...

41

1 .- -L.P',;', , ti. :,-..19' .

3 /'' 4. ' ' ;Iv.. .-F "-.'''1...1..

1, . 0 sok...

,e . 1,04,.,,...., ,.

__t'.91:: - .

. . -

: .'f.W., 1

:.: 1;,, , ..

'ft 99

k

I,. '

,;

I V at

311

;

Iles°7 "

10'1,3

1 ilW.191.11;

4111;i1

.27

3

.:

www.dacoromanica.ro

Page 70: serbarile dela blaj 1911

- 74 --

arhiereii. si ca valurile mArii se rostogoleste cantecul nostrude rasboiu, Desteapta-te Romane", din, care se aria strofaintaiu si storfa Preoti cu crucea 'n frunte". Comitele supremciogneste pAharul cu arhiereii, muzica intoneazA imnul Astrei"compus de maiestrul lacob Muresianu.

Se ridica Excelentia Sa Metropolitul Loan Metianu, caremultAmeste dlui Goldis pentru vorbele frumoase adresate ar-hiereilor si multameste si publicului pentru aclAmArile fAcutelor. Spune apoi, ca doud datorinte marl au adus de astadatape arhierei in mijlocul turmei lor: sentimentul datorintei fatade chemarea lor, de a fi acolo, unde e turma, cad soarteanoastrA e legatA de :soartea iturmei, iar soartea turmei desoartea noastra". I-au niai adus aici si sentimentul iubirii deneam. Doreste, ca bunaintelegerea sA domneascd la poporulnostru, pentru a putea lucra cu totii impreuna spre binele sifericirea neamului. Cere binecuvantarea Celui-de-sus, ca tot cefacem, sa fie bun si folositor obstei, apoi ridica paharul incinstea celor ce conduc Asociatiunea".

Excelenta Sa, Metropolitul Dr. Victor Mihdlyi vorbestedespre intelegerea, care trebuie sa domneascd pururea intrecele doud confesiuni romane. In trecut amandoi metropolitiiiscaliau scrisorile indreptate catra Imparatul. in viitor, toatelucrarile marl trebuie sä be sAvarseascd impreuna. SalutA apoicu dragoste pe oaspetii veniti in orasul Blajului, care totdeaunaa fost primitor de oameni buni.

DI asesor conzistorial Niculae Ivan, isi ridica pAharul inonoarea dlui Szdsz Jozsef, reprezentantul guvernului si in sanA-tatea celoralti functionari superiori administrativi, veniti laaceasta adunare.

Raspunde dl comite suprem Szdsz Jozsef, care multA-meste parintelui Ivan si spune, ca nu numai privirile tuturorRomani dela Tisa pand.,in Carpati, stint atintite, in zileleacestea, asupra Blajului, ci si atentiunea Maghiarilor si a gu-vernului ungar, ',care cu multa bunavointa 1-a trimis sA-1 re-prezinte la acest praznic al culturii rornanesti. Nici cand n'aavut prilej sA facA ( guvernului o dare de samd asa de plAcutaca acum si fagAdueste, ca va face un raport favorabil celor ce1-au trimis, ceeace orisicine ar fi trebuit sA facA, dacd ar filuat parte la aceste serbAri. El e convins, ca marea majoritate

ySi

www.dacoromanica.ro

Page 71: serbarile dela blaj 1911

- 75 -

a Maghiarilor se bucurA impreunA cu dansul de progresclefacute in cultura nationala, dupA cum se poate vedea acum laBlaj. Inching cu dorinta de inaintare pentru Asociatiune" sicu dorinta de unire Intre popoare in iubirea patriei.

Vorbirea frumoasa a comitelui suprem a fost adeseoriintreruptA de aplauzele publicului.

Vorbeste apoi cu insufletire deputatul nostru iubit, dl$tefan C. Pop, intimpinat cu ovatiuni indelungate. Spune vor-bele fericitului metropolit dela Blaj, Alexandru §terca 1.11utiu,

care a zis: Ace la, care din cauze confesionale va cauta sAbage cearta in neam, sä fie blastAmat I" Suntem un popor,care nu este ertat sä se ImpartA in partide. Vorbeste apoi de-spre Societatea de teatru roman", care urinareste tot inain-tarea culturii romane, aduce laude femeii romane, care e pa-strAtoarea limbii si sufletului national si roaga pe tot RomanulsA faca din casa lui un altar al limbii romanesti.

Urmeaza apoi iubitul nostru Badea Gheorghe Pop deBasepti, care cu lacrAmi in ochi vorbeste de poporul nostrusarac, care e insa un trunchiu cu ramuri stralucite si fructeminunate. Invatand din trecut, n'avem pricing de a ne pierdenAdejdea, . pentruca Dumnezeu e cu noi si noi suntem tari incredintA. SA dam Cezarului, ce e al Cezarului, dar nu vrem sAperil]] si nu vom pen. InchinA pentru toti Romanii cinstiti.

Acesta a fost cel din urma toast oficial. Publicul adunatcerea cu tArie sA vorbeasca si poetul neamului nostru, dlOctavian Goga. §i a vorbit, cald, insufletitor. Mai intaiu ro-steste cuvinte de respect la adresa lui Badea Gheorghe, cAcibatranetele trebuie cinstite, cu ele fiind Intelepciunea. Pe totine-au cutremurat un fior slant, cand am calcat pe pietrileistorice ale Blajului unde, inainte cu 63 de ani, BArnutiu a sta-torit pentru totdeauna crezul nostru national. Astazi am vazutintaia oil icoana intreaga a poporului nostru. S'a vorbit decei marl, dar mai vartos trebuie sA ne aducem aminte de ceimici. Sunt preotii, InvAtAtorii si taranii nostri dela sate, cariformeazA neamul nostril. InchinA in sanatatea acestora.

PArintele protopop Dr. E. Daianu din Cluj multameste,intre aplausele publicului, dlui Goga pentru cele rostite si in-china pentru cei mai alesi fii ai neamului, cari sunt poietiisi scriitorii nostri, cad ei stint profetii si apostolii graiuluiromanesc.

www.dacoromanica.ro

Page 72: serbarile dela blaj 1911

76

Conductuletnoarafic.

Lumea nu ieOse Inca dela banchet, card largapiata a Blajului incepu sa se framante de o multimemare de oameni. De sus, dinspre suravenea un sgomot neobisnuit, de glasuri multe, de gla-suri vesele, de chiuituri §i sunete de ceteri. Parea unvuet departat de oVi, cari vin din zari marl, delabiruinta.

Era vremea pentru conductul etnografic". PlataBlajului se umplu in scurta vreme: tarani §i terance,preoti in reverenzi, protopopi Si alti dignitari biseri-ce§ti cu brane ro§ii, meseria§i §i carturari in haine ord-;;ene§ti, dame neobisnuit de multe, etc. numarulcelor ce s'au adunat in piata Blajului a putut sa fieIa 20.000 de suflete.

La nici o adunare generala a Asociatiunii" ') n'a luatpoporul dela sate parte in numar asa de mare, ca Ia cea dinBlaj si este un sou motiv de-a fi recunoscatori Blajenilor, carine-au Meta, celor ce am venit din departare, placerea, de-avedea pe taranii nostri arsi de soare veselindu-se impreunacu noi.

Au fost frumoase adunarile fruntasilor nostri. 5i plincde rod bun an fost pentru noi. Dar frumoasa era adunarca dinpiata Blajului, aceasta comuna sfintita pentru noi, caci era cao mare larga si lina, din care rasunau chiotele de bucurie sichiuiturile feciorilor, cantecul argintiu din Nora fetelor. Candto apropiai de cercul cel mare facet de tarani si oraseni im-prejurul jucatorilor, ochii iti odihniau cu placere si dragostepe fetele cuminti ale taranilor mai batrani, cari reamintindu-sifinereta, se bucurau de bucuria si veselia copiilor lor.

Consacram un capitol deosebit, in acest volum,acestui moment admirabil a serbarilor noastre care,indeosebi asupra strainilor si a oaspetilor din regat, a

9 scrie raportorul Foii Poporului" in nr. 34 912.

vladicultii",

www.dacoromanica.ro

Page 73: serbarile dela blaj 1911

Conductul etnografic: Sosirea satelor.

www.dacoromanica.ro

Page 74: serbarile dela blaj 1911

18

facut o impresie covar§itoare, prin chipul cum s'aprezentat poporul nostru: frumos, plin de vigoareadmirabil disciplinat.

Prelegerea poporald pregatita de directorulgimnaziului, Dr. A. Chetianu, nu a mai putut fi ti-nuta, din pricina vrcmii Inaintate. Era tarzior spre sears,cand publicul s'a putut hotarl sä se desparta de aceastacea mai minunata si rara prive4te, ce a desfatatochii Si a furat sufletele" 1). Poporul s'a tras pe Incetulspre gradina din Veza langa Blaj, unde pe iarba verdes'a Incins o hord mare, mare, de s'a oprit soarele, lasfintit, pe o muche de stanca din zare, nu se in-dura sä se mai departs de atata frumseta...

Era intunerec de-a binele si tot mai resunau Incachiotele vesele ale voinicilor, In vecinatatea racoroasaa padurii de preste Tarnava.

Concertul.

La orele 8' 2, s'a Inceput concertul, a carui reu-OA a fost tin adevarat triumf al artei muzicalela noi.

Pavilionul spatios din curtea liceului gemea tixit,In acceptiunea cea mai stricta a cuvantului. Calca ompe om, daca spunem patru-cinci mii, nici n'am spusmult... Inteliginta inalta §i aleasa, cum abia se va fimai pomenit in frunte Ex. Sa Mitropolitul nostruVictor, cu episcopii: Ignatie Pap, Dr. Demetriu Radu,Dr. Vasilie Hossu Dr. Miron E. Cristea, repreAn-tantul guvernului unguresc DI losif Szasz, deputatiinoWi dietali si toata lamura cea mai de frunte a in-teligintii noastre din loc, din jur si din departari, maivartos din Romania.

b., .1/) Vnrba cronicarului din Calendatul Minervei".

si

pi

pi

www.dacoromanica.ro

Page 75: serbarile dela blaj 1911

-- 79

Concertul s'a inceput cu ouvertura festivel dirtStefan cel Mare, pieza de orhestra, compozitia mae-strului Muresianu, careia i-a urmat Imnul festiv alAstrei", ocazional compus de Andreiu Barseanu, niu-zica cor cu orhestra de lacob Muresianu.

Au urmat celelalte puncte al programului, cu de-butul tuturor artistilor nostri de seams, de dincoace.Punctul de culminatiune ale serii de Luni a fost insabalada poporala Erculeanul, pentru cor si soli, cuacompaniament de orhestra, de lacob Muresianu1).

0 apreciare, din peand competentA, a concertuluide Luni seara, va gas1 cetitorul in capitolul deosebit,al Prestatiunilor muzicale".

Publicul a resplatit cu aplauze si ovatii furtunoasepe cantareti si pe artisti, fard sä amintim ovatiile fa-cute mai ales maestrului lacob Muresianu, caruia lasfarsitul concertului, Dl Paulianu, Insus compozitor sipresedintele reuniunii de cantari Doina" din Turnu-Severin, in semn de omagiu, i-a predat, cu o vorbireavantata, o frumoasa lira de flori artistice, spre amin-tire din partea Doinei".

Dupa terminarea concertului, publicul, o mareparte, a mai ramas la mesele intinse in curtea liceuluipans tarziu dupa miezul noptii. Era si pacat sä nuguste frumseta acelor nopti...

In curtea seminarului, jumatate lumea serbarilorse aduna in jurul lui Cosbuc, Caragiale, Ranetti,Eftimiu, ca sa le asculte discutiile, piscaturile, glu-mele... Caragiale ridica in slava pe Cosbuc: Eu sunto nimica, am invAtat doar 4 clase primare, dar cunosc

') 0 mica schimbare s'a fAcut in program, prin inlocuirea DsoareiEugenia Deac, indispusa, cu Dsoara Melania Brendusan.

www.dacoromanica.ro

Page 76: serbarile dela blaj 1911

so

6 poeti marl In lumea asta, si Intro ei este Cosbuc alnostru". Ranetti, spiritualul humorist si director alFurnicei", e ziipacit de cele ce a vazut la Blaj. Intar sent romani multi, bogati si puternici, dar temelianoastrA este aici"...

Spun, a nici taraful lui Ghiutu nu a Inchis niciun ochiu in noaptea asta...

- -

www.dacoromanica.ro

Page 77: serbarile dela blaj 1911

v.

Ziva a doua.

www.dacoromanica.ro

Page 78: serbarile dela blaj 1911

La biserica pardstasul.

Ziva a doua, Marti in 16/29 Aug., s'a Inceput iaracu liturghie in catedrala. A slujit Par. prepozit I. M.Moldovan, cu Impreuna-liturghisirea canonicilor Dr. V.Szmigelski si Dr. I. Marcu, a directorilor S. Nestor siI. F. Negrutiu si a protopopului dela Sibiiu N. Togan.A cantat de astadata, frumos si cu admirabila preci-ziune, corul teologilor nostri.

Lume nespus, de multa umpin si de astadata Ca-tedrala noastra. In frunte, Mitropolitii si ceialalti ar-hierei. Dupd terminarea liturghiei, Ex. Sa 1. P. S.Mitropolit Mihaly' imbraca mantia si camilafca si cutoata asistenta preotimii si a publicului plecamspre cimitirul bisericii parohiale, unde se oficiaza unparastas pentru odihna membrilor decedati ai Astrei,in special pentru aceia cari zac in acest cimiter, intrecari este mitropolitul $ulutiu, canonicul Timoteiu Ci-pariu, nenea" Axente Sever s. a. fundatori ai Astrei.Un cuvant panegiric rosteste directorul pedagogiei dinBlaj, I. F. Negrutiu, de pe marginea gropii mitropoli-tului $ulutiu, in apropierea mormantului lui AxenteSever....

Langa aceste morminte, sfinte noua si neamului, a zisoratorul, vedem insiruite umbrele tuturor acelor barbati frun-tasi, cari la 1860 hotaresc Infiintarea Asociatiunii pentru lite-ratura romans si cultura poporului roman.

Vedem cu ochii sufletului nostru, iesind din acest mor-mant, umbra marelui Arhiereu Alesandru Sterca §ulutiu, careImpreuna cu marele Audreiu baron de Saguna, si in con-

6*

ill

www.dacoromanica.ro

Page 79: serbarile dela blaj 1911

g¢-'glasuire cu loan Alexi, primul episcop de Cher la, insotitide alti 171 fruntasi romani, la 10 Maiu 1860 subscriu siinLinteaza locotonentei (guvernatorului) din Transilvania oadresA, in care cer voie sA Vila in Sibiiu o consfAtuire, inscopul Infiintdrii unei Asociatiuni Culturale".

Par'cA si acum auzim din glasul marelui Arhiereu An-dreiu Baron de aguna, primul prezident al Asociatiunii", cu-vintele: IatA Domnilor, a sosit ziva cea dorita pentru infiin-tarea unei Asociatiuni, care sA alba de scop literatura romanssi cultura poporului roman".

Aici Inaintea noastrA avem mormantul lui Timoteu Ci-pariu, parintele filologiei romane, cel dintaiu v.-prezident, simai tarziu prezident al Asociatiunii.

In aceste momente de mandrie nationald ne amintim cupietate de o serie intreaga de nume ilustre ale acelor barbAti,can au conlucrat la Intemeierea si Inaintarea Asociatiuniipentru literatura romans si cultura poporului roman....

Acesti barbati ai neamului romanesc, Impreund cu totitovarAsii for de munca, dintre can 3-4 mai sunt in vieatasi de fald la aceastA sArbAtoare jubilarA, acesti luminAtoriai poporului roman ne-au aratat calea mantuirii; ne-au doveditprin vieata lor, prin faptele lor, ca si pentru noi romanii armabiruintei este cultura pe toate terenele, in conglasuire deplinAcu poruncile lui Dumnezeu.

Inaintea voastrA, marete umbre! cu pietate, cu recuno-stintA, ne plecAm capetele noastre. VA rugAm sa vs Intrepu-neti pentru noi, sa cereti dela PArintele indurArilor sA ocroteascAneamul nostru; si toate institutiunile noastre culturale sa bescuteascA de toatd vrajba dintre frati; sa ne apere de toatAstricAciunea vrAjmasilor nostri; pentru ca sA scApAm noi detot nAcazul, mania si nevoia, Domnului sA va rugati.

Dupd parastas, lumea revine in curtea gimnaziuiuiunde, la orele 10, are sa se tina

edinta I-a a fondului de teatru.

5edinta o conduce DI Vasile Goldin, in absentaatat a prezidentului Dr. loan Mihu, cat si a vicepre-zidentului Virgil Onitiu, retinuti acasa de motive sanitare.

www.dacoromanica.ro

Page 80: serbarile dela blaj 1911

Ren

toar

cere

a de

la c

imite

r.Rentoarcerea dela drafter.

www.dacoromanica.ro

Page 81: serbarile dela blaj 1911

- 86 -

La masa prezidiala se remarca prezenta episco-pilor Dr. D. Radu si Dr. M. E. Cristea. Notari ai se-dintei se proclama domnii: Augustin Caliani profesorin Blaj si Dr. H. P. Petrescu profesor la Brasov.Publicul umple de nou uriasul pavilon, si pe rand'Isar in sirul dintaiu figurile Mitropolitului Metianu, aepiscopilor Hossu, Pap invitati la sedinta prin o dele-gatie, din care fac parte Dnii G. Dina, Dr. A. Chetianusi Dr. G. Tripon, apoi pe rand delusim pe badea"George dela Basesti, fratii Mocsonyi, prefectul Szasz,dep. Stefan C. Pop etc.

Regretand absenta prezidentilor Societatii, dela aceastdadunare generald, menitd sa contribuie si ca la indltarea ser-bdrilor culturale cari se desfasurd, cu atata splendoare, inaceste zile pe pdmantul Blajului, sfintit prin atatea scumpeamintiri, prezidentul ad hoc Vasile Goldin, in cuvantarea dedeschidere, se restringe la insirarea sumard a probletrielor ceau preocupat societatea fondului de teatru, in ultimii ani, std-ruind asupra rostului ce trebuie sd-1 aibd teatrul nostru na-tional romanesc, care nu trebuie sä fie o Intreprindere comer-ciald, ci trebuie sa. fie biserica a bunelor moravuri, ,Fcoalci deInsufletire si slant indemn spre tot ce este bun, nobil si frumos"

Dupd cuvinte de recunostintd pentru toti arhiereii nostri_cari ilustreazd cu prezenta for adunarea, si dintre arhierei,episcopul Dr. Cristea este remarcat ca sprijinitorul cel maimare al acestei societati dupd cuvinte de bucurie pentrununta frumoasd si veseld a Astrei, a surorei mai maxi, se des-chide adunarea.

Directorul Dr. A. Chetanu salutd adunarea, in numelecomitetului filialei si al societatii romanesti din Blaj, unde la1826 s'a urzit si s'a facut Inceputul teatrului roman, in semi-narul teologic si de unde la Indemnul tindrului cleric GheorgheBaritiu istoricului nostru, prin a. 1834-5 a pornit miscareateatrului roman.

Urmeazd acum la cuvant P. S Episcopul Dr. Cristeadela Caransebes, rostind o preafrumoasd conferintd, ramurindchemarea culturald si nationald a teatrului la noi, ca o Insotire

www.dacoromanica.ro

Page 82: serbarile dela blaj 1911

81

de cel mai mare folos: Wand ceea ce nu poate face bisericasi scoala: complettind educatia nationalA a poporului nostru,purtand grije de niuzica, de jocurile si de toate manifesiarileartistice ale neamului 'nostru. Din acest punct de vedere,nimeni sä nu se mire ca un preot, un arhiereu (oratorul!) vor-beste In fata a mii de oameni despre un lucru profan. i ar-hiereul trebuie sA se intereseze de toate trebuintele unui poporal cArui conducator a ajuns din mila lui Dumnezeu. §i poatesa se intereseze farA orice grije, pentruca jocurile nationaleale unui popor au izvorit din religiositate si la leagAnul tea-trului modern au veghiat procesii religioase, obiceiuri si pro-cedeuri rituale, pe cum lucrul acesta se dovedeste deplin inistoria artelor.

Partea din urina a cuvantarii, cu vorbe potrivite la ocaziazilei, e in special aplaudatA furtunos, din partea auditorului.

Zilele acestea sa fie pentru noi tin puternic indemn, ca sadispara dintre noi orice deosebire de confesiune si sA nu in-gaduim decal rivalitatea de a ne intrece unit pe altii In muncapentru inaintarea culturalA a poporului si neamului romanesc.

SA dea Dumnezeu, ca prin dragoste frAteascA si armonie,toti, si uniti si ortodoxi, s4 luptam intotdeauna alaturi, umArla umar, pentru acest maret ideal cultural".

Prezidentul anunta societafile ce $i-au trimis reprezen-tanti la aceasta adunare generalA, si anume:

Asociatiunea". Asociatiunea maramurasana". Reu-niunea InvAtatorilor din BAnat". Reuniunea romans a invAt.din jurul Nasaudului".

Se trece apoi la celealalte puncte ale ordinel de zi.Raportul general (darea de seams facutA de secretarul So-clef-Atli pentru fond de teatru) precum si un plan de actianeat societatii, pentru viitorul mai apropiat, se distribuie pu-blicului in tipar, spre a putea fi citite si studiate cu deamA-nuntul:

Se aleg apoi diferitele comisii:Pentru cenzurarea raportului general se aleg unmatorii

domni: Dr. Seni, Dr. Tripon, Dr. Braniste, Dr. Man.Pentru cenzurarea socotelilor: Dr. Cor. Pop, Dr. Izidor

Pop, Titu Hateg, Ariton M. Popa, Dr. C. Pavel.Pentru Inscrierea de nzembrii: Dr. Chetian, Dr. Nicolescu,

Nic. Bogdan, Nicolau Togan, Dr. Boila,

www.dacoromanica.ro

Page 83: serbarile dela blaj 1911

88 -

La sfir§it D1 Dr. Valeriu Braniste diserteaza despre ceadintaiu societate teatrald romaneasca, iniciata in an. 1848 dedeputatii de atunci in dieta ardeleana, spriginindu-se pe catevacomunicate interesante, publicate in foaia saptamanald AmiculPoporului" redactat in 1848 de Sigismund Pop, ca organ ro-manesc al guvernului revolutionar, si citind cateva bucati de li-terature naive, scrisd de cei grupati in jurul acestei societati,care de altcum a fost, dupe scurta vieata, inabusita de revolutie

Se mai cetesc apoi 2 depeg de felicitare, una dela vice-prezidentul Dr. V. Onitiu, alta dela Dr. Dobrin, in numeletomanilor lugojeni.

Deper peste tot au sosit putineInca un semn, ca toata lumea, care altadata isi manifests

interesul prin deper, acuma manifests prin prezenta sa!

edinta festiva a sectiilor stiintifice ale Astrei.

Aproape Vara" intrerupere, si fara de cea mai micaschimbare in public, is presidiul dl Barseanu §i des-chide sedinta festiva a sectiilor Astrei".

Dl Dr. losif Popovici, docent la universitatea dinBudapesta vorbeste despre loan Maiorescu, unuldintre barbatii nostri fruntasi, dela a carui nastere s'auimplinit tocmai acum 100 ani.

loan Maiorescu s'a nascut la 1811 in Bucerdea Tanga Blaj.Studiile face in Blaj, Cluj si Pesta si trece apoi la Viena,unde ascultd cursuri de filologie §i termina teologia in insti-tutul Sf. Barbara. In anul 1836 trece in Romania, unde in-fiinteaza o scoala primarA la Cerneti, apoi e chemat inspector§i profesor la gimnaziul din Craiova. In anul 1848, cand iz-bucnise revolutia si la Bucure0i, guvernul provizor roman 11trimite ca reprezentant al sau pe langa guvernele din Pesta,Viena si Frankfurt (in Germania). Aici publics in gazetelecele marl nemte0i o multime de articole, in cari arata, cinesunt Romanii §i ce importantA au ei ca pazitorii culturii laportile rasaritene ale Europei inspre Rusia si Rasaritul aziatic.

Dupe revolutie vine la Viena, unde lucreaza, ca sa sefacA cel putin ceva pentru jertfele de sange si de avere adusede Romani pentru casa imparateasca mantuirea monarhiei.

§i-o

§i

si-le

www.dacoromanica.ro

Page 84: serbarile dela blaj 1911

- 89 -

Ca sa se vadd si mai bine jertfele aduse, publics trei rapoarteale prefectilor romani Avram lancu, Axente Sever si protopopulBalint. Croieste apoi cuvintele pentru terminii administrativisi juridici, in Romania erau turcesti. grecesti, la not ungu-resti traduce mai multe legi in limba romans si calatoresteapoi pe la putinii Romani, cari au mai rAmas in Istria (o pen-insula in Marea Adriatica), scriind despre ei o carte. Rein-toarce apoi iard in tarn, unde moare, la 4 Sept. 1864, ca pro-fesor la universitate Hui sau este Tit Maiorescu, profesor uni-versitar in penziune si ministru de externe at Romaniei.

Frumoasa conferenta a invatatului profesor a fostascultata cu multa atentiune si la sfarit resplatita cuaplause prelungite.

Al doilea conferentiar a fost dl Oc avian Gogacare a vorbit despre .Curente de idei in literaturaardeleanci, dela 1848 panel in zilele noastre.

Dam rezumatul acestei conferente ce nu s'arestraus numai la literatura, cum anunta titlul, ci im-brati§aza intreaga vieata noastra culturalA din juma-tatea a 2-a a veacului XIX.

Literatura acestui veac se leaga de istoria Blajului. Fi-gura si epoca cea mai luminoasa a acestui literaturi este An-dreiu Murwmu. Mare le glas al vremii resuna in lira lui Mu-resanu Precum sbuciumArile revolutiei franceze au smuls dinsufletul lui Rouget de ('Isle accentele Marseillaise"-ei, tot asafrAmantarile din 48 produc chiotul de revolts si mandrie, alimnului Desteapta-te Romane". 0 intreaga epoca se reo-glindeste inteansul: mandrie de originea romans. evocareaumbrelor trecut-ului, blesteme impotriva celor ce nu-si fac che-marea, neunirea si a pizmei rautate", tot idei cari plutiau inatmosfera vremii.

Dar lira lui Muresanu numai ()data s'a instrunat. De aciincolo slAbeste. Ucenicii lui sunt toti slabuti. ToatA poeziadecade in dulcegariile si laudele de sine cu strabunii romani.

Alt popas in desvoltarea literaturii este activitatca invd-tatului Cipariu, cu tendinta de a curati limba de elementelestraine".

si

www.dacoromanica.ro

Page 85: serbarile dela blaj 1911

90 -

Adevarata conceptie de limbA si literaturA, corespunzetoarefirii si Insu§irilor noastre, totus birue in scurt timp, prin unproces natural. Atexandri is mai intaiu inspiratia dela tdrA-nime.Taranii lui Insa sunt mai mult niste tarani de Dumineca.",asa cum ii vede boierul din cerdacul locuintei sale: sAnAtosi,curati, vrednici, cu boi plavani.

,,Junimea" dela Iasi concretiseaza in sistem acest procesnatural. Mare le eveniment din 1877/8 revolutioneaza si li-teratura. Scriitorii incep a isi Indrepta privirile airea. Tunu-rile dorobantilor viteji au facut uitatA aquila romana si ne-audat incredere in prezent.

Taranul roman ajunge principalul element literar. Dincolo rasare I. Crean -a. Dincoaci Slavici, crescut la inceputsub ideile poporanismnlui unguresc, (16kai), calauzit apoi deinteligenta si vasta culturA a lui Eminescu, Incepe publicareanuvelelor sale, prezentand lumea asa cum este. Nu Sarmize-getuza, nici Roma, nici mosul Traian, nici Decebal, ci Sara-cenii, Popa Tanda, Budulea Taichii, Moara cu noroc, LicaSamadaul sunt tipurile si locurile lui.

TAranii 'Isar asa cum sunt ei, arsi de soare, negrii, uriti,cu patimile si tragediile lor.

Si alaturi de Slavici vine Gheorghe Co#nrc, care facede-a dreptul cult din vieata taraneasca, care s'a apropiat canimeni altul de sufletul taranesc. S'a bucurat cu taranii si

in clipe grele a izbucnit si el cu ei: Noi vrem pamant".Sub influenta lui Cosbuc std toata manifestarea noua a

literaturii ardelene. Si e firesc sa fie asa.Noi suntem un popor de tarani. Cu toate ca unii dintre

noi am lapAdat sarica, aceasta Invaluie si mai departe sufle-tele noastre. Literatura noastra de-ad se va ocupa mult Inca,foarte mult de taranime, cad e prea intima legatura intre noisi pAtura, din care ne-am ridicat. Degeaba vor fi toate Inju-rAturile si sfaturile anumitor stranepoti de crai bizantini ...."

Asa a Incheiat dl Goga.Conferenta a fost adese intreruptd de aplausele

publicului, mai ales pomenirea numelui poetului Copuc,de fata si el, a fost primita cu aclamatiile cele maivii si ovatiile cele mai sincere. In deosebi cuvinteledin urma ale conferentiarului, cu o find aluzie la adresalui D. Zamfirescu, au fost demonstrativ aplaudate.

isi

www.dacoromanica.ro

Page 86: serbarile dela blaj 1911

91 -

Masi la Mitropolitul.

Dupa sedinta sectiilor, 1. P. S. Sa MitropolitulMihalyi a oferit, in resedinta sa, o masa de vreo 120de tacamuri oaspetilor mai distin0 si personagiilormai marcante ale serbarilor Intre cei invitati au fosttoti arhiereii, comitetele celor 2 societati intrunite laBlaj etc. Lista celor invitati la aceasta masa, precumSi menu-ul, cetitorul le gase§te la anexe.

S'au rostit numeroase toaste.Cel dintdiu toast l-a ridicat insus mitropolitul Mihdlyi

pentru oaspeti. Presdrat cu glume, acest toast a facut im-presie excelentd.

I. P. S. Sa mitropolitul Me liana dela Sibiiu a rdspunscel dintaiu, relevand momentul istoric, cand toti Arhiereii ro-mani, uniti si ortodoxi, se adund in resedinta metropolitanddin Blaj, veniti in acest orasel insemnat, pentru a sprijini prinprezenta for marile probleme culturale ale poporului romanesc.

Toastul episcopului Dr. Demetriu Radu s'a impus prinnota nationals pronuntatd si prin demnitatea, cu care apdradreptul culturii nationale. De mult nu s'au mai auzit din guraunui arldereu roman accente atilt de hokirit romanesti. Candsi-a terminat toastul, citand pe poetul Andreiu Murdsan: Pre-oti cu crucea 'n frunte", a izbucnit ropot de aplause: toatdasistenta, in frunte cu Arhiereii, s'a ridicat in picioare, can-tand aceastd strofd din Desteaptd-te Romane".

D. Urban-Jarnik, profesor universitar din Praga, vechiumembru al Asociatiei, a povestit din reminiscentele sale dintrecut, and inainte cu 35 de ani a venit la Blaj, pentru a ficununat in biserica catedrald. A vorbit o splendidd limbd ro-maneascd.

DI Andrei Barseanu a inchinat pentru Arhierei.A urmat apoi toastul dlui Simion Mehedinii, profesor

universitar in Bucuresti. Rostit inteun ton cu multe reticentediplomatice, facand apologia Junimii" si a revistei Convor-biri toastul a fost inchinat. pentru unitatea culturala.

Multd insufletire a starnit discursul, intretesut cu amin-tiri personale, al dlui I. Bianu, bibliotecarul Academiei romane

si

literare",

www.dacoromanica.ro

Page 87: serbarile dela blaj 1911

92 -

din Bucuresti, care a reinviat trecutul scolilor din Blaj, ara-tand importanta for istorica pentru cultura neamului romanesc.

Ultimul toast a fost al dlui Partenie Cosma, in care ve-nerabilul batran a salutat oaspetii din Romania si a multumitpentru ospitalitatea, ce li-s'a dat

Agapa gazetarilor.

In aeeas vreme, redactia foii Unirea" a oferit re-prezenfantilor presei un banchet prietinesc in grAdinadin Veza. Mancari bune (tocanita, ciulama, muschipe grAtar cafea) voie build multA.

La agapa a luat parte si maiestrul Caragiale,protopopul Clujului Dr. Elie Daianu, poetii St. 0. Iosifsi Victor Eftimiu din Bucuresti, artistul Petre Liciu sireprezentantii presei din Regat $i dela noi.

Toasturi nu s'au ridicat. Au inchinat numai, in catevacuvinte, dl Aurel C. Domsa pentru Caragiale si Dr. Elie Da-ianu pentru Liciu. Tn schimb, neintrecutul nostru artist Liciua declamat cateva anecdote, starnind mult haz.

Altfel, arare se va fi pomenit atata multime degazetari, ca sj la aceste serbari. S'au dat 38 de le-gitimatii pentru corespondenti. Toate ziarele roma-nesti de dincoace, foarte multe de dincolo, aproapetoate ziarele maghiare din capitala Ungariei isi au re-prezentantii. Alkotmany" are tocmai pe redactorul-sef Turi Bela. Furoare face prezenta lui H. W. Steed§i Clemence Rose, corespondentii ziarelor mondialeengleze Times Morning Post, veniti cu doamnelelor, in societatea Dlui Moroian dela ambasada ro-mans din Viena.

editifa a doua a Astrei.

Dupa amiazi la orele 4 3/4, prezidentul Barseanudeschide a doua sedinta, in pavilionul din curtea gim-nasiului,

*i

-

www.dacoromanica.ro

Page 88: serbarile dela blaj 1911

ga

Din multimea de telegrame sosite pentru adu-narea generals, din cauza scurtimii timpului, se citescnumai doua, a dlor N. Iorga si Dr. C. Istrate, rema--nand ca celelalte sa se publice in Transilvania" si inziare.

Se constatA, in urma anuntarii la biroul central,prezenta delegatilor urmatoarelor despdrtdminte:

Abrud-Campeni, Aiud-Teius, Alba-Iulia, Beius, Bistrita,Blaj, Brad, Bran, Brasov, Ceica, Cluj, Dej, Deva, Dicio-San-Martin, Dobra, FagAras, Gherla, Hateg, Hida-Huedin, Hune-doard, lbasfalau, Lapusul-ung., Lipova, Lugoj, Marghita, Me-dias, Mercurea, Mociu, Murds-Ludos, Murds-Osorheiu, Murds-Uioara, NAsAud, Nocrichiu, Oradea-mare, Orastie, Oravita, Re-ghin, Sdliste, Sanmiclausul-mare, Satmar-Ugocia, Sebes, Sibiiu,Sighisoara, Simleu, TAsnad, Teaca, Turda, Varset, Viseu-Iza,Zarnesti. In sedinta prima s'a fost constatat, ca la adunareaaceasta generals, Asociatiunea din Maramuras e reprezentatAprin dl Dr. Vasile Chindris, advocat In Sighet, Reuniunea In-vatatorilor din protopopiatele Timisoara, Be lint, Comlosul-maresi Lipova prin presedintele luliu Vuia si Reuniunea InvAta-torilor din Salagiu prin Teodor Murasan, Invatator

DI Dr. G. Tripon, adv. in Bistrita, raporteazAapoi, in numele comisiunii pentru examinarea rapor-tului general. Dupa cateva cuvinte de introducere

i reprivire asupra activitatii comitetului central peanul expirat, constatand cu bucurie munca rodnica siprop4irea Astrei noastre, face adunarii generale ur-matoarele propuneri:

a) sa is act de cuprinsul raportului general at comitetuluicentral si sa-i exprime multarnitA pentru activitatea ce a des-fAsurat-o in anul 1910.

b) sa dea expresie prin ridicare durerii sale pentru pier-derea prezidentului Iosif St. Sulutu, a binefAcAtorilor Dr. Gri-gorie Sandeanu (care a lAsat Intreaga averea sa, preste 100.000cor pentru scopurile Asociatiunii), Dr. Gh. Anca si Petru NIAsi a membrilor decedati dela ultima adunare generalA Incoace.

www.dacoromanica.ro

Page 89: serbarile dela blaj 1911

94

c) sa aleagd de membri onorari ai Asociatiunii pe Exce-lentiile Lor Metropolitii loan Metianu si Dr. Victor Mihdlyi,apoi pe dnii: loan cavaler de Puscariu, domiciliat in Bran, I.Micu Moldovan, prepozit capitular in Blaj.

d) sä multumeascA dlui Vasile Stroescu pentru donatiuneade 60,000 cor. precum si tuturor celoralalti binefAcAtori, cariau fAcut donatiuni pentru asezamintele Asociatiunii si sa tri-mita. dlui Stroescu o telegrams, in care Romanii Intruniti laserbarile culturale din Blaj sa-i exprime multumiri pentru aju-toarele cu cari sprijineste inaintarea culturald a poporului nostru,

e) sA aproabe modificarea §-lui 3 din Regulamentul ge-neral al sectiilor stiintifice-literare", omitand cuvintele Wandla numAr de 5", die alineatul ultim.

ia act cu placere de initiarea ridicArii ate unuibust in Sibiiu lui Mihail Eminescu si lui Gheorghe Baritiu sisA aprobeze votarea sutnei de 1000 cor. din cassa Asociatiuniispre acest scop.

g) sa aproabe lucrArile comitetului central In ce privesteinfiintarea si cradirea unui internat pe seama studentilor ro-mani dela universitatea din Cluj si sa -1 autoriseze sa se ocupesi mai departe cu realizarea acestui plan, Ingrijindu-se si deprocurarea mijloacelor materiale necesare.

h) sA dea comitetului central spre studiare toate propu-nerile prezentate adunArii generale, cu exceptiunea propuneriidlui Teodor Bucurescu de a se schimba § 40 at statutelorcare, nefiind oportunl, sA nu se primeasa

Adunarea primecte cu aplaus toate propune-rile referentului Dr. G. Tripon, iar prezidentul dupaacestea, la orele 5' /2, suspendand sedinta, si anuntandcontinuarea ei pe a doua zi, la orele 3 dupa masa,publicul de fata grabeste sa ia parte la

Sborul lui Vlaicu

Fara indoiala, de acest punct al serbarilor seva legs multa vreme amintirea celor de fata. $i mu/tiau fost de fata: numarul celor ce au vazut de Vlaicu,sburand la Blaj, poate fi socotit peste 30.000.

f) sd

www.dacoromanica.ro

Page 90: serbarile dela blaj 1911

M

De doua zile 1) mereu vine lume din toate par-tile sa vada pe cel dintaiu aviator roman. Mai

Aurel Vlaicu.

multa lume vine in ziva sborului, Marti. Toatetrenurile sunt tixite.

9 Din raportul ,Tribunei, 230 1911.

9. .1

r

F

4.

t.

www.dacoromanica.ro

Page 91: serbarile dela blaj 1911

96

Ziva intreaga e un adevarat pelerinaj la hangarul depe Campul Libertatii, ca sa vaza aeroplanul luiVlaicu, strajuit de 8 feciori din Bintinti, satul natalal lui Vlaicu, in frunte cu Ion.... fratele lui Aurel.Sborul e anuntat pe orele 5 §i jumatate, dar de pe

la orele 3 Campul Libertatii incepe sä se negreasca,pe ad, sa se albeasca pe dincolo, de miile de Ro-mani, carturari §i tarani. Cu lmile, cari jur imprejuringradesc Campul Libertatii, sunt deasemenea ocu-pate de locuitorii satelor invecinate, cari de aicivreau sa asiste la triumful geniului romanesc.Locul rezervat are forma de potcoava. Dealungul

stoborului de scanduri jandarmi cu baioneta mentinordinea. Prezenta for este, Insa, de prisos, caci organi-zatorii din Blaj, agili §i neobositi, in frunte cu inginerulNegrutiu, cu vorba stapanesc multimea pasnica.Dupa orele 5, iese din hangar Ion, sa vaza ce

vant bate.Are sa sboare frumos, caci vremea e buna!" ne

spune cu fata radioasa. Alaturi de el, un Oranvoinic, tatal lui Aurel, §i o femeie modesta, in bratecu o fetita de vre-o 3 ani, mama i sora lui Aurel,stau de vorba cu privilegiatii, cari au primit voiesä treaca peste stobor.... 1)..... Si a sburat Vlaicu! Cu o viteza de 90 km.,

a facut de trei on ocolul Campului Libertatii, vremede 29 minute. Si a aterizat elegant, upr, norocos....

Trasura Mitropolitului Mihalyi trebul sä-1 fure i

sa-1 ascunda dinaintea ovatiilor multimii, ce nu maivreau sa is sfar0!

Se cuvine sa inchinam §i not acestui triumf algeniului romanesc, o pagind deosebild in cartea ser-barilor dela Blaj!

I) Pans aici raportorul ,Tribuneic.

www.dacoromanica.ro

Page 92: serbarile dela blaj 1911

97 -

Mfinastirea Argeului.

Vestita compozitie muzicala a maiestrului lacob Mu-resianu a ocupat seara zilei a doua a serbarilor. In-*irAm si acest punct al programului intre ez'enimen-tele zilei. Compozitia a fost reprezentata sceneric, cucostume, tablouri, peisajuri, evocand duhul vremii luiNegru Voda Basarab. Tabloul din urma: fatada ma-nastirii dela Curtea de Arges pictura talentatuluimaiestru Zeiller a fost, in deosebi, superb!

Altfel, infatisarea externs a serii a fost ca si cuo seara inainte: pavilionul arhiplin, curtea gimnaziuluiplina, entuziasmul amestecat cu emotiuni din cele maiputernice, prestatiunile solistilor, a corului si a orhe-strei, vrednice de toata admirarea noastra. Capitolul»ftrestatiunilor artistice,, lamureste, din peana corn-petenta, valoarea artistica nepretuita a piesei insasi.

Balul.

Cel ce scrie aceste sire, Isi aduce aminte ca aincercat sa intre in sala de gimnastica, unde avea säse Vila balul, dar nu a izbutit. Sala gemea delume. $i imi vine sa cred. ca tot asa au pa'tit-o$i raportorii gazetelor. Caci cele cate-va sire, prizariteprin rapoartele despre serbari ale gazetelor noastre,stint prea scurte, prea sarbede, decat ca sa fi fost scrisesub impresia unei nopti de bal.

Adevarul este, ca sala de girrinastica, unde laocazii de festivitati scolare, incape usor toata tinerimeascolilor noastre din Blaj la 1000 de persoane s'adovedit de astadata de prea mica, pentru a cuprindepublicul dcritor de dans.

Aranjerii au incercat sä faca posibil dansul, darcu toate acestea, nu se putea sa faci macar o tura de

7

gi

www.dacoromanica.ro

Page 93: serbarile dela blaj 1911

98

boston; fara ca sa te alegi cu cate-va ghionturi, maimult on mai putin gingase....

Cator-va dintre oaspetii mai tineri le vent ideasalutara de a se refugia la Univers", uncle in salacea mare aranjaza al doilea bal, pentru care obtinurasi invoirea prealabila a cator-va garde-dame.... De acestal doilea bal au vorbit gazetele noastre mai tarziu,in legatura cu patania nenei" George Cosbuc, pe careuntil dintre aranjerii ad hoc, nerecunoscandu-I, in zorulsail de a grip sa nu intre Area mult public in sala dan-sului, nu a voit sä-1 lase inlauntru, decat numai dupace a platit taxa de intrare de 2 cor. si dupd ce spusnumele si adresa

Atata se mai poste spune, Ca o privire din usasalei de bal trebuia sa te umple de admirare pentrunenumeratele costume romdnefti, care de care maifrumoase si originate, ale dansatoarelor. Admirareasi mandria noastra nu trebuie sa se margineasca insanumai la costume: serbarile dela Blaj ne-au dat prilejsa admiram, in tot decursul lor, sa fim mandri, dintot sufletul nostru, si de frumseta fi eleganta femeiiromdne.

@miCo-Arze,"

si-a

4 4

pi

www.dacoromanica.ro

Page 94: serbarile dela blaj 1911

VI.

Ziva a treia.

www.dacoromanica.ro

Page 95: serbarile dela blaj 1911

Te deum....

Dimineata a fost iarasi o sfanta liturghie, dupdcarea s'a cantat Doxologia cea mare, ca multumita luiDumnezeu, pentruca a ocrotit in chip asa de minunatserbarile noastre, dand tuturor celor ce au fost de fataduh de blandete, de intelegere Imprumutata, de ordine.

A urmat apoi in sala de gimnastica,

edinta a II-a a fondului de teatru.

sub prezidiul Dlui Vasile Goldin. In vreme ce unuldintre notarii adunarii, Dl Augustin Caliani, cetia su-marul desbaterilor sedintei de ieri, se porni deodatade catra use o furtuna de aplause, carea crestea totmai asurzitor, !Ana ce se pomeni tot publicul in pi-cioare, aclamand pe: Nicolae lorga.

Dl lorga sosise noaptea cu acceleratul la Blaj si veni lasedintd. Intr'un tarziu abia se contenird aplausele, si DI Iorgase asezd pe scaun, in daratul mesei pezidiale, iar notarul putt.'sd-si sfarseascd cetirea procesului verbal.

Raportorul comisiunii pentru Inscrierea de membri noi, di-rectorul Dr. A. Chetianu, ceteste lista noilor membri ai Socie-tatii: fundatori si pe vieata, ordinari si ajutAtori. In total, noiimembri au contribuit cu aproape 5000 cor. la sporirea averiisociefatii.

Dl Dr. Valer Braniste este referentul comisiunii pentrucenzurarea raportului general.

Dsa arata, ca activitatea desfasuratA de societate a fostanul trecut neobisnuit de importantA, pentruck Intre altele, s'au

') Dupt rezumatul ,Tribuneit Nr. 181.

1)

w

L-.1B1410

0 0 0 0

www.dacoromanica.ro

Page 96: serbarile dela blaj 1911

- 102 -

lArgit statutele, deschizandu-se tin mai larg teren de muncd.Multd vreme societatea a avut singurul scop sa adune fondulnecesar pentru infiintarea teatrului. De acum inainte, insa, eava aved ca tinta prevalenta insas infiintarea teatrului roma-nesc. Un curent de nervositate, ce s'a rernarcat in anii dinurmA, framantand spiritele, a grAbit termenul unei activitati cuacest scop. Face pe scurt istoricul anilor din urma. Incepanddela adunarea din Ndsdud, pentru comitet, a fost o preocu-patie de cApetenie largirea statutelor. Lucrarile pregatitoares'au remarcat in impartirea de burse, in sprijinirea literatureidramatice dela noi, in ajutoare pentru colectarea melodiilor sia celorlalte comori din popor. Chiar la inceputul acestor lu-crAri pregAtitoare, a observat comitetul ca e in primejdie sadepaseasca hotarele impuse de fortele materiale ale societatii.De and a venit in fruntea societatii domnul Dr. loan Mihu(trdeascd!), comitetul s'a apropiat cu pasi repezi de tinta luimai nouA. Nu se stie, dacd tin demers la forurile competenteva puted sa aibA rezultatul dorit. DI Mihu a depus toate si-lintele si anul trecut a si izbutit sä obtina modificarea statutelor.Statute le acum incuviinteaza o mai mare libertate pentru lucrarilepregatitoare. S'a sporit cu doi si numarul membrilor din co-mitet. Societatea va da mai multe burse, va imparti premiipentru piese bune, va sprijini una sau mai multe tripe am-bulante, va imparti premii si ajutoare intre eel cari isi vor daconcursul la. lucrArile pregatitoare, ce se vor face in vedereateatrului romanesc.

Intre restrictiunile impuse de guvern e si ca burselenumai supusilor unguri se pot da. Societatea va puted, apoi,spriginl numai trupele, cari au dela ministrul de interne per-misiunea. de a juca teatru in Ungaria. Roaga adunarea saaproabe modificarea, in sensul ardtat.

In ce priveste planul de actiune" fixat pentru zece ani,acest plan expiry in anul viitor. Acum doi ani, comitetul aprimit insArcinarea sa elaboreze un non plan de actiune. Noulplan s'a distribuit membrilor, pentru ca sa-1 studieze. Datafiind imprejurarea ca averea Societatii a trecut azi peste ojumdtate milon si ca panA in 1922 pana la jubileul ei semi-centenar averea aceasta poate sa sporeasca la un milion, avemsperante a panA la infiintarea teatrului romanesc nu mai avem,deck un deceniu de strAduinti.

www.dacoromanica.ro

Page 97: serbarile dela blaj 1911

103

Raportorul vorbeste apoi de fondurile speciale ale socie-tatii, cari au de asemenea menirea de a sport averea ei. Aju-toarele se vor da din aceste fonduri alternativ.

In ce prive§te activitatea comitetelor filiale, sunt toateInca in stadiul tnceputului. 0 activitate multamitoare au des-fasurat numai comitetele din Beius si Des. Trebuie sa se tiecont pretutindeni de imprejurarile speciale ale tinutului si sase intocmeasca activitatea comitetelor asa, ca sa fie cat mairodnica. Bursierii au fost dnii Marcus si Crisan (trAeasca!).Concertele din serile trecute au dovedit ca bursele s'au datunor oameni vrednici. Ajutoare s'au dat drei Voileanu si dreiMarioara Dima Tra e as cd!). Raportorul improspateaza aicipartea referitoare din raportul general

Roagd adunarea sa aprobe planul de actiune si propune-rile speciale. Controlor e propus dl Gh. Dima, caruia i-sefac ovatii.

Adunarea. prin sculare, cinsteste apoi memoria lui Pro-copie Casotti binefacatorul Societatii

Dl Dr. Constantin Pavel, raportorul comisiei Insarcinatecu cenzurarea raportului casarului, spune ca raportul a fostaflat in cea mai buns ordine.

Prezidentul anunta, ca societatea a primit o invitare delaOradea-mare, crede totus ca adunarea sa lase in sarcina co-mitetului fixarea locului pentru viitoarea adunare generals.

Se citesc telegramele omagiale cari au sosit de ieri pansastazi.

DI Gavril Precup prezinta propunerea, ca sa se dea obursa specials pentru un tinar, care va studia jocurile noa-stre nationale si va propaga aceste jocuri. Comitetul sävie in cea mai apropiata adunare cu o propunere in aceastaprivinta".

Presedintele anunta Ca dl N. Iorga va tiparl o biblio-teca a autorilor nostri dralnatici, incepand seria cu opereledramatice ale lui Alexandri si ca din fiecare numar va darulSocietatii 200 de exemplare. Publicul aclama cu frenezie sipe dl lorga.

Urmeaza conferenta dlui Horea P. Petrescu, profesor InBrasov. Conferenta, cetita cu very& a avut ca tema: Publiculsi teatrul".1).

Dupa extrasul din 'Gazeta Transilvanieic Nr. 182.1)

www.dacoromanica.ro

Page 98: serbarile dela blaj 1911

104

Simpaticul nostru conferentiar trece in revista momentelecele mai insemnate din miscarea noastra teatrala, inzista cudeosebire asupra luptei ce au dus-o Inaintasii nostri in parla-mentul tArii si inafara pentru promovarea si sprijinirea

noastre culturale, trece apoi Ia reprezentatiunile teatraleromanesti date la orase si sate, caracteriseaza pc baza expe-rientielor castigate atitudinea publicului nostru si in deosebia tAranilor nostri fata de reprezentatiile teatrale, apreciazA li-teratura noastra dramaticd si ajunge la concluziunea, ca Ro-manul se stie hisufleti pentru teatrul sAu, it stie sprijini, darnoi carturarii avem datorinta sa controlam miscarea noastrateatrala, sa ne spunem franc parerea noastra in ce privestepiesele teatrale si sa scoatem din repertoarul .pieselor jucateIa sate, pe cele, cari nu se potrivesc gustului si priceperii ta-ranilor nostri.

Cu blandeta si tact, cu multa bunavointa va trebul ur-marita miscarea noastra teatralA. Nu cu forta brachiald, nu cusatirizarea muscatoare. Oamenii sA simteasca, ca vrei sA in-drepti si ca to doare inima de starea inapoiatA, in care neaflAm. Numai astfel vom putea avea rezultatele dorite de toticei buni ai nostri.

Cu timpul vor venI si mult asteptatele opere nationale,cari vor satiriza starile noastre sociale, cu cumpat, cu vervA,dar totdeauna cu dragoste de neam. Avem sä ne vedem sca-derile in caricaturi reusite si avem sa radem si noi.

Dar vom avea sa si suspinAm la teatru. Ne vom rasadusi de sentimentul cel mai stump de sentimentul consti-intei, ca facem parte dintr'un complex, dintr'un neam, din neamulromanesc si cand vow simti fiorii de emotie, fiorii evlaviei,cand vom auzi cuvantul romanesc frumos pe scena noa-stra, cand vom auzi doinele noastre intretAsute in piese tea-trale mai de seams, cand vom vedea obiceiurile si portul no-stru adus cu cinste pe scena romaneascA atunci ne vomacoperi fata si vom plange de bucurie si vow rade de feri-cire, ca actorul din Oradea-mare Instrainat de noi, care plangeadupA culise, auzind doina noastra romaneasca..

Conferentiarul a fost viu felicitat si aclamat pentru in-structivele si interesantele sale expuneri,

cariimia-

www.dacoromanica.ro

Page 99: serbarile dela blaj 1911

- 105

In cuvantul de incheiere, Dl Go lk constata eacu ocazia serbarilor s'a afirmat solidaritatea noastrAnationals, s'a dovedit dragostea noastra pentru popor,care formeaza singura nostra class $i, in sfarsit, s'areliefat Intelegerea ce avem pentru adevarul: prin notInsine". Acestea sunt trei principii, propagate si de celmai mare barbat al neamului nostru, bArbat care seafla acum in mijlocul nostru. Dlui lorga i-se facentuziaste manifestatii de simpatie.

Membrii not ai Societatii pentru fondul de teatru.

S'au facut membri fundatori: Patria", cassa de economii,societate pe actii in Blaj, Petru de Mocsonyi Bulcs, Petru IonasTimisioara, Artimon Blajan preot Obreja, Alma Dr. Pop n.Maior Lugoj, Aniti Dr Morar n. Bohatal, Dr. Stefan Moraradvocat Cluj, Izidor Saturn preot Merisor, vad. Iosif VulcanOradea-mare.

Membrii pe vieata s'au facut: Dr. Enea Papiu advocat inOrastie, loan Dobrean preot Corbu, Dr Alexandru Nicolescuprofesor Blaj, Gavril Grama functionar Corbu. Emil Francu preotCerghidul-mare, Dr. lustin Closca luga Brasov, Victor Stanciu,Aurel Harsian preot Cenade, Simeon Moldovan viceprotopopNoul-sasesc, Octavian Murasan preot Sibiiu, Valeriu Suciuprofesor Blaj, luliu Grama preot Chiheriul-de-sus, Horia P.Petrescu publicist Brasov, Niculae Rusu proprietar PoianaAriesului, Stefan Pop canonic Blaj, Sever Salagian, TeodoraSalagian Pusztahollod, Hie Grindean N.- lkland, Niculae Motorapreot, Traian Ciban preot Cella, Piso Pompiliu preot Carpinis,Dr. Victor Macaveiu profesor teol. Blaj, Banca poporala, Dr.Petru Barbu, Dr. Vasile Suciu canonic Blaj, Dr. A'ex. Rusuprof teol Blaj, Stefan Rosian prof teol. Blaj, Aurel Barbunotar Lancram.

Membri ordinari: Augustin Caliani profesor Blaj, VasileTatar preot Kebele-Szt-Ivan, Adrian Costin preot V -camaras,Vasie Hopartean preot Gadalin, loan Bozac v.-protopop onorSambotelec, Francisc Hossu Longin adv. Deva.

Membri ajutdtori: Petru Chetian preot Densus.

www.dacoromanica.ro

Page 100: serbarile dela blaj 1911

- 106 -

Masa in cinstea

La ora 1, Ex. Sa I. P. S. Mitropolitul Mihalyi a dat incinstea artistilor o masa, la carea au fost invitati: Dl siDna lacob Muresanu, Dna A. Romanescu, Dl si Dna Z.Barsanu, Dl P. Liciu, Dl Nicu Corfescu si DI Ione!Crisan, apoi Dnii George Cosbuc, P. Locusteanu,Aurel C. Domsa Gavril Precup.

Sedinta a treia a Astrei.

0 deschide la orele 3 '.14, in sala de gimnastica,tot dl Barseanu, salutand pe T. P. S. Mitropolitul Mi-halyi si pe P. S. episcop Dr. Radu, cari iau loc lamasa prezidiala.

Raportorul comisiei pentru cenzurarea socotilor Astrei, Dlloan I. Lapedatu constata ca socotile pe 1910 s'au aflat inperfecta ordine si pe deplin justificate, iar proiectul de budgetpe 1912 e facut in cadrele veniturilor normale ale Asociatiunii.

La propunerea referentului adunarea generald:a) aproaba bilantul pe 1910.b) aproaba socotelile despre venite si cheltueli, (land in-

demnizare ulterioard pentru suma de Cor. 341288, cheltuitapeste preliminar si absolvand Comitetul central pentru gestiuneafinanciara a anului trecut.

c) exprima multumita celor doi stipendisti ai Asociatiunii,dlor Andreiu Barseanu si Andreiu Cosma, cari si-au rAscum-parat stipendiile avute, in favorul fondului general, si-si exprimadorinta, ca exemplul for sA afle urmare si la ceilalti multesute de intelectuali romani, crescuti cu stipendii dela fondurisi fundatiuni romanesti.

d) aproba proiectul de budget pe 1912.In vremea aceasta TO face aparitia in said eroul nostru

de ieri, aviatorul Vlaicu, incunjurat de o garda de prietini ti-neri si publicul erumpe in calduroase ovatii, cari nu maivreau sa conteneasca. Tinarul erou inainteaza sfios, ca o fatsmare, cu ochii umezi. Presedintele ridicandu-se, fixeaza intreaclamArile publicului solemnitatea clipei.

artistilor.

§i

www.dacoromanica.ro

Page 101: serbarile dela blaj 1911

107

Abid contenesc ovatiile, fAcute lui Vlaicu, card rasund altestrigate de trdeasca, tot atat de puternice, cari vestesc aparitiaaltui sburdtor, tot atat de indrasnet si de ilustru, sburatorulgandului, al mintii romanesti: prof. kart?. Stint clipe foarteserbdtoresti acestea. Apostolul neamului 1si poarta ochii mari,sugestivi,' peste multimea de fete extaziate, inaintand domol,cu marea barbs revArsata frumos peste piept

UrmeazA is cuvant Par. Stefan Rosiattu, raportorul comi-siei pentru inscrierea de membri. Constata cu bucurie mareleinteres, ce-1 poarta lumea noastra pentru cea mai Malta insti-tutie culturald romans. Dovadd numdrul mare de membri,fundatori, pe vieata si ordinari, cari s'au Inscris cu acest prilej,cari reprezina un spor de avere a Astrei in alma de aproape10.000 Cor Parintele Rosianu citeste lista celor Inscrisi, pecari prezidentul, indatd ii si proclamA de membri.

Noii membri ai Astrei.

a) fundatori: Patria", cassa de economii, soc. pe actii,Blaj I); Vasile Bian, doctor, (Buzau); Simeon Pop Mateiu, ca-nonic, Blaj; luniu Brut Hodosiu, director de bancA, Blaj;Amalia Dr. Bran nasc. Simon, sotie de adv. Teaca; Geoge Pop,direct. de finante pens., cons. min., Lugoj; Alma Dr. Pop nasc.Maior, sotie de adv. Lugoj; Dr. George Popescu, adv. Turda;Dr. Iustin Pop, advocat, Deva; Dr. Izidor Marcu, canonic, Blaj;Artimon Bldjan, preot gr. cat. Obreja; Eugenia Dr. St. C. Popnasc. Macaveiu Arad; Dr. Stefan C. Pop, deputat, Arad; Petrude Mocsonyi, mare proprietar, Bulciu; Dr. Emil Babes, advocatPesta; Dr. Tit Babes, advocat, Pesta; Dr. Alexandru Pop, medic,Blaj; Emil Petran, preot gr. cat., Almas.

b) pe vieata: Aniti Dr. Morar nasc. BohAta, sotie de adv.Cluj; Dr. Stefan Morar, adv. Cluj; .tefan Crisan, InvAt. penz.,Tents; Aurel Barbu, notar comunal, Lancram; Dr. Alexandru

1) Fixam aci un articol al 'Revistei Economicec, sciis in preajmaserbarilor, undc se statue pentru intrarea in massa a tuturor institutelornoastre de bani, socictati pe actii si insotiri, cari inca nu sunt membri aiAsociatiunii, in sirul fundatorilor acestei institutii ceca ce ar insemna,dupa.' calculul articolului, o sums de ca. 80000 cor., revenita deodata Asocia-tiunii: constituind o impunatoare manifestatie pentru promovarea si conser-varca culturii noastre nationals.

www.dacoromanica.ro

Page 102: serbarile dela blaj 1911

lOS -

Dobrescu, medic, Sibiiu ; Nicolau Rus, proprietar, PoianaAriesului; Aurel Harsan, preot gr. cat., Cenade; Aurel Aron,preot gr. cat. Miraslau; Dr. Alexandru Nicolescu, profesor, Blaj;losif Mustetiu, maior c. si r. Rafna; Dr. George Patacean, adv.Turda; Vasile Hatagan, notar, Oarda-de-jos; Dr. Eugen Tatar,adv. Deva; Dr. Stefan Banfi, medic, Bucium; I. Harsia, Milasel;Dr. luliu Morar, advocat, Muras-Uioara; Cornel Mesaros, inginer.Budapesta; Dr. George Garda, adv. Fadet; Pompeiu Fagarasan,preot gr. cat., Beclean; Dr. Toma lenciu, adv., Puj; Joan Corbul,notar la sedria orf., Bistrita; Iuliu Popp, dirigent de banca,Gherla; Victor Blasian, inginer sup. Lupeni; Gavriil Precup,profesor, Blaj; Dr. Eugen Sampetrean, adv., Zernesti; TeofilCrisan, preot, gr. cat. Perul; loan Maior, adm. dom.. Blaj; Dr.luliu Mania, adv., Blaj; Dr. luliu Popescu, advocat, Turda; DrEnea Papiu, adv., OrAstie; Eugen E. Pacurar, protopop gr. catSebesul-sasesc; Dr. Alexandru Fodor, medic, Alba Julia; VasileMorar, inv., Ludos; Maria Dr. Pop, n. Rozor, sutie de jude,Geoagiul-de-jos; Simeon Corvin jun., comerc. Orastie; AurelC. Domsa, redactor si contabil, Blaj; Aurelia Morariu n. Bata-cuiu, sotie de notar, Ohaba; Dr. Eugen Metianu, adv , Brasov;Dumitru Evolceanu, prof., Bran; Tiberiu Eremie, inginer, Brasov;loanu I. Lapadatu, dir. de banca, Orastie; Piso Pompiliu, preotgr. or. Carpinis.

c) ordinari: Gheorghe Anghel, consilier de contabilitate,Sibiiu; Traian Lazar, teolog, Gambas; Alimpiu Suciu, preot gr.cat.. Iscroni; Emeric Pop de Basesti, adv., Jibou; Joan Crisan,vice-notar, Zlatna; Dr. losif Turcu, medic, Viena; loan Bozdoc,preot gr. cat, Cicud; George Faina, preot gr. cat., Micoslaca;Emil Comanescu, funct. de bane& Sibiiu; Zaharie Boila, exec.reg., Dicio-San-Martin; Hie Ungurean, econom, Besineu; LazarCaba, preot gr. cat §oimus; Ilariu Banciu, adv si director,Muras-Uioara; Dr. Horia Petra-Petrescu, ziarist, Brasov; Vin-centiu Nemes, vice-protopop onor. Sanmartinul-sarat; TeodorPAnazan. inv. dir., Sancel; Nicolae Latiu, preot gr. cat, Cra-ciunel; George Vancea, proprietar, Blaj; Traian German, prof.,Blaj; Joan Puscas, proprietar, Blaj; lacob Domsa, preot gr cat.Blaj; loan Vancea, rigorozant in drept, Blaj; Anton Zeiler, pictor,Blaj; loan Fodor, profesor, Blaj; Alexandru Ciura, profesor,Blaj; Emil F. Negrutiu, adm. dominial, Petrisat; loan F. Negrutiu,inginer, Blaj; loan Barbat, inv., Sancel; loan Sever Fratila,

www.dacoromanica.ro

Page 103: serbarile dela blaj 1911

- 109 -

preot gr. cat., Ciufud; Dionisiu Velicea, preot gr. cat, SpAtac;loan Handrea, preot gr. cat, Manarade; Nicolae Sabau, corner-ciant, Lupsa.

Si-au achitat taxa urnzartoril membri vechi: Iuliu M. Mon-tani, protopop gr. cat., Zlatna; Emil Vlassa, proprietar, Sancel;Stefan Lita, preot gr. cat., Lunca; George Barbat, prot., Blaj;Augustin Caliani, prof., Blaj; Dr. Ambroziu Chetianu, dir. gimn.Blaj; Amalia nasc. Grama, proprietara, Blaj; loan Cornel Maior,Marioara Olga Maior, eleva, Blaj; Simeon Muntean, notar cerc.Blaj; Nicolae F. Negrutiu, profesor, Blaj; Dr. lustin Nestor,cand. de adv., Blaj; Silvestru Nestor, dir. scolii civ., Blaj; Ni-colae Pop, profesor, Blaj; Virgil Pop, proprietar, Blaj; IacobPopa, secret. metr, Blaj; Victor Precup. inginer silvic, Blaj;Dr. loan Ratiu, profesor, Blaj; Dr. Alexandru Rusu, profesor,Blaj; Augustin Stupariu, comerciant, Blaj; Vasile Suciu, pref.tipogr., Blaj; Aurel Trifan, croitor, Blaj; Alexiu Viciu, profesor,Blaj; Emiliu Viciu, profesor, Blaj; Valer Suciu, profesor, Blaj;Dr. Victor Macaveiu, profesor, Blaj; Dr. Eugen Solomon, medic,Blaj; Stefan Rosian, profesor, Blaj.

Banca Pitesti" din Pitesti a donat suma de Lei 200'Acest numar considerabil de membrii noi constitue tin

record, caci niciodata atatia nu s'au facut cu prilejul vreuneiadunari generale. Este de a se multumi aceasta Insufletirii cea stapanit sufletele, dar nu mai putin si zelului comisiunii in-credintate cu inscrierea de membrii noi.

Alegerea prezidiului.

Adunarea iubilara avea, in urma mortii preziden-tului Sulutiu, umple scaunul ce acesta I-a avut infruntea Asociatiunii. In Sedinta de Luni s'a ales §i ocomisiune pentru candidarea prezidiului, statatoare dindomnii I. M. Moldovan, G. Pop de Base§ti, Dr. AurelLazar, Dr. Stefan C. Pop, Dr. G. Proca, Antoniu Mo-csonyi, Parteniu Cosma, Nic. Bogdan §i Vasile Goldi§.

Raportorul acestei comisii, constituite sub prezidiul Par.prepozit Moldovan, deputatul Dr. Stefan C. Pop, declara, camisiunea comisiunii a fost foarte usoara. Neamul romanescisi are deja alesul sau Dupa moartea fericitului si de toti

.

sa si

www.dacoromanica.ro

Page 104: serbarile dela blaj 1911

- 110 -

regretatului ulutiu ne-a ramas, ca vrednic urmas, un singurom, care este Andreiu Barseanu. Fac deci propunerea ca, inscaunul marelui Andreiu Baron de Saguna si a altor prezi-denti ilustri de pie memorie, sa fie ales dl profesor AndreiuBarseanu. (Aprobari si aplause unanime la adresa dlui BAr-seanu). Prin inaltarea dlui Barseanu in scaunul prezidential,devenind vacant postul de vice-prezident, propunem, in aceastAonoare, pe distinsul canonic, Reverendisimul domn Dr. VasileSuciu (Aclarnari si aprobari generale).

Noul prezident Andreiu Barseanu multumeste emotionat,pentru marea onoare ce i-se face prin alegerea prezentA sipromite ca toaie puterile sale si-le va pune in serviciul mareicauze a Asociatiunii. Dec lard apoi de vice-prezident ales peDr. Vasile Suciu.

Noul vice-prezident Dr. Vasile Suciu, sosind in salasedintei, is cuvantul, ca sa multumeascd pentru onoarea cei-se face. Spune, ca acest fapt 1-a ajuns absolut pe neastep-tate, fiind pand acum, pentru multa lume dela noi, aproape unnecunoscut. Tocmai fiindca asa WA veste 1-a ajuns aceastademnitate, nu poate face fagadueli pentrn viitor, nici desfasurdprograme si planuri. Dar ca unul, care mi-am facut scolilela leaganul neamului nostru romanesc, la Roma, voiu Sti sa-mifac datoria on unde voiu fi pus. Imi pun nadejdea in ince-lepciunea presedintelui nostru ilustru, a secretarilor nostri si atuturor membrilor din comitet, nazuindu-ne, cu totii, sa ajun-gem, cu ajutorul lui Dumnezeu, acolo unde tinde AsociatiuneanoastrA, la cultura si inaltarea poporului romanesc din aceastAtara", (Aplause nesfarsite).

indata dupd acestea se ridica Excelenta Sa MitropolitulMihalyi si felicita Asociatiunea pentru foarte potrivita alegerece a facut si spune: Me pot felicita si pe mine insu-mi, camama mea dreapta a fost inaltata la o demnitate atat de ono-rifica. Asigur Asociatiunea, ca barbatul acesta, pe care itcunosc si II pretuesc pentru munca sa grea de 15 ani, in slujbaarhidiecezei pastorite de mine, va fi unul dintre cei mai defrunte muncitori pentru inaintarea si prosperarea ei. Vestitscriitor pe taramul literaturii biericesti, si adanc cunoscatoral limbii romanesti, insemneaza o noun putere pentru nazuin-tele Asociatiunii. Rog pe Dumnezeu sa-i binecuvinte muncasi stradaniile, ca sa poata lucra cu acelas zel si devotament,

www.dacoromanica.ro

Page 105: serbarile dela blaj 1911

111

cu care a slugit el Biserica si pe Arhiereul sat'. (Furtunoaseaplause).

Deputatul ySt. C. Pop, salutd pe noii alesi in numele po-porului romanesc. Sd fiti voi clopotul bisericii marete, aicarei slugitori ati fost Voi alesi astazi. Cad biserica este Aso-

Andreiu Barseanu.

ciatiunea noastra. Biserica culturald, ale carei temelii trebuiesd fie morala si cultura crestina. Misiunea clopotului trebuiesa o impliniti Voi, din locul Vostru de veghere, a clopotului,despre care s'a scris: Vivos voco, mortuos plango, fulgurafrango". Da, sd chemati la altarul culturii pe toti cei vii ai

IS

Jr

www.dacoromanica.ro

Page 106: serbarile dela blaj 1911

- 112 -

nostri, cu lacrimi pioase si cu inimi de slavire sA deplangetipe cei rAposati ai nostri, cari au fost marl in vieata si sA-ipuneti pildd de urmare tuturor. Fulgura frango! veni-vor nor:grei si fulgere.... voi sunteti chemati ca sa alungati, cu intelep-ciunea si inima voastra strabatuta de iubire de neam, furtunile,cari ar incerca sa intunece soarele culturii noastre, vieata noa-stra ca neam deosebit.... SA fie numele tau, nou alesule vice-prezident, ca numele savantului Timoteiu Cipariu si sa toavem multi ani, in ogorul de munca al neamului nostru"(Ovatii entuziaste).

Noul prezident Andreiu Barseanu.

Ridicarea dlui Barseanu in scaunul de prezident al celeidintaiu societati culturale a noastre a fost primita cu cea maideplina satisfactie, din partea opiniei publice. MCA d. p. cescrie Tribune in Nr. 180, despre noul prezident:

Andreiu Barseanu a fost ridicat astazi in scaunul de pre-zident a celei mai mari institutii culturale a noastre. AndreiuBarseanu, profesorul distins, literatul .si academicianul nostrilapreciat, este chemat sa conduca, de astazi inainte, destineleAsociatiunii" noastre: vestea aceasta trebuie sA umple debucurie inima oricarui roman patruns de marea insemnatatece o are aceasta institutie nationals a noastra

Nu se gasia intre noi om, care sä fi putut indeplini,cu mai multa pricepere aceasta functie onorifica a neamuluinostru. Andreiu Barseanu era designat de mult sa ajungaacolo unde a ajuns astazi, prin votul membrilor Asociatiunii",stim doar cu totii ca imediat dupa moartea batranului I. StercaSulutiu, privirile tuturor romanilor dela noi s'au indreptat spreacest iubit dascal, menit sA duca mai departe spre perfectio-nare opera mare inceputa de generosii nostri inaintasi. InAndreiu Barseanu am cautat si am gAsit, toti cei cari muncimcu desinteres si insufletire in ogorul culturii nationale, perso-nalitalea armonioasa si puternica, vrednica si capabila sa in-drumeze toate manifestapile noastre culturale.

Andreiu Barseanu va fi fost si un profesor iubit si res-pectat de clevii lui cari nici odatA nu-si vor putea scoate dinsuflet chipul acela luminos de ow superior. Andreiu Bar-seanu este si un invatat temeinic, un literat plin de intelegere

www.dacoromanica.ro

Page 107: serbarile dela blaj 1911

- 113 -

pentru toate manifestArile spiritului omenesc, un muncitorspornic pe toate terenele vietii noastre publice, si mai pe susde toate, un splendid caracter de om cinstit, o nobild inimade aur, frumoasd si curatd. Cine a trecut pe langd acestbdrbat, cine a privit in ochii lui vii si strdlucitori de inteli-gentd, si nu a simtit strecurandu-i-se in suflet o tainicAo seninAtate binefAcAtoare, ca dupd cetirea unei poezii ora-Vane?

Andreiu Barseanu este Tntruparea cea mai fericitd a cinsteisi a rigorismului moral, atat de uitat in vremea noastrd dinurmA. In el, prin o generoasd darnicie a naturii, s'au pututimpreuna, si rafinamentul artei si rigurosul simt de datorie,aspra fire de apostol neiertator si poezia sufletului de visator.0 minunatd personalitate armonicd, dulce si impundtoare, carea cucerit inimile tuturor romanilor.

Noi vedem in aceasta nimeritd alegere a lui Andreiu Bar-seanu, nu numai un act de recunostintd fats de meritele unuiom, ci si un triumf al noilor idei regenerAtoare, cari au pd-truns in inima Asociatiunii" noastre....

Tot cam asemenea scrie despre noul prezident si Tele-graful Roman" Nr. 89, la loc de frunte:

Domnul Andreiu Barseanu e unul dintre cei mai luminatibArbati ai neamului nostru de pretutindeni. StApan totdeaunape gandirile sale, are darul de a si-le sti turns, cu graiul si inscris, Mtn) forma desavarsitd, care captiveazd si Incanta de-odatd; iar zelul sau de a munci pentru binele de obste e ne-intrecut, intocmai cum sus de tot stA si caracterul sat' nobil simare, curat ca raza soarelui.

Cine altul putea deci sd fie chemat si pus in frunteaAsociatiunii noastre, ca nou conducAtor si ca nou indrumAtorspre alte scopuri frumoase, pe cari vrem sd le ajungem inviitor, decat numai de toti veneratul Andreiu Barseanu?

Astazi it avem pe dl Barseanu in fruntea Asociatiunii, caprezident al ei, si linistiti putem sd fim toti, aci in mani maibune, mai destoinice si mai curate, destinele Asociatiunii noa-stre nu puteau sd fie depuse.

Suntem mandri, ca putem salutdm in fruntea celeimai marl si mai inalte institutiuni culturale pe care o avem,noi, Romanii din partea aceasta, pe acest ales dintre alesi, si

8

sd-I

liniste,

www.dacoromanica.ro

Page 108: serbarile dela blaj 1911

- 114 -

suntem siguri, ca cu Intelepciunea sa, cu tactul ssu cel rar,cu munca sa neobositd, cu darul sat' de a atrage si a Inchega,dl Barseanu nu poate.'sdduca decat numai la glorie, la md-rire si la inflorire Asociatiunea noastrA.

Noul viceprezident' Dr. Vasile Suciu.

InvAlatul canonic, un muncitor Indarjit si viguros, se po-triveste, cum nu se poate mai bine, pentru aceasta demnitate.Intru adevAr, Blajul nu puted da astdzi un bArbat mai potrivitAsociatiei si culturii romanesti peste tot. DAm aici cate-vadate din biografia noului viceprezident:

S'a ndscut in CopAcel, Tara Oltului, la 13 Ianuarie 1873,din pdrinti tdrani. A terminat liceul in Blaj, trecand examenulde maturitate la 1892. In acest an a fost trimis la Roma incolegiul Sf. Atanasiu. Aici, la Propaganda Fide", care ne-adat atatia bArbati ilustri noun Romani lor, a luat doctoratul infilozofie si teologie. A fost hirotonit tot in Roma la 1895.Intors la Blaj, a fost catdva vreme duhovnic In seminarul teo-logic si catehet la pedagogie. La 1899 a fost numit profesorde dogmaticd la facultatea de teologie si la 1900 prefect destudii in seminarul aceleasi facultati. La liceu propunek totIn aceeas vreme, religia in clasele superioare. Mai tarziu afost trecut ca rector la Seminarul vancean al junimii delagimnaz, iar dupd trecerea la celea vesnice a regretatului Dr.Aug. Bunea, a fost ales canonic de fundatiune bobiand. AstAzie tot in fruntea Internatului de bdieti, pe care it conduce cuo rays intelepciune.

Are la activ o intensd activitate literard. A redaatat ovreme Unirea". Iar pe tdrimul literaturii bisericesti ca-stigat renume la noi, la Romani. A tiparit urmatoarele carp:

1. Hipnotism si Spiritism". Blaj. 1906.2. Teologia dogmaticd fundamentals ", 2 volume marl,

Blaj, 1907.3. Teologia dogmaticd speciald" tot 2 marl volume,

Blaj, 19084. RaportuI dintre Religie, si Filozofie, Blaj si VA-

lenii de munte, 1910.Apoi manuale pentru studiul religiei In clasele superioare

ale gimnaziului si diferiti articoli in gazetele si revistele dela

§i-a

sStiinta

www.dacoromanica.ro

Page 109: serbarile dela blaj 1911

115

noi. LucreazA, intre altele, impreund cu Excelenta Sa Mitro-politul Dr. V. Mihalyi, la revidiarea retiparirea cartilor noa-stre biserice0.

Dr. Vasile Suciu.

Inchiderea adunarii.

De inchiere, prezidentul A. Barseanu improviseazaun avantat discurs. Remarca momentele mai insemnateale s2rbarilor: participarea arhiereilor, sborul lui Vlaicu,prestatiile artistice, prezenta atator oaspeti distin0 delanoi Si din Romania, armonia desavarsita care a sta-

8*

o.

GI

si

www.dacoromanica.ro

Page 110: serbarile dela blaj 1911

- 116 -

panit pans in sfar§it. Mergand acasa, spune dl Bar-seanu, sä propagam acest spirit al pacii §1 al buneiintelegeri frate0, aducandu-ne aminte ca Intre impre-jurarile noastre esceptionale, interesele superioare aleneamului trebuie Ingrijite, cu ajutorul unirii dintre noi,i cu ajutorul unei activitati din toate puterile noastre...

Aplausele la adresa prezidentului, a arhiereilor, adlor Iorga, Vlaicu etc. nu mai voiau sa Inceteze, §i pu-blicul, numai pe Incetul, se hotArete sa paraseasca salade gimnastica, martora celor mai frumoase desbateri,ce s'au putut tines cu prilejul vreunei adunari generale.

Reprezentafia teatrala.

Seara la orele 8, lumea se intrune§te Inca odatain pavilionul serbarilor, ca sa asculte pe arti§tii no§tridela Teatrul National". Firete ca reprezentantia aizbutit la culme, transportand publicul in sferele celeimai curate arte romanep. Pavilionul era iar4 in-tesat de lume.

S'au jucat piesele Schinteia", comedie Intr'unact de Ed. Pailleron Si Cuib de foim", poem dra-matic intr'un act, de I. C. Bistriteanu. Atat genialanoastra artists Romanescu, 'cat i dna Si dl Zaharie Bar-sanu au avut unul din cele mai frumoase succese alelor. D. Petre Liciu i dna Romanescu au variat pro-gramul cu declamatii, monoloage etc.

Conveniri, consfatuiri etc.

Am trece cadrele acestui volum, daca am staruicu deamanuntul §i asupra tuturor convenirilor, consfa-tuirilor etc., de o importanta mai mutt on mai putingenerals, aranjate din prilejul serbarilor. Si-au datintalnire cu prilejul acesta: membrii ale§i pentru corn-punerea de statute pentru societatea bisericeasca-cul-

www.dacoromanica.ro

Page 111: serbarile dela blaj 1911

- 117 -

turala sf. Unire au tinut o consfatuire comerciantiiromani, discutand problema organizarii lor Intr'un corp,cu tendinta de a-0 promova interesele statului lor,§i-au dat rendez-vous atata absolventi ai colilor noa-stre: liceu si facultatea teologica.

S'au revAzut la serbari prietini vechi, colegi decoala, pe cari vieata si valurile ei i-au despartit de

zeci de ani, i-au reimprospatat, la masa din coltul cu-tarui restaurant on a gradinei din Veza, amintirile ti-neretei trecute....

Cine ar putea da seams de toate acestea?

La mormantul lui Augustin Bunea.

Cele trei zile cat au tinut serbdrile, spun foile noastre, afost un adevarat peregrinaj la mormantul regretatului Dr. Au-gustin Bunea.

Gazeta Transilvaniei" Nr. 182 are d. p. urmatoarea co-respondents din Blaj, cu dto de Miercuri, 30 Aug. n.:

La marginea orasului Blaj, inspre gara Kiiktilloszog", ceare menirea sd se dea uitArii nurnele istoric al acestui centruromanesc, se and cimiterul cel nou romanesc gr. cat. in acestcimiter, a cArui liniste o conturbd zuzAtul trenului ce trece pemarginea lui, se ridicA multe cruci, cari ne dau de stire desprecei ce isi dorm somnul de veci aici. Era scump acest locsi mai inainte, pentru toti aceia, cari ad au dat pAmantuluipe iubitii lor, dar de aproape doi ani acest cimiter a devenitun loc scump pentru Intreaga suflare romaneasca... pentrucdcuprinde osemintele fericitului si marelui Augustin Bunea.

In jurul mormantului marelui bArbat, Ingrijit destul debine si impodobit cu iederd, stau Miercuri dimineata cativatineri, cari cu ochii InlAcrAmati Isi revoacd in minte pe marelepreot...

DeodatA sosesc la usa cirniterului 2 trAsuri. Din prima,coboard invdtatul profesor Nicolae Iorga cu dna, si dl AurelBunea din Romania, fratele mult regretatului canonic. Din adoua trasurd, coboard dnul Francisc Hossu Longin si doamna,Insotiti de dnii lacob Domsa si A. C. Domp.

www.dacoromanica.ro

Page 112: serbarile dela blaj 1911

118

ingandurati pAsesc admiratorii marelui preot spre locul,unde odihnesc ramasitele pAmantesti ale fericitului Bunea. DIN. Iorga apropiandu-se de mormant depune un buchet de flori,legandu-1 de umila cruce. Pe funda ce atarnA de buchetul deflori, era scris cu mana dlui Iorga: Dela al Mu prietin, carenu to uitaa . Apoi dl Iorga Isi pleacA genunchii la pAmantsi inaltA o rugA pentru odihna i ubitului sail prietin ... DoudmArgAritare de lacrimi, ce se preling peste obraz, vestesc celorde fatA durerea cea mare, ce cutropeste sufetul acestui lumi-nAtor si iubitor de neam. Doamna Iorga nu-si poate InAbusidurerea, si suspine vestitoare de durere si regret i-se desprinddin piept. Rupe cateva flori, de dureroasA amintire.

Deasemenea si dl Francisc Hossu Longin impreuna custimata-i sotie, intre lacrimi depun un buchet de flori pe mor-mant, apoi dupA ce Isi dau curs liber lacrimilor de durere, seIndreaptA cu totii spre usa cimiterului.

Abia se depArteazA dansii si din nou o altA trAsurA aducealti admirAtori ai marelui bArbat, pe dl cApitan in pensiuneMartian si pe protopopul I. DAnilA dela CAtina,... apoi iarAs altii,cu pasi smeriti si cu sufletul indurerat. Fapta Dlui Iorga,mai ales, a fAcut impresie adancA in public.

Plecarea oaspe ilor.

Clipele ce au urmat dupA reprezentatia teatrala au fostclipele despartirii.... Reprezentatia a fost ultimul punct dinprogramul serbarilor dela Blaj. Dumnezeu ne ajutase intrutoate, §i publicul putea sa piece acasa mangaiat, intarit i

inaltat suflei.ete. Serbarile tineau acuma de catevazile §i pentru multi se implinia o saptamanA, din zivaplecarii de acasa....

TrAsurile se dovedirA mult prea putine pentru publiculce doria sA ajungA la garA, ca sA poata pleca cu trenurile denoapte. Cea mai mare parte o luA pe jos.

La garA o imbulzeara, de care n'a mai vAzut modestagarA a Blajului 1). Cu cel dintaiu tren de noapte au plecatspre Sibiiu dnii Goga, Caragiale, poetul Iosif si inginerulVlaicu.

1) tia descrie plecarea oaspetilor raportorul ,Tribuneic Nr, 181.

www.dacoromanica.ro

Page 113: serbarile dela blaj 1911

119

Mu la lume nu a putut sä strabata pans la ghiseu si afost nevoita sa piece fara bilet. Altii au ramas in gars, nemai izbutind sa-si gaseasca un loc in vagoane. Aceeas aglo-meratie si la trenurile de dimineata. Din pricina imensei mul-timi a calatorilor au intarziat toate trenurile si astfel Blajula zapacit circulatia pe toate liniile principale din lard. A

doua zi inainte de amiazi a plecat si dl lorga, In societateamai multor sute de oaspeti din Romania. Scene le de despar-tire au fost emotionante. Trenul spre Predea.I a ; plecat Intr'untunet necontenit de urale. Mii de batiste fluturau in urma celuicare a venit sa dea o si mai mare atractie frumoaselor serbari.

Abia urcati in tren, si salvati din invalmasala serbarilor,ne dam seama de enormele anevointe ce au trebuit sa invingaorganizatorii, in interesul ordinei. Si ne dam seama de enormainsemnatate a imprejurarii, ca ordinea, in tot decursul serba-rilor, s'a mentinut in cele mai perfecte conditii, frustrand ne-cesitatea ()liar& interventii din partea pazitorilor legali ai or-dinei.

Lauda si cinste binemeritata Blajenilor, cari au stiut safaca faca atator greutati.

Poate niciodata nu s'a dovedit mai eclatant, decat cuaceasta ocazie, spiritul nostru de ordine si autoritatile dim-preuna cu guvernul pot sa aleaga din faptul acesta o mareInvatatura, care sa-i faca a se trichina in fata demnitatii in-cultului popor valah".

Post festa.

S'a imprastiat lumea ') oraselul nostru a ramaspustiu, deli sute si sute de elevi au impopulat deatunci zidurile institutelor noastre de invatAmant.

Nu mai e insa lumea aceea romaneasca, nu maie acel distins public, care 'a tinut sa onoreze cu pre-zenta lui acest modest centru de cultura romaneasca.

Raman amintirile numai Invatamintele!

') Reproducem, ca incheiere a acestei cronici a serbarilor, pasajuldin urma al articolului 'Post festac, din *Unireag Nr. 83.

§i

www.dacoromanica.ro

Page 114: serbarile dela blaj 1911

- 120 -

$i acestea, asemenea cercurilor ce se ivesc lasuprafata unui lac, vor trece tot mai linistite, tot maiimpunatoare, pans departe la hotarele ce imprejmuiescpe fiii aceluias neam.

Blajul ramane indatorat obstei romanesti pentruzilele de inaltare sufleteascg, ce i-a cauzat, incredintatpe deplin, ca menirea Iui, departe de a fi trecut indomeniul istoriei cum se credea este tocmaiaceea a prezentului!

www.dacoromanica.ro

Page 115: serbarile dela blaj 1911

VII.

Articole, discursuri, cuvantari etc.(A nexe.)

www.dacoromanica.ro

Page 116: serbarile dela blaj 1911

I

1 i

Li]

a a

DI 0

I

DI- I 0 I

In Cafedrala sfintei Treimide loan Agarbiceanu.

Clopotele vechei catedrale, de langd seminarul Buneive-stiri, Cana astazi un cantec adanc si mdret, cum de multdvreme n'au mai cantat. In recea for aramd s'au coborit azicAldura si maretia altor vremi, fiorul slant pe care it coborisein sufletele purificate a zecilor de mii adunati, °data, pe CampulLibertatii. Glasul for trece astAzi in undele sonore, metalice,ca si glasul unor marl bdtrani, cari dupd vremile mAririi de°data, au adurmit, ca desteptandu-se dupa un somn indelungatsd vesteasca mArire si mai mare: credinta tare Intr'un strd-lucit viitor.

Lumea romaneasca din patru unghiuri, venise in 48 peCampul Libertatii sd-si cearA drepturile de popor, si 'Mtn)uriasA infatisare sa mArturiseascA ce nu au fost, sd jure cevor sA fie. Inima celor doi vIddici de pre vremuri Museatunci aldturea cu inima poporului, setos de libertate, de vieatanationala.

Lumea romaneasca din patru unghiuri, in frunte cu ,sasevIddici vine sd-si marturiseascd adanca, sfanta convingere insingura mantuitoare fortA a culturii rotnanesti, sa-si arete ne-tarmurita dragoste si alipire la aceasta culturd, sd-si aducdinchinarea cuvenitd celor cloud societati culturale ale noastre.

In cdntecul vechei arame, infiorate azi de-un nou suflude vieatd, noi, cei mai tineri, n'am cunocut Inca atata sfintenie,atata putere. i din strimtele ulicioare, din larga Oath', lumeacurge mereu, intristatd par'ca sub povara emotiunilor, si seapropie de intrarea Catedralei sfintei Treimi.

Fie in veci slavitd pomenirea celor ce au Inaltat acestlocas senin de Inchinare crestineasca si romaneasca, la imbi-narea celor cloud rduri tulburi, a Tarnavelor! In cuprinsul ace-stei biserici s'au rugat lui Dumnezeu atatea suflete mari si

www.dacoromanica.ro

Page 117: serbarile dela blaj 1911

- 124 -

minti inalte, ridicate din neamul nostru Cati visionari vor fivisat aici, vor fi intrezdrit aici viitorul mandru al neamuluinostru.

Sub boltile inalte, in mirosul tamaiei si a srnirnei sfintite,sub povara amintirilor atator fii marl ai rotnanismului, nesimtim atat de mici si neinsemnati, noi fii si nepotii lor.Umbrele for sfinte par'cd plutesc in jurul nostru, par'cd simtimadierea aripilor usoare a sborului dintealte lumi, si sufletulnostru se cutremurA. Da, putin vom auzl din tainica slujbdce se inaltA spre Domnul. Vom vedea numai ca in vis cere-monia de astAzi si vom simtl aievea figurile marilor preoti siapostoli dispdruti. Ne pare, in larga incapere a Catedraleisfintei Treimi, ca ne tree pe dinaintea ochilor figurile mAreteale intreg neamului nostru. Chiar si ale acelora, cari au traitsi au luptat vitejeste departe de Blaj Franturi din intreaganoastrd istorie nationald vai Inca nescrisd deplin, ne tulburdsufletele noastre cutremurate, si fiecare din noi, intro clipd deavant, cearcd sa insemne in linii hotdrite istoria noastrd viitoare.

Slujba diving umple cu melodiile-i dulci on dureroaseboltile inalte, si cu cat ne lAsam mai tare stdpaniti de simte-mintele ce nasc si cresc repede in sufletele noastre, simtimcum ni-se impune, cum ne robeste tot mai mutt vesniculadevAr mantuitor: o limbd, o culturd, un neam, o credintd!Impresia ce ne frange sufletul e atotcovarsitoare, si simtim camicile certe, neintelegeri, micile patimi omenesti cari se yardin restimpuri, in sirurile neamului nostru, sunt mai putin decatnimica. Da, simtim ca sunt fleacuri. Cade de pe noi noroiulsi tina, cade intunerecul de multe feluri, si cand ne privimmai de aproap, si ne vedem neimpodobiti cu micile sdrenteale vietii zilnice, ne cunoastem rudenii cu totii, mladitele ace-luiasi trunchiu, avand aceeas tints in vieata, aceleasi bucuriisi aceleasi dureri.

In fata umbrelor marete, cari ne-au dat mult din ceavem, simtim, ca nici nu putem sd ne prezentam plini de pa-timi. Din sfanta for pace privirea for limpede ne-ar face sdmurim de rusine, fAcandu-ne sd ne vedem micimea noastrd desuflet.

Venni din patru unghiuri, in domul sfintei Treimi, simtimmai mult ca on cand, ceeace ne inrudeste, ceeace ne dd vieatA

www.dacoromanica.ro

Page 118: serbarile dela blaj 1911

125

si tarie. Vedem, cA in lumea aceasta trecdtoare un singurlucru e vesnic: munca, pe care o pui spre binele neamului, saua oamenilor peste tot. in pomelnicul oamenilor cari vietuescsi dupd moarte, a caror inima bate cats vreme traieste unpopor, vedem, ca-s pomeniti numai eroii credintei si a cul-turei noastre. Munca lor o recunoastem de singura muncaadevAratA, si ne dam seama, ca nimic nu vom insemna, cAnici o dungy de lumina nu vom rasa in urma noastra, daca nune vom asemana lor.

Amintirea oamenilor marl, e in toate timpurile o scoaldnepretuita, pentru cei ce traesc in urma lor. indrumarea lor,indemnul lor, o inima adevarata trebuie sA be primeasca tot-deauna, iar o inima bolnava trebuie sä se insanatoseze subinraurirea lor binefacAtoare.

Si ma gandesc, neuitate parinte Augustine, ce zguduirenestearsa ar ramanea, pe toatA vieata, in sufletele noastre, dnaTu ne-ai vorbi azi din amvonul catedralei, si, fulgerandu-neslabiciunile, ne-ai pune Inaintea ochilor pildele vii ale Main-tasilor, iubitori de neamul, de cultura si credinta noastra.

(vTribuna, Nr 178).

Triumful culturii romane§ii.(In extras).

Arficol al Tribunei".in vartejul luptelor noastre politice adeseori ant pArasit

campul culturii noastre. Ne-am hartuit cu dusmanii, Ia gazeta,am tinut cuvantari, mai mult sau mai putin plangatoare, pe Iaintruniri si numai arareori ne-am gandit, ca adevarata noastralupta, marele si hotaratorul rasboiu, trebuie sA-I asezam petemelia solids a culturii nationale. Am gresit, deli inainteLnoastra aveam pilde vii; pilda asupritorilor nostri, cari tot-deauna s'au nazuit sä sfarme mai ales tendentele noastre cul-turale, si pilda generatiei romanesti trecute, care hnediat dupAce a depus arma sangeroasa a anului patruzecisiopt, cu o in-telepciune romans s'a Tntors la ogorul culturei nationale.

Se pare, insa, cA in zilele noastre generatia tinAra se pA-trunde din ce in ce mai mult de Insemnatatea culturii caarma politica. indemnuri noue se ivesc si prind in apele forlimpezi pe cei mai intelepti fii ai neamului, glasuri noun ra-

www.dacoromanica.ro

Page 119: serbarile dela blaj 1911

- 126 -

suns si pAtrund in inimile celor ce se marturisesc ostasi Insu-fletiti prin cultura ai luptelor noastre politice nationale. Ser-baffle culturale, ce se vor da saptamana viitoare la Blaj, Incatrebuie privite prin lumina acestui adevar.

Blajul este oraselul istoric in care au rasarit primele lu-mini sfioase ale culturii noastre romanesti. De acolo au pornitcei dintai marl dascali ai neamului, cari au raspandit prinscrisul for nu numai focul dragostii de neam, ci si intelegereasuperioara pentru crearea unei culturi nationale singurapavaza a fiintei noastre romanesti. Din Blaj au pornit nunumai acei cinstiti si insufletiti cercetatori ai trecutului nostruinegurat, de acolo s'a inaltat si mareata figura a unui InocentiuM. Klein. Blajul marilor invatati romani si al culturii, scalelui, a trebuit sa ne dea noun, caci numai el putea sa ne dea,si prima noastra manifestare politica constienta. Blajul este unsimbol, pe care trebuie sA-I priveasca cu intelegere once ro-man luptator pentru neamul sau asuprit.

Este, deci, in faptul, ca marile noastre serbari culturalese tin in anul acesta la Blaj, nu numai un act de pietate fatade gloriosul trecut al acestui orasel de pe Tarnave, ci si oadancA intelegere fata de rostul cultural si politic national ceau avut odinioara institutiile create in el. Toti acei, cari vormerge saptamana viitoare la Blaj, vor avea prilej sa se pa-trunda de necesitatea de prima ordine a nazuintelor noastreculturale, petrecand prin minte istoria Blajului si vazand acolomanifestarea aproape completa a culturii noastre

*La Blaj va fi adunarea jubilara a Asociatiunii" si adu-

narea Societatii pentru fond de teatru, vor fi expozitii diferitesi va zbura Vlaicu, singurul si marele nostru inventator. in-tr'un singur manunchiu vor fi concentrate acolo toate produc-tele nazuintelor noastre de progres cultural. Cine be va cer-ceta, va constata cat de modeste mijloace ne stau noun ladispozitie in greaua noastra lupta pentru existenta nationala,dar in aceeas vreme se va convinge, ca numai ridicand la unmare nivel toate aceste institutiuni culturale si crearid altele,dupa porunca spiritului vremii, se va putea crol din poporulnostru o stanca, nebiruita de nici o forta aruncata asupra eicu gand de nimicire.

www.dacoromanica.ro

Page 120: serbarile dela blaj 1911

- 127 -

Dar tot la Blaj vom putea saluta in mijlocul nostru sipe reprezentantii cei mai de seams ai teatrului romanesc.DupA zeci de ani de opreliste, vor vent unii dintre cei maidistinsi artisti dramatici ai Romaniei, sa arete Wand la ce inal-timi s'a putut ridica geniul neamului nostru, in ramura aceastadata desavarsit numai neamurilor ajunse la cea mai 'Maltatreapta a civilizatiei. DI Petre Liciu, stralucitul artist dramaticdela Teatrul national din Bucuresti, unul dintre cele mai pu-ternice talente ale noastre, care pe langd inalta culturd ce po-sede, mai este si un roman nationalist insufletit, impreuna cudoamna Aristizza Romanescu, marea actrita roman*, care ailustrat cele mai de seams scene, vor juca la Blaj...

Dar venim la ultimul punct din programul acestor ser-bari, punct care prin noutatea lui ne aduce nu numai o pla-cuta surpriza ci si o ir are mangaiere sufleteasca. Toti arhie-reii nostri, fard deosebire de confesiune, vor merge de dataaceasta la Blaj, sa se piece in fata culturii romanesti, care ainvins in sfarsit orice suparari nemotivate, a triumfat asupraingustimei confesionalismului pagubitor, imbratisand pe fiiiambelor biserici surori.

Acestui fapt trebuie sa i-se atribuie o mare important/Nici °data, dela iticeputul Asociatiunii, arhiereii nostri nu auluat parte in corpore la o manifestare cultural* a noastra, nuau luat parte in corpore si adeseori au lipsit cu totii, teman-du-se unul fiecare de prezenta celuialalt. 0 raceal/ care nuputea fi incalzita nici de cele mai importante momente natio-nale, ii tines departe. Acum, iata, ca se spulberd orice piedeciInchipuite. Arhiereii nostri, Vara a-si face vreun scrupul con-fesional, se duc la Blaj cu totii, unde Catedrala romaneasca iiva putea gAzdul deopotriva, intocmai cum va gazdul si pemembrii Asociatiei si ai Fondului de teatru, doua institutiiculturale ale noastre, cari nu reprezinta nici pe uniti nici peneuniti, ci cultura romaneascA una si nedespartita.

Salutam cu adanca multumire acest gest frumos al pre-latilor nostri si speram, ca de astAzi inainte, facut fiind greulinceput, vom avea fericirea sa-i vedem vesnic impreund, inmijlocul tuturor actiunilor noastre nationale.

AceastA faptd frumoasa a arhiereilor nostri este, de altfel,si un semn al vremii. Astazi intreg neamul nostru nu maipoate fi impartit in mal multe tabere, cdci cultura noastra din

www.dacoromanica.ro

Page 121: serbarile dela blaj 1911

128

ce in ce mai molt cuceritoare, sfarmA zdgazurile tuturor pre-juditiilor si convingerilor rau formulate. in numele culturiinationale randurile noastre se vor inchega tot mai mult, zi-dind cetatea nationald asteptata de toti cugetatorii neamului.

,Tribunac Nr. 176.

La BlajlDr. liorea Petra-Pelrescu.

De acum lozinca noastra fie: Blaj!Dacd inainte cu 50 de ani, in 4 noemvrie n. 1861, s'au pus

temeliile celei dintaiu institutii culturale romanesti din Ardealin sala seminarului greco-oriental roman din Sibiiu acumsa ne apropiem de seminarul greco-catolic romanesc al Bla-jului si sa prindem noue puteri de muncA, stiindu-ne si uniisi altii de orice religie am fi frati de un sange si de uncuget. Frdlia de cuget, iatA ce sd dea Dumnezeu, sA neconduca!

In timpurile aceste grele, cand se pravAl cu amenintarihidoase nori, cari cautd sA ne intunece albastrul cerului, visatde sufletele noastre curate, nori, ce vreau sd ne tulbure lirn-pezimea apelor si sa ne potopeasca brazdele trase de plugu-rile mintilor noastre, in zilele acestea de Brea cumpAndsufleteasa ridicati un steag alb, neintinat de manimurdare, sA falfdie in bataia vantului, sa fie in vazul tuturora,un steag cu patru litere, cari spun totul: Blaj!

Numai in'acest semn vom invinge IOrasul, in care au trait si au lucrat:Irzocentiu Micu Clain, Gheorghe Sincai, Petru Major, Ti-

mote! eipariu, loan ilaiorescu, Simeon Bdrnutiu, Gheorghe Ba-Hilt!, Andreiu Muresianu, Aron Pumnul, Alexandra Papiu Ila-rian, orasul acesta mic, modest, dar mare si strAlucit pentruochii nostri, cdci aici au trait suflete romanesti de diamantorasul acesta si sPrbArile din el sd fie pentru zilele noastre opavozd culturala, de care sa se izbeascd toti, cati vreau sa sepund in calea gandurilor noastre curate.

Dacd in 1848 s'a cerut libertate politicA, mai cu seams,in zilele ce au sa urmeze in curand, sa pretindem cu aceeasinsufletire libertatea culturald, nu numai dela aliii, ci si delanot insine, sa ne cimentam si mai tare convingerea, ca am

www.dacoromanica.ro

Page 122: serbarile dela blaj 1911

129 -

apucat pe o cArare bunA, urmand Indemnurile sufletelor noa-stre, spre cultura specific nationalA, si ca vom persevere pecdrarea apucata.

Te vAd, preot dintr'alte vremuri, care vii sa mai vezi, Incaodata, cu ochii tai trupesti, orasul unde ai umblat la scoalA,pe cand Timotei Cipariu era IncA directorul liceului. Te vAd,cum te pregAtesti la aceastA cAlatorie, lungA si grea pentruputerile tale, si cum Ili aduni amintirile mAnunchiu, de-mi parniste boabe curate de mAtAnii fiecare amintire cate o rugA-dune. 0 sa pasesti din nou peste pragul scolilor iubite, o saretrAiesti multe si multe clipite din trecut (ochii lui Cipariuau sa te urmAreasca numai din portret!) si ai sä lAcrimezi, sAplangi chiar un plans, care-ti serveste spre lauds.

Te vAd si pe tine, tanAr student roman, cum petreci se-rile la mescioara ta, cu lampa aprinsa, pregAtindu-te pentruaceasta serbare nationala. Te vad, cum aduni creitar langAcreitar, pentru cAlAtorie. Esti sdrac, Iti tragi dela gura darn'ai schimba cu Croesus! Tu stii ce va sA zicA sä calci pa-mant sfintit si vreai sA pricepi din toata inima ta Insemna-tatea clipitelor, cari le vei

De aceea te pregatesti ca pentru cuminecaturA: cetestidin istoria neamului tau, ce s'a petrecut in Blajul romanesc,iai istoria lui Baritiu in mans si cArtile scrise de Varga luiMoise", de Petru Maior, te infiori de cuvintele lui Barnutiu isale lui Saguna, rostite pe Campul libertAtii si la InfiintareaAsociatiei", in Sibiiu, cuvinte cari traiesc si astAzi, si bine-cuvinti ceasul, in care te-ai nascut ca fiu al unui popor atatde curat in lupta, care o poarta pentru dreptate. Te invidiez,tinere roman, si traiesc ImpreunA cu tine clipitele astea deInaltare sufleteascA.

As vrea sa fiu ca tine, sA nu fi vazut Inca Campul li-bertatii", sa ma apropiu de Blaj pentru prima -ors. SA cu-treer tinutul in locul tau si sa ma cuprindA fiori de entuziasm,cum te vor cuprinde pe tine, cand vei da cu ochii de mor-mintele celor marl ai nostri.

Cum? Morminte prea simple? Dar cu atat ne sunt mor(iimai mari! Nu ne-au lAsat altii sA ridicam cruci mai pompoasedar monumentele din inimele noastre nu se pot clAramit eledainuesc in ciuda tuturor oprelistelor. De aceea, descopere-ti

9

trAl.

www.dacoromanica.ro

Page 123: serbarile dela blaj 1911

- 130 -

capul, rosteste o rugAciune, (din tot sufletul tau, cum o stiito spune mai bine si mai frumos) uneste-te Intr'un gand cucei mari, cei dusi dintre noi, cere-le sprijinul for in lupta,care o duci si departeazd-te, tinere, cu inima impacatd, ca ti-aiindeplinit datoria to fata de neam.

Vad, de pe acuma, sute si sute de parinti cu fiii for demans, apropiandu-se de Campul libertAtii". Ochii tinerilor siai batranilor se vor cduta si se vor Intelege, caci ochii tu-turor vor glAsul intr'o limba inteleasd de bataile inimii noastre:Da, jurdm, ca inaintasii nostri, ca vom fi una, ca vrem sdfim un neam cu limba si drepturile sale nationale. Da, jurdm,ca toata dragostea vom pune-o in slujba InaintArii neamuluinostru la

Si jurdmantul acesta trebuie sd ni-1 facem, cdci altfeln'am fi vrednici sd fim fiii unui neam. Numai asa ne dicteazdconstiinta curatd, numai asa vom fi in stare sd inspirdm res-pect celorlalte neamuri conlocuitoare.

Si mai vdd Inca ceva. Vdd pe cate unul din cei carivor fi de fata la maretele serbAri culturale, Il zdresc cum sestrecoard pe Inserate, cum iese din mijlocul multimii, carefreamdtd si cum se dd pradd gandurilor, cercand Intr'uncolt de stradd, neluat in seams de lume sd-si reconstru-eased vieata Blajului de altadatd. Std dus pe ganduri sideodatd vede cum se schimbA pe dinaintea ochilor lui fatalucrurilor,

...N'a sunat de vecernie? Clopotnita manAstirii sfinteiTreimia trimite chemarea la rugAciune. Dela Duna vestire"ii rdspunde clopotul manastirii de acolo. De prin cdmArutelecAlugaresti se pornesc calugdrii 'Meet, Incet, gray, la vecernie.Se inaltd rugdciuni lui Dumnezeu. Fiecare cere in rugaciu-nile sale ajutorul ceresc spre ducerea la isbanda a planurilorsale pentru ridicarea neamului. Rozariile tacanesc in tacerearugaciunilor rostite in gand, cu buzele tremurate, noaptease lass domol peste mandstiri, luminile de ceard Isi trimit lu-mina palpditoare peste capetele descoperite, evlavioase... ca.-lugdrii ies din mandstiri, se Imprdstie in chiliutele for si incepsd scrie.

Istoria lui Varlaam si losafat, invAtAturile lui Toma deKempis, Omiliile sfantului Joan gura de aur, Belisariu dupd

www.dacoromanica.ro

Page 124: serbarile dela blaj 1911

- 131 -

Marmontel, Fabulele lui Esop, Pravila dupd randul slovelor....Afars e 1ntunerec. Blajul doarme numai calugarii si alticativa mireni Invatati veghiaza.

Se intreaba mereu oamenii astia: Cum o sä ridicamneamul nostru? Cum o sa-i dam hrana invataturii? Cum o sapoata tined piept cu neamurile Invecinate?

Framantari sfinte! Pana cand voi va framantati mintea cuastfel de ganduri, pans atunci mii si mii de alti oameni, in-Waite locuri, isi pierd vieata in desfrau. Fratii vostri, Oran:romani, dorm linistiti, obositi de munca de peste zi a campului.

Munca campului vostru intelenit, calugari idealisti, o saaduca roads, roads bogata de o sa se bucure sufletelevoastre acolo, unde petrec ele acum...

Si sta dus pe ganduri si privia masinal inainte cel ce s'asmuts din multimea celor ce sat-Moreau clipita mareata, si totmai bine-i venea la cunostinta Insemnatatea acestui Fulda"a Romanilor si tot mai mutt simtia ca-i bate inima, Ia fiecarepas ce faces pe pamantul acesta...

Deacum lozinca noastra fie: Map La Blaj! Lasati-va cu-prinsi de fiorii trecutului, stand asemenea celui smuts din mul-time, si reinviand trecutul, lasati-va patrunsi de insemnatategmomentului de fats st jurati, jurati solemn, cu inima curatkpentru viitor, dragoste de neam pans ce va mai fi suflare intrupurile voastre. (.Romanulc Nr. 172).

Dupg cincizeci de ani.Articol al Romanului".

Sci uranz deci acestei tinere plante, care astdzi se impltintdin a doua a noastrd patrie, sd-i urdm binecuvontare dela cel cesprijinege toate, ca cu ajutorul celui prea Malt $i cu zelul in-vdpaiat al natiunii nutrita $i crescutd, sd ajungd cat mai cu-rand la statura normald, in care sd inverzeascd, sd infrunzeascd

fructe innulte sd aducd de bun $i dulce gust tuturor roma-nilor, fructe de culturd $i propd$ire in toate ramurile $tiintei,artei $i civilizatiunii".

Sunt cuvintele canonicului Timoteiu Cipariu, rostite In zivade 4 noemvrie n. 1861, Ia adunanta" constituanta a Asocia-tiunii, In sala seminarului din Sibiiu, ca raspuns discursului

9*

$1

www.dacoromanica.ro

Page 125: serbarile dela blaj 1911

- 132 -

de deschidere a adunarii din partea episcopului Andrei baronde $aguna.

Si iata, cu ajutorul celui preainalt si cu zelul invapaiatal natiunii nutrita si crescuta in cursul unei jumatati de veacAsociatiunea pentru literatura romana si cultura poporuluiroman a ajuns sa inverzeasca, sa infrunzeasca si fructe saaduca de bun si dulce gust tuturor romanilor, fructe de cul-tura si propasire in toate ramurile stiintei, artei si civilizatiunii.

Cincizeci de ani. E mult in vieata individului, clips tre-catoare in vieata unui popor. Si cum omul toate le masoaracu dorurile si temerile sale, cum fiecare ar dorl sa-si vadaimplinit gandul la marirea natiunii sale, multora li-se pare, cacei cincizeci de ani in vieata Asociatiunii nu au produs tot,ce ar fi trebuit sa produca, ce ar fi putut sa producd.

Pe langa tenacitatea inteadevar uimitoare, cu care po-porul romanesc tine, poate chiar inconstient, la limba sa mo-stenita dela colonii lui Traian, fara indoiala acest neam deoameni are in firea sa si o doza de indolenta, o enigmaticaapatie fata de vieata sa obsteasca, pe care nu o poate simtica fiind vieata sa proprie, dela a carei prosperitate atarna incea mai mare parte fericirea sa individuals, ci o priveste maimult ca un fel de mijloc al distractiei sale sufletesti. Acestfond al firii romanesti este piedeca cea mai grea de invinsa consolidarii noastre desavarsite, in lupta pentru creiarea con-ditiunilor indispensabile la intemeierea vietii noastre ca na-tiune libera, cum ar trebul si cum ar putea sä fie un poporconstient, care nun-1AM 3 milioane si jurnatate de suflete.

Si sub acest raport se poate sustinea, se poate chiardovedl, ca Asociatiunea pentru literatura romans si culturapoporului roman, in cei 50 de ani ai activitatii sale, n'a rea-lizat toate acelea succese, pe cari le reclamau trebuintele cul-turale ale natiunii noastre, care lipsita cu desavarsire de spri-jinul Statului, ba impiedecata chiar de puterea de stat inmersul sau spre cultura, care nu poate fi decat cea nationalaromaneasca, cu atat mai vartos aveh trebuinta a-# incordettoate puterile proprii, spre a nu ramanea culturaliceste indaratulcelorlalte neamuri conlocuitoare.

Oricata bucurie se salaslueste in sufletul nOstru astazi,cand am ajuns sa sarbatorim implinirea unei jumatati de veac

www.dacoromanica.ro

Page 126: serbarile dela blaj 1911

- 133

dela Infiintarea Asociatiunii noastre culturale si, mai ales, oricatne inveseleste interesul obstesc si intensiv ce-1 vedem mani-festandu-se pentru marea sarbdtoare jubilard dela Blaj, ne-amface vinovati de neglijarea datorintelor noastre publicistice,clack tocmai In bucuria generald a momentului, am omite aconstata faptul, ca in timpul lung de 50 de ani s'a facut putin,in raport cu ceeace s'ar fi putut face. Simtemantul acestatrebuie sd fie infiltrat in sufletul tuturor acelora, cari astAzi,din prilejul sarbatorilor dela Blaj, se gandesc la Asociatiuneon vor lua chiar parte la acele grandioase serbAri. CAci nuvom serba mai cu demnitate acest jubileu, decat luand ingandul nostru hotAtirea §i primind asuprd-ne Indatorirea, de aInlAtura pe viitor toate piedecile, cari i-s'au pus Asociatiuniiintru Indeplinirea sublimei sale misiuni, de a Inlocul Statul, inIndatoririle sale fats de cultivarea natiunii romane din Ungaria§i Ardeal.

Popor orfan, sub stdpanirea unei mame maVere, care ardorl sd ne rdpeascd chiar tot avutul nostru mo§tenit delapArinti, natitinea romans cu atat mai vartos trebuie sd fiebArbatA, sdli incordeze tdate puterile, sd aducd toate jertfele,cari i-se cer, pentru ca sd-§i Intemeieze cultura nationald,faro de care zcidarnice roman toate zbuciumdrile noastre pentrulibertate si fericire.

Cine nu cunoa0e adevdrul, se nimice§te prin minciund,§i omul cuminte cu tot dinadinsul cautd sA-si cunoascd de-fectele, spre a le InlAtura din calea desAvarOrii sale IngAduiteprin legile firii.

and Insd bine ne dam seams de ceeace nu am fAcut,din toate Cate am fi putut savar§1, nu mai putin §tim apreciamarea valoare a celor sAvarOte §i, in ziva aceasta de glorioasdsarbdtoare nationald, cu pietate si adancd multumitA, IrichinAmtot gandul si tot sufletul nostru acelor fericiti Inainta§i ai no-01, cari au jertfit osteneala for intru ridicarea si prosperareaAsociatiunii", acestui neintrecut focular de culturd si mangd-iere pentru obiditul nostru neam romanesc.

Scoala civild de fete, casa si muzeul national al Aso-ciatiunii", biblioteca pentru popor, nesfarOtul Ian' al prele-gerilor poporale §i toate celelalte actiuni salutare ale Asocia-tiunii", sunt dovadd strAlucitoare despre puterea de vieatA a

www.dacoromanica.ro

Page 127: serbarile dela blaj 1911

134

acestei institutiuni si ne dau mangaitoare nAdejde in rodniciaei tot mai bogatA pentru viitor.

lar zilele sarbAtorilor dela Blaj, prin manifestarea atat deputernicA a nAzuintelor noastre culturale, vor fi eternizate inistoria zbuciumatei noastre vieti nationale, ca un prag luminos,peste care treand, vom lua asupra-ne cu Inoita si indoita pu-tere de vointa, munca izbavitoare spre mantuirea noastra dinrobie, prin atotbiruitoarele arme ale civilizatiunii omenesti.Geniul bun al neamului nostru va intruni de astAdata la Blajtoata floarea natiunii noastre si-i vom vedea alaturi, la masaintinsa a culturii romanesti, pe toti arhiereii romani, dandu-seastfel cea mai clasicA dovadA despre adevarul mantuitor, cauna suntem cu Wit in cukrete $i in simtiri.

Si sborul spre cer at unui fiu din natiunea noastra, sim-bolizeazA IndreptAtitul nostru gand spre mArirea viitoare, cAcineamul, care produce astfel de genii, are in firea sa indrepta-tirea, sa-si afle locul Intre natiunile fruntase ale omenirii.

Faptele say:if-site in cursul celor cincizeci de ani dela in-fiintarea Asociatiunii ne IndreptAtesc sa Incheram aceste ran-duri cu cuvintele Invatatului si Inteleptului Timoteiu Cipariu,rostite la Infiintarea ei:

Natiunile, earl viseaza $i traesc in acel vis de$ert, eaoarecand tot vor sa aduca pe roman sa -$i despretueasca limba$i sa adoreze alta straina, cal 1 nu se pot desbrcica de iluziu-nile lor, ca romanul va voi sa se impaneze cu penele straine,pentru a inavutl sarack acestor natiuni ingamfate $i pretenzive,depuna-$i odata pentru totdeauna toate ambitiunile rau calculate,de$tepte-se din visul lor $i nu se mai nutreasca cu iluziuni seci

amagitoare. Caci amin, amin be zicem lor, mai curand vatrece cerul $i pamantul, decat sa se mai prefaca romanul innatiunea aceea sau aceea. De roman ca natiune" vorbesc, nude roman ca individ. Pentruca, Baca au lost imprejurari, ca ndcede un biet de roman, sau de foame sau de golatate, ondin oarecare ambitiune sau din alt calcul, s'a indepar-tat din trupina natiunii sale $i s'a inochiat ca un oliv do-mestic in olio salbatic, asta s'a putut intampla $i poate se vamai intampla $i se poate sa vedem, chiar $i in zilele noastre, cuochii, astfel de intamplciri. Sa-i lasam insa in numele lui Dum-nezeu, sa-fi caute fericirea fi repausul inimii unde le place fi

- -

pi

www.dacoromanica.ro

Page 128: serbarile dela blaj 1911

135

unde sperecad sa le afle. Dar romanul ca natiune, pe care 17secole 1-au aplecat la pdmant intr'adevOr $i nu 1-au front, nicinu 1-au smuts din rcidacind, chiar sa mai treacd peste el de 17on 17 secole, tot roman va rOmaneer, de s'ar duce cu miilecei ce se Instrdinerada.

Cu gandul Inseninat de bucurie salutarn mareata manife-statie culturala dela Blaj.

(*Romanulc 178).

Serbgrile dela Blaj, sub raporf politic.Articol at Drapelului".

Mane se Incep la Blaj marile serbari ale culturei nationaleromtine, din Ungaria proprie si Transilvania, serbari cari con-centreaza acum asupra for privirile tuturor Romani lor, faroprivire la stapaniri Si frontiere politice.

Poate a dela expozitia din Sibiiu, de Inainte de aceastacu trei decenii, serbare asa mare a culturii romanesti din pa-trie Inca n'am avut si poate ca peste tot n'am avut Inca asaserbare mare si generals, pe aceste vai si plaiuri ale coroaneiungare.

Serbarea iubileului semicentenar al Asociatiunii este numaiprilejul binevenit, pentru a ne manifesto in aceste zile de greacumpana, ca un factor cultural important in aceasta teara, carein acceptia proprie a cuvantului este si patria noastra, cadpe teritorul, care apartine astazi Coroanei Sfantului Stefan, astat odinioara, Inca cu mult inainte de mnfiriparea statuluiungar, leaganul Inchegarii individualitatii noastre etnice dincolonii lui Traian, cari au absorbit remasitele viteazului popordac, tulpina pe care s'a inoculat aici vlastariul Romei, ca sadea nastere fiintei poporului roman.

Nu numai noi, dar nici popoarele conlocuitoare si Indeosebi politica de guvernament a terii nu mai poate trececu vederea deosebita importanta a acestor manifestatiuni cul-turale nationale, cari demonstreaza mai elocvent decat oriceact politic, ca suntem aici, ca ne avem individualitatea etnicadistincta, ca ne avem vieata noastra proprie culturala si caam Incetat de mult de a mai fi material brut, din care sa sehraneasca vieti nationale straine de noi, ci toate energiile noa-stre de vieata se concentreaza, pe zi ce merge tot mai potentat,

pi

www.dacoromanica.ro

Page 129: serbarile dela blaj 1911

- 136 -

In serviciul construirii tipului cultural national roman in Un-garia.

De aici acea mare importantA a serbArilor nationale cul-turale, cari se incep mane in Blaj.

Ori din ce punct de vedere am privI lupta si emulatiarasselor, care formeazd astazi preocupatiunea dominants intoate statele manate de revendicatiunile civilizatiei zilelor noa-stre, in definitiv aceasta luptd si emulatiune se reduce la afir-marea culturii specifice nationale a popoarelor, cari cautd a-silua partea din munca civilizatoricA a veacului.

Fdrd exagerare putem zice, ca astazi dreptul la existentaproprie nationald a popoarelor se afirma, in mod neindoios,numai prin valoarea culturald a poporului. Dacd un popor areusit in marea emulatiune sa se afirme ca factor cultural po-zitiv, ca purtatorul unui tip cultural propriu si distinct, exis-tenta sa este asiguratA mai presus de orice indoiala, fie refe-rintele politice, sub cari trdeste, oricat de grele si anevoioase.lar dacd n'a asjuns Inca poporul la o culturd proprie, fie re-ferintele politice on cat de avantagioase, dreptul Jul la exis-tents proprie este Inca indoios, cad neputand sta in privintdculturald pe picioarele proprii, ajunge fara doar si poate inrobia culturala a altui popor on a altor popoare, cari mai in-ainte sau mai tarziu it vor absorbl. Aceasta e o lege a evo-lutiunii,, pe care o intalnim necontenit in cursul istoriei. Deaici rezultd, ca toate luptele nationale sunt, in ultima analizA,lupte pentru afirmarea culturei proprii nationale.

N'avem sa mergem mai departe, ci sa ne analizdm numaisal-He din patrie, ca sd ne convingem, ca si la not se afirmApe intreaga linie aceeas luptd pentru cultura proprie nationald,care e nota caracteristicd a frAmantarilor nationale din Un-garia, dela trezirea constiintei nationale a popoarelor Ungarieiincoace!

Veacuri dearandul au trait toate popoarele Ungariei im-preund in robia sufleteasca a unei culturi straine, lipsite decaracter national si fArA de a fi purtatA de o individualitateetnicd distinctd. Era o cultura, remdsita a starilor medievale,care absorbia sucurile de vieata ale tuturor popoarelorterii, fArd de a se putea avanta la rolul creator, cdci eralipsitA de orice nota individuald. Formele medievale ale drep-

www.dacoromanica.ro

Page 130: serbarile dela blaj 1911

- 137 -

tului public cutropisera once constiinta nationala si letargianationala era nota dominants la toate popoarele terii.

Deabia strabatand si Ia noi ideile generoase ale Apusuluimai Inaintat, aducand cu sine curentul democratic si al suvera-nitatii poporului, s'au trezit rand pe rand si popoarele Unga-riei la constiinta nationala proprie. Actiunea si reactiunea adeslantuit energiile adormite si Ia noua vieata s'a trezit in aceastateara un manunchiu de popoare, despre a caror existents, nefiindingradita cu privilegii istorice, pans atunci nu se stia aproape nimic,

La sfarsitul secolului al XVIII-lea si incepu tul secoluluial XIX-lea s'a petrecut acest proces in tara noastra si, in in-telesul propriu al cuvantului, de atunci dateaza la noi luptanationala a popoarelor, care a devenit nota dominants a t u-turor framantarilor Interne.

Nobilimea terii, care pans atunci era singura purtatoarea drepturilor, a trecut, fail privire la originea sa, in servi-ciul culturei maghiare, care atunci Incepuse a se Infiripa sideprinsa fiind cu monopolul de drept a cautat dupa nationali-zarea sa, sä treaca privilegiile, ce le-a avut, si asupra tinereiculturi maghiare, ca singura culturd Indreptatita In acest stat,fara de a-si mai putea da seams despre fortele giganticei re-actiuni nationale, ce a trezit la constienta proprie nationalapopoarele, cari nu mai voiau sa fie tributarele unei culturistraine, ci cautau sa-si desvoalte si Ingradeasca cu legi drep-turile la cultura proprie.

In mod Inversunat ;: erupt aceasta lupta in anul 1848, candexclusivismul national cultural al cercurilor domnitoare a com-promis toate frumoasele revendicatiuni democratice ale acestuian. Oricat ne va spune istoria partinitoare despre alte cauze,despre reactii improprii ale unei camarile negre si cate si maicate, jalnicul potop de sange si de flacari mistuitoare a datpeste teara noastra, din cauze curat nationale. Deja de atuncierau clar desemnate conflictele, cari durere nici astazinu sunt Impacate, des' vremea care a trecut de atunci ar fiputut trezi pe multi buimaciti la cap, ca sa inteleaga ca dupatrezirea popoarelor la constiinta proprie nationala, opresiuneanationala, izvorita din exclusivismul national, este si maiteribila decat cum era odinioara opresiunea izvorita dinexclusivismul dominatiunii de casts. §i nici astazi nu inteleg

www.dacoromanica.ro

Page 131: serbarile dela blaj 1911

- 138 -

cercurile dominante, ca toate incercarile de democratizare aterii sunt svarcoliri neputincioase, cats vreme se sustinedogma exclusivismului de rasa Dar astazi supozitiunea ori-cdrui regim democratic, precum si a domnirii legii si dreptAtiinu poate fi alta, decat desdvarsita libertate nationals.

Este insa un fapt al experientei, ca in evolutiunea isto-ricA numai faptele au putere doveditoare stringenta. Ori cAreiteorii se poate opune altA teorie, on cdrui argument alt con-tra-argument, numai faptele sunt mai pe sus de orice discusiune,iar eel ce nu voieste sa vadA si inteleagA faptele, acela numaipe sine se amageste si se insala.

La acest punct am ajuns si noi.AstAzi ar insemna a bate apa in piud, daca am mai vol

sa discutdm in teorie, ca mai avem si noi, afard de Maghiari,drept la culturd proprie nationald in aceasta para. Ar fi eelmai zddarnic lucru a vent cu argumente teoretice, pentru acombate dogma actualei politice de guvernament, ca in Cearaaceasta o singurA culturd este cu putinta: cea nationald ma-ghiard. Am ajuns la punctul, ca faptele sa vorbeascA.

Si tocmai aici rezidA marea importantd a serbArilor, carise incep mane la Blaj, cAci aceste serbari sunt chemate a do-vedi prin fapte, nu numai ca suntem aici, ci si ca ne avemcultura noastrA proprie nationald, care nu se mai poate Ind-busi si care in urma valorii ei interne ne garanteazA, maipresus de orice indoiala, dreptul nostru de a fi, in marea con -curenta a neamurilor Iumii.

dacd ar putea gral brusii de pamant de pe Campul,care, inainte de aceasta cu case decenii si mai bine, a vAzutcele patruzeci de mii de Romani, cari impreund inteun gandsi dor au marturisit aci credeul for politic si vor vedea acummiile de Romani adunati sub flamura culturei, ar putea facemArturie clasied, cat de mult justified faptele celor de astAziaspiratiile celor de acum vase decenii si mai bine!

Faptele vor vorbi la Blaj! bar cine nu va putea intelegerostul acestor fapte, acela numai pe sine se amAgeste si vie -siisi face cea mai mare pagubd.

Tn speranta, ca manifestatiile culturale dela Blaj vor con-tribul mult la asezarea in lumina corectA a pozitiei noastreaici acasA, salutam si sub raport politic serbArile dela Blaj.

(,Drapelulc Nr. 91).

§i

www.dacoromanica.ro

Page 132: serbarile dela blaj 1911

- 139 -

La iubileul de cincizeci de ani al Asociatiunii".De Andreiu Barseanu.

Anul acesta se Implineste o jumAtate de veac dela infiin-tarea Asociatiunii pentru literatura si cultura poporului roman".

PlAmAditA inteun timp de apAsare politica, cand popoa-rele, aruncate la parnant de puterea baionetelor, tanjiau subdomnia unui absolutism aspru, dar deopotrivA pentru toti inasprimea sa, ea vestia zorile unor zile mai senine, visate sidorite de vanjoasa generatiune din anul 1848.

Orice manifestare politicA fiind pe atunci impiedecata,energia nationald isi cautd aflA alt camp mai neted simai manos: ctimpul nesfar$it vmdc roditor al culturei.

Urmasii vechilor iobagi, traiti atatea veacuri in Intunerec,voiau sa ajungO la lumina; ceice tanjiserA atata vreme in sA-rAcie, voiau sa -si croieascA o vieatO mai vrednicA de fiintaomeneascA; ceice purtaserd pand acum coarnele plugului pemosia nemeseasca, cAutau sa lucre mai cu folos petecul deloc, pe care ajunseserd stApani; cei deprinsi pand acum numaicu lucrarea pAmantului si cu ingrijirea vitelor incepurd a-siindreptd privirile spre atelierele meseriasilor si spre contoarelenegutatorilor. Inchise pentru ei mai inainte; cei dedati cu cre-stAturile in lemn si cu cioplitul stalpilor se gandiau la mAie-striile mai Inalte.

Un dor de inaintare, o nazuinta spre progres parcA cu-prinsese pe cei abid scApati de lanturile apAsAtoare ale feu-dalismului de veacuri.

Efectele acestei nazuinte se si arAtard in curand. In sateleabid reInviate din cenusa, in urma evenimentelor din anii vi-jeliosi 1848/9, incepura a se ridica scolute, in cari se invAtacarte romaneasca; in comunele mai mari si mai cu dare demans se intemeiard scoli capitale", la cari se aduna, setoasade InvataturA, tinerimea din imprejurime. Pe langd vechile sivenerabilele scoli mai inalte din Blaj si din Beius, Brasoveniiinfiintara, cu jertfe foarte mari si cu un devotament vrednicde admirat, un institut de crestere si invatamant, care, in scurtAvreme, se ridica pe aceeas treaptd cu surorile sale mai invarsta.

Mail de aceea Bisericile romane incepura a se organiza.Seminariile pentru cresterea preotilor si invatAtorilor se intoc-

si-si

www.dacoromanica.ro

Page 133: serbarile dela blaj 1911

- 140 -

mire din nou, largindu-se si introducand cursuri noua. Tipa-rele din Blaj, Sibiiu si Brasov scoteau, desi sub priveghereastricta a politiei, carp, calindare si gazete, cari raspandeau cu-nostinte folositoare in popor si-i aduceau veste de schimbAriledin lumea mare: de minunile carului de foc, ale vaporului siale telegrafului, aflate nu de mult de mintea iscoditoare aomului, si cari incepusera a cuceri Odle batranei Europe.

Cu un cuvant timpul absolutismului de 10 ani, dell apa-sator din punct de vedere politic, a fost pentru noi, Romaniide sub coroana Habsburgilor, un timp de reculegere culturalasi economics, un timp de concentrare nationala si de deprin-.dere cu conceptele vietii moderne.

Dare cu toate ca in aceasta epoca poporul nostru ince-puse a se intrema, Intocmai ca un bolnav dupd o suferintaIndelungata, totus el simtia Inca multe lipsuri, avea trebuintaInca de multe intocmiri, ca sa poata vindeca ranele lasate deun trecut nefericit si sa ajunga pe aceeas treapta cu alte nea-muri mai putin prigonite de soarte.

In deosebi se simtia trebuinta unei institutiuni, care saingrijasca de interesele culturale mai inalte ale neamului: sacultiveze limba nationala, care incepuse a se folosi la oficiilepublice, sa fixeze ortografia, sa cerceteze istoria, sa sprijineascatinara literature nationala si peste tot sa promoveze, mai multdecat se putuse face pand atunci, progresul poporului nostrupe toate terenele.

i cum aceste probleme interesau pe toti Romanii dinaceasta tarn deopotriva, noua institutiune, a carei lipsa sesimtia asa de mult, avea sa fie a tuturor Romani lor fare de-osebire de confesiune si de stare socials, avea sa-i intruneascape toti Intr'un manunchiu, cum impreuna plugarul in snopspicele de grau curat".

Ideea Infiintarii unei asemenea institutiuni culturale, sule-vata mai intaiu pe cale ziaristica si in convorbiri particulare,se si apropia de realizare, in urma sangerarii dela Solferino",care WA pe guvernul absolutistic mai accesibil pentru dorin-tele popoarelor si in urma intervenirii celor 176 fruntasi ro-mani, In frunte cu Arhiereii Alexandru Sterca $ulut, Andreiubaron de aguna si loan Alexi, cari in petitiunea for din 10Maiu 1860 cer voie dela Locotenenta transilvana pentru o adu-

www.dacoromanica.ro

Page 134: serbarile dela blaj 1911

met

ropo

litan

s di

n B

laj.

141 -

nare consultatoare spre scopul Infiintarii unei reuniuni, acarei chemare sa fie latirea culturii populare si inaintarea Ii-teraturii cu puteri unite".

Dupd oarecari traganari si obiectiuni din partea Guyer-vernului provincial ardelean, si dupd ce situatiunea generalapolitica se schimba in mod insemnat prin diploma impara-teasca din 20 Octomvrie 1860, concesiunea ceruta se dete, si

www.dacoromanica.ro

Page 135: serbarile dela blaj 1911

- 142 -

in Martie 1861 se urzira temeliile nouei societati, care, dupaImprejurarile politice de atunci, avea sa poarte numele Aso-ciatiunea transilvana pentru literatura romans si cultura po-porului roman" si al carei scop se determine astfel: ScopulAsociatiunii e inaintarea literaturii romane si cultura poporuluiroman In deosebitele ramuri prin studiu, elaborarea si edareade opuri, prin premii §i stipendii pentru diferitele specialitatide §tiinIA si arte si alte asemenea".

Obtinandu-se aprobarea Maj. Sale pentru statutele 'Main-tate, cu mare bucurie se convoaca si cu o Insufletire deose-bita se tinii in Sibiiu, in zilele de 23 pans In 26 Octomvie v.1861, adunarea de constituire a tinerei societati, fata de carese hraniau sperante asa de marl.

Cei mai buni barbati ai nostri din timpul acela, in fruntecu nemuritorii Arhierei *aguna si §ulut, se grabira a Intra insirul membrilor nouei societati, contribuind fiecare dupa pu-tere la temelia ei materiala; in fruntea tinerei institutiuni sealesera barbatii cei mai luminati si mai cu vaza, de cari dis,-punea neamul nostru pe atunci: toti erau Insufletiti de sco-purile Insotirii atat de mult dorite si cu totii aveau fata cudansa asteptarile cele mai ademenitoare.

Laguna, nou alesul presedinte, cu glasul plin de emo-tiune vesteste; Masa dulcei maicii noastre este pregatitapentru oaspeti multi; maica noastra a fost pans acum Imbra-cata in doliu, dar de acum inainte se imbraca in haine denunta si pofteste la masa pe toti fiii sai, ca sa straluceascasi ea In casa si cu casa sa, si sa innoieasca pe fii sai, precumse innoiesc tineretele vulturului". lar Timotei Cipariu, eru-ditul canonic, ales ca vicepresedinte, numeste noua Asocia-tiune: un razim nationalitatii romane" si ureaza tinerei plante",ca, cu ajutorul celui Prealnalt si cu zelul invapaiat at na-tiunii nutrita si crescuta, sa ajunga cat mai curand la staturanormala, in care sa inverzeasca, infrunzeasca si fructuri in-miite sa aduca de bun si dulce gust tuturor Romanilor, fruc-turi de cultura si propasire in toate ramurile stiintei, artei sicivilizatiunii".

La randul sau, neobositul George Baritiu, noul primse-cretar, desfasura un program intreg de actiune al tinerei so-cietati, program croit pentru decenii inainte.

www.dacoromanica.ro

Page 136: serbarile dela blaj 1911

mct

ropo

litan

a di

n B

laj.

- 143 -

Dar nu numai in Ardeal produse inaugurarea nouei so-cietati o miscare atat de vie a inimilor, ci ea fii intimpinatacu o insufletire deosebita i in celelalte tinuturi locuite de

Romani. Nobilul Andreiu Mocioni de Foen felicita pe ceiadunati, Inscriindu-se ca membru cu 200 fl.; nemuritorul bine-facator Emanuil Gojdu, pe atunci comite suprem al comitatului

www.dacoromanica.ro

Page 137: serbarile dela blaj 1911

- 144 -

Carasului, promite asemenea, ca se ye Inscrie ca membru fun-dator si va starul pentru Inaintarea nouintemeiatei societAti;vrednicul Eudoxiu Hurmuzachi, vlAstarul marinimoasei familiibucovinene, salutand adunarea, cere sA fie primit Intre mem-bril Asociatiunii, intocmai ca mult meritatul loan Maiorescu,care se anuntA ca membru pe sine si pe fiul sAu

Tot cu aceeas Insufletire, dar cu un numAr cu mult maimare de participanti din tara intreagd si in fiinta de fats acaforva oaspeti distinsi din Tara-Romaneasca, se tinii a douaadunare generals la Brasov, in vara anului 1862, adunare Int-preunatA cu o expozitiune industrials si agricola, cea dintaiula. not Romanii de dincoace de Munti. La adunarea aceasta§aguna par'cA vede Inaintea ochilor sAi sufletesti roadele, cele va aduce in scurta vreme tinara institutiune: literaturalimbei noastre la asemenea grad de cultura cu ale celorlaltelimbi culte; scolile si institutele literare in stare Infloritoare,satele si orasele romane regulate si Inaintate; gradini si holdefrumoase, cultivate, bogate de pomi fructiferi, unde panA ierialaltaieri erau numai palamida si alte ierburi salbatice; eco-nomia rationale la plugarii nostri; Inflorirea artelor si a totfelul de maestrii la Romanii nostri... Pe scurt: Nu vor trecemulte zeci de ani, si natiunea romans va fi regenerata si in-tinerita in puterile sale intelectuale, industriale si materiale,pentruca natiunea este setoasa dupe cultura si luminare, iarmembrii acestei Asociatiuni nu vor cruta nici un sacrificiu, cear conditions un viitor mai fericit si propAsirea nationals"

Tot la aceasta adunare, Gavriil Munteanu, directorul ta-narului gimnaziu brasovean, propune compunerea unui dic-tionar al limbei romane; eruditul T. Cipariu starueste pentruinfiintarea unei biblioteci de carp vechi romanesti, pe temeiulcarora sd se poata lucre mutt doritul dictionar; loan PuscariuaratA trebuinta intocmirii unui album al familiilor nobile denationalitate romans; George Baritiu cere infintarea unei ca-tedre de Estetica pentru cultivarea artelor frumoase, iara pentrupromovarea stiintei se hotareste infiintarea sectiilor: filologica,istorica si fizico-naturals.

Cu astfel de sentimente, cu astfel de planuri si cu astfelde aspiratiuni se InaugurA activitatea Asociatiunii noastre, inacelas chip urmA ea si mai departe, cu o intensitate aci mai

www.dacoromanica.ro

Page 138: serbarile dela blaj 1911

- 145 -

mare, aci mai mica, dupa oameni, timpuri si imprejurari,pana cand la a. 1895 din Asociatiunea transilvana" sa des-voalta in Asociatiunea culturala a tuturor Romanilor din Un-gari, si pana and pe cadranul vremii se insemnara de cinci-zeci de on cate 365 de zile

Se naste de sine intrebarea, ridicata de altfel in repetiteranduri, daca in timpul acesta, destul de indelungat in vieataunei institutiuni, Asociatiunea noastra a implinit, macar in parte,asteptarile intemeiatorilor ei, adeca a putut atinge cat de cattinta fixata la urzirea ei si daca serviciile aduse de dansa so-cietatii romanesti coraspund jertfelor depuse pe altarul ei?

Ca sa putem raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa nedam seams, ca vieata unei institutiuni nu se poate desvoltacu regularitatea si preciziunea unui mecanism, ci ea se poateasemana mai bine cu desvoltarea unui organism, a carui exis-tents si prosperare atarad de diferite imprejurari. Dacd aceste,imprejurari sunt favorabile, el creste si se intareste, vazand cuochii; dimpotriva, sub imprejurari neprielnice, incepe a tanji,lancezeste pe zi ce fnerge, pana cand se prapadeste cu totul

Chemata la vieata inteun timp de reculegere nationala,Asociatiunea" reoglindeste in trecutul sau de 50 de ani in-treaga evolutiunea poporului nostru din aceasta tara, in de-cursul acestui restimp. Cand vieata publics romaneasca Ian-cezeste, tanjeste si ea; dimpotriva, cand constiinta nationalase manifests mai cu putere, cand un sange mai viu pulseazain arteriile vietii nationale, par'ca si ea se apropie tot maimult de scopurile, pentru cari a fost creata.

Dupa primii ani de insufletire, in cari a fost intemeiata,urmeaza, de pe la anul 1870, un timp de miscare mai lent&pand cand dupa largirea terenului sail de activitate in 1895,din nou se manifests mai cu putere.

Probleme marete isi pusese Asociatiunea" noastra laintemeierea sa, probleme, cari, dupa vorba marelui ArhiereuAndreiu *aguna, cereal' inteadevar o perseveranta de fier siun sacriiiciu din inime.

Deoparte ea voia sa contribuie la desvoltarea literaturiinationale prin studii, publicatiuni, premii si stipendii, iara dealta, parte se nazuia sa ridice cultura generala a poporului,

no

www.dacoromanica.ro

Page 139: serbarile dela blaj 1911

- 146 -

rAspandind in toate straturile cunostintele folositoare, propa-gand spiritul de insotire, dand indrumari pentru o mai buildlucrare a pamantului si indemnand pe fill poporului nostru laimbratisarea negotului si meseriilor.

Cu alte cuvinte, Asociatiunea" era menita sä fie pe deo-parte o societate literard, iara de altd parte o societate cultu-raid, o societate de popularizare.

A lucra cu succes in ambele directiuni era foarte greusi mai cu seams a desvolta o activitate mai mare literara st

cu deosebire cum s'au pornit imprejurar:le politicedela 1867 incoace, si cu mijloacele materiale de tot restranse,de care dispunea Asociatiunea", era aproape peste putintd.

Cu toate acestea si in aceasta directiune s'a produs cateceva, cat permiteau puterile si tmprejurarile. Disertatiunilepublicate in Ana fele" aparute si in anii cei dintaiu, revistaTransilvania" redigiatd un lung sir de ani de mutt meritatulG. Baritiu, publicarea catorva lucrari de specialitate, premiareacatorva scrieri literare de valoare, intemeierea unei bibliotecidestul de considerabile, infiintarea Muzeului istoric si etno-grafic, care se desvoaltd din an in an, intrunirea unui grupde cArturari in sectiile literare-stiintifice, cari dau many deajutor comitetului central in chestiunite de specialitate, sunttot atatea semne, ca Asociatiunea" a cautat sa -si Med* da-toria sa si pe acest teren.

Mai mult insd a izbutit ea a faptul pe celelalte campuride actiune, ce alesese.

Voind a inmulti numdrul intelectualilor, de cari se simtialipsd asa de mare in deceniul 1860-1870, ea impArti un numarinsemnat de stipendii tinerilor dela scolile secundare si supe-rioare, despre cari spera, ca vor fi tot atatia lumindtori siconducatori devotati ai poporului. De altd parte, nazuindu-sea imprietini si pe Romani cu negotul si cu meseriile, de caristatuserd departe pand acum, ajutd un numar mare de uce-nici, sa invete maiestriile mai de lipsa si totodata dete catevaajutoare elevilor dela scolile de comerciu.

Ajutd cateva scoli lipsite de mijloace, si pornind delapunctul de vedere corect, ca progresul unei societhti atarndin mare parte dela cultura femeii, infiinta cu jertfe foarte marlscola civild de fetite, care si-a serbat anul acesta jubileul exi-stentei sale de un pdtrar de veac.

si-le

stiintifica,

www.dacoromanica.ro

Page 140: serbarile dela blaj 1911

- 147 -

Dar nu numai tineretul avil parte de binefacerile socie-tatii noastre, ci intreg publicul roman: tineri si bAtrani, bar-bati si femei, sdteni si ordseni. Cu deosebire dela infiintareadespartdmintelor, hotaritd in anul 1869, si, si mai mult, dupdreorganizarea din anul 1895, Asociatiunea" cdutd ss pdtrunddin toate straturile popotului, indemnand si sfatuind, invdtandsi admoniand, prin adundri, prin prelegeri poporale, prin in-fiintarea de biblioteci si de insotiri, prin publicarea unei Bi-blioteci poporale" proprii.

Ea incercd in diferite randuri, sa concentreze publiculnostru la muncd comund si sa destepte increderea In puterileproprii, prin aranjarea de expozitiuni mai mari si mai mici.

De altd parte, administrand bine averea sa, indemnd pemai multi generosi binefacatori ai poporului nostru, sa -i in-credinteze spre chivernisire diferite fundatiuni cu scop cul-tural sf filantropic.

Toate aceste fapte, indeplinite cea mai mare parte failnici o rasplatd materiald, ci numai din dragostea de neam side dorul de a impinge cu un pas mai departe pe calea pro-gresului acest popor bantuit in trecut de o soarte nemiloasd,sunt tot atatea dovezi, ca Asociatiunea" noastra n'a trait in-zadar, n'a inselat aspiratiunile intemeietorilor ei, ci a cdutatsa facd tot ceeace i-a ingaduit timpul si imprejurdrile, siastfel si-a castigat un titlu la recunostinta si sprijinul publi-cului nostru.

Dar pe langd toate cele amintite pand aici si cari se vorputea vedea mai pe larg in capitolele urmatoare, Asocia-tiunea" castigat un merit nediscutabil prin caracterul am-bulant al intrunirilor sale. Ea a facut pe Romanii din dife-ritele pArti al- terii sa se cunoascd unii pe altii, i-a d prinssa lucre impreund si sa se stimeze unii pe altii, i-a invatatsa -si pretuieascd si cultive limba; a sustinut vie scanteianationald, chiar si acolo, unde era In primejdie a se stinge; aaplanat contrastele sociale si confesionale; ne-a deprins a nesimti cu totii fii aceluias popor si a hrdni acelas ideal: asi-gurarea existentei si intarirea materiald, morald si culturald aneamului, din care facem parte.

Chiar dacd Asociatiunea nu ar fi obtinut alte rezultatemai concrete, totus din punctul de vedere amintit mai pe urmdar merits toatd stima si toatd recunostinta noastrd.

los

si-a

sa-si

www.dacoromanica.ro

Page 141: serbarile dela blaj 1911

148

Astfel, nu ni-se par exagerate cuvintele nemuritorului G.Baritiu, cand, la pag. 32 din vol. III al lucrArii sale PArti alesedin istoria Transilvaniei", zice:

De nu ar mai fi facut nimic Romanii in 1860 spre des-voltarea si consolidarea vietii for nationale, posteritatea totle-ar fi datoare cu recunostintA, pentru infiintarea Asociatiunii.Cine neaga aceasta, este dator, ca om iubitor de adevdr, saceteascA toate actele acelui institut, apArute in cei 30 ani aiexistentei sale si sa traga consecintele: imprumutarea de ideiintre compatriotii cari vorbesc aceeas limba materna; desvol-tarea sentimentelor umanitare; desvoltarea tot mai solidard aconstiintei nationale; inavutirea, netezirea si purificarea Iimbeimaterne; unificarea ei, precum nu mai fusese niciodata, pen-truca sa o stii cu atat mai mult stima si iubl; castigarea con-victiunii, ca in in aceasta limba poti cultiva prea bine stiintelesi artele, cum si a. legifera si administra o tars, un stat; infine intrarea natiunii noastre cu limba sa in concertul dinEuropa. Existenta si activitatea Asociatiunii transilvane avibrat, des1 fars multd parada si asa numite reclamuri, in totcorpul natiunii din toate terile locuite de Romani; ea a fostun bold spre a se infiinta si in alte WOO spre aceleasi scopuridiverse societati sau reuniuni. Cu impArtirea de burse in sumsde cateva zeci de mii Asociatiunea a accelerat inmultirea atatde indispensabill a inteligentei superioare in natiune. Cu in-demnarea prin ajutoare de bani la InvAtare de profesiuni sila comerciu s'a facut un pas decisiv catra campul cel vast atindustriei".

SA binecuvantam deci amintirea acelor bArbati cu sufletmare, cari au intemeiat acum 50 de ani aceasta mareata in-stitutiune, iar mostenirea for sa o pastrAm cu sfintenie, sA oinmultim, sA o facem tot mai folositoare neamului, din carefacem parte!

Daca prima jumAtate de veac din existenta Asociatiuniia fost timpul infiintarii si at incercdrilor, a doua jumAtate sAfie timpul muncii sistematice si constiente.

Asa sA ne ajute Dumnezeu!'Transilvaniac, Nrul jubilar.

www.dacoromanica.ro

Page 142: serbarile dela blaj 1911

149

Prinos.Din prilejul serbarilor culturale ale .Astreic.

De Dr. Iuliu Maniu.

ApAsat de greutatea veacurilor si persecutat de nenoroculsortii sale, poporul romanesc abia inteun tarziu a putut prinderazele bineracatoare ale desteptarii. Inima cucernicilor calu-gar' si sufletul sfiosilor dascali ai Blajului s'a incalzit pentruprima orA de razele culturii apusene cercetand adevAruri.

Ei au sirntit pentru intaiu fiorul dulce al renasterii. Eiau fost mai intaiu munciti de constiinta lipselor grozave aleunui popor cu mari aptitudini, dar necrezut de lipsit in mijloace.

Modestii muncitori a: condeiului au devenit insufletiti or-ganizatori ai fintei noastre nationale. Prin stabilirea continui-tatii noastre istorice, ei au ridicat stanca, pe care alti maridascali ai neamului romanesc au infaptuit nu peste mult re-nasterea politica a Natiunii Romane.

Sangele cald alor zeci de mii de Romani, vArsat pe acesteplaiuri, a fost jertfa, fail care renastere nu se poate inchipul.Din acest sange s'a revarsat asupra noastra aldura prima-verii de acum 50 ani, din care au rAsarit cele cloud Metropoliiromanesti si prima societate culturald a Romanilor ardeleni.

Aceste mari institutii culturale au organizat munca resfi-rata a indivizilor si au strans rand pe rand inteun puternicmanunchiu straduintele culturale ale unui neam viguros, carese poate mandr1 cA a facut, intr'un timp relativ scurt, din in-tunerecul, in care se afla, cei mai gigantici pasi spre culturasi prin cultura la civilizatie.

Framantarile unui jumatate de veac IV vor prasnul manein Blaj dAinuirea lor.

Cate sperante deserte, cate dureri inabusite si cate la-crimi nesterse nu si-au facut in acest timp calea, torcandfirul suferintelor unui neam!

SA le uitam toate in ziva de sarbatoare, ca sA inchinamintreg sufletul nostru acelora, cari prin munca for stAruitoareau intarit sufletul nostru si au sporit credinta in fericirea zi-lelor de mane. Zidurile Blajului, pline de marete umbre sainveselesc la gandul, cA mane vor putea cuprinde in ele glasulbArbatesc al capeteniilor natiunii romane. Indurerata piatrAa libertAtir se cutremurA intineritA, vazand, ca au inviat sfa-

www.dacoromanica.ro

Page 143: serbarile dela blaj 1911

150

ramAturile trupului propriu, svarlite cu nemilA in toate unghiu-rile pAmantului romanesc, si goronul lui §incai", prin frea-matul frunzelor povestitoare ale trecutului mare, prevestestecu Incredere mAretia din viitor a neamului romanesci

Jar noi, urmasii mici ai celor mari din vremuri, aducemprinosul recunostintei noastre calugarilor cucernici si dAscd-lilor mari, cApitanilor viteji si eroilor fara nume: pentrucci auinfciptuit unitatea in gandire $i straduinle ii au zidit cetateaneinvinsa a constiintei de sine a Natiunii Romane! Aducem pri-nosul multAmitei noastre marilor cApetenii ai neamului roma-nesc si fratilor de pretutindeni, cari dand ascultare glasuluinostru rugator, au prefacut festivalul iubilar al Astrei" in ograndioasa manifestare a solidaritOlii Naliunii Romane in strd-duintele sale culturale.

,Revista politica si literaia. Nr, 1.

Blajul.De Dr. loan Raliu.

La imbinarea celor doua Tarnave, oraselul Blaj isi resfiracele cateva uliti, la adapostul arborilor umbrosi. Un cadrufrumos '11 imprejmuie, dealuri si pAduri invecinate, apoi muntimai indepartati, cari veghiaza pared asupra-i, ca niste strajeridin vremuri apuse.

Muntii apuseni isi posteazA la marginea orizonului ceadin urrnA blocada de stand, iar departe, la MiazAzi-rAsarit,piscurile uriase ale Carpatilor stralucesc pans tarziu in vara,sub imaculata haina a zapezii.

E asa de mic acest oras cu trei mii locuitori, dar crestemult in proportii, cand it privesti cu ochii scrutAtorului istoric.

Peste podul de fier, unde se impreuna cele doua rauri,acceleratul trece intr'un sficiator ropot de biruinta.

Era un pod de lemn aici pe vremuri, erau casute acope-rite cu paie, erau mlastini si pAdure, inainte cu douA-trei sutede ani, cand acest orasel nu era Inca pe lume.

Blaj-satul s'a ridicat mai intaiu din slugile, ce se ocro-tiau la nemesescul castel al lui Apaffy. 0 singurd stradA etotul. Casutele se insirue destul de curatele. Mai cAtra capul

www.dacoromanica.ro

Page 144: serbarile dela blaj 1911

- 151 -

satului" vezi case acoperite cu stuh, dupa cum era intreagaulita inainte cu doua decenii numai, dar cum to -ai apropiatde strada ce (la in spre gara noua (zidita inainte cu un de-ceniu), cladirile se primenesc; vezi case, acoperite cu tigla, dince in ce mai frumusele, iar noua biserica reformats to intim-pina cu un aer de siguranta, facandu-te sa-ti uiti, cat de sa-racacioasa era umila ei antecesora!

Cum vii dela gara cea noua, in stanga, se deschide oulita noua, cu casute si vile curatele, cari se inghesuesc dince in ce mai mult. Centrul orasului, prin ridicarea nouaigari, graviteaza intr'acolo, in defavorul garii celei vechi, care ama-gise pe vremuri cateva casute frumusele in preajma ei.

Sa !ell si salami iti pun acum piedeca ochiului scrutator.E cimitirul orcisenesc, in care odihnesc vechii greci" si prie-tini si cunoscuti de ai nostri, cari au trecut pragul, ce des-parte vieata de moarte. De-o vreme incoace, fie spus sprelauda celor cari li-se cuvine, cimitirul are o infatisare vrednica,e Nine ingradit un paznic se ingrigeste de curatirea luisi monumentele, de granit sau de marmora, se ridica tot mainumeroase, vestind lumii numele pornit spre uitare, at celorce aici odihnesc in Domnul". Canonici, cari au fost pe vre-muri stalpi ai vielii noastre bisericesti-culturale; profesori carisi-au risipit aurul mintii lor odraslelor neamului, pe plata pu-

elevi, cari au venit la acest focular at stiintei cu gandulunui viitor frumos si nu s'au mai intors pe urma la vatraparinteasca; cetateni onorabili, carturari, meseriasi si plugarise insirue frumos langa olalta sub morminte, in conglasuire cutermometrul de pietate al posteritatii.

tti intorci apoi privirea spre strada cea lungcf, pe careintri in B1aj -orac. Ce frumoasa e strada asta, cand o privestidin dealul dela viile Ciufudului. Larga, dreapta, imprejmuitade salcami de pe vremea fostului primar Ordace custrada aceasta s'ar putea mandri orice oras provincial. Zidi-rile se ridica tot mai mandre; casutele modeste au disparutaproape cu totul. Chiar la intrare o cladire veche iti atrageatentia, zidita de marele Mitropolit *ulut, ajunsa azi pe altemani... Alaturi, unde era pe vremuri o ingraditura de scanduri,se ridica un institut de invatamant, scoala de stat... si caselese in Orue, luand, in cladirile unui nabab roman, proportii gran-

tina;

www.dacoromanica.ro

Page 145: serbarile dela blaj 1911

- 152 -

dioase. Spre dreapta era azilul de copii, care din neno-rocire nu mai exists Inlocuit azi cu Internatul preparandial.

Spre plata largd si incdpatoare poti sd intri prin Ulitamica, numita pe vremuri Ulita placintelor, pentru noroiul eiform idabi I.

i deodata to opresti, fard voie. Catedrala, cu Infdtisareaei impundtoare, isi ridicd cele trei turnuri spre bolta cereasca.De jur imprejur institutele noastre de invatamant se ocrotescsub umbra ei primitoare, cum se aduna puii sub aripile gdinii.E un simbol acesta, Infatisand rolul decizAtor al bisericii intoate manifestdrile vietii noastre ca popor.

in dreapta e gimnaziul, institutul pedagogic, koala deaplicatie, scola de meserii, internatul de ba left, in stanga semi-narul teologic, internatul de fetite.

Aproape o mie de elevi se aduna anual in aceste palestreale muzelor, ca sd se adape la izvorul dAtator de vieata alculturii nationale. Si thee aceste institutiuni culturale celemai vechi ale notstre s'au ridicat si s'au sustinut, dupacum se sustin si astazi, din marinimia Arhiereilor Blajului, cariau jertfit totul pentru scoli, daca ar fi fost lipsa vorba f e-ricitului Vancea chiar si crucea de mitropolit.

Sub boltiturile acestor ziduri, a rasunat glasul de ar-hanghel al lui Clain, Sincai si Maior, trezind la o noud vieatasufletul lancezit al neamului, alaturi de nemuritorii dascaliinvatati: Cipariu, Banutiu, Baritiu, Pumnul, Bunea s. a. o serieluminoasd de carturari, mai mutt sau mai putin cunoscuti,pans Ia acei invatati calugari obscuri, a caror nume se pierdein colbul arhivelor, dupace si-au impartit vieata intre cloud ideale,inerente carierei de dascAl: munca si sdrAcia.

Si sub boltiturile acestor ziduri s'au perandat, de un veacsi jumdtate, generatii dupa generatii de elevi, adapandu-se laizvorul stiintei, raspandind-o apoi peste intreg neamul, pandla Dundre si pand Ia Nistru

. Castelul metropolitan, vechea resedintd a lui Apaffy, seridicd cu demnitate, incunjurat de grAdina extinsd, avand infata vechea zidire a MAndstirii Buneivestiri, cu bisericutaazi oficiul arhidiecezan.

Cum scobori pe strada povarnitd ajungi Sub curte, oparte noud a orasului, ridicatd numai de cateva decenii,' pe

www.dacoromanica.ro

Page 146: serbarile dela blaj 1911

- 153 -

locul unui cimitir, ale carei oase mai ies si azi la iveald,cate odatd.

Ajuns la Podul Tarnavei, ce duce spre Veza, o iai instanga, spre institute. Bisericu(a grecilor, cea mai vechebiserica a Blajului, se ridica in dreapta, iar spre stanga,localul nou zidit de institutul Patria", adaposteste Casinaromand $i Societatea meseriesilor.

Re tutors In piata, admiri extensiunea ei, te gandesti catcastig s'ar putea realiza in acest centru economic, exploatatin cea mai mare parte de jidani. Dar vine chiar acum Plu-garul" sd pund el maila, pe partea de munca, ce ne priveste.

Treci prin Strada tipografiei, te opresti in vitrina libra-riei, cu carti bisericesti si manuale de scoalA, cu cele maiproaspete volume din Bucuresti si din VAlenii-de-Munte.

Ajungi pe aleea putin ingrijitd, eaci locul de plimbare alblajenilor e bercul, si vezi cu mirare, cum peste podul ceduce la sura vIddiceascd, se ridica, cu o repeziciune uimitoare casedin ce in ce mai frumoase. E republica" Blajului, care se ex-tinde pand in hula" si azi-mane pand la lacul Chereteu".

Spre gara cea veche nu mai mergem. Sunt si aici catevazidiri, si s'ar mai fi ridicat Inca multe allele, dacd gara ceanoud nu ar fi suprimat avantul acestei WO de oras.

Casute mititele se inghesuesc sub alee, ascunzandu-separ'ca de ochii lumii, alcAtuind partea de oras numita Sub-hurubi.

*

Si iata in cateva priviri rdslete am trecut in revista acestordsel atat de mic, si totus atat de mare!

Departe stralucesc vAile Tarnavelor, departandu-se toimai mutt de olaltd, in sus.

Si la poalele institutelor, se Intinde no camp extins, uncamp al cdrui nume e scris in istoria neamului nostril: G'ampullibertatii. intre Tarnava mare si !Ana sus Ia gara cea veche,ogorul poarta urmele sfinte ale inaintasilor, cari Ia 48 s'auadunat aci in numar de 40,000, ca sd scuture jugul sclaviei,ascultand glasul de rdsboinic apostol a lui Barnut. 0 piatramonumentald arAta posteritatii locul, de unde s'au rostit atuncivorbirile inflAcdrate, dar mani miselesti au aruncat-o In `aercu dinamitd. Ci a trecut vremea, cand lumina istoriei se putea

www.dacoromanica.ro

Page 147: serbarile dela blaj 1911

-154-ascunde sub obroc; Piatra s'a ridicat iaras, din pro-pria ei ruing, din propria ei cenusa, ca nemuritoarea paserePhoenix.

De toate acestea nu era nici pomenire, inainte cu catevavecuri, cand nu exists orasul, ci o vila numai, la imbinareaTarnavelor, iila lui Herbord, dupa cum cetim Mtn) diplomadin 1271 (inter duos fluvios kukullu, ubi iidem fluvii conju-guntur"). Vila si domeniul constatator din mai multe sate,ajunge la 1395 in posesiunea lui Blasiu Cserei care i-a datnumirea de azi (satul Iui Blasiu, Balazsfalva). Pe la 1535trece in posesiunea lui Gcorkre Bagdi, care a ridicat castelulce avea sa serveasca mai tarziu, dupd prefaceri si renovari,de resedinta episcopeasca. Dupd 1600 trece in posesiunea luiGavril Beth len, care a incunjurat castelul cu muri. Acesta iIdoneaza apoi cancelarului sau Pechy (1617) care obtinn pentruBlaj si locuitorii lui mai multe favoruri, intre altele, dreptul detarg. Dupa moartea acestuia, Blajui inschimba, in scurta vreme,mai multi stapani: Petru Haller, Petru &Mien, Gavrd Haller,iar la 1664 Ana Bornemisza sotia lui M. Apaffy 1, devenindBlajul de aici inainte un placut loc de distractie al familieiprinciare. Abdicand Apaffy II de princirtul Transilvaniei, infavorul curtii domnitoare, Blajul trece si el in posesiunea era-rului, pand la 1738, cand episcopul 1nocentiu Klain it primestein schimb pentru alte mosii, mai putin potrivite cu planu-rile sale.

El pune baza Blajului-ores. care avea sä vie. Ca Romanmare ce era, a vrtt sa faca din resedinta Iui oral romcinesc.Spre acest scop a adus de pretutindeni locuitori romanimai ales industriasi si comercianti dandu-le pamant si locde ma, pentru niste taxe minimale, de ad numirea de taxa-listi", ce se cla acestor locuitori, cari alaturi de iobagi, suntcei mai vechi in Blaj. El a croit plata in forma extinsa, cua-drata; el a pus temeiul la toate scolile inalte, ce s'au deschisinsa abia mai tarziu, pe cand marele urzitor manca paneaamara a exilului.

Samanta aruncata insa, a dus roade imbelsugate. Azi

Blajul e cel mai puternic centru cultural al Romani lor dedincoace.

libertatii

www.dacoromanica.ro

Page 148: serbarile dela blaj 1911

155

Si Mitropolitul$ulutu,testandu-si bisericii averea lui, ce atingemilionul, viseazA In fundul gropii un vis indraznet si utopic:o universilate ronzaneasca in Blaj, sau cel putin o academie!...

Din Scurte notile informative", scrise cu prilejul scrbarilor. Brasov,Ciurcu. Prctul 80 bani 1 vol. tio de 90 pagini.

Cuvantul Ex. Sale 1. P. S. Mitropolit Mihalyila sf. liturghie.

.Toata limba sa m5itwiscasca ca Domneste Isus lliistos. intru mai irca luiDumnezcu Tatal= (1°iliperi II. 11).

Fiul unul nascut si cuvantul Iui Dumnezeu, cel ce estefara de moarte, si a fost mai inainte de toti vecii, din sub-stanta TatAlui nascut, si de o fiinta cu Tatal, Isus HristosDomnul Ia plinirea vremii a primit pentru mantuirea noastrAa se micsora pe sine, intru asemanarea oamenilor facandu-se,precum toti oamenii se zic a fi asemenea Ia fel, dupa firea ceaomeneascA si cu inchipuirea sau forma externs, aflandu-se casi oricare om de rand, cela ce ins& dupa cum talcuieste sf.loan Gura-de-aur, era intr'un mod osebit Dumnezeu-om.

Acest Fiu al lui Dumnezeu neschimbct s'a intrupat dinSfanta Nascatoare de Dumnezeu si pururca Fec!oara Maria,cares pe Dumnezeu-Cuvantul cu oamenii prin preamarita na-sterea sa I -a unit, si firea cea lapadata a neamului nostru cucele ceresti o a impreunat" 1)

Actul acesta, prin care firea cea dumnezeeasca si fireaLea omeneasca inteun mod nespus si necuprins s'au unit in-tr'un ipostas al Cuvantului: ne-a dat noua pe unul Isus Hristos,indoit in fire, iar nu in fata. De aceea Maica Domnului, in-vrednicita a mijloci uniunea aceasta ipostatica, PreafericitaFecioara Maria, este cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu.

Adevarurile aceste, statorite in sinodul ecumenic I delaNicea, si al III-lea dela Efes, stint dogme fundamentale alereligiunii crestine.

Din acele intelegem adancul sinereniei Domnului: ca fiindel intocmai cu Dumnezeu, se Wu ascultator pand Ia moarte,iara moartea crucii

') IDupacinariul mic.

www.dacoromanica.ro

Page 149: serbarile dela blaj 1911

156

De aceea si Dumnezeu pe dansul 1-a preaindltat, inviin-du-I din morti, si preamarindu-1 cu nume, care este peste totnumele, ca sd fie el mijlocitor si mantuitor, rdscumpArandu-nepe not din blAstAmul legii, cu scumpul sdu sange, pe crucepironindu-se si cu sulita impungandu-se, nemurire a izvoritoamenilor"

Din traditiune stim ca Precurata Fecioard Maria, pentruvrednicia ei de maica, si din indurarea Fiului sau, dobandlpartinire ca aceea, cat dupAce adormise, fu primita in ceruridimpreund cu trupul ei preasfant.

Aceastd credintd o mArturisesc toti crestinii, cand prds-nuesc Adormirea preasfintei mAritei Doamnei noastre Ndscd-toare de Dumnezeu si pururea Fecioarei Marie.

Biserica catolicd Inca nu a adus judecata, in puterea cd-reia, toti ar fi obligati a tines tare si a marturls1, ca PreasfantaDoamna Noastra de Dumnezeu Nascatoarea adormind, cutrupul ei dimpreuna, ar fi fost primita in ceruri.

Biserica greceasca in condacul sArbdtoarei sustine, cape Nascatoarea de Dumnezeu... mormantul si moartea nu autinut-o". lard in canonul prim at sArbdtoarei de astAzi, KirCosma Agiopolitul si poeticul episcop dela Maiuma in Pale-lestina, care train pe timpul turburdrilor iconociastice, la can-tarea a IX-a Irmos, adormirea Preacuratei Inc g o pune intreintamplarile cele peste cursul ordinar al firii, ca zice:

Biruescu-se hotarele firii intru tine, Fecioara curatA, caNasterea Fecioard rdmane, si moartea izvoreste vieata. Ceeaceesti dupd Nastere Fecioard, si dupd moarte vie, mantuesti pu-rurea, Nascdtoare de Dumnezeu, mostenirea Ta".

Traditiunea aceasta constanta in biserica mai bine deunsprezece veacuri, cred, ca indeamnd si pe aceasta obstecrestineascd, sd prAznuieasca Adormirea Preacuratei; adunan-du-ne astAzi dela margini, intocmai ca apostolii, nu la pro-hodul Maicei Domnului, ci ca sd pomenim facerile de bineprimite din mana providentei, sd ne tragem seama de sporulfAcut, iluminati cu invAtaturile trecutului, sa ne arAtam vrednicide numele si de mostenirea pdrinteascd. De aceea, binevoiti asuferi, ca cu acest nou prilej sA vA rog cu Moise: Aduceti-vdaminte de zilele veacului; socotiti anii neamului neamurilor:

') Tropariul inaiptea Des legarii in sf. si marea Vineri.

9.

www.dacoromanica.ro

Page 150: serbarile dela blaj 1911

167

inteaba pe fatal tau, si iti va povestl, si pe cei batrani ai tai,vor spune tie" 1). iarasi; sa va indemn cu inteleptul:

Asculta fiule invataturile tatane-tau, si nu lapada legile maiceitale" 2).

Ne-am adunat crestinilor, si o rugam 15.e Maica Domnului,pe cea vie si dupa moarte, ca sa ajute mostenirii ei; siprecum Dans4 Intru nastere a pazit fecioria, asa si intru ador-mirea ei, sa nu paraseasca biserica si poprul romanesc; carecu credinta marfurisesc, Ca Domn este Isus Hristos, Intru ma-rirea lui Dumnezeu Tatal.

Pe acea0a mijlocitoare a noastra duioasa catra Dum-nezeu, cu lacrimi in ochi sä o rugam, ca sa aline sunetul va-lurilor acestei vieti si sa domoleasca tulburarea neamurilor.Dansa pe fiul sau si pe Domnul Nostru cu indrazneala demama cuprinzandu-1, II va indupleca sä cerceteze pamantulstramosilor, gatindu-ne noua celor de acum grau de hrana,udand brazdele lui, asemanand gliile lui, cu povoiul va miscape el si fructul lui ii va binecuvanta... cu bucurie se vor in-cinge dealurile, imbraca-se-vor pasunile cu of si vaile se voracoperi cu grau" 3).

Si se va imbraca poporul credincios cu buns cuviinta,si cu taria cea de sus, ca, cu indrasneala lui Navuthe Israil-teanul, sa poata raspunde lacomiei lui Achab celui de acumfereasca-ma Dumnezeul men, sä dau eu mosia parintilormei tie" 4).

Si fericit va fi poporul, caruia Dumnezeul lui Iacob esteajutorul lui, nadejdea lui spre Dumnezeul spre cel ce pa-zeste adevarul in veac, spre cel ce face judecata celor nä-pastuiti, spre cel ce da hrana celor flarnanzi... Domnul ridicape cei surpati, Domnul iubeste p2 cei drepti, Domnul pazestepe cei drepti. Pe saracul si pe vaduva va pimi, si calea pa-catosilor o va pierde. imparati-va Domnul in veac, Dumne-zeul tau Sione in neam si ncam" 5).

Deci toata limba sa marturiseasca, ca. Domn este IsusHristos, Intru marirea lui Dumnezeu Tatar. Amin!

') A doua lege XXXII. 7.') Pildele lui Solomon I. 8.

2) Psalm LXIV.4) III. Imp. XXI. 3.5) Psalm CXLV 10.

Si

lui...

www.dacoromanica.ro

Page 151: serbarile dela blaj 1911

158

Cuvantul de deschidereiostit de viceprczidentul Asociatiunii., dl Andreiu Barseanu, la adunarea

juhilara din Blaj, in 15/28 August 1911.

Excelenfiile Voastre, halt l teasfinti /ilor Parin /i Arhiepi-scopt si Mitropolifi !

Preasfintitilor Parinti Episcopi !Onorabild Adunare g-enerald !

Cand vad inaintea mea un public asa de numaros si ales,intrunit in acest dumnezeesc lacas, in frunte cu Arhiereii bise-ricii noastre nationale de ambele confesiuni, fart de voie rasarinaintea ochilor mei sufletesti cateva momente mari, din tre-cutul vijelios al rnult cercatului nostru neam. Cu deosebirese desfac luminoase clipele acelea marete, cand era vorba deexistenta sau neexistenta neamului nostru pe aceste plaiuri,cand fii cei mai buni ai poporului nostru, fart deosebire de confe-siune si de stare socials, stau ingrijorati inaintea acestui sfantaltar, asteptand sfatul Celui Prea-inalt, pana cand, rasunandcuvantul de mantuire prin rostul trimisului lui si recunoscan-du-se unii pe altii ca frati de acelas sange, cu aceleasi sufe-rinse si cu aceleasi aspiratiuni, isi jurara credinta vesnica uniialtora, credinta pecetluita cu sangele multora dintre dansii.

Cu totul de alts natura, desi pornind din acelas complexde sentimente, este adunarea noastra de astazi.

Ne-am intrunit, doamnelor si domnilor, ca sa sarbatorimimpreuna clipa aceea fericita, cand, inainte de aceasta cu 50de ani, parintii nostri, voind a asigura viitorul urmasilor lor,au pus temelie Insotirii Inchinate literaturii romane si culturiipoporului romanesc.

0 sarbatore de bucurie este aceasta, o sarbatoare depietate si de recunostinta, dar totodata un prilej de concen-trare si de meditatie, un moment de reculegere si de Imbar-Mare pentru viitor.

Si unde s'ar fi putut tines mai bine aceasta serbare cul-tural' romaneasca, decal in oraselul acesta dela impreunareaTarnavelor, de unde au purces, timp de un veac si jumatate,atatea raze de lumina In toate colturile locuite de romani;unde au alergat atatea generatii de tineri, ca sa-si stamperesetea for de stiinta, ajutati fiind in nazuintele for de munifi-centa unor marl Arhipastori, doritori de inaintarea bisericii si

www.dacoromanica.ro

Page 152: serbarile dela blaj 1911

- 159 -

neamului lor; unde a Hasa de atateaori in noptile lungi delama candela rabdurie a cercetatorilor graiului si trecutului popo-rului nostru; unde a rasunat odinioara glasul marilor dascali aineamului nostru: al unui Samuil Micul, GheorghePetru Maior, al unui Timoteiu Cipariu si Simeon Barnutiu; deunde au pornit, plini de insufletire, atati apostoli devotati, intoate tinuturile cu graiu romanesc; unde s'au Intrunit deatateaori in vremuri grele, cautand sfat si imbarbatare, alesiineamului nostru, in tocmai ca albinele pe Tanga matca; undeinteun moment hotaritor, pe care 1-am amintit mai sus, abatut inima intreg poporului nostru din aceasta patrie si inpamantul caruia zac osamintele atator iubiti ai nostri?

in adevar, multe centre infloritoare romanesti avem, dinmila lui Dumnezeu, in aceasta tars, dar din toate nici unul nuse poate potrivi cu Blajul, and e vorba de serbarea unuimoment de insemnatate istorica, de impreunarea prezentuluicu trecutul, de evocarea imprejurarilor de odinioara si decumpanirea unor noun indrumari pentru viitor.

De aceea trebuie sa fim deosebit de multumitori fratilordin acest despartamant, Ca n'au pregetat a ne cherna la dansiicu prilejul serbarii semicentenare a insotirii noastre culturale,facandu-ne astfel cu putinta a ne concentra din nou in inimatinutului ardelenesc, si privind atatea lucruri, cari ne amintesctrecutul, a ne intarl sufletele, in tocmai cum Anteu din pove-stile cele vechi prindea putere, de cateori venia in atingere cupaman tul, care-i era mama

Bucuria noastra, cInd ne vedem adunati la un loc intr'unnumar asa de frumos, in acest vechiu focular al culturii ro-mane, purtati de acelas gand si de acelas dor, ar fi deplina,cand locul acesta de onoare, din care indrasnesc a rosti acestecuvinte, ar fi cuprins de acela, care a condus un sir intregde ani destinele insotirii noastre si pe cari am avut neferi-cirea a-1 pierde cu cateva luni mai Mainte.

Cu ce entuziasm ne-ar fi vorbit mult regretatul losifSterca batranul cu inima tanara, reales presedinte alAsociatiunii" in adunarca generals din anul trecut, tinuta inDej, de insufletirea, cu care s'a intemeiat insotirea noastraculturala, incepand dela petitia celor 181 fruntasi romani, infrunte cu nemuritorii arhierei: Alexandru Sterca §ulutiu, An-

incai si

Sulutiu,

www.dacoromanica.ro

Page 153: serbarile dela blaj 1911

- 160 -

dreiu baron de Saguna si loan Alexi, adresata guvernului pro-vincial ardelean in 10 Maiu 1860 si urmand cu conferenta dinMartie al anului urmator, in care s'au urzit temeliile insetiriiatai de mult dorite! Cu MCA caldura ne-ar fi povestit despreadunarea de constituire tinuta in Sibiiu, in zilele de 23-26Octomvrie v. 1861, in care s'au inscris primii membri ai nou-infiintatei societati si in care eruditul Timoteiu Cipariu, mul-tumind in numele celor adunati marelui arhiereu Andreiu bar.Saguna pentru ostenelile depose la infaptuirea ei, a tinut acelscurt, dar maduvos discurs, despre insemnatatea limbei ma-terne, discurs, ale carui cuvinte pare ca sunt sapate in granitpentru toate timpurile!

Cat de 'impede si cu cats vioiciune ne-ar fi hesfaprat elschimbarile, prin care a trecut insotirea noastra in restimpulcelor cincizeci de ani, de cand exists; cu cats plasticitate arfi fixat el momentele principale din vieata ei, din care la celemai multe avuse prilej a fi insus partas: stralucita adunaregerierala tinuta in 1862 in Brasov, in fiinta de fata a ambilorarhipastori ai bisericilor romane surori si impreunata cu ofrumoasa expozitiune industrials si agricola, cea dintaiu la noi,romanii de dincoace de munti; insufletitele adunari dela Blaj,Hateg si apoi din Alba-lulia, din anul 1866, la care cei doivenerati Ierarhi ai bisericii noastre stau din nou unul Tangaaltul, intocmai ca la Brasov, si cum avem fericirea a-i vedeaastazi pe vrednicii for urmasi; adunarea urmatoare din Cluj, incare se alese ca presedinte fericitul baron Vasile Ladislau Pop,si care fu onorata cu prezenta comisarului plenipotent regescpentru Ardeal, contele Emanuil Pechy, si a fericitului arhiereuloan Vancea de Buteasa, pe atunci episcop in Gherla, Tar cevamai tarziu arhiepiscop si mitropolit in acest de Dumnezeupazit orasel, care va vesti pururea marinimositatea lui; cea dinI..omcuta-mare din anul 1869, in care, la staruintele conzilieruluiaulic Iacob Bologa, se hotari infiintarea despartamintelor, me-nite sa puns in legatura Asociatia cu massele cele mari alepoporului; cea din Nasaud, din anul urmator, in care 44 co-mune din districtul nasaudean se inscriu intre membrii fun-datori si pe vieata ai Asocietiunii, incasandu-se cu totul laaceasta adunare suma de 7000 fl.; a treia din Sibiiu, tinutain 1881 sub prezidiul eruditului canonic Timoteiu Cipariusi cu prilejul careia se intocmi o noua expozitiune, cu mult

www.dacoromanica.ro

Page 154: serbarile dela blaj 1911

- 161 -

mai bogata si mai succeasa ca cea din 1862; a doua adunaregenerals din Brasov, in anul 1883, in care s'a hotarit infiin-tarea scolii civile de fetite a Asociatiunii", lucrare adusa laindeplinire trei ani dupa aceea; a treia adunare tinuta in Blaj,in anul 1895, in care, la cererea guvernului terii, s'a hotaritschimbarea statutelor Asociatiunii", schimbare impreunata cuparasirea unui nume istoric scump, dar care in schimb a datinsotirii noastre putinta a-si extinde binecuvantata sa lucrareasupra tuturor tinuturilor locuite de Romani din patrie si ingenere a dat regulelor ei fundamentale o forma mai coraspun-zatoare imprejurarilor; adunarile din Lugoj, Beius, Mehadia,Oravita si Baia -mare, in care fratii nostri din tinuturile de cu-rand anexate la terenul de actitme al Asociatiunii" au primitinsotirea noastra cu atata insufletire, in sfarsit, memorabilaadunare din Sibiiu, de acum Base ani, condusa de insus muttregretatul prezident losif Sterca *ulut, cu prilejul careia s'ainaugurat muzeul istoric si etnografic at Asociatiunii", inau-gurare impreunata cu o frumoasa expozitiune retrospective sietnografica!

Cu cats competenta ne-ar fi infatisat mult regretatul ba-trail munca desfasurata sub steagul Asociatiei noastre timp de50 de ani, problemele urmarite in acest timp, destul de inde-lungat, sfatuirile, Ittcrarile si staruintele comitetelor de pe vre-muri, la cari luase insus parte timp de peste 30 de ani, jert-fele aduse de publicul nostru pe altarul acestei institutiuni,succesele si deceptiunile, de cari nu poate fi lipsita nici o in-treprindere omeneasca!

In lipsa fie-iertatului prezident, a carui trecere din vieata,desi la limitele extreme date muritorilor pe acest pamant, amdeplans-o cu totii, voiu incerca eu a scoate la iveala doua-trei momente, din vieata de 50 de ani a institutiunii noastreculturale, nu din autopsie, nu din intuitie proprie, nu din con-tractul direct at faptelor si at impresiunilor, ci mai mutt petemeiul insemnarilor reci si de multeori defectuoase.

Doua au fost, dupa a mea modesta parere,. motivele decapetenie, cari au condus pe parintii nostri la infiintarea ace-stei Asociatiuni: dorul for de lumina, de Inaintare, ci simfulfor de solidaritate nationala.

Ramasi inapoi in privinta culturii, fats cu celelalte nea-11

www.dacoromanica.ro

Page 155: serbarile dela blaj 1911

-- 162 -

muri conlocuitoare, In urma ImprejurArilor vitrege din trecut,romanii din aceastA tail nu doriau nimic mai fierbinte, ca de-laturarea Ingraditurilor mestesugite sff nedrepte, care-i tineaudeparte de izvoarele luminii, desfacerea legaturilor nabusi-toare, cari le acopereau ochii mintii, admiterea fiilor lor laInvatAturA si la tot felul de mAiestrii, cu un cuvant: mantuireator, nu numai de iobagia corporals, ci mai vartos de ceaspirituals.

Dorinta aceasta fierbinte a mosilor si stramosilor nostrio vedem exprimata in toate plangerile sff cererile adresatedomnitorilor sff sfaturilor tariff, In cursul veacului al XVIII-leasi In partea primA a veacului al XIX-lea, Incepand dela cere-rile energicului si In veci neuitatului arhiereu loan InocentiuMicul, pans la rugamintea episcopilor Vasile Moga si loanLemenyi, Inaintata Dietei ardelene in an. 1842, In cauza ro-rnanilor locuitori pe pamantul crAiesc, numit sff sAsesc", sff

panA la rezolutiunile memorabilei adunAri de pe Campul li-bertAtii" din 3/15 si 4/16 Maiu 1848

Nazuintele Inaintasilor nostri din restimpul acesta le-asputea asemAna cu dorul de lumina al celui ce pierdutvederea, cu chinul celui Insetosat, care aude In apropiere mur-murul unui izvor, la care Insa nu po; to ajunge, cu zvarcoli-rile unei paseri inchise in colivie, cu cAutarea unei licAriri delumina de planta, ce tanjeste In Intuneric.

$i cand batii ciasul de mantuire, and iobAgia se des-flint& and se introdusera randuieli noud si in tam aceasta,randuieli, cart nu mai faceau deosebire 'hare om si om, ci-1lAsau pe fiecare sa se fericeascA dupd vrerea si putinta sa,cu cats ravnA se Indreptara pArintii nostri pe carnpul larg sffbogat in roade al culturii, cu cats sete IncepurA ei a sorbidin izvorul oprit mai Inainte, cu card bucurie salutarA ei razade lumina, ce se arAtase In sfarsit sff pentru dansii!

Fiii fostilor iobagi alergau din toate partite la invatAtura,peste tot incepura a se ridica scoli mai mici si mai marl,de multe on cu jertfe aproape supraomenesti, tiparele se pu-serA In miscare, Insemnand pe hartie alba slovl romaneasca,Biserica nationalA incepii a se organiza din nou si, in multepArti ale Orli, se InaltarA din cenuse altare noua, drept semnde multamita Celui Atotputernic pentru norocoasa schimbarea lucrurilor.

www.dacoromanica.ro

Page 156: serbarile dela blaj 1911

- 163 -

In timpiil acesta de reculegere nationala se ivi, sau, maibine zis, se relua idea infiintarii unei societati, care sä aibade scop cultivarea limbii, sprijinirea tinerei literaturi nationalesi propagarea cunostintelor folositoare in mijlocul poporului:a unui Panteon roman", a unor sarbatori olimpice", undetinerii sa aucla pe batrani vorbind romaneste", a unei mnsotiri,care din o contribuire, ce o ar hotari statutele", ar infiintaun fond pentru formarea de biblioteca romans, muzeu roman"si la care literatii nostri si mai ales cei incepatori, mai ina-inte de a-si da opurile sale pe myna fiilor lui Guttenberg,le-ar asterne spre o reviziune literary ".

Idea aceasta, reinviata de nou in aceasta forma de ve-nerabilul batran loan cavaler de Puscariu, pe atunci pretorelecercului Venetia din Tara Oltului, afla rasunet in toate par-tile. Din mai multe locuri se auzira glasuri, cari sprijineaudin toate puterile propunerea corespondentului anonim dinTara Oltului", aparuta in nrul 12 din 24 Martie 1860 al foiiTelegraful Roman". Intre altii, profesorul blajan, fericitulJoan Russu, mai pe urma canonic metropolitan, scria in aceeasfoaie: ,,...N'am decat a aplauda si a consimtI din inima si adori realizarea acestei idei; caci cine n'a simtit si nu simtepans astazi trebuinta unei asemenea reuniuni pentru cuno-stintele anticve si literare, unde capacitatile noastre cele maialese si mai deprinse, avand ocaziune comunica ideile sicunostintele sale, prin aceasta ar da o directiune mai salutarysi mai avantagioasa literaturii noastre, caci e prea cunoscutsi constatat acel adevar, ca fiecare natiune, care s'a in-teresat de prosperarea si inaintarea literaturii sale, numai prinatari asociatiuni a putut ajunge la scopul dorit in sfera litera-turii!... Avand not atari reuniuni, de care face pomenire co-respondentele Telegr. Rom." din Tara Oltului", s'ar puteadelatura multe piedeci, ce ni-se ivesc chiar si in privintalimbii si a scrierii; s'ar mijiocl si statornici o uniformitate, sin'am orbeca si nu ne-am conduce fieste-care numai de prin-cipiile si convictiunile individuale. Din atari asociatiuni s'arstarni si nutri in barbatii nostri si un spirit de emulare, deactivitate si incurajare, si auctorii de producte literare n'aravea teams, ca opurile for vor zacea cu zeci de ani nechel-tuite si mancate de pulbere. S'ar nevol fiecare, zic, in sfera

11*

a-si

www.dacoromanica.ro

Page 157: serbarile dela blaj 1911

- i64 -

obiectelor sale, cu care s'a ocupat in vieatA, sa iasa la luminacu niscari producte pipAite si rumegate si date la lumina numaidupace au suferit cu rezultat bun proba acestei auctoritati Ii-

terare, Cu un cuvant: literatura noastra ar avea astfel oca-ziunea cea mai placuta a Inainta in productele sale, In diverseramuri de stiinta".

Propunerea pretorelui Puscariu fu asadara intimpinata cubucurie, cu deosebire din partea elementelor mai tinere dinaceea vreme; cu totii simtiau trebuinta unei Insotiri de felulcelei proiectate, dela care asteptau atata bine pentru viitor.

Era Intrebarea Insa, cine sa is initiativa pentru infaptu-irea ideii puse in miscare, cine sa aduca la Indeplinire aceea,ce se prefacuse In dorinta generals a partii mai luminate aromanilor ardeleni?

Privirile tuturor se indreptara la arhiereii bisericii ratio-nale, la conducatorii naturali ai poporului nostru, cari niciand nu si-au parasit in momentele grele turma for cuvan-tatoare si a caror chemare era, si este, tocmai apararea inte-reselor mai inalte morale si intelectuale ale neamului.

Si cei trei nemuritori arhierei, ale caror nume binecu-vantate le-am amintit mai sus, intelegand dorinta generals,dorinta justificata si de schimbarile politice, ce erau in per-spective, nu pregetara a se face interpretii ei. Ei isi pu-sera numele in fruntea petitiei din 10 Maiu 1860, acoperite de181 iscalituri si adresate locotenentei transilvane, pentru per-miterea unei adunari conzultatoare", spre scopul infiintariiunei reuniuni, a carei chemare sa fie latirea culturii poporalesi Inaintarea literaturii cu puteri unite".

Rezultatul acestei petitii, dupa oarecari obiectiuni si tra-ganari din partea guvernului provincial transilvan si dupa-ceintr'aceea imprejurarile politice din monarhie se schimbara. Inin mod insemnat, in urma diplomei imparatesti din 20 Octom-vrie 1860, RI concesiunea adunarii de conzultare, adunare ti-nuta in zilele de 9--11 Martie v. 1861 in Sibiiu, sub prezidiulmarelui si in veci nemuritorului arhiereu Audreiu Saguna.

In aceasta adunare se crol temelia, se fixara regulelefundamentale ale insotirii atat de mult dorite, si care, dupAImprejurarile -politice de atunci, avea sa poarte numele: Aso-ciatitmea transilvand pentru literatura romand cultura popo-rului roman".

pi

www.dacoromanica.ro

Page 158: serbarile dela blaj 1911

- 165 -

Principiile si convingerile, din can au pornit antecesoriinostri, cand au hotarit, acum- 50 de ani si ceva, Intemeiareaacestei societati, se pot vedea mai bine din memorabila cu-vantare tinuta cu acest prilej de marele arhiereu Andreiu $a-guna. Noi", zice nemuritorul barbat in acele momente in-semnate, in care un viitor mai bun se pArea ca zambeste sipentru mult cercatul nostru neam, simtim in noi o putinta dea ne perfections, pe noi si pe ai nostri, prin mijloacele liber-

nationale, si spre a ajunge aceea, ne-am hotArit a ne con-solida i'ntr'o asociatiune bine organizatd, care-si face sie-si deproblemd promovarea literaturii si culturii poporului nostruroman, precum si inaintarea industriei si a agriculturii in sanulnatiei noastre".

lard mai jos urmeazd astfel: ,Se poate, ca cineva imi vainfatisa starea cea strdlucita a Romanilor vechi si monumen-tele cele strAlucite ale maridi lor, de care tara noastra esteplink si asemAnandu-o cu starea noastra de astAzi, care e de-stul de deplorabild, va gandi: de ce sa tntreprindem un lucrumai mare spre cultivarea nationale, deoarece este posibil, cava veni un timp barbar, care lucrdrile noastre le va nimici sinatia o va degrade la sclAvie?.. Asa este, caci nime nu poatetrage la Indoiala, ca aceea, ce °data s'a implinit in lume, nus'ar mai putea intampla mai de multe-ori. Totus, eu inteacoloimi dau pArerea mea, ca monumentele materiale ale unui pe-riod cult se pot nimici prin mani barbare si o natie liberd sepoate lipsi de libertate prin niste legi draconice; insd monu-mentele spirituale si moravurile cele morale, precum si valoarealor, rdman pentru toti timpii nerdsturnavere, caci acestea suntmai presus de once putere silnicd si fizicd: de ele nu se poateatinge mana barbarului; furul nu be poate furs; moliile nu lepot manca. Fiind asadard problema noastra a inainta litera-tura, cultura, industria si agricultura natiunii noastre, adecd ainainta starea spirituald si materiald a poporului nostru, vrema destepta prin mijloace nationale facultatile, va sa zica: cu-getarile cele senine si serioase in poporul nostru, ca sa cu-noasca fiinta si destinatia sa si sa o stie intrebuinta spre totbinele, precum si alte natii fac astazi aceasta si precum estespiritul cel civilizator al secolului nostru; darurile lui vor ga-ranta viitorul cel mai ferice al mult cercatei noastre natiunisi o vor fed de niste lovituri ucigatoare de religia si limba ei".

tAtii

www.dacoromanica.ro

Page 159: serbarile dela blaj 1911

- 166 -

Am reprodus din nou cuvintele acestea ale marelui bArbat,citate de atateaori, cad nicairi nu afldm infatisate mai evidentideile, pornirile si aspiratiunile, ce frAmantau neamul nostruacurn 50 de ani si din cari a izvorit, intre altele, si Asociatianoastrd iubilara.

Vulturul, ce fusese Inlantuit atata vreme, isi intinse ari-pile, in care simtia Inca destuld putere, si se pregatia a-si luasborul spre soare, spre sfere mai senine, pe cari le doria cuatata sete, dar de care fusese tinut departe pand acuma.

Dupd desbateri serioase de trei zile, la cari luara partebarbati ca Joan Bran de Lemenyi, loan Aldulean, GheorgheBaritiu, loan Puscariu, Jacob Bologa, Dr. Joan Rack', loanCodru, Nicolae &Sean, Die Macelariu, loan Axente Sever, loanHannia, si altii, idea, care planase pans acum in aer ca o do-rinta, lud forma concreta. Noua institutiune isi avea conthrilesale bine determinate. in graiul rece al paragrafilor menireanou-urzitei insotiri sd norms astfel: Scopul A sociatiunii eInaintarea literaturii romane si cultura poporului roman indeosebitele ramuri, prin studiu, elaborarea si edarea de opuri,prin premii si stipendii pentru diferitele specialitati de stiintasi arte, si alte asemenea". Mijloacele materiale ale ei aveausa se compund din taxele anuale ale membrilor si din daru-rile, ce se sperau din partea binefacatorilor. Ca membru puteasd fie orice persoand privata sau morals, dac A platia taxaanuald de 5 fl. sau dacd depunea, odata pentru totdeauna, uncapital, care ss produa aceastA sums ca interese. Sediulcancelariei Asociatiunii avea sd fie Sibiiul.

Primind, in 6 Septemvrie 1861, proiectul acesta de sta-tute, cu o singurd modificare, aprobarea Majestatii Sale, a bu-nului nostru monarh, marele episcop Andreiu Saguna, caruiai-se ImpArtdsise rezolutiunea iparAteasca, se si grbI a chemaadunarea de inaugurare si constituire a nouei insotiri, pe zivade 23 Octomvrie v. al aceluias an.

Ne putem inchipul, cu cats bucurie si cu cats insufletires'a tinut aceastA memorabilA aduilare, care a durat cu totul4 zile si la Inceputul careia marele arhiereu a rostit urmatoa-rele cuvinte, izvorlte din adancul inimii sale: WA, domnilor,a sosit ziva cea doritd pentru infiintarea unei Asociatiuni,carea sA aibd de problemd literatura romans si cultura po-

www.dacoromanica.ro

Page 160: serbarile dela blaj 1911

- 167 -

porului roman!... MArturisesc sincer convingerea mea, ca euproblema Asociatiunii noastre o caracterisez pe cat de nobild sifrumoasa si unica in felul sat' astAzi in Intreaga noastra na-tiune din toate pArtile, unde se aflA ea, pe atata si de serioasAsi grea, pentruca cere o perseveranta de fier si un sacrificiudin inimA".

Si a terminat cu des repetata, dar in veci frumoasa simiscAtoarea metaforA: Masa dulcei maicei noastre este pre-gAtitA pentru oaspeti multi; maica noastrA a fost pans acumimbracata in doliu, dar de acum Inainte se imbracA In hainAde nunta si pofteste la mass pe toti fiii sai, ca sa strAluceascAsi ea in casa si cu casa sa si sa innoeascd pe fiii sai,precum se Innoesc tineretele vulturului!"

Si chemarea marelui arhiereu nu ramase zAdarnicA. Laaceasta adunare se Inscrisera 212 membri, Intre cari 9 funda-tori, incasandu-se cu totul suma de 7028 fl. 40 cr. si 2 galbeniPrima temelie materials a nouei Insotiri, pe care Tlmoteiu Ci-pariu in clasica sa vorbire o numeste un razim nationalitAtiiromane", o puserA cei doi arhierei, contribuind AlexandruSterca Sulutu, care se afla in cAlAtorie, suma de 2000 fl., iarepiscopul Andreiu Saguna 1050 fl. intre membri aflAm aproapepe toti fruntasii romani din Ardeal din aceea vreme, jail de-osebire de confesiune si de pozitie socialA: preoti si mireni,functionari si profesori, proprietari si negutAtori. Pand sialumnii din seminarul metropolitan din Blaj contribue cu sumade 43 fI. 40 cr.

Dar nu numai in Ardeal fit intimpinatA tanAra insotirecu insufletire, ci Inactivarea ei fu salutatA cu bucurie si incelelalte tinuturi locuite de romani. Nobilul Andreiu Mocionide Foen felicitA pe acei adunati, trimitand suma de 200 fI.Mare le binefAcator Emanuil Gozsdu, pe atunci comite supremat comitatului Carasului, trimite de asemenea salutArile sale,promitand, ca va intra in sirul membrilor fundatori si va stAruipentru Inaintarea tinerei institutiuni. Tot cu aceeas insufletiresalutarA noua insotire vrednicul Eudoxiu Hurmuzachi din Bu-covina si mult meritatul Joan Maiorescu din Tara RomaneascA,care se anunta ca membru pe sine si pe ful sAu.

Astfel trebuie sa dam toata dreptatea nemuritorului Ti-moteiu Cipariu, and in discursul sau de deschidere dela adu-

www.dacoromanica.ro

Page 161: serbarile dela blaj 1911

168 -

narea generald din Sibiiu, din anul 1881, zice: Asociatiunea afost Infiintata prin zelul, stdruinta si patriotismul general altuturor barbatilor de inimd si devotament".

Tot cu asemenea armonie se fAcii si constituirea tinereiInsotiri, alegandu-se presedinte episcopal Andreiu ,';aguna, careavuse partea leului la intemeiarea ei, ca vicepresedinte eru-ditul Timoteiu Cipariu, al cdrui clasic discurs electrizase pecei adunati, ca prim-secretar mult meritatul Gheorghe Baritiu,care, cu hdrnicia-i caracteristica, nu IntarziA a desfasurd unprogram intreg de actiune pentru cocietatea nou- infiintata, decasier negutdtorul sibian Antoniu Bechnitz, de controlor loanPinciu, proprietar in Rdsinari, ca arhivar si bibliotecar VisarionRoman, invatator si redactor tot din Rdsinari, iard ca membriiin comitet: Ilie Macelariu, loan Axente Severu, canonicul Con-stantin Papfalvi, conzilierul financiar Petru Man, protopopul siprofesorul seminarial loan Hannia, care, resignand in cursulsedintei, fu inlocuit cu conzilierul scolar drul Pavel Vasici,preotul din Rasinari Sava Popovici-Barcian, protopopul bra-sovean loan Popasu, protosincelul Nicolae Popea, conzilierullacob Bologa, directorul gimnazial Gavriil Munteanu din Bra-sov, profesorul loan Antonelli din Blaj si advocatul sibian Dr.loan Nemes.

Asa cdpata fiintd putii incepe binecuvantata sa ac-tivitate Asociatia noastra jubilard: prin Insufletirea si colabo-rarea tuturor romanilor de inima din aceea vreme, prin armoniasufletelor, prin unitatea vointelor, dovadd si pildd pentrutoate timpurile, ca lucrurile mari se pot face numai prin buildIntelegere frateascd, prin incredere reciprocd, prin purcederesolidard, si ca atunci, chid e vorba de interesele superioareale neamului, orice ziduri despartitoare trebuie sa can', oriceambitii si jigniri personale, intemeiate sau 1nchipuite, trebuiesa dispard, orice interes personal sau de clica trebuie dat lala o parte, ca astfel tin singur punct lumindtor sa tintuiascatoate privirile si sufletele: binele Inaintarea neamului dincare facem parte!

Am stdruit ceva mai mult asupra modului cum s'a in-temeiat Asociatia noastra, de oarece acest moment, din vieataei, este tot asa de Insemnat, ca si ziva nasterii pentru tin in-divid si de oarece tocmai pentru serbarea acestui momentne-am adunat cu totii astAzi

si-si

pi

aici.

www.dacoromanica.ro

Page 162: serbarile dela blaj 1911

169

Ar urma acum sa povestesc, cum s'au inceput si cum auurmat, timp de 5 decenii, lucrarile insotirii noastre: cum con-ducatorii ei, vkand lipsa cea mare de intelectuali, lipsA sim-tita cu deosebire in deceniul 1860-1870, cand vieata publicA°feria si romanilor atatea cariere, ajutara un numAr in-semnat de tineri, sa urmeze si sa termine .cursurile secundaresi superioare; cum, ceva mai tarziu, convingandu-se de nece-sitatea formArii unei clase mijlocii Ia poporul nostru, spriji-nira un numar tot asa de mare de ucenici si de calfe, asezatiIa diferite meserii, precum si cativa tineri, cari urmau scolilede comert; cum ajutara in diferite randuri mai multe scoli lip-site de mijloace; cum, voind sa indeplineasca scopurile literareale Asociatiunii", premiarA si publicara cateva lucrAri literaresi de stiinta, si totodata, incepand din an 1868, editarA foaeaJransilvania", care, cu deosebire sub neobos:ta si staruitoareaconducere a mult meritatului Gheorghe Baritiu, dete la ivearaun material istoric pretios; cum, spre acelas stop, dupa ca-teva incercari zadarnice,se organizara in anal 1900, sectiunilestientifice si literare, menite sa dea mans de ajutor comite-tului central in chestiunile de specialitate si in genere sAurmareasca si sA sprijineascA miscarea noastra literara, con-tribuind in acelas timp la popularizarea stiintelor; cum, avandin vedere chemarea insemnata a femeii in societate, Asociatianoastra infiintA in an. 1886, cu marl jertfe materiale, scola ci-vila de fetite din Sibiiu, scoala menita sA dea copilelor noa-stre o crestere solids romaneasca si care, in timpul de 25 deani, de cand exists, indeplinit in chipul cel mai strA-lucit menirea sa; cum, pentru adunarea si pastrarea aminti-rilor istorice ale neamului nostru, precum si pentru cunoa-sterea felului de vieata si a aplecArilor artistice ale poporuluinostru, s'a treat in anii din tirma un muzeu istoric si etno-grafic, adapostit inteun edificiu propriu, muzeu, care si pansacum cuprinde destule lucruri vrednice de vazut si care spe-ram, ca se va desvolta si mai mult in viitor; cum, incetul cuincetul, s'au format, cu deosebire prin daruri dela societati sidela particulari, o modesta biblioteca, care sta la dispozitiapublicului, si care de prezent numara peste 6000 opuri in7600 volume, 6600 brosuri si 27 WV; cum, pentru desvoltareaspiritului de asociatie la poporul nostru si pentru inaintareaagriculturei, industriei si artei, s'au intocmit cateva expozitii

5i-a 5i

www.dacoromanica.ro

Page 163: serbarile dela blaj 1911

- 170 -

mai marl si mai mici, dintre earl cele mai insemnate au fostcele din anii 1862, 1881 si 1905; cum, pentru luminarea publi-cului nostru dela orase si dela sate, s'a tinut un numar in-semnat de conferente si prelegeri poporale; cum, Indeosebipentru luminarea satenilor nostri, s'a dat la iveala o colectieanumita de carticele, iar pe seama tinerimii a inceput a sepublics, acum mai pe urma, o modesty Biblioteca a tinere-tului"; cum la initiativa Asociatiunii noastre a inceput a sese forma, cu deosebire in timpul din urma un numar oarecarede insotiri economice si culturale, cum s'au facut si se fac in-cercari a deprinde cu cetitul si cu scrisul pe cei nestiutori decarte; cum in sfarsit Asociatia noastra a cautat sail indepli-neasca menirea sa pe diferite cal, In consonanta cu statutelesale, in timpul celor 50 de ani de cand viaza, sub conducereaneuitatilor prezidenti: Andreiu Saguna si Vasile Ladislau Pop,lacob Bologa si Timoteiu Cipariu, Gheorghe Baritiu, Dr. Ale-xandru Mocsonyi si losif Sterca Sulutiu, precum si a venera-bilului prepozit capitular loan Micu Moldovan, pe care nesimtim fericiti, ca-I putem saluta in mijlocul nostru, Intreg,cinstit, sanatos", si a tovarasilor for de mulled, trecuti inhotarele vesniciei, sau aflatori in vieata.

A tracts Insa mai pe larg lucrurile acestea, ar trece pestecadrele unei festivitati ca cea de astazi si ar obosi de bunsseams paciinta Dvoastre, si asa, poate, prea obosita.

Un singur punct din activitatea semi centenary a insotiriinoastre imi voiu lua libertatea a-1 atinge ceva mai cu din-adinsul, anume, crrarea si desvoltarea despartamintelor ei.

Instituite in anul 1869, despartamintele erau chemate satins legatura intre conducerea Asociatiunii si Intre masselecele marl ale poporului, tinand viu interesul publicului nostru,si mai vartos al celui dela tail, fats cu scopurile Insotirii noa-stre si in deosebi inlesnind realizarea problemelor ei, prin In-fiintarea de biblioteci poporale, prin tinerea de prelegeri pentrupopor, mai cu seama din domeniul agriculturei, industriei sicomertului, prin procurarea de masini agricole si explicareaIntrebuintarii lor, prin Infiintarea gradinilor scolare si a altorreuniuni de model, prin indemnarea poporului de a infiintaInsotiri economice si culturale; in fine prin combaterea alco-olismului, prin raspandirea cunostintelor higienice si a altorcunostinte folositoare.

www.dacoromanica.ro

Page 164: serbarile dela blaj 1911

- 171 -

La inceput, desi infiintate, multe din ele aria vegetau,marginindu-se a incasa taxele dela membri si a tined din candin cand cate o adunare cercuald.

Abia dui:id noua arondare din anul 1888, si mai cu seamsdui:id noua organizare din 1898, incepurd despArtamintele a-siimplini in adevar misiunea lor. Astdzi, constat cu cea maimare multumire sufleteasca, ele stint factorii cei mai insem-nati ai Asociatiei noastre, Ia indeplinirea lucrdrii ei mantuitoarepentru luminarea poporului si pentru povatuirea lui in toatecele bune si folositoare; ele sunt rddacinile, cari dau pomuluiinsotirii noastre hrana trebuincioasa, si totodata ramurile plinede vieata, prin care isi imparte ea roadele sale, din ce in cemai bogate, in mijlocul poporului nostru. In cele mai multedin ele, cari an inceput a patrunde pand la periferiile ti-nuturilor locuite de romani in aceasta lard, chiar si in Mara-murasul departat, se observd in timpul din urma o ade-varatA emulatie, de a face insotirea noastrd cat mai folositoarepentru neamul din care facem parte, si nu gasesc cuvinte deajuns a Mudd zelul conducdtorilor lor, patrunsi asa de adancde chemarea ce be e incredintatd.

Afle-si multumirea acesti campioni ai culturii noastrenationale in constiinta, ca si-au implinit si-si implinesc o da-torie sfanta fata de fratii lor de sange, si in incredintarea, casemintele aruncate prin silinta lor nu se vor pierde in zadar,ci vor produce rod insutit si inmiit!

Se pot afla oameni, cari sd nu fie pe deplin multun!iticu lucrdrile indeplinite de Asociatia nostra in timpul de ojumatate de veac, de cand viaza, lucrdri, pe cari mi-ampermis a le schita in liniamente generale, si carora sä li-separs prea mare diferenta intre cele planuite Ia plamddirea in-sotirii noastre si intre rezultatele obtinute. Unora ca acestorabe aduc aminte, ca intreprinderile omenesti sunt supuse la di-ferite imprejurari, cari pot promova sau impiedeca lucrArileacestor intreprinderi si ca imprejurarile, sub cari s'a desvoltatAsociatia noastra, n'au fost totdeauna din cele mai favorabile.

Altii iardsi se vor Intreba cu mirare, cum oare o socie-tate culturald a unui popor de peste 3 milioane, chip' o vieatade o jumatate de veac, a ajuns la rezultate asa de modestemateriale, avand, impreund cu fundatiunile ce be administreazd

www.dacoromanica.ro

Page 165: serbarile dela blaj 1911

- 172 -

o avere de abia un milion de coroane, pe cand societal' maitinere ale popoarelor conlocuitoare din aceasta tars poseddaveri cu mult mai insemnate?

Unii ca acestia n'ar trebul ss uite mai intaiu de relatiilemateriale nefavorabile, in cari a trait poporul nostru in trecut,si apoi de jertfele deosebit de mari, pe cari le-a adus si leaduce acest popor pentru sustinerea institutiilor sale moralesi culturale. Cine-si ds seams de greutatile, cu cari se luptdpoporul nostru, ca sd-si poata sustinea cele vre-o trei mii descoli si si mai multe biserici, pe langd purtarea greutatilorstatului ale comitatelor si comunelor, nu se va mire, ca n'aputut face mai mult pentru reuniunile sale, al cdror numar seurea de prezent la cdteva sute. Dimpotrivd, va trebul ssajunga la convingerea, ca neamul nostru a facut si face, inraport cu starea sa materials, extraordinar de mult pentru pa-strarea si desvoltarea bunurilor sale sufletesti, aratandu-seastfel ca un popor capabil de culturd, si ca s'ar face vinovatide o mare gresald, de o crime chiar in contra umanitatii si aprogresului aceia, cari din on -si-ce consideratiuni, ar cautdsa-1 impiedece in nAzuintele lui culturale. Totodata, judecandprogresele, pe cari le-a facut poporul nostru in ultimii 50 deani, cu toate greutatile, ce au avut a le intimpina, va trebulss constate, ca romanul nici nu poate fi oprit in drumul sauspre propdsire, deoarece el are inteansul puterea picaturii dede apd, care sfarma stancile: non vi, sed saepe cadendo".

ySi la aceste progrese ale poporului nostru din ultimajuindtate de veac, Asociatia noastra de bund seams Inca a con-tribuit cu ceva.

Ss binecuvantam deci amintirea acelor barbati cu sufletmare, cari au intemeiat acum 50 de ani aceasta mareata in-stitutiune culturale, iar mostenirea for sa o pAstram cu sfin-tenie, sd o inmultim, sa o facem tot mai folositoare neamului,ai cdruia fii ne numim!

acum dupace am aruncat o privire asupra trecutuluide o jumdtate de veac al Insotirii noastre, sd ne cugetam oclips si la viitor.

Ce drum sa urmeze Asociatia noastra de aici inainte?cred, ca este intrebarea ce i-se impune orisicdruia dintre noi,in aceasta clipitd.

Si

www.dacoromanica.ro

Page 166: serbarile dela blaj 1911

- 173 -

La aceastA intrebare nu pot raspunde altceva, deck:calea ce a urmat-o panA acum, care este in conglasuire cudorintele fericitilor ei intemeietori si care s'a afirmat, ca estecea dreapta.

Vom cultiva deci inainte de toate graiul national: aceltezaur, nascut cu not dela titele maicei noastre, dulce caF.ArutArile maicutelor, cand ne aplecau la sanul lor; tezaur maiscump decat vieata: tezaur, care, de 1-am fi pierdut, de 1-ampierde, de vom suferl vreodatA; ca cineva cu puterea, au cumorneli sa ni-I rapeasca din manile noastre, atunci mai bine,mai bine sd ne InghitA pAmantul de vii, sd ne adunAm la pa-rintii nostri cu aceea mangkere, ca nu am trAdat cea maiscumpd ereditate, fard de care nu am fi demni de a ne mainumi fiii for ". I1 vom cultiva, nu in intelesul de a plAsmul olimba noun, sau a reinvia forme vechi, ceeace s'a dovedit afi o gresala, ci cercetand comorile aflAtoare in popor, addpart-du-ne din izvorul dAtator de vieata, din care au gustat un Ale-xandri, un Eminescu, up Alexandru Odobescu si un loanCreanga, si din care s'a inspirat si se inspird un GheorgheCosbuc si ceilalti alesi ai nostri, aflatori in vieata.

Vom gral on si uncle si fald cu on si cine cu mandrieacest graiu, care s'a arAtat destoinic a exprima orice cugetarecat de Malta, orice simtire cat de profunda. T1 vom iubl dintoata inima, II vom phi cu lumina ochilor si-1 vom apArachiar si cu pretul sangelui nostru, toti fArA deosebire: barbatisi femei, tineri si batrani. Vom pretul on si ce limbA, maivartos ale concetatenilor nostri, dar vom vorbl mai bucuros pea noastrA: limba romemeascd..

Vom cerceta trecutul poporului nostru, cultivand istorianationald si adunand cu pietate on si ce urmA, ce ne amin-teste acest trecut. Poporul nostru din aceasta fara poate nueste in stare a arata in trecutul ski pagini asa stralucite ca alteneamuri. E si usor de inteles, deoarece trecutul sAu a fast maimult o suferinta indelungatA, din care iesia stralucirea altora.Cu toate acestea, si in istoria neamului nostru vom afla catevafiguri marl si vrednice de toata cinstea, cari vor putea servion si cand ca pilde urmasilor: din paginile, de multeori mo-horite, ale ei vom desprinde invatAtura, cs neamul nostru nu

www.dacoromanica.ro

Page 167: serbarile dela blaj 1911

174 -

se pierde asa de usor, deoarece a fost otelit, in trecutul sauaproape bimilenar, de focul, aproape neintrerupt, al incerca-rilor si suferintelor.

Vom cauta mai departe sa cunoastem cu deamAnuntulpAmantul pe care locuim, cu frumusetile si bogatiile sale, pa-m6tul, in care odihnesc osemintele mosilor si stramosilor no-stri si in sanul caruia vom odihni si not odata, Incredintati fiind,ca,cu cat 11 vom cunoaste mai bine, cu atat it vom iubi mai mult.

Vom cauta, inainte de toate, sä cunoastem poporul dincare facem parte, cu toate insusirile si particularitatile lui: cugraiul si obiceiurile lui, cu credintele si superstitiile lui, cuportul si cu felul de vieata al lui, cu cantecele si jocurile, culucrarile lui artistice, care atrag tot mai mult atentiunea pri-cepatorilor si care ne pot servl in adevar de fala.

Cunoscandu-1, sau mai bine zis, cunoscandu-ne, vom cautasa cultivam si sa perfectionAm partile bone, iard pe cele relesa le delaturam, intru cat ne va fi .cu putinta.

Ne vom indrepta in deosebi cu dragoste privirile la po-porul nostru dela tail, care formeaza puterea neamului no-stru si care s'a aratat si pans acum ca un pamant primitorsi roditor, cautand sä-1 luminam cu toate mijloacele culturiimoderne, desvoltam increderea in puterile proprii §i astfelsä facem dintr'ansul un popor constiu si tot mai folositor siesisi tarei, pe care o iubeste cu atata cAldura.

La aceasta munca, ce ne asteapta de aici Inainte, chemtoate elernentele luminate ale neamului nostru din patrie, faradeosebire de sex si de etate. SA ne inrolam cu totii, cu inimacurata si cu suflet plin de insufletire, sub steagul acestei in-sotiri, care poarta deviza: inaintarea literaturii romane si cul-tura poporului roman"; sä cautam a ne face fiecare partea dinaceea, ce suntem datori neamului, din sanul caruia am iesit;sä urmarn cu credinta exemplul fericitilor nostri inaintasi, siatunci putem privI fara teams in viitor!

Si acum, sub scutul Celui Preenalt, in al cArui sfintitlacas ne aflam si care a venit de atateaori in vremuri grelein ajutorul mosilor si stramosilor nostri, sa trecem intr'a douajumatate de veac a Insotirii noastre.

Cu binecuvantarea tnalt Prea Sfintitilor si Prea SfintitilorArhierei, cari au binevoit a onora cu prezenta for fntrunireanostra, declar adunarea generalA jubilara deschisa!

sa-i

www.dacoromanica.ro

Page 168: serbarile dela blaj 1911

175

RgspunsulEpiscopului loan 1. Papp al Aradului, la vorbirea de bineventare, cu carea fost intampinat Preasfinjia Sa Preasfinjitului Episcop Miron E. Cris lea

at Caransebeplui, la sosirea in gara din Blaj.

Primiti, VA rog, profunda si sincera noastra multamitapentru aceasta intampinare neasteptata si pentru caldura dra-gostei fratesti, cu care ne salutati Ia descalecarea noastra peaceste locuri, neumblate pans acum de catra multi dintre noi,dar pe cari le cunoastem din evenimentele for istorice si dedupa bogatele institutiuni centrale de cari dispune Blajul,institutiuni culturale, binevazute si apreciate de intreg neamulromanesc.

Noi, Arhiereii de acum ai bisericei romane din iubitanoastra patrie, intocmai ca si antecesorii nostri, suntem constiide chemarea si datorinta noastra, si ca atari nu incetam a neda seama de legatura sfanta in care stam cu neamul, ai caruifii suntem, precum nu incetain a ne da seama si de legaturaduhovniceasca in care stam cu poporul, ai carui luminatori siconducatori firesti suntem.

Dandu-ne sama de acestea, nu putem pierde din vederenici adevarul, ca un popor traieste si se afirma grin limba siliteratura sa, deci trebue sa ne dam seama, ca cultivarealimbei si a literaturei nationale este de cea mai mare impor-tanta pentru fiecare neam de oameni, si astfel si pentru neamulnostru romanesc, neam cu aspiratiuni juste de consolidare sicu drepturi naturale de existents, desvoltare si de conservarea individualitat i sale.

Condusi de aceste vederi si sentimente, este de intelesbucuria, cu care clerul si poporul romanesc din iubita noastrapatrie a intampinat vestea, ca Asociatiunea pentru literaturaroman" isi serbeazA jubileul de 50 ani al existentei si activi-tatii sale rodnice, deci este de inteles si motivul din care sinoi Arhiereii am luat indemn de participare Ia aceste sarbatorirari, la aceste sarbatori de imitate culturahl.

Noi Arhiereii am grabit sa venim aici inainte de toate,ca sa dam tributul recunostintei noastre memoriei acelor bar-bati vrednici de amintire, in creerii carora s'a conceput ideea,in a caror minte prevazatoare s'au tors firele si cu a carordragoste de neam s'a tesut panza, din care s'a cusut flamura,

gi

www.dacoromanica.ro

Page 169: serbarile dela blaj 1911

- 176 -

sub care neamul nostru se grupeaza cu noi impreund, in scopulconservArii si cultivarii limbei si literaturei sale nationale.

Am venit sd dam tributul recunostintei noastre si acelora,cari au condus In trecutul Indepartat si apropiat, precum siacelora, cari conduc in present destinele acestei institutiuniculturale, si am venit cu scopul si dorinta, ca luandu-nesi noi partea cuvenita din bucuria praznuirii acestor sArbatorijubilare, sd facein deplinA bucurie neamului, si sd dam sidovadd vie generatiunii de acum si celor viitoare, ca desi noiRomanii din aceastd patrie suntem divizati in doud biserici,totusi suntem una in ce priveste cultivarea $i conservarea limbeisi a literaturei noastre nationale §i ne prezentAm totdeaunaca doi brazi intr'o tulpind, ca doi ochi intr'o lumina".

Relnoindu-ne acum sincerile noastre multdmiri pentrubuna primire, imploram darul si binecuvantarea cereasca asupraAsociatiunii noastre literare si a lucrdrilor ei, precum imploramsi darul si binecuvantarea cereasca asupra patriei noastreiubitc, ai carei cetateni credinciosi suntem si dorim a ramaned".

Textul telegramei trimise Maiestglii Sale Monarhului.Cabinet Kanzlei Sr. Apostolischer Majestat Wien.Arhiereii Romanilor de sub coroana Sf. Stefan si toti

membrii Asociatiunii pentru literatura si cultura poporuluiroman, 1ntruniti in adunarea generals din Blaj, spre a serbd a50-a aniversare a Intemeierii acestui asezamant cultural, Isiaduc cu recunostintd aminte de bundtatea Mdiestatii SalePreagratiosului Nostru Monarh, care a 1ncuviintat la anul 1861infiintarea Asociatiei, a dat un razim puternic limbii si culturiiromane si un mijloc sigur de Inaintare spre binele si prosperareapatriei. In aceste momente solemne miile de membri ai Aso-ciatiunii depun cu Incredere fieascd la treptele Prea InaltuluiTron omagiile for de alipire, credintd si supunere nestramutatdfats de Capul Incoronat al patriei noastre.

Prezidentul AsociatiuniiAndreiu Barseanu.

La aceastd telegrama Domnul Dr. kiln Maniu, directoruldespartamantului Blaj al Asociatiunii, a primit urmdtoareascrisoarereispuns:

www.dacoromanica.ro

Page 170: serbarile dela blaj 1911

01

gz. 610-1911.foisp.

Als Metier varmegye foispanjatell.0 csaszari es apostoli kir. Felsege a roman irodalmi es

kozmiivel8desi egyesilletnek, otven eves fenallasa alkaltnabed,Balazsfalvan tartott finneplo kozgytilesebol kuldott tavirati ho-dolatat, legkegyelmesebben kOszOnettel fogadni meltortatott.

Nagyenyed, 1911 szeptember 22-en.Szdsz Iozsef s. k.

foispan.

Dela Prefectul comitatului Albei de jos.Majestatea Sa cesaro si regeasca apostolica s'a Indurat

prea gratios a priml cu multAmita telegrama omagiala, ce i-s'atrimis din adunarea generala festiva, tinuta la Blaj cu prilejuljubileului de 50 ani al Asociatiunii pentru literatura si culturaromans.

Aiud, 22 Septemvrie 1911.

CuvantareaIlustritatii Sale domnului prepozit capitular si membru al

Academiei romane loan M. Moldovanu.

Doninule Presedinte!

Onoratd Adunare !

Azi e zi cu soare, azi e zi de sArbAtoare! si Inca asasarbatoare, carei asemenea Romanii din Ungaria numai una anmai avut.

Azi ne vedem adunati din toate campiile, din toate ascun-zisurile si din toate poienile cari infrumseteaza aceastA parteminunata a patriei noastre. Ba dorul de frati ne-a surprins sicu prezenta unora din regiuni departate.

Inima mea salts de bucurie, and vAd o adunare atat deimpunatoare, precum nu am sperat sa ajung acum, la apusulvietii mele.

VA salut cu iubire frateasca, si din adancul sufletului meuva zic: bine ati venit!

trec la ocaziunea, care a facut sA convenim cu totiiinteacest loc de mare Insemnatate pentru toata suflarea romans.

12

www.dacoromanica.ro

Page 171: serbarile dela blaj 1911

Cu 50--60 de ani inainte, Nemtii faceau pe aici opintirimari, ca sA rAspandeasca limba si cultura germana, iar altetenditite culturale sd le sugrume si starpeascA cu totul.

Atunci o pleiadA de barbati, bAtrani si tineri, pAtrunsi defricA, ca nu cumva sA ni-se stirbeasca sau chiar sA perdemtezaurul, pentru care, dupA marturia celor vechi, parintii nostriau luptat mai mult decal pentru vieata, inteo intelegeredeplind s'au ridicat ca un singur om, constiu de ceeace vreasA -lack si in loc de a se descuraja sub greutatea apasariidusmane, s'au umplut de insufletire deosebita si impreunandu-seinteo falangA puternica, an inceput sa staruie cu intelegerebunA si devotament rar, ca sA infiinteze un addpost sigurpentru apararea limbei, si totodatA mijloc puternic pentru des-voltarea ei.

Inteligentii romani erau pe atunci in numAr foarte res-trans. Mara de cariera preoleasca, pe alte cariere ale vietiipublice aveam foarte putini indivizi. Mai inainte ne-a impe-decat iobagia, nesuferind proprietarii, ca averea for cu tip deom sA se subtraga de sub libera dispunerea dansilor. Jar dupAsfarmarea acelui jug, au intrevenit alte piedeci. Regimul abso-lutistic legase in catusi de fier price miscare cu tendinte na-tionale; iar stAriIe materiale erau cele caracterizate pentrutoate timpurile prin vorba nu am pane, nu am sare", care ocantau in cor toti locuitorii, faca deosebire de limbA si natio-nalitate. Foarte putini puteau darn sä grijeasca de crestereapruncilor sei. Mijloacele de comunicatiune, intru cari azi neImbuibAm, lipsiau mai de tot, incat o calatorie la Brascv, laSomcuta-mare, la Hateg, era o adevArata jertfd de timp, deforte trupesti si de bani, pentrucd oamenii se foloseau maimult numai de drumuri asternute de mama naturA, lipsite intrealtele si de adAposturi, in cari calatorul sA se poatA odihni deostenelele zilei.

Cu toate greutatile, staruinta de fier a barbatilor nostri aajuns acolo, de in 23 Octomvrie vechiu 1861 societatea noastras'a inaugurat, in adunarea ce s'a tinut la Sibiiu, participandnumai 131 indivizi, dintr'un popor de preste 2,000.000.

Pe cat de mic a fost numAiul membrilor la inceput, peatat de modeste erau si resursele materiale ale societatiinoastre.

www.dacoromanica.ro

Page 172: serbarile dela blaj 1911

Ani de-arandul nu a fost In stare de a tined fie mdCar 6singurd persoand, care sa poatd dedica dansei toatd activi-tatea sa.

Cu toate acestea, societatea noastrd necontenit a fAcutprogres, incet si liii, insd sigur. Ea s'a adus pe sine la cuno-stinta poporului roman rdslet in regiuni dep.-al-tate; ea s'a do-vedit ca un centru destinat a tines in leg-Mull stransd toatetendintele noastre culturale.

Progresele uimitoare, ce a facia si face omenimea, seiesimt din ce in mai mutt si la poporul nostru, si asa socie-tatea noastrd a luat avant. Prin conducere Inte leaptd si apli-carea unor indivizi, cari cu devotament sacrifice toatd activi-tatea sa spre realisarea scopurilor acestei societati, ea a devenitcreerul in care se cern, se frdmantd si se ordineazd toate miscdrileculturale ale noastre, st verigele, cari duc pulsatiunile centruluispre periferie, devin din ce in ce mai numeroase si mai tari.

Ea a putut cugeta, pe. langd smerenia mijtoacelor sale, lacrearea unor institutiuni de mare insemnatate pentru desvol-tarea si luminarea noastrd.

Avizati totdeauna numai si numai la puterile noastre, niciodatd nu am fi ajuns acolo, ca dela un numAr de 131 indivizi,cand se plinesc 50 de ani, putem serba jubileut In numAratat de impundtor, Neat necum casele, dard nici stradeleacestui loc nu-1 poate cuprinde, dacd societatea noastrA nuar fi tinut necontenit in vedere doud lucruri.

Intai, ea s'a ferit. ca de foc de politica. Recunoastem cutotii si marturisim incer dorintele noastre, de a ne castiga Inconcertul conlocuitorilor nostri valoarea, ce ni-se cuvine dupedreptate. Dar lucruri de felul acesta sunt cu totul exchise dincadrele activitatii acestei societati Totdeauna am tins si avemsa tindem si in viitor numai la paza tezaurului nostru celuimai pretios, care este limba noastrd. Am tinut in vedere tot-deauna numai si numai desvoltarea literaturii noastre si culturapoporului, si aceste am tins a-le apdra, fare cea mai micajignire a celor din jur. Fiind poporul nostru destul de numdrosintru aceste parti si spornic, a lipsit orice tendintd agresivd, stasa prin .carmuire inteleapta am desfasurat puterile noastrespre tanta ce ne este prefiptd

Al doilea lucru de mare moment, care a adus binecu-12*

i,9

se -i

www.dacoromanica.ro

Page 173: serbarile dela blaj 1911

= 180

'vantage pentru societatea noastrA este, ca din sinul ei au Postexchise diferentele de clasd si confesiune.

Lipsita de politica si de confesionalism, cari adeseoriotravesc relatiunile vietii omenesti, societatea noastrd a ajunsla desvoltarea Imbucurdtoare, despre care este marturie ser-barea de azi.

Cumcd Romanii, cand e vorba de aceasta institutiune cul-turald, stiu aprecia dupd merit interesele ei, ne adevereste maipe sus de toate chiar adunarea prezentd, la care cu deosebitdmangdiere sufleteascd si sperdri Incurajatoare pentru viitor,salutdm pe toti maritii arhierei ai celor cloud biserici alenoastre. Exemplul dat de prea devotatii nostri arhierei vaservi de facia animatoare, luminand carat-He credinciosilor sal,si arAtandu-le pe unde si cum sunt datori a purcede fatd deaceasta institutiune culturald. Ei si-au castigat titli de drept lamultamita si recunostinta nu numai a noastra, a celor cesuntem de MO, dar a toata suflarea romans.

Preasfintiti Parinti, domni si frati! Serbdm jubileul de 50ani a celei dintai societAti culturale a poporului roman de peaceste plaiuri. Mai suntem pe aci un numdr mic, dintre cei ceau luat parte la constituanta din 1861. Ca depositari credinciosiai traditiunilor neamului nostru, avem mangdierea de-a constata,ca prin conducere InteleaptA si lucrarea insufletita a tinerimeinoastre, societatea noastrd a luat avant imbucurator, de careeste foarte mare lipsd acum, cand sistemul de crestere res-tringe mult aspiratiunile noastre culturale.

Animat de aceste idei si simteminte, va zic la toti, celmai sincer: Bine ati venit!

Totodata va rog pe toti, ca pentru insuficienta noastrdde-a primi dug cuviinta o adunare atat de impundtoare, sdnu ne faceti imputari: ca -ce ne-am incumetat a invitd adu-narea aceasta Intr'un loc atat de mic. Nu am facut'o din in-credere in puterile noastre, cari be stiam a fi atat de slabe: cipentruca sd ne plecam dorintei de a se tined aceste serbariculturale in locul, care este cel mai vechiu cuib al d_steptdriinoastre nationale. Nu cautati dard la putina comoditate, ce Vaputem oferl: ci mai vartos apreciati simtemintele noastre deiubire frAteascd, cu care va imbrAtisdm si va zicem Inca °data:Bine ati venit!

www.dacoromanica.ro

Page 174: serbarile dela blaj 1911

- 181 -

SalufulDlui Vasile Goldin, in numele fondului de teatru.Domnule Prepdinte!Onorata Adunare!

Din partea comitetului Societatii pentru crearea unui fondde teatru national roman am primit onorifica misiune, ca inreprezentanta si in numele acelei societati sa salut aceasta adu-nare generald a Asociatiunii pentru literatura romans si cul-tura poporulul roman.

Ma achit din tot sufletul de aceasta onorifica indatorire.in aceasta zi frumoasd si mare, cand Asociatiunea pentru

literatura romans si cultura poporului roman serbeazd anul al50-lea dela infiintarea sa, la care au luat parte atatea sufletenobile si bArbati ca Andreiu baron de Saguna, Timoteiu Ci-pariu si Gheorghe Baritiu, care roman nu simte oare incal-zindu-i-se sufletul de nespusa bucurie, pentru roadele bogateale activitatii celei de jumdtate de veac a Asociatiunii noastreculturale si, in fata trecutului frumos, care suflet romanesc nuva prinde nadejdi inveselitoare pentru marirea viitoare a nea-mului nostru?

Atat de mare este ziva aceasta, atat de sfanta si plindde adanc inteles, incat par'ca simtim cu totii, ca nu se aflacuvinte indestut de potrivite, cari sa exprime tot ceeace sim-tim, tot ceeace gandim in zilele acestea mdrete dela Blaj. 8i,dacd s'ar afla vre-un mdiestru al graiului romanesc, care saalba in sufletul sau rostirea congruentd a simtirilor noastre deastazi, tine stie, dacd ea totus ar puted sa fie rostita?

Eu unul simtesc, ca salutand adunarea aceasta in numelesocietatii pentru crearea unui fond de teatru national roman,nu am in cuvenita masurd darul cuvantnlui, ca sa pot spunetot ce simt si ce gandesc, in clipele acestea ale triumfuluinostru cultural.

Sa mi-se ierte deci, ca imprumut din cuvintele de ourale inteleptului Timoteiu Cipariu, care in anti! 1867, in ziva de4 Noemvrie n. la Sibiiu, cand s'a infiintat aceasta Asociatiune,vazandu-se impresurat, prin frati romani de pretutindeni, a ex-clamat atunci, cum ar puted sa exclame si astAzi:

Chiar si aceasta zi solemna, care ne-a adunat din toatepArtile patriei, e un testimoniu al vietii romanesti si o prote-

www.dacoromanica.ro

Page 175: serbarile dela blaj 1911

182

statiune, mai solemna decat juramantul, ca natiunea romansnu vrea si nu va suferi niciodata ca sa apuna din seria na-tiunilor, ca natiunea romans nu vrea si nu va suferi niciodatAbatjocura, ca sa se lapede de al sau nume si de sa limbs, infavoarea nici a celei mai culte natiuni si limbi din lume".

§i, daca in constiinta modestei mele pitted, de a afla tainavorbei potrivita gandului, am imprumutat acestea clasice cu-vinte dela preainvatatul canonic Timoteiu Cipariu, cum pu-tere-as sa termin mai potrivit salutul meu la adresa scumpeinoastre Asociatiuni, decat prin cuvintele cu care si-a terminatmarele Andreiu baron de Saguna discursul sau de inaugurarea acestei Asociatiuni:

Domnilor, masa dulcei maicei noastre este pregatitapentru oaspeti multi. Maica noastra a fost pans acum Imbra-cata in doliu, dar de acum Inainte se imbraca in haind denunta si pofteste la masa pe toti fii sai, ca sa straluceasca siea in casa sa si sa inoiasca pe fii sai, precum se inoiesctineretele vulturului si se roaga lui Dumnezeu zicand: Doamne,al puterilor, fii cu Asociatiunea aceasta, acum si totdeauna,caci tot darul desavarsit e de sus dela tine, parintele luminilor,Amin".

Cateva date din Raportul generalal comitetului central al Asociatiunii pentru literatura romans

si cultura poporului roman" catra adunarea generals din15/28 si 16/29 August II.

Membri. Pans la 1 August a. c. erau Inscrisi intremembri: 9 onorari, 118 fondatori, 316 pe viata, 1939 activi(ordinari), cu tottil laolalta 2431. Numarul membrilor s'asporit cu 395 In curs de un an. Pe Tanga acesti membri,Asociatiunea a mai avut pand la I August acest an aproape11,000 (unsprezece mii) de membri ajutatori, cei mai multi tä-rani, ceeace Insemneaza un moment nou si de cea mai mareimportanta in viata institutiunii noastre nationale. In frunte,cu mai multi membri, se afla Sibiu!, cu' 140 de membri (6fondatori, 33 pe viata si 101 ordinari), urmeaza Blajul cu 120membri (4 fond., 4 pe viata si 112 ord.), apoi Brasovul cu 119,Nascludul cu 93 si Salistea cu 80), Satmar- Ugocea (la mar-

') Raportul in eNtenso e ptiblicat in nuticarul jubilar al ,Transilvanieic.

www.dacoromanica.ro

Page 176: serbarile dela blaj 1911

183 -

ginea Romdnismului) cu 78, $inzleul cu 76 de membri. Cele-lalte despartaminte au mai putini.

Despdrldmintele Asocialiunii, de toate sunt 63.Activitatea cea mai Insemnata a for a fost rdspandirea

culturii intre tarani si carturari, aranjand prelegeri poporale,conferente, reprezentatii teatrale, sezatori culturale, cursuri deanalfabeti, expozitii si infiintand agenturi si biblioteci poporalela sate.

Prelegeri poporale si conferente pentru cdrturari. Numdrulprelegerilor poporale tinute in cursul anului 1910 au fost de497, dintre cari 13 tinute de conferentiarul Asociatiunii. Laprelegeri au luat parte aproape o sutd de mii de tarani. In133 de prelegeri s'au vorbit de chestiuni culturale, sociale, mo-rale si religioase, in 97 despre economie si ramurile ei, in 60despre Asociatiune, in 58 despre boale si pAstrareain 49 despre asigurdri, insotiri, in 26 despre limba si literaturaromand s. a.

Cei 231 de conferentiari au fost 82 preoti, cari autinut 140 prelegeri, 61 de invdtatori cu 104, 22 de profesori cu92, 19 advocati cu 37, 17 functionari de bancd cu 29, 14 func-tionari administrativi (notari s. a.) cu 18, 2 agronomi cu 16, 1medic veterinar (doctor de vite) cu 11, 5 medici cu 9, 5 stu-denti cu 9 prelegeri s. a.

Conferente pentru cdrturari s'au tinut 61 In 14 despartdminte. Conferinte sistematice au fost numai in Bistrita, Blaj,Brad, Brasov si Sibiiu.

Cincisprezece despartaminte au aranjat si reprezentatiuniteatrale, serate artisticeliterare cu cantece, declamatiuni siceti re.

1nsfructia analfabejilor. Cursuri cu oarecari rezultate s'autinut numai in noun despartaminte, instruandu-se in total 243de persoane.

insotiri economice $i diverse alte reuniuni bune. Desp.Bistrita si Bran au infiintat In 15 comune insotiri pentru asi-gurarea vitelor, In leg-Atm-a cu centrala din Ordstie; desp Clujo bancd poporald Raiffeisen in Feiurd; desp. Media bancipoporale in patru comune; despArt. Mercuria o bancd poporaldIn Rod si o reuniune de cantdri in Mercuria; desp. Mur4-Ludu$2 reuniuni de temperantd (de-a nu mai be.a beuturi spirtuoase)

sanAtatii,

www.dacoromanica.ro

Page 177: serbarile dela blaj 1911

- 184

in Lechinta-de-MurAs si Iclandul-mare; desp. Naseind tovardsiide consum in Rebrisoara, Salva, Rodna veche, Telciu si IIdsdud,tovardsii pentru procurarea masinilor de imbratit in Mintiulromanesc si Rebrisoara, iar in patru comune societAti de in-mormantare; desp. Sebes o bancd poporala in Cioara; desp.Zarnesti o bancd poporald in Poiana mdrului. Aceasta activitatea despArtdmintelor Asociatiunii e de cea mai mare insemndtatesi vrednicd de toatd lauda, mai ales activitatea de model adespArtdmatitnlui NasAud. Cele 50 de mii de coroane ddruitede binefacAtorul neamului nostru, dl Vasile Stroescu pentru aface o propaganda cat mai mare si cu mai build socotealdpentru infiintarea astorfel de Insotiri, vor ajuta foarte mult sdne organizAm la sate si pe cale economics.

Expozitii. Cateva despartdminte au aranjat cand cu adu-Waffle cercuale si expozitiuni. Asa despArtdmintele Agnita, Blaj,Bran, Ldpusul-unguresc, Ndsdud, si Sdliste.

Desp. Brasov a impartit Intre tdranii din Ghimbav siCristian altoi si tot felul de seminte, iar sAtenilor din Arpatacle-a cumparat o masind de tdiat sfecle, cu 20 cor. Desp. Zdr-nesti a dat spre folosintd taranilor o masind de tdiat sfecle siuna de strujit cucuruz.

Alte stiri frumoase dela despArtAminte. Cu sfarsitul anului1910 despartdmintele Asociatiunii au avut 259 de agenturi §i375 biblioteci poporale. In 22 de despartaminte, dela cari s'auprimit rapoarte despre circulatia cartilor cursul anului, cele213 biblioteci ale for au avut 6000 de cetitori.

Desp. Agnita, Aiud-Teius, Beius, Bistrita, Blaj, Bocsa.Brad, Bran, Brasov, Cluj, Gherla, Lugoj, Orade, Sighisoara,Sibiiu si Simleu au Impcirtit intre tdrani mai multe mii de bro-curi, cu ocazia adundrilor generale si a prelegerilor poporale.

DespArtdmantul Hida-Huedin publicd si o foaie poporald:SfAtuitoriul".

Biblioteca Asociatiunii avea, la sfasitul anului trecut, 6342opere in 7624 volume, 6607 brosuri si 27 WV.

Averea curatA a Asociatiunii la sfarsitul anului 1910 afost de 922,985 cor. 9 bani; cresterea anului din tirma: 31,275cor. 45 fil. Fundatiuni Incredintate Asociatiunii, in cursulanului: 100,000 cor. dela fericitul medic Dr. Gr. Sandeanu sidela Dr. G. Anca 40,000 cor.

7

in

www.dacoromanica.ro

Page 178: serbarile dela blaj 1911

- 185 -

Discursulrostit de profesorul Gavril Precup, la deschiderea expozitiei

istorice-culturale a despartamantului Blaj.Domnule Prezident!

halt Preasfintiti Arhierei!Mcirita adunare!

Veacul ce trdim este veac de emulatie al neaniurilor.Campul de bataie sunt expozitiile, iar armele de lupta: rezul-tatele muncii indelungate, insotite de energia fizica sub deose-bitele ei forme Poporul romanesc de pe aceste plaiuri, tra-ind in conditii putin prielnice unei desvoltari spre o vieatacivilizata, abia tarziu a ajuns in situatia de a-se afirma ama-surat aptitudinilor, cu cari 1-a daruit Dumnezeu din belsug.Legat de glie, toed energia si-a cheltuit-o pentru altii.

Trezit la vieata, Inainte cu 157 ani, grin schinteia invata-turilor rdspandite din rostul unor cucernici calugari adapostitiin acestea sfinte ziduri, incet cu incetul ia putere, creste sise intareste, la fel cu pomul, a carui radacini dau de pamantbun si roditor. Ajuns la constiinta, tot mai mult reclamadreptul la vieata, creandu-si institutiuni, cari sA-1 ajute a seinsirul alaturi de celelalte popoare conlocuitoare, favorizatede soarta.

In deosebi, sub scutul si la indemnurile Asociatiunii, alcarei semicentenar 11 serbam astazi is si el partea in aceastadirectie greu de urmat, dar singur mantuitoare.

Despartamantul Blaj urmand acestor bune indemnuri,a aranjat in incaperile acestor scumpe lacasuri o expozitie,pe care o inchinA drept prinos Asociatiunii, din prilejul adu-narii iubilare de astazi. Expozitia, ce am aranjat, are caracterlocal; e numai a despArtamantului.

Nu ne putem mandri cu paviloane arhitectonice, nici cuopere de stiinta si arta de valoare universalA; nu cu ultimelerezultate pe taramul mecanicei si al electrotehnicei. Desvol-tarea acestora reclama alte imprejurAri Prea mare a fostsbuciumul vietii poporului nostru; prea mult i-au fost angajateputerile pentru altii, decat sA alba timp si mijloace pentruastfel de ocupatiuni. Tot, ce va putem arata, e rezultatultrudei noastre, munca dreaptA din puterile noastre farA con-

Psi

www.dacoromanica.ro

Page 179: serbarile dela blaj 1911

- 186

cursul nimAnui. Paviloanele expozitiunii noastre sunt Inca-perile modeste ale scolilor noastre din Blaj, cari timp de 157ani au ocrotii zeci de generatii. In aceste ziduri sfinte s'aupus temeliile stiintei romanesti. Expozitia noastra e marturiegraitoare de munca desfasurata in aceste scoli.

Dle prezident! malt Preasfintiti Arhierei! Luand-o inprimire, veti constata, ca in preajma acestei sfinte manastiris'au adapostit calugari si profesori smeriti, cari cu scrisul forau desteptat la vieata si constiinta nationalA obstea roma-neascA de pretutindeni, prezentandu-ne lumii straine ca peurmasii unui falnic popor, Ei au sustinut cu indadire ro-manitatea neamului nostru. Veti vedea, ca scale Blajului audat bisericii romanesti un lung sir de arhierei, earl au pastoritcu vrednicie Sionul romanesc. Veti Intalni o serie de barbati,cari toata agoniseala muncii for si-au depus-o pe altarul cul-turii romane; veti gasi barbati, cari s'au afirmat cu destoiniciein Inalte functii de stat; veti vedea barbati, cari au ajuns a fipropagatorii culturii romanesti la fratii nostri din Bucovina,Romania si Macedonia.

Expozitia ce veti cerceta vs va da probe de inaltele ca-litati artistice cu cari e inzestrata taranca romans. VA vaconvinge de pasul spre cultura a damelor noastre din Blaj;va marturisl de bogatia pamantului muncit de taranii acestuidespartamant si de nazuintele noastre de emancipare economics.Pe urmA in expozitia noastrA vi-se da prilej sa luati act deinjghebarea unei clase de mijloc, care e chematd sa pastrezecaracterul de pans aici al acestui cuib scump si temut.

Dat Iiind, ca izvorul si temelia vietii noastre culturale afost si este biserica, fnainte de a lua In primire acest modestprinos, rugator ma indrept catra Malt Preasfintitii nostri at-hierei, cerand sa imploare binecuvantarea cereasca asupra lu-crarilor noastre.

Cu acestea, in numele comitetului despartAmantului Blaj,predau expozitia istoricd culturala Dvoastre, Dle prezident,rugandu-Va sa o deschideti!

-

www.dacoromanica.ro

Page 180: serbarile dela blaj 1911

- 187 -

ToasfulExc. Sale, Inaltpreasfintitului Arhiepiscop si Mitropolit loan

Metianu, rostit Ia banchetul festiv din pavilionul serbarilor.

Multumesc cordial, Dlui antevorbitor (Vasi:e Goldis), pen-tru elogioasele cuvinte rostite si la adresa noastra, a Arhiereilor.Totodata VA' multamesc si Dvoastre, domnilor membri ai Aso-ciatiunei, pentru simpatica manifestare, cu care ati binevoit aInsoti acele cuvinte elogioase.

Tin sa declar, Ca doua sentimente maxi si puternice ne-auIntrunit si pe noi, Arhiereii Dvoastre, Ia aceste serbari jubilareale culturii si unitatii noastre nationale, si anume: sentimentuldatorintei si acela al iubirei noastre de neam, cari ne .chiainasi pe noi acolo, unde este si turma noastra cuvantatoare.

Noi, Arhiereii, stim bine, domnilor, ca atat onoarea, catsi pozilia noastra, dupa Dumnezeu, avem a o nzultami turmeinoastre cuvantatoare. Cad dacd n'ar fi turma, nu ar fi nicipastorul. Si credem, ca tot asemenea va sti si turma noastracuvantatoare, ca fara de pastori, nici ea nu ar putea exista.

Purcezand de aici, este nu numai o snare si sfanta dato-rinta, dar si cel mai mare interes at nostru, ca si at tuturoradevaratilor pastori, a !Licit, precum nice si sfantul Apostol:cu vreme si fara vreme", Ia bunastarea, binele si fericireaturmei, caci binele si fericirea turmei este si binele si fericireapastorului, ca si din contra. De aceea, precum fiecare parintenumai atunci se simte bine si ferice, cand stie si pe fiii seiasa, tot asemenea si pastoriul numai atunci se si mte bine sieste fericit, cand stie si pe pastoritii sai, ca sunt bine si ferice.

Des' bisericile noastre nationale ne ofer, noua, Arhiereilorromani de ambele confesiuni, ur, vast si manos teren de acti-vitate, la promovarea culturii religioase-morale, si prin aceastala promovarea -binelui si fericirii pastoritilor nostri : totusi da-torinta si iubirea noastra fata de popor ne-a adus si la aceastafrumoasa Intrunire, pentruca sa conlucram si noi, impreuna cuDvoastra, domnilor, la opal eel mare al viitorului nostru, saconlucram si noi, impreund cu Dvoastra, la inzestrarea popo-rului nostru cu armele luminii si ale culturii, pentru a puteasuporta, cu bun succes, apriga lupta de esistenta, ce decurgein lume, si pentru a-si putea creia un viitor tot mai bun simai ferice.

www.dacoromanica.ro

Page 181: serbarile dela blaj 1911

- 188 -

Dar fiindcd si sfanta carte ne spune, ca de nu va zidiDomnul casa bunAtatilor, inzadar ne-am osteni", adecd, dacdlucrarile si staruintele noastre nu vor fi insotite si de ajutoriulcel puternic al lui Dumnezeu, Ina:far ne-am osteni : eu rogferbinte si din acest loc pe bunul Dumnezeu, sa ne luminezecu duhul dragostei si al intelepciunei sale si sd reverse darulsi binecuvantarea sa asupra tuturor membrilor Asociatiunei siasupra tuturor lucrdrilor noastre, in folosul nostru si al iubiteinoastre patrii, pentruca si in aceasta sa se preamareascavecinic Preasfant numele sau.

Iar pe D-voastre, domnilor, va rog, sa inchinati impreundcu noi, Arhiereii, acest pdhar in sandtatea si fericita viata amembrilor comitetului, si in deosebi a domnului pregdinte alAsociatiunei".

Toasfuldomnului asesor conzistorial Nicolae Ivan, ridicat in onoarea

reprezentantului guvernului.

IlustrA masa ! Inaltpreasfintiti Domni Arhiepiscopi siMitropoliti, Preasfintiti Domni Episcopi!

Ochii Romanilor dela Carpati pans, la Tisa sunt indrep-tati spre Blaj, acest focular de culturd nationald, in care lacererea obstei romanesti, am tinut sd serbam jubileul de 50de ani dela intemeierea celei mai inalte institutii culturale na-tionale. nici ca se puted un loc mai nimerit, ca Blajul cucele mai vechi asezaminte de culturd, cu barbati de valoare,cari si-au inscris numele in istoria noastrd nationald si cultu-raid cu litere de aur.

Proportiile marl pe cari le-au luat aceste festivitati decaracter cultural, Ia cari participd, spre nespusa noastrd bucuriesi mAndrie, toti Arhiereii bizericilor noastre, si tot ce avemmai de seama in viata noastrd publica, dela VIddica pand Iaopined', au atras si atentiunea guvernului M. Sale asupra lor,si guvernul a exmis ca reprezentant al sail, pe Ilustritatea Sadomnul comite suprem al acestui comitat, Szdsz lOzsef, cavaleral ordinului Coroana de fier cl. III, barb; t, care ne cunoastelimba, cunoaste poporul, stie ca aspiratiile noastre nationalesunt numai spre binele si folosul tarii si al patriei, si pe care

Si

www.dacoromanica.ro

Page 182: serbarile dela blaj 1911

= 18D

rog sa fie talmaciu, sincer si loial la cel mai competentloc, ca noi, Romanii, suntem un popor de ordine, tinem laneamul si credinta noastra, tinem cu toata sfintenia la gliaparinteasca, Ia mormintele in cari ne zac mosii si strAmosii,si ca un popor dinastic si loial ca al nostru are dreptul sa fiesprijinit in nazuintele sale culturale,* caci cultura e premerga-toarea libertatii si fericirei popoarelor, e schinteea dumne-zeiasca, sadita In sufletele oamenilor, ca sa ajunga la cel maiMalt grad de perfectionare.

Salutam deci cu drag pe reprezentantul guvernului inmijlocul adunarii noastre, dorindu-i un sincer SA traiasca"!

Cuvanfulrostit de DI loan F. Negrutiu, in cimiterul bisericei parohialedin Blaj, in amintirea fundatorilor si binefacatorilor repausati

ai Asociatiunii.

halt Presfinfifi Arhierei!Frafilor iubifi!

In casa Parintelui rlostru ceresc am inaltat rugaciuni demultamita, ca ne-am invrednicit sa ajungem aceste zile desarbatoare culturala. de insemnatate mare pentru Intreg neamulromanesc.

Uniti in cugete si in simtiri, stam acum in acest loc deodihna, Impodobit cu cateva cruci si monumente, uncle amvenit, ca dupa legea noastra stramoseasca, sa ridicam ruga-giuni la tronul celui Atotputernic, pentru odihna sufletelor re-pauzatilor membri fundatori si l,inefacatori ai Asociatiunii, in-mormantati aci si in alte locuri, de vesnica amintire pentru noi.

Noi Romanii de pretutindeni, intruniti la serbarile jubi-lare de 50 de ani ale Asociatiunii, nu puteam savarsi un actmai maret, o fapta mai Inaltatoare de inimi, ca acest pelerinajIa mormintele acelor fruntasi ai neamului romanesc, cari subaceste cruci modeste isi asteapta invierea.

Ad sunt inmormantati unii dintre acei multi barbati deinima, cari acum sunt de 50 de ani au intemeiat: Asociafiuneapentru literatura romand §i culttu a poporului roman"; cea din-taiu, cea mai veche si cea mai Malta institutiune culturala aRomanilor din regatul sf. Stefan.

eti ti

www.dacoromanica.ro

Page 183: serbarile dela blaj 1911

100

In aceste momente sarbatoresti ni-se prezinta inainteaochilor sufletesti toate faptele, toata energia, toatA munca lor,cheltuita pentru cultura poporului roman.

Langa aceste morminte ni-se infatiseaza inaintea inimeinoastre, inaintea sufletului nostru, toate figurile marcante aleneamului romanesc.

Langa aceste morminte a tovarasilor lor de munca vedeminsiruite umbrele tuturor acelor barbati fruntasi, cari la anti!1860 hotaresc infiintarea Asociatiunii pentru literatura romanasi cultura poporului roman.

Vedem cu ochii sufletului nostru, iesind din acest. mor-mant umbra tnarelui Arhiereu: Alexandru Sterca Sulutiu, careImpreuna cu marele Arhiereu Andreiu baron de §aguna, si inconglasuire cu loan Alexi, primul episcop dela Gherla, insotitide alti 171 fruntasi romani, la 10 Maiu 1860 subscriu si inain-teaza guvernatorului din Transilvania o adresa, in care cervoie sa tina in Sibiu o consfatiiire, in scopul unei AsociatiuniCulturale".

Par'ca si acum auzim din glasul marelui Athipreu Andreiubaron de Saguna, primul prezident al Aociatiunii", cuvintele:lata Domnilor, a sosit ziva cea dorita pentru Infiintarea unelAsociatittni", care sa ailmi de stop literatura romana $i cul-tura poporului roman".

Aici inaintea noastra avem mormantul lui Timoteiu Cipariu,pArintele filologiei romane, cel dintaiu vice-prezident' al Aso-ciatiunii pentru literatura romana si cultura poporului roman.Discursul clasic a lui Cipariu, tinut la 1861, se aseamana cuun cantec de jale a trecutului nostru, si ne serveste totodataca un memento, ca un cuvant de incurajare pentru toate tim-purile, in lupta noastra cultural/ Limba noastra roma-neascd ziced Cipariu e un tezaur, nascut cu not delatitele maicii noastre; dulce ca sdrutdrile mdicutelor, sand neplecau la sinul lor. E an tezaur mai scump decat vieata; te-zaur, care de 1-am fi pierdut, de 1-am pierde, de vom suferlvreodatd, ca cineva cu puierea, sail cu inseldciunea, suu cu mo-mele sd ni -i ropeascd, atunci mai bine sa ne inghita pamantulde vii; sa ne adundm la parinfii nostri cu mangdierea, cd n'amtradat cea mai scumpa mostenire, fora de care n'am fi vrednicide a ne mumi fii for ".

www.dacoromanica.ro

Page 184: serbarile dela blaj 1911

191

mnalti Preasfintiti Arhierei!Fratilor iubi(i!

In aceste momente de mandrie nationala, ne amintim cupietate de o serie intreaga de barbati, cari au conlucrat la inte-meiarea si inaintarea Asociatiunii pentru literatura romans sicultura poporului roman.

Intre acestia se numara: Andreiu Mocsonyi de Foen, mareproprietar, Dr. loan Ratiu, barbatul, care a compus cu multaingrijire petitia dela 10 Maiu 1861, si prezidentul de pie me-morie al partidului national. Aci ni-se Infatisaza umbra ma-reata alui Gheorghe Baritiu, marele nostru istoric, nestorulpublicisticei romane, secretarul I., timp de 28 ani neintrerupt,si mai tarziu prezidentul Asociatiunii, care Impreuna cuJoan Cay. de Puscariu, until dintre cei mai activi si mai insu-fletiti intemeietori ai Asociatiunii, si cu Timoteiu Cipariu, aucompus cote un proiect de statute pentru Asociatiune.

Intre intemeietorii si binefacatorii Asociatiunii se numaramai departe:

Axente Sever, luptatorul neInfrant pentru libertate, egali-tate si fratietate: pentru drepturile poporului roman.

Nicolae Popea, vicar arhiepiscopesc si episcop mai tarziu,v.-prezident! loan Popazu, episcopul de pie memorie delaCaransebes.

Baronul Vasile Pop, al doilea prezident si loan Hannia,al doilea v.-prezident al Asociatiunii;

Iacob Bo loga, conzilier c. r., vice- si apoi prezident alAsociatiunii.

losif Vulcan, advocat, intemeietorul si redactorul revisteiFamilia"; lustin Popfiu, cunoscut ca mare orator bisericesc.

loan Popescu profesor si fost secretar I. Antoniu Ves-temian, Dr. D. P. Barcianu, fosti secretari II. ai Astrei; Dr.Alexandru Mocsoni, lost prezident al Asociatiunii; IosifSterca Sulutiu vice- si apoi prezident al Asociatiunii, sub acarui Ingrijire s'a ridicat scoala de fete si internatul, precum simuzeul national; Zaharic Boiu prim secretar; loan Brande Lemenyi, capitan suprem; Visarion Roman, Intemeietorulprimului institut de credit si de economii Albino "; PetruMan, conzilier c. r. financiar; Constantin Stejar, capitan c r.

Niculae Gaetan, adv. conzilier c. r.; loan Florian prezident

www.dacoromanica.ro

Page 185: serbarile dela blaj 1911

192

de tabla; Dr. Iosif Hodos, distinsul scriitor si fost membrual Academiei romane. Gregoriu Mihali, canonic; loan V.Rus, profesor, protopop, secretar si timp mai Indelungat membruactiv in comitetul central al Asociatiunii; mai tarziu canonic;

Gavril Muntean, director gimn.; Dr. Pavel Vasiciu, con-siker c. r. Dr. loan Mesota profesot; Basiliu Ratiu, vicararhiepiscopesc; Constantin Papfalvi, Constantin Alutan,Joan F. Negrutiu, loan Pamfilie, Alexandra Micu, loan Anto-nelli, canonici; loan Tarta, Ghedeori Blasian, profesori s. a.

Acesti barbati ai neamului romanesc, impreuna cu totitovarasii lor de munca, dintre cari 3-4 mai sunt in vieatasi de fata la aceasta sarbatoare jubilara, acesti luminatoriai poporului roman ne-au aratat calea mantuirii; ne-au doveditprin vieata lor, prin faptele lor, ca, si pentru noi Romanii, armabiruintei este cultura si intdrirea noastrd pe toate terenele, incongidsuire deplind cu poruncile lui Dumnezeu. Ei au ajuns biruitoriprin munca, prin dragostea, prin credinta, prin Increderea lor Im-prumutata. Ei au aprins facia, care lumineaza tuturor Romani lor.Ei ne-au dat problema culturii noastre nationale, si ca ajutor la re-zolvirea acestei probleme cidturale ne-au lasat indemnul, pilda lorvie: ca Imprejurarile viefii noastre, fie acele cot de grele, cat de vi-trege,niciodata sa nu ne amdgeascd, niciodatd sa nu ne sperie; nici- .

°data sa nu ne descurajeze; ci totdeauna: si in timpuri bonesi in timpuri rele, sa avem increderea deplind in Dumnezeu siin puterea de vieata a neamului romanesc.

intemeietorii Asociatiunii ne ziceau si ne zic in continuu:Luminati-Vd $i. Vei fi. Munciti cu stdruinta si lard

a osteni, cat veil trdi. Faceti-vd datoriile constiincios si lardsovaire. Luminati poporul, indemnd ndu-1 la munca si crutare!$i inainte de toate cresteti si invdtati fiii neamului romanesc infrica lui Dumnezeu, pazeasca limba, credinfa, legea, podia

obiceiurile bane ale pdrintilor-nostri".Astfel, urmand noi povetele si invataturile inaintasilor

nostri, cari au intemeiat Asociatiunea, sa-i facem nemuritorisi prin faptele, ce vom savarsi noi si urmasii nostri, in nu-mele lor.

inaintea voastra, marete umbre, cu pietate, cu recuno-stinta ne plecam capetele noastre! VA rugam sa va intrepu-

sa-sist

*

www.dacoromanica.ro

Page 186: serbarile dela blaj 1911

neti pentru noi, sä cereti sa ne scuteasca, Pdrintele indurdrilor,neamul nostru, si toate institutiunile noastre culturale sd lescuteascil de toata vrajba dintre frati; sä ne apere de toatdstriceiciurea vrdjmasilor $i, pentru ca sci scapam noi de totndcazul, mania $i nevoia, Domnului sa va rugati!

Voi, suflete nobile, veghiati din plaiurile fericirii vesnice:,,unde nu-i durere, nici suspin!" veghiati si cereti binecuvan-tarea Tatalui nostru ceresc asupra Asociatiunii, asupra acesteiinstitutiuni culturale a neamului romanesc, a carei fundamentvoi 1-ati pus, acum sunt 50 de ani! Ajutati-ne cu ruedciunilevoastre, ca astfel munca voastrd sa fie intemeinicitd pe vecie!

lar noi, in aceste momente solemne, aci langa aceste mor-minte ale tovarasilor vostri de munca, ne legam, ca voin aveatotdeauna inaintea noastra lumina faptelor voastre, ne vom

sa le pricepem $i sa le urmam.Ad, in acest loc, sub cerul liber, la umbra mormantului

marelui nostru Arhiereu Alexandru, ne legam, ca vom panttotdeauna poruncile lui Dumnezeu, ocrotitorul neamului roma-nesc. Noi credem, noi stim, ca poporul roman numai cu aju-torul celui Atolputernic a invins nevoile, nacazurile, mania siispitele, de cari a avut parte, in cursul vremurilor trecute.Noi stim, ca numai sub scutul Lui neinvins, pot sa inain-teze, sa infforeasca toate institutiunile noastre culturale. Noicredem, ca mana Ltd cea tare a condus si Wand act naia cul-turii noastre nationale. Nadajduim, ca fiii nostri si toti

for vor ramanea tari in credinta, in legea noastra stra-moseasca, isi vor iubi, apara si pdstra limba, tara si mosiastramoseasca, in toate timpurile.

$i acum veniti, fratilor iubiti, sa dam mortilor nostri sd-rutarea tainicd! Veniti sa marturisim to fata acestor mormintesi umbre ale neamului romanesc sentimentele noastre de dra-goste, de veneratiune si de recunostinta, ce datoriin tuturorinterneiatorilor si binefacatorilor Asociatiunii pentru literaturaromans si cultura poporului roman!

*Tu Doanzne al indurdrilor, care ai trimis asupra sfintilor

tai Apostoli Spiritul cel sfant, inkireascd pe ei $i pe ur-ma$ii for in predicarea evangheliei Tale: intdrege-ne $i pe noiIntru pazirea poruncilor Tale!

13

198

nd-zul,

ur-inasii

sd-i

www.dacoromanica.ro

Page 187: serbarile dela blaj 1911

144

Prime,* rugdciunem noastrd de multdmitel $i de Mudd,ee-Ti aducem noi nevrednicii, in semn de ve$nicd dragoste $i re-cuno$tinfd, pentrucd ai trimis bisericii noastre na(ionale $i nea-mului romanesc luceferi pururea lumindtori, bdrbali providentiali,cari au alungat negura intunerecului din mintea noastrd, cariprin invdraturilelor, prin faptele lor, an degeptat in inima noa-slit dragostea catrd biserica, card neam $i catra patria noa-stra iubitd!

Tie-Ti aducem aceasta rugdciune, Doamne al puterilor!$i Tie mdrire ifi indltdm: Tatdlui $i Fialui $i Spiritului slant;acum i pururea 0 in vecii vecilor. Amin.

Cuvantareade deschidere a adunarei generale a Fondului de teatru,

rostita de dl Vasile Goldin.

1. P. S. Voastre Domnilor Mitropoliti!P. S. Voastre Domnilor Episcopi!

lubiti oaspeti!

Cu adancA pArere de rAu trebue sa anunt, a atat ilustrulpresedinte at acestei societati d. dr. loan Mihu, cat si vredniculnostru vicepresedinte, d. Virgil Onitiu, din motive sanitare, stintimpiepecati a lua parte la aceasta adunare generalA.

Astfel in ultimul moment, ca membru mai vechiu al co-mitetului, am fost necesitat eu sä primesc asupra-mi de astA-data conducerea adunArii generale a societatii pentru creareaunui fond de teatru national roman.

Regret adanc aceasta hitamplare, nu numai pentru motivul,ca ea ne-a lipsit de bucuria a avea intre noi pe cei doi bar-bati distinsi ai neamului nostru, dar o regret si pentru cu-vantul, ca in Ast chip aceasta adunare generalA, menitd sAcontribue la inaltarea serbarilor culturale ale natiunii noastre,cari se desfasura cu atata splendoare, in acestea zile, pe pA-mantul Blajului sfintit prin atatea scumpe amintiri, este lipsitade decorul, pe care 1-ar fi primit prin conducerea ilustruluipresedinte on a vrednicului nostru vicepresedinte.

i tocmai acum am fi avut mai mare trebuintA de ince-lepciunea acestor frati ai nostri, cand societatea pentru creareaunui fond de teatru roman intrA in o noun faza a propAsirii

www.dacoromanica.ro

Page 188: serbarile dela blaj 1911

19g

spre maretul scop, pentru care cu adevarat idealism a fostsustinuta prin atatea greutati si indoieli.

In adunarea generals extraordinary din anul trecut s'afacut schimbarea statutelor acestei societati, in scopul ca saavem putinta de a initia lucrarile pregatitoare pentru inacti-varea faptica a teatrului roman. Guvernul a incuviintat aceastaschimbare de statute si astfel societatea noastra se afla infata problemei: ce si cum este de facut, ca visul frumos alinaintasilor nostri, care, atata vreme multora dintre not li-se paresinteadevar vis, in veci nerealizabil, teatrul nostru national ro-man, sa se infaptuieasca.

E mare si grea problema aceasta, dar ea este totodatasi una din cele mai arzatoare, din cele mai frumoase problemeale vietii noastre obstesti, caci, asa simtim, teatrul roman aresa devie mijlocul cel mai efectiv pentru desavarsirea constienteinoastre nationale si, in consecinta, pentru consolidarea unitatiiculturale a intregului neam romanesc, cad teatrul, ce voim ainfiinta, nu va fi teatrul meserie", intreprindere comerciala, citrebuie sa fie teatrul arta", biserica a bunelor moravuri, scoalade insufletire si slant indemn spre tot ce este bun, nobil sifrumos.

Suntem adanc convinsi de adevarul cuprins in cuvintelelui Mihail Eminescu: Daca repertoriul e sufletul unui teatru,actorii sunt corpul lui, stint materia in care se intrupeaza re-pertoriul".

Teatrul national roman, pe care voim a-I infiinta, trebuiesa fie suflet frumos in trup sanatos, caci numai in acest chipel va deveni templul, in care se va lucra cu insufletire si de-votament la faurirea maririi si fericirii natiunii noastre ro-manesti.

Si tocmai, fiincica a sosit ceasul, in care societatea tea-trala romans are sa puns temelie principiilor, cari sa fie diri-guitoare la creiarea repertoriului potrivit, a fiitorului teatruroman, precum si la cresterea, indrumarea si angajarea pute-rilor necesare de actori, trebuie mai vartos sa regretam lip-sirea din mijlocul nostru a presedintilor acestei societati, cariar putea sa alba si indreptatirea si chemarea, dar si patrun-derea inteleapta, spre a desemna linii conducatoare pentru re-zolvirea problemei frumoase, dar grele, cari ne preocupa.

13*

- -

www.dacoromanica.ro

Page 189: serbarile dela blaj 1911

- 196

Mie imi lipseste doar' toate acestea, dar fArd indoiald imilipseste indreptatirea, ca dela acest loc sä preocup, prin alemele vederi, dorintele si hotaririle eventuale ale Onoratei Adu-nari asupra chestiunilor, cari de astadatA vor fi puse la ordineazilei. Simtesc, Ca in acest loc nu am alt drept, decat dato-rinta conducerii formale a desbaterilor onoratei adunAri ge-nerale.

Problemele date spre rezolvirea acestei adunari sunt cu-prinse toate, in rapoartele Comitetului, cari vi-s'au inaintat.Inainte de a trece Insa la acestea, imi tin de cea mai plAcutAdatorintd a aduce adanca multamitd Excelentelor lor MaltPreasfintitilor Domni Arhiepiscopi si Mitropoliti si PresfintitilorDomni Episcopi ai bisericilor romane, cari ilustreaza cu Inaltafor prezenta si aceasta adunare a nostrA. Cu atat mai vartosma simt dator la aceasta, ca unul dintre Preasfintiile lor,anume P. S Sa D. Episcop Dr. Miron E Cristea din Caran-sebes a fost totdeauna sprijinitorul cel mai mare al acesteisocietati, ba ani dearandul a fost in Sibiiu barbatul de incre-dere al comitetului nostru. As putea acum sd termin, dar pri-lejul, pentru care societatea teatrald isi tine adunarea sa ge-nerald anul acesta la Blaj, ma indeamnA, ca si din acest locsA exprim fericirea noastrd, ca ni-s'a dat sa fim martori sipArtasi la aceste zile marete, la aceasta triumfara sArbAtoare aculturii nationale romanesti.

Sord mai mica, dar soil dulce si iubitoare, Societateapentru crearea unui fond de teatru a venit cu drag si cu man-drie sa is parte la nunta frumoasd si vesela a surorei salemai mari, la nunta, la care cu binecuvantarea tuturor metro-politilor si episcopilor romani natiunea romans din Ungaria .iTransilvania a jurat credinta pe veci unitatii sale culturale,unitatii sale in cugete si in simtiri.

Din ceruri ne privesc math arhierei, cari au fost, si An-dreiu cu umilinta se prosterne dinaintea tronului celui Atot-puternic zicand: Tie iti multdmesc, Doamne, cAci vAd inoin-du-se fiii natiunii mele, cum se inoiesc tineretele vulturului".

Adunarea generald a societAtii pentru crearea unui fondde teatru national roman o declar deschisd.

www.dacoromanica.ro

Page 190: serbarile dela blaj 1911

- 197 -

SalufulDlui dir. gimn. Dr. Ambroziu Chelian, adresat Societatii noastre

teatrale, in numele Blajului.

Excel. Voastra Domnule Mitropolit!Preasfinfiti Pdrinfi Episcopi!Domnule Presedinte!Onorata adunare generalci!

Sunt Base ani, de cand Societatea fondului de teatru ro-man si-a tinut adunarea generala in Sibiiu, deodata cu Aso-ciatiunea pentru literatura romans si cultura poporulua roman,atunci, cand prin serbari frumoase s'a inaugurat Muzeul isto-rico-etnografic al acesteia.

Din vointa si cu ajutorul lui I)umnezeu, caile acestor so-cietati culturale s'au intrunit din nou, si de astadata, in mo-destul nostru orasel, unde ati venit ca sa va dati seams despremunca de un an, si sa praznuiti impreuna, jumatatea de veacimplinita de Asociatiune.

Ati venit, Domnule Presedinte si onorata adunare gene-rala, in aceasta localitate, in care la anul 1826, s'a urzit si s'afacut inceputul teatrului roman, in seminarul teologic delaumbra sfintei noastre Catedrale, unde tinerii clerici au jucatpiesa: Ecloga pastorald, compusa de clericul Timoteiu Cipariu,marele filolog roman; si de unde, la indemnul tinarului clericGheorghe Baritiu, istoricul nostru, prin anii 1834-35, a pornitmiscarea teatrului roman.

E un fapt foarte imbucurator, ca Asociatiunea, care ducein poporul roman facia stiintei, e insotita si urmata pe caleaculturala de Societatea fondului de teatru, care va avea sapoarte in poporul nostru facla artei.

Da, facia artei are chemarea sä o duck nu insa a artei,care prin copiarea, reproducerea formelor, on a colorilor natu-rale, leaga sufletul omului de frumusetile naturii; ci faciaartei sociale, care prin prezentarea fidela a faptelor, prin tufa-tosarea in icoane vii a intamplarilor, nobiliteaza sentimentele,intareste caracterele din societate, si leaga astfel sufletul omuluicu legile nescrise si necodificate ale moralei crestine.

www.dacoromanica.ro

Page 191: serbarile dela blaj 1911

198

Dorind, ca societatea fondului de teatru roman sa-sipoata implin3 aceasta chemare frumoasa in timpul cel maiscull, in numele comitetului filial si al inteligentei romane dinBlaj, salut adunarea ei generals, si va zic: Bine ati venit!

Un discurs nerostit *)al presedintelui Societatii pentru fond de teatru roman Dr.

loan Mihu, pregatit pentru deschiderea adunArii anualedela Blaj.

Onoratd adunare!Primul meu cuvant, este acel de multumire Ia adresa co-

mitetului din localitate, care a oferit si membrilor Societatiipentru fond de teatru romanesc, fericitul prilej, sA asiste laserbArile inaltatoare, impreunate cu praznicul jubilar al Aso-ciatiunii" noastre.

Ascultand glasul de chemare al confratilor din Blaj, incatma priveste, cu frica si cu dragoste" m'am apropiat de acestorasel, mic si modest in thfatisarea sa, dar mare si falnic printraditiile sale glorioase, prin importanta sa in prezent, si scumpinimilor romanesti pentru marile nadejdi, ce le legam de rostulsau viitor, in desfasurarea vietii romanesti din aceasta tars,care este si a noastra.

Cu dragoste a trebuit sa ne apropiem, onorata adunare,caci, dupa negura vremurilor de urgie, aici s'a ivit raza aurie,calda si luminoasa, care a reinviat un tntreg neam la cuno-stinta de sine, si prin aceasta la o mad vieatd romcineasca.

Cu dragoste a trebuit sa ne apropiem, pentruca: de aicis'a aruncat in ogorurile romanesti acea samanta binecuvantata,din care a incoltit si rodit: Ideea nationalitaid romilne#i, tnte-meiata pe constiinta renviata a latinitatii noastre, care ne-a

*) Nespus de mult am regretat cu totii, ca Dl Dr. I. Mihu prezidentulSocietatii pentru fond de teatru n'a putut lua parte la adunarca mareatatinuta Ia Blaj. Prezenta Dsale ar fi dat un bun prilcj publicului romanesc,de a-si arata recunostinta sa fata de DI Dr. I. Mihu, pentru interesul caldce-1 poarta tuturor chestiunilor noastre de ordin public. Nc face o placeredeosebita, ca su tern in pliicuta situatic de a putea reproduce in intregimediscursul Dsale, pregatit pentru adunarca din Blaj, care c4tiga in impor-tanta nu numai prin bogatia ideilor si frumseta sa literara, ci si prin per-sonalitatea marcanta a Dlui Dr I. Mihu.

www.dacoromanica.ro

Page 192: serbarile dela blaj 1911

199

salvat de pierzare in trecut si care este, si, in orice inpreju-rani, va trebui sa ramana steaua noastra conducatoare si Inviitor.

Cu dragoste a trebuit sa venim, onorata adunare, sipentru aceea, ca de aid a pornit dorul de carte romaneascasi de libertate nationals, sub a caror inriurire s'a plamaditsufletul nostru romanesc, care reaflandu-si rostul sau in lume,de atuncia, rasbeste cu aripi tot mai intarite spre tinta saastazi, durere, Inca indepartata, tinta care este: Inchegareaacelei mentalitati romanesti, care trebuie sa rezulte din uni-tatea sufleteasca si culturala a neamului

Multe, mari si scumpe sunt amintirile, ce ne leaga deacest petec de pamant al Ardealului nostru si eu regret multca n'am nici rAgazul, nici darul trebuitor, sa le invoc pe toateasa, cum ar cere importanta ion, peste un eveniment insanu pot sä tree, pentruca mi-se pare prea important, prea in-structiv si pentruca e prea scump tuturor Romani lor, inteleg:pilda mareata de solidaritate romaneasca ce ni-s'a dat aici,in aceea zi in veci memorabila, 3/15 Maiu, cand parintii nostri,intelegand poruncile vremii, au lasat la o parte orice conside-ratii inguste si mid veleitati, si, alergand aici din vai si dincampii, sub conducerea inteleapta a capeteniilor celor douabiserici surori, a episcopilor de pe vremuri, marele $aguna siLemenyi, mans in mans, umar la umar, in frateasca bunavoires'au sfatuit, si mai pe urma au luptat, pentru a Intrupa aceeace formeaza: evanghelia mantuirii noastre nationale!

Cred ca nu gresesc pentruca nu ma indoesc ca vor-besc din inima Dvoastra, cand spun, a mult am dori, caaceastd pilda de solidaritate, sa o vedem cot de des repe-tata si in veci perpetuatci, spre fericirea si mandria neamuluisi spre binele si intarirea patriei comune, a carei credinciosifii am fost, suntem si vrem sa ramanem!

Socotesc ca, la asemenea zi de sarbatoare romaneasca,se cuvine, sa ne aducem aminte de gandurile si faptele tre-cutului, si aflu ca e bine si necesar sa o facem, mai ales Inzilele noastre, cand, in lipsa de convingeri tari si orientari si-gure, prea adeseori suntem ispititi sa ratacim dela calea ceadreapta, si prea usor ne aprindem, ne dedAm la porniri si tm-pArecheri pAgubitoare, la framantari sterile, atat de regretabile

-

www.dacoromanica.ro

Page 193: serbarile dela blaj 1911

- 200 -

in o epoca, and si altcum intalnim atatea suflete slabite sichinuite de indoiala, ce in chip fatal rezultA din situatia incare ne aflam si la a carei indreptare datori am fi a lucraumar la umAr!

Dar, cum spuneam la inceput, nu numai cu dragoste, ci,in acelas timp, si cu fricA, adecA pAtrunsi de un legitim sen-timent de rapundere, a trebuit sa venim la acest leagAn alvietii romanesti.

Da, onoratA adunare, pentruca, de sigur nicAiri nu estelocul mai nimit ca aici, sA ne punem Intrebarea: Cum amgospodarit cu acel complex de idei romanesti, ce ne-au ramasdela inaintasii nostri, cari nu ararcori au fost adevarati eroiai gandirii, simtirii si faptuirii romanesti? Aici e locul a1 neexaminAm, pentru a vedea, judecat din punct de vedere roma-nesc, cari ne sunt cugetele, dar, mai ales, cari ne sunt faptele?

ce dun stdpaneste vieata noastra particulard publica?cum ne Tmplinim indatoririle noastre sfinte fats de biserica,scoala si problemele Asociatiilor noastre culturale? cumcinstim limba noastra dulce si frumoasa", cel putin in aceledomenii, unde folosirea ei ne-a Camas IngaduitA, sau unde nue chip sa fie impiedecatd? ce sprijin dam si ce dragostepAstram scrisului roma nese, reprezentat astazi, spre bucurianoastra, acasa si in regat, prin scriitori de valoare, cari pot saformeze mandria oricarui neam? cari ne sunt preocuparileserioase pentru ramasitele vechi si inceputurile nuoi de artasi muzica romaneasca, apreciate adeseori mai just de cAtrastrAini, decat de catra noi? indeosebi insa aici e locul, sAne dam seams, daca am facut si facem noi tot, ce cu bun sporam puted face, pentru luminarea ci Indltarea semenilor noctri,

mici si buni, din statele romanesti, prin a cdror truda siharnicie, ne-am ridicat si trAim si astazi, cei mai multi noi, insituatiile, la cari am ajuns?

Scurt spus, aici e locul sa se marturiseascd fiecare in-aintea cohstiintei sale, si sa precizeze, ce este fond adevaratsi ce sunt numai aparente, in manifestArile sale de vieata ro-maneasca?

Numai facandu-ne aceasta analiza severs, se va deslusi,that se potrivesc si la noi, cuvintele poetului-filozof:

,si

multi,

www.dacoromanica.ro

Page 194: serbarile dela blaj 1911

- 201 -

La not totul e spoiala, totu-i lustru fara baza,Noi nu credem in nimic...* "

sau acele a!e cantaretului patimirilor noastre:Noi sunteam drumetii piticilor vremi,Pitici in putintA si vrere!"

Iar daca raspunsurile datorite acestor intrebari, nil vorputea fi deplin multumitoare, tot aici e locul, ca, primind nouiindemnuri din invataturile trecutului, sa luAm fiecare nouisi tari hotariri, pentru o munca romaneasca constientA, soli-dara si fara preget!

Cand aceasta necesitate va fi inteleasa de mii de minti,va fi marturisita pe fata de mii de glasuri, cand pentru infap-tuirea ei vor fi puse in miscare mii de energii, atunci, onorataadunare, putem conta, ea odata si °data, totus se va impliniprorocirea neuitatului Bunea, eternizata in clintecul sau de le-beda dela adunarea noastra din Alba-liiiia, and, cu acelfarmec ce-I caracteriza, intre aplauzele noastre insufletite, astfela glasuit:

Dar, pe ruinele vechi, not vom recladi °data iaras tern-plul dararnat, vom ridica iaras templul culturii si libertatiinoastre nationale...

Da, onorata adunare, muncind fiecare in sfera sa de ac-tivitate mai larga sau mai restransa, staruitor, in frateasca bu-naintelegere si cu credinta tare, nu ne este ingaduit sa ne in-doim de rezultatul final at nAdejdilor noaste, pentruca, cum aspus un mare cantaret al neamului, in aceea minunata creatiealegorica, cu care si-a ilustrat paginile sale de Pasti unuldintre cotidianele noastre:

Nebiruit e omul, ce luptd cu credinta,El she ca pe lume nimic zadarnic nu-i,Ca, dincolo de truda si jertfa clipei lui,In taina, vremea tese la sfanta biruinta,Ca vuetele toate viseaza armonie,Ca... este o dreptate si... trebuie sa vie!..."

Onorata adunare!Daca este insa, sa statornicim o vieata romaneasca in-

floritoare, in aceasta tara locuita de neamuri diferite, de unlucru trebuie sa fim patrunsi, anume, ca natiunile nu traiesc,decat prin cultura for nationald specified, caci un popor n'are

www.dacoromanica.ro

Page 195: serbarile dela blaj 1911

202 -

alt mijloc de a se pastra, deeat cultivandu-si cu dragostelimba, sufletul si insusirile sale, ramase dela mosi-stramosi,

iar din cultura neamurilor inaintate, imprumutand numai ce eferment de progres real, ce poate fi asimilat, sau ce nu poatestrica sufletul propriu.

Cel-ce doreste deci, sa duca o vieata romaneasca in tamnoastra poliglota, trebuie sd find cu o hotddre hicdpdfinatd, cuInddreitnicie chiar, la cultura sa nafionald $t la tot ce e spe-cific at nostru!

Nu e vorba, lupta pentru existenta si afirmarea unui neampoate fi data pe diferite taramuri, cu toate acestea ar fi gresitin judecata sa, celce ar marturisi, ca problemele culturale aleneamului, pot fi lasate in planul al doilea. 0, nu! Pentrucaeste un adevar etern, indiscutabil, ce a spus, la adunarea Aso-ciatiunii dela Oravita, mult regretatul nostru Alex Mocsonyi,farg indoiala cel mai ilustru reprezentant si luptator nationalal vremilor din urma:

Lupta pentru cultura, zice dansul in acel discurs, nueste deck lupta pentru existenta nafionald! Fireste, numaicultura adevarata are aceasta putere conzervatoare, dar cul-tura adevarata nu poate sa fie alta, decal numai si numaicultura nationals ".

Asa fiind, (WO felul meu de a vedea, este de datoriacelor ce se afla la conducerea neamului, sa potriveasca unechilibru just intre diferitele noastre probleme si silinti, cad,in imprejurari cum sunt ale noastre, ar fi pacat, Domnilor, sadam preferinti exagerate, sau chiar exclusive, altor probleme,in paguba evidenta a celor culturale si sufletesti!

Onoratd adunare!Astfel judecand importanta vietii culturale a unui neam,

sunt foarte fericit, ca in fata unui public atat de numaros siasa de select, am cinstea deosebita, se pot prezida adunareaanuala a unei societati, care in sfera sa mai restransa si cumijloace mai modeste, Inca are menirea inalta, sa faca operaconstienta de cultura si conservare nationala. In adunarilenoastre anterioare, dela Alba-lulia si Reghinul-sasesc, am cautatsa deslusesc, care poate fi rostul Societatii noastre in situatiadata, si sa precizez caile si mijloacele, ce ne pot apropia maibine de tanta la care tindem ? Vazand, ca pentru multe din

-

www.dacoromanica.ro

Page 196: serbarile dela blaj 1911

- 203 -

cele sustinute cu acele prilejuri, a inceput sa se formezeoaresicare curent favorabil in opinia noastra publics sff stiind,CA comitetul SocietAtii vine cu propuneri concrete in directiaindicata, cred ca nu e nevoe sä insist de nou asupra acestorchestiuni, Indeosebi. Ma marginesc deci sa accentuez, ca inanul despre care urmeaza sa vd darn seams, am facut un pasinsemnat spre scopul ce-I urmarim. dupa prevederilestatutelor sale, Societatea noastra nu avea alts indatorire, darnici alts indreptatire, decat a strange fondurile necesare pentruun teatru national al viitorului. In urma modificarilor ce le-amintrodus in acest an in textul statutelor, modificari, cari auavut darul sa afle, -Fara zAbavA, aprobarea indatoritoare a gu-vernului tariff, Societatea noastra astazi este in situatie, a facetoate pregAtirile necesare pentru infiintarea teatrului dorit, avandasigurat sff acel drept pretios, de a organiza, sustinea sau sub-ventions, una sau mai it-mite trupe leatrale ambulante. Pentrua putea insd infaptul, ceeace astazi ne este ingaduit de catraautoritatea legal constituita in stat, avem nevoie indispenzabila,sa ne inmultim fondurile sff sä le sporim renta anuala, cad, lamodificarea statutelor am tinut sa rAmana nealterat scopul ini-tial al Societatii, drept-aceea am prevazut anume, ca stoculcapitalului sff inmultirea lui prin capitalizarea unei parti a ve-niturilor normale, in orice caz, sä ramana si in viitor neatinse.

In vederea acestei necesitati, ma folosesc de acest mo-ment festiv, sa fac un cald apel catra toti Romanii de bine,din apropiere si din departare, tineri sff batrani, femei sff bar-bati, in special rog pe toti cei prezenti, cari n'ar fi Inca membriiSocietatii noastre, sa se inroleze sub mandrul nostru steag, caastfel cu puteri unite, invingand sff ultima greutate ce ne stain cale, adeca insuficienta fondurilor, cu o zi mai de graba,cel putin in parte, sa vedem intrupat, ceeace a fost visul bu-nilor nostri batrani, si este dorul ferbinte si datoria sfanta ageneratiei de astazi !

Dupa acestea, fie-mi ingaduit, sa ma intorc catra Exce-lenta VoastrA, Inalt Preasfintite Parinte si cu fiiasca afectiunesa VA rog, sa binevoiti a primi asigurarea omagiului sincer,consideratiunii Mahe sff devotamentului profund, ce VA pastram

si sa VA multumesc fierbinte pentru cinstea rara, ce ne-atidat, prin inaltul act de prezenta, cu care ne-ati invrednicit

Aniline:

www.dacoromanica.ro

Page 197: serbarile dela blaj 1911

204

Terminand, VA rog pe toti, cari, manati de dorul si dra-gostea culturii si vietii romanesti, ati grabit sa asistati la adu-narea noastrA de fata, sa primiti salutul fratesc al comitetuluiSocietAtii si cu acestea deschid a XXXVIII-a adunare anualaa Societatii pentru fond de teatru romanesc.

Cal eva daledin Raporlul general') al comitetului Societatii pentru fond de

teatru roman, pe anul 1910/11.

Reproducem din introducerea Raportului urmatoarele cu-vinte:

Simtim o bucurie deosebitti in sufletul nostru, cand neprezentam cu Societatea pentru fond de teatru roman in orasulBlaj, aceasta veche vatra a luptelor pentru cultura romaneasca.

Locul acesta sacrat prin jertfele sale seculare pentruneam, precum si prilejul festiv al adunArii ne scot in reliefideia continuitatii luptelor noastre culturale. Locul si prilejulacesta ne fac sa simtim, ca not toti, si indeosebi, toate societatilenoastre culturale alcatuim o zala, care se leagA de o traditiemare; to prin jertfe si staruitoare prin munca si care tinde laun asemenea viitor. Locul si prilejul de azi constitue in sineun control per eminentiam sever si cu desavarsire chemat,de a ne judeca pe toti, daca in activitatea noastra pentru cul-tura romaneascA am inaintat pe aceea cale traditionala a jertfeisi a muncii si daca am urmarit acelas ideal cultural, ca fericitiinostri inaintasi".

$edinjele comitetului. Comitetul s'a intrunit in acest an in10 sedinte. Chestiunile principale, de cari s'a ocupat comitetulin sedintele sal,;, sunt urmAtoarele.

Modificarea statutelor. Expirand cu anul 1913 periodulde 10 ani, pentn: care se determinase, prin principiile depusein planul de actiune votat de adunarea generalA din 1903,calea de urmat, pe timp de 10 ani, in vederea desvoltArii sco-pului Societatii noastre, Comitetul a Inceput a se ocupa deideea: cum sa se indrume activitatea Societatii pentru viitor,potrivit cu puterea, ce reprezinta acum Societatea si potrivit

'I Distribuit, cu aclusele sale, in tipar, membrilor si publicului delaadunarea generalti.

www.dacoromanica.ro

Page 198: serbarile dela blaj 1911

- 205 -

cu problema, ce i-se impune in baza stadiului ei de desvoltarede acum.

Comitetul a ajuns la convingerea, nutrita altcum de muttde toti aceia, cari se cugeta la binefacerile culturale si artistice,ce ar fi chemata Societatea noastrA sä reverse asupra neamuluinostru din patrie, ca mai intaiu sä initieze modificarea statu-telor Societatii.

Ultima adunare generala ordinary, tinutA in Reghinul-sasesc, a si dat Comitetului mandat, sA se ocupe de chestiuneaaceasta. In baza aceasta, Comitetul a pregatit un proiect demodificare a statutelor, pe care adunarea generala extraordi-nary din Brasov I'a primit, iar Ministrul reg ung. de interne,cu datul de 13 Decemvrie 1910, Nr. 175624 din 1910 V-a, I'asi aprobat, cu unele mici observari.

in baza §. 7. al Statutelor modificate adunarea generalaextraordinary din 6 Nov. a. tr. a si Intregit numarul meml,rilordin comitet, dela 7 la 9, alegand Inca doi membri not in co-mitet, anume pe d-nii Dr. lutiu Maniu si Anton Mocsonyi deFoen. A mai ramas ca On. adunare generala actuala sA aleagadin sinul comitetului un controlor, la postul treat prin §. 7. alstatutelor modificate.

Planul de actiune pentru viitor. Comitetul, in urma man-datului adundrii generale trecute precum si in urma situatiuniischimbate prin modifi carea statutelor. a pregatit un noir plande actiune, cuprinzand principiile si normele menite a indrumain viitor, dui:Ca expirarea planului de actiune in vigoare acum,activitatea Societatii, precum si normele pentru sistemizareaunui organ executiv salariznt.

Averea SocielAtii. Cu sfarsitul anului 1910/11, 30 lunie1911, averea Societatii consta din cor. 528,837'44. Sporul averiirealizat in anul din urma, este cu totul, cor. 31,417'40.

Fondul Dr. 1. Mihu. In baza dispozitiilor regulamentuluide administrare si impartire a acestui fond, Comitetul a pu-blicat Inca in anul acesta concurs pentru distribuirea venituluifondului de pe cei doi ani trecuti, in sums de 1000 cor. pentru:

I. premiarea si publicarea de piese teatrale originateromanesti potrivite scopului urmArit de Societate si

II. premiarea sau ajutorarea publicarii de colectiuni demuzicA poporala romans sau compozitii muzicale originate cumotive romanesti".

www.dacoromanica.ro

Page 199: serbarile dela blaj 1911

206

La acest concurs s'au prezentat lucrAri muzicale dela 8compozitori, si si piese teatrale dela autori. Lucrkile intratela concurs s'au dat spre censurare unei comisiuni, care isi vaprezenta raportul pans la 1/14 Octotrivrie a. c

Legatul Procopie Cazotti. Mutandu-se anul trecut la celevecinice sufletul acestui distins barbat, Eforia Spitalelor civile dinBucuresti, ca mostenitor universal si executor testamentar afericitului fundator, a liberat Societatii in 21 lanuarie a. c., laintrevenirea Comitetului, legatul de 10,000 lei, conform testa-mentului din 2 Deceit-II/Ile 1905, in doua scrisuri fonciare ro-mane de 50.

Din legatul sus amintit se va constitul un fond special,cu numele Procopie Cazotti", al anti venit se va impartidupa normele si In baza Regulamentului fondului Dr. I. Mihu,asa, ca in viitor sa se impartA ca premii si ajutoare in un anvenitul fondului Dr. I. Mihu, si in altul venitul fondului Proc.Cazotti.

Comitetele filiale. Ca once lucru nou, aceste comitetefiliale, dintre cari cele mai multe s'au infiintat, acum doi ani,arata pans acum durere putina putere de muncA. Avempans acum 63 comitete filiale, aproape in toate tinuturile lo-auite de romani Cu laudA se amintesc Comitetele filialedin Dees si Beius, pentru activitatea for condusa cu zelsi cu pricepere. In decursul anului din urma s'au constituitcomitete filiale in: Tinca, Beius, Oradia mare, Carei, Satmar,Seini, Baia mare, Viseu si Manastur.

Directorul artistic. D1 A. P. Banutiu, directorul artistic alSocietAtii, a continuat si anul acesta cu munca sa pentru operade IntArire a Societatii, organizand comitete filiale, colaborandla reprezentatii artistice de diletanti, Orland conferinte si adu-nand membri in jurul Societatii. Pentru vara aceasta, Comitetula aflat de bine a-1 exmite inteun nou turneu artistic, in tinu-turile periferiale ale Romanilor din patria noastra, pe care 1 -aintreprins, In colaborare cu bursierul societatii d-1 lone! Crisan,(d-1 St. Marcus fit impedecat a se asocia) cu d-soara AnaVoilean, apreciata eleva a Academiei de musics din Viena, sia unor diletanti bine reputati Prin asemenea serate artistice

couerte, reprezantantii teatrale si recitatiuni se Inde-plinesc scopuri culturale si artistice de mare insemnatate sitotdeodata se cultivA interesul fats de Societatea noastra.

www.dacoromanica.ro

Page 200: serbarile dela blaj 1911

- 207

Bursierii si ajutoarele. Bursierii Societatii sunt dnii: lone!Crisan si Stefan Marcus.

Comitetul a mai votat pe anul acesta diferite ajutoare,de cate 300 500 cor. D-lui I Harsia, d-soarei Ana Voilean,d-soarei Marioara Dima.

Pentru sporirea repertorului teatral, comitetul a votat siin anul acesta onorare mai mici, cate 50 cor., pentru 4 piese,comedii localizate, corespunzatoare imprejurarilor noastre, iarpentru publicarea si Icitirea de lucrciri muzicale romanesti avotat d-lui Dr. Tib. Bredicean 600 cor. ca sa-si poata tiparilucrarea La sezatoare" si a liquidat dlui I. Vidu un ajutor de500 cor. pentru acoperirea speselor de tipar avute cu edarealucrarilor sale muzicale poporale.

Biblioteca teatra15, edata de libraria I. Ciurcu sub con :u-cerea si supravegherea comitetului, s'a sporit in acest an cu6 piese tiparite. Biblioteca consta acum din 32 piese, 2 piesesunt admise si vor ajunge in scurt timp la tipar; 4 piesesunt date spre cenzurare. Toate localizari, mai ales din lite-ratura franceza.

Membrii Societatii. Societatea are acum, in viata, 263membri fundatori, 731 pe viata, 172 ordinari si 11 ajutatori.

Anuarul Societatii, de pe anul 1909/10 (al XIV-lea) a iesitde sub tipar si s'a impartit deja membrilor Societatii, institu-telor culturale si barbatilor distinsi ai vietii noastre romanesti!

Oaspetiiinvitati la masa I. P. S. Mitropolitului Dr. Victor Mihirlyi de

Apsa, in ziva de 29 August 1911.Agarbicean loan preot, Orlat.Dr. Babes Titu adv., Budapesta, Banut P. Aurel director

artistic, Brasov, Dr. Barbu Petru Caransebes, Barseanu Andreiupresed. Asoc. Sibiiu, Berlogia Avram jude reg. de curie, Dr.Beu Ilie medic Sibiiu, Bian loan prof. univ., membru al Acad.Rom. Bucuresti, Dr. Blaga losif prof. Brasov, Bogoevici Ghenadieparohprotosincel Budapesta, Dr. Bologa Vasile director lascoala civ. de fete a Asoc. Sibiiu, Dr. Borcia loan prof. Sibiiu,Dr. Bran Eugen adv. Teaca, Dr. Braniste Valer director isDrapelul" Lugoj, Branzeu Niculae prof. Pitesti, Dr. Bredicean

-

www.dacoromanica.ro

Page 201: serbarile dela blaj 1911

208

Tiberiu, secretariul Albinei" Sibiiu, Bunea Arsenie secr fon-durilor granit. Sibiiu.

Caragiale Luca loan, Bucuresti, Dr. Chirtop Zosim adv.Beius, Ciorogar Romul protosincel Arad, Cosbuc George Bu-curesti, Cozma Partenie director at Albinei" Sibiiu, Dr. CristeaM. Elie episcop Caransebes.

Damian Vasile protopop. dep. diet. Baia de Cris, Dr.Diaconovich Cornel Bucuresti, Dima George profesor de muz.Brasov, Dr. Domide Octavian canonic Gherla, Duca deputatRomania.

Dr. Erddlyi Stefan medic Orastie, Evolcean D. prof. Bu-curesti.

Folyovics secr. comit. supr. Aiud.Dr. Ghetie loan dir. gimn. Nasaud, Ghica T. loan deputat

Bucuresti, Goga Octavian secr. Asoc. Sibiiu, Goldis Vasile secr.eppesc Arad.

Halita, adm. vicarial Nasaud, Hateg Titu, adv. Lugoj,Hossu Longin Francisc adv. Deva, Dr. Hossu Iuliu secr. eppescLugoj, Dr. Hossu Vasile episcop Lugoj.

Ionas prof Caransebes, Ivan Nicolae asesor cons. Sibiiu.Klein C. Daniil ing. silt'. Ploesti.Lapadat Alexandru prof. Bucuresti, Lapadat loan dir. de

banca Orastie, Dr. Lemenyi Liviu adv. Sibiiu, Lengher Joanadv. Brasov, Dr. Lupas loan protopop Saliste.

Mehedinti Simeon prof. univ. Bucuresti, Dr Metianu Eugenprotofisc comit. Brasov, Metian loan Mitropolit Sibiiu, Mezeiloan jude de curie penz. Budapesta, Dr. Mihali Teodor adv.dep. diet. Dej, Dr. Manolescu I. Mladian Bucuresti, Romania,Mocsonyi Anton de Foen mare propr., Mocsonyi Petru deFoen mare propr, Moldovan M. loan prepozit Blaj, Dr. Mol-dovan Valer adv. Turda, Moroian George, atasat at legatiuniirom. Viena Muresian lacob prof. muz. Blaj, Dr. Murgoci G. M. prof.de geologie la univ. Bucuresti.

Dr. Oncu Nicolae adv. Arad. Dr. Oprean Nestor adv.Pap Ladislau ases. orf penz. Cluj, Papiu Aron prof. Blaj.

Pap I. Ignatie episcop Arad, Paul I. secret. la minist. culteBucuresti, Paulian St. loan prof. Turnu Severin, Dr. PetrescuPetrea Horea publicist Brasov, Petrescu P. Nicolae dir. debancA Fofeldea, Pilat general, Romania, Dr. Pop Coriolan adv.dir. de banca Oradeamare, Pop Emeric dir. de banca Jibou,

www.dacoromanica.ro

Page 202: serbarile dela blaj 1911

Pop Gheorghe dir. finant. penz. Lugoj, Pop Gheorghe de BA-sesti mare propr. Basesti, Dr. Pop Izidor adv. Lugoj, Dr. PopTustin adv. Deva, Dr. Pop Laurentiu Abrud, Pop Romul judede trib., Dr. Pop C. Stefan adv. dep dietal Arad, Dr. PopescuGheorghe adv. Turda, Dr. Popoviciu losif prof. agregat atunivers. Budapesta, Dr Proca Gheorghe secr. cons. Sibiiu,Dr. Puscariu Sextil prof. univ. Cernauti.

RE.ZIPENTFI METROP0UTRN1Blaj, 29 august n. 1911.

(1-

MENU:Sup JuliennePeste in aspicMuschi garnisitiClarza cu sarmaleFriptura de galita compotTorte,

Mere cas,

Uin de masa 15laj 1908

Pk 1908 rosSpecial: Maderat 1868,

Cafea,

9

Racota Nicolau medic §eica, Dr. Radu Demetriu episcopOradeamare, Raducan I. Bucuresti, Dr. Scurtu Joan prof. Bu-curesti, Savean secr. de stat Bucuresti, Dr. Serban Nicolae adv.dep. diet. Fggaras, Sandru general Brasov, Simu Romul Inv.penz. Sibiiu, Solomon Nicolae protopop Ludos, *tefanica Va-siliu dir. gimn. Beius, Strajan Mihail prof. penz. Craiova,Szasz Jozsef comite supr. Aiud.

14

Jr JC

www.dacoromanica.ro

Page 203: serbarile dela blaj 1911

W.)

Taslauan C. Octavian secr. Asoc. Sibiiu, Togan Nicolaeprotopop Sibiiu, Dr. Tripon Gavrila adv. Bistrita, Tritean Lazarases. cons. Sibiiu, Jarnik Urban I. prof. univ. Praga.

Dr. Vecerdea Nicolae dir. de banca Brasov, Vlaicu Aurelingin. aviator Bucuresti, Vuia loan pres. Inv. din Banat, Ca-ransebes.

Zigre Nicolau secr. metrop. Sibiiu.

Toasfulrostit de DI I. Urban Jarnik, prof. universitar in Praga, la masa

data in castelul metropolitan.

Excelentille Voastre,Prea Sfintiti Domni Episcopi,Stimatilor Domni!

VA rog sa-mi dati voie a-mi spune bucuria aflandu-mä,dupa atat amar de vreme, iaras in mijlocul Romani lor si Incaintr'un oras, de care sunt legate pentru mine niste aduceriaminte de cele mai placute.

cum s'ar putea sa fie altfel? Doara aici cu 35 animai nainte am venit, arzand de sete, sa invat, Infra cat aceastaeste cu putinta unui strain, limba stramoseasca a D-Voastra.Aici am avut fericirea sa fac cunostinta nestorului filologieiromane, venerabilul canonic Timoteiu Cipariu; aici gustaiuplacerea sa-mi petrec ceasuri fericite in societatea vredniculuirector de atunci al gimnaziului, parintescul men prietin siocrotitor loan Micu Moldovan; de aici tot atunci m'am Intorsin tara mea unde am pasit cu logodnica mea Inaintea altarului,ca sa ne unim pentru vieata.

In asemenea Imprejurari, puteti sa va inchipuiti Dvoastra,cari Imi erau gandurile cand, acum un an, aflasem din jurnale,alma. Asociatiunea, din care ma mandresc sa fac parte si eu,are sa-si tie ast-an adunarea sa jubilara tocmai in Blaj Chiaratunci mi-se nastea in minte-mi gandul, cat de bine ar fi,dac-as putea sa ma raped si eu in mijlocul Dvoastra, ca dupavorba sfintei Scripturi, sa ma veselesc cu cei veseli. LuandIn socoteala cata vreme are sa mai treaca si cate se pot in-tampla In restimpul unui an, ma feream cu deasila sa faurescniste planuri, cari poate nu se vor pune In lucrare.

§i

www.dacoromanica.ro

Page 204: serbarile dela blaj 1911

21i

Si tntr'adevar: cu cat se apropia ziva mutt dorita, cu atatmi-se pares mai putin probabil, ca voiu putea sa merg. MA sigandeam cum sa fac, cum sa dreg, sa injgheb o scrisoarebine nimerita, pe care s'o trimet adunarii generale, impreundcu parerea mea de rau, ca nu mi-a fost dat sa viu.

Cand iata ce s'a intamplat? Cu vre-o doua saptAmanimai inainte, inteo fruinoasa dimineata, ma pomenesc din chiarsenin cu o invitare afara din cale cordials, din partea iubituluimieu prietin, fost scolar si mai tarziu colaborator, viceprese-dintele valoros at Asociatiunii, DI Andreiu Barseanu. Dsa astiut sa afle niste cuvinte atat de gingase si ademenitoare,sari trebuie sa fi atins o coarda tainica a inimii mele, asaMat toate indoielile s'au spulberat, toate piedecile, fie ade-varate, fie inchipuite, au disparut, in tocmai cum dispare ceataInaintea soarelui stralucitor si ramasei numai cu gandul, caon si cum trebuie sa viu.

Si ca invingerea mea sa fie deplina, iata ca vine si ve-nerabilul domn prepozit at capitulului, imbiindu-mi-se totasa de gratios, ca in anti 1876 si 79, cu cortelul" si atuncicine s'ar mai fi putut Impotrivi?

lata-ma deci in mijlocul Dvoastre, cu 35 ani mai batran,cu puterile trupesti si sufletesti slabite, darn par-ca intineritprin contact cu Dvoastra, prin aceste cate-va momente petre-cute in orasul acesta, vechiu focar al unei culturi curatrom Atte.

VA rog sa primiti urArile mele de bine cele mai caldu-roase, nu numai pentru sporul acestei adunari iubitoare sipentru activitatea rodnica si mai incolo a Asociatiunii, ci sipentru inaintarea si prop'asirea culturii a toata obstea roma-neasca. Sa traieasca limba romans cea frumoasA, dulcesi armonioasA (cum zice poetul), plina de vlagA si de fade,mladioasa si maduvoasa, aceasta unealta minunata, in carepoporul stie sa imbrace pla'smuirile de tot felul ale mintii saleagere si intelepte. Nu e nici o mirare, daca cu aceste insu-siri ale sale limba stramoseasca a D-voastra dela intaiul mo-ment ne cazil tronc la inima, atat mie, cat si baiatului meucelui mai mare, care neputand sa vie, m'a rugat sa va talma-cesc si urarile sale de bine.

Apropiandu-ma de sfarsit, va multumesc Dniilor voastre13*

-

www.dacoromanica.ro

Page 205: serbarile dela blaj 1911

21J

de rabdarea, cu care ati binevoit sa dati ascultare unuia, careveni sa is parte la aceste serbari atat de insemnate pentruintreg neamul roman.

RAbdarea Dvoastre o pretuiesc cu atat mai mult, fiindcastiu prea bine, ca cu toata dragostea mea pentru limba ro-mans, totus n-am putut sa ma feresc de niste greseli, caretrebuie sa fie atins neplacut urechile voastre.

In anii 1876 si 1879 am colindat prin terile locuite deRomani si pretutindeni am aflat o primire nu numai amicala,ci chiar frAteasca. *i cats ospitalitate!

Asa si in vremea petrecerii mele la Bucuresti in 1879,doua luni de zile am fost primit in casa ospitalA a Dlui Maio-rescu, actualul ministru al afacerilor strAine.

Si tot asa, in casa vrednicului preot din Darste rang&Brasov, tatal dlui Andreiu Barseanu, ma simtiam ca acasa;in sfarsit, in acesti doi ani citati mai sus, si in zilele aceste,am trait si traiesc la Dl prepozit loan M. Moldovan intocmaicum traieste copilul in sanul maicA-sa, m-am asezat la masafericitilor metropoliti loan Vancea de Buteasa si Miron si totasa astAzi, prin gratiositatea Excelentei Sale, mi-s'a mijlocit sapetrec aceste momente in mijlocul Dvoastre. Ridic paharulmeu pentru cunoscuta ospitalitate romaneasca!

TelegramatrimisA marelui mecenat V. Stroescu, la Odessa.

Adunarea generals a Ascciatiunii pentru literatura si cul-tura poporului roman", serbandu-si in Blaj jubileul ei de 50de ani, sub conducerea pArinteascA a tuturor arhiereilor romanidin patrie, in fata zecilor de mii de cArturari si tArani, Intru-niti din toate partile in acest vechiu focar al culturii romane,a hotarit cu Insufletire nemarginitA sa VA exprime sentimen-telele sale de gratitudine pentru generoasele binefaceri, cucari DVoastra sprijiniti nazuintele culturale ale poporului nostru,care VA va pastry totdeauna o caldd recunostinta, multumindlui Dumnezeu, ca in DVoastra a daruit mult incercatului nostruneam, in aceste zile grele, un atat de puternic razim al exis-tentei sale nationale.

I'rezidiul A sociatiuniiAndreiu Barseanu.

www.dacoromanica.ro

Page 206: serbarile dela blaj 1911

213

Felicirari §i adererq.lenii de munte.Ori undo se lucreaza pentru cultura nationals romaneasca, Liga cul-

tural& se cade datoare a-si aduce fratestile salutari, ea NI ureaza solidaritatedeplina in munca inviersunata pentru trezirea prin lumina a energiei uriasece se ascunde in sufletele a patru milioane de romani.

Secretarul Ligei culturale IorgaVAlenii de munte.

A fi cu sufletul in mijlocul D-Voastra nu poate supara pe nimeni,ingaduiti aceasta, pans cand vremuri mai bune vor face pe acela, care vi-s'afacut tovaras de munca, sa poat& fi si tovarasul bucuriilor D-Voastre.

Iorga.Campine.

In numele Asociatiunii romane pentru inaintarea si raspandireauram prosperitate pentru bunul mers al neamului.

Prezident: Iouescu. Secretar general: Istrati.

Campina.Societatea roman& de stiince va ureaza cale larga si luminoasa in viitor.

Secretar perpetuu: Istrati.Campine.

Cu inima si cu sufletul cu voi si pentru voi.Istrati.

Kolozsvar.Az nAsociatiunea pentru literatura romana si cultura poporului roman'

felszazados jubilcuma alkalmibol a roman irodalom es ktizmtiveltides fej-leszteseert sikert es szerencset kivan, az tinnepliiket tidviizli as ,ErdelyiMuzeum Egyestiletg elnOksege.

Graf Eszterhazy, elnbk. Kelemen, titkar.(Traducere).

Cluj.Din prilejul jubileului semisecular at .Asociatiunii pentru literatura

malaria si cultura poporului roman( ureaza reusita si noroc pentru inain-tarea litcraturii si culturii romane si saluta pe acei, cari serbeaza, prezidiulsocietatii ,Erdelyi Muzeum Egyestiletx.

Conte Eszterhizy, prezident. Kelemen, secretar.

Sinaia.In numele comitetului central at societatii ortodoxe nationale a fe-

meilor romane, va rog si binevoiti a fi interpretul salutarilor noastre oma-giale catra domnii presedinti ai societatilor intrunite in istoricul oras alBlajului pentru sarbatorirea unei jumatati de veac in vieata cultural( a fra-tilor nostri din regatul ungur, cultura neamului romanesc este una si ne-despartita cu sufletul si graiul nostru stramosesc. Dragostea de neam sicredinta crestineasca, temeliile societatii ortodoxe nationale, ne indeamna avi exprima sentimentele fratesti, entusiasmul rominesc si admiratia noastrapentru progresul D-Voastra cultural.

Prezidenta: Anastasia Grigore Filipescu.

intelor,

www.dacoromanica.ro

Page 207: serbarile dela blaj 1911

214

Cantpulung.Reprezentantii poporului si culturii romanesti din Campulung si im-

prejui ime, urmasi ai falnicilor tovarasi ai lui Ncgru Voda, cai e din Fagarasdescalecand a pus trainica temelie statului roman modern, salutam cu ad-miratie maretele serbari jubilare semisecularc din Blaj, leaganul litcraturiisi culturii poporului romanesc de pretutindeni, si uram rezultatc imbelsugatcpentru realisarea idcalului unitatii culturale a neamului. Cu 1)umnczcu in ainte !

In numele lor: Alexandra Musatescu, primarul Campulungului.

An die Asociatiunea pentru literatura romans si cultura pop. roman".Von einer langeren Reisc nach Leipzig zuritkgekehrt, finde unter

den Drucksachen auch die Einladung zum 50 jahrigen lubileum der Aso-ciatiunea, deren Ehrenmitglicd zu scin, ich dic Ehre habe. Ich bedauere,dass ich nicht rcchtzeitig meinc Gliickwiinsche aussprechen konntc, so thusich es, wenn auch nachtraglich, so doch nicht weniger herziich. Moge dicAsociatiunea wie seither zur Verbreitung der Kultur des rumanischen Volkesin Siebenbiirgen beitragcn and immer tiefere Wurzeln nicht nur in demKreise der Gebildcten, sondern auch in der Masse des Volkes fassen, dannwird sie ein Bohlwerk bilden, das kein Feind erobern kann.

Leipzig, 31 Aug. 1911.In Ergebenhe it: Hofrat Weigand.

Onoratului Comitet al Asociatiunii pentru literatura romilna si culturapoporului roman.

Sibiiu.Asociatiunea pentru cultura poporului roman din Nlaramuras, infiintata

in 1860, din ocaziunea iubileului de 50 ani al Asociatiunii pentru litcraturaromans si cultura poporului roman, cu bucurie saluta. aceasta Asociatiunebinefacatoare pentru toti romanii si-i doreste prosperare si inflorire!

Ca rcprezentant la iubileul Asociatiunii, Comitetul exmitc pe Spcct.Domn advocat Dr. Vasilc Chindris, ca sil talcuiasca si cu graiu viu salutareanoastra frateasca.

Din sedinta Comitetului Asociatiunii pentru cultura poporului romandin Maramuras, tinuta in Sighet, in localitatile convictului in 4 Aug. st. n. 1911.

Tit Bud, m. p., loan Donis, m. p.,vicar, viceprcz. Asociatiunii. prot. preotul Slatinci, not. Asoc.

Liga pentru Unitatea culturalitConstanta, 12 August 1911.a Romanilor Sectia Constanta.

Domnule Prezidcnt!Romanii de pc malul Marei Negrc, adunati sub steagul .Ligei pentru

unitatea culturala a tuturor Romanilore, trimit membrilor Astrei, adunati peCfunpia libertatii culturale dela Blaj, salutarile lor fratesti plinc de dragoste,si expresiunea admiratiunii lor, pentru tenacita.tea neclintita in lupta lorculturala romaneasca.

Aceste cuvinte esite din adancul inimii noastre be transmitem prindelegatul Ligci culturale sectiunca Constanta, D-1 Ilariu Banciu, advocat,prezident.

Dr. Al. Taltitleseu m. p. secretar. N. Diaconescu m. p.

www.dacoromanica.ro

Page 208: serbarile dela blaj 1911

215

Al Hilmar.impiedecati de a putea participa in perioand, din departare dorim

iubitci noastrc Astre jubilante roadc bogate in nobila sa activitate pentrudesteptarea neamului. Nicolae Popovici, Gheorghe Miclea, Dr Gheorghearia, Dr. Petru (Inca vreo cateva iscalituri nedescitrabile).

Arad.Cu durcre absentam dela maretele serbari, cu sutictul insa suntem

intre Dvoastrc, dorind falnicei institutiuni un viitor glorios. Trieasca uni-tatca romaneascal Iuliu Herbay, Dr. Iustin Marseu, Sava Raicu, Dr,Gheorghe Crisan, Dr. Sever Miclea, Dr. Liviu Tamasdan, Ludovic Fazekas,Dr. Alexandiu Hoinescu, Petru Vasilon, Gheorghe Popovici, Dr GheorgheCiuhandru, Gheoghe Purcariu, Aurel Chelnicean, Sava Seviciu, Gerasim Serb,Vasile Olariu, Dr. Emil Miclosi, Dr. Cornel Albu.

Arad.Salutam cu adevaratil dragoste romaneasca Asociatiunea

imbratisam cu iubire frateasca pe toti cci adunati in semnul culturii roma-nesti, sa traeasca, sa creasca, sa infloreasca Asociatiunea romans

Redactia: =RomiLnulo si ,l'oporul Romano.Arad.

Varsand insufletire si umpland inimile romanesti de marl sperante, deun jumatate secol propasiti falnic in fruntea tuturor reuniunilor culturalesprc marele ideal, caruia i -sc inching azi intreg neamul romanesc in fruntecu teti Arhiereii sai, urand izbanda, inchinam si not steagul reuniunii noa-stre in acest moment epocal

Reuniunea invatatorilor romani din protopopiatele aradane 1 VII.Iosif Moldovan, presedinte.

Baizna.Cu regrcte eterne de a nu putea fi acolo uncle adunatu-s'au fruntasii

neamului, salut cu rcspecte si devotament A sociatia jubilara.Virgil Onitiu.

Becichereenl-mare.Piedeci neatarnatoare de mine nu mi-au permis a lug parte la ser-

baffle marete, rog Atotputernicul sa binecuvinte activitatea Astrei, spremarirea lui Dumnezeu si inaintarea poporului nostru.

Dr. Chiroiu, advocat.Reins.

Salutam cu omagiala dragoste adunarea generals jubilara. a Astrei, inistoricul oras al ienasterii culturei romanesti, dorim munca rodnicg in ceamai perfecti armonic. Pentru despartamantul Beius.

Dr. Coma.Bistrita

Salutam respectuos Astra:semicentenaral, dorindu-i veacuri de activi-tate fericita, traieasca prelatii, intreaga falanga Astrei.

Despartamint; 1 Bistrita, Dr. Onisor, Dr. German, Chin, Dican, Micu.

jubilanti,

www.dacoromanica.ro

Page 209: serbarile dela blaj 1911

216

Bistrita.Salut respectuos adunarea jubilara a culturii noastre si it doresc

roade bogate.Dr. Onisor.

Bistrita.Serbarea jubilara si munca perpetual sa produca rod binofacator.

Dr. Login.Bistrita.

Regretam ca nu putem participa la serbarile cpocalc din mica noa-stra Roma, dar salutam cu toata caldura inimii falnica adunare a poporuluinostru romanesc, dimpreuna cu pe capii si conducatorii ei. Omagiile noa-stre arhiereilor de lege romaneasca! Stralucite succese serbarilor si marelui(nedescifrabil) Vlaicu. lar tu, Blajule, salts si to veselcstc, int, u invierea sivicata neamului tau.Familia GavriRi. Vertic, familia Dr. Pahone, Ilarie Pahone, tonsil. militar.

Bogsa montana.Yn numele despartamantului Bogsa salut adunarea generala iubi-

lara.. a Asociatiunii cu marile ei serbari, ale culturii noastre nationalsromanesti.

loan Marcia, director.Borla Cluj!' Ini.

Uniti in cugete si simtiri, salutam cu dragoste mareata adunare.Romftnii din Bollix.

BradSalutam cu toata insutletirea mareata adunarc dela Blaj, menita a

deschide zorile unei noun ere in vieata poporului nostru. Dr. Radu, Albu,Kdri, Boneu, Rimbas, Stoia, Bogdan, Mazzuchi, Stanca, Safta, Garoiu, Dr.Muntean. Dante German, Comsa, Draia, Dr. Glava.

Bratsov.Cei ramasi acasa salutam mareata adunarc generala, dorindu-i si de

aici inainte (nedescifr.) culturei poporului roman.Desparcitmitntul.

Brasov.Salut cu bucurie ziva invierii mult cercatului nostru neam.

Dr. Saftu.Brasov.

Salutam cu bucurie adunarca general`s jubilara, dorind ca samantaculturei sadita astazi de cei mai luminati barbati at neamului romanesc pecampul Libertatii sa produca roads bogata, pentru cultura, armonia frateascasi fericirea neamului romanesc.

Familia Saintdeanu.Bucium

Opt mii de poporeni, cu preotimea in fruntc, de sub poala Mesesului,adunati in onoarea vergurci Maria in biserica din Bucium, azi si-au inchinatrugile catra imparateasa cerului, ca sa proteaga Astra, spre a putea realizamunca noua spre inaintarea culturii romanesti.

Clerul gr. cat.

www.dacoromanica.ro

Page 210: serbarile dela blaj 1911

217

Cacova.Din inima Banatului venim cu iubire si vencratiunc sa. salutam Aso-

ciatiunea si conducatorii ei, rugand pe Dumnezeu, ca precum s'au inbinatin ganduri prelatii nostri, asa sa se inbine laolalta in cugetc si simtiri po-porul romanesc, sa fie una si atunci nici portilc iadului nu vor putea sa-1subjuge si desmosteneasca. Traiasca arhicreii, traiasca presedintii, traiascapoporul roman!

CAlimanesti.Din Cozia, cetatea marilor si vitejilor voevozi romani, aparatori ai

libertatii romanismului, VA urez dcplin succes pentru unitatea culturii silimbii romanesti.

Cacovenii din Banat.

I. Mircea.Ciimpulung.

Salutam cu admiratie serbarile jubilare. Literatura si cultura roma-neasca vecinic sa traiasca, mcreu sa intiorcasca, bogate roade sa aduca. Ura!

Familia Petrisor, inspector scolar, Grozescu, chimist, Silvia Petrisor, Dr.Susu, Familia Borgovanu.

Campeni.Romanii de pe tarinelc Iancului saluta cu insutletire adunarca jubilara

a Astrei, ii doresc progres si adcreaza necondition at la conclusele adusepentru fericirea noastra.

Campeni.Salutam adunarca jubilara de 50 de ani a primului nostru institut

cultural, dorim isbanda si aderam la concluzele adusc.Polon institut de credit.

Campeni.Cu respect salutam adunarea jubilara a Astrei si-i dorim succes

pentru luminarea poporului roman.Meseriasii romani din Campeni.

Campeni.Casina romans din Campcni saluta adunarea jubilara a Asociatiunii

si-i doreste succese pentru implinirea nobilului scop cc si l'a luat dela ne-muritorii ei intemeietori.

Campeni.Suntem departe cu trupal, cu sutletele suntem cu voi. Pentru Sohodo-

leni : N. Onetiu, Mariti Papiu, preotii : Papiu, M. Costea, S. Goia si George Todea.

Carmensylva.De pe malul marii romanesti salutam cu devotament praznicul semi-

centenar at Asociatiunii noastre, cu dorinta ca prin raspandirea culturii ro-manesti sa se realizeze cu desavarsire maracta idee a inteleptilor el intc-meetori. Dr. Mire] Cosma, Lucie Cosma.

Ctirausel es.Salutam cu toata dragostea si caldura inimci noastre marea adunare

pentru cultura nationals. Loc. col. los Stoianel, Trica major, Iefta Biju,loan Petru Lepa Lazar Schiopu, Petiu Valusescu, Dr. Badescu, protosincel,Ghidiu protopop, Patriciu Dragalina, A. Moaca, Maiorul Jumanca, Dr. Murariu.

www.dacoromanica.ro

Page 211: serbarile dela blaj 1911

218

('ra ova.Cel mai profund omagiu maretelor serbari culturalc! u de este co-

moara noastra, arolo e si inima noastra.

Cojoenti.Preotii romani si poporul adunat in numar insemnat la ruga din Co-

jocna feliciteaza adunarea jubilara a oAstreic si a teatrului national, dorin-du-le succese stralucite. Trdiasca Blajul istoric, care primestc stralucitii oaspeti.

Protopopul traetului.Coustaiita.

Urez congrcsului izbanda. Raze le de lumina sa incalzeasca inima, sadesteptc constiinta si sa intareasca caractercle tuturor Romani lor.

Sava Sonailteseu.

Virgil Pop

Deda.Desi nu putcm lua parte la marea serbatoarc a neamului romanesc,

totus ne alluccm si not amintc si cu caldura salutam jubileul de 50 ani alAsociatiunii. Traiasca. Asociatiunea! Voda loan paroh, Ncagos Petru medic,Bucur loan notar, Contra Grigore invitator, IVIorerean Stefan cantor.

Devi.Cu recunostinta ne aplecam inaintea umbrelor marete, cati au pus

temelia Astrei, cu veneratiune ficasca salutam pc iubitii nostri arhierei intrunitisi cu fratie imbratosatn ccata romana vezenta la adunarea mareata de azi,imploram dela Atotputernicul darul sau cerese asupra lucrarilor voastre siva asiguram de conlucrarca la inaintzu ea si ajungcrea scopului propus.

Dr. Alesintlru L Hosszu, pentru romanii din Deva si jur.Erica.

Compiimente si inchinaciune dela Romanii de langa Tisa.Magda preot.

ErszakicsiAdunati azi la masa Domnului, am rugat pc Dumnezeul parintilor

nostri, s& conduca neamul nostru pc caile propasirci si a fericirii! Cu pro-fund respect si mandric national& salutam adunarea, in frunte ru mariiarhierei prezenti! Holden, preot, cu popoiul din ( ig, si sotii lui.

FtigitraSalutam adundrile dorindu-le spor bun si dcplin succes in opera cul-

turii nationale.Protopopul Borzoi', Dr Senchea.

Salutam cu toata dragostea adunarea ge . jubilara a asociatiuniipentru cultura si literatura poporului roman dorind din inima Asocia-tiunei progres si succese stralucite. loan Georgiu vicar capitular, loanWelle canonic, Grigore Pop canonic. Vasile l'ordea notar cozistorial, Dr.Alexandru Ghetie profesor de tcologie.

In numele Ligei culturalc sectia Giurgiu, salutam inaltatoarea adunare,uram societatilor intrunite in cetatea de obarsie a culturii si constiintel

(411erla.

Giurgin.

www.dacoromanica.ro

Page 212: serbarile dela blaj 1911

219

nationals, continua propasire pentru intarirea si inaintwea neamului ro-manesc.

Presedinte: Parisianu. Secretar: Aurel Scurtu.

Gurghiu-Sinmiclittis.Felicit adunarea jnbilara a culturii romime.

Campeau'', protopop.II a ceg.

Omagiu si recunostinta, traeasca si infloreasca. Dr Gavril Suciu,Hortcnzia Suciu, Paul Oltean, preotul Popescu, Aurel si Samuil Popescu,Victor Pop.

Ilereulane.Salutam cu toata caldura inimii march lc serbari. In numcle vizi-

tatorilor rornani: Dr Craciunescu, general Vercescu, general Georgescu, Dr.Valean, Spineanu, Borccanu, Gardareanu, Demetrianu

Kinesesfil, (GorgrinyszentimiNoi, cari din cuvioasa pricing. nu ne am putut prezenta, dorim celca

mai stralucite succese Demetriu Moldovan, Vasilic Moldovan, AugustinAndone, Teodor Baciu, Demetriu Mafis, Demetriu Harlan.

Lugoj.Coadunati in Roma mica la marile serbari jubilare ale culturii no-

mane, in frunte cu cei Base vencrabili si iubiti Arhicrei ai poporului romande sub coroana sfaritulu .tefan, transmitem salutul omagial, binecu-vantilm memoria scumpilor inaintasi decedali, glorificam entuziasmati soli-daritatca si inalta prezentg a ilustrilor Prelati, ca un bun augur al promo-varii cauzei sfinte, si dorim triumf stralucit vitalitgtii si geniului roman peCampul Libertatii. Canonicii Madincea, Nestor, Popoviciu, ascsor Tincu,arhivar Dr Mioc.

Lugoj.Solidaritatea episcopilor romani manifcstata azi din nou pc Campul

Libertatii (lg. avant desvoltarii si izbandei culturci nationals. inchegati Ia-ola ta, nimeni si nimic nu ne va infringe. Inainte cu Dumnezeu, iubitaAstra, pe plaiul culturii nationalc!

Pentru Romanii lugojeni: Dr. Gheorghe Dobrin.3Iarghita.

insufletiti de mareata serbare trimitem omagiile noastreRomaii din Margliita i jur.

Mereurea.Dorim munca rocinica Asociatiunii.

Petra I. Tiimponariti, StroiaNitsaud.

Salutam cu insutletire sarbatoarea jubilara a scumpei noastre Aso-ciatiuni.

Grivase si Emil Tisea.

Bade

www.dacoromanica.ro

Page 213: serbarile dela blaj 1911

220

Oradea-mare.Si not cci din departare, acolo suntem cu spiritul Dorim Astrci din

veac in veac succcse tot mai stralucite pcntru cultura neamului romanesc.Dr. Augustin Lauran, loan Butean, Dr. Florian Stan, Moise Nycs, Dr.

Cornel Bulcu, Joan Gentz, Mihai Ditz, Popescu, Dr. Iletcou, Dr. Micu las,Tarnaian, Magyar, Dr. loan Duna, Dr. Tcodor Prodanoviciu, Ioncl Brina,Dr. Gheorghe Niathe, Dr. Ger lan, Dr. Boros, Dr. Roxin, Diamandi, IoanSzabo, Avram Papp, Dr. Victor Bolchis, Gavriel Pall, Dr. Dernetriu Kiss,Dr. Egry, Dr. Silviu Maior, Dr. Mangrd, Dr. Zigre, Dr Nicolae Zigre, Dr.Grigoric Pap, Mihaiu Szilagyi, Vasilc Terdic, Agustin Szabo.

Oravita.Ne inchinam cu smerenic inaintea alesilor nostri intruniti la Blaj

pentru inscninarea viitorului.Oravitenii.

OrovaPreamari n reinvierea zilelor do mandrie nationals, deci admiratiune

si omagiala inchinaciune proslavitilor antestatori si devot salut inimosilorimpreunatori ai mesei maretului praznic at natiunii. 0! De-ar insemna elprabusirea pentru vecie a zidului despartitor dintre fratii de un sange.Asaltul astrilor de navalnicul geniu at lui Vlaicu atat dc clocuent siinbol alaspiratiunilor Astrei, ne striga doara: indrazniti!.. cu am biruit vazduhul! Innumele micei sentinele dela Portile de fier ale Dunarii blonde, dorim in-florire, prosperitate si avant intens Astrei si demnci ci surori, Taliei ro-mane. Dure preot, Dr. loan Popoviciu, Gheorghe loanovici comer -ciant, Petru Bortean magistru silvic, Pavel Pascu forestier, Traian Hentiuinvatator, Aurel Popescu Brasoveanul, Mioc comerciant, Alexandru loano-vici, Mioc primcodrean, Romul Popovici stud. acad. orient., AlexandruSaban abs. de comerciale.

Orseva.Reuniunea invatatorilor rom. gr. ort. din dieceza Caransebesului trans

mite Astrei expresiuni!e de admiratiuue, asupra rezultatelor obtinute in de-cursul celor 50 de ani plini de activitate rodnica, prin raspandirea litera-turii culturii in paturile cele largi ale poporului, dorindu -i vieata inde-lungata si spornica, spre binele si folosul natiunii romane

Trainn Hentiu, prezident.Panciova.

Traeasca apostolii si ostasii culturii nationale romanesti.Dr. Pentia.

Dorim splendid succes color ce tin la fericirea tuturor Romani lot%Dr. L'rediceann, Peicu, Cowrie.

Ratunie leea.Salutam cu dragoste semicentenarul Astrei, urand durata nesfarsita

si stralucita izbanda.Dr. Dritgeseu, general Mareu.

www.dacoromanica.ro

Page 214: serbarile dela blaj 1911

/21

Stain cu pietate in fat.' mormantului marclui Andreiu, depunand cu-nuna ()feria de Asociatiune mcmoriei primului ci prezident, cu prilejulsarbatorilor jubilarc, dorim rodnica activitatc Asociatiunii si un nou pova-tuitor, demn urmas al celui dintaiu presedinte.

Reteng.Salutain cu dragoste frateasch adunarca jubilara a Asociatiunii. Dum-

nezeu binecuvinte lucrarilc Cl, cu inima si cu sufletul Want parte la ma-retele se! bari. Omagiu ilustrilor arhierci. Omagiu primului aviator romanVlaicu Omagiul nostru lilajului, luccafarului desteptarii noastre.

In numele fiilor sufletesti din Retcag: preotul loan Sonea.

Rodna- veehe.Salut respectuos Arcopagul cultural din incidental jubileului de 50 ani

din istoricul Maj.Dr. Victor Colcerin, medic.

Rodna-veche.Salutam Astra cu ocazia jubileului de 50 de ani. Iosif Diet; pro-

prietar si Vasilie Taman invatator.Reghintil sasese.

In numele celor de un cuget si o simtire din tinutul (nedescifrabil)salut Astra iubilara, si rog pe bunul Dumnezeu, sa se indurc a realizaidealul culturei romanesti. Oniga, director scolastic penzionat.

Stiraralva.Romanii din Saratalva glorifica si saluta a ncamului serbarc! Andron

Isac Oarsa, Mateiu lonica, Teodor Matei, Matei Vanu, Petru Rosa, Blaga,Eugenia Olariu, Bic Nicolescu, George $iclovan, Savu ]sac Oarsa, loanOarsa, Lupu Eugenia, Ignat Mateiu.

SalagiPrczidiului Astrei Maj.

Dumineca Tomii a anului 1 s48 in lilaj ni-a desfa,urat credeul vieteinoastre nationale romanesti pc acestca plaiuri, creden marturisit sus sitare dc marii Aihierei de pe vremuri ai ambelor noastre biscrici nationalesi de toata obstea neamului.

Data festiva de azi, tot in accasta mctropolc, ne marturiseste la auzullumci de un popor de ordinc, element de cultura si civilizatiune in con-ccrtul celoralaltc popoare europene, marturisire nesovaiclnica isbucnitadin inimi solidara a tuturor marilor nostri Arhierei de fata si a bravilornostri conducatori.

Sa traiasca poporul roman. Sit creasca si sa infloreasca solidaritateaindisolubila dintre toti fill lui de bine!!

Sa traiasca purtatorul prin vazduh si nori al renumclui de Roman,inginerul Aurel Vlaicu!!! Salagenii: Or. Coriolan Mesesian advocat, Ale-sandru Sima preot, Alimpic Costc preot, Traian Trufas prcot, Avram Dragonpreot, Cassiu Delcu, proprietar, Teodor AlextVian proprietar, Patriciu Trufasteolog absolut, Victor Botian invatator, Laurentiu Avram preot

loll.

www.dacoromanica.ro

Page 215: serbarile dela blaj 1911

22:2

Unribpg.Lumina stralucita 'Ana la not strabate, suflctul ne c acolo, desi sun=

tern departe. Vicas, protopop, Victoria, Cornelia, Eugenia, Vicas, LetitiaDr. Aciu, Octavian Basti, Dr. Alcxandru Aciu.

Sibiiu.Cu infratirea arhiereilor romani s'a inccput Asociatiunca si cu Infra-

tirea for se inchee prima jumatate veac. Dumnezeu binecuvinte aceasta nouninfratire. Voileanu, Verzariu. Borcia Ci BAmar.

Societatca vAndrciu Sagunad a teologilor din Sibiiu saluta cu mandrieromilneasca adunarea jubilara a ,Astreig.

Sinaia.Fiind imposihilitate a veni precum sperasem, azi ma asociez de de-

parte la frumoascle serbari nationaic din 13Iaj si va trimit urarile rudepcntru reusita stralucita

Cu expresiunea dragostei melt cattle pcntru cauza si apostolii ei.Alexandra Florescu, BlWenari.

Slanic Prahova.Salutam cu respect si recunostinta adunarea generals jubilara a =Aso-

ciatiuniit rugam pc 1)umnezeu sa reverse binecuvantarea sa asupra acti-vitatii - Presedintele sectiunii Ligei rulturale Lucia, secretarDimitrescu.

SuceavaCu prilejul maretului jubileu aducem cu bucurie tributul cuviincios

de vencratiune si rectinostinta vredniciei indrumatoare a culturii romanestisi ii uram isprava rodnica si binecuvantata pcntru sccolelc viitoarc.

Sconla romitua.Tilengd

Conducatori ai sufletului nostru, la iubilcul culturei, gloric voua.\Iuuteauu protopop.

Tarda.Impcdecat la participare in persoana, Va fclicit dorindu-va succese

stralucite. VIAdutiu.

Viena.vAstrac sa traiasca, crcasca, si in veci sa infloreasca.

Dr. Lazar Popoviciu.Viena.

Romanii din Viena saluta poporul roman unit in adunarea jubilarapc acct pamant consacrat, adereaza si contribuc in solidaritate la tot ccdecideti pcntru inaintarca ncamului nostru legat prin sangc, limba si cul-tura si menit a fi luceafarul orientului, Dr. Ciurcu. Aurcl Onciul, Dr. Erna-noil Doctor, Dr Turcu, Dr. Cuparescu, Dr. Lazar Popoviciu, Dr. Mandrilla,Gheorghe Marco, Dr. Rosca, Cesar Popoviciu, Dr. 14Iihai Popoviciu, Dr.Virgil Cioban, Euseb Mandicevschi, Dr. Moldovan, Dr. Dragt.n, prof Nedelcu

Sibiiu.

D-Voastra.

www.dacoromanica.ro

Page 216: serbarile dela blaj 1911

-- 228

Wiillisellbot.Salutam mareata adunarc care intruneste mintca si inima romanilor

langa Campul libertatii.llomanii din Wiilliselthof.

Un caldutos salut trimitc, in ,Unirea nr. 77. DI Dimitrie Pilitza,roman macedoncan emotionat de "Miltatoarcle momente ale serbarilor dclaBlaj, in aceeas vreme cu durerc in sufict pcntru starea nationals primej-duita a fratilor din Macedonia!

Ctimpintt.Din satul meu de nastcre, provinta Campina, unde ma aflu azi, gandul

mi-e indreptat la Blaj, unde fratii romani fara deosebire confesionala adu-nati din toatc partite, scrbatoresc munca culturala de o jumatate de veaca neamului si pomenesc pc apostolii ci, cu toata inima ma asociez laaccasta insernnata sarbatoare si impreuna praznuind zic: Dumnezeu ssajutc cultura noastra romaneasca, sa traiasca si sa infloreasca.

Pimen mitropolitul Moldov(i.

Moisciu.Excelentei Sale illetrapalitulni Blaj.

Clcrul si poporul roman maiamurasan, coadunat la sfintirea manastiriidela Moisciu, in numar aproapc de zcce mii, saluta adunarea jubilara a celuimai ales institut culturil romancsc si pc Excelenta Voastra ca pc cel maiilustru fiu al Maramurasului si al ncamului nostru romanesc.

Simleul-Silvaniei la 28 Aug. 1911.Din incredintare: Dr. Petro Fabian.

10 August 1911.

Donnule Prefedinte!Ma grabesc a Va comunick, cl ma un .sc si cu, cu toata sutlarea ro-

maneasca de pcste munti si din regat, la inaltatoarea scrbarc a Romanitordin Transilvania, dorindu i din toata inima o reusita cat Sc poate maistralucita.

an timpul tineretei mete am urmarit cu placerc toatc miscarile dinAl deal. Fagaducsc, ca si de acum inaintc le voiu urmari cu cel mai mareinteres si voiu cauta sa conlucrcz si cu, cat imi va sta in putinta, la binelcpoporului roman, atat twpcsc cat si sufletesc. Va fagaduesc de asemenea,ca voiu inalta, in timpul acestor zile de sarbatoare, rugaciuni fierbinti iiisfanta jertfa la bunul Dumnczeu, ca Cl sti binccuvintc aceste manifesta-tiuni cu adcvarat patr oticc si sa aduca °data pc WO Romanii sub acelaspastor sufletesc.

Cu ccl mai adanc resp-ct: Dr. Anton (laborspiritual si prof. la semin. cat. din Iasi.

Preaveneral Presidia! Aldritti Adtmare !

Langa leaganul tau am fest, iubita .Astta., cand to -a Inffisat manianatiune ca pe primogenita sa, sarutandu-ti fruntca pt in scmnul Crucii. Aidevenit mania tuturor institutclor culturalc romane laptate la pieptul tau.

Milttilyi

Ieei,

www.dacoromanica.ro

Page 217: serbarile dela blaj 1911

Eu ti-am Post tovaras credincios de calatorie, cu Tine m'am bucurat, cuTine am suspinat si am gustat apa cristalina a iubirci dc neam izvorita dininima sa. Pletcle-ti shiciuitc de furtunc sunt argintii, dar fata iti este ru-mens de bucurie: ca vezi pc fiicele talc in jurul mcsei talc, Si en amImbatranit, dar inima-mi tanara palpiteaza pentru Tine, si azi in suflct praz-nuesc dimpreuna cu tine.

Doresc, si sunt convins, ca dorului meu fierbinte se va asocia dotalmilioanelor de romani indulciti de cultura izvorita din inima ta: ca subpatronajul Maicii lui Dumnezeu a carcia serbatoare stralucita azi o cele-bram si sprijinita de rugaciunile llustrilor nostri Arhicrci si a prcotimei ro-mane cu crucea in fruntc Dumnezeul parintilor nostri sa Tc faca ncmu-ritoare, ca pe a doua Mentora a ncamului roman din sclavajul nestiintii.

VA oferesc o cununa impletita din rugaciuni, rourata cu lacrimclebucuriei: ca bunul Dumnezeu pe Maica scumpa zAstrag, pe Ilustrii nostriArhierei, Ingerii ncamului, pc llustrul Prczidcnt si l'reavcncratul Comitct, capc stalpii culturii noastre sa-i traiasca intru multi si fericiti ani!!!

Dealtmintrea nobilelor sentiments recomandat, cu profunda vencra-tiune sum: Al Preaveneratului Prezidiu sincer dcvotat cultore

Alimpiu Barbolovici u,vicarul for. episcop. al Silvaniei.

Directorul desp. Simleu si Cavaler al Ordului Francisc Iosif. I.

Rug5ciunearostita de Ex. Sa dl mitropolit Dr. Victor Mihalyi, la ser-

viciul divin, din ziva ultima a festivitatilor:

Multumim tie, Doamne iubitorule de oameni, Imparatuluiveacurilor si datatorului de bunatati, celui ce ai stricat pareteledin mijloc at dusmaniei si ai dat pace genului omenesc, celuice si acum ai daruit pace servilor CAL Inradacineaza intransiifrica ta si Intareste iubirea unuia spre altul. Stinge toatA cearta.Ta dintre dansii toate smintelele de imparechere. CA to estipacea noastra si tie se cuvine marire etc.

5 a

k2it -

www.dacoromanica.ro

Page 218: serbarile dela blaj 1911

VIII.

Conferente.

www.dacoromanica.ro

Page 219: serbarile dela blaj 1911

I

!WI 00..-

o B

ConierentaP. S. Sale Episcopului Dr. Miron E. Crisfea, rostita in prima

sedinta a adunarii Societatii pentru fond de teatruin rezumat. -

ft-tail Preasfinfite Domnule Mitropolit!Preafintitilor Frati!Onoratd adunare generald!

intre asezArnintele de cultura ale unui popor teatrul na-tional trebuie sA ocupe loc de frunte, cad dacA-i bine condusteatrul, poate sä devina o scoalA din cele mai Thsemnate pentrucresterea si entuziasmarea masselor marl ale poporului,

o scoala, care peste tot ne nobiliteaza ca oameni;o scoala, care ne reaminteste si prezintA faptele glorioase

ale stramosilor, Inaltandu-ne astfel constiinta si mandria na-tionals si otelindu-ne virtutile cetAtenesti cu toate ramificatiu-nile iubirii de patrie si de neam;

o scoala care mai presus de toate contribue la formareacaracterelor, fail de cari nici un popor nu poate ajunge lacreanga verde;

o scoala, care ne infatiseaza vieata idilicA a poporului,cu toate nentrecutele noastre obiceiuri, datini si cu mani-festatiunile ei carateristice.

Teatrul trebuie sa mai cultive muzica, cantArile si dan-surile cele originate ale poporului, cari sunt comori din celemai de pret ale Romanului. Si am face o gresala de neiertat,daca n'am fixa si n'am cultiva si dacA am !Asa sA piara acesteinsusiri admirabile ale poporului dela lark pe cari vieata mo-derns din zilele noastre tot mai tare le surghiuneste din satelenoastre, odinioaral atat de pline de farmec, de poezie si devieata idilica.

15*

-

www.dacoromanica.ro

Page 220: serbarile dela blaj 1911

SA nu vi-se pard curios, dnilor si dnelor, faptul, ca unpreot, ba chiar un arhiereu vorbeste despre lucruri, pe carimulti le tin atat de profane sau lumesti: despre teatru, cantari,dansuri sau jocuri. Doara sfantul loan gura-de-aur altfel deom a fost, si totus, mai ales in tinerele voind a cunoastetoate sbuciumarile sufletesti ale societatii de pe atunci s'ainteresat, ba a cercetat si el teatrul dela Atena.

Eu zic, Onorata adunare generals, ca si un preot si unarhiereu chiar, se poate interesa si poate vorbi, despre toatetrebuintele unui popor. AtarnA numai ce vorbeste si cum?

Multi din DVoastre yeti fi surprinsi, daca va voiu desco-perl adevarul istoric, cif dansurile, jocurile si teatrul au izvoritdin retie ia popoarelor.

Au existat in trecut popoare, ce-i drept necrestine, simai exists si azi, la cari dansurile nu sunt altceva, decat ac-tiuni rituale, religioase, de preamarire a zeilor sau de multA-mita si cerere.

in aceasta privintA se pot Insira sute si mii de exemple,dar ajung si numai unele.

Grecii vechi d. e., aveau multe jocuri religioase.in Delos jucau junii, Ia sunet de flaute si citera, in jurul

jertfelor, ce se aduceau. Mai ales pe insula Creta erau in uzdansurile religioase, numite paane, insotite de cantari. Se jucauin semn de multamita sau bucurie pentru scaparea de vrr-unnacaz sau suferinta. Prosodion sau enoplion, era un alt jocritual, de procesiune, cand mergeau la vre-un altar, la vre-untemplu, sau cu care incunjurau templele.

Procesiunile religioase din zilele noastre, d. e. din Ro-mania si si din terile catolice, in frunte cu preotimea, cu epi-scopii si cu icoane facatoare de minuni, sunt rAmAsitele unorasemenea procesiuni cu jocuri rituale pagane.

Chiar si Grecii de azi au o serbare poporala, Pa nigyri,Ia care poporul tarani si >arance joaca si cants (tra-goudia) in progadia bisericilor, in cinstea Maicei Domnului saua unui sfant.

$i in eparhia mea, la Lugoj, pe la rugs sau hram, adeca laSf. Marie mare, joaca poporul adunat din tot jurul in curteabisericii. Cel mai mare preot protopopul fie si de 80ani, incepe hora cu cea dintaiu femeie din parohie.

www.dacoromanica.ro

Page 221: serbarile dela blaj 1911

- 22) -

Dansurile religioase, ce compuneau in vechime cultulpagan at poporului german din Saxonia, Turingia si al Fran-cilor, au trecut si in vieata religioase cresting a poporuluigerman. Mai ales jucau In noaptea Craciunului in progadiabisericilor. Apostolul Nemtilor, Bonifacius, a pasit impotrivafor (743).

In tinutul raurilor Rin si Mosel erau foarte 'Mite jocuriless. Vitus si loan Bot. Focul Sanzienelor, in jurul caruiajucau, e si azi un uz latit la unii germani si slavi. L-am vazutasta vary in Istria. Irodiada Inca cu jocul a castigat capul sf.loan Botezatorul.

Jucau si preotii. Episcopul Burchard din Worms a dat(1024) circulare de oprire. Totus s'au sustinut si pane inveacul 17. lezuitul Menetrier istoriseste, Ca (1682) a vazut Inunele biserici fete bisericesti si copii din cor, jucand piinsi demans si cantand cantari de multamita, pline de evlavie.

Jocuri religioase au avut si Romanii. Dela ei au trecutsi la noi. Junii din jurul Sibiiului joaca Caluserul si Batutaetc., tocmai la sarbatorile Craciunului si Anului nou. Dovada,Ca provenienta for e religioase.

art biserica Maicei Incoronate" din Neapole e o icoanapictata de Giotto (1276-1336), care reprezenta o nunta. Pre-otul cununa si nuntasii joaca hora, tinandu-se de mani. ySi

In biserica noastra, tot la nunta prinzandu-se de mani pre-otul, mirii si nasii Intr'un fel de hora ling, Incunjura ico-nostasul cel mic, cantandu-se Isaia dantueste".

Vestitul vizitator al muntelui Athos, Didron, spune inErmyneia tys zografikys" (pag. 327 trad. Godefr. SchaferTrier 1855): In biserica greceasca dansul e o parte Intregi-toare a serviciului divin.... In biserica din Eleusis zice elam vazut la botezul unui copil pe preotul, pe nasi si pe in-vital', jucand in jurul baptisteriului (cristelnitei). In Atena amvazut pe nuntasi si pe preotii slugitori, jucand in biserica".Iconografia bizantina, ilustrand fraza psalmistului toata su-flarea sa laude pe Domnul", zugraveste Intre toate fiintelelumii si pe unii jucand, asa un june joaca cu o fund si in moscu nepotul nepoata sa" chiar si frunza pomilor salty tre-murand (p. 239),

si

www.dacoromanica.ro

Page 222: serbarile dela blaj 1911

- 230

Aceeasi origine religioasa o are si teatrul. Multi scriitorine spun, ca la greci drama s'a nascut din cultul grecesc".

lard la popoarele crestine primele inceputuri de teatruau fost copiii cu steaua si cu cei trei crai dela rAsarit.

Dupd aceste reprezentatii primitive au urmat vestiteleproductiuni teatrale religioase, numite nzisterii. Fiind composedin elemente curat religioase, se jucau in in biserica; apoi va-randu-se in ele si elemente lumesti, preotii ie-au scos din bi-serica si s'au continuat in progadii, de unde iardsi au fostscoase in masura, in care s'au sporit in ele elemente lumesti.

Astazi atat dansurile, cat si teatrul au devenit lucruriaproape exclusiv de distractie lumesti.

SA fiu, onorata adunare generals, bine inteles! Am facutaceasta reprivire istoricA, nu ca doard as don sd se reintro-ducd in vieata religioasd jocul si teatrul, sau ca as vol sa scuzpe unii preoti tineri, cari joacd cand n'ar trebui, ci numai casa arat provenienta religioasA a acestor lucruri, ajungand laconcluzia: ca precum persoanele asa .i instituhiunile nu-iiertat sa -$i renege trecutul. Deci si teatrul national al popo-rului nostru, cu toate apartinentele lui Orland cont de ori-ginea sa religioasd sd caute a se fen de orice exagerdri§i de degenerare; si sd se desvoalte in cadrele unei educatiunipururea morale a poporului.

Atunci teatrul nostru cand vom fi fericiti a-I aveava deveni o institutiune de mare folos Ceea ce nu poateface biserica, scoala si celealalte asezAminte de cultura, vasuplini teatrul, ca astfel cultura poporului sä fie deplina, Varalacune, si astfel in mod armonic se vor cultiva toate facul-tatile si insusirile cele frumoase, cari formeazd fiinta noastraetnicA de Romani.

Asa doreste biserica sd devie teatrul nostru national siin aceasta directiune sd se desvoalte si pregAtirile, cc pre-merg infiintdrii.

Ne-am intrunit la o serbare culturald jubilara a Asocia-tiunii" aici in Blaj. Ca sa se ridice splendoarea ei, Socie-tatea pentru crearea unui fond de teatru roman" Inca ni-s'auatasat.

Cu adevarat, pentru prdsnuirea jubileului de 50 de anide existenta a Asociatiunii", nu se putea statori alt loc mai

www.dacoromanica.ro

Page 223: serbarile dela blaj 1911

- 231 -

potrivit, decat Map!. Caci, daca Asociatiunea s'a plazmuitla 1861 in Sibiiu, centrul bisericei ortodoxe romane, sub con-ducerea lui Saguna, incunjurat de fiii ambelor biserici roma-nesti, Infratiti sub steagul culturii nationale: era lucrul cel maifiresc, ca dupa 50 de ani sä serbam amintirea nemuritorilorintemeiatori, in cadrele marite ale unei munci de 5 decenii,aid, In Blaj, centrul initropoliei gr. cat. romane, in acest fo-cular de cultura romaneasca, plin de neperitoare traditii pentruluminarea neamului intreg si de pretutindeni.

Pana la Infiintarea Asociatiunii" erau bisericile romane,ici-colea si ziaristica, singurii Indrumatori ai culturii poporului;iar in curs de 50 de ani a desvoltat si Asociatiunea" si So-cietatea pentru fond de teatru roman" isnsemnata munca inaceasta priivinta, spriginind biserica In nazuintele ei spre lu-minarea poporului.

Episcopatul roman Indeplineste deci numai o sfanta da-torinta, cand s'a decis sa fie oarecum corporativ de fata, acolo,unde credinciosii bisericilor romane s'au intrunit sub stindardulculturii nationale. Unde sunt 2 sau 3 adunati in numele cul-turii noastre, acolo noi datorinta sfanta avem a fi de fata,cad nu numai mantuirea vesnica a sufletului credinciosilornostri, nu numai cultivarea virtutilor crestinesti si cetatenestisau patriotice, este misiunea bisericii romane, ci si mantuireavremelnica a poporului nostru, prin armele luminii si ale cul-turii romanesti.

Iara In deosebi noi, episcopii bisericii ortodoxe, am tinutsa fim WO de fata la aceasta serbare a culturii noastre, cadeoparte sä aducem prinos de rectinostinta marelui nostruierarh Andreiu, care a avut partea leului la infiintarea Aso-ciatiunii" si sa aratam, ca suntem constii de misiunea noastrade a urma pilda lui, care a promis a sprijini din toate pute-rile sale Asociatiunea; iara de alts parte venit-am, ca sa neinchinam si noi memoriei sfinte a acelor marl Romani, cari autrait aici, sa ne Inchinam memoriei acelui smerit apostol ro-man, care in desagii sal purta intreaga coinoara din trecutulneamului, si tuturor nemuritorilor lui ucenici; am venit sa ne In-chinam si tuturor traditiilor culturale scumpe, a caror duh stra-bate, In masura sporita, si azi, atmosfera acestui loc.

Facem aceasta, ca sa aratam tuturor fiilor bisericilor ro-

www.dacoromanica.ro

Page 224: serbarile dela blaj 1911

- 232 -

mane, ca numai inrolandu-ne dela vladica pans Ia opined" lamunca pentru cultura romaneasca, interneiata pe vechile saletraditii bisericesti, putem as:gura viitorul poporului nostru,asteptand ca pilda noastra sa fie un simbol, un indemn pu-ternic, pentru toti credinciosii nostri, de a pune Ia o parte,cand e vorba de cultivarea poporului orice fel de separa-tism, orice susceptibilitati, caci in aceasta privinta nu putemadmite decat o singura rivalitate: de a ne intrece la fapte buneunii pe altii. De alts parte dorim, ca nu numai unii, ci toticarturarii de pretutindeni, sa simta datorinta a sprijinl Aso-ciatiunea", Societ. p. f. d. t r." si toate insotirile noastre cul-turale, caci durere mai sunt multe tinuturi, unde fruntasiise cearta pentru nimicuri si maruntisuri, iara in alte locuripentru niste fraze goale, zadarnicind faptele, cari singure in-chiagA si intaresc temeliile de progres ale poporului.

Nu 2500 membrii ordinari trebuie sa alba Asociatiunea",ci cel putin 10.000. Celelalte societati asemenea.

Deci, daca voim sa serbam cu vrednicie memoriamarilor nostri inaintasi si intemeiatori ai asezamintelor decultura, trebuie toll, de pretutindeni punand deoparteindiferentismul sau susceptibilitatile de orice naturA sa nefacem, fie si numai ca simpli gregari, datorinta catra culturaneamului. Asa facand, toate institutiunile culturale, in truntecu Asociatiunea, vor inainta cu pasi mai repezi; iara poporulse va de.5tepta, lumina si mantul, din intunerecul, de care inmulte locuri mai e cuprins.

Si fiindca o manifestatie culturala atat de solidara siunitara, in frunte cu lamura inteligentei si cu intreg episco-patul roman, n'au mai fost la noi, de cand ne-am pomenitpe aceste plaiuri si campii: nu aflu cuvinte mai potrivite de-ascoate la iveala acest fapt maret, decat dorinta exprimata deaguna la inchierea constituantei Asociatiunii in cuvintele:

Dea Dzeu, ca pond la capcitul veacului set fie tot asa. Sd nemai intalnim la masa manzei noastre conzune, sa ne indulcimde limba, nationalitatea si de toate cote sunt ale Romanului".

Veacul, in care a trait Saguna, s'a incheiat; deaceea seiveste treLuinta de-a completa dorinta marelui ierarh, zicand:Dea Dumnezeu, ca pond la sfiirsitul veacurilor set fie tot asaset muncim imprelitui ortodoxi fi uni(i in frateascri ara-

www.dacoromanica.ro

Page 225: serbarile dela blaj 1911

233

goste $i deplimi armonie, pentru inaintarea scumpului nostrupopor, in cele bisericesti, culturale $i in toate privin/ele, cad prinaceasta mijlocim progresul iubitei noastre patrii, in careRomanii formanz o parte foarte insemnata a celor mai credin-cioci locuitori ai ei.

SA ne tie Dzeu pe toti urzitorii si propovaduitorii cul-turii noastre romanesti. Amin.

Acful de hotelal primei societati romane din Ungaria.

Comunicat.

De Dr. V. Branisce.

In. Prea Sfintiti domni mitropoliji,Prea Sfinfiti domni episcopi,Domnilor ci doamnelor!

Intruniti in aceasta localitate clasica a istoriei redestep-tarii noastre nationale, cu prilejul jubileului semicentenar alcelei mai vechi societati culturale a noastra, dati-mi voie safac un scurt comunicat despre prima socictate nationala aRomanilor din Ungaria, scotind la iveala de sub colbul fileloringalbinite un act, trecut cu vederea, care in originalitatea sa,proprie vremurilor in care a fost redactat, ne serveste o ne-mijlocita mArturie despre acel sfant entuziasin al zilelor deredesteptare, din care s'au hrAnit toate nazuintele noastre stA-ruitoare, de vieata "nationala, pe toate terenele vietii noastrepublice: este actul de botez, extrasul de matricula botezatilor,redactat la 30 August 1848 in toata forma de parintele iero-monah Nichita Hartularie, despre nasterea din parinti legiuiti aSocietdfii nationare ronzone", botezata fiind la 10/12 August1848 prin episcopul de atunci al Romanilor neuniti din Ardeal,Andrei Laguna, ca nas este introdus in extrasul matriculardeputatiunea romans regnicolara din Ardeal, iar ca parinti le-giuiti deputatii romani din dieta ungara, prima dieta a tariff, lacare si-au putut trimite si Romani' din Ungaria reprezentantiifor alesi.

Din statutele societatii, date publicitatii in nrul 14 din26 August (7 Septemvrie) 1848 al revistei saptainanale AmiculPoporului" ce se Oita prin comisia centrals din Pesta", re-

$i

- -

www.dacoromanica.ro

Page 226: serbarile dela blaj 1911

- 234 -

dactor fiind deputatul Sigismund Pap, pe care I-am ajunssub numele Pap Jiga", vedem, ca: societatea isi is nu-mele de Societate nationare romans" (§. 1). Scopul societatiie binele de obste al patriei si inaintarea intereselor romanedin toata Ungaria, impreuna cu Transilvania, pe temeiul liber-tatii, egalitatii si fratietatii pe cale legiuita (§. 2). Societateava sta din membrii ordinari si onorari (§. 3). Membru ordinarpoate fi oricare Roman, ce se va 'frivol cu scopul si principiilesocietatii (§. 4). Membru onorar poate fi oricare strain cu-noscut de simpatia sa catra poporul roman (§. 5).

Fiecare membru ordinar se indatoreaza a fi membru petrei ani (§. 6.) Oricare membru ordinar va plati pe tot anul, lainceput, 5 fI. argint. Iar cei':e vor platl cel putin 50 fI. argintse vor condecora cu nume de Patronii Societatii. Inceputulanului e Luna lui Noemvrie (§. 7).

Dupa constituirea societatii, membru ordinar poate fi, pecare doi din membrii ordinari recomandandu-1, societatea insedinta ordinara it va afla vrednic (§. 8.) membrii onorari iiva denumI adunarea generals (§. 9.) societatea va avea unpresedinte, un vicepresedinte, doi notari, un perceptor si tineconom, afara de presedinte toti locuitori in Budapesta; acestiase vor alege in adunarea generals pe un an cu multimea vo-turilor secrete (§. 10).

Presedintele de fata va presida in toate sedintele ordi-nare si in cele generale anuale, va deschide si inchide sauproroga sedintele; va convoca adunarile extraordinare, la in-tamplAri, si va autentica cu subscrifrea sa toate actele oficioasea societatii. In nefiinta de 'bp a presidentului, toate acestea leva implini vicepresedintele. (§. 11).

Notarii vor duce protocolul tuturor adunarilor si vor sub-scrie cu presedintele corespondentele si toate actele societatii(§. 12). Perceptorul va duce socoteala curata si documentatadespre toate veniturile si cheltuelile societatii, care o va a§-terne adunarii generale a societatii in tot anul (§. 13). Eco-nomul va ingriji de arendarea unei localitati comode si netedepentru societate, va conduce un servitor pentru tinerea curataa localitatii, precum lumanari, hartie s. a. toate pe spesele so-cietatii si cu asignarea presidentului. (§. 14).

Societatea va tines doua adunari generale, pe an, in Du-mineca dintai a lunei Iui lanuarie si in 8/20 August (§. 15).

www.dacoromanica.ro

Page 227: serbarile dela blaj 1911

235 -

edintele particulare ordinare le vor porn cel pupil 15 membriordinari ai societatii (§. 16). §edintele vor fi publice, cu votdecisiv numai pentru membrii ordinari ai societatii (§. 17).Desbaterile vor fi libere Si cu cuviinta, pentru care va ingrijipresidentul. (§. 18). Initiativa este in dreptul fiecarui membruordinar al societatii (§. 19). Concluzele adunarii se vor enuntaprin presedintele, dupA pluralitatea absolute a membrilor ordi-nari de fall (§. 20).

Presedintele va ingriji a se infatisa adundrilor generaleun raport despre lucrarile societatii, dela terminul adunArii ceimai aproape trecute. Societatea va si publics lucrarile saleprin organele foilor politice romane (. 21).

Societatea va sta in corespondenta cu toate societatileromane si redactiunile foilor romane din toatd romanimea. Isiva cerca si alti corespondent' intre romani si strain'. (§. 22).Corespondentele si alte scrisori adresate societatii so vor cellin adunare, au se vor increde unui comitet ales din cincimembri ai societatii ordinari spre referire. ( 23).

Societatea va tinea toate foile romane politice, literare,economice, comerciale s. a., iar din cele de alte limbi cate-ivor fi prin putintd, incepand dela cele mai insemnate. (§. 24).

Societatea se va nevol dupd putinta a infiinta si o bi-blioteca, pe cat se poate mai romaneascA, cu cAutare mai alesla literatura mai noun (§. 25). Societatea are drept in adundrigenerale a-si revedea si indrepta statutele dupd trebuinteletimpului, numai pentru intrAmarea scopului acestui societal'(§. 26).

Din acest text al statutelor transpird acel spirit inviosatoral liberalismului national saturat de revendicatinile democratiei,ale carei zori inselAtoare se iviserd atunci si la noi, pentrucadesamAgirea ce a urmat sä fie si mai cutropitoare.

In deosebi, in pdrtile banatene, bihorene si maratnuresenes'au inrolat cu insufletire fruntasii nostri de pe acele vremuriin serviciul soliei de libertate, egalitate si frAtietate, care veneadin Pesta, unde tineritnea generoasA, Vara deosebire de neamsi lege, deschise portile si pentru martini' Romanilor de peacele vremi, Euthniu Murgu, dupAce suferise trei ani si maibine robie, devenind apoi sufletul miscarei constitutionale inBanat, unde deodata a fost ales deputat in trei cercuri, la

-

www.dacoromanica.ro

Page 228: serbarile dela blaj 1911

236

Li goj, Faget si Oravita, in comitatul de atunci al Carasrilui,iar in o petitie specials recomandat Maj. Sale sa fie numitcapitan al Romanilor din Banat.

Numai resfoind filele mucegaite ale acelor vremi, vomintelege nemarginita insufletire si credinta, cu care s'au atasatromanii ungureni si banateni primului ministeriu responzabil,dela care asteptau desrobirea bisericei romane orientale, desub jugul ierarhiei sarbesti si ingradirea dreptului poporuluiroman la existents proprie nationala prin legi fundamentale.

Ca expresia acestor sentimente publica Deheleana, In nrul17 al Amicului Poporului" din 1848, versurile:

Dela Tisa pan' la mareStriga echo'n rasunareStriga-a timpului schimbare$i a romonilor inviare,

Din Walla de feniceJar trup o sa se ridice,Din adanca adormire0 agerd vie /wire.

Si fecioara romaneascaCa serbarea sa cinsteascaCu maslinuri se chitesteSi cu flamuri se 'npupeste.

Cu cocarde tricolore!Rosu, albastru si ca soarePeptisoru-si frumseteste,Marsaila*) glAsueste...

A fost tfri vis frutnos, din care s'a hranit insufletireasfanta a acelor vremi, din insufletirea aceasta s'a nascut socie-tatea nationare romans, al carui act de botez s'a publicat, caextras din matricula botezatilor, in nrul 13 din 19 (31) August1848 in Amicul Poporului".

II reproduc aici, ca amanunt dat uitarii, vrednic de a fiimprospatat astazi, ca dovada a Insufletirei inaintasilor nostride pe acele vremuri. Redactia adause nota, ca acest extras de

*) Intelege: Marseillezal Nota 1 ed.

www.dacoromanica.ro

Page 229: serbarile dela blaj 1911

botez este compus dupd formula preotilor satenesti, insa nerugam ce sa nu rataceasca cineva a gandi, ca doara vrem prinaceasta a batjocori".

Iata actul:Extractul protocoluluiAce la ce s'au botezat la contelegerea natiunei romane,sti

ce are hramul libertatii, egalitatii si fratietatii, pus pe temeiulconstitutiunei de acum, al tarii acesteia, in orasul Pestaaflatoriu:

S'au nascut: societatea,Parte: romaneasca.In anul dela Xs 1848, a lunei lui August, ziva in 15/27.Parintii societatii sunt: deputatii romani dupa lege;S'au botezat si s'au uns cu sfantul mir, in luna lui Aug.

10/22, prin Andreiu Saguna, episcopul Ardealului.Nasul societatii au fost: Deputatiunea romans regnicolara

din Ardeal, aleasa dupa proportia poporului roman.Nume i-s'au dat: Societatea nationare romans ", care in

Pesta neincetat se va tines.Cumca acest Extract este scos din cuvant in cuvant din

Matricula Botezatilor intru adevar marturisesc si cu iscalituranumelui meu intaresc.

Dat-am in Pesta, anul 1848, a lunei lui August in 10.Nichita Hartularie, ieromonach".Gustului mai rafinat al zilelor noastre pare poate acest

extract" o gluma seaca, un joc copilaresc cu forme serioase,dar sa nu uitam ca in acele zile de redesteptare la lumina,dupa o noapte lungs si intunecoasa, a fost bucuria si fericireaatat de mare, incat nu mai stiau cum sa cleie glas acelor sen-timente isbucnitoare.

Dar nu mult le-a tinut aceasta bucurie. N'au avut partesa li-se implineasca don!l de a vedea neincetat" societatea,dupa cum o spun cu mare Incredere, in Extractul Procolului.

In curand s'au ivit nori negri si intunecosi. In Viena 1-aulegat de felinar pe Latour, in Pesta 1-au ucis pe podul depeste Dunare pe Lambert si, cu sabia udata in sangele cald, aalergat eroicul ucigas in diets sa anunte biruinta fatald. Jela-sibi a trecut Drava, iar aici in Blaj au venit Romanii inarmatila adunarea din Septemvrie.

www.dacoromanica.ro

Page 230: serbarile dela blaj 1911

fn curand s'a imbracat tam in flacari si sange: Izbucnieel mai teribil rasboiu civil, dupa a carui infrangere s'a Insta-panit de nou abolutismul, nabusind germenii vietii ce tasnise,hraniti cu nadejdi atat de mari si atat de inselatoare. Incetulcu Incetul au inceput apoi sä se resfire norii grei si lamurin-du-se in Ardeal reintroducerea constitutionalismului pe bazelenoua ale egalitatii celor patru natiuni, s'a chemat la vieataAsociatiunea transilvana pentru literatura romans si culturapoporului roman, care tocmai acum isi serbeaza jubileul semi-centenar al existentei sale, si restabilindu-se in Ungaria con-stitutiunea, deputatii romani adunati in Pesta, sub conducereafericitilor Al. Mocsonyi si I. Hodos si cu colaborarea neuitatuluinostru losif Vulcan, au chemat Ia vieata Societatea pentrufond de teatru roman, intrunita astazi aici, ca sä participarnIa jubileul societatii surori, doar ambele si-au luat fiinta dinacelas dor nemarginit, de a vedea inaltandu-se poporul romanprin cultura nationals la rolul si rangul ce-i revine in con-certul popoarelor, in urma originei sale, numarului sau, situa-tiei sale geografice si a inaltelor sale aptitudini culturale sicivilizatorice.

Este acelas dor si acelas avant, din care s'a nascut siprima societate romans din Ungaria, precursorul, stans inaintede vreme, al societatilor cari astazi impeuna se bucura demunca ce au savarsit si de rezuaatele ce le-au realizat.

M'am sitntit dator a aduce, in aceste tnomente solemne,acest nepretentios comunicat, ca prinos amintirii primei so-cietati, care n'a avut parte sä se bucure astazi cu not Im-preunA de munca culturala savarsita in ultima jumatate deveac, pe ogorul intelenit al vietii noastre nationale.

loan Maiorescu.Parti din discursul comemorativ, cu ocaziunea centenarului

serbat la 16/29 August 1911 in Blaj.

De Dr. losif Popovici.I.

Comemoram memoria celui mai bray si mai distins barbatdin generatia veche, acelui barbat mare, care a format gloriaemigratilor in Romania. Daca Cipariu si Saguna au fost aiRomani lor de sub obladuirea coroanei sf. Stefan, loan Maio-

iii

www.dacoromanica.ro

Page 231: serbarile dela blaj 1911

3 9

rescu a lost al Intregei romanimi. Activitatea Iui prodigioasA,mintea Iui luminatA si inima lui curatd au fost tot atatea In-susiri, cari 1-au ridicat Ia culmea gandirii romanesti, 1-au inaltatpe treapta cea mai Malta a moralei sociale.

Serbam comemorarea acestui bray roman din cloud punctede vedere: intai pentru cultul strAmosilor, faptul cel mai clasical religei strabunilor nostri, si at doilea, ca sd risipim ura, carene urmAreste faptele noastre si careia i-a dat expresiune can-taretul libertatii noastre, Andreiu Muresianu, la 1848 printr'unputernic acord, care ne-a cutremurat: Pe voi vs nimicira..."etc., in Rasunetul vestit.

dacd ieri am trait momente de acum 50 de ani, dacdne-au inviat intelepciunea lui *aguna si Cipariu prin rostul forde aur, mergem astazi cu cincizeci de ani si mai departe, cu-prindem, va sd zica in studiul nostru o sutd de ani. Ce e sutdde ani in vieata unui popor ? Nu e nimic! Dar pentru notaceastd sutd de ani e cea mai frumoasd din vieata poporuluinostru, fiindca in aceasta suta de ani s'au organizat si alcatuitbazele vietii sociale ale poporului romanesc de pretutindeni.

Activitatea lui loan Maiorescu trebue privity din patrupuncte de vedere: 1, ca roman, 2, ca scriitor, 3 ca profesor si4, ca bArbat de scoala.

Nascut Ia Bucerdea (langa Blaj) la 1811, si-a Inceputstudiile acolo si si-a pdscut privirile pe vastul camp al liber-tAtii, la a carui adunare mdreata din 1848 n'a putut sd is parte,fiind ocupat pentru binele neamului intr'alte pArti. Si-a con-tinuat studiile la Cluj si Budapesta, de unde se reIntoarce caabsolvent de teologie la Blaj. Episcopul de atunci Lemenyi,vdzandu-1 desghielat, iI trimite la Viena la Sf. Barbara. Anulmergerii lui la Viena se poate stabili pe 1834, cAci In acest ana venit si C. Hurmuzachi, ministrul justitiei de mai tarziu alMoldovei si distinsul barbat de stat al Romaniei, cu care loanMaiorescu a facut atatea lucruri frumoase pentru inaintareapoliticA a Romaniei. Tot Ia Viena s'a intalnit cu loan Popasu,pe a cdrui sord o is de nevastd la 1837.

Lui loan Maiorescu nu i-a pldcut popia, a studiat teologiade dragul unchiului sau dupd mama, S. Vulcan dela Oradea-mare. Mai mult s'a ocupat Insa cu studiul istoriei si filologiei.Teologia n'a absolvat-o si de groaza popiei a si fugit Ia 1836In Romania. Pe unde a trecut, trecut-a prin Banat sau peste

-

Si

www.dacoromanica.ro

Page 232: serbarile dela blaj 1911

- 1,4o

Ardeal, nu stim. Destul ca la 1836 e la Cerneti, capitala deatunci a judetului Mehedinti, azi un suburbiu ticalosit al Se-verinului. Aici, la sfatul si Indemnul lui, se infiinteazd o scoalaprimary romaneascd, unde e ales de profesor. Se pune pelucru sff invatd foarte mult. La 1837, Alexandru Ghica, domnulMunteniei, face o caldtorie prin Oltenia si trece pela Severinsi Cerneti. loan Maiorescu bineventeazd pe Domnul tariff, acestaremane uimit de modul sff cultura acestui tanar, neobicinuite Intara romaneascd, si-I mutt' Ia Craiova la scoala centrals sffnationals, care era liceul orasufui. Aici devine, la 16 August1836, inspector al scoaiei centrale din Craiova si profesor deistoria universals si de stilul national". Dar sinceritatea lui sidorul pentru progresul poporului romanesc iff aprinde paiele Incap si-i amaresc zilele sff traiul. Se Intampld CA la 1838 la 16Aprilie Foaia Literary Nr. 16 ii publics o corespondenta, pecare i-o ceruse G. Baritiu.

Corespondenta aceasta nevinovata, in care loan Maiorescuse plange de un materialism cras, ce s'a lasat ca un nor pestetara,... de o judecata stricata, de un lux grozav, ddrApandtor; deusurAtate, nestatornicie, procopsinta sociald, de lipsa patrio-tismului, destoiniciei sff ravnei profesorilor. Aceasta litanie tristae urmarea influintei culturii franceze. Corespondenta aceastaa avut un efect neasteptat. Din cloud parti a fost loan Maio-rescu atacat cumplit sff ridicat din post prin intrigi. In Nr. 19(24 Aprilie 1838) II atacd un pseudonim: Rucarean din Campu-lung, care zeflemizeaza pe loan Maiorescu si-si bate joc detoate vorbele lui. In Nr. scrie S. M., un abonat at foii dinBucuresti, Simeon Marcovici, profesor de retoria la Sf. Savasff traducAtorul noptilor lui Young, alt articol, si mai vehement.Lupta s'a dat Intre ei pe vieata sff pe moarte, scurta a tras-oJoan Maiorescu, care a fost silit sa iscAleasca o scrisoaredeagata, in care cere scuze sff marturiseste ca n'a cunoscut im-prejurarile sff cd articolul sau grabit nu coraspunde adevdrului.Scrisoarea aceasta s'a publicat In Nr. 24 (p. 192) in FoaiaLiterary. A trebuit sd se umileasca el, care a fost condus deeternul principiu al Calocagatiei vechi, el care a fost numailumina si inima, a sucombat, pentru scaparea familiei, Ia sfatullui P. Poienaru, dar caderea a avut bazd morald. La Craiovaa muncit din toate puterile Wand Ia 1848. Cand flacarile revo-lutiei ne-au cuprins mosia sff cand bubuitul tunurilor ne trezeste

-

20

www.dacoromanica.ro

Page 233: serbarile dela blaj 1911

- 241 -

din somnul cel de moarte, Joan Maiorescu, cu 20 si mai binede lipitori pe trup, face drumul la Frankfurt si se abate in talela Brasov, Sibiiu, Pesta, Viena si Berlin. La Frankfurt lucreazala marile puteri necontenit, ca plenipotentiat al guvernuluiadhoc, prin petitii, memorii, informatiuni si articole de jurnal.Arma lui i-a fost pana, arma lui i-a fost limba; a lucrat, con-dus de o intelepciune mare si de o inima nobila. Dreptulpublic al terisoarelor romane si amarul romanilor i-au conduspasii si munca lui a fost enorma. Cand a vazut ca nu poatemuncl, cum ii place, se muta la Viena si continua din noumunca inceputa. Aici incepe acum lucrul pentru Romanii dinUngaria si Ardeal. Scrie memorii, face rapoarte despre cre-dinta romanilor catra casa domnitoare. Toate acestea, precumsi celelalte lucrari, le-a facut fiindca era Roman. Scrisorile luiloan Maiorescu catra G. Baritiu, indeosebi catra A. G. Golescusunt pline de duiosie. Citez un pasagiu dintr'una, scrisa lui A.G. Golescu la 28 August (9 Septemvrie) 1848, din Frankfurt.(vezi Cony. literare 1898 p. 10).

Spune-mi acum, scrie I. Maiorescu, n'am drept de a maplange, vazand ca ma socotesc, dupa un serviciu de 13 ani caamploiat public si dupace am implinit si formalitatile cerutede lege, tot de strein ? Pas acum si lucreazA cu curaj! Euvoiu lucra pentruca sunt roman, dar ma doare. M'am si planspentru aceasta catra Eliade si Tell, de aici din Frankfurt.Numai lui Aron i-s'a dat dreptul de a putea fi ales, candAron numai in anul 1856 a dat suplica, dupa staruirea mea.

Rusine, ca in epoca aceasta ne mai numesc streini, simai vartos pe mine, care m'am expus dela inceputul revolu-tiunii, pe mine, pe care in zilele de reactiune ma paziau Cra-iovenii pe drumuri sa ma omoare, pe mine a caruia familiein zilele de caimacanie abia a scapat din Craiova noaptea,ratacind nevasta si copiii prin paduri, pana ce a scapat laRamnic si de acolo la Bucuresti! Spune-mi, n'am dreptate sama plang? In Ardeal, pafnantul nasterii, ma cauta Maghiariisa ma prinda, in urma scrisorii tale, in Romania nu vor sA-midea patrie; din Moldova am lapadat postal si onoarea ce mi-afost data in anul 1842 43, cand ma scoasera din Romaniapentru adresa de atunci; va sa zica, eu in toata Romanimean'am patrie! SA-ti spui drept, atat sunt de turburat, incat in'am

16

www.dacoromanica.ro

Page 234: serbarile dela blaj 1911

242

determinat sa lucrez, ca sa mi se des catedra de limba siliteratura romans, ce este sa se infiinteze la universitatea Vienei".

Dar mai apoi continua, pe p. 11 a C. L din1898: Sa nu socotesti ca mahnirea mi-a taiat curajul; nu, eulucrez tot cu aceea caldura, cu care am lucrat si voiu lucra,pentrucd Inca odata: eu sunt Roman!"

Citatul acesta ne dovedeste curatenia sentimentelor luiloan Maiorescu, la a caror forrnare a prezidat Romanismul Ela fost cumpatat. Gloria Romani lor 1-a insufletit, dar nu I-arobit. Asa de exemplu si cu privire la studiul limbei romane,I. Maiorescu a fost moderat. In corespondenta,. ce i-a cauzatatata durere, scrie: In limba toti vor sa fie ziditori. 0 totnetezesc si o pieptena, pans ce-i trag pielea; apoi ii dau alta".Cf. Foaia Literara, Nr. 16 (1838), p. 121-123.

Cat a iubit I. Maiorescu limba, dovedeste cu once ocazie,and a trebuit sa se apropie de ea. Asa, de ex., cu ocaziuneaunui discurs, de Incheiere a anului scolar, tinut la Craiovazice: SA ne invatdm limba! Atunci vom sti cine ce avem siceea ce ne lipseste; atunci ne vom putea intelege mai bine simai curand; atunci fiii si nepotii ne vor binecuvanta, ca pu-nandu-i pe drumul adevaratei culturi, le-am aratat si mijioculde a cunoaste ceeace are RomAnul mai pretios si mai mare:limba si prin ea nationalitatea sa1).

Intors din Frankfurt se stabileste la Viena. Aici e aplicatde ministrul Alex. Bach in ministerul de Justitie.

Traduce tariful vamal, legile, si functioneaza pana la 1853singur, iar dela 1853-1856 cu colegul sau Aron Florian. Acesta,desi roman, i-a cauzat multe dureri si neajunsuri lui I. Maio-rescu. Pe acea vreme era porunca stricta ca functionarii n'auvoie sa scrie la gazete. I. Maiorescu n'a putut sa nu scrie, cacinu l'a lasat inima.

El n'a intrat in minister din capatuilla, el a intrat cugandul sd faca bine, si de aceea a publicat diferiti articoli in-formativi despre romani, in Augsbarger Allgemeine Zeitune,in Die Pressea etc., precum si rapoartele din Die Romanender Oesterreichischen Monarhie", ca sa predisp.ina opinia pu-

') Cf. Foaia p. m. in. si lit. Nr. 51 din 1846.

linistindu-se,

www.dacoromanica.ro

Page 235: serbarile dela blaj 1911

243

blicA in favorul Romani lor si sa castige inalta gratie a mo-narhului.

Stralucirea lui, precum si trecerea de care se bucura, atrezit ura in sufletul lui Aron Florian si acesta II denuntd.Chemat la raport, I. Maiorescu nu tagadueste, vede denuntullui Aron Florian, care e dimis imediat. Sfarsitul a fost, fiinddenuntat din nou din Sibiiu, punerea lui Joan Maiorescu indisponibilitate. Aceasta s'a tntamplat in Maiu 1850.

I-s'a fost pus in vedere o penzie, dar fritealt act i-sespune, ca aceea i-s'a fost comunicat numai din gresala", sislujba i-a fost despagubita cu 1200 fl.

Aproape un an Intreg a colindat I. Maiorescu din Vienala Brasov si dela Brasov la Viena, sa -si aranjeze afacerea, darnu i-a succes. Pe Titu, feciorul sdu, it plaseazd ca intern, inOctomvrie 1856, in Theresianum, cu interventia principeluiBarbu Stirbey. Mattil a fost primul eminent In acest liceu.Aci im, -lard slujbA si fard lucru, se hotdreste sa viziteze pe Ro-manii din Istria.

Sunt cloud versiuni, cari au in vedere explicarea viziteilui I. Maiorescu in Istria. Una malitioasd 9, care pretinde a sti,ca I. Maiorescu a vizitat pe acesti romani cu scopuri austriace,tar alta, ca ar fi fost trimis de guvernul roman in Istria2).

Parerea intdia e absolut eronatd. A doua e nemotivata.SA vedem ce scrie Nicoara, op. cit. pag. 3:

E inteadevar lucru de mirare, ca. guvernul Romaniei, careThca'n lunile Iunie si lulie ale anului 1857, a fost trimis pe I.Maiorescu in Istria, ca sa descopere si sa studieze fractiuneaaceasta de Romani, pe cat de neinsemnata la numar, pe atatde interesanta pentru limba si istoria romans, s'a oprit la atata;si ca chiar nici Academia de stiinte din Bucuresti, care cuajutoarele sale materiale si morale, ar fi putut face cea maibuns isprava, nu si-a Indreptat ochiul sau cu deadinsul asupraacestui obiect, de un extrem interes" pentru limba si istoriaromans ".

loan Maiorescu n'a fost trimis in Istria de nici un gu-vern. El s'a dus acolo din indemnul sdu propriu. Intreaga lui

') Comunicata de d -1 profesor loan Ciocan din Budapesta.2; V. Nicoara, Romanii ishieni, vezi ,Transilvaniad, anul XXI. (1890)

p. 3 916*

www.dacoromanica.ro

Page 236: serbarile dela blaj 1911

244

fiintA a fost de atare natura. Ca student la Viena s'a ocupatcu predilectie de filologie si istorie. In memoriile sale, in pe-titiile sale, In tratatele sale, opereaza, pe langa cunostintele salede drept public, cu cele mai tari argumente de drept istoric,scoase din istoria neamului romanesc. loan Maiorescu a fostaprins de dragostea pentru tot ce e romanesc si, in spiritulvremii de atunci, era un ce imperativ vizitarea si studiareaRomani lor din Istria. Atat Cipariu, atat Maiorescu, cat si Bar-nutiu si Popfiu si toti ceialalti, studiau limba. Chestia acestorfrati pare sa fi fost la ordinea zilei, cAci dupa studiile Iui A.Covag, dupA rugaciunile culese si publicate in gazete, se simtialipsa si dorul acestei vizite. acest dor 1-a 1mplinit I. Maio-rescu. CA a fost asa, se vede si dintr'o scrisoare ce o trimiteT. Cipariu la 15/27 Decemvrie 1853 lui BArnutiu la Pavia, cuprivire la dialectele romane din Istria:1) limba romaneasca,scrie Cipariu, nu o mai aflam in Italia, decat in Istria, undese stinge, durere! Inainte de a se afla macar un roman, caresA o apere de stingerea totals a tezaurului ei. Un strein s'afost apucat, inainte de vre-o cativa ani, in Triest, a adunaramasitele ei, ci de atunci nu am mai auzit de rdsunet". loanMaiorescu a simtit si aceasta lipsa si a si facut lucrul cu-minte si cu dragoste adevarata. Vizita lui s'a facut din dra-gostea de neam, cu ajutorul vreunei colecte initiate de C.Hurmuzachi.

Aceasta e pArerea dlui Titu Maiorescu nici nu se parea fi altfel. Inima lui a fost mai tare, decat orisice guvern silucrul Iui a format piatra fundamentald a Dialectologlei romane,cu mult mai nainte de studiile lui Cipariu si Miclosich.

Activit; tea de scriitor a lui I. Maiorescu e foarte insem-nata. Materialul e foarte risipit si pans azi nu i-a venit nimanuigandul adune intr'un manunchiu. El scria repede si usor,fragmentar si convingAtor. Acesta e I. Maiorescu in petitiile,memoriile si informatiunile sale la jurnal si catra diferitele gu-verne, acesta e Maiorescu in Tratatul dela Bruxelles 1856 8) si

11 Cf. Amieui Familiei XIV. (1890 p. 95).1 Comunicat personal.') Desvollarea drepturilor Principalelor Moldoromeine in urma Itata-

talui de Paris din 3o .1larlie 1855, publ. Bruxelles 1857.cf. Acte si documente relative la ist renasterii Romaniei de I). Sturdza,

vol. 111. 179 -259.

si

sd-I

Bi

www.dacoromanica.ro

Page 237: serbarile dela blaj 1911

245

I. Maiorescu in Itinerariul din Istria, publicat la 1884, ca lucrarepostuma Paginile lui au izvorit din tainele sufletului nostrusi au fost scrise pentru linistirea noastra si pentru imbogatireaculturei no.fAstre. loan Maiorescu a implinit o misiune inherentaspiritului nostru si tocmai acesta e motivul recunostintii noastrefata de el. Propaganda culturala si apostolatul, facut in treitart ale limbei romane, l'a facut profesor. In mintea acestuiprofesor s'a cristalizat toata invatatura neamului romanesc sifilozofia rapsodica a neamului nostru a izbucnit, ca izvorul dinstanca, puternic si curat Elevii Iui loan Maiorescu isi aduc cudragoste aminte de batranul lor profesor, care nu faces paradacu vorbele si le spunea, fiindca trebuiau sa fie spuse.

Eu, frate, zicea profesorul, Inca am vazut multe, si din toateaceste multe m'am convins, ca not, Vara carte, aici in taraaceasta, si mai departe in tarile acelea locuite de romani,multa vieata nu vom avea. Am fost si eu in tarile apusului, siapoi fost-am si la Viena, si pe acolo, pretutindeni, am inteles,Ca nimic nu intareste si nu impodobeste vieata omului si, deci,vieata poporului, mai mult ca invatatura, stiinta si artele. Astan'o uitati, frate, in toate luptele vietii voastre, ca apoi Inca sinot vom ajunge ca polonii, si nu-i frumos, nu-i bine"2). Cu-vintele aceste cuprind in ele trei momente priiicipale: ai carte,ai parte, judecata izvorita din experienta trecutului, si aplicareaacestui adevar la viitor: numai cultura e in stare sa ne asigureviitorul, e o trasatura puternica aceasta, care si-a aflat rasu-netul cel mai mare in sufletul Iui Eminescu, si a treia: atatcartea, cat si cultura, sa fie facute spre triumful binelui si afrumosului calocagatia din trecutul clasic al grecilor. Nunumai ce spunea, ci si felul cum spunea, era foarte interesantla I. Maiorescu. Avem informatii asupra acestui fapt dela eleviilui loan Maiorescu 3).

Vorbia bine, cetim in Revista Noud" loc. cit., incet siapasat; cuvintele-i iesiau din gull intregi si de mai inaintecantarite. Glasul ii era curat si rasunator; privirea vie si

) Ilinerar in Istria Si vocabular istriano-roman, Iassi 1874, ed. II.13ucurqti 1000 (editat de casa Socec comp).

2) Cf. loan Maiorescu, in vRevista Noua, .11. 401. Com. elevilor slid-nii prof. Siaicariu gi M. Petrescu.

3) Cf. op. cit. 413.

www.dacoromanica.ro

Page 238: serbarile dela blaj 1911

246

energica; gestul hotArit si sincer. Cand vorbia, din tonul cu-vantarii se percepea convingerea cea mai adanca si care, apoi,trecea si in mintea auditorilor sai". Asa a fost I. Maiorescuca profesor.

Cand s'a reintors din Istria la cumnatul sate in Brasov,protopopul Joan Popasu, a fost spionat din toate partite sisupraveghiat de politie. Acest barbat distins at nostru a trebuitsa stea inchis si ascuns in case. Evident, ca o atare petreceren'a fost de loc prielnica lui loan Maiorescu si se mute indaratin tail, unde a fost numit asesor in ministerul de justitie subCostache Cretulescu. Cand insa ajunge ministru de culte A.G. Golescu, loan Maiorescu e numit directorul acestui depar-tament.

La 1860 e numit directorul eforiei scoalelor, mai apoiprofesor de istoria nationals la cursul suplementar dela sf.Sava, embrionul facultatii de litere de azi. A murit la 4 Sep-temvrie 1864.

Ca barbat de scoala a desvoltat o activitate foarte bo-gata in fapte loan Maiorescu a organizat in Muntenia pentruprimadata invatamantul. A lucrat programe, regulamente si apregatit terenul pentru noua lege de invatamant care s'a sivotat la 1864.

Lucrarea lui a fost paralela cu lucrarea lui C. Hurmuzachiin Moldova. Ar trebui cineva sa-i studieze toate rapoartele,toate vorbirile din ministerul cultelor si cele tinute la distri-buirea premiilor, atat in Craiova cat si la Bucuresti. El e celdintai, care a introdus statistica in studiarea starii invataman-tului. Discursurile lui au adus totdeauna ceva nou; ele faceauefect atat de puternic, incat se vorbia de ele zile si chiarsaptamani intregt. Citez abia doua pasagii, care ne arata stareainstructiunii publice la 1860 1), prin cuvintele maiestre si logiceale lui Joan Maiorescu:

Aceasta ar fi astazi starea instructiunii la noi. Consi-derate in raport cu anii trecuti, ea constata un progres imbu-curator; considerate in raport cu starea instructiunii publice lanatiunile civilizate, ea ne arata cat de mult am ramas inapoi;considerate, in fine, in raport cu indigintele noastre, cu nece-

Cf, Foaia p. m in si lit. pr. 31 (26 Iplic MO). n, 223-224.

www.dacoromanica.ro

Page 239: serbarile dela blaj 1911

- 247 -

sitatile noastre si mai intai de toate cu lipsa de bArbati, ca-pabili de a conlucra la desvoltarea si punerea in lucrare anouelor institutiuni si prin aceasta la intarirea si consolidareanationalitaiii romane, ea ne spune cat de mult mai avem Incaa face, 'Ana sa ajungem in stare de a putea indeplinl misiuneadestinata natiunii noastre aici la tarmurii Europei, la poartaOrientului".

Natural a in acest discurs mAiestru e vorba de instruc-tiunea primara, secundara. Se arata nu numai starile, ci tot-.odata si imbunatatirile, se organizeaza si se controleazA inva-tamantul, deoarece atat una, cat si alta, sunt factorii progresuluisi noi avem misiune de implinit.

Discursul acesta splendid se terming cu urmatoarelecuvinte: Populii ce, din nedreptatea timpurilor trecute, aulimas inapoi, daca voiesc a merge alaturea cu natiunile civi-lizate, sunt constransi a se pune pe calea progresului, a-sireculege toate puterile si a nu se trage inapoi, dela nici unsacrificiu ce ar cere crearea on desvoltarea acelor institute,cari le pot da cele mai bune garantii de existents si de pros-peritate, si aceste sunt cu preferinta institulele de instructiuneapublics ". Am citat aceste cuvinte, fiindcA, deli vechi, sunt deactualitate si pentru vremea noastra, deoarece adevarul exprimatin ele e legat de vieata neamului nostru. Orice progres e unpas catra asigurarea existent ii noastre, care se face numai princarte si cultura.

SA reasumam! Am comemorat centenarul lui loan Maio-rescu, fiindca el e al romanirnii intregi. Prin comemorarea luiam implinit cea mai sfanta datorinta fatA de noi insine, luta-rind cull ul stramosilor. Noi si asa suferim de pacatul nerecu-nostintii, la noi comemorAri si sarbatoriri in vieata se facrareori, iar meritele sunt recunoscute, daca sunt recunoscute,numai dupa moarte. A sarbatorl pe I. Maiorescu e una dincele mai nobile fapte, pe cari toti romanii trebue sa o faca.

loan Maiorescu ne-a ap'Arat mosia in vieata lui, a cultivattezaurul nostru national, limba, a desvoltat si usurat progresulliteraturii si culturii noastre.

Noi nu ne putem izola dela aceasta sfanta sarbatoare,pentru capricii, cAci activitatea lui a fost strAbAtutA de cel maicurat patriotism. Nu-i acela patriot, care ascunde adevArul, ci

www.dacoromanica.ro

Page 240: serbarile dela blaj 1911

- 248 -

acela, care-I spune urmeaza. Si loan Maiorescu a cultivatadevarurile ideate si stiintifice, bazat pe morala socials si pedreptul public, can recunosc neatarnarea si dau vole liberaevolutiei nationale ale unui popor.

loan Maiorescu a fost embrionul miscarii terminate defiul sau Titu, care a facilitat triumful culturii noastre nationale.Rar se intampla in vieata unui popor, ca o familie sa exprimecu atata vigoare o directie, sa o cultive si sa o desavarseasca,dupa cum aceasta s'a facia din partea lui loan si Titu Maio-rescu. A studia si a sarbatori acest triumf, aceasta e o gloriesi o datorinta literara.

Curente de idei In literatura ardeleang, dela 1848pang in zilele noastre.

De Octavian Goga.

Doamnelor Domnilor!

E atat de mare puterea de evocare a trecutului, pe careo au lucrurile neinsufletite din jurul nostru. S'ar pares ca siele primesc ceva din taina vremilor, a caror marturii au fostfost si ca apropiindu-te de ele te supune vraja clipelor apuse.Astfel e deajuns sa vezi o frantura de brat dinteo status an-tics, ca sa-ti vie in minte imaginea lui Praxitel, e de ajunssa te opresti la poalele unei cetati in ruine, ca din macinisulde pietri sä alegi glasul tulnicului rasboinic, chiotului dede lupte si zanganitului de otele.... Lucrurile mute isi au limbafor tainica, pietrile vorbesc si drumetul le intelege.

Trecand piagul muzeului britic si strecurandu-te pe subboltiturile largi in vestita sala cu friza Partenonului, in mij-locul trupurilor de marmord, stand asa singer cu ochii rata-citori dealungul reliefurilor, cari infatiseaza praznicele ateniene,on privind in treacat plansul sapat in piatra al reginei Ade-misa, dupa Mausolos, vei simti cum, clips de clips, privirileti-se intorc inlatintru si sufletul ti-se pierde sub cerul seninal clasicismului greco-roman.

Cu cat mai puternica trebuie sa fie aceasta senzatie dereinviere a trecutului romanesc pentru fiecare din noi, de cate-od ne abatem in acest °rasel linistit, ale carui ziduri batranesunt atat de inrudite cu inimile noastre, Blajul, cu campia

si-I

si

www.dacoromanica.ro

Page 241: serbarile dela blaj 1911

- 249 -

care-1 Imprejmuie, cu casele lui modeste, cu scolile Iui de 6e-mult, cu coridoarele intunecate ale zidurilor din stramosi, cusinguratatea asprd a chiliilor mdnastiresti, Blajul e un muzeu,unde fiecare colt isi are povestea lui, o fAramiturd scumpddin povestea noastra a tuturora, din mareata si jalnica epopeea neamului romanesc. Calcand pe acest colt de pamant, notvom simti totdeauna pietatea care ne supune, in fata mor-mantului parintesc, si in inima ni-se vor rascoli amintiri devremuri marl. Si fire-ar on cat de vitrege legile cari vor sdindbuse un cantec de marire, puterea sufletului frange oricecatusi omenesti si acolo in suflet se vor trezi pururea in-demnuri ca un ecou intarziat din strigatul de biruinta cucare zeci de mii de piepturi au intdrit cuvintele lui Bdrnutiupe Campul libertatii, in vreme ce mintea noastrA ne va ducela oddita singuratecd in care Cipariu desgropa din hrisoaverostul limbei romanesti.

Fie-mi ingaduit, ca in cateva cuvinte spuse in trecat sipornite mai mult din dragoste, decat din ragazul cercetdrii, saincerc a zugravi o seams de icoane, pe cari mi-le evoacdacest vechiu focar al nazuintelor noastre. Voiu atinge deciin cele urmatoare curentele de idei cari au framantat literaturaardeleana, dela anul 1848, resiintindu-si indrumarile lor pansin zilele noastre.

Literatura, ca orice expresie stifieteasca a unui popor, nue manifestarea izolata a unor taleote scoase intamplator laiveald de ursita capricioasa, ci e intruparea organics a mareluisbucium ce robeste toate inimile multimii, in cari dormiteaza,in umbra. Din vaierul celor fard nume, din credinte si na-dejdi cari indruma pe cei din jurul lui, din fulgerele vaz-duhului, din patimile cari rod in adancimi nepatrunse, artistulsmulge constient sau inconscient, accentele din cari isi im-pleteste cantecul. Dupd largimea sufletului sau, dupd putereacu care a cuprins, mai mult on mai putin, din acest vesnicsbucium neadormit, se croiesc si proportiile unui talent ar-tistic, si durata creatiunilor Iui si Carla cu care se trec acestein constiinta publicd.

Fireste ca. anul 1848, care a tdiat unde largi in sufletulmilioanelor noastre de iobagi oropsiti, acest an de prefacerecu flacArile si lozincele lui, a trebuit sã lase urme, cu deslan-

www.dacoromanica.ro

Page 242: serbarile dela blaj 1911

- 250 -

tuirea lui de energie, si in paginile atat de sarace ale litera-turii noastre ardelene. Cand inainte cu sasezeci de ani marearevolutie franceza si-a pornit chiotul de alarmA, atunci dinavantul cetatenilor dornici de libertate, din chiotul rAgusit alcetelor de jacobini, din samintele aruncate de ideile generoaseale vremii, din zanganit de arme si din vuietul surd al caste-lelor dArimate, a tasnit tin cantec, care a pus stapanire pe mi-lioane: Marseilesa. TinArul ofiter Rouget de Lisle, care aaruncat pe hartie aceste strofe, nu mai scrisese aproape nimicsi cu atat s'a ales literatura pe urma lui.... Ca plantele dinfamilia monocotilidoanelor, cari in vieata for indelungA nu daudecat o singura floare, asa a fost cantaretul, prin glasul cAruiageniul francez a cerut cuvant...

Astfel si la noi, anul patruzeci si opt ne-a daruit, alatuiide alte intrupari ale unor forte, dospite veacuri dearandul, sicea mai glorioasa paging literara Dupd cum eruptiunea unuivulcan e rezultatul unei anume formatiuni de straturi geologice,astfel si sbuciumarea unei mari idei pe campul literar e de-terminate de straturile de idei si sentimente, cari i-au premersin sufletul multimii si pe urma carora a rasarit. Astfel, lapatruzeci si opt, cand flacarile revolutiei mijeau la orizont,cand cetele lui lancu se revarsau in valuri spre campia Bla-jului, unde glasul lui Barnutiu avea sa le propovaduieascaevanghelia zilei de mane, in aceste zile de desrobire a nadej-dilor seculare, din vartejul gandurilor cari agitau massele, dinmisterul nedeslusit al marilor primeniri cari isi poarta fiorulin sufletul unui popor din veac in veac, din viforul de patimisi din clinchetul ascutit al lancilor pe cari mesteri fauri bealcatuiau la marginile satelor de iobagi, din toate aceste,trecute prin sufletul unui scriitor cAruia intr'o clipA i-a ful-gerat pe dinainte tot rostul neamului sau, a prins intrupare,ca o eruptiune vulcanica, strigatul:

Decteaptd -te Romane, din somnul eel de moarte...

DacA cumpAnim astAzi fiecare cuvant din aceastd can-tare, atunci ii intelegem pe deplin notele vremii, caracteruloarecum programatic, care cuprindea intr'un manunchiu deflacari vapaia celor multi. Revolta, cu care se sfarmA lanturileruginite ale sclaviei din batrani, accentele de mandrie ale ori-ginii noastre romanice, evocarea de onArete umbre: Mihaiu,

www.dacoromanica.ro

Page 243: serbarile dela blaj 1911

251 -

Stefan, Corvine", cari ne amintesc marirea ingropata in toatepartile pamantului romanesc, trezind in inimi idealul vremii:unitatea nationals, strigarea de Ina-dire:

Acum se 'ncearcA cruzii, in oarba for trufie,SA ne rApeasca limba, dar morti numai o darn ",

alaturi de aceste, rasvratirea mandriei ranite:De fulgere sA piarA, de trasnet si pucioasa,Ori care s'ar retrage din gloriosul loc",

toate aceste sunt cuvinte din marele glas al vremii. ImnulDesteapta-te Romane", ce va ramanea pururea viu prin rostullui adanc, e trimbita fermecata, prin care anul patruzeci si optal neamului romanesc isi striga lumii avantul sAu spre ideal.

Poeziile marl pot fl socotite ca niste capitole din istoriaculturala, politica si socials a unui popor. in ele se oglindesc,cum spuneam, nazuintele si aspiratiile celor multi, in ele seresfrange curentul de idei care stapania in vremea ce le-a scosla suprafata. Desteapta-te Romane" al lui MurAsanu, a caruilira s'a discordat, pe urma acestui cantec sguduitor, e expresiade inalt talent literar a curentului de idei care indruma litera-tura ardeleanA in acest timp si pe urma caruia, mai multedecenii, strunele cantaretilor incearca aceeas melodie, cu maiputin relief, cu mai slabs indemanare. Ca un mare foc eimnul lui Muresanu, care inalta spre cer limbi orbitoare deflacAri, in vreme ce stihuitori marunti se ridica sfios, pe ici pecolo, ca niste opaite tremuratoare.

Trecutul glorios al unui neam, pentru care prezentul evitreg si viitorul trebuie sA fie mai bun, originea noastra daco-romanica, iatA cel mai puternic Leit motiv, din simfonia acesteivremi. Istoria si filologia si pe urma for literatura si-au datmana; ca sa zugraveasca inaintea sufletelor descurajate icoanestrAlucitoare. Mandriei ti trebuia un razim, care sä stearga inconstiinta obstei urmele unei umilinti istorice, de aceea ochiitrebuiau sä priveascA departe, spre stralucirea minunata a vul-turului roman. Nu era aceasta vremea potrivita, pentru a se dacuvant micilor dureri din jur de noi, erau zile de praznic, candse spuneau vorbe marl, se imbracau vesminte .de sArbatoaresi cantAretii amutindu-si indemnurile lor, coborau pe strunemArirea stramosilor.

si,

www.dacoromanica.ro

Page 244: serbarile dela blaj 1911

- 252

Glasul de arama a lui Muresanu callaAcum, on niciodata, sa dam dovezi la lume,Ca 'n aste mani mai curge un sange de romanSi ca 'n a noastre piepturi purtain cu un numeTriumfator in lupte, un nume de Traian".

Aceste randuri cu maiestatea lor oglindesc atat de binenota vremii, cand prefecti, tribuni si centurioni duceau la bataielegiunile de lanceri, cand invatatii deslusiau din carti, pe ur-mele lui Petru Maior, descendenta noastra latina, cand Cipariuisi croia teoriile lui asupra limbii literare. Toate fibrele sufle-tului romanesc erau patrunse, la acest timp, de imagina stra-lucitoare a imparatului roman, care se ivea, ca o aratare amandriei desgropate, in toate slovele scrisului roman esc. Oameniinu-si cautau in ei insisi justificarea... Erau atat de minunateaceste moaste, atat de fermecator trecutul pe care-I luminau, incat robeau cu totul ochii privitorului. Astfel literatura a inceputsä ne deie cantece de slava, imnuri de preamarire. Negresit,a in aceasta sarbatoare indelunga glasurile au obosit cuvremea, accentele inrudite s'au pierdut i'ntr'o monotonie fararelief si sinceritatea inspiratiei a secat. Corul de cantareti ma-runti, sirul destul de lung de poetae minores, veniti in urmalui Muresanu, ne-a lasat o mostenire fara pret.

Dar mai era o imprejurare de mare importanta, izvoritadin acelas cerc de idei, prin care se indruma *bite° directiegresita si se curma avantul unei miscari literare. Era chestiunealimbii literare. Cipariu, in ale sale Principii de limba si scrip-tura-", sub influinta ideilor curente, pornind din principiul calimba romans, ca dialect italian, la inceputul aratarii ei inDacia, fit cu mutt mai curata in forme si mai avuta in cuvinteromane de cum este astazi', a inceput cu nobila straduintasa thlature slavonismele si alte elemente straine, cari s'au in-trodus cu vremea in graiul nostru. In munca lui, sprijinita deo inalta eruditie si favorizaia de spiritul general al societatii,el se nizuia sa stearga din corpul viu al limbii ranele crud-fixiunei ei", urmand programul de a reinsufleti moartele, ui-tatele, palisade forme, insemnari si cuvinte". S'a inceputdeci opera vasta a purificarii", care a inlantuit desvoltarealiterara decenii intregi.

www.dacoromanica.ro

Page 245: serbarile dela blaj 1911

- 253

Miscandu-se deci inteun cerc impropriu de inspiratie sifolosindu-se de o limbs improprie, literatura, care se faces lanot pe vremea absolutismului austriac, pans dupa anii 70, inproza si poezie, nu poate rAspunde, decat unor exigente prearudimentare.

Un nationalism ieftin povatuia condeiele, cari se pierdeauin tirade de proslavire a gloriei romanice, o laudarosie born-bastica afisa zilnic figura lui Traian, poezia se aservis?. tuturorevenimentelor zilnice pe cari le comenta in accentele rAsuna-toare ale unui fals retorism. In puzderia de novele din co-loanele Familiei" sau din Amicul familiei" se vorbea decurtea lui Decebal, se faureau povesti fantastice, cari se des-fasurau intre zidurile Sariniseghetuzei, se teseau istorii rasaritedin romantismul exagerat at vremii, on in cel mai bun cazate o idila de amor a unui pretins pastor fat-frumos cu tomiri ce contesa unguroaica. Nimeni nu se gandea insa sa-sicoboare privirea la cei din jur, sa aseze pe hartie crampeiedin sufletul multimii, care se agita in intunerec. Oameniiacestia erau strasnic de presbiti, prin ochelarii trandafirii avremii for nu puteau vedea decat departe. Figura cuminte, cujudecata sloboda si cu graiul curgator, fata luminata de ince-lepciunea batraneasca a taranului nostru nu se vedea la acestebanchete, unde intr'o limbs neinteleasa de el se spuneau totfelul de profetii, care de care mai impodobite. $i data se iveaarare, era mai mutt desbracat de rostul lui firesc, impopotatcu panglici tricolore, un fel de figura de carneval, care in vorbeticluite dupa principiile" lui Cipariu lauds pe Mihaiu Viteazul...

Poezia urma aceeas matca. Aron Densusanu cu strofelelui greoaie, purtand urmele influentei germane si nota covar-sitoare a lui Bolintineanu, Dorurile si suspinele" lui ZahariaBoiu tinute intr'un ton dulceag si oratoric, Grozescu cu ver-surile Iui sentimentale, Noptile carpatine" in cari I. DrAgeascureinvia icoana Iui Horia cu surle de triumf si chiote de alarms,

toate aceste, si multe altele, sunt lipsite de sinceritatea ins-piratiei, sunt impletituri de cuvinte rasucite cu slab mestesug,in umbra carora, temperamente lipsite de orice patiinA, buniiburghezi greoi isi duc tihnita for vieata gospodareasca. Unuldin acesti si nu eel mai lipsit de talent e C. JustinPopfiu, care la 1870, in volumul sau Poezie si proza", isiinstruna lira preamarind virtutile stratuosesti:

www.dacoromanica.ro

Page 246: serbarile dela blaj 1911

254 -

Dar cum in miezul noptii vezi stele de pe cerCazand intru 'ntunerec si-apoi in haos pier,Astfel si nimbul nostru in ceata s'a 'nchinat,Si falnica natiune, natiunea ce odataEra regina lumii, de glorie 'ncunjurata,In pulbere-a sa frunte regal' o a plecat".

Tot dansul striga, fats de nizuintele guvernelor maghiaredusmane din vremea lui:

Nainte dar la lupta, la lupta nationala,Romani din Satumare, Arad si din Bihor,Raspingeti cu virtute cercarea infernalaTintitA spre a stange acest strAvechiu popor".

Un astfel de retor, mai lipsit de energia frazei, in schimbinsa vorbaret, neobosit la scris, cand impins de un patos ar-tificial, cand alintat de copilaroase dulcegari amoroase, losifVulcan, redacteaza, vreme de patruzeci de ani, Familia" careisi face loc in cele mai multe case ale carturarimii romanestidela noi. In versurile lui cuprinse in Lira mea", aparute la1882, e ace' s seninatate netulburata, aceeas vesela jubilare,care nu mai conteneste:

P'a maririi scary dreaptaRomanismul cel rapus,Plin de fala urc'o treaptaCatra scopul ce si-a pus.DupA scecoli de durereAzi Romanu-i rasplatit,Mos Traian cu mangaiere,Varsa lacrimi fericit".

Se intelege, aici nu poaie fi vorba despre nota utilitatiinecontestate a acestor tiparuri cari, cu toata stangacia lor,au propagat, trite() societate infiripata in pripa si lipsita deonce traditii culturale, dragostea de carte.

*

In acest timp, in alts parte a romanismului se urma oprefacere intensa a notiunilor culturale, o lupta indraznearade modificare a valorilor estetice si de indrumare a limbeispre izvorul viu al graiului popular. In Moldova, Mihail Ko-galniceanu, acest bArbat de inalta cultura literary si deosebit

-

www.dacoromanica.ro

Page 247: serbarile dela blaj 1911

255

bun simt, a pornit o serie de atacuri violente Impotriva limbiisi ortografiei cipariene, cerand Intonarea In literatura a limbeiuzuale, singura care e chemata sa exprime framantarea sufle-teasca a unui popor.

In aceasta lupta care se Inteteste, trezind tot mai multapatima si provocand o Instrainare a carturarimii de aici dereprezentantii literelor romanesti in principatele unite, a ramasbiruitor Kogalniceanu, pe partea caruia era adevarul si catracare se ridicau glasuri de multumire, ca cel al moldoveanuluiRusu: Da-ne idei multe si bune In limba proasta si cetitoriito vor binecuvanta.... Christos nu a spus oare a vorbestepentru prosti si lipsiti? Vorbia nu In limba fariseilor si cartu-rarilor, ci in limba lui Petru pescariul- ')....

Para lel cu criticismul inaugurat de Kogalniceanu si sus-tinut cu vremea de mai multe minti limpezi, literatura Indru-mata de Alexandri spre limba taranului Imprumutase o notemai fireasca, cautandu-si inspiratia Inteun cerc de sentimentesi de idei cu mult mai apropiat de sufletul nostru. In loculgloriei dacoromanice a Inceput sa desgroape lira poetului slavatrecutului romanesc, vitejia domnilor munteni si moldoveni,balade haiducesti si cantece patriotice. Din Occidentul in-spirat de ideile generoase ale unui larg umanitarism, acest fiude boier adusese o dragoste pentru cei obijduiti, cari 1-aufermecat cu frumseta graiului si cu plasticitatea poeziei lor.Astfel au Inceput sa se iveasca taranii in poezia lui Alexandri,niste tarani rumeni, tarani de Dumineca, veseli, sanatosi, ma-nand boil plavani, cate Base la carale lor ferecate, niste taranivazuti de departe, dintr'un varf de munte, on cel putin dinhalconul caselor boieresti, unde se urzeau cantecele fericituluibard. Cu toate aceste insa, literatura lui Alexandri, sustinutade un real talent fecund, nu putea trece fare a lass urmebinefacatoare in literatura ardeleneasca.

In acest tin;p societatea literara Junimea" din Iasi, princondeiul dlui Maiorescu, indica idealul cultural si literar atvremilor schimbate, pe ruinele doctrinei politico-juridice ascolii Barnutiu, ale limbei germano-latinesti din gazetele Ar-dealului si ale tiradelor Inchinate lui Mos Traian", spul-

') N. forga: .fstoria literaturii romane3ti in veacul al %I\ -leac vol.111., pag. 230

www.dacoromanica.ro

Page 248: serbarile dela blaj 1911

- 256 -

berate de nemilosul critic. Tot din acest cerc, care pornesterevista Convorbiri literare", ies Ia ivealA minunatele pove-stiri ale lui Creanga si cu vremea accentele de energie neobis-nuita ale genialului Eminescu.

Fireste ca aceasta miscare intelectuala cu fermentarea eitrebuia sa treacA muntii, Indrumand condeiele de bun simt spreconvingeri literare cari nu urmau ogasa traditionald. Astfel depela Inceputul anilor 70 se observA o schimbare spre bine inproductia curenta dela noi. Alaturi de accentele pline de vi-goare ale nenorocitului Nicoleanu, prin Indrazneala imaginilorsi prin nota-i pronuntat pesimista un precursor a lui Eminescu,

se ridica loan Al. Lapedatu, care in versurile sale si maitArziu in nuvele istorice sacrifice tot mai multe din gresurilevremii, isbutind a ne da sub influinta lni Alexandri strofe so-nore, intr'o limbd curate si melodioasa. Dansul publics maitarziu, in editura harnicului Visarion Roman, revista AlbinaCarpatilor", cu riult superioara Familiei" din Orade, unde seurma inainte cu regularitate vechiul macinis de vorbe, farerasunet in suflete. In Albina" inceputa la' 1877, Lapedat ne-adat dupe model german cea mai build revista de familiecare si astazi ne lipseste. In coloanele ei si-a publicat novelelecu subiect istoric si versurile patrunse de valul unei melan-colii usoare:

CrescurAm Ia olalta din frageda pruncie,Voi grijilor si eu.

Ce stransa legatura si ce tovarasiePAstraram pand astazi si vom pastra mereu.:Dar nu mi-a albit parul si crete n'am pe frunte,

0 griji mai dati ragaz!Doresc sA ies din lurne cu pletele carunte,SA duc urmele voastre semnate pe obraz.

Prin scrisul sAu, Lapedat, doborit in pragul barbatiei abia,ni se InfAtiseazd ca scriitorul de transitie intre cloud epociliterare, intre curentul romantic InstApanit la noi Intre anii48-80 si scoala literard moderns, inaugurate de Slavici siCosbuc.

In vremea asta s'au petrecut evenimente marl, cari ausguduit in temelii sufletul romanesc: rasboitil de independents,proclamarea Romaniei ca Regat. Tunurile dela Plevna cu bu-

www.dacoromanica.ro

Page 249: serbarile dela blaj 1911

- 257 -

buitul for au patruns si atmosfera intelectuald a romanismului.Chiotul de triumf al dorobantilor a adus in suflet o noun pu-tere morals, a Tutors privirile literatilor din ceata trecutuluivaporos spre noi insine. Aquila romans nu ne mai trebuidacum, aveam o altd emblems, stropita de sange romanesc:steagurile inaintea carora s'a frant mandria lui Osman pasa.Traian si Decebal cu legiunile for au dispdrut ca prin farmecdin fantazia poetilor, Wand loc cutarui sergent cu cusma peurechie", care infruntd moartea in potopul de gloante si bi-ruieste, on se prdvale, cu feciorii lui, in santul de sub parapet.De pe campul literar se duc regii, domnii cu steme, feti, fru-mosii si cosanzenele, ivindu-se masa de tarani, asa cum suntei, plini de praf si de noroi, veseli si fard griji, nepisAtori denevoile vietii. Literatura vine acasa la noi si lumea incepe sainteleagd, ca in milioanele astea oropsite e toata puterea noastra,ca acesti oameni muncitori ai parnantului trebuie intelesi siascultati, ca ei au o minunata lume de ganduri si vise, autragedii, cari se petrec in umbra, au o vieata larga si intinsa,care poate fi izvorul plin de sdnatate al inspiratiei literare. Seda deci in acest timp o luptd puternica, care revolutioneazdgandirea romaneascd si creiazd noud valori estetice.

Cum n'ar fi gasit acest curent cel mai priincios teren dedesvoltare tocmai la noi, in Ardeal, dandu-ne astfel o justificaresuperioara insas existentei noastre nationale, razimatd numaipe umerii vigurosi ai taranilor? A prins, fireste, intelegandlumea degraba, ca. Jupiter si Diana, Traian si Aurelian cutoata cohorta for stralucitoare sunt figuri de muzeu, in vremece adevarata vieata cu 11111 ei de patimi se dapand acolo subtavanul de grinzi al casutelor dela tail. Cum n'am fi intelesacest adevar elementar noi, cari abia ne desfacusem din stra-iele tardnesti, cari imbraca si astazi sufletul nOstru? Trebuid

intelegem si se astepta numai condeiul, care sa ded cu-vant acestei noud framantari a sufletelor.

Condeiul mester si priceput, menit a intrupa in forme ne-peritoare acest nou curent, ne-a fost daruit prin loan Slavici.Crescut sub indrumarea literaturii poporaniste unguresti, care-siajunsese pe vremea lui apogeul, in JOkai, Slavici, povatuit maitarziu de un puternic fond de culturd germana, lustruit la ful-gerele de lumina* ale geniului lui Eminescu in a carui tovardsie

17

sa-1

www.dacoromanica.ro

Page 250: serbarile dela blaj 1911

- 258 -

soartea l'a tinut ani de zile, umbland in scoala Junimei, a in-ceput publice novelele sale minunate, infiripate din acestcerc de idei, cu totul nou si neobisnuit. Nu mai era vorbaaici de marirea ingropatd a Sarmiseghetuzei, ci de satul SA-rAceni, care la poalele unei coline verzi isi revarsd salba decasute albe sub ocrotirea inteleptului pops Tanda, de Buduleataichi", care se duce cu merindea in desagi la scoala ungu-reascd, primind pe rand povetele culturii, de Moara cu noroc",unde se tes idile de dragoste tArdneascd. Ce lume schimbatd,ce atmosferd familiars, ce clipe de intimitate casnica si catsduiosie a amintirilor, cari ne-au legAnat copilaria tuturor.

In ziarul-Tribuna", scos de Slavici, se duce mai departeacest curent de inovatie literara, care-si smulge biruinta intimpul cel mai apropiat. In coloanele ziaristice se instApanesteacest duh de dragoste sincere pentru multimea dela sate, carein vieata politica se manifesteazA prin principiile celei maiavansate democratii, tradand pe alocurea usoare nuante dedemagogie, iar in literature, printr'un viu interes cu care seimbrAtisa productia folklorica.

In aceasta noun constelatie literarA crescand sub in-drumarile ei si desfAsurandu-se sub ocrotirea unui exceptionaltalent, a inceput bogata carierA literard a lui Cosbuc, care acastigat desavarsita invingere pe seama acestui nou curent.Drumul inceput de Slavici in proza l'a continuat in poezieCosbuc. Nu e aici locul potrivit si nu sunt eu chemat a ju-deca opera literara a acestui mare mester al versului romanesc,atata insd putem spune, ca condeiul lui a fixat definitiv nouaformula a poeziei romanesti in Ardeal, hotAritoare pans inpragul zilelor noastre. Cosbuc, patrunzandu-se de credinta, casinceritatea unei inspiratii literare numai atunci poate fi sal-vats, cand pleacA dela not insine, cand purcede din fibreleascunse ale sufletului nostru, cand rascoleste taine si incre-meneste dureri din propriul nostru sbucium, s'a oprit cu ochiilui limpezi la ograda taranului, s'a imbatat de mireasma florilorde camp, si-a legAnat inchipuirea in undele de lumina ale mi-tului romanesc si a facut astfel din scrisul lui o oglinda a na-tionalismului nostru organic, o literature nationald. Cu vremeas'a apropiat tot mai mult de tarina stramoseasca, desleganddin ce in ce misterul acestei vieti simple, cu adanci intelesuri,

sa-si

www.dacoromanica.ro

Page 251: serbarile dela blaj 1911

259

iar mai tarziu si-a dat seama, ca poezia trebuie infratitA cumarile dureri vii, cari framanta sufletul neamului si ca arta eapostolatul prin care se propaga credinta mantuirii unui popor.Din acest sbucium ne-a intrupat poetul Baladelor si idilelor"cantarea fulgeratoare Noi vrem pAmant".

Pe acest drum nou se desfasura' 'Ana' in zilele noastrecrezul literar al scriitorilor ardeleni: literatura nationals, careisi cauta inspiratia in atmosfera sanatoasa a vietii taranesti,singura class socialA, care la noi are trecut, are traditie si unperfect echilibru sufletesc.

Desigur, ca cei mai multi .dintre noi, dupace ne-am smutsdin sumanul stramosesc si am primit botezul cultural al oc-cidentului, simtim focul mistuitor al intelectualitatii moderne,mintea ne tresare la fiecare pas chinuita de problemele uneidualitAti sufletesti necontenite, avem sbucniri de sanatate rus-tics si slabiciuni de rafinerie apuseana, dar in adancul inimiipurtAm totdeauna fratietatea cu cei ramasi in urma si sur-prindem accente din simfonia nemarginita a durerii lor. Deaceea sufletul delicat al artistului nostru, in care nu pot tralmicrobii parvenitismului atot uitator, va fi o harfa aeoliana cecants psalmodii impletite din marea jelanie purtata de vanturi.Versul lui va fi buciumul de alarms, prin care se striga lumitputerea de vieata a unui popor, cea mai superioara justificarea existentei lui nationale. Lira poetilor va desgropa arnaraciuni,cari dormiteaza in umbra si va cohort pe strune marile ideigeneroase, menite a lumina soarta multimit oropsite.

Literatura ardeleana, doamnelor si domnilor, va purta Incamulta vreme aceasta dragoste de taranime, on cari ar fi pre-tentiile de inghetata si mandra arta olimpica a temperamen-telor izolate de dorurile vulgului profan si on ate teorii ne-putincioase ne-ar trimite anumiti stranepoti de crai bizantinioplositi pe pamantul indelung iertator al frumoasei Romanii.Noi suntem un popor de tarani si carturArimea noastra si-aridicat zestrea ei sufleteasca din comoara geniului popular.De aceea, pentru scriitorul acestui neam care are Inca vi-suri de implinit taranul va ramanea incA multa vreme celmai de capetenie, cel mai iubit si cel mai interesant subiectliterar.

17

www.dacoromanica.ro

Page 252: serbarile dela blaj 1911

260

Publicul nostril §i feafrulconferentA cetita in a doua sedinta a Soc. p. fond

de teatru roman".

De Dr. lioria Petra-Petrescu.

Doamnelor $i Domnilor!

Stiu Area bine, onorata adunare, cat de insemnate sunt .zilele acestea pentru istoria neamului nostru: niste pagini deaur, cari vor figura de aid inainte in fruntea istoriei noastreculturale. Dace ma gandesc la importanta aceasta capitals sila pasul, care-I fac acuma, vorbind aici imi par un intrus,care va rapeste timpul acum. AvAnd circumstanta aceasta ate-nuanta a pacatului meu recunoscut, poate ca nu ma veti judecaatat de aspru.

Mai am o circumstanta atenuanta, care pledeaza in fa-vorul meu: sunt condus de o ideie, care cred cu tarie ca estebuns. VA veti da verdictul, daca ideia mea e de faptbun& sau rea si chiar si numai indeletnicirea aceasta cu pro-blema, care o tractez, sau vreau sa o tractez, chiar si numaiprocesul acesta psihologic cred ca va fi intrucatva util cauzei. 0sa-mi dau toata silinta ca sa pledez pentru ideia, de care suntcondus, cu mijloacele cele mai bune, cari imi stau mie la in-demand si as fi fericit daca una sau cloud din principiile, decari sunt patruns, v'ar afla consenzul Dv.

Va rog de buncivointa si de rcibdare, ca sa pot desvoltaceeace vreau se spun, in cateva cuvinte.

Problema aleasa: Publicul nostru si teatrul este atat devasta ilustra adunare, incat cu greu se va putea ex-hauria, intr'o conferinta, seria de intrebar, cari se impun, dacavrei sa tractezi tema aceasta. Voiu alege deci cateva din in-trebarile principale, atingand altele numai in treacat.

*

Rasfoind o revista umoristica de moda veche*), am gasit,inteun numar din anul 1864, o caricature si un comentar foartesemnificativ. Nevasta intreaba pe barbatul, care e imbracat deiarna, in blani groase: Da ce sezi, barbate, invaluit intr'o

*) .1.1moristul,, Pesta. 1864.

- -

www.dacoromanica.ro

Page 253: serbarile dela blaj 1911

- 261

bunda, acum, In caldura aceasta mare ?", iar bArbatul ii ras-punde posac si laconic: MA tern sa nu ma rAcesc, de racealapublicului fata de literatura noastra".

Cred, doamnelor si domnilor, ca bArbatul imbrAcat in anul1864, In mantaua sa cea groasA, ar Incepe in zilele noastresa-si mai dea de pe umeri haina mastodonta, ca sA rAsuflemai in draga voie. Simtim cu totii cum se desface pojghita,cum se sparge ghiata, cum prinde teren vorba scrisa a lite-raturei noastre. Inca n'ar putea zice bArbatul: n'am nici o teamsde o rAceala mititica, dar totusi se desprimAvAreaza.

Desprimavararea aceasta o simtim cu totii, cAci ne cu-treiera prin vine un argint viu, care e un semn de bine, deIndemnuri pentru viitor.

Si in literatura dramatics se observa aceasta fermentatietacita, nu aici la noi ci in Romania. Publicul cerceteazateatrul mai cu placere. Autori dramatici incearcA cu nou avantsa se manifeste pe scandurile scenei. SA ne bucuram de aceasta,cad progresele scenei romane din Romania se vor incetatenlsi la noi cu timpul. LeAraturile noastre cu miscarea teatrala dinRomania vor trebul sA fie din in ce mai stranse, repertoriulbun va trebul sA se transplante si la noi, cad unitatea noastraculturalci este un desiderat atat de logic, de just si de sfantpentru cauza noastra, incat ar fi un lucru scelerat sa denegiindreptatirea pornirilor noastre in directia aceasta.

AtarnA dela d-voastra, doamnelor si domnilor, can atialergat din toate unghiurile aici, ca evolutia teatralA spre otreapta culturala mai inaintata, sa se accelereze, dela inte-resul desvoltat pentru teatrul romanesc, pentru institutiaaceasta, in sanul careia am onoarea sa vorbesc eu astAzi.

De aceea am ales terra aceasta.Vreau se vA puneti intrebarea: cum sprijinim si cum ar

trebul sA sprijinim miscarea teatrala la noi ?Inainte de toate, trebue sa constate fiecare om nepreocupat,

ca enluziasm pentru teatru exists in sirurile noastre. D. BAnutiu,dir. teatral, ne-ar putea adeverl cu date concrete, cu liste desubscriptie, interesul manifestat. Si aceasta e o fapta elocventd,cad dela oameni, can n'au interes fats de ceva, cu greu veiputea exopera sprijinul pecuniar, mai cu seamy sprijinul pe-cuniar !

www.dacoromanica.ro

Page 254: serbarile dela blaj 1911

- 262 -

Dar numai atat nu este de-ajuns.Poate sa aibd un neam milioane de milioane, capitaluri

pentru o miscare teatrald, dacd n'are putinta, daca n'are Inte-legerea pentru manifestatiile teatrului e vrednic de deplansneamul acesta. Sä fereascd Dumnezeu sd ajungem in stadiulmilionarului putred de bogat, dar Vara de nici un dram desimt, fatd de ce e bun si frumos!

Oricine va ceti istoria neamului nostru, va veded lamuritmultele, infinit de multele greutati, cari am avut sä le intam-pindm.

In cateva randuri se va putea intreba scrutatorul, dacdn'am fi putut sa ne manifestam mai bine, mai cu efect, tot-deauna Insd va trebui sä conceada, ca starea noastrd a fost

de fapt critics, fiindca altii si altii aveau putinta sä sedesvoalte in liniste completa, nestingheriti de nimeni, pandand noi ne duceam amarul saraciei de pe o zi pe alta.

lata dovezi din istoria teatrului nostru.Cine ne-a sprijinit pe noi in actiunea noastrd? Cine ne-a

intrebat din fotoliul ministerial si din fotoliul comitelui supremvreodatd: cum am putea sa facilitam propaganda pentru teatruromanesc ?

Ca sd nu amintesc, decal numai cloud cazuri: va rog re-cetiti rapoartele parlamentare din anul 1870 si 1908. losifHodos cerea, in sedinta dietei ungare din 11 Februarie 1870

paralel cu subventionarea din grew a teatrului unguresc200.000 fl. din partea statului, pentru Infiintarea unui teatrunational romanes. In Decemvrie 1908 cerea deputatul nostruDr. Stefan C. Pop un sprjin al statului si spunea ca, !Ana candnoi nu primim absolut nimic, miscarea teatrald ungureasca e spri-jinita antral cu 1,400.000 de coroane. Notitele stenografice nespun, Ca* dupd vorbirile acestea a urmat: Sgonzot. Sgomotul ede cele mai multe on semnul de desaprobare. Asa a si fost:propunerile au cazut, fiind sprijinite numai de infima parte aromanilor.

Aici trebue amintita tinuta justa a politicianului si mareluibarbat de stat Dedk, care a declarat, ca statul nu e cu calesd sprijineasca tin teatru al unei natiuni, dacd celelalte natiunidin Ungaria nu se bucura de acelas favor.

Publicul nostru se spunea din partea contrarilor pro-punerilor aduse n'are trebuintd de teatru national. Publicul

www.dacoromanica.ro

Page 255: serbarile dela blaj 1911

263

nostru nu stie aprecia o piesa teatrala, fiindca un curent tea-tral romanesc nu exists. Iosif Hodos rAspundea, argumentandfoarte logic, astfel: DacA nu exists Inca teatru national roman,exists natiunea romans, care tine de necesara ridicarea, con-servarea si asigurarea acestei institutiuni"

Dar avem date plausibile, ilustra adunare, ca publiculromanesc avea dragoste de teatru. Cetiti anuarele soc. noastrede teatru si o sa dati de o multime de manifestatii frumoase,desi modeste, pentru institutia aceasta culturala.

VA rog sa recititi studiile si notitele referitoare la mis-carea teatrala din diferitele noastre °rase, apoi despre peleri-nagiile unui Petculescu sau Milo, ca sA vA convingeti cadragostea pentru reprezentatiile teatrale s'a manifestat la noi,dar ca n'am fost sprijiniti de alti factori, independenti devointa noastra.

0 dovada si mai eclatanta, despre dorinta noastra de avedea teatru romanesc, am aflat cetind o istorie a teatruluigerman din Transilvania, scrisa de drul Even Filtsch inArchly des Vereines fur Siebenbiirgische Landeskunde", vol. 21si 23 9. Acolo am gasit, spre marea mea surprindere, notatetrei reprezentatii teatrale date pentru publicul romanesc dinpartea societatii actorilor germani. Piesele teatrale au fostjucate in romone.ste, Vecincitatea periculoascia tradusA dinKotzebue3), un balet Eliberarea valachilor si drama romanticsHoria Clogaa , cu coruri de Hauenstein. Trupele lui Gerger,losepha Uhlich (din Weimar) si Kreibig-, cari au jucat in Brapvaceste piese teatrale, cu toate ca activitatea for era sa fie res-transA numai In serviciul concetatenilor nostri sasi, au adeveritprin tiparirea programelor in romano.te cu litere cirile, si areprezentatiilor in limba noastra, augmentate cu cativa diletanti

') Pacatianu: 'Cartea de aura. Vol. V. pag. 288.') Vol. 21 si 23. Hermannstadt, 1887 si 1890.3) A figurat si in repertoriul din Iasi 1837-8, tradusa de Asachi (?)

v. lorga, 1st lit. rum. soc. X1X. vol. 1. 195 subt numirea vVecinatateaprimejdioasa .

In urma constatarilor studiului german cade asertiunea dlui BogdanDuica din zOmagiu. (1900) ca primul traducator al lui Kotzebue ar fi fostIancu Vacarescu in 1830.

0

www.dacoromanica.ro

Page 256: serbarile dela blaj 1911

264

romani, ca publicul romonesc sprijinea nzult teatrul Berman.neavand altul in loc.1)

Si aceasta, cand ? In anii 1815 (5 Mai), 1822 (20 Dec.) si1824 (2 Ian.). Datele acestea sunt de o deosebita importantapentru noi.

Va rog sa vA aduceti aminte ca anul 1826 se considera'Ana acum drept anul, in care s'a dat prima reprezentatieteatrala in limba romaneasca in Transilvania 2). Aici, in Blaj,s'a dat aceasta reprezentatie, de catra clericii seminarului epi-scopesc, cu ocazia zilei onomastice a rectorului SimeonCrainic. Piesa a fost Ecloga pastorale ", intr'un act, in versuri,scrisa de Timoteiu Cipariu, reluata in 1833.

Despre aceasta Ecloga" ne spune prof. loara, ca arein adevar, versuri de o curatie si de o limpiditate, de o re-zistenta clasica minunata, care sunt vrednice de a fi puse, fiindInsa mai romanesti, ca limba, ca inspiratie, alaturi cu ale luiAsachi". (Ist. lit. rom., sec. XIX. volumul I, pagina 298).

Oricine va putea trage concluzia urmatoare, ilustra adu-nare, din cele spuse mai sus: Dace in 1815, 1822 si 1824 semanifestA interesul publicului nostru atat de evident pentruteatru, Mat trupe streine joaca pies., teatrale, in limba noastra

ce am fi putut presta pana acuma, dace am fi avut sprijinulpecuniar din partea factorilor competenti? Sigur ar fi trebuitsa se nasca si scriitori dramatici romani de seama, caci Farade ei n'ar putea exists miscare teatrala constie, dar intreb

call au avut posibilitatea sä se desvoalte pentru teatru, candstarea noastra culturala era stransa In lanfurile cele mai infri-cosate, in lanfurile sdniciei materiale?

Nu, bogatia nu naste, nu creiaza artisti dramatici si scrii-tori de seams, dar ea faciliteaza desvoltarea, aduce inflorireaunui gen dace germenul talentului se desvolta in parnantprimitor.

%) »Transilvania , numSr fcstiv, (25 a. 1895, pag 61) articolul scrisde dr. Grigoriu Silasi.

2) 'Sulzer, Gesch. des Transalp. Daciens , T. III, pag 19, vorbestedespre o comedic pastorale romaneasca reprezcntata in Brasov la o nnntasaseasca, inaintc de 1782.

Cea mai veche scriere romaneasca cu continut teatral (ca. 1777 si1780) Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa, autorul necu-nogcut, Ms. se afla in bibl. episcopiei gr. cat. din Oradea-mare.

www.dacoromanica.ro

Page 257: serbarile dela blaj 1911

266

Brunetiere, criticul francez, criticul al islarlz", cum it nu-meste un profesor german vestit, analizand personalitatea luiMoliere,1) sustine, ca Moliere s'a ridicat la rangul sau Inurma a trei marl calitati si calitatile acestea ar fi fost: expe-rientele sale ca actor, experientele din provincie, pe unde acutrierat dupa cum se stie ani indelungati, si umilirile,suferintele cate a avut sa le indurc.

Punctele insirate sunt foarte juste, dar mai lipseste unul :-marele sprijin at lui Ludovic al XIV-lea, at regelui Soare".

Noi n'am avut, ilustra adunare, nici soare, nici hla, nicichiar stele, cari sa ne sprijineasca noi am visat mereu depoleiul minunat al lor, Vara de a fi vazut vre-odata prea lumi-nata-le fats, noi am avut parte de un intuneric ca pacura, princare aprindeau cate o luminita si porneau la drum, haida-hai,Milo si Petculescu, iar acuni, mai la urma Zaharia Barsan siAurel P. Banutiu cu sotii sal.

Cum sa arati deci o stare l'nfloritoare teateala ? Cum säInaintezi, daca statul 1211 to sprijineste, daca nu exista in mij-locul neamului tau multi oameni bogati, daca chiar si mani-festatiile teatrale infonsive ale tale sunt privite cu ochi rai ?

Vino streine"si-ti bate joc de noi, ca n'avem teatru na-tional. Vino si spune ca n'avem opera dar ceteste mai intairapoartele Inaintate de un senator in camera franceza, in carese spune, ca pierderea dintr'un singur an la opera din Vienae de 2 milioane coroane, la Scala din Milano de 300,000 delire, la opera din. New-York de 1,200.000 de coroane si ca osingura reprezentatie la opera din Paris recere spese de celputin 17.000 de franci 2). Uita-te, dupace ai cetit acestea, inbudgetul societatii noastre teatrale si vei veda ca Intreg capi-talul nostru trece putin peste 500.000 de coroane.

Sa vedem daca vei mai avea dispretul acesta MO demanifestatiile noastre, cari nu prea pot fi altele, din cauza stariinoastre precare materiate.

Am zis: nu prea pot fi altele si am sä motivez pentruce.Daca constatam, CA sumele enorme, cari se recer la re-

prezentatiile marl teatrale din strainatate, nu pot sa fie platite,nici chiar a douazecea parte din ele, din partea noastra

') xLes 6poques du theatre irancais , ed. 7, prelegerca a patra.') Senatorul Rivet, in camera franceza, a 1911.

www.dacoromanica.ro

Page 258: serbarile dela blaj 1911

266

totusi, suntem constii, ca suma atat mica, cat o avem osA ne multumeasca intru catva, daca o sa stim chivernisi ca-pitalul si (mai cu seams) idealismul publicului nostru, dtipAcum trebuie.

Propaganda, care o facem, 'rebate sa fie mare. SA nu nelasam invinsi de lipsa de mijloace. SA intrebuintam creitarulpeste care dispunem, astfel, ca sa ne stim cu inima impacata,ca ne-am indeplinit datoria.

Publicul sA priceapa ce poate astepta dela o societatecum e aceasta. 0 sa fiu mai explicit in cele urmAtoare.

*Teatrul nostru are o misiune culturala de indeplinit. Cu-

vantul frumos romanesc, rostit pe scenele noastre modeste, echemat sa fie pavaza neamului nostril.

MA gandesc la sutele de sate romanesti, in cari o seratateatraIA-declamatorica este un eveniment. Ma gandesc la satelede prin Bihor si Maramurcis, unde fiecare intelectual romanare o misiune de indeplinit, unde nu prea sunt librArii roma-nesti si unde gazete romanesti abia ca sunt cetite.

Poate sa spuna unul si altul, ca reprezentatiile teatralede prin satele unde stArn slab culturaliceste, sunt sub toatAcritica, ca nu poate fi nici vorba de o arty teatrala la mijloc

ar fi sacrilegia insa sa nu ne gandim la sanarea raului, sanu ne batem capul, cum sa ridiccim relativ aceste pro-ductiuni primitive teatrale, constii fiind, Ca momentele acesteade colaborare sunt momente culturale de prima ordine pentrusatele noastre.

Am azistat si eu, ilustra adunare, la multe din reprezen-tatiile acestea. Scene mici, primitive, sail cat o gAoace, inbacsitede praf si de aer greu, piese teatrale stangace, jocul scenic atdiletantilor, cum nu se poate fnchipul mai rudimentar. Publiculasculta cu placere, chicotea de bucurie la cele mai mici ma-nifestatii ale diletantilor. Adevarate cOpii ale reprezentatiilordela §unturug, descrise atat de plastic de d. vice-prezident asocietAtii noastre.

Sufletul meu, va marturisesc sincer, se sbuciuma amar.Simteam cele mai marl desiluzii, Imi ziceam mereu: Ce potiincepe cu un astfel de public?", caci vedeam, ca e cuprins deun delir de plAcere, cand diletantul fAcea cele mai disgratioasemiscari, ca sA intre in gratiile publicului. MA simteam trans-

www.dacoromanica.ro

Page 259: serbarile dela blaj 1911

267

portat pe vremea harlechiniadelor", cand Hans Wurst"-ulgerman si Colombina" italiand jucau rolurile lor bAddrane, inmijlocul aplauzelor targovetilor mArginiti.

Sd nu infrumsetam lucrurile: avem si in ziva de astaziastfel de reprezentatii, in multe din satele noastre.

Ce sa facem insa, doamnelor si domnilor? Sa ne batemjoc de manifestatiile acestea, ca bietii oameni sa -si piardd oricepond de a mai juca? In numele artei sa aruncam anatemaasupra lor? Nu s'ar putea ameliorci starile acestea? N'am puteainocula un dram de bun sim( in alegerea pieselor teatrale sia declamatiilor ? N'am putea da indemnuri conducatorilor firestide prin. satele respective, descriindu-le, in culori atragatoare,elocvente, plausibile pentru dansii, alte reprezentatii, cu altesail, tot atat de modeste, dar mai sanatoase, mai simpatice,cu alto atmosfera, mai curatd? E vorba de tonalitatea, in carevorbesti cu oamenii acestia, e vorba de materialul, care-I alegipe seama lor, e vorba ca to sa ai inima pentru ei, ca inimasa to doard si sa incerci toate mijloacele sa ridici nivelulacestor reprezentatii.

Am urmarit ce se face in directia aceasta in Germaniasi va marturisesc sincer, ca nu sunt decat un ecou al miscariide acolo, atunci, cand pledez in felul acesta pentru imbund-tatirea repertoriului teatral la sate. Acolo au inceput campaniaaceasta laudabiia societati culturale, cum e d. e. Diirerbund"-ul,raspandind brosuri, in sute de mii de exemplare, cari cuprindinformatii excelente referitoare la piesele vrednice de jucat sila felul cum trebuiesc executate.

Pe langa brosurile acestea explicative va trebui sa seinstitue un control constiincios a tot ce se joaca la noi, apoi obibliotecci principalci, cu sediul in Brasov, d. e., si sa se des oatentie deosebita prelegerilor si seratelor noastre declamatorice-muzicale, ca acestea sa ajunga la un nivel mai ridicat.

Intr'o conferintd tinuta in Brasov 1), is anul acesta, ampledat pentru tinerea conferintelor sistematice, cu lecturi dinautorii dramatici interpretate in decursul conferintei.

Fireste, programul acesta se poate duce in indepliniremai cu seama in orasele noastre, pand cand la sate ne vom

9 S'a publicat in »Luccafarule, 1911, in numilrul triplu.

www.dacoromanica.ro

Page 260: serbarile dela blaj 1911

265

'Asa condusi de alte criterii, decal acelea, cari le avem la aran-jarea seratelor literare din orase.

Alt repertoriu, dacA nu in intregime, eel putin partial altul,se recere dupd parerea mea in orasele noastre.

Cu pretentiunea aceasta a mea, stiu, ca voiu atinge neplacutpe unii dintre noi. Mi-se va spune: cum? Vrei o diferentiare?Altceva la sate si altceva la orase?

Voiu rAspunde astfel: Da, o oarescare diferentiare odiferentiare fatalmente intrinsecd vietii de oral §i o mentali-tate mai bogata, mai rafinata, in senzul eel bun al cuvantului,dar o mentalitate, care sa nu fie domne fereste! anti-poda celei tardnesti, ci de multeori sa fie chiar identicA. Nuputem, doamnelor si domnilor, sä rAmanem la oras numai sinumai cu comedioarele si farsele in cafe un act ale lui Ale-xandri. Nu vorbesc aici de piesele teatrale mai marl ale luiNeRruzzi §i Kotzebue. Unii din noi mai merg si pe la teatrestraine, mai cetesc, mai fac calatorii. Se bucura din cand incand de piesele naive, cate-odatd dragalase in naivitatea lor, ascriitorilor amintiti. stiu sa be aprecieze importanta for mareculturald, dar, sa nu li-se is in nume de rdu, dacd maipretind si aliceva, ceeace la sate nu s'ar puted reprezentd.E clar.

Am ajuns, cred, in urma ideilor sulevate, la un pullet defoarte mare importanta pentru bunul mers al curentului nostruteatral. E vorba de principiul fundamental, de care se lasscondusa miscarea teatrala lardneasca in Germania, ca: pub-licul sd fie o massa omogend, compactd.

Numai asa poti ajunge rezultate favorabile: dacd publiculdin said se ea pe acelac grad intelectual in marea sa ma-joritate.

De aceea cred eu, ca se and rasetele grozav de jignitoarepentru tin om cu bun simt, cand artistul nostru Zaharie Barsan,joaca bine scene foarte serioase, in cari trebuie sa bed d.e. de disperare sau sa-si bats nevasta de pe scena. Cetitiamintirile turneu'ui sau artistic din anii trecuti o sa ve-deli de cateori se plange de rAsetele infundate si de sceneleinterpretate fals din partea publicului.

') ,linpresii de teatru din Ardealc, Arad, 1908, pag. 8, etc.

') si

www.dacoromanica.ro

Page 261: serbarile dela blaj 1911

269

Ce am putea face sa ocolim momentele acestea penibile?Daca intreg publicul ar avea o scoald literard si daca s'ar re-cruta dintr'o anumitd class socials, ai putea sä lucrezi cu unfactor omogen, pipaindu-i pulsul ca un medic expert darasa orice indemnuri spre bine ale tale, actorul plin de dra-goste de inaintarea artei, vor ramanea fara de efectul dorit,fiindcd tot ce incerci .sa ridici e nimicit de o parte a publi-cului, care nu vrea sau nu poate sa to inteleaga.

E, ca si cand ar trebui sä vorbesc, ilustrd adunare, acumai'ntr'o limbs romaneasca, ocolind cuvintele: factor omogen,eticd, desiderate culturale, etc de teams, a nu voiu fi tnteles.

Nu sustin ar fi nonsenz ca nu se poate vorbi plinde finete si plasticitate in frumoasa noastra limbs dela tars,nu stiu nici aceea, ca nu ne vom putea rasa rapiti cateodata,in momente solemne, sa fim una: taranime si carturdrime, inmanifestatille noastre artistice (o sa aduc exemple!), sustininsd cd tin public mai omogen poate fi adus mai cu usurinVila progrese vOdite, deck atunci, cand ai In sala de teatru, capublic spectator, intelectuali p' taranime.

Aduc cloud exemple, (s'ar putea spori la infinit): Ndpastamdestrului nostru Caragla le poate fi jucata cu mare efect, siin fata taranimii, si in fata intelectualilor nostri.

Pentru amandoud partile cuprinde nuance aperceptibilesi daca e jucata cu un realism artistic de prima ordine poatesa lase adanci urme, atat in inima unui intelectual, cat si ininima until Oran. Asa e la germani, spre pilda, seria de pieseteatrale din vieata tardneascd, de Anzengruber sau de Schon-herr, asa stint la francezi piesele lui Eamann-Chatrian si aaltora. Ace las efect nu 1-am putea exopera, la un public he-terogen, cu piesele de salon nu gandesc d. e. la Scanteia"lui l'ailleron, care se joaca minunat la teatrul national din Bu-curesti si care ma bucur ca o vad jucata astazi si la noi.Cu timpul va trebui sa avem si noi un contingent mai respec-tabil de piese originale, cari nu vor putea fi jucate la sate,din simplul motiv ca nu stint scrise pentru sate.

Lucrul acesta pare atat de evident, Incat se vor mirapoate unii, de ce-1 mai si amintesc, dar vad, doamnelor sidomnilor, ca la noi se face abuz cu alegerea pieselor si sejoaca din partea diletantilor multe piese frantuzesti de salon

- -

pi

www.dacoromanica.ro

Page 262: serbarile dela blaj 1911

- 270

cari n'au nici in clin, nici in manecA cu cercul de idei al tA-ranilor nostri.

John Ruskin, esteticianul englez, zice cu foarte multadreptate: Spiritul se intareste on slAbeste de lectura, intocmaica trupul de aerul proaspat sau de cel pestilentiat". Dace seslabeste sau se intareste spiritul de lecturA, cum sä nu slA-beasca sau sä nu se intareasca, cu prilejul mai multor repre-zentatii teatrale, cari sunt o lectura mai potentate? Cum vorprimi taranii nostri comediile, cari nu-s pentru ei? in cazulcel mai favorabil, vor ramanea impasibili, dar cu asta le tam-pesti simtul fata de ce e frumos si i'i aduci sa fie apatici.

*

Ca sA poata aprecia un public prestatiunile artistice maielevate, va trebul ca publicul sA-si dea osteneala, sA-si deaseama despre importanta pieselor vazute, va trebui ca culturapublicului sA fie ajuns pe o treapta respectabilA.

Ca jocul sä poatA fi apreciat, e de lipsa, ca spectatorulsa fie informat de mai inainte, tine a fost persoana istorica,despre care e vorba d. e. intr'o piesa si sA se stie orients,cat de cat, asupra importantei piesei, care se joaca. Nu vomputea pretinde ca publicul nostru sä aibA cunostinte specialein domeniul literaturilor vechi si a celor mai indepartate nea-muri, cunostiinte, in liniamente generale, din literatura germanAsi francezA insa, pe langA cunostintele princip ale din literaturaromaneasca, tot vom putea pretinde, dela un public, care serespects.

in privinta aceasta asteptarile prea marl deceptioneaza,de obiceiu. Poate ati citit seria de articole, scrisA de profe-sorul Volkelt cu privire la publicul german din Germania.Ati vazut cat de mic este procentul oamenilor, cari au defapt plAcere estetica la teatru. Si totus cat de susstau germanii in privinta aceasta, fata de altii! Volkelt judecaca un intelectual, care 'pretinde, in urma secolilor de culturAdin trecut a neamului sau, un procent mult mai mare de spec-tatori cu adevArat deltati idealului unui teatru. De aceeavede dansul atat de negru Coate.

Eu cred, Ca si institutia teatrului nostru s'ar putea ri-dica la un nivel mai malt, dace publicul, dacd dvoastra, doam-nelor si domnilor, at ji mai comunicativi in privinta teatrului

www.dacoromanica.ro

Page 263: serbarile dela blaj 1911

271

si v-ati expritna pdrerile, bune sau rele, pe fata, in decursulsi dupa reprezentatiile noastre teatrale, cu mai multa hotarire.

Directorul de teatru este un medic sufletesc ar trebulsa fie un medic sufletesc care are in grija sa, ca client,publicul intreg. Medicul trebuie sa aiba putinta sä percuteze,ca sa se convinga ce lipseste bolnavului. Pipaie pulsul, ca sayad' daca circulatia sangelui este cea normala. Cu un client,care nu poate da aproape nici o deslusire despre ceeace-ilipseste va merge greu de tot curarisirea.

Veti fi auzit, de sigur, domnelor si domnilor, de fostuldirector de teatru Henrich Laube, care a avut o influenta ho-taritoare, multi ani de zile, asupra Burgtheater"-ului din Viena.0 gresala capitals a activitatii sale a fost, ea a dat Area mareatentie elementului strein, francez, introducand cu duiumulpiese frantozesti de salon calitati a avut insa (pe de altsparte) multe. Directorul acesta de teatru ne-a lasat memoriisi notite foarte interesante, referitoare la repertoriul sau, carise conzulta si scum cu succes de directorii de teatru si deaceia, cari scruteaza trecutul teatrului.

Despre activitatea sa teatrala isi da seama Laube in scris,motivand, sondand tinuta publicului. Asa d. e., introducand oprelucrare a comediei de Scribe si Leg-ouve Batai Ile de dames"(Lupta intre femei, aparuta in 1851), aminteste de multeori inmemoriile sale referitoare la Burg-theater" piesa aceasta,insirand-o intre piesele cari fac seria cea mai mare.

Vorbesc despre aceasta comedie, fiindca am cetit ca dlLiciu a voit sa o joace aici, in Blaj. Iata ce spune Laube deea: e o piesa de repertoriu, foarte iubita de public (volumul V,pag. 3, loc citat) tree multi ani pans se inventeaza o co-medie atat de placula ca piesa aceasta". (Vol. V, pag. 119).Aq putea city mai departe si mai mult, mai cu seama desprealte piese, ca sa arat cum isi motiva Laube tinuta fats depublic si cum cauta sa sondeze ceeace place publicului. Arfi o lucrare independents, multumitoare, analiza aceasta, darnu s'ar tines strans de subiectul ales pentru astazi.

Si not Romanii avem cateva notite, ca ale lui Laube, darsunt prea incomplete si prea fragmentare Costache Caraglale

11 ,Das Burgtheaterc, volumele din operele alese editia H H.Houben !Hesse, Lipsca).

')

www.dacoromanica.ro

Page 264: serbarile dela blaj 1911

272

(In 18551), Dna Aristizza Romanescu (in 1904), Zaharie Barsan(In 1908), au tiparit brosuri si volumase, in cari isi dau seamade evolutia lor artistica si de succesele repurtate la publiculnostru.

Iatd ce gasesc despre o piesd germand de Kotzebue, In-tr'un studiu scris de dl Bogdan-Duica: Misantropia si po-cciintaa ( Menschenhass and Reue, tradusd in 1837 de I.Voinescu,) face o impresie enormd asupra publicului. tnvin-gerea a fost senzationala. 2)

Aceeas piesd a cutreierat Europa in deceniile trecute,starnind vifore de aplauze. Cercetand revistele de seams aleclassicilor germani, In biblioteca orasului Lipsca, any cetit unraport din Paris despre aceeas piesa, in Athenaeum", (vol.II, partea II, pag. 721-2), revista condusd de fratii Schlegel,in care se spune ca francezii erau atat de captivati de cu-prinsul piesei acesteia, incat plangeau de emotie. Aceeassoarte a avut piesa aceasta si in Germania.

Astazi e cetitd numai din partea acelora, cari scruteazdistoria teatrului, caci calitatile literare remarcabile ii lipsesc.

Ca notitele acestea sd fie mai complete si is noi, ca in-demnurile actorilor si ale conducdtorilor trupei sd fie mai pu-ternice, atarnd dela publicul spectator.

Publicul are sd dea directiva, are sa motiveze de ce res-pinge una sau alta din piesele jucate, are sd pretindd sä i-sedea altceva, cu singura mare conditic, ca sa si motiveze cuargumente de ce ii displace ceva.

Numai astfel vor afla conducatorii trupelor noastre sim-patiile publicului si se vor conforms dorintelor sau, dacd vorcrede ca argumentele nu sunt toate plausibile vor incercasa inoculeze elemente noud, pe cari le tin dlor de salutare,Wand experientd.

Francezii adord pe Edmond Rostand, italienii pe D'Anunzio.Germanii n'au simpatii atat de pronuntate pentru acesti doiscriitori. In schimb inteleg mai bine pe Shakespeare si peIbsen. Fiecare neam trebuie, fatalmente, sa aiba ceva specificsi In simpatiile si antipatiile sale. Si in miscarea teatrala trebuiesd se resimteasca ceva din sbuciumarile acestea intelectualeale unui neam.

') Olanescu, in 1897, 18983) Bogdan-Duica *Omagii 190o) despre Aug. de Kotzebue

www.dacoromanica.ro

Page 265: serbarile dela blaj 1911

273

Dv. sunteti chemati sA vA spuneti cuvantul. Trebuie sAluati insa in seamy ce este cu putintd sa se duca in indepli-nire acuma. Teatrul compus din adevArati actori o sA-1 vedemintrupat numai in cativa ani, daca vom urma sfaturilor cumintiale dlui presedinte, Dr. I. Mihu.

Avem, panA atunci, pe iubitii nostri artisti dramatici deastAzi, can cutreierd tinuturile, propagand dragoste de neam side arty romaneascA. Mai avem instituite asa numitele comitetefinale" ale societalii, multumitd energiei dlui Banutiu, In satesi orasele romanesti.

Comitetele sunt constituite, e vorba sA le dam de lucru,sa nu duca numai o vieata fictiva.

Oricat am fi impotriva teatrelor de diletanti, totusi, vatrebul sA ne gandim la promovarea miscArii acesteia.

Am urmarit ce fac francezii si germanii cu teatrele forde diletanti. Nu ne vom lua dupA Leo Claretie, Histoire destheatres de societe", (ed. 2, 1907), care scrie istoria teatruluide diletanti din clasa aristocratiei franceze, ci vom priml in-demnuri dela poporul conlocuitor sas, spre pilda, care a in-teles misiunea cea mare ce o are un contact cultural a claseiintelectuale cu taranimea. Cetind istoria teatrului concetate-nilor nostri sasi'), am gasit date interesante, referitoare la tru-pele for de diletanti.

In anii 1813-19 si 1834-38 exista in Brasov o socie-tate de diletanti sasi, care numara peste 101 de diletanti, re-crutati din toate clasele sociale sasesti ale Brasovului. De atuncisi pana astazi exista societati de acestea nenuindrate.

Ar fi prea obositor acuma sa le insir.

Poporul cel mai cuminte este acela, care vede cumin-tenia celoralalte popoare", zice Schlegel.

In decursul acestei conferente a mele vA vor fi atins poatecitatele din autorii straini.

Eu cred, ilustrA adunare, a nu dam atentia cuvenitdteatrale din straindtate, cred, ca vazand mai cu deamd-

nuntul felul de propaganda al strainilor, vom putea avea multmai marl succese in domeniul teatrului nostru. De aceea amsi aratat, in treacdt, ce se face in strainAtate, in directia aceasta.Daca Jean Jacques Rousseau a scris o diatribd impotriva lui

1) Cartea citaa a drului Filtsch.18

card

www.dacoromanica.ro

Page 266: serbarile dela blaj 1911

- 274 -

d'Alembert si a teatrului, sustinand i'ntr'o brosura celebra, ca,,orice petrecere (amusement) este un rau, inutil pentru o fiintacare are o vieata atat de scurta, si dispune de un timp atatde pretios". (Collection complete des oeuvres de J. J. Rousseau,etc." ed. in 11 vol., din 1775, in vol. al III-lea, pg. 12), argu-mentele acestea ale lui Rousseau, care a scris chiar si el pieseteatrale, pe Tanga toata ura sa impotriva teatrului, n'au sa neopreasca de a nu face propaganda cat mai extinsa pentruteatru, tocmai diametral opus cu parerile lui Rousseau, pentruteatru, ca o institutie culturala de prima ordine.

La toate planurile acestea insa, ilustra adunare, se receredragoste de neam, ca cu totii sa putem lucra impreuna. Desi-deratul acesta mi-se pare atat de logic, incat ma sfiesc amin-tindu-1, ca sa nu se simteasca cineva atins, ca si cand ar existso umbra de banuiala fata de manifestatiile sale in folosulneamului. §i cu toate acestea, trebuie atins si punctul acesta,aici, pentruca in zilele noastre a avea dragoste de neam in-semneaza mult.

Cu bland* si tact, cu multa bunavointa va trebul indrumatamiscarea noastra teatrala. Nu cu forta brachiala, nu cu sati-rizarea muscAtoare. Oamenii sa simteasca ca vrei sa indreptisi ca to doare inima de starea inapoiata in care ne afram.Numai astfel vom putea avea rezultatele dorite de toti cei buniai nostri.

Cu timpul vor vent si mult asteptatele opere nationale,autorii, cari vor satiriza starile noastre sociale, cu cumpat, cuverva, dar totdeauna cu dragoste de neam. Avem sa ne vedemscaderile in caricaturi reusite si avem sä radem si noi.

Dar vom avea sa si suspinam la teatru. Ne vom rasadusi de sentimentul cel mai scump de sentimentul con-

cd facem parte dintr'un complex, dintr'un neam, dinneamul romanesc si cand vom simti fiorii de emotie, fioriievlaviei, cand vom auzi cuvantul romanesc clar, frumos, pescena noastra, cand vom auzl doinele noastre intretesute inpiese teatrale de seams, cand vom vedea obiceiurile siportul nostru adus cu cinste pe scena romane; sca atuncine vom acoperi fata si vom plange de bucurie si vom radede fericire, ca actorul din Oradea-mare instrainat de noi, careplangeh dupa culise, auzind doina noastra romaneasca....

www.dacoromanica.ro

Page 267: serbarile dela blaj 1911

IX.

Conductul etnografic.

www.dacoromanica.ro

Page 268: serbarile dela blaj 1911

r EE4S-4tEl

B Bt_ I

m

Un moment din cele mai de frunte ale serbArilor jubilaredin Blaj, a fost abunaseama conductul etnografic. In intelesulstrict al cuvantului, acesta a fost serbatoarea poporului roma-nesc, a celor multi si mici si buni din satele umile romanesti.epte saptarnani dearandul, alergat-au bravii nostrii tineri din

Blaj, in frunte cu Dr. lustin Nestor, prin celea 40 de sate,apartinatoare despartAmantului Blaj, sa pregateasca tineretulpentru defilarea mareata, pe care au admirat-o strainii; sitrebue sa marturisim cu mandrie, ca sfortarile for au fost in-coronate cu succes splendid.

Luni, la 4 1/2 d. a., de catra strada tipografiei, se andchiote puternice, sunete de vioara, cantari voinicesti, amestecatecu melodii domoale si dulci de fete sfioase. In cateva minute,lumea se alarmeaza si, in vasta piata, din cele 4 strade si de princurtile si casele ei, rasate tot publicul strain al serbarilor. Pri-virile si pasii se indreapta mai ales spre strada tipografiei,spre intimpinarea celor ce vin.

0 mare de capete umple strada asta larga, dela un capla celalalt. 0 avalansa de oameni se tot apropie, creste, Wandcontururi tot .mai deslusite. In frunte isi flutura faldurile mandreun steag albastru, peste marea de capete. La mijlocul masseide om, ce se framanta ca o mare agitata, paseste coloana mandraa satelor noastre romanesti, feciorii nostrii, speranta zilei demaine, in siruri de cate patru, si pamantul se zgudue sub pi-cioarele for grele. Feciorii fiecarui sat, merg inainte, can-tand din pepturi puternice, urmati numai decat de cate-uncard de fete vesele, flori mandre a gradinii neamului nostru,tovarasele for de joc. Cat ce intra in plata larga a Blajului,un cadrilater maret, croit de vladica nemuritor Inochentie M.Klein, poti observa, mai cu ragaz, grupurile singuraticelor sate.Fiecare grup poarta in frunte o MHO, cu numele satului. lata

r

iol

8 J

ElEl El El

www.dacoromanica.ro

Page 269: serbarile dela blaj 1911

- 278 -

intaiu vin Mihaltenii, frumosi si mandri, multi, de nu se maisfarsesc. Iata-i si pe cei de pe Tarnave, de pe Secas si maidin jos, apoi iar cei de pe Mures etc. Vin sa ne reaminteascavremuri trecute, 'de cand au coborit intai la Blaj Motii luiIancu, Murasenii lui Axente, Campia lui Moldovan si toatasuflarea romaneasca, in anul de framantari cumplite, care acopsfintit Blajul nostru pentru toate vremurile". In frunteagrupurilor: preotii si invatatorii, parintii sufletesti ai poporuluinostru, cari poarta in inima for large, toate aspiratiile, toate&truffle si suferintele seculare ale acestuia. Feciorii cu penein palarie, priest in tact mandru, cu mainile petrecute pe dupdgrumazii ortacilor, acompaniand cu voce tare melodia, ce sedesprinde de pe, coardele viorii zmeului de tigan. Fetele de ase-menea, se in imbratisate strans, si cu fata for inflorita, cu veseliasanatoasa intiparita pe trasaturi, cu portul lor pitoresc, camesilealbe ca zapada, cu alt!te, cu manunchiul de flori aromate dela brau,raspandesc primavara, chiar si in sufletele atinse de inghietuliernii. Nimic nu turbura tabloul viu, de-o frumsete artistica,care se desfasura inaintea noastra. Nu afli nici o note discor-danta. Toata tinuta grupului acestuia maret de ocmeni, edemna si cuviincioasa. Nu auzi racnete de balciu, glasuri ra-gusite si stridente de betivi. Totul e cuviinta intrupata. De aceea,cand singuraticele grupuri defileaza pe dinaintea noastra, mul-timea intelectualilor Ii primeste cu rot:tote de aplauze si ochiituturora innoata in lacrimi de mandrie nationala. Atatia ochiumezi, ca cu ocazia aceasta, n'am mai vazut nicairea. Damelefluturau batistele din ferestile caselor, de pe terasa manastirei,de pretutindenea. bar barbatii aclamau, din toata putereaglasului. Sigur, ca marii morti din mormintele Blajului autresarit de fericire rare, vazand vrednicia nepotilor, pentru caris-au jertfit vieata.

Am calculat la cel putin 5000 de sateni, cari au luatparte active la defilare. Vazandu-i, nu se putea sa nu to Iasipurtat de gandurile tale, Inapoi la 48, cand Romanii din patruunghiuri, au umplut acest orasel modest, revarsandu-se, zecide mii, pe campia in veci glorioasa a Libertatii. Atunci mintilemultimei erau agitate de fantoma razboiului sangeros. Inimilefor erau pline de fiorii razboiului civil. t;;i toll inteo unire,inteun singur glas au jurat credinta pentru apararea tronuluisi a existenfei noastre ca popor. Astazi sufletele acestea, la-

www.dacoromanica.ro

Page 270: serbarile dela blaj 1911

Conductul etnografic: Sosirca satelor.

t."--^7 Iu

,

In

. -

www.dacoromanica.ro

Page 271: serbarile dela blaj 1911

280 -

murite In focul suferintelor de veacuri, sunt stapanite de alteidealuri. Ei se avanta In alt razboi. In razboiul culturii, carese poarta cu armele luminoase ale stiintii. cand ii vezi petoti, grupati cu aceasta ocazie serbatoreasca in jurul paturiiculte, in jurul Astrei, esti impacat In sufletul tau, ca da, vii-toriul acestui neam este asigurat. A priceput semnele vre-murilor !!

Dupace miile de terani au Incunjurat Intreaga piata,formand un cordon de ostasi ai culturii, la un semn dat sedespart in patru coloane marete, si se Intorc cu totii cu fataspte manastire.

Incep jocurile nationale: caluserul, batuta, invartita, hai-daul etc., jucate de fiecare sat, separat, cu vataful for in frunte.

Publicul privitor, nemai putand rezista valuluirupe orice zagaz si se amesteca intre jucatori. Vladicii daupilda buns, cei dintaiu, Trec dela grup la grup, admira, stre-cura cate-o vorba de Incurajare si se ceteste pe fata lor, casufletele li-s stapanite de focul sacru al elituziasmului.

Aievea ai ce admiralCand vezi chipurile mandre ale calwrilor cu zurgalai,

impodobite cu treicolor si camase cu pui; cand vezi miscarilefor elegante, usoare si gratioase; cand vezi salturile for in-Indraznete; cand vezi figurile grele ce le fac: la caluser" sa-rind peste MIA (fig. 6); lovindu-si, iute ca o sfarleaza, piciorulstang pe sub bats, de rasuna vazduhul (fig. 7); I5sandu-se Iapamant, cu piciorul stang Intins, iar cel drept petrecut sub elIn forma de cruce oblica, si sarind iaras sprinten si elegant Insus (fig. 5); lasandu-se Ia pamant fara nici o greutate, cu pi-cioarele cracite si genunchii adunati (fig. 10); sau sarind insus, usor, ca o capra de munte, si adunandu-si picioarele informa foarfecelor si atingand pamantul cu palma, iute ca ful-gerul, (fig. 11); zic, cand vezi toate acestea, nu stii ce saadmiri mai tare!

Tot asa, cand contempli salturile sprintene, intr'un picior,la dreapta si la stanga; izbirea sau ciocnirea furtunoasa apicioarelor si calcaielor; framantarea pamantului; sau apro-pierea si amestecarea coloanelor, ca la cadril, in jocul&data, careia ii mai zic pe Tarnava si Banul Mankind,IV .amintesti locurile vechi romane si eline.

'

Insufletirii,

i

www.dacoromanica.ro

Page 272: serbarile dela blaj 1911

etno

gtal

ic: S

osire

a sa

telo

r.Conductul etnogialic: Sosirea satelor.

www.dacoromanica.ro

Page 273: serbarile dela blaj 1911

- 282 -

Vazand scena aceasta feerica, imi aduc aminte de elo-giile, date, pe vremuri, de presa italiana, jocur;lor romanesti.Era vremea congresului latin din Urbea eterna, cand excursio-nistii romani au avut idea fericita, sd se producd cu ele pescena teatrului national de acolo. Imi aduc aminte, cu catsmandrie ardtam colegilor, din institutul Propaganda Fide,apretierile elogioase ale ziarului ,La Voce della Verity ". Insu-fletirea mea de atunci, se repeta astazi in o forma mult maipronuntata.

Vad, ca multimea privitorilor sa uita mai cu atentiune, lacateva grupuri raslete, a caror joc se caracteriseazd prin mis-cdri aristocratice, pline de nobletd. Ma apropiu si ma in-formez. Se. joacd haidaul". Feciorii, cu cate o fata de mans,formeazd un cerc larg. Pe tactul muzicei se adund la mijloc,ca la holt, si se retrag; se adund iaras si se retrag, in miscareritmicd. invartesc fata pe sub mans si apoi joacd unul fie-care cate-o figura din cdluser sau batuta. Privitorul fermecat,vede in chipul acesta, de-odatd, toatd frumuseta classics a ace-stor jocuri, inteun amestec rapid, vertiginos, de figuri, de mis-cdri, care de care mai originate si mai frapante. E o emulatiein miscari, o intrecere frumoasd, ca la jocurile eleusine siolympice.

Grupurile mai aprinse joaca cu foc inveirtita. Md uit cudrag si la ele. Feciorii merg unul dupd altul, in frunte cucel mai istet. Trecand pe langd grupul de fete isi iau randpe rand eate una, invartind-o pe sub mans. Mai umbra. odatain cerc aleg pe rand si pe a doua, invartind-o usor ca peo minge. Apoi contenesc din umblet si mncepe, tot cate unfecior si cloud fete, invartita, de le sfarae alcaiele si se 'nvartepdmantul sub ei. La inceput, pand yin in tact, o iau maidomol, fdcand doi pasi leganati in dreapta si doi in stanga.Apoi iutesc pasii in tactul muzicei. Fac in cerc doi pasi marisi unul mic, unul mic si doi pasi marl, la dreapta, la stanga,iute ca fulgerul, strigand si chiuind1 Asa-i Romanul inveselie....! Si astazi aievea ca-i veselie: e praznic national!...

Am prins si cate-va chiuituri mai frumoase, cu cad seindemnau feciorii la joc:

to

si-si

www.dacoromanica.ro

Page 274: serbarile dela blaj 1911

Conductul etnogrfic: Calti5eri.

www.dacoromanica.ro

Page 275: serbarile dela blaj 1911

- 284 -

Pe Murds si pe TarnavaNu-i mandra sd-mi fie dragsPe Murds si pe CampieNu-i mandra sd-mi placd mie.

Murdsel, apd domoald,Facere-asi pe tine-o moardSd vie RomaneleSA le macin graneleSd iau vamd dela eleBuze dulci si subtirele.

Dragalasu-i RomAnu,Merge ziva la lucruVine seara tot cantandInfra 'n casd fluerand.

Eu ma duc sd-i dau sa mAnceEl imi cere gurd dulce.

Neamtule, crucea te batsIai feciorii dela tatsi dralutul dela tats;Neamtule, bruma te brumelai feciorii dela mume§i drdgutii dela mume.

Tuna Doamne ce-i tunaTuna paiul graului§i condeiul neamtuluiCa sd nu mai poatd scrieFeciorii Ia catanie.

Cine stie, cat ar fi tinut petrecerea asta! cad publiculera ca tintuit locului de toata feeria aceasta splendidd. Darumbrele serii se lasau si continuarea jocului avea sd fie pepajistea de langd gradina din Veza.

0 hord mare s'a Incins aci :Trei pasi la stanga linisor,;,,i alti trei pasi Ia dreapta lor;Se prind de maul si se desprind,S'adund cerc si iar se'ntind,i bat pdmantul tropotind

In tact usor.Soarele, de dupd deal, nu poate Inchide ochii de fericit ce'i..

Fost-a totul vis sau realitate ?!... Nu stiu!!...Dr. Ales. Nicolescu.

P. S. Notez satele, cari au participat la defilare: Crdciunel,Bucerdea granoasa, Iclod, Panade, Spini, Biia, Jidvei, BdIcaciu,Cdpalna, Valea-sasului, Blaj, Veza, Ciufud, Tiir, Mandrade,Tau, Glogovet, Hususau, Lunca, Muni, Fdget, Craciunelul desus, Chesler, Micasasa, Tap, §orostin, Cenade. Amintire deo-sebita merits: Mihaltul, Sancelul, Cisteiul si Obreja (copii cd-luseri) si Armenii, de unde, deli comuna este destul de depdrtatddela Blaj, s'au prezentat peste 100 de insi.

www.dacoromanica.ro

Page 276: serbarile dela blaj 1911

X.

Vlaieu.

www.dacoromanica.ro

Page 277: serbarile dela blaj 1911

-4

D1

Vlaicu la noi.Cu stirea, ca vestitul aviator Vlaicu va venl la Blaj, s'a

dat un nou avant serbdrilor culturale, ce se proiecteazd.1)Cand s'a prezintat pentru intaia oars in mijlocul nostru,

in tovardsia poetului Goga, a fost fritampinat cu foarte multdcAldurd. Comitetul serbdrilor, thcantat de aceasta noud mandriea noastrA, 1-a Imbratisat cu dragoste, hotarand, ca sborul avia-torului nostru sd aibd loc Marti In 29 n. a lunei curente, inziva a doua a serbdrilor, intre orele 5-7.

Eri sears, aviatorul Vlaicu a sosit la noi, iar aeroplanula venit cu trenul de amiazi.

Am mers la gard, unde am luat in primire vagonul cuaeroplanul, trimes din card cu spese minimale. Era o ladd maimare ca vagonul, cu o greutate de 900 chilograme. Am pornitapoi spre campul Libertatii, si, dupace am descarcat pachetul,ne-am simtit mai usorati.

Era o vreme caldd si aviatorul nostru avea cele mai bunenAdejdi, ca sborul va decurge in toatA splendoarea. Incercaseaeroplanul de vre-o zece on in tail, si a reusit in totdeauna.Acum avea sd se prezinte in mijlocul nostru, in mijlocul Ar-dealului, a cdrui podoabd este.

Barnele hangarului erau imprdstiate in toate partite, cres-tate si aranjate de asa, 'Mat sa se poata ridica In scurtd vreme.

Locul hangarului e fixat in partea dinspre Sub hurubi"a campului. Publicul va fi postat in forma de U de cele cloudparti ale hangarului, pand in apropiere de malul Tarnavei-mari. Terenul liber dinspre rasarit va sluji ca loc de aler-gare pentru aeroplanul, ce se va ridica deasupra Tarnavei,cel dintaiu aeroplan al celui dintaiu aviator roman.

Vom vedea rotirea lui triumfald si ne vom extazia de

') Din ,Tribuna Nr. 176, coiesp. din Blaj.

www.dacoromanica.ro

Page 278: serbarile dela blaj 1911

288

aceastA biruinta a distinsului nostru prietin. Va parcurge, inrotire de vultur urias, culmile Invecinate, va incunjura turnulbisericii catedrale, nizuind sa atinga si un record de Inaltime,cu care sa poata tined pas, cu mandrie, alaturi de ceialalti in-traripati biruitori ai vazduhului.

Vlaicu scoate o cheie si 0 intoarce in lacatul dela usaladoiului. i cand usa se deschide, privim mirati la aeroplanulsvelt, la sarmele de pe pareti, la aripile infasurate de margini,si la cutia, ce cuprinde toate maruntisurile si uneltele de lipsa.Avand o lungime de 11 metri si o !Mime de 9, aeroplanul easa de usor si gingas, cu o greutate de abia 190 chilograme(jumatate e a motorului), incat to miri, cum a fost lipsd deaceasta namild de ladoi, ca sa transporteze un aparat atatde svelt.

Multimea curiosilor se ingramadeste la usa, ci Vlaicu,dupace pipaeste cateva sarme si isi roteste privirea asupracuprinsului, o inchide, incredintand pe un muncitor sa stea depaza langd ea ziva-noaptea.

Aviatorul are fata radioasa. ti era teams, di aeroplanuli-se va incurca in Brasov si acum, ca il vedea inainte-i, numai avea nici un gand.

0 sa vedeti, spunea, cum o sa sbor, de nici pasareamaiastra nu ma intrece. Hangarul e foarte bine asezat, mul-tumita prietinului meu, inginerul Negruf. Curentul de aer cetrece deasupra Tarnavei, va fi foarte potrivit pentru a saltsaeroplanul meu dupa cel dintaiu avant. 0 sa ma ridic in vaz-duh; voi incunjura culmile si manastirea. Aeroplanul acesta almeu, merge mai repede ca cel vechiu. Are tot atatea puteride cai, dar sunt combinate neasamanat mai cu efect. Cunosctot cuiul din masina. Nu mi-e teams cand o incalec, caci stiu,ca e creatiunea mea. Pe-un aeroplan alcatuit de altul, nu m-asurca nici pentru o fume. i sa nu credeti, ca mi-e teama.. Desigur, nu privesc in jos niciodatA, caci atunci imi amintesc, cade desubtul meu e: golul. Ci privesc asa, piezis, si atunci amimpresia, ca ma uit la dealurile din MO. De urcare n-am nicihabar, scoborarea e mai grea. 0 sa pun o mare bucata depanza alba, in susul Tarnavei, sa aterisez acolo 1). Cel maimic gres la scoborire, poate avea urmAri rele....

9 Mai tarziu, aviatorul nostru nu a mai socotit ca necesara aceastamasura de precautiune !

www.dacoromanica.ro

Page 279: serbarile dela blaj 1911

289.

Serbarile culturale ce se vor aranja la noi vorcastiga indoit. Alaturi de triumful si de serbarea jubilara acelei mai inalte institutii culturale a noastre, vine biruitorulvazduhului, cel dintaiu aviator roman, sa planeze in regiuniinalte, incununand cu o coroana de invingere nizuintele noa-stre culturale.

Am cetit succesele lui Vlaicu, si adeseori am ramas adancemotionati de nizuintele spre cucerirea vazduhului, a acestuifiu al Ardealului. Cunoastem amanuntit lupta lui, pans saajunga a i-se da o atentiune oarecare, si cand am cetit, cas'a ridicat triumfator peste toate greutatile si ca jurnalele straineit pun alaturi de cei mai mari eroi ai aviaticei moderne, aminteles entusiasmul extraordinar al bucurestenilor, ne venea sinoun sa rupem cordonul si sa "ne napustim asupra erouluiimbratosindu-1 si sarutandu-I intre lacrimi.

Ci Vlaicu e totus fiul Ardealului. Sange din sangele nostru,odrasla din taranime, a tinut, dupa triumful sau din Bucuresti,sa vina cu al doilea monoplan intre noi, sa ne ridice si pe noiin sferele inalte la cari triumful stiintii a avantat de mult pealte neamuri mai fericite.

Pe istoricul camp al Libertatii, cu prilejul serbarilor jubi-lare, vom avea fericirea sa vedem triumful celei mai desavar-site inventii romanesti. Acolo, unde miile de oameni juraserasub cerul lui Dumnezeu, Ca nu vor mai rabda jugul sclaviei,Vlaicu se va ridica in slava, ca un vultur biruitor, ce plutestepeste micile mizerii ale vietii de toate zilele. Si strainosii nostri,cari se odihnesc in cimiterul de langa Bisericuta, vor incercaun fior de emotie, din fundul gropii Ion povarnite. E cea maifrumoasa incununare ce ne putem inchipul pentru serbarileculturale din ajun.

Alaturi de nizuintele culturale ale unui neam, sa planezesi geniul inventator at aceluia, pe care Dumnezeu I-a distinscu pecetea neinuririi.

Fii binevenit in mijlocul nostru, iubitul nostru prietin!Miile de oameni, ce vor urrnarl zborul indraznet si triumfulgeniului tau, se vor Indeparta prin satuletele Indepartate cu o

') Din articolul Nr. U9 (10 Aug. n.), signat de Al.19

www.dacoromanica.ro

Page 280: serbarile dela blaj 1911

2§0

amintire, ce vor transmite-o, ca pe un scump clenodiu, gene-ratiilor viitoare.

Si cel din urma privitor al tau se va situp ridicat cu opalma dela pamant, spre culmile, pe cari numai oamenii degenii' pot sa le atinga....

Sborul.

De doua zile mereu vine lume din toate partle sal vaidpe cel dintai aviator roman. Mai multa lume vine in zivasborului, Marti. Toate trenurile stint tixite O.

Ziva intreaga e tin adevarat pelerinaj la hangarul de peCampul Libertatii, ca sa vaza aeroplanul lui-Vlaicu, strajuit de8 feciori voinici din Bintinti, satul natal al lui Vlaicu, in fruntecu Ion... fratele lui Aurel.

Sborul e anuntat pe orele 5 si jumatate, dar de pe Iaorele 3 Campul Libertatii incepe- sä se negriasca, pe aci, säse albeasca, pe dincolo, de miile de Romani carturari si tarani.Culmile cari jur imprejur ingradesc Campul Libertatii cunt deasemenea ocupate de locuilorii satelor invecinate, cari de aicivreau sa asiste la triumful geniului romanesc.

Locul rezervat are forma de potcoava. Dealungul stobo-rului de scanduri, jandarmi cu baioneta mentin ordinea. Pre-zenta for este, insa, de prisos, caci organizatorii din Blaj, agilisi neobositi, in frunte cu inginerul Negrutiu, cu vorba stapanescmultimea pasnica

Numarul privitorilor trece peste 30.000 de oameni.Dupa orele 5, iese din hangar Ion, sa vaza ce vant bate.Are sa sboare frumos, cad vremea e ne spune,

cu fata radioasa. Alaturi de el, un taran voinic, tatal lui Aurel,si o femeie modesta, in brace cu o fetita de vre-o 3 ani, mamasi sora lui Aurel, stau de vorba cu privilegiatii cari au primitvoie sa treaca peste stobor.

Deodata, voinicii dela Bintinti se reped Ia poarta hanga-rului, inlatura zavoarele si inaintea ochilor nostri curiosi rasareo constructie eleganta, simpla, usoard. Ajunsa sa fie vazuta detoti, urale puternice strataie vazduhul, cari se inoiesc andapare Vlaicu, pentru a se convinge si el despre vant.

Da ordinele necesare, apoi se intoarce in hangar, de unclepeste cateva clipe rasare din nou, in costum de aviator. Intre

') Din raportul ,Tribuneic nr. 1SO.

buna!'

-

www.dacoromanica.ro

Page 281: serbarile dela blaj 1911

Conductul etnografic: C' iluseri.

www.dacoromanica.ro

Page 282: serbarile dela blaj 1911

- 292 -

urale nesfarsite se apropie de aeroplan, netezeste rind pe rindsarmele cari sustin planurile-aripi, cum ai netezi coama unui

apoi deodata sare pe scaunul sau din dreptul motorului,face un semn si mehanicul pune in miscare elicele.

Aeroplanul se cutremura. Elicele, in'vartindu-se repede,sbarnaie... 0 tacere ca de moarte stapaneste miile adunate. Nuse and decat sbarnaiturile elicelor. 0 incordare nervoasa, sufocanta, ne cuprinde pe toti. Sam locului si privim cu rasu-flarea oprita.

Deodata, Vlaicu face un semn, voinici i din Bintinti daudrumul franghiei care opred aeroplanul. Un moment Inca, apoiaeroplanul aluneca vre-o 5 -6 rnetri pe iarba verde, ca deodatasa se ridice in vazduh, usor, Vara cea mai usoara leganare, cao pasare, mai usor ca o pasare.

Incordarea se deslantuie intr'o furtuna de urale.A descrie emotia, de care eram stapaniti cu totii, este

aproape cu neputinta. Oameni in varsta isi intorceau capul, ca.sa stearga pe ascuns o lacrima. E un singur chiot ce se repeta,dela un colt at Campului Libertatii pans pe culmile indepartate.Batistele flutura, palariile sunt aruncate in aier, lumea isistrange manile cu caldura. E un adevarat paroxism.

BSI Vlaicu sboara usor, tot mai sus, inspre Manarade faceun viraj repede, se intoarce spre Blaj, trece Tarnava, trecepeste capetele multimii, ocoleste catedrala, trece peste culmilede pe cari mil de ochi sunt pironiti spre vazduh si se intoarcedin nou, peste capetele mrlltimii, inspre Manarade.

Cum trece deasupra noastra, uralele de bucurie stint atatde puternice incat fac sa amutiasca sbarnaiturile elicelor carise misca cu o iuteala de 500 intorsaturi pe minut, si Vlaicuraspunde de sus, din albastrul semn, cu mama, starnind novavaluri de Insufletire.

*1 cum sboara, se ridica tot mai sus, tot mai sus, disparein departari, pana abia se mai zareste ca o pasare, tin punctnegru.

Cu o viteza de 90 kim. pe ord, sboara Inainte, facand detrei on ocolul Campului Libertatii si parcurgand in 29 minuteo distanta de 45 klm, Vara a se cohort

Din toate partile e urmarit de aparate fotografice. Unfotograf din Bucuresti a venit anume sa is fotografii pentru

ro:b,

www.dacoromanica.ro

Page 283: serbarile dela blaj 1911

- 293

cinematograf. Si Vlaicu nu se coboard Inca, ci face deodata inapropierea catedralei, Ia o inaltime de peste 500 metri, unviraj brusc, indrasnet, aproape pe loc, care ne face sa ne in-ghete sangele... Dar usor ca o pasare, aeroplanul se intoarce.Vlaicu e stapan peste el, ii cunoaste toate suruburile, toateCucusururile.

La ocolul al patralea, Ion anunta lumea ea Vlaicu ateri-seaza. Teama de mai nainte cuprinde din nou lumea. La ate-risare s'au intamplat cele mai multe nenorociri. Si aeroplanulcoboara tot mai mutt spre pamant, la 20 m., Ia 5 m., apoideodata atinge pamantul usor, Vara once zguduire, Vara onceleganare, mai luneca cativa pasi, apoi se opreste si Vlaicu saredin sea.

Lumea grabeste inspre el. E luat in brate, e purtat intriumf pe umere, inconjurat de sute de insi, aclamat de zecide mii.

Vlaicu zambeste bland si'si sterge si el o lacrima.Intre privitori erau multi cari au mai vazut sboruri de ale

altor aviatori celebri, dar nici until n'a reusit sa urce si säateriseze cu atata eleganta si siguranta, ca Vlaicu. Ion si tatalsau sunt ridicati de multime pe umere. Fostul primar al Bintintinului saluta in toate partite si abia isi poate stapaniemotia.

Mama lui Aurel, in momentul and aeroplanul s'a ridicatin aier, izbucnise in hohot de plans.... Atunci it vedea si eapentru intaiasdata sburand, primejduindu-si vieata! Acum seuita si ea mai linistita in ochii senini ai lui Aurel, pentru careau jertfit atata.

Prea St. Sa episcopul Caransebesului se apropie de Vlaicu,II strange In brace, it saruta pe frunte, apoi trece la tatal lui,ii strange mana si-1 saruta si pe el. Si miile de oameni nu sedue, ci aclama si doresc sa-1 vaza pe eroul zilei. La uralelefor raspund uralele altor nenumarate mii, de pe culmile im-prejmuitoare.

Vlaicu se retrage in hangar, dar lumea nu se indepar-teaza. La un cias dupa sbor, par'ca suntem tot atat de multi,ca si in vremea sborului...

Vlaicu si-a inscris azi numele pentru veci in istoria nea-mului romanesc...

www.dacoromanica.ro

Page 284: serbarile dela blaj 1911

294

A volt sa se coboare peste vre-o 20 minute'), dar cands'a apropiat de pamant si a vazut poporul entuziasmat, atat demult s'a emotionat, incat s'a temut sa nei-se intample vre-ocatastrofA dupa cum a declarat mai tarziu si s'a ridicatdin nou, de data aceasta, Ia 750 metri, incat pares ca un vulturPaserile sburau speriate pe sub aparat, iar acela se rotia cusiguranta peste campie si imprejurimi.

Dupa sbor a aterisit lin, fard cel mai mic acci-dent. Publicul era deja i i delir. Impanatii, veniti in numarde peste o suta, n'au mai putut tines ordine. Au navalit totisa-I vada din apropiere, sa-I atinga cu mina pe cel ce a cas-tigat glorie neamului romanesc.

A fort luat si dus pe sus pang la hangar, ca sa fiescutit de entuziasmul de nedescris al Romanilor.

L-am vazut cum si-a acoperit fata, in emotiunea-i mare.Poate plangea....

Odata s'a fortat numai sä ajunga iar la aparat. Voia sa semai ridice odata, sa bats recordul de 1000 metri. Dar Ia in-zistenta arnicilor a trebuit sa abzica de idea aceasta.

Dupace inginerul a intrat in hangar, publicui timp inde-lungat n'a voit sa se departeze. Cand a esit apoi Vlaicu samearga sa se fotografieze Tanga piatra comemoratNA din campie,n'a mai putut strabate printre oameni, cari it omorau cuomenia, cum zice banateanul nostru. A trebuit inteadevarrapit cu forta din mijlocul publicului si pus pe o birja, careapoi in fogs nebund l-a scapat de poporul care se aflain delir.

De li -al hi dat astora coase si topoare, atunci sä hivazt.... se suscaid un mosneag pe tlanga mine. inteadevar,n'a vazut Campul libertatii mai multa insufletire, decal poateacum 63 de ani.

Martori ai sborului si foile noastre au insemnat tin frumosamanunt at sborului. Pe cand sbura, frumos si lin, peste Campullibertatii si pe deasupra Blajului, in jurul turnurilor Catedralei,

trenul accelerat ce merge spre Brasov, plecase din statiaKiikiilldszog si inainta incolo spre Brasov, and, deodata,iaca ca calatorii de pe tren si conducatorii masinei vad ca se

') Scrie .Drapelulc Nr. 91

.....

www.dacoromanica.ro

Page 285: serbarile dela blaj 1911

Vlaicu atcriscazil pe Campul Libertatii.

.,-11111111111,11aleriri:.r

- , ,r .

J.

www.dacoromanica.ro

Page 286: serbarile dela blaj 1911

296

apropie spre ei in sbor lin si maret ciudata pasere: marinalui Vlaicu! Trenul si-a domolit pasul, ca calatorii de pe elsa poatA gusts si ei cateva cline din frumoasa vedenie! Sici-ca marina Vlaicu a sburat asa de aproape de trenul acce-lerat, that cei de pe tren i-au putut vedea bine rotilele si auauzit zbarnAitul helicelor si sgomotul motorului. Toti erau in-cantati de ce vedeau!

Dupa sbor.

Cu sufletul incarcat de cea mai puternica emotie, amazistat la sborul lui Vlaicu, acest vultur falnic al nemului nostru 1).

Masina de sburat, °data scoasa din hangar, se simtia maila largul ei; helicile se pun in miscare, s'aude sgomotul mo-torului si marina se asterne campului, ridicandu-se, aproapedintr'odatA, la inAltime de 30 metri.

A fost un gest grandios.Cu inima palpitand de emotie, cu ochii plini de lacrimi

urmariam paserea minunata. Pentru o clips am Minas cu-tropiti de sublimul acestei biruinte; in cealalta clips, ne-amasvarlit apoi pAlAriile in aer, si din zeci de mii de piepturi, aisbucnit uraganul aclamarilor.

Aeroplanul oscileaza in slava, cu miscari gratioase sisigure. Se ridica tot mai sus, bate recordul de 800 metriIndltime, se vedea acum ca o randunea.

Apoi coboarA; trece peste capetele noastre, auzim des-lusit paraitul motorului si aclamarile sbucnesc ca o vijelie.Vlaicu aude, si face semn cu mana.. Emotia se descArca acum,cad Vlaicu era mai aproape; mai nainte cu cateva minute,and era la InAltimi de sute de metri, aspectul era mult preasublim, decal putem cuprinde in toata maretia lui.

Cu o intorsAtura eleganta, aeroplanul scoboard in partearasAriteand a Campului LibertAtii.

Multimea rupe cordonul, trece ca nebund inspre aeroplan,cat p'aci sä-I sdrobeasca ridicand pe umeri pe eroul

vAzduhului.Ce a mai fost pe urma?imbratisdri, aclamAri si racnete, aglomeratii.... si lacrimi.

') 'Unireac Nr. 78.

sA -I

www.dacoromanica.ro

Page 287: serbarile dela blaj 1911

297

Erau izbucnirile unei emotii, ce nu se mai puted suprima;betia triumfulul, mandria nationals, in fata unei manifestdri degeniu .. Au tresdrit de sigur si cei patruzeci de mii in gropilelor, la aceasta descarcare de vijelie; la triumful acestui tinarerou, care a Incununat cu rotirea lui de aquila Campul Li-bertatii si serbarile culturale.

rlaicule, salve!

Toata noaptea, pe la baluri, si dupd baluri, numai sinumai despre Vlaicu se vorbeste. Delirul nu vred sd se poto-leased nici decal 1).

Abia acum se and uncle amanunte si Intampldri.Indltimea, la care s'a ridicat Vlaicu, atinge aproape 800

de metri, si prin acepta s'a stabilit un record romanesc.Intaiele cuvinte ale lui Vlaicu au fost, la coborire:L-am batut pe Bibescu!"Principele Bibescu anume pand acum numai la 500 m. a

sburat, cu toate acestea, and numai puted, defaima aparatullui Vlaicu si se mandria cu sistemul Bleriot, al sau. Inca lasosirea in Blaj, spuned Vlaicu, intre prietini, cu vorba luidomoala :

II bat pe Bibescu !"Acuma, ca Intr'adevar a izbutit, era nespus de vesel, si

prietinii lui asemenea sdltau de bucurie.Rotirile si le-a facut cu cea mai mare sigurantd, dupd cum

le pldnuise de jos.Intai peste catedrald, a douaoard peste Piatra Libertatii.Taranii cu deosebire erau emotionati.Cand Vlaicu treced pe deasupra crucii istorice din dealul

viilor, de unde prived o multime enorma, un taran de pe aero-drom striga:

Scupce pe ei domnule, ca si de cloud coroane le-a fostmils sd-ti ded !"

La hangar astepta episcopul Vasile Hossu, si I -a strdrisin brate pe Vlaicu, iar d. Maniu 1 -a sdrutat.

Portile hangarului se inchid, Vlaicu dispare dupd ele,afard pdzeste un cordon de jandarmi. D. A. C. Domsa, iese dinhangar si aduce salutul si multumirile lui Vlaicu. Uragan de

.Romanulg, Nr. 181.9

www.dacoromanica.ro

Page 288: serbarile dela blaj 1911

298

aplauze, dar lumea nu se Indestuleste cu atat, vrea sa-I vadape Vlaicu si sa-I ridice in slava Trei sferturi de ceasuri nu seimprastie lumea din jurul hangarului.

In lipsa aviatorului, lumea tidied pc umeri de trei ondupa olalta pc fatal lui Vlaicu, un mosneag cu o fata anticsromans, asa cum se pot vedea statuele larilor" in diferitemuzee.

Bietul batran, se simte is inAltiinea de 2 metri mutt mairau si nesigur, decat feciorul sau la 700 in

Lumea tot nu se imprastie.In hangar, bravul monteur al lui Vlaicu are o ideie geniala.SA sparga cateva scanduri in dosul hangarului si Vlaicu

sa dispara pe acolo, nebagat in seams.Unul de afara da vestea, si Vlaicu sta nehotarit, privind

lumea prin deschizatura....

Pe aripile idealului" ').

Cand Inca imi tremura in suflet cantecul sonor al pasereilui Vlaicu par'ca povestea acestui om ma instapaneste de-abinele. Si povestea asta imi place s'o tes, din momentul, candacest om s'a infiintat pc Campul libertatii cu maiastra sa pa-sere, in fata nemarginitei imenzitati de oameni. In acest momentse Incepea par'ca vieata acestui OM, se aprindea tremuratoarefaclia, care avea sa-1 poarte pe drumuri departate si necu-noscute.

Ina lt, cu fata ca de amnia, incrustata de doi ochi aprinsi,fulgeratori, in cari lumina flacara geniului, par&I un mandruostean pornit sä cucereasca rasvratitul vazduh

In preajma lui se framanta o mare dP. lume, din care sedesprindeau mii de ochi, toti concentrati spre indrasnetul ()s-team...

....Astazi e zi de sarbatoare. E sarbatoarea celor micidar puternici, se anunta intrarea geniului si cei marl se cu-tremura, se ascund si suflarea le inghiata in oase.

Vlaicu, fiul unui near de jobagi, incaleca roibul sau ina-ripat, alearga cu iuteala fugerului cateva clipe pe pamantuludat cu atatea lacrimi s'apoi inteun avant nebun porneste spre

') Articol, in extras, din AGazeta Transilvaniei, Nr. 185, signat de vn.

www.dacoromanica.ro

Page 289: serbarile dela blaj 1911

- 299 -

tainicele meleaguri ale vazduhului. Un murmur prelung, pornitdin mijlocul miilor de privitori, it insoteste in drumul sau decuceritor. In momentul urmAtor acest murmur devine strigat,s'apoi un chiot prelung si-n urma despica vazduhul, ca untunet rupt din aria inaltimilor rasvratite. Nesfarsita mare delume se contopeste inteun singur true si un singur suflet: Infiinta lui Vlaicu! Toti au o singura rasuflare, toti vorbescacelas grai, glasuiesc in aceeas limba, in graiul si limba lui Vlaicu!Cei rai sunt toti buni, inceteaza dusmania dintre om si om,necunoscutii se imbratiseaza plangand, cei brutali devin blanzica mieii, plang si ei, batranii isi tremurau vazul inlacrimat inlumina purpurie a apusului de soare, cu barbile Inca-runtite faceau semnul crucii, taranii risipiti prin inaltimile cul-milor isi agitau manecile catnesilor albe, din cari scaparaufluturei de argint si de aur, muncitorii surprinsi de minunearatacitoare prin vazduh incremenisera cu coasa in mans si cubratul pe coarnele plugului, privind nebuni pe sub strasinamanei in zarea albastra ; soarele insus se oprise in loc, privindmirat de dupa niste culmi prin ochii sai de foc la osteanulimbracat in halite de purpura, iar de &parte., din nezaritelemeleaguri ale neantului, se ridicase sfios luc.2afarul, luminandca o candela necuprinsul zarilor si privind si el cucernic spreminunea, ce s'apropia de lumile lui.

In aceste clipe sfinte intreg Campul Libertatii pares ominunata biserica, zidita asa intr'o clipa de niste mani neva-zute, in care toti credinciosii erau cuprini de o cucernicaevlavie, in vieme ce, in ochii lor, se reflects lumina candelelor,ce-si tremurau flacara in fata altarului Aceasta biserica erabiserica libertalii, iar in credinciosii, cc se inchinau in fataaltarului ei, traia aceea samanta diving, pe care Cineva maresi sfant, Cineva puternic si etern o samanase in om, numaiin om, infatisandu-1 pe acesta in toata straluzirea firii sale,lipsit de pacat, iLbavit de patimi, curat ca omul cel dintaiu,senin ca ratiunea si entuziast ca un Apollo.

Pc acest Camp al libertatii nu mai erau Romani si Un-guri sau Sasi, ci era o singura fiinta, un singur om, care n-arepe cine sa urasca, n-are cu cine sa se certe, n-are pe cinesa prigoneasca, pe cine sa oprimeze si sa ucida. Un Sas dinMedial alerga nebun cu ochii ingropati in lacrimi si spunea

preW.1

www.dacoromanica.ro

Page 290: serbarile dela blaj 1911

300 -

la toata lumea, cunoscuti, necunoscuti, ca el se inching geniuluiromanesc. Si lumea zimbia, printre buzele ce tremurau nervos,si aproba cu lacrimile, ce se rostogoleau bogate pe obrajiiaprinsi spre, bulgarii de pamant.

Si-n vremea aceasta Vlaicu isi faces' indrasnet drumulsau cuceritor. La picioarele lui inghenunchiase o lume Intreaga,se facuse deplin stapanitor peste trupuri si suflete si goliaradios paharul nemuririi, cad el era cuceritorul fericit, pe careinvinsii nu-1 primesc cu ura, ci cu inchinari si osanele.drumul lui, spiritele acelora, cari vestisera, inainte cu sasezecide ani, libertatea unui popor de iobagi, desprinse din necu-noscutul departarilor, II insoteau Invaluite in nevazuta for hainade nemuritori, bucurandu-se, ca visul for fapta s'a facut, ca unindrasnet vultur, pornit tocmai dela Rim, strabate biruitor, pearipile idealului vazut, aceasta intindere stapanita de duhullibertatii eterne.

A fost aceasta clips un moment, in care s'a Infaptuitgeniala idee de infratire a oamenilor, in care atot stapanitoarealibertate si-a risipit stralucitoarele sale raze peste sufleteleomenesti, facand din acestea toate un singur suflet, asa cumacesta dela inceput a fost unitatea, din care s'a plamadit fiintarationale.

Dar trecuta aceasta clips, neostenitul spirit al raului acontinuat urmeze actiunea sa distrugatoare. Patima si-areluat local si cu pumnul sau plin de noroi a incercat saarunce in fata Soarelui, ca sa-i intunece lumina.

Dar soarele tot soare a ramas st, astazi, un neam, carepang ieri era constiu, ca el trebuie sa fie umilit, priveste delainaltime spre aceia, cari ieri ii erau opresori, cad biruintaidealului ii da si sclavului chip de om.

Si-n

sa-si

www.dacoromanica.ro

Page 291: serbarile dela blaj 1911

XI.

Prestatii artistice.

www.dacoromanica.ro

Page 292: serbarile dela blaj 1911

OP= --.=

Triumful arid muzicale romane la Blaj.Concertul din 15,28 Aug. Manastirea Argesului.

Reccnziune.

De Dr. I. Cl. luga.

Abia trecura 3 -4 zile dela memorabilele serbari iubilare,la cari s'a serbatorit triumful culturii si artelor romane: mu-zicale, dramatice si a celei de sburat, si pared' si azi ne re-suna 'Inca in urechi preafrumoasele acorduri dela minunatelecompozitii ale marelui maestru al muzicei romanesti, care este:Jacob Mure$ianu.

As putea zice, ca magnetul cel mai puternic, care a atrasatata lume la marele si vechiul focular al culturii romanesti,au fost cele 2 productiuni muzicale si, in special, cea din urmA,minunata opera muzicala MAnastirea Argesului".

In cele urmatoare voiu trece in revista singuraticelepuncte ale celor 2 zoncerte din Blaj si voiu cerca sa dauseams despre impresia, ce au lasat-o asupra numarosuluipublic ascultator. 0 sarcina cum grea e aceasta, and voestisa apreciezi lucrari de o valoare atat de mare, produse defantazia bogata a unui creer genial; dar Imi voiu da silinta, casa ma degajez de dansa, cat voiu putea de bine.

Programul Atat de bine ales at concertului din 15/28 Aug.s'a Inceput cu Uvertura Jestini Stefan cel Mare", frumoasacompozitie a maestrului I. Murasianu, executata sub condu-cerea autorului din partea capelei orasenesti din Sibiiu.

Piesa aceasta e lucrata dupa poezia lui D. BolintineanuPe o stance neagra, Intr'un vechiu caster... o uvertura de-scriptive, in care sunt cu pricepere descrise toate scenele dinpoezia lui Bolintineanu: mergerea la bataie, reintoarcerea lacaste!, dialogul lui Stefan cu mama sa, plecarea din nou lalupta, predata prin marcia pomposo", si venirea ca invingator,cu un finale de forts, tot in tempo di marcia.

1E3(MINH-ft-MINN- Pp

www.dacoromanica.ro

Page 293: serbarile dela blaj 1911

304 -

A urmat apoi Imnul Astrei ", fAcut anume pentru aceastaocaziune, din partea distinsului prezident al Astrei", A. Bar-seanu si compus pentru cor mixt si orchestra tot de maestrulMurasianu. Las sä urmeze aici textul acestei frumoase can-tail, care poate fi cantata cu succes la toate concertele, ce sevor aranja de aci Inainte, la adunarile generale ale Asocia-tiunii":Pe cerul nostru Innorat De mandra stea calAuzitiStea mandra s'a ivit Drum nou voi apucatiSi WA, s'a inviorat Si 'n gand 'n doruri strins unitiApus si rAsarit. Ursita v-o schimbati!L'a ei lucire, frail Romani, Menire 'nalta v'a urzitDin somn va desteptati; in lume Domnul sfant;Voi inimile vd Datori sunteti sa va 'mplinitiSi mintea luminati! Menirea pe pamant!

Deschideti largi feresti si usi,Sa intre raza ei;Primiti cu drag cerescul solSi 'n colturi de bordeiu!Ajunga veacuri de dureri,De cand voi suferitiSi 'n Intunerec cufundatiTristi soartea v-o jeliti!

Iar Tu, ce 'n ceasul de dureri,So lie ne-a-i trimis

tau izvor de mangaieriDin nou ni l-ai deschis,Cu dreapta-Ti sA ne ocrotesti,Puternic Dumnezeu;A noastra stea pe bolti cerestiLuceasca 'n veci mereu!

Apare apoi pe scend baritonul lonel Crisan, care ne In-cantA cu predarea frumoasa a Prologului din opera Pagliacci"de R. Leoncavallo, si a cloud cantece poporale romanesti deBrediceanu.

De oarece in recenziunea prezenta am intentiunea, de ama ocupa mai mult cu cele cloud lucrari marl ale maestrului1. Muresianu: Erculeanu" si Manastirea Argesului", la cele-lalte puncte din program nu ma voiu opri mult, ci atat desprebaritonul Crisan, cat si despre tenorul ,Stefan Marcus, care acantat Aria din opera La Boheme" de Puccini si 2 cantecepoporale rom. de G. Dima si Brediceanu, voiu constata unpronuntat progres, fata de trecut, dand ambii dovada de oscoala bunk ce si-au Insusit-o la Viena.

Despre Dna Veturia Triteanu s'a scris mult si bine. 0cunosc si am auzit-o cantand, Inainte de asta cu vr'o 6-7 ani,

si

'ncalziti

'al

www.dacoromanica.ro

Page 294: serbarile dela blaj 1911

- 305 -A-

An na A Itrareese .4 R 13 eg:M.-4.,...

/7 i 54Tri.....r.JitlitH

`AV.,...411611..71111111.1111111MMINP=9111MNIMMIIIM-

11/_.1=11M...MANINMIMOMII.....n.

.,.... ,.... ..i.. .

..... ,..../ .1 ..g...."r`

.... 7_, 1..... ...

INIUMCAMF4 .117imilMIMAls=CIMINNE=M1.14=01M11410-11111MMI IMBIlmolli,1et...II...MY ..IMINIIIMOIMMIND IIIIIIMMINNA11,=1.0.1111.

AN.IWMINM.MMTVMM=101.11IMF 'Mb 1.1.1MCM1114=11.1111-1=11=11=1111. Mie1111110IPMENNIIM..111111M/.1015..,IMM.11MEM

----r, _.,

.... ., -v. az"- . - .,...,. ....:

..f...._. .r... -- `---r `.....

,. C.

at' A f ii.

.

111110MINI,/

. ...,. LL.I

tow-- ...mamiascalmmrr ron.-.-ani..m...=. =rminal_.......,,r...wwww..wwwwor'MM. EMMY 11. 111110.1.1Iirlit III1MN

f

. ..............= _-.........-...............,-....=..m,....mn.w.......,'WREN 71M,'-_. =1..111.111%1IMMIMP40111.1.:;.; 4-" lialMMIRMI

IONIMINIsMIII Nwm, 1=11001M 111/tX... .- C l' f 1

11.7 . 7 E

.... ..... .. . AA. 4.... 1 ..III

.. i.1i...1111.111.1MUlla .0Mo.11',..I.MIIMENI1-1,01= 8...,,,. .7(INNIIM1011,11111M,11.1111111= II,

/1 MM.

X1,11111r= MEM,=IMONNIIMMINIMEN=1=1. 1 ..MINQ OM 1=111111

P.....1Z,1111

40

1

I I

L

p IL

L

1m

.,..i./r:. zzi. .7...... I

1 /1=11 MEI 1

.AM-

liall."MsNS

AIM,

MI111 um!MENJ. A11101011 11m1MIN =111=1111iMg=IMMIMIMI .1=1Mm'. i.1 I..1=111.411=1-41mms so=1. 1IMIN11. =wr-mlieNMI .r= l0=1 .....=MAIM M - '1111

.4.

IC ... 11)Af fti.

____ III1 11111M M1=Is . N.MIIMINVPP

IIND MIS4

-/,/ ,,..,Z: , A : .

WWIIIMN. 71. io. .mminr.^mmor ..= moor. Imlimmmwar- -:.=amo.wmnl. mom Am,ammo* lowasamws=..m

11=1=W "1 MY-W. yr..,moms=1 111 witsommsrum.711111 ANN IM1 11=r11111111101

...y. +v..

MIIM11=11111111. OMallit. MM. 1E w,

www.dacoromanica.ro

Page 295: serbarile dela blaj 1911

.- 306 -

si am observat, ca insusit de atunci o scoala buns si aprogresat foarte mult. Duetul din opera Bajazzo" de Leon-cavallo, pe care I-a executat, diMpreuna cu frateje Dsale,0. Muresianu, care disptine de-o voce sonora si bunk darInca nescolarizata, de bas, nu m'a indestulit pe deplin. Speraminsa, ca Dl 0. Muresianu in-viitor se va perfections.

DI I. Muresianu ne-a prezentat apoi 2 cantece vechi po-porale: Asa-i Romanul" si. Dorul meu", aranjate pentru cormixt a capella", cantece, cari au existat si acum 50 ani.

De sigur a voit sa ne arete-progresul ce s-a facut peterenul muzicei romanesti, in .decurs de 50 ani, prezentan-du-ne cantecele aceste vechi, earl au fost predate cu multadragalasie si cu preciziune, rapind auditorul cu crescendo sidecrescendo -urile for executate la perfectiune.

Aceste 2 cantece poporale, in raport cu Erculeanul", pro-ductul cel mai nou al fantaziei Dlui Muresianu, ne arata dis-tanta dintre trecut si prezent, si ca DI Muresianu, desi aruncatde soarte in un loc atat de putin favorabil; din punct de ve-dere muzical, cum e Blajul, totus imbogatesfe literatura muzi-cala cu cap de opere ale muzicei romane.stl.

Erculean", ca structure, e. tin ce- Intreg si e scris in stillirico-dramatic. Textul e o legends de V. Alexandri, care cu-prinde o alegorie ingenioasa si poetics asupra -descoperireiapelor minerale dela Mehadia din Banat. Numele-de Ercul-Erculean rapoarta gandirea la timpu-rife-doinnirei- Romanilar inDacia, pe cand baile, astazi cunoseute sub nutnele de AIefiadia,purtau numirea latina de: Ponies Hercur si ad; Tnediasaquas sacras". Chiar si in ziva de azi. unurdih acele itvoareminerale se chiatna izvorul lui l rcul, zeul.ptite-tei, fiind eralui intaritoare.

Sora cea mai mica si mai salbatica, e-e sta ascunsa intr'ostance si plange in umbra adanc.a, reprezinta sub forma ale-gorica un izvor limpede si datator de vieata, numit in ziva deazi: izvorul tamdduirii. Temerea surorii celei mai mici de a fisorbita de razele soarelui si cuibul sat] de floricele asezat laracoare, infatiseaza imagina unui parau de munte, ce curge laumbra padurilor.

Cerna este numele paraului de munte, ce curge prin Me-hadia si merge de se arunca in Dunare.

si-a

www.dacoromanica.ro

Page 296: serbarile dela blaj 1911

307

In limba slavond cuvantul Cerna insemneazA un lucrunegru; de aici se explica pentruce Erculean zice pAraului:Nerd limpezie.

Ca sA putem intelege bine lucrarea d-lui I. Muresianu, eneapArat de lipsa, sA cunoastem textul legendei. Dau deci acipe scurt continutul ei: Trei surori au plecat dupa flori.

Sora cea mai mare a plecat spre mare, cea mijlocie pemai in gradina, iar cea mai mica s'a dus pe Cerna in sus.Dupa ele au plecat mai multi voinici, 'Mire cari si un capitanRam lean, ca sA le caute. In drum se intalneste cu Cerna si ointreaba:

Nerd limpezieStai de-mi spune mieDespre trei suroriPlecate in zori".

Nera ii raspunde, ca cea mai mare a plecat spre mare,cea mijlocie s'a dus in grAdina, iar cea mai mica si mai sAl-ball ca

Prange colo'n stancaLa umbra aciancA".

Erculean pleaca repede cu calul dupa ea si ajungand lastancA ii zice:

Esi fata din piatraSa to vad ()data!"

Fata ii raspunde, ca nu poate esi, fiincl goalA si ca -i e

teams de soare, ca o va sorbi.Erculean o imbarbateaza si ii promite, ca o va ferl el de

toate, la ceea-ce fata ii raspunde:

Badita, baditaDe-ti sunt dragulitaSotie de vreaiDe vreai sa ma iai,MA scoate din stanca,Din umbra adancA..."

DtipAc,: Erculean a incredintat-o, ca o va apArk fata aiesit din stAnca. Erculean a luat-o in brate, a strans-o la piept

20*

.

www.dacoromanica.ro

Page 297: serbarile dela blaj 1911

- 308 -

0 a Ieganat-o tncet, panace a adormit-o; apoi i-a facut uncuib de floricele, ivite la stele

lar in locul acela a izvorit izvorulImbracarea in haina muzicala a acestei legende d-nul I.

Muresianu a facut-o cu cea mai mare ingrijire, prezentandu-nein muzica toate fazele, prin cari a trecut, atat fetita, cat si ca-pitanul Ramlean, Ercul Erculean, In lucrarea aceasta a lui Mu-resianu, attain descrierea in tonuri a sentimentului nerabdarii,a agitatiei, a vointei, etc., ceea-ce ne reaminteste formarea demotive muzicale (Motivbildung) a lui Wagner.

Preludiul resp. Introducerea reprezinta freamatul codrului,descris prin tremolo de instrumente bassi cu coarde. Intrandin padure la cornul conducerea, executand o melodie duioasasi plina de sentiment. Indata apoi se aude echo"-ul, dupacare urmeaza o melodie dulce si delicata, cheinata sa reprezinteciripitul paserilor, cari in vreme ce cornul canta melodia f ru-moasa de sus, stateau amutite. Vieata paskilor vine descrisaprin trioluri produse de viole si cello. 0 idila muzicala detoata frumseta, care pe un adevarat muzicant it incanta.

In orhestra se aude motivul nerabdarii, si indata auzimpe Erculeanu, care sosise la Cerna si s'a oprit pe malul ei,int eband de cele 3 surori. Aici 'recta maestrul 1. Muresianu laperfectie murmurul apei. lncepe cu violoncello solo, care esecutatriluri cu semitonuri, trecand apoi la contrabas, corni si violine,ne ilustreaza perfect murmurul mersul repede al Cernei.

Nerabdarea si dorinta vie de a vedea pe sora cea maimica, pe frumsetea leg_ndei, dt:pi care alearga Erculean, suntexprimate cu tempo agitato, v:vace si mai pe urma presto, cariarata cum creste in peptul lui Erculean nerabdarea si dorulde a vedea pe frumsetea mult cautatg. Culmea sentimentelorajunge la suStenuto, unde el leganandu-o si adormindu-o, eafurata de somn, repeta in continuu:

Badita,De-ti sunt dragulitaSolie de vrei,

vrei sa ma iei,Ma scoate din stancaDin umbra adancaSa-ti ies la lumina

inima plina".

tamaduirii.

Cu

si

badiia,

www.dacoromanica.ro

Page 298: serbarile dela blaj 1911

- 809 -

0 partie de toata frumuseta, and coral in tact de 6/4,apoi o naratoare ne poveste§te: Iar cel Erculean, CapitanRam lean, Mi -o apuca 'n brate".... etc., in vreme ce fata seroaga de Erculean: Badita, bAdita, sotie de vrei".... Toateaceste formeaza un intreg, care te rape§te, te transpune insfere inalte §i dulci.

Cantecul lui Erculean, cand adoarme pe fata cea mica:Dormi copilaDormi iubita meaDormi §i n-ai fricaFate salbaticA"....

cu introducerea violoncelului solo a violinelor acompania-toare, ne reaminte§te incatva accente din opera lui Wagner,Lohengrin".

Cu toate aceste insa impresia aceasta este numai trecatoare,deoarece maestrului MurA§anu i-a succes sa pareze eventualeleefecte muzicale straine 0.i din toate partile Iucrarii transpiremotivul national.

Dupa duetele frumoase i pline de sentimente, tasute, catin fir de matasa, care nu se rupe nici cand, cu un allegrovivace in triole bine marcate §i cu sunetul posaunelor maes-toase pline de putere, termina autorul patul de flori:

Cuib de floricele1vite la stele"

ce 1-a gatit Erculean pe seama iubitei lui cautate cu zor, dincare apoi izvoreVe izvorul vindecator.

Cu aceasta se termina balada.

Ce privete predarea acestei frumoase piese, observ, cam-a indestulit pe depiin.

Corurile au fost bine instruate, dand dovada de o bunsdiscipline. Dintre soli0 s'a distins dna Victoria L Cawi,in rolul fetitei, care de astadata ne-a dovedit, ca e poatenu exagerez, dace sustin cea mai de seama cantareatadela noi.

Tenorul dulce §i mladios al dlui V. Popovici Inca ne-aplacut foarte mult.

Nu-1 auzisem cantand vre-o 10 ani pacca Ii era mai

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

Page 299: serbarile dela blaj 1911

- 310 -

ostenita vocea acuma. Pacat, ca nu s'a dedicat carierei mu-zicale. Cu toate acestea ar fi de dorit sa nu Inceteze a-sitrend vocea si de ad inainte, Wand exercitii sistematice.

Rolul naratorei 1-a sustinut cu succes dsoara .11elaniaBrdndupn.

Ca Inchierea pArtii prime a recensiunii mele fixez aidfaptul, ca la finea concertului dl profesor 1. $t. Paulianu dinTurnu-Severin (Romania), tinand o alocutie, a predat male-strului I. Muresianu si o prea frumoasa lira, trimisa de socie-tatea corals Doina" din Turnu-Severin, care mai daunazi IIalesese si membru onorar.

Marti In 16129 Aug. a avut loc a 2-a reprezentatiune mu-zicala, predanclu-se celebra compozitie a maiestrului IacobMuresianu: Manristirea Arffesulur. in programa serbariloraceasta compozitie e numita opera aranjata sceneric", iaraltii zic, ca e balada" sedusi poate de textul ei, care de faptnu e aitceva, decat renumita baladd Manastirea Argesului",

din colectia de balade a nemuritorului bard dela Mircesti, V.Alexandri; e una dintre pietrile scumpe ale comorii" unuldintre copii gasiti ai geniului romanesc" dupa cum isi nu-meste marele bard baladele, iii scrisoarea din fruntea colec-tiei sale dedicate Mariei Sale Doamnei Elena.

Privita insa din punct de vedere muzical, cutez a afirma,ca nu e nici opera si nu e nici balada. Daca ar fi opera,atunci ce rost au in ea naratorul si corurile, cari iaras aurolul naratorului? Apoi nici nu coraspunde cerintelor operei,a dramei muzicale, deoarece opera numim acel soiu de crea-tiuni muzicale, In care se exprima si se prezenta desfasurareaunei actiuni psihologice si dramatice, prin contopirea muziceisi a poeziei dramatice-lirice, adeseori in legatura cu alte artescenice, precum e mimica, dansul etc.

Baladd Inca nu e, deoarece balada este a creatiune mu-zicala de continut liric-epic, care tracteaza sujete istorice, ro-mantice, cu o actiune ce se desfasoarci repede.

Piesa dlui I. Muresianu Insa. nu Intruneste toate condi-tiunile acestea, deoarece Ii lipseste chiar cea mai caracteri-stica conditie a baladei: desfasurarea repede a actiunii. Crea-tiimea dlui Muresianu e Impartita In 3 acte, cari stint In contulscurtimii ei.

ai

simpla;

www.dacoromanica.ro

Page 300: serbarile dela blaj 1911

311 -

Aceasta preafrumoasa piesa muzicala se poate clasificaca un fel de poem dramatic muzical (Dramatische Dichtung).

impartita insa in on si ce fel de clasa, aceasta piesA ramaneo creatiune muzicala pan' acum unica pe acest teren la notsi de o valoare incontestabil de mare.

Ca si la on si ce fel de piesa mare muzicala, astfel siManastirea Argesului", ca sa o putem bine intelege si ur-marl cu atentiune, e neaparat de lipsa sa cunoastem conti-nutul ei. Poate celor mai multi dintre cetitori le va fi cuno-scuta balada lui V. Alexandri, totus cred, Ca nu va strica, dacavoiu schita si aci pe scurt continlitul ei, inainte de a trece latractarea muzicei.

Negru-Voda voeste sa zideasca o -manastire pe Arges,uncle isi pusese scaunul domniei. Cauta deci, dimpreunacu mesterul Manole si cu cei

Noua mesteri marlCalfe si zidari"

tin loc potrivit pentru manastire.Un cioban fi indreapta la un .zid parasit si neispravit,

pe care, cand vad, canii latra" a pustiu si urla a mortiu.Aci voeste Negru-Voda zideasca manastirea. 0 vrea

aceasta cu atat mai vartos, cu cat poporul credea, ca in aceleaziduri locuesc spirite rele. Se da deci mesterilor aspra po-runca, ca sa cladeasca manastire 'nalta, cum n'a mai fostalts, ca de nu, atunci o sa ii zideasca pe ei de vii, chiar intemelii.

Mesterii se apnea de lucru, dar tot ce lucrau ziva, noaptease surpa.

Se stie, ca poporul in privinta zidirilor are inai multesuperstitii. El crede d. e.: ca o zidire nu poate avea trainicie,daca nu se savarsesc anumite fapte mistice, precum de pildaingroparea umbrei unui .om temelia zidirii. Pietrarii au obi-ceiul de a masura umbra cutarui om cu o trestie si a o zidlapoi in talpa zidirii. Cel masurat apoi moai e pans in 40 dezile, devenind geniul intaritor al zidirii.

Manole si cu sotii^ sai sunt desperati, temandu-se de arne-nintarile domnitorului. In fine Manole, influintat poate de su-perstitia poporului amintita mai sus, salveaza situatia, comu-nicandu-si sotilor sai visul ce-1 avuse, ca o Soapta de sus a

sa-si

pi

II

in

www.dacoromanica.ro

Page 301: serbarile dela blaj 1911

- 312 -

zis, ce orice vor lucre, nOaptea se va surpa, panA nu vorsä zideascA In zid pe cea dintaiu sotioara, on sotioara",

care va veni in zori de zi, oducand bucate, Ia sot on Ia frate".Se pun deci cu totii si joara, ca pe femeia, care se va

se va ivi mai intaiu In zorile zilei urmAtbare, sA o zideascaIn zid.

Nu se stie InsA, Intamplarea aduse cu sine, on Manole alost inselat din partea sotilor sAi, dar in cealaltA zi primafemeie, pe care o zArl, venind In zori de zi cu mancare, era Ana,

Sotioara luiFloarea campului.

Aici ajunge elementul dramatic la culme.SArmanul Manole, and Isi vAzfi sotia iubitA, apropiindu-se

de primejdia ce o ameninta, desperat se roaga, ca sA dea cerul

0 ploaie cu spumeSA facA pAraie,SA curgA siroaie,Apele sA creascAMandra sA.-i opreascA"....

Cerul ascultA ruga lui, dar inzadar, cad dragostea sotieilui e mai puternica, decat toate elementele naturii. Ea, In maniatuturor elementelor, se, apropie tot mai mutt de locul unde eurzitA peirea ei. Manole e desperat de tot, el se roaga din nousa dea Dumnezeu tin vent, sA sufle pe pArnant

Brazii sA-i despoaiePaltini se indoaieMuntii sa rAstoarneMandra sa-mi Intoarne"....

§i de astAdatA, ruga fi fit ascultatA, dar nici aceasta nupoate intoarce pe sotia lui, care se tot apropia, pana ce infine ajunse la Manole sotii lui.

Mesterii, cand o Vac!, se inveselesc, dar Manole turbeazA;saruta sotia, o pune pe zid si ii zice, ca vrea numai sA

glumeascA 5i sA o zideasca.Sotia lui se fncredea, si era veselA. far Manole, cu o grabA

desperate, oftand, se apucA sä implineasca visul sA-si tiejurAmantul.

ho-tail

§i

isi

Si

www.dacoromanica.ro

Page 302: serbarile dela blaj 1911

- 313 -

zidea, tided, nand ce Ana, solia lui, incepii sa vadd,ca aci nu-i gluma. incepu deci sä-1 roage sa nu mai glumeasca,ca gluma aceasta nu e build; ca zidul o strange si trupu-soru-i frange". Manole insa zidia mai departe. Zidul se totMalta:

Pan' la gleznisoarePan' la pulpisoarePan' la costisoarePan' la titisoarePan' la ochisori...Incat vai de eaNu se mai vedea.

Din zid se mai and gerhetele Anei:Manole, Mano le,Zidul rau ma strangeVieata mi-se stange."

In fine lucrarea e terminate si e trainicd, nu se mai surpanoaptea.

Venind Negru -Voda sa iea manastirea in seams, e pedeplin multumit cu ea. Martdru de aceasta opera frumoasa amaestrilor lui, ii pune la proba si ii intreaba, de ar fi in staresa mai zideasca o astfel de manastire.

Mesterii raspund cu ingamfare, ca ei sunt in stare sazideasca alts manastire, mult mai Itiminoasd si mult mai fru-moasa."

Domnul, in ambitiunea lui, ca dansul sa alba cea maifrumoasa manastire si fiindu-i teams, ca acesti mesteri ingam-fati de fapt ar putea zidi altcuiva o manastire, care sä o in-treacd pe a lui, porunceste sa strice schelele, sa ridice sterilesi sa-i lase pe mesteri deasupra, pe grindis, ca acolo sä pu-trezeascd.

Vazandu-se dati peirei, mesterii cearca sa scape, Man-du-si aripi de sindile; daravantandu-se cu ele, c.id jos si mor.Bietul Manole, cand voeste si el sa scape, aude din zid glasulndbusit al sotiei sale iubite:

Manole, Manole,Vieata mi-se stange,

pe care auzindu-I, i-se invarte lumea inaintea ochilor si cademort de pe coperis. lar In locul unde cAzil el, izvorf o fan-

ySi

www.dacoromanica.ro

Page 303: serbarile dela blaj 1911

314

tans find, cu apa putina, cu apa sarata, cu lacrimi ticiataCu aceasta se terming balada.

lar acum se incerc a descrie stimatilor cetitori, cum ainteles si patruns compozitorul Muresianu balada aceasta sicum a fost predate, din partea corului de 120 de insi si a or-hestrei acompaniatoare.

Analizand muzica piesei Manastirea Argesului", citez acicuvintele unui vechiu critic .a maestrului Muresianu, care zice:Haina muzicala in care dl I. Muresianu a imbracat admira-bila poezie epics-lirica, nu este o haina din stofa usoara, cieste o tesatura tare si fink care pe Ianga frumseta mai de-note si trainicie. Compozitia intreaga este de-o singura struc-tura. Nimic carpacit intransa, nimic ce ar aduce pe auditor inconflict cu sentimentele lui. Muzica e puternica si desi se pre-zinta in costumul clasicismului, dupa toate cerintele artei, eatotus se impune ascultatorului roman in mod iresistibil; II

castiga, II convinge, it induioseaza, II insufleteste si-I rapestecu sine. Par'ca le vezi si le simti toate, cum se petrec; vezicum se misca ceata condusa de Negru-Voda pe Arges in jos,si cum se desfasoara scena dupa scenk facandu-te sä urma-resti cu tot mai mare incordare toate peripetiile tabloului im-punator, ce ti-I ofere armonizarea si orchestrarea intregii opere.Este soiul de muzica naturalista, introdusa de marele compo-sitor german Wagner si acum cu mare succes cultivate deItalieni, cum e Mascagni, iar in timpul din urma Verdi si deFrancesi, cum e Massenet ".

Muzica insa in timpul din urma a inaintat mult. Directiainaugurate de Richard Wagner a fost dusa la perfectie ori, amputea zice, ca chiar si la ridicol, deoarece dela sublim pansla ridicol e numai un pas, din partea lui Strauss Richard,renumitul autor a Salomei, Electrei si a Rosen-Kavalier"-ului I

Manastirea Argesului" s'a predat in public acum atreia bars, odata la Blaj in 1895, apoi la Bucuresti si acumiaras la Blaj dace s'ar mai preda si de-o suta de ori dupaolalta, tot ar fi in stare a atrage public mutt. Aceasta carac-teriseaza operele marl, in can vezi inteadevar intrupat fru-niosul in muzica. Opera fericitului T. Flondor Mos Ciocarlan"sia predat, dupa cat still, Vaud acum numai de. doua ori, in-

si

www.dacoromanica.ro

Page 304: serbarile dela blaj 1911

- 315

teleg la doua ocasiuni, in Sibiiu si in Bucuresti; dar de atuncin-am auzit sa se mai fi predat undeva.

Piesa intreaga e impArtita in 3 00, dupa cum am aratatmai sus. Partea prima se sfarseste cu juramantul zidarilor.Partea a doua e cea mai dramatics. Ea cuprinde in sine ni-zuintele desperate a mesterului Manole, de a-si reintoarce so-tioara iubita dela marginea primejdiei, spre care se apropia,in mania tuturor elementelor naturii, si se termina cu tipeteledesperate ale Anei. Partea a treia se incepe cu venirea luiNegro -Voda sa iea in seams falnica manastire si se terminacu peirea celor 10 mesteri.

Atat armonizarea si orhestrarea fiecareia dintre singura-ticile parti, cat si legatura for intre olalta e reusita pe deplin.

Corul are 2 roluri, in uncle parti de narator, desi maie 'Inca un narator separat, iar, in altele, prin cor se maiexprima si o actiune vie, pe care o indeplineste cu orhestraitnpreuna, dand astfel un colorit mai natural cuprinsului ba-ladei, in vreme ce naratorul face numai pe simplul povestitor.

Solistii sunt: Negru-Voda (parintele Octavian Muresianu),Ciobanul (baritonul Crisan), Manole (tenorul dramatic NicuCorfescu) si Ana (dna Victoria I. Carsai).

Partea I. se incepe cu o uvertura plina de efect, in careascultatorul este pregatit la cele ce se vor desfasura in piesa.Cu multa pricepere sunt descrise in ea ruinele zidului parasit4i neispravit. Aici s'a dovedit autorul de adevarat maestru altonurilor, cand a imitat in cuarte si cuinte stilul Wagnerian,tinand insa seams de frumuseta si gingasia baladei si lasandsa treaca prin intreaga armonizarea, ca un fir rosu, accentelelirice ale doinei ciobanesti.

Corurile din partea prima stint aranjate, parte in formade canon, ulide doua voci terte conduc totdeauna rnelodia,parte in forma de fwd., unde e acelas mers armonic, cu deo-sebirea, ea fiecare voce incepe cu alt ton.

Obsery de altfel, ca dnul 1. Muresianu e mare mester incanon si in fugi. Deja ca elev al conservatorului din Lipsca,unde dupa cum Imi spusese tin coleg al d-sale, dnul MaxKrause din Brasov, era primal eminent, a fost totdeaunapremiat si, intre allele, si un canon frumos al d-sale inca ob-tinuse tin premiu.

www.dacoromanica.ro

Page 305: serbarile dela blaj 1911

- 81.6 -

Corului drAgAlas dela inceput ii urmeaza solo lui Negru-Voda:

Mandre ciobanas,Din fluer doinas"...

Aici se reproduce limbajul poporal prin flaut, fluerulnefiind Inca introdus in muzica de orchestra, care executa odoing ciobaneasca. 0 partie de toata frumuseta, unde fru-moasa voce de bas a parintelui Oct. Muresanu s'a valoratfoarte si a placut mult.

Ciobanul raspunde, tot In accente poporale:Ba Doamne, am vazutPe unde am trecut"....

and insa ajunge la partia:Canii cum fl vadLa el se repedSi latra a pustiuSi urla a mortitia,

accentele lirice se schimba in dramatice, exprimand astfel groazace -I apuca pe cioban, cand se gandWe la zidul pustiu, dede care se leaga superstitia amintita Ia inceput. Muzica, aco-modandu-se textului, imbraca forma recitativului.

Cu un canon frumos, in care sopranul si altul Incep, iartenorul si basul Intra d Ip'aceea, incepe corul:

cat 11 auziaDomnu 'nveseliA"....

iar orhestra imiteazd mersul celor din suita lui Radu-Negru.Una dintre cele mai frumoase parti a operei este aceea

unde Negru-Voda sosind Ia ruine exclama:Iata zidul meu!Aici aleg EuLoc de manastire"....

In sunetul maestos al fanfarelor, cari dau acorduri, celeaga melodie de melodie, exprima compozitorul maretia mo-mentului.

Si ca sa fie si mai maestos, autorul exprima cuvantulEu" prin C-ul din octava mare de bas, care-I Intareste si cuo fermata (coroana).

ti

www.dacoromanica.ro

Page 306: serbarile dela blaj 1911

Corul scrbarilor.

"-' 44er d.

,f7

fd

.

nm. it

vest.11

4-4

...1111100 ..-

A CI en

,n-... ir -,. ...wo wi, AI wk.:: ° 1

=. A.. .

GI

° ..., ..-. 4,1

'Aize(5,

977;

114 °

www.dacoromanica.ro

Page 307: serbarile dela blaj 1911

-318 --

Urmeazd dupd aceasta o fuga grandioasA, cum numai laautorii cei marl poti afla, cand coral Incepe:

Mesterii grAbiaSforile 'ntincla

Dar on ce lucraNoaptea se surpa.A doua zi iar,A treia zi iar"....

Orhestra aici imiteazd surparea zidului si lucrul meste-rilor, cum Intind sforile, masurA locul, sapA santuri si lucra laridicarea zidului.

Toate acestea sunt exprimate cu multd maestrie dinpartea autorului.

Naratorul ne descrie desperarea celor 9 mesteri si aluiManole, care Isi pierduse deja toata speranta in terminareazidirii. Manolc se culcd.

Cu un fortissimo grandios exprimd toatd orchestra de-steptarea lui Manole, care-si destainueste celor 9 mesterimarl visul atat de hotAritor si important asupra sortii zi-dirii si atat de dezastruas asupra sfarsitului lor. Chiar dinaceasta cauza, importanta aceasta mare a visului lui se re-oglindeste In grandiositatea si mdiestatea muzicei.

Prin romanta plinA de gingAsie:

O soapta de susAevea mi-a spus"....

Isi destainueste Manole visul si in chip energic, bine exprimatin muzica din partea autorului, ii provoacd pe cei 9 mesteri,ca sA primeasca juramantul ce-I ofere el; la ceeace coral cuIntreaga orhestra accentuiazd. primirea ofertului si depunereasolemnd a juramantului:

Pe ea s-o jertfimIn zid s-o zidim".

$i cu un final maiestos se incheie partea prima a piesei,lAsand o ant-Ica impresiune in ascultatori.

Partea cea mai frumoasa, mai dramatics si mai plina deefect a compozitiel lui I. Muresianu este partea a doua.

www.dacoromanica.ro

Page 308: serbarile dela blaj 1911

- 319

Si aceasta parte incepe cu o uvertura, care insA e prealungs si mai putin succeasd, ca si cea dela inceputul partiiprime. Apoi mai e si prea simfonica, in raport cu ceeace tre-buie sa fie introducerea unei Orli a baladei.

Cu multa pricepere muzicala sunt descrise in aceastauvertura zorile zilei si rasaritul soarelui, voind prin aceastacompozitorul .a reoglinda si in muzica textul, cu care incepecorn! a enara:

WA 'n zori de ziManea se trezi"....

Din acest moment incepand si panA la tragica zidire aAnei, muzica inteun minunat crescendo, ce tot mai tare sedesvoalta si creste, 'Ana ce isi ajunge culmea dramatismuluiin tipetele desperate ale Anei impresurate de zid, tipete acorn-paniate de romanta a doua-a lui Manole, de corul si orhestraintreaga, descrie in colori de tot vii desfasurarea actiuniidramatice, producand o adanca. impresie asupra unei urechipricepatoare de muzica. Iti vine sa crezi in realizarea cuvin-telor genialului creator al draniei muzicale, Richard Wagner,care inteun moment de Malta inspiratie a exclamat: va venivremea, cand muzica va inlocul limba si vorbirea".

. Dupe enararea corului si a naratorului urtneazA ruga-ciunea desperate alui Manole:

DA, Domne pe lume0 ploaie cu spume,SA Ma pArae,SA curga siroaieApele sa creascAMandra sa -ini opreasca,S-o opreasca 'n valeS-o 'ntoarca din cale!

Partea aceasta e 'le tot frumoasA si to impresioneazaadanc, cum vezi staruinta lui Manole, care in ruga lui despe-rata, exprimata in muzica cu allegro vivace in tacte de 6/8, arvol, ca Dumnezeu tntr'un moment sa -i implineasca rugAciuneasi sa-i opreasca mandra 'n cale, s-o duce la vale. Si iata mi-nunea intamplatA ni-o anunta corn! a capella

,

www.dacoromanica.ro

Page 309: serbarile dela blaj 1911

- 320 -

Domnul se 'nduraRuga-i asculta,Norii adunaCeriu 'ntunecaySi curgeA de-odatAPloaie spuniegata"....

Titnpane le, cari singure acompaniaza corul, ne re-prezinta inceperea furtunei, adunarea norilor si caderea ploii,exprimate totodata si prin acorduri lungi si variate.

ToatA puterea naturii insa nu e in stare sä invinga dra-gostea de sotie a Anei. Ea se apropie tot mai tare, ceea ce-1face pe Manole sA se roage din nou, cerand acum, sA sufleun vant puternic, care:

Brazii sA-i. despoaiePaltinii sA 'ndoaieMuntii sA rastoarne"....

Domnul iar asculta ruga lui Manole. Partea aceasta estecompusa de maestrul Muresianu cu o pricepere, care re-aminteste pe compoziturii marl mondiali, cum e d. e. RichardWagner, care in uvertura dela prea frurnoasa opera Die Wal-are", cu o puternica coloratura muzicala ne descrie frumseteasi pompa ingrozitoare a unei furtune grozave; in care tras-neste si fulgera, de creLi, ca a sosit ziva de apoi. Fulgerul edescris acolo prin o figura muzicala capricioasA, cAreia in totmomentul ii raspund timpanele si motivul trasnetului (Donner-Ruf) din opera Comoara Rinului" tot de Wagner.

Aceste reminiscence muzicale castigate in opera din Viena,mi-le-a reimprospatat in memorie partea aceasta a creatiuniimuzicale a maiestrului Muresianu, care descrie atat de viufurtuna, ce s'a iscat in urma rugaciunii lui Manole. Corulinfra cu vehement& in tempo foarte: accelerat, orhestra imi-teaza vantul si vijelia, bleat tabloig unei furtuni iti sta viuinaintea ochilor, daca urmaresti cu atentiune desfAsurareadramei. La cuvintele, cu cari incheie corul :

amar de eaIata c'ajungea!"

furtuna inceteaza, se face o liniste, in care auditorul e sta-panit de o adancA emotiune, din care numai recitativul nara-

iti

.

5i

www.dacoromanica.ro

Page 310: serbarile dela blaj 1911

321

torului ii trezeste, care ne anuntd, ca in butul intregei maniia naturii si spre bucuria fatise a celor 9 mesteri, Ana totusa sosit.

Durerea adanca a lui Manole e exprimata prin muzicAin romanta:

Staff mandruta meaNu to speria"....

cand acompaniat numai de o violins, ca astfel efectul sd fiemai mare, se preface ca glumeste si incepe a-si pecetluisoarta sa si a sotiei sale iubite, zidind-o pe aceasta in zid.

In partea ce urmeaza, cand corul ne enareazd atitudineaAnei, in fata glumei prefacute a barbatului ei, muzica ne pre-zinta parti de-o coloratura muzicald de tot frumoasa, chidmerge crescand tot mai tare, in tdrie si in iuteara, si isi ajungeculmea la cuvintele de incheiete a corului:

Iar ea, vai de ea!Nici ca mai radea"....

Stilul wagnerian la aceasta parte iese mai bine la iveald.Autorul deja de cu vreme lasd sa intre in cor sopranul

Anei, cu B-ul cel de sus, ca astfel auditorul sa fie pregatit lamomentele tragice ce se petrec cu ocaziunea zidirii Anei.Orhestra desvoalta cea mai mare putere, iar corul asemenea,inganandu-se cu orhestra necontenit, iti face impresia, ca sicum s'ar rostogoll un snop de voci de cor si orhestra, cari laurma toate se calmeaza si se sfarsesc lin, ca si o undd devaluri de ale mdrii, ce se pierde in oceanul imens....

Toata descrierea aceasta muzicald exprimA foarte po-trivit desfAsurarea actiunii dramatice din piesd.

Urmeaza apoi solo Anei:

Mariole, ManoleMestere Manole"....

cu scadentd in semitonuri, ce iarAs ne reaininteste pe mareleR. Wagner.

Dupd corul Ana se 'ncredea" urmeaza duetul Anei si allui Manole, cari deodata isi canta fiecare melodiile lor, ce ca-dreazd foarte bine din punct de vedere armonic, astfel caduetul acesta intreg formeaza o tasatura find muzicald.

21

www.dacoromanica.ro

Page 311: serbarile dela blaj 1911

322

Dupa duet urmeaza un ansamblu frumos, in care AnaIncepe: ,Manole, Manole, mestere Manole", si imediat infraManole cu: Stai mandruta mea, nu to speria", si corul cu:

Zidul se suiaSi o cuprindeaPan' la buzisoarePan' la ochisoriincat, vai de ea,Nu se mai vedea!"

Aici se unesc toate puterile vocale cu orhestra, pentrua putea produce efectul dorit din piesa, care ad e la cul-mea dramatics.

Mdiestrului Murasianu i-a si succes sa produca acestefect. Cu cats maiestrie sunt intretasute tipetele desperatesi pline de gitaza ale Anei, in viersurile:

Zidul rau ma strangeVieata mi-se stinge",

cand Ana, de opt on dupa olalta, scoate pe C" cel de sus,pe care la fine 11 tine Inca 2 tacte.

Corul si orhestra cu un final grandios si plin de efectincheie tragedia zidirii, cu cuvintele:

bleat vai de eaNu se mai vedea!"....

Cu acestea se termina partea a doua a baladei, caredupa cum am accentuat si la inceput este cea mai reusitadintre toate.

Prin aceasta maiestrul Muresianu ne-a dat o puternicadovada despre talentul dsale creator si adanca sa priceperemuzicala. S'a mai afirmat maiestrul Murasianu si ca un astfelde manuator al muzicei noastre poporale, care a tras primasi cea mai puternica brazda spre ridicarea ei la nivelul mu-zicei clasice, fail insa de a-i alters caracterul ei poporan.

0 singura si modesta observare as avea, ca si un nein-semnat muncitor de rand" in agrul muzicei noastre popo-,rale. Si anume: acolo, unde Ana zidita isi cants solo-ul, Ma-nole, Manole, mestere Mano le, ajunga-ti de saga..." autorul nureds fidel pe sotia lui Manole, pe romancuta numita in balada

- -

www.dacoromanica.ro

Page 312: serbarile dela blaj 1911

- 323 -

floarea campului". Acestei romancute cu cratinta nu ii preasta bine in costumul nemtesc al lui Wagner. Am insa firmacredinta, ca maestrul Murasianu, daca voieste sa tina cont deo asemenea dorinta modesta, o sa stie sa-si 1mbrace pe Anain cel mai minunat costum muzical national.

Partea a treia a operei dlui I. Muresianu este cea maiscurta, ceea ce e si foarte potrivit, deoarece, dupa sceneledramatice, dupa furtunele si tipetele sfasietoare si miscatoarede suflet din partea a doua, ascultatorii sunt miscati adanc sisufietele for parca au lipsa de putina liniste si recreare.

Aceasta recreare li-o ofere corul ce introduce partea a111-a, si care ne povesteste cum vine Negru-Voda sa se in-chine la falnica manastire.

Partea aceasta ni-o preda corul incepand cu o fugd, Incare altistele incep, cantand melodia in 4 tacte. intra apoisopranul, basul si tenorul, cari toate apoi se intrunesc la cu-vintele:

Manastire 'naltaCum n'a mai fost alta"....

voind autorul, prin acest ansamblu de voci, sa exprime parereagenerals despre adevarul cuprins in cuvintele din text.

Dupa solo-ul lui Negru-Voda urmeaza raspunsul zidarilor.cari in cor barbatesc a capella, cu o melodie vesela si dulce,raspund plini de fala:

Ca not mesteri mariCalfe si zidariAltii nici ca suntPe acest pamant"....

Forma corului barbatesc a capella" e potrivita textului,care cuprinde in sine un raspuns barbatesc despre capabili-tatea si increderea in puterile proprii a zidarilor. De aceeaa rams acompaniarea orhestrei, deoarece nici cei 9 mesterimari" n-au lipsa de ajutorul altora, cand construesc cate ozidire.

Nu inteleg insa rostul corului de dame, ce is rolul nara-torului. Eu as fi predat aceasta parte naratorului insuc

21*

www.dacoromanica.ro

Page 313: serbarile dela blaj 1911

- 324 -

Las' ca nici nu e asa bine lucrat si instrumentat, ca si cele-lalte parti.

Partia naratorului, cu acordurile ei variate, cari par aexprima gandurile si planurile de scapare, cu earl se framantacreierii mesterilor, e in perfectas consonants en textul si e intoata privinta foarte succeasa.

Urmeaza apoi povestirea sfarsitului tragic a mesteruluiManole, care inca se ocupa cu planul scaparii. Dar in mo-mentul cand voeste ss si-1 execute, aude din zid un glasnadusit:

Manole, ManoleVieata mi-se stange!"....

si cade mort de pe grindis.Aid autorul ne descrie mustrarile constiintei lui Manole,

care sub greutatea pacatului ce I-a savarsit, zidindu-si sotiade viu, parca ii tot aude ultimele cuvinte, cu cari sarmanafemeie si-a dat sufletul.

in partea aceasta, autorul voind a scoate mai molt inrelief lupta interns a lui Manole, a facut o schimbare in textulbaladei, intercaland, drept raspuns din partea lui Manole, la cu-vintele, ce i-se pareau acestuia, Ca le auzise din zid, strigatul:Viu Ano!

Fie-mi permis a face aici o observare critics.Intercalarea aceasta e potrivita si mareste efectul, dar

!Wand in considerare imprejurarea, ca in momentul acestaeroul principal al dramei cade, momentului acesta compozi-torul ar fi trebuit sa ii dea o importanta mai mare in muzicasa, si ar fi fost foarte la loc, ca Indata dupa stigatul lui Ma-nole: viu Ano! muzica sa raspunda cu putere Intrun grandiosfortissimo si cu acorduri varii si pline, exprimand astfel silupta grozava sufleteasca a lui Manole, care ajuns in conflictcu universalul isi face el sfarsitul, jar de alts parte exprimandsi groaza ce-1 cuprinde pe on si care om, cand vede sfarsitulatat de tragic al cuiva, cum a fost cel al nefericitului Manole.

$i numai dupa ce treptat-treptat, inteun lung decrescendo,s'ar fi domolit puterea exprimata prin muzica, sa-si fi luatiaras rolul sau naratorul, in a carui partie se putea da expli-care sfarsitului tragic, si care ar fi chemat sa trezeasca, sa des-

www.dacoromanica.ro

Page 314: serbarile dela blaj 1911

- 325 -

ineteceascd pe ascultatori din groaza ce i-a cuprins la auzulmortii tragice a lui Manole.

Partia naratorului puted r0 nailed lucrata asa cum e, ca unfel de echou al sfarsitului tragic, imitand astfel si natura cuocaziunea unei lovituri de trasnet, care rasund apoi in in-treaga bona cereasca.

Aceste sunt modestele mete observari.Corul tncheie, spunand in ritmul unui mars funebru, ca in

locul unde a cazut Manole s'a facut:O fantand lindCu apa putina,Cu apa sdrataCu lacrimi udata!

lar orhestra, in acompaniarea corului, executa tema primadela inceput: ,,Pe Arges in jos".... ceea ce e foarte potrivit.

In cele de pand aci am ardtat cum a inteles mdestrulMuresianu minunata baladd a lui Alexandri si cum a stiut sao Imbrace i'ntr'o haina muzicala atat de pompoasa.

Inainte de a trece la prestatiunile corului, solistilor si aorhestrei, ca un fel de apreciere a minunatei creatiuni muzi-cale a dlui Muresianu, las aci sa urmeze vre-o cateva recen-siuni aparute mai de mult in ziare, referitoare la piesa dnuluiMuresianu.

Observ, ca in tuna lui Main 1906 piesa s'a predat si laBucuresti in 2 randuri.

Cu aceste ocasiuni s'a scris mult despre succesul, ce1-a obtinut.

Ziarul Actiunea Conservatoare" a scris despre acest con-cert dat de soc. corald Carmen" unnatoarele: ,,... s'au cantatprimele cloud parti din splendida balada Mandstirea Arge-suite, compozitie gingase a talentatului compositor de pestemunti, dl Jacob Muresianu.

Numarosul public, ce a asistat la concertul de ieri, aCamas pe drept cuvant entuziasmat de aceasta maiastra com-pozitiune.

Autorul, dnul Muresianu, care se afla intr'o loje, a fostac!amat cu frenesie de mai multe od.

M. Sa Regina a binevoit sa-1 invite In loja regala, fe-licitandu-1 calduros.

www.dacoromanica.ro

Page 315: serbarile dela blaj 1911

- 326 -

Ma nastirea Arge$ului poate fi clasificata faro indoiala infruntea celor mai splendide compozitiuni muzicale na(ionale.

Suntem fericiti a vest' cetitorilor nostri, ca rospunzandinaltei dorinte a M. S. Reginei $i dorin(ei unanime a auditoruluide ieri, soc. Carmen" va cants, cu prilejul unui viitor ,si apro-piat concert, cate$ treile parti ale acestei minunate $i duioasebalade."

Un alt ziar scrie urmatoarele: ManAstirea de Arges"este, dupd pArerea noastrd, prima opera dramatics muzicaldla noi Romanii, care in haina unei balade se prezenta ca olucrare, ce 1ntruneste toate exigentele muzicii clasice modernesi se poate pune, si ca muzica vocals si ca muzicA instru-mentalA, alaturi cu compozitiile de acest fel ale natiunilorculte apusene.

Accentele melodiilor poporale romane rAsuna din toatalucrarea si trec printrInsa ca un fir rosu, asa, ca nici un mo-ment nu ne simtim strAini, ci mereu numai Tntre cei-ce simtcu noi, vorbesc limba noastra si exprima sentimentele, super-stitiile, cugetele, credintele, fala si gloria neamului romanesc."

Iar Gazeta Transilvaniei" din 1906 in numarul 103 pu-blics urmAtoarea telegramd primita din Bucuresti :

Concertul dat in Ateneu de soc. Carmen" a fost unadevarat eveniment muzical pentru Capitals.

M. Sa Regina a luat parte la concert, insotita de damelede onoare Bengescu si Poenariu.

La cererea Reginei, balada Mandstirea Argesului" de 1.Muresanu s'a executat inaintea celoralalte puncte, cari dupdprogram ii premergiau. Cu incordatd atentiune si cu vaditaemotiune, M. S. Regina, cu suita sa si intreg publicul, au ur-mArit prestatiunile eminente ale corului, solistilor si ale or-hestrei Teatrului National, ce erau intrecute numai de valoareaartisticA a compozitiunii muzicale si de puterea si gingasiacantecelor ei.

Publicul intreg a isbucnit dupd fiecare parte in tunetede aplause, la care Insas regina deded semnalul. De repetiteon M. Sa s-a tutors spre compositorul I. Muresianu, care fiindde fats, a fost chemat si aclamat de public, facand semnede aprobare.

Regina, multumind, a chemat in loja Sa pe mdestrul corn-pozitor, spunandu-i cu lacrimi in ochi si cu cuvinte pline de

www.dacoromanica.ro

Page 316: serbarile dela blaj 1911

- 327 -

recunostintk ca a ramas foarte emotionata de frumoasa com-pozitiune muzicala, pe care doreste s'o mai audd §i Inca com-plect"...

Astfel vorbiau ziarele, la ceeace eu, sArmanul muritorobserv, ca din parte-mi am spus prea putin despre valoroasalucrare a maestrului Muresianu.

Ca un fel de intregire adaug urmatoarele : Mdestrul Mu-resianu este la not in muzica ceeace a fost V. Alexandri Inpoezia romans.

Precum Alexandri a fost primul, care a inceput a adunamargAritarele poeziei noastre poporale, astfel mAestrul Mu-resianu este cel dintai, care a inceput a colecta sistematicmargAritarele muzicii poporale romanesti, In revista, sa muzicalaMusa Romans."

Un compozitor, cu o fantazie nespus de bogatd, careiapail acum avem de a-i multuml zamislirea celor mai valoroasecompozitii mari romanesti.

Asa d. e., afard de Mandstirea Arge§ului" si de baladaErculean", mai are urmAtoarele compozitii mari : ConstantinBriincoveanu", balada pentru cor bArbatesc, orhestra si soli;Brumarelur balada pentru cor mixt, orchestra si soli; Scaramaid" operetA; apoi mai multe compozitiuni romanesti deconcert, pentru plan, cum sunt: Cimpoiul, Olteanca, Capriciuin Fis moll, Scherzo etc.; mai multe fantazii §i piese, pentruvoce si pian, cor mixt §i barbatesc, irmoase, si alte compozitiibisericesti.

Dintre celealalte compozitii remarchez cele 2 canon-duetteCe a fost" si Cum n-ar fi fost", premiate in 1882 la con-servatorul din Lipsca, al canal distins elev a fost maestrulMuresianu.

DI Muresianu si-a castigat mari merite pe terenul mu-zicei romanesti prin edarea foaiei muzicale Musa Romans ",inagazinul atator mArgaritare ale muzicii romanesti. Pacat, caaceasta valoroasd revista muzicalA, In urma desinteresului §igustului muzical stricat al publicului, a trebuit sa apund.

Spre paguba muzicii romanesti acest mere mAestru altonurilor a fost aruncat de soartea capritioasa in micul °raptBlaj, loc cu totul neprielnic pentru el si pentru muzica,undo necum concerte mari, on muzica militara, dar nici un

www.dacoromanica.ro

Page 317: serbarile dela blaj 1911

- 328 -

taraf cinstit de lautari nu poti afla, unde fantazia lui atatde bogata nu-si poate lua sborul sau, unde talentul sau re-marcabil zace ingropat.

Sa nu ne miram insa de aceea, ca maestrul Muresianu inBlaj nu-si poate lua avantul sail artistic, cand la not in Brasov,cel mai muzical oral din Transilvania si Ungaria, unde e oca-ziune destuld a auzi muzica bund si serioasa la concertcic fi-larmonice, a capelei orasenesti si militare, a reuniunii de can-tad sasesti etc., un alt luceafar al muzicii romanesti, maestrulGh. Dima, in urma indoientei publicului roman onoare pu-tinelor esceptiuni, nu poate face nimica, neavand materialde voci, gall de corul bisericii sf. Niculae, care singur e infunctiune.

Asa e Romanul. Nu stie pretui ceeace are!

Iar acum ca inchiere sa trec la apreciarea prestatiuniicorului, solistilor si a orhestrei.

Corul a fost compus din 120 insi, domni si dame, iarorhestra din 30 insi. Corul nu e stabil, ci a fost format oca-zional. Cine stie ce insemneaza a recruta un cor si, mai cuseams, un cor atat de mare, un. cor de ocazie iar scriitorulacestor sire o stie aceasta foarte bine, din propria-i experinta

numai acela isi poate da seams de greutatile cu cari aavut de a se lupta maestrul Muresianu. Si aceste greutatipentru d-sa au fost Indoite, de oarece ca un adevarat si mareartist, a trebuit sa sufere mai mutt, fiind mai simtitor.

Ce sa mai zicem apoi despre celealalte dificultati im-preunate cu 2 concerte diferite, ce le-au oferit cele 2 piesemari muzicale? Si cu toate acestea nu putem decat sa-iaducem elogii binemeritate maestrului, ca pe Tanga toate acestegreutdti a raportat un succes stralucit.

Toate corurile, atat cel mixt, cat si cel barbatesc, au fostprecise in prestatiunile Tor. Sgomotul, ce se produces uneoridin cauza multimii de vre-o 5-6 mii de ascultatori, ne im-piedeca adese a ne delecta in cele mai frumoase coloraturimuzicale si efecte dinamice ale corurilor.

In ambele coruri am observat mai multe voci bune sicu scoala.

www.dacoromanica.ro

Page 318: serbarile dela blaj 1911

- 329 -

Solistii au avut o parte foarte grea, de care insa s'auachitat in chip foarte multamitor.

Solo-urile au fost Impartite in chipul urmator:Ana (sopran) a fost dna Victoria L Carpi din Gherla;

Manole (tenor) a fo3t cunoscutul tenor dramatic, dnul NicuCorfescu din Bucuresti; Negru-Voda (bas) a fost parinteleOctavian Muresianu din Sibiiu; naratorul (tenor) a fost parin-tele V. Popoviciu; iar ciobanul (Lariton) a fost simpaticulnostru bursier at soc. teatrale, I. Crisan.

Dna Victoria I. CarsaL sotia profesorului roman I. Carpidin Gherla, a avut tin succes neasteptat. Ea are o voce me-talica de tin timbru argintiu, frumoasa, gingase, dulce sitotodata, puternica, si de o extensiune colosal de mare, unsopran superb, putandu-si pastry toate insusirile sale si in po-zitiile cele mai inalte.

A scos in finalul partii a Il -a, curat si clar, pe C ccl desus de opt ori, una dupa alta, si la urma I -a tinut 2 tacte,producand astfel efectul dor,t at momentului celui mai dra-matic din balada.

Dna Carsai are o scoala foarte bunk cants cu sigurantamare si e stapana pe vocea sa.

Eu unul, dimpreuna cu alti oameni versati in muzica,cari au avut ocasiunea a o auzl, o clasific de cea mai mare can-tareata la not in Ardeal de unica noastra ciintdreafii dranzaticti.

DI Nicu Corfescu este binecunoscut in toate partite lo-cuite de Romani prin multele sale concerte. ce le-a dat si leda si acuma. D-sa e un tenor dramatic de forts. Vocea d-salee plink de un timbru placut, numai exprimarea de i-ar fi maiclara. Fiindca despre d-sa s'a scris atat de mutt pans acuni,nu ma voiu opri mai mutt la apreciarea d-sale.

DI Octavian Aluresanu, din Sibiiu este un bun cantaretde bas. Are o voce foarte buns, ciara st frumoasa dar iilipseste scoala. S'a achitat bine de rolul d-sale.

DI Vasile Popoviciu Inca ni-e cunoscut, Inca de and erain corul dlui Dima. Rolul d-sale a fost mic, dar ne-a incantatcu dulceata frumoasei d-sale voci de tenor. Neat, ca s'a lasatde muzica, de oarece un tenor asa dulce, ca al d-lui, nu preaauzim.

DI lone! Crisan, vrednicul bursier at fondului teatral aavut un rot de tot mic si astfel am fost lipsiti de inalta pla-

ri

www.dacoromanica.ro

Page 319: serbarile dela blaj 1911

330

cere artisticA, de a ne delecta in vocea prea placutd a d-salede bariton, atat de bine cultivatd in conservatorul din Viena.

Dl Crisan are viitor la noi, deoarece baritoni nu preaavem. Ii doresc cale presdratd cu trandafiri.

Ce priveste acuma orhestra, observ, ca si-a indeplinitchemarea destul de bine.

Neputand insd in invalmasala cea mare a-mi castiga datereferitoare la recrutarea diferitelor voci instrumentaie (Bese-tzung), nu-mi pot da o parere detailata asupra ei, ci obserynumai atat, ca a fost cam slabd, in raport cu mdrimea pavi-lonului in care s'a concertat. Apoi singuraticile instrumenteputeau fi putin mai acordate.

Timpanele trebuiau sa desvoalte mai multd putere, maicu seamy la predarea furtunei, iar cello par'cd era cam slabacolo, unde conduced melodia.

Ansamblul intreg 'lima a fost admirabil. lmpresia produsdasupra publicului a fost puternicd, dovadd ropotele de aplause,cu cari ii incarca publicul pe vrednicul mdestru dirigent.

Dupd reprezentatic toti vorbiau in termini foarte cAlduro§idespre baladd si autorul ei. 0 astfel de lucrare e si vrednicdsd fie Idudata si incurajatd de toti, deoarece este un productfoarte succes al unui geniu romanesc.

Brasov, in luna lui Septemvrie, 1911.(foilet. .Gazetei Transilvaniei)..

lacob Murqianu.Si vei veni Tu, Mdestre Murdsianu, odrasla Murdsenilor

de fericita pomenire, si ne vei legana in armonia dulce a ne-muritoarelor tale compozitii.

Tu care ai introdus in muzica Malta motivele noastrenationale, in cadrul strAlucit al mdestrilor muzicali, cari suntpodoaba neamtirilor, ce poartd steagul mandru al civilizatiei.

Vom asculta pentru intaia oars MAndstirea de Arges"sceneric si in intregime. Vom pleca cu Negru-Vodd §i cuManole pe Arges in jos, vom insoti pe cei noun mesteri mariin tirnpii allegro, vivace si presto.... Vom simti si noi, laiciiin ale muzicei, puterea de vrajd a muzicei descriptive. Vomvedea, cum zidurile se tidied, febrilitatea muncii si desndddj-

1) Articol din ,Unireat 14r. 74, inainte de serbari.

')

www.dacoromanica.ro

Page 320: serbarile dela blaj 1911

Iacob NIure ianu.

t

www.dacoromanica.ro

Page 321: serbarile dela blaj 1911

- 332 -

duirea enervanta alui Manole, cand vede, ca toata munca luie zadarnica, si tot ce ridica ziva, peste noapte se surpa.Visul lui Manole ne va strange deja inima. Vom intelege cutotii, ca zidirea mareata, cere o jertfa. Juramantul aprins alzidarilor de a jertfi pe cea dintaiu sotioara, ce se va ivl inzorii zilei, ne va cutremura. Vom intelege lupta sufleteasca alor, in fata nesigurantei, scena de extrem tragic dintre Manolesi Ana, inchiderea ei in zid.... Si vom lacrima Ia elegicul final,cand Negru-Voda lasa pe cei noua mesteri marl, sa putre-zeasca pe coperis, ca sa nu mai poata alcatui o alta mana-stire mai frumosa, ca aceea zidita Ia porunca Iui. In clipaaceasta de mahnire sufleteasca, ai aflat, Maestre, o raza demangaiere artistica. Se vor deschide portile bisericii de pescena, si corul va canta, chiar in ziva sfintei Wadi ceamai noua compozitie a Ta: Neamurile toate Te fericesc peTine, una de Dumnezeu Nascatoare, Marie".

*

Si vom porni apoi pentru intaia data pe Cerna insus, in cautarea celor trei fete de imparr.t, dintre cari n'a ramasstire decat despre cea mai mica. Auzim deslusit in tactulcompozitiei t:opotul calului, ce izbeste cu copita in stand,in cautarea fetei minunate. Ci ea nu vrea sa iasa din ascunzis,numai dupa ce viteazul o incredinteaza, ca o va lua de sotie.Si cum se iveste aparitia din basm a fecioarei, adoarme lasarutul soarelui si Ia mangaierile viteazului, ce o leagana pebrate si o culca pe tin pat de flori. Se topeste in acestemangaieri, ca roua diminetii, prefacandu-se inteun izvor detamaduire. E una din cele mai frumoase plasmuiri ale ge-niului nostru poporal, in care tisnirea izvorului tainaduitordela Mile Erculane e imbracata in haina de vraja a mitului demetamorfoza. Si muzica ne desluseste pe deplin toate acestefrumuseti de arta, dela invapaierea Iui Erculean si sfiiciuneafecioarei minunate, pans la acel final sublim, in care simtimadurmirea fecioarei, leganarea ei si metamorfozarea in izvorcu valuri murmuratoare....

*

Mai sunt si alte compozitii, cu cari ne vei delecta, Ma-estre, ci nu e aci locul sä be insiruim.

Compozitiile Tale bisericesti, vor intimpina obstea roma-neasca 'Inca in decursul Iiturghiei de Luni,

www.dacoromanica.ro

Page 322: serbarile dela blaj 1911

333

Noi le cunoastem si ne-am elevat adese sufleteste ascul-tandu-le. Noi, cari Ti-am fost elevi, nu ne vom lua aerul dea le aprecia, ci .vom lass cuvantul unui distins barbat al bi-sericii noastre, care in calitate de pricepator, scria, inainte cuunsprezece ani, urmatoarea apreciere despre activitatea Ta, incoloanele foil noastre, apreciere cc se potriveste foarte bine,la cantarile liturgice, ce le vei executa acum:

Cantarile sfintei liturgii le-a executat corul dlui profesorMuresianu. Intreaga executare a fost purtata de aripile emo-tiunii, ce a cuprins pe toti, in momentele aceste atat de so-lemne si de momentuoase pentru biserica noastra. Executareaa culminat cu Cantarea Heruvimilor", In irmosul Ingerul astrigat" si in cuminecarul Ochiul inimii mele". Cea dintdiusi a treia e compusa pentru trei coruri simultane: cor bar-batesc, cor de copii si cor mestecat 9. In unele parti cantareaHeruvimilor e asemenea unui uragan, care iti rapeste cu sinemintea Si inima, cat iti e cu neputinta, sa gandesti on sa sim-testi altceva, afara de ceea ce-ti spume textul si melodia lui.lar Cuminecarul Ochiul inimii mele" 1-am mai auzit in cate-drala noastra. IntrInsul asta ne e parerea dnul lacobMuresianu si-a creat compozitia cea mai perfecta. Text simelodie se strabat imprumutat, cu o perfectiune asa de ad-mirabila, cat ti-se pare cu neputinta a le separa de olalta.Melodia si textul ei sunt, de o potriva, rugaciunea cea mai cal-duroasa a sarmanului suflet omenesc."

Lumea ce va veni la acest praznic al culturii nationale,va duce amintirea stralucitului Tau talent, ale carui raze vorInteauri aceste clipe solemne.

§i numele Tau, cunoscut asa de putin, in comparatie cuvaloarea ce continea va trece din gura in gura, pans din-colo de hotarele romanismului !

Pro d uclia teafra18.Spatiul nu ne ingadue sa ne oprim mai cu deadinsul si

asupra productiunii teatrale din seara de Miercuri, 30 Aug. n.Altfel cetitorilor be va fi de ajuns sa be pomenim numele

') In tocmai s'au cantat si de asta data, la liturghia din ziva sfinteiMara marl.

www.dacoromanica.ro

Page 323: serbarile dela blaj 1911

- 334 -

asa de cunoscute Romanimei intregi, a sotilor Barsan, a DluiLiciu si a doamnei Aristizza Romanescu, pentru ca sd-si poatAInchipul arta acestor slugitori, dintre cei mai de frunte aiThaliei romane.

Jurnalele noastre au adus numaroase dad de seams despreacest punct al serbdrilor. Amintim, in deosebi, raportul ce IIdA, pe 3 coloane ale sale, Tribuna" dela Arad, In numAruldin 7 Septemvrie n., iar la acest loc reproducem, spre Intregireavolumului nostru, sirele ce le gasim in Gazeta Transilvaniei"Nr. 182:

Comedia Schinteia a fost jucatd cu avant si dragalAsiede dna Romanescu, dna Baron si dl Z. Barsan.

In special dna Barsan in rolul tinerei fete a stors aplau-sele repetite ale publicului.

Au urmat declamatiunile dnei Aristifa Ronzaneseu, §i ne-afost dat sA ascultam o limbs dulce si frumoasa si o dictiunemdiastra. In special Miorita" a fost la culme.

Dl Liciu, mdestrul recunoscut al comediei, a fost aplaudatminute Intregi. Mimica si gesturile si subtilitAtile artei saledesdvarsite au fost o revelatiune, pentru ceice n-au auzit Incape acest admirabil artist de comedie.

0 infinita variatiune de intonatie si accentuare am as-cultat d. e. In Vieata", iar celealalte poezii cornice an starnito ilaritate generald.

La sfarsit aclamatiunile nu mai conteneau.De Inchiere, puternicul poem, Cuib de soimi" la mijloc

prea distrAmat si monoton in spusele batranului tdran Insdindreptat prin Inchierea puternica si apelul puternic al mameicAtra fiul Stefan, a fost splendid si fiecare propozitie a d-neiRomanescu era subliniata de aplausele publicului imens.

Foarte bine a fost, si ca mascd si ca declamatie, Stefansi la sfarsitul piesei WV artisti au fost de repetiteori rechematila rampA.

Dna Romanescu si dna Barsan au primit cloud frumoasebuchete de flori si felicitari din partea tuturora.

www.dacoromanica.ro

Page 324: serbarile dela blaj 1911

XII,

Expozitia.

www.dacoromanica.ro

Page 325: serbarile dela blaj 1911

I I I i

1 i

III

) 1

Cu prilejul serbArilor dela Blaj, unul dintre cele mai Trial-tatoare momente a fost expozitia istoricd-culturald a despar-tamantului Blaj.

Reproducem aici, in loc de altd descriere, seria de foile-toane, ce s'au publicat in Unirea", Nr. 84 si urm., despre sin-guraticele sectii ale acestei expozitii.

Sectia colara.

Pe sulitele de fier ale IntrArii in gimnaz se ceteau de de-parte cuvintele: Expozitia istoricci-culturald a despartdmantuluiBlaj. indata ce ajungem pe coridorul dela aripa veche agimnaziului, o sarbdtoreascA atmosferd ne impresoard. Pe co-ridor inainte, pe ambii pAreti, icoane de icoane se insiruie,scotand Ia suprafatd o lume veche cu munca si silintele eispre inaintare si lumina. Chipuri grandioase, monumente ne-peritoare, opere, ce vor vestI in veci triumful geniului ome-nesc, privesc modest din cadre una langd alta, cAutand dinlumi de fabule si mdrire la trecAtorii, ce merg inainte cufruntea IncretitA. Colea o piramidA se Malta cdtrd orizont sibeduinul trece resignat Ia rAdacina ei, cu cdmila de frau; maiincolo, pAreti cu frumoase colonade si arcuituri vestesc gloriaartei grecesti. Langd aceste, conturele unui colos de amphi-teatru roman isi ridicA crestele tdiate de urmele ferestruilor inlumina palida a lunei, si la cea dintaiu cotiturd iatd si primelemonumente ale artei crestine. Bazilici admirabile in stil romanse perandd una dupd alta, ca incurand sd facd loc bisericilorcupolate, ocrotite cu atata Myna de Bizant. Un colt e re-zervat singur pentru Hagia Sofia lui lustinian, gloria artei bi-zantine, ca apoi sd se incheie brusc avantul, ce ar fi voit sdse porneascA din aceasta a doua capitald a pdmantului, cdcisosit-au turcii pe pdmant binecuvantat si scris era: Unde calcdcalul mieu, inn' sd nu mai crescd si pAmantul sd ardd subpasul piciorului meu.

7 2.

I.

www.dacoromanica.ro

Page 326: serbarile dela blaj 1911

- 338 -

Cu atat mai mult se lucra insa in occident. Din icoane!tsar tipicele monumente de arta gotica, cu turnuri ascutitesi ridicate in slava, cu usi, ferestri tuguiate, stritnte. Biserici,ce Isi ridica in sila coperisele slabe pe aci incolea. Si din ceinaintam, din aceea se complied si stilul acesta, pans ce ajungela ferestri cu ochiuri marunte, multi-unghiulare si de o miede colon. Suntem in epoca de our a cavalerilor. Se simteatmosfera tainica a locului. In lumina palida a coridoareloroamenii de abih se cunosc, colea la cotitura apare cavalerulin annatura lui specified, cautand Calle intunecoase, ce duc laintriga, renume si dragoste. Prin ferestrele intunecoase alebisericilor se strecoara anevoios o slabs lumina, ce stoarcelacrimi din ochii mari, plangatori ai eutarei maice si da bogatprilej de meditat calugarului, ce sta, cufundat in ganduri, dupeun scaun de marturisire.

Simtim aci suflul de ghiata at secolului si cautam sa esimdin aceasta atmosfera create de geniul crunt al gertnanului. Pa recaanume au fost puce, tocmai cand simliam necesitatea uneirecreari, cele cateva icoane de arta zimbibare a renaissans-ului. Cladiri spatioase .cu minunate colonade si ferestre scli-picioase imprastie deodata intunerecul din jurul nostru. Soa-rele Italiei isi varsa lumina sa bogata peste epoca aceastaplina de misticism. Mergand pe fir, ajungem la epoca luiLudovic al XIV. si mai departe la cea a Mariei Teresia, cuciudatele combinatii de stil rococo-baroc. Inca un pas si infata noastra avem statui, biserici, cladiri noua gustul e totmai apropiat de noi, un eclectism mai mutt sau mai putin ra-finat, panace dam de primele urme de arta nationald sisuntem in coridorul deasupra.

La cea dintaiu sale de invatamant ne oprin. Deasupraintrarii cetim cuvintele: sectia scolara. 0 salt spatioasa cucatedra, banci, labia e scoala. Vechi amintiri trezesc celeexpuse, in sufletul celor ce antra. Mici grupuri vorbesc intaina, de scoala lor. Un mos cu pletele albe spune nepotului,unde seztt cand facia maturitatea. Apoi rand pe rand se aducin amintire profesori stangaci, profesori buni si profesori Ili,scolari strengari si intamplari minunate de pe vremea vechiuluiBlaj, panace un oarecare misca aceasta adunare de oameni,zieand:

www.dacoromanica.ro

Page 327: serbarile dela blaj 1911

Expozitia istoric-culturalft a deg-. Maj.

Scotia lari.

www.dacoromanica.ro

Page 328: serbarile dela blaj 1911

- 340 -

SA mergem Domnilor, ca trebuie sA facem loc celor-alalti, si trec inainte, de abia observand multele milloace deInvAtamant moderne, ce pe vremea aceea nu erau

Tabele mari vestesc grija, ce se pune pe invatamantulintuitiv si par anume a fi aranjate cu consideratiuni deose-bite. Co lea In partea catrA rAsarit se lnsirue biruitoare mij-loacele InvAtAmantului real, lasand pAretele de catra apuspentru cele, ce sunt de folos la invAtamantul clasic. Ambegrupurile puternice, gata de a Intinde mana dupA Intaietatea,ce aroaga fiecare in instructiune.

Pe pAretele de catrA grAdina botanica, deasupra mapeipAmantului, pe o tabela mai mare, vedem omul in toate ra-sele lui. La drepta se insirue alte tabele, de anatomie, geo-logie, astronomie, pandce se gala* seria aceasta, in coltul celmai din sus, cu sistemul solar, universul Inceputul tuturora.CAci zise-se in cartea sfanta: La inceput a facut Domnul cerulsi pAmantul.

La stanga dela om vezi celealalte Iiinte ce trAiesc din darulDomnului, bogAtia pamantului si lumina soarelui. Tot atateacapitole admirabile, pentru instructiunea din botanicA, zoologie,higiena. Subt aceste tabele, dulapuri mari cu usi de sticla,arata cercetAtorilor exemplare alese de minerale, corale, scoici,apoi sAmantA, flori presate etc. Se incheie sirul invataman-tului realelor cu un frumos dulap, incarcat cu aparate de fi-zicA, jar de de pe un cuptor se uita la not schiopticonul gim-naziului.

Trecem la paretele de vis-à-vis monumentele culturiiclasice. Seria o Incepe Acropolisul, apoi rand pe rand se in-sirue cateva temple si un mausoleu, toate cu frumoase colo-nade, scotand la iveala eleganta si gustul rafinat al Elinilor.De o mai putina eleganta, dar cu atat mai grandioase in pro-portii, sunt urmele unui amfiteatru roman ce se ridica susasteptand pe cineva, care sä-1 scoata din semi-intunerecul, incare se afla. Langa el, o uriasa poartA friumfala std singurdpeste un drum, ce asteaptA conductul triumfal din tablele ur-matoare. Aci afram pe roman in elementul lui. Ca furnicarulse miscA ostasii in tabard. Aquilele stau ridicate in slava side sub coifuri capete mandre cu ochi fulgerAtori privesc su-perb la Traian, ce rosteste ceva de pe tin zid improvizat.

www.dacoromanica.ro

Page 329: serbarile dela blaj 1911

341 -

Incepe sd clocote sangele de plAcerea rdsboiului. In tabelavecind si vin cohortele biruitoare, aducand sclavi ferecati inlanturi, de undeva dela nord le cunoastem fata suflatd devanturi si Roma salts de gloria triumpului. In fond o lu-poaicd de piatrd lapteazd pe cei doi copii, privind din inal-timea rece la Iuliu Cesar, ce vine biruitor pe carul sautriumfal.

E chiar destul. Veacul al doudzecilea s'a ostenit a maizAbovl la aceste figuri nemiloase de veche istorie si parcd osimte aceasta si scoala, caci la capetul acestor tabele istoricese iveste casa romans cu Incdperile ei spatioase, cu atriulfermecdtor, unde naduful zilei asa de iute II racoreste fantanausoard sal-Hoare, care imprastie tisnirile sale subtiri in atmos-fera dogoritoare. Un copil marunt se joacd cu o luntritd inlacul cristalin al atriului. Ne simtim mai usorati. Din atmos-fera incArcatd de strigAtul rdsboiului, in care rdtdceam maiinainte, ne cade asa de bine casa aceasta cu odihna si linisteaei. Si, nici nu ne-am asezat bine fantazia in Incdperile ei pri-mitoare, ne si intimpina stApana casei, ce vine imprejmuitd deo multime de sclave. Ce imboklorita e si ce departe de gu-stul excentric al vecinelor, grece, ce pe tabelele alaturi aparaproape in ,reformele" zilelor noastre. Si pe cat sunt acestedin urmA de cochete si nu se sfiesc a-si ardta gratiile prinpanza usoard trandafirie a hainelor, pe atat sunt romanele dedecente si severe, in tinuta si Imbracaminte. Cautdm con-tinuarea si nu o gAsim. Aici simti involuntar cum sare scoalapeste istoria si evolutia omenimii in decursul alor 20 secoli.Cu toate ca multe ne-ar putea spune de Gottfried BouillonDante, Christofor Columb si ceialalti, tot atatea capitole dinsbuciumul omenirii cAtra lumina si libertate.

De desubt, mapa Ungariei, cu cunoscutele-i impArtiri decomitate. Jur imprejur, icoane din istoria Ungariei, cu frag-mente din cronici si din codici. Ca Introducere zarim un apusde soare pe pusta si o turma de oi, ce se apropie timid detrocile unei fantani cu cumpAnd. Alaturi de pitorescul caste!din Huniadoara, ca o continuare, servesc chipurile din istorialiteraturii maghiare cu alte fragmente, codici, tiparituri, manu-scrise. Si la urma o tabela de conjugare maghiard, designand siaceasta cadrele si proportiile, in cari se propune limba si li-teratura maghiard in scolile dela noi.

www.dacoromanica.ro

Page 330: serbarile dela blaj 1911

312

Pe mese jos, mijloacele celealalte de invatamant ca-iete, manuale, desemne, mape. Incepem cu scoala elementara,de aplicatie si continuam cu scoala de meserii, preparandie,scola de fete, gimnaziul si teologia. Intr'o usa, formulare detestimoniii, matricula de informatiuni, iar pe paretele din fund,aranjate cu un deosebit gust artistic, desemnele elevilor, mi-nunatele desemne, ce asa de inaintat arata studiul acesta tinarstudiu in invatamantul gimnazial. Parca anume i-s'a rezervat unparete intreg, ca sa-si arete importanta, ce i-se cuvine in vea-cul al XX-lea.

Cu aceasta incheiem excursiunea noastra in sectia sco-lara, cu aceea convingere, ca munca ce se desfasura la sco-lite acestea si mijloacele de invatamant, de cari ele dispun,asigura pe deplin rezultatul, la care priveste cu grije un neam:stiinta, literatura, cultura si progresul.

Dr. Oct. Frie,f ro fcsor gimp. Maj.

Sectia istorica.

In sala vecina, ce serveste peste an ca sala de desemn,a fost aranjata Expozitia istorica, constand din 3 sectii: lastanga partea bisericeascci, in mijloc partea literard si in dreaptapartea socialci $i culturald. In acestea s'au adunat si expusspre vedere, tot ce are Blajul mai interesant din punct de ve-dere istoric ci cultural, cum si obiecte mai pretioase de remi-niscinta dela barbatii nostri alesi.

Dela intrare in dreapta, chiar in front, era asezat tipulMaiestatii Save Regelui, iar de desuptul acestuia icoana Esc.Sale Mitropolitului Victor, incadrate ambele intr'o draperiefrumoasa, impodobita cu ghirlande de cetina si stejar.

La dreapta acestora era asezata grupa icoanelor sfinte sia reliquielor de altare dela bisericile vechi romanesti din tre-cutul neamului, cate am putut sa

In mijlocul acestora se remarca Icoana Preacuratei fa-catoare de minuni", dela Manastirea veche a Prislopului delanga Hateg, care a plans la moartea preavrednicului episcopPetru Pavel Aron. 0 reliquie de mare pret, nu numai penfrutrecutul salt ci si Ca object de arta al picturei bizantine.

adunitin.

www.dacoromanica.ro

Page 331: serbarile dela blaj 1911

Expozitia istoricd-culturald a desp. Blaj.

Sectia istorica.

I

' 1

1 ma.

iM

.

.

,

www.dacoromanica.ro

Page 332: serbarile dela blaj 1911

- 344 -

La stanga in front se and un dulap de cArti, din vecheabibliotecd a pdrintilor Baziliti, primii luminAtori ai Blajului,intocmai de pe acele vremuri. In acesta erau asezate, pe catau incaput, tot ce avem mai bun si mai de interes din opereleacestor mari barbati de inima si invatati. Mai ales carti rarisi manuscrise de ale lor. Cu deosebire amintitn aci corespon-dinta si protocoalele episcopului loan Inocentiu Klein, ale epis-copului Petru Pavel Aron si Atananasiu Rednic ; primele pro-ducte ale tipografiei restaurate de episcopul Aron si cartile, cele a scris el, apoi multele manuscrise si cArti ale lui SamuilKlein; cronica lui George §incai, dimpreuna cu manualele descoald edate de el, ca director general al scolilor poporali ro-manesti din Ardeal; istoriile si celealalte opere de mare pretale lui Petru Maior, operele episcopului loan Bob si altele.

Dela acestea urmau de alungul salei pe langd pAreti du-lapuri si mese de sticla, in cari erau asezate obiecte cari decari mai pretioase si mai de interes pentru trecutul si desvol-tarea culturald a neamului nostru, pe cari ne multumim, a leaminti aci numai In treacAt si colecliv.

Dulapul prim din stanga contine documente apartinatoareistorie; biserice$ti, precum acte referitoare la Unirea bisericiiromane cu Roma, bule papali si diplome de ale arhiereilor,Incepand dela Teofil si Atanasiu pand in prezent. Copiilediplomelor de strAmutare a episcopiei unite dela Fagarasla Blaj.

In dulapul al doilea se afla Colectiunea In. P. Sale Mi-tropolitului, continand mai ales obiecte bisericesti, precum an-timise dela toti episcopii nostri, potire, discuri, cruci, sigile si altereliquii pretioase de ale Metropoliei si dela bisericile romane,din veacurile 17 si 18 liana in prezent, apoi cArti romanestirari, mai ales din epoca calvinismului; conscriptii de ale pa-rohiilor, cu numdrul sufletelor, de ale portiunilor canonice cuvenitele preotesti, cu date despre biserici, cantori, sfeti scl.Intre acestea se aflau Conscriptiile din anii 1733, 1750, 1762,1765, 1767, 1811 si altele, %cute mai ales cu prilejul vizita-tiunilor canonice episcopesti. Mai departe Urbarii sau Con-scriptii de ale iobagilor apartinatori domenimi episcopesc,dimpreund cu pamanturile si toate venitele dominali din Blaj si

www.dacoromanica.ro

Page 333: serbarile dela blaj 1911

-- 345 --

din satele apartinatoare acestui domeniu. Intro acestea amintimUrbariul de sub prilicipele Apafi I. din an. 1681, cel din 1726,cand dupA moartea Catarinei Beth len, a sotiei lui Mihail Apafi II.,domeniul Blajului a trecut in posesiunea Casei de Habsburg;Urbariul de sub episcopul loan lnocentiu Klein din 1747; celluat dupa moartea epfscopului Atanasiu Rednic, din an. 177213si cel de sub episcopul loan Bob din an. 1820. Actul de do-natiune a domeniului Blajului dela an. 1737. Diploma fmpara-tului Francisc I. din an. 1807, despre Intemeiarea Capitlului sialtele. Contractul In origine al schimbului domeniilor din Sam-bata de jos si Gherla cu domeniul Blajului.

In dulapul al treilea era asezata colectiunea T. Cipariu,dimpreuna cu cate-va obiecte pretioase ale gimnazului. Aci erareprezentata biblioteca sa, cu exemplare rari din literaturaaraba, siriaca si chaldaica, dimpreuna cu un exemplar vechiude Thora hebraica, pe pergament infasurat pe sul; pretioasemanuscripte vechi romanesti de prin veacul al 16-18-lea,unele de o elegant' si frumuseta admirabila, precum e Lexi-conul lui Corbea, cari ne servesc ca totatatea marturii stra-lucite nu numai despre limba romaneasca frumoasa a veacu-rilor trecute, ci ne vorbesc intr'un mod clar totodatA si despredeosebita iscusinta literard, despre inaltele aptitudini si gustulartistic at carturarilor romani din trecut.

In colectiunea aceasta putem sa vedem aproape toatemonumintple mai vechi si mai rari de lim' romaneasca, In-cepand dela Coresi, pans pe la mijlocul veacului al 19-lea sitoate scrierile marelui invatat Cipariu, Organul luminarii din1847 si Organul tuitional din 1848, apoi mai multe requizitepretioase ale casei si vietii sale private.

Printre dulapuri erau afisate fotografii de biserici si scoaledin arhidieceza, steagul companiei de calareti, echipati de epis-copul Aron si oferiti imparatesei Maria Terezia la an. 1757, caajutor In rdsboiul de 7 ani, ce a purtat in contra lui Fridericcel Mare, regele Prusiei; prapori vechi, fete bisericesti vene-rabile si alte lucruri de arta bisericeasca.

Dulapul al patrulea contine odajdii sacre bisericegi. Al

cincilea §i al aselea avea colectiunea 11. Sale prepozitului loanM. Moldovan cu numaroase documente istorice, bisericesti,familiari si altele, mai ales dela Samuil Klein si Petru Maior

www.dacoromanica.ro

Page 334: serbarile dela blaj 1911

- 346 -

In al ceptelea se aflau pretioase clenodii familiari ramase delaSimeon Barnut, pe cari le-a expus familia Dr. Maniu si langaaceste, obiecte de reministinta istorica de ale lui George Barit.lar in al optulea s'au expus lucruri ramase de repausatii marlbarbati: Mitropolitul loan Vancea, Colonelul Br. Urs de Mar-gineni si Canonicul Augustin Bunea.

Pe rafturile meselor stau manuscrise vechi de carp bise-ricesti, informatiuni de ale scolilor din Blaj de pe la Inceputulsi mijlocul veacului al 19-lea, colectiunea foilor periodice ro-mane aparute in Blaj, colectiunea cercularelor arhidiecezane,a sematizmelor scl.

Pe podele s'au asezat diferite obiecte de arheologie dinMuzeul gimnaziului, In ordine cronologica, incepand dela epocade piatrk pans in veacurile din urma, precum sacuri, oluri,inele, chei, mozaice de padiment, altare romane, caramizi deale Legiunii XIII, tevi de apaducte si de therme, rasnitd demacinat de sub dominatiunea romans, arme, coifuri, zale, suliti,sageti medievali, spade, buzdagan, cniite, pusti si pistoale dinveacurile trecute; apoi requisite de cask vase scl. din trecutulvietii familiare a poporului roman.

Paretii erau impodobiti jur-Imprejur cu tablouri frumoasede insemnatate istorica, si cu icoanele fruntasilor natiunii ro-mane. Intre acestea remarcam in fundul salei admirabilul tablou,lucrat de regretatul pictor roman Vladarean, reprezentand tra-ditionala Lupoaica" a Romei, ce alapteaza pe gemenii Romulsi Rem. Imprejurul acestuia stau tot fruntasi hisemnati dintrecutul neamului nostru. Toti par a fi patrunsi de in-semnatatea acestor clipe inaltatoare: figura mareata alui MihaiuViteazul ne arata impunator calea progresului. Dragos-Voda,Intemeietorul Moldovei, plin de liniste si dignitate, priveste cuun fel de multumire si satisfactie la progresul cultural al ne-potilor sai Indepartati. Martirul episcop loan Inocentiu Kleinsi neobositul cronicar roman George Sincai, par a fi uitat mi-zeriile si suferintele amare ale vietii lor. Dr. Ramontai, Bar.Vasile Pop, Bar. Urs, Mitropolitii $ulut, Saguna si Dr. loanVancea, can. Tim. Cipar scl. privesc cu totii in liniste sufleteascasi cu un fel de mandrie la momentele aceste solemne de ma-nifestatie culturalk

Tot astfel ni-se prezinta si grupa nemuritorilor nostridela anii 1784 si diu 1848, Fata lui Nicolae Urs Horea ne in-

www.dacoromanica.ro

Page 335: serbarile dela blaj 1911

347

sufla incredere si barbatie, loan Closca constiu de sine TOurmeaza calea, lancu, Butean, Balint, Axente, Papiu Ilarian,Simeon Barnut, George Barit, Andreiu si lacob Muresianu,loan Maiorescu, Laurian, Aron Pumnul si alti fruntasi distinsiai neamului, cu infatisarea for dulce aprind focul inimii si neimbarbateaza la implinirea datorintelor noastre de frati si ce-tateni inimosi.

Dintre cei vii amintiin frumosul tablou al generosuluiroman basarabean Stroescu si ale episcopilor din zilele noastre.

La mijlocul salei, dealungul, pe cloud mese Intinse, stauasezate in grupe, dupa autori si in ordine cronologica, pro-ductele 'derail ale profesorilor, si pe alta ale elevilor iesiti dinscolile Blajului, dimpreuna cu fotografiile lor, pe cat s'au pututaduna dela o parte insemnata din ci.

Dinaintea salei, in coridor, pe ambii pareti dealungul,atarna deasemenea tot icoane si fotografii de ale barbatilor;fosti profesori on clevi ai scolilor din Blaj, aseLate tot in gru-puri frumoase, dupa felt!' scolii si in ordine cronologica.

In chipul acesta ni-am tinut de datorinta, sa ne aducemaminte de toti aceea, cari intr'un fel sail altul, au ostenit indecursul vremii pentru luminarea poporului romanesc si prinvieata for ni-au dat multe pilde vii ale iubirii de neam.

De aceea, am expus spre vederea fratilor si oaspetilornostri iubiti, tot cc am putut avea dela ci, mai scump si maidrag inimilor nostre.

Si Iv. Nestor,direct. scolii civilc de tctitc, Blaj.

Industria de casa.I.

Indata la intrarea in expozitie to intimpina cetini debrazi impodobitc cu covoara si cusaturi, cari vesteau lumiiharnicia si gustul artistic al tarancelor noastre.

Arcurile de pe boltitura coridorului, usile salelor erau de-corate cu draperii, formate din mintinate!e covoare tesute dinlana cu motive romanesti.

Dame le din comitetul Reuniunii femeilor romane" din loc,incredintate cu aranjarea sectiei industriei:de casa, cu sapta-mani inainte de serbari, au cutreerat satele din despartamantulBlaj, rugand femeile din popor, sa trimita din lucrurile domans ce au mai frumos pentru expozitie.

www.dacoromanica.ro

Page 336: serbarile dela blaj 1911

348 -

TesAturile si cusdturile stint pentru o Wand, ceeace ju-vaerele sunt pentru o damd din clasa cultd.

Cat de frumos si convingAtor trebuia sd-i vorbesti ca s'opop indupleca, sd-si deschidd lada si din frumusetele de hainesd trimitd si ea cateva bucdti pentru expozitie. Teama sa nuse piardA, sau sd nu se strice cumva, pe multe femei nu le-aIdsat sa se despartd de ele. Doamnele si Dsoarele de preotau dat multi mans de ajutor Reuniunii femeilor", adunand siexpediand la Blaj lucrurile alese.

Lucrurile industriei de casA erau expuse in cloud sale mari.in sala prima erau numai tdsaturi si cusAturi de ale td-

ran celor.Pe pdretele din fata intrdrii erau grupate stergare albe,

in 2, 3 si 4 ite, tesute din bumbac, unele urzite in fir de ca-nepd, la ambele margini vraste alese in colori diferite, motiveromanesti cu arnici, in zale", alesAturi in tdblite", furculite",

vrastd suveicatd" etc.Pe un stativ inaintea pAretelui atarnau iile lucrate atat

de mdrunt si fin, cum numai tarancele noastre stiu sa lucrezeBeata" dela gat, !rasa in creturile panzei, cu mdtasd sau ar-nici, iti face impresia unei bente de mozaic. Puii" de pesteumeri, clencele" si trAsAturile dela manecd, imbinate cu che-ita", sunt tot atatea lucruri de arta, cari te uimesc, si te facsa tntrebi: cum pot manile acelea asprite de lucrul campuluisd coasd impunsaturi atat de mdrunte si precize.

Tot pe paretele din fata, mai la stanga, sunt fete de pe-rini cu minunatele motive romanesti. Fundul perinei e lucratin diferite alesaturi: vargd cu coltisori", creasta inteo parte",vargd cu zale", chinteutd", ..zale", pui cu rostul litchis", din-tisori", cornul berbecului", cruci in 5" si alte multe mo-dele admirabile, variand prin colori. Fata de perind e tesutddin calti de canepd, afard de partea in alesdturd, care e debumbac, lucratd in arnici.

Pe cat a fost cu putintd, s'au ales din lucrurile de mansadunate numai celea originale romanesti, atat ca stil, cat sica material si colori. Cu durere s'a constatat insa, ca si indespartamantul nostru, generatia mai tindrd pe incetul Ord-seste motivele originale, cearcd sd le combine cu modele stra-ins, colori frapante si 'material nepotrivit, din cari scot la

In

www.dacoromanica.ro

Page 337: serbarile dela blaj 1911

Expozitia istorica-culturala a desp. Blaj.

Scctia industrici de casa: casa tarilneasca dc pc Secas.

www.dacoromanica.ro

Page 338: serbarile dela blaj 1911

35b

iveard o lucrare nesucceasa; asa. d. e. la fetele de perini si laculme in bumbac fac alesaturi cu berca" (land). Se observaaceasta mai ales in satele din apropierea oraselor. Cat deneasemanat mai frumoase erau tesaturile bunicelor si ale strd-bunelor, decat ale femeii din zilele noastre, se putea observasi in aceasta expozitie.

Pe pdretele din dreapta, intre covoare si mesarite testaedin land, se afla o grupd de invalitoare" (stergare) de dapalbe, tesute in 4 si 5 ite, pe margine cu o varga late, cugutacu ata si fir, cu cusaturd din maghieran", sau taietuta labroboade", creste cu trei ghiare", floare jumatate", bath.-relul mic", coltisori", motive foarte vechi, executate cu adeva-rata aria. Mai frumoase au fost cele din Spini si Panade.

In stanga, pand la odaia taraneasca, jumatate paretelee acoperit cu covoare de land, asemenea plafonul si pareteledin dreapta. Acestea erau tesute parte din land de oaietoarsd si vdpsita de tarane, parte din land cumparata, nu-mita par' de cAmild". Unele aveau si urzeala din land, alteledin ata groasd de canepa. Motivele din covoare si masaritevariazd mult; se intrec: ,genuta" cu carlige", stele mari",intre vergi de ciente", varga suveicata", ochisori", roata custalpi", furcuta", varga cu darg", varga cu truce", s. a.

0 multime de cratinte, cari de cari mai frumoase, intre-giau decorul compus din covoare. Aceste tasute din ibrisin"si fir de aur; motivele in mare parte erau cele de pe covoarein miniature. La cratinte se putea mai mult observa deose-birea 'hare motivele vechi, de o frumuseta uimitoare, si c6leamai notia, cusute cu flori, sau tesute in modele straine cu fircret de metal.

Pe mass straluciau cateva cununi" de inArgele, ce lepoarta flacaii ca decor pe palarii.

In coltul stang era aratijata odaia taraneasa de pe Seca.7.Conform obiceiului din acest tinut, la fiecare grinds in

lat se intindeau culmele marl si intre grinzi cate-o allure mica.Acestea tesute in bumbac alb, cu alesaturi colorate din amidsi berca". Motivele variau: opturi de cele mari", cornulberbecului", ridicaturd cu speteaza", stajnic cu alesaturi",geana", deste", socituri".

Drept parete despartitor serviau covoarele atarnate de

www.dacoromanica.ro

Page 339: serbarile dela blaj 1911

Expozitia istoria culturala a clasp. Maj.

Scctia industrici dc cast: expo, tari,......easca (1).

I A :

t IN

144

,

" c

f, , ,,k, :1"?':: ' ,

11,

-- ...../ - I 1 1 5 : - .."7 .",_

Ire:,1

'I'... L ,,i

.r I.I' = , .

..I

4.

www.dacoromanica.ro

Page 340: serbarile dela blaj 1911

352

lete. In front, oglinda impodobita cu chindeu"; de cloud partiicoane vechi originale din Nicula, deasupra cuierul pictat cuflori, de care atarnau canceaua"; din unul nu lipsia obisnu-itul busuioc. Langa parete, lavita cu valuri de panza si pa-null, iar in alt colt sedea badita, gatit de sarbatoare, cu ca-masa cusuta in branel", cu impunsaturi inainte" si ciur",cu peptarul alb de piele cusut cu matasa colorata; inainte-ipe niasa acoperita cu Base randuri de intisarite, avea caciulaneagra de bland. de miel. In stanga, patul taranesc cu 20 deperini, inalt pans in grinds. Inaintea patului lavita, pe caresadea nevasta &RA de sarbatoare, invalita la cap cu multgust. Intre pat si use, rasboiul; dupa use, blidarul cu blide,lingurarul cu linguri de lemn, o strap de piele si o ploscaromaneasca, iar in fata risboiului pAcelul".

Portul de pe satele din jur ni-I infatiseaza mai multepapusi in marline naturals.

Pe fereastra din dreptul usii atarnau minunatele perdeletesute de dna Valeria Rades (Veza) in bumbac alb, cu alesa-turi in arniciu colorat. Modelele exclusiv in stil romanescvariau dupa vrastele tesute in latul panzei. Tot asa de fru-nioase si romanesti erau si perdelele dnei Cornelia Maior(Blaj), cari decorau celelalte cloud ferestre. Acestea erau te-stae in table marl ", si din land colorata.

In sala aceasta a expus dna Elena Trifan (Blaj) un ras-boiu de tesut, construit dupa un metod mai nou, cu tendinta,ca tarancele noastre, vazand cu cat mai repede si mai comodse tese pe acest rasboiu, sa se indemne a-I folosi pe acesta,In locul celui vechiu care e mai primitiv si nespornic. In de-cursul expozitiei o taranca tesea la rasboiu panza sadea. Laacest rasboiu, braglele sunt provazute cu o sfoara, ale careicapete se concentreaza intr'un matter de lemn. Sfoara std inlegatura cu patul" suveicei; tragand de maner, suveica alu-neca cu inlesnire la celalalt pat, incat nu trebuie aruncata siprinsa cu mana, prin ce se castiga mult timp.

Cand parase0i sala, ramai Inca multa vreme sub im-presia amestecului de colori, a variatiilor de forma, cu caritarancele noastre stiu sa-si impodobeasca casa si hainele Ionpitoresti.

Aproape din fiecare comuna s'au premiat in bani 1 4

www.dacoromanica.ro

Page 341: serbarile dela blaj 1911

- 363 -

tArance si la toate se trimit diplome de recunostintA. Las SAurmeze lista celor premiate:

Blaj: 1. Maria Farcas 2 covoare de !Ana cu model vechiu;2 Maria Moldovan, covoare.

Besintiu: 1. Silvia Pauletti, covoare; 2. Ana Pauletti, iie,fete de perinA; 3, Maria Popa I. Vistea: culme.

Bia: 1. lulia Burza: catnap; 2. Victoria Geugean: invali-toare de cap.

Bucerdea: 1. Lina Bo log: iie; 2. Ana Joica: 2 ii.Cenade: Ana Marginean: camasa bArbAteasca.Cergaul -mare: 1. lustina Padurean stergare de culinA; 2.

Lina Harsan: fete de perinA, cratinta; 3. Ana Padurean stergarede culme, covor.

Cisteiu: 1. Anica Mariu: covor, fete de perini, iie; 2. LinaAldea: iie.

Ciufud: 1. Lina SpatAcean: Iepedeu de strArnAturA, era-tinte; 2. Lina Padurean: fete de perina, cratinte.

Craciunel: 1. Susana Marculet: cAmasa barbateascA, fetede culme; 2. Victoria Ganga: iie, covor, fete de perinA.

Lodroman: Rafila Ivan: camase barbAteascA.Manarade: 1. Eugenia Rus; cAmasA barbAteascA; 2. Maria

Handrea a lui Nicolae: covor; 3. Ana Marginean: iie.Mihalt: 1. Carolina Breaz: covoare, fete de perinA; 2.

Anica Szilagyi: fete de perinA; 3. Veronica Decean: covoare,fete de perina; 4. Natalia Receu: fete de perina.

Obreja: 1. Lucretia Sarbu: cratinta, fatA de mass, culme;Simina Manarean: culme, cratinta.

Ohaba: 1. Dragomir alui Zenove: covoare, straita, culme,cratinta; 2. Maria Arion alui Pavel: cratinta veche; 3. Ana Dra-gomir alui cratinta veche; 4. Ana Stanea alui Tomi:chindee.

Panade: Anisia Cipariu: invalitoare de cap.Rosia: Fira Barbos: culme, straita.Sancel: 1. Edifta Vintila: iie ; 2. Anica Corbean: crAtinte

vechi; 3. Onica Fratila: covor; 4. Aurelia Erbsdi: cratinta.$oroitin: Mariuta Cracea: fete de perina, fete de masa.Spini: 1. Maria Todoran: invalitoare; 2. Maria Truta: in-

valitoare; 3. Lucretia Oanea: invalitoare.Tau: Mariti Bacila alui Gligor: covor, fete de perinA;

23

Mihaila:

www.dacoromanica.ro

Page 342: serbarile dela blaj 1911

Mt

1. Elisabeta 1. Popa: covoare, crAtinte, culme; 3. Maria 13uzirdalui Dionizie: covor, iie.

Tapu: Susana Aldmorean: covor.Valea-sasului: Veronica Pocris: fete de perina, masAritd.Veza: 1. Ana Groze: crAtinta veche; 2. Anica Muntean:

covor, iie; 3. Lina Popa: iie; 4. Saveta Carnat a Vezanului: co-voare, fete de perina.

II.

In sala a II-a au expus lucruri de mans damele romanesi elevele scolii civile de fete din Blaj. Aici puteai sa todelectezi in motivele romduesti, aplicate pe diferite lucruri defolos isi de lux, cu tehnica deosebitd, potrivita materiei si ma-terialtilui pe ce si cu ce erau lucrate.

Dela aparitia albumului Dlui Dimitrie Comsa si a DsoareiMinerva Cosma, a inceput la not un curent romanesc pe toateterenele industriei de case. Afard de tasatoriile cari le avemsi unde se lucreazd exclusiv in stil original, damele romanecearca singure sa aplice in tasut si cusut, ba chiar si in pyro-gravurd. motivele noastre desavarsite, cu a cdror frumseta nuse pot asemana ale nici unui alt popor.

Cd ne-a succes in mare parte sa scoatem din uz moti-vele strAine, s'a dovedit prin lucrurile de mans din aceasta said.

Paretii erau impodobiti cu fete de masa din panza alba,fugatoare, mijloc de masa, Cavite, cusute cu tdieturd", cu cru-ciulite", cusaturd late pe fir", unele numai lute° coloare, maiales celea cu taieturd, in parte insa colorate in colori origi-nale. Materialul: matasd de spdlat.

Cateva covoare pentru parete si un lambrequin pe stofdnordice, cusute cu land, unul dintre ele cu colori pastel,celealalt originale.

Pe paretele din fruntea sdlii atarnd un covor mare depat, compus din benzi de peluche, intre cari cate-o bandd decongres, cusute in motive cu bumbac sclipicios.

Pe cloud stative atarnau stergare cusute cu tdieturd si cufrangiuri inodate.

Dealungul paretilor erau mese lungi cu albituri femeiesti.In fruntea sdlii o pompoasd garniturd de mobile, pentru

birou, lucratd cu pyrogravurd in lemn de jugastru, peisage si

www.dacoromanica.ro

Page 343: serbarile dela blaj 1911

Expozitia istorica-culturala a desp. Maj.

Scctia industrici de cash: Expozitia damelor k2).

71-1111 11'71,,L 1.1 I, i",t tmak

o

ei" ;$

t

4

'is`A

11,

Ic

I , 1

www.dacoromanica.ro

Page 344: serbarile dela blaj 1911

356

modele in stil romanesc, sofa si fotelele marl trase in smyrna,cusut in colori si motive iomanesti.

Ce frumos se validiteazd motivele noastre in lucrul demans smyrna" s'a mai putut veded la: un tapet mare tesut,cateva mai mici, perne de sofa si acoperitoare pentru balansoir.

mijlocul salei, in doud dulapuri lungi de sticla erauasezate lucrurile de lux: perne de sofa, mijlocuri de masa,mape de scris, tamapon etc. lucrate in taeturd, ajours, bro-dArie lata pe fir, brodarie arabd, danteld spaniold, aplicatiuni,chelim.

Un paravan si o masuta de salon cu picturd de ac, si ca-teva toilete cu gust, expuse pe papusi, umpleau colturile sdlii.

Pe pAretele din dreapta sunt 2 covoare vechi, aproapede 100 ani, tasute de bunica dlui Tit Maiorescu.

Mare parte din lucrurile de mans expuse sunt lucrate deejevela scam civile de fete.

LucrArile acestora se remarcd prin directia practica a forSi prin faptul, ca si decorurile sunt lucrate de mana lor.

Clasa I. civild: masarite, fugAtoare, mijlocuri de masa, ta-t* lucrate in cruciulite, si in modele usoare din brodarie lata.Clasa a II-a civ.: pungulite lucrate cu mdtasd in mai multecolori, iar fondul umplut cu fir de argint, perinute de sofa, cu-sute cu land si mdtasd. Clasa a III-a civild: albituri femeiesti.Clasa a IV-a: civild cAmesi de noapte pentru bArbati, pe panzdcreata, cu mdtasd de spdlat in diverse colori, lucruri de lux.Toate in stil original romanesc.

Cand pardsesti sala, rAmai cu impresia unitard a armo-niei: lucrurile damelor sunt lucrate pe baza acelorasi motivenationale, ca si cusaturile tdrancelor. Ai zice, cloud pArdiase,cari venind din locuri diferite, se imbind in aceias alvie.

Alvia comund e: arta nationals.Roza CApuan.

prof. @coala civ. de fete.

Sectia agricola.

In altA sala spatioasa clasa IV. gimnaziala aflAm sectiaagricola a expozitiei.

Tin sa amintesc la acest loc, ca Despartcimantal Blaj, de15 ani 1ncoace, s'a distins prin activitatea sa §i pe terenul

In.

www.dacoromanica.ro

Page 345: serbarile dela blaj 1911

- 357

economic, tinand in fiecare an mai multe prelegeri poporalesi publicand brosuri pentru popor, din ramul agriculturii; iarcu ocaziunea adundrilor generale, aranjand in comune expozitiidin industria tdrancei romane, unde totdeauna a impartit Intretarancele exponente premii in suma de 50-100 coroane.

Membrii sectiei agricole, toti oameni practici, specia-listi in ale agriculturii, precum ne dovedeste Intreg aranja-mentul sectiei lor, au asezat jur imprejur mese Improvizate deei, dupd sistemul american, asemenea si la mijlocul salei unacu etajere. Toate sunt simple, dar foarte practice si aranjatecu mult gust.

Indatd la intrare ddm de o cojnita de albine, mdestritasau rationald, din frumoasa stupind a Ilustritatii Sale Domnului1. M. Moldovan, din Blaj, cu toate rechizitele necesari la cul-tura stupilor; precum si cu productele acestor insecte mici,harnice.

Se vede, ca sectia agricold intentionat a asezat locasulalbinei indatA la intrare, pentruca economii, cari vor vizitaaceastd mica, dar interesantd expozitie, se dea cu ochii maiintaiu de albind, simbolul muncii si al harniciei, dela care notcu totii si cu deosebire agricultorii pot sd invete, cum prinmuncd continua si cinstitd, pot sd adune in tinerete bogAtii,ca sa alba la bdtranete odihnd. Albina vara intreagd munceste,sboard dela floare la floare, ca se rasplAteascd insutit nein-semnata osteneard a Ingrijitorului ei: cu miere nutritoare sivindeatoare, cu ceard, din cari se fac lumindrile pentru altarulDomnului cerului si al pdmantului.

Silinta si recunostinta albinei se ne serveascd tuturor depildA vie in muncd, in vieata noastrd intreagd!

La stanga intrdrii afldm sus pe pArete inscriptia: Admi-nistratia centrals capitulare, cu productele celor patru fun-datiuni de pe teritorul Dspartdmantului Blaj", administrate inregie; in ordinea urmAtoare:

1. Fundatiunea internatului de bdieti Vancean". to sacigrdu de toamnA, °vas, orz de primdvard, mdzAriche, napi denutret Mamuth". Un manunchiu de spice de grail de toamndsi de °yds; rechizite de lAptdrie; un plan de lucrare.

2. Fundatiunea Bazilitana", din Blaj, a expus soiuri destruguri de masd foarte frumosi si recunoscuti de buni; cu-rechiu de vara, napi de nutret, galbini si rolii, exemplare de

www.dacoromanica.ro

Page 346: serbarile dela blaj 1911

- 358

15 20 kg. Tabloul pepinierei de altoi a Administratieicentrale capitulare, de unde se provad cu altoi toate mosiilefundationale.

3. Fundafiunea Ldday", din comunele Petrisat si Hususau:Grau de toamna cu musteti, un HI. = 84 kg. Toata recoltaanului s'a vandut dupd expozitie pentru samantd. SacardMontagne" un HI. = 76 kg.; orz, ovas, maLdriche, cucuruzdin 1910. Hind de.grau si de cucuruz, dela moara fundatiunii;napi de nutret; cartofi roza; mere, prune, struguri. Planulde lucrare. In tablouri foarte bine reusite: locuinta admi-nistratorului; curtea cu toate superedificatele economice; moarade apa cu petri, in lucrare; intaiul iaz de beton, zidit de in-ginerul arhidiecezan I. F. Negrutiu jun., la anul 1909; turmade oi; ciurda de porci; 60 de bivoli la pasune pe malul Tar-navel mari; 20 boi: la lucru, la camp.

4. Seminarul teologic, domeniul Sancel: un mdnunchiu fru-mos de spice de gilt' de toamna si de ovas; napi de nutret;struguri. Plan de cultivare. Tabloul vitelor de prasila.

5. Domeniul Metropolitan a expus producte de pe mosiiledin comunele: Blab Sancel, Tiur, Mandrade, Cergau, toate ad-ministrate in regie proprie. In saci: grau de toamna si deprimavard; cucuruz romanesc H. = 84 kgr.; cucuruz Dintelecalului"; orz cu 2 si cu 4 randuri foarte frumos; ovas, alac,napi de nutret, o cunund de spice de grau cu musteti; snopde grail, snop de sacard, inaltd in paiu de 1 m. 60 cm.; lintefoarte frumoasa, canepa in toate stadiile ei; fuior de canepa side in. In corfe: ceapd gigantica; cartofi Magnum bonum";cartofi roza; carfiol; curechiu de yard; pepeni si lubenite; mere,cucuruz cu firul. to sticle, pe etajerul din mijlocul salei, maimulte soiuri de vin din anii 1896 7 si de rachiu, cunoscutepublicului ca cele mai bune si mai curate; mai multe sticlecu compot de cirese, visine, fragi s. a. Harta domeniilormetropolitane; in tablouri, vitele de prdsild; vitele de jug; ciurdade porci; stava de cai.

6. Niculae Pop din comuna Blaj, a expus in corfe: perede yard.; patlagele rosii; struguri oporto, negri si albi, cordovanfoarte frumosi; altoi de vie.

7. Emil Vlassa, proprietar in comuna Sancel, a expus insaci: gran de toamna; sacara alba; orz; ovas; cucuruz.

www.dacoromanica.ro

Page 347: serbarile dela blaj 1911

Expozitia istoricti-culturala a desp. Blaj.

Sectia agricola (1).

,7111411h,

as

11111111`, .1

N

. A

2 21,

Pm 11

1

-,i

iti - .,7 a . ./.1i

NI 44'!'..' .14 A. 1

'.

www.dacoromanica.ro

Page 348: serbarile dela blaj 1911

- 360 -

In borcane de sticld: semanta de morcovi, petringei, pas-tarnac, curechiu, ceapd, pdtlagele rosii, pepeni, lubenitd, cas-traveti; fasole alba, fasole verzie, galbind si rosie, trei soiuride sdlatd; cloud soiuri de soia; ardei; cloud soiuri de mazere;spdnac; semanta de luternd si de trifoiu; de canepd si de in.

In corfe, mai multe soiuri de legume: curechiu, pdtlagelerosii, petrAngei, pdstarnac, teler, morcovi albi, rosii si galbini;cdralabe uriase; castraveti de yard si de jar* ardeiu galbin,verde si dulciu, ardeica; pepeni Ananas", Bellegarde", Tur-chestan"; cartofi galbini, roza si chifli.

In alte corfe, struguri Oporto ", Chasselas" alb si rosu,PPassatutti", Muscatel"; mere de yard, mere de lama: po-nice, batule, tigdnesti, domnesti, popesti, pere impardtesti, per-gamuth, mustoase sau de Santd-Mdrie. Pe etajerul dela mij-locul salei, mai multe sticle cu compoturi felurite: de perseci,de fragi, de cirese, de visine, de perisoare s. a.

Sticle, cu vin din Fete", dela anul 1900; rachiu veritabilde drojdii, de trevere si de prune.

In mai multe tablouri: vitele de prasild, tui ma de oi, ciurdade porci si 10 pluguri in lucrare.

8. loan Bdrbat din comuna Sancel, a expus deosebiti altoide vita de vie cu rddacind: fetesti, lugojand, tita caprii, rislingitalian, muscatel, goarnesi s. a..

In corfe, soiuri de struguri din aceste vite.In deosebite tablouri, prima pepinierd de vita de vie ro-

maneascd, a domnului I. Barbat, care de ani de zile se ocupdcu bun succes cu altoirea in mare a vitei de vie.

In comuna Sancel sunt deja mai multi tarani, cari seocupd cu altoirea vitei, nu numai pentru trebuintele lor, ci sipentru vanzare.

9. Traian German din comuna Blaj: castraveticrescuti in gradina sa.

10. V. Precup din Blaj: un bostan Mamuth urias, greude 50 kg.

11. Nistor Tutelea, invarator in Cenade, a expus un cuptorde uscat poame, in miniature, practic si de-o constructie foartesimple.

12. G. Precup, a expus un paiu de cucuruz monstru:patru fire crescute din pdmant din aceeas trupina, cu 4

tulei In Oa

www.dacoromanica.ro

Page 349: serbarile dela blaj 1911

Expozi is istorica-culturala a draft Maj.

Sectia agricola (2..

www.dacoromanica.ro

Page 350: serbarile dela blaj 1911

- 362 -

13. I. F. Negrutiu din Blaj a expus in mai multe code :cartofi galbini, vineti si chifli; morcovi, petringei, patlagelevinete, ardeiu verde si rosu, caralabe, bostani de nutret, de 16chgr. unul; napi de nutret si o curcubeta verde.

14. Vasile Mdarinean din Sallee!: a expus un plug deIemn, de acum 100 de ani.

Aceste lucruri mi le-am insemnat in titnpul scurt, catmi-a ramas sa vizitez si eu expozitia sectiei agricole.

Cetitorul, care n-a avut fericirea, sa is parte la mareteleserbari jubilare dela 28 29 si 30 August la Blaj, zile maretepentru intreg neamul romanesc, se va mira cum s'au aflatnumai 14 exponenti, pe intreg teritorul Despcirtcimantului Blaj"?

Aceasta intrebare mi-s'a pus si de unul dintre distinsiinostri oaspeti, cu u zi Inainte de a se deschide expozitia.Raspunsul Il yeti primi mane, domnul meu. Mane zi la orele 12'/2sa ne revedem la sectia agricola". La revedere !

A doua zi, cand Intru la sectia agricola, acelas ma intampina cuvorbele: Sum foarte multumit cu bogata i frumoasa D-voastraexpozitie". Vedeti domnule ! In sala aceasta mare n-am pututprimi mai multe lucruri, fiindca nu e loc. Ne-am marginitla aceste lucruri putine, cari Insa va dau o icoana vie desprepriceperea si harnicia plugarului roman din acest jur. Amexpus putine lucruri, fiindca ni-a lipsit locul, si nici aceste nule vets putea vedea, decat numai azi si mane, deoarece trebuiesa Incepem lectiunile, avem lipsa si de sala aceasta".

Am vizitat apoi Impreuna rani pe rand toate lucrurileexpuse: anume dela mana stanga Incepand, am examinat pro-ductele de pe mosiile celor patru fundatiuni, administrate inregie proprie, amintite mai sus (ir. 1 4). Administratorii sauprovizorii cum be zic pe aici ai acestor mosii, se pare,ca emuleaza in cultura rationala si In Ingrijirea pamantului.Semanturile, fructele, cerealele, cari se prezinta asa de binedesvoltate, sunt cea mai buns dovada dela priceperea unora,si de sarguinta tuturor.

Cum am amintit, la Inceputul acestui raport, mesele aufost asezate jur-Imprejur ; catra pareti putin mai ridicate.Inaintea meselor aflam sacii plini cu fel de fel de cereale; suspe mese, corfele cu poame si cu legume, cum le-am Insiratmai sus,

www.dacoromanica.ro

Page 351: serbarile dela blaj 1911

- 363 -

Mergand tot inainte, si trecand pe langa sectia silvanala,to opresti Ia masa lungd asezata pe langa paretele dela dreapta.Ad suet cerealele, legumele si poamele de pe mosiile Metro-pol!ei, lucrate toate in regie proprie, sub conducerea destoinicaa dlui I. Maior, administratorul Domeniului Metropolitan.

Indata dupa aceasta urmeaza lucrurile expuse de pro-prietarul Emil Vlassa, din Sancel: Inaintea mesei, in saci, totfelul de cereale, iar partea deasupra e bogat incarcata cu corfepline cu legume, cu poame minunate; in fata for pe masa sipe etajer o serie Intreaga de corfe cu struguri, poame, sticlecu tot felul de semante de legumi; iar pe culmea etajerului inun sir cu sticlele de yin, rachiu, compot, expuse de adminis-tratorul Domeniului Metropolitan, aflarn si sticlele dsale cuyin, rachiu si compot.

Precum am vazut si din catalogul de mai sus, dl Vlassaeste primul si singurul proprietar, care se ocupa de ani dezile cu producerea In mare a legumelor si semantelor de le-gumi. Ce bine ar fi, dacd invatatorii nostril, cu deosebire, sitaranii nostri mai cu dare de 'nand ar face asemenea. Catesute, mii, ba chiar sute de mii de coroane, bani castigati cumulta sudoare de not romanii, trec In mani straine, pentru le-gume, pe cari bulgarii be produc in Cara noastra, In pamantulnostru.

Pepiniera de vita de vie a dlui I. Barbat, pe care o cu-noastem nu numai din tabloul, altoii si strugurii expusi cuaceasta ocaziune, ne dovedesc, ca romanul are mult talent sipentru astfel de lucruri practice. Ceice doresc sa-si reorgani-zeze viile pustiite de filoxera, sau sa-si planteze vie noud, sanu uite, ca avem si viticultori romani.

Imi pare rau, ca nu pot sa inzist si asupra planurilor delucrare, ce le-am vazut Ia aceasta expozitie. Tin insa sa constatcu multd bucurie, ca precum ni-se spune, venitele mosiilorfundationale, de 11 ani Incoace, administrate in regie, din an inan cresc. Ce bine ar fi, daca s'ar administra in regie proprie,nu numai cele amintite, ci toate cele 12 mosii fundationale,cu un teritor de aproape 20.000 jughere catastrale.

Am atins chestiunea, desi cade afard de cadrul acestuiraport, mai mult ca o problema, ce poate ar fi in interesultuturor institutelor noastre culturale, sa se discute, si sä seafle o solutie fericit4.

www.dacoromanica.ro

Page 352: serbarile dela blaj 1911

-364 --

Intentia si dorinta prirrtului director al mosiilor funda-tionale, actualul episcop at Lugojului, precum si a succeso-rului sat' in administratie, a fericitului in Domnul, a mareluinostru bArbat Augustin Bunea, era ca pe rand sd se iea inadministratie proprie toate mosiile fundationale. §i undeprejurdrile vor permite, sa se instaleze cate-o inferioarade agricultura pentru bdietii de tarani, unde in mod practic,sa se introducd In economia rationale: in cultura pdmantului,a pomilor, a legumelor s. a.

Am pdrasit expozitia Desparlamantului Blaj", deplin sa-tisidcuti, mangdiati, cu ochii udati de lacrimile bucuriei simandriei. ce trebuie sa cuprindd iniina fieedrui roman, pentrucdam inaintat mult in 50 de ani, pe toate terenele culturale, eco-nomics si sociale.

tar pentru ca sd nu-mi poatd zice nimenea, ca am fostpartial in raportul meu, imi incheiu scrisul cu vorbele domnuluiNicolae lorga, marele barbat al neamului romanesc, care inamintirile sale pretioase, Serbdrile dela Blaj", despre sectiaagricold zice:

Tdranii nu se lasd mai pe jos. In odaia for to imbatdmirosul merelor, persecelor si strugurilor. Exemplare neobici-nuite ca mdrime din felurite fructe, cereale, dovleci, atragatentia. Un mare proprietar din imprejurime biruia pe toti.Lumea, care se strecoard are sd se Impotriveascd ispitelor celormai grozave.

Administratia centrald capitulard, Domeniul metropolitana dus prin seful silvicultor obiecte, care ar putea face falaoricdrui Muzeu de istorie naturals (si o colectie de oud depaseri). Cutiile in forma de carte, cu dosul de scoarta, arputea gdsl o rdspandire comerciald".

loan F. Negrutiu,directorul institutului pedagogic.

Sectia silvanalA.

in timpul ce studiem si ne delectdm in diferitele speciide producte ale economilor, atentiunea ne este atrasd cdtrdfundul salei, unde, In aceeas saie cu sectia agronomics, estearanjatA expozitia silvanala, care e prima de felul acestala noi.

im-coals

www.dacoromanica.ro

Page 353: serbarile dela blaj 1911

- 365 -

La prima privire observi, ca multimea aceasta a obiectelorar fi avut lipsd de un mai mare spat, ca sa se poatd ardtaintuitiv frumsetile, farmecul, poezia si vieata tainica a padurii.Dar si asa cum e, in acestea cadre mici, este o expozitie binearanjatA si impunatoare.

Doi vulturi marl planeaza deasupra sectiei, cart par'cAprivesc cu mandrie la publicul, ce se gramadeste admirandu-i.La stanga, langa parete, trunchiuri de lemn din pAdure, apoifrunze de arbori impreuna cu florile for paseri de cele fru-moase si dragute, la dreapta, mai la o parte cuiburile lor ar-tistice cu oua in fel de fel de culori muschiul moale de unverde deschis, aplicat ca decoratie ghirlande din coceni debrad etc. toate aranjate cu un deosebit gust artistic to impre-sioneazA profund reamintesc padurea, cu frunzisul eiverde Tntunecat, cu tainicul ei clar-obscur, ici colo cu cAte-opoienita cu mii de floricele, stropite de roud, pe cari razelesoarelui de dimineata be face sa scanteie, ca mii de diamante.Iti reamintesti nenumdratele insecte mici si mari ce misunaprintre floricele, fluturasii usori ce se leagAnd in soarele caldal diminetii; simtim in jurul nostru padurea cu a ei poiene,cu a ei desisuri, cu izvorasul ce rAsare dulce sopotind desub stancd si isi duce apa limpede tainic murmurandIn vale; padurea cu al ei dulce echou, cu fosnetul misteriosal frunzeloy, cu corul miilor de pasarele, ce ciripind vioi seascund prin frunzis, cu tot farmecul si armonia ei.

La o parte sunt colectiunile bogate ce ne reprezinta parteabotanicA a padurii, desvoltarea fireasca dela sAmanta, cecontine principiul vital si din care iese mica si delicata plantdsi cu Incetul se desvoalta uriasul stejar in decursul sutelor deani, pand la trunchiul, ce zace fara vieata inaintea noastra,pe care sAcurea nemiloasd la doborit la parnant.

Colectia de samanturi contine semintele a o multime despecii de arbori si tufe ale padurii, aranjate sistematic; fie-care dintre ele isi are caracteristica sa, dupd care la primavedere se poate cunoaste. Umeazd tablourile, ce ne arata pa-durea in diferite etati, dela cea mai tindrA, rasadita acumdin samante, Wand la copacii batrani de peste o sutd de ani.

La dreapta e asezata colectia de muguri, cuprinzand mu-gurii diferitelor specii de arbori si tufisuri, cam 300 la numar,

si-ti

www.dacoromanica.ro

Page 354: serbarile dela blaj 1911

366

aranjati sisternatic; fieste care dintre acestia isi are nota ca-racteristica, prin care dupa putind praxa usor it poti deosebIde celelalte.

La mijloc e colectia de frunze si flori presate, cam 200,pe masa dinainte sunt 2 colectiuni de trunchiuri (sectiuni) dindiferitele specii de lemne, cari ocura in pAdurile administratede inginerul silv. arhidiecezan. Acestea ne aratA structura di-feritelor specii de lemne, atat in sectiune longitudinala cat sitransversals. Cea din urma in special aratA inelele anuale,cari iardsi sunt carateristice pentru fiecare specie de lemn.

Pe masa sunt asezate mai departe colectii de preparate,foarte instructive, cum: frunza, floarea presata, samanta, sec-tiunea lemnului si insectele stricacioase diferitelor soiuri delemne.

Tot aici sunt asezati cocenii (fructele) diferitelor soiuride brad si de cedru (Cedrus Libani si cedrus atlantica).

La stanga se pot vedea morburile lemnelor si catevadesvoltari abnormale cauzate de buretii morburilor respective,astfel e: racul stejarului, racul bradului alb (Peridermium ela-tinum) si al zadului (Peridermium larici) morbul, respectiveburetele: Histerium pinastri, ce cauzeaza caderea acelor, bure-tele Dasciscipha Wilkomii, care causeaza uscarea zadului.

Interesanti sunt parasitii: vascul stejarului (Loranthuseuropaeus) si vascul (viscum album), cari Isi infig radacinilefor in structura lemnului atacat si ii extrag sucul destinatpentru alimentarea lui. Buretii de iasca: poliporus fomenta-rius, polip. sulfureus si polip. fulvus pe bradul alb. Daedaleaquercina pe stejar, si putrezirea cauzata de buretele poliporussulfureus.

Tot aici, ca apartinatoare partii botanice, sunt expuse di-ferite abnormitati si curiositati lemnare, a caror cauza estemana omeneasa, vantul, gerul sau alte cauze externe. Astfelvedem: arbori concrescuti, suciti laolalta, crengi concrescuteIn forma de inele si fel de fel de cresteri curioase, noduri,abnormitati si crepaturi cauzate de gerul iernei etc. Aiciapartin Inca si cartile de lemn, ca lucruri de arta si instruc-tive totodata. Sunt cutii de lemn Mate din trunchiuri, auforma unei carti si marimea unui lexicon; in launtru suntscobite.

www.dacoromanica.ro

Page 355: serbarile dela blaj 1911

Expozitia istolica-culturala a dcsp. Maj.

Sectia silvana15.

Amu

s

s.

fe

.I k

I

!...., ,1.4... -1.","-.4011: 1%111'4.1111MM'..

1.' m-..

:,"-"-(. ... :."It:;.; it, i !,.,

, '`:::..-s.:....: T.. . .....-!:,-.41 rr ..4.

.7 ,,_ 1 , qoiiii4

-..- ._ , I_A. .- ; -=..

'.... - . re "!__'_' [ _Ill;s

P

1r ,. s,

1 I,,

Z:1..

...

., . Jr....C.O...,

- 1 ..., r ' .° tt

p.

www.dacoromanica.ro

Page 356: serbarile dela blaj 1911

368 -

Deschizand aceasta carte, se vad in launtru asezate: frunza,floarea, mugurul, samanta, insectele stricacioase si folositoare arespectivului arbore. inafara pe paretii cartii se vede struc-tura lemnului in sectiunea longitudinala, Ia celea doua capetein sectiunea transversals se vad inelele anuale, iar la parteaunde e legatura cartii, e lasata coaja intreaga. Din punct devedere anatomic si fiziologic sunt lucruri foarte interesante siinstructive.

In partea zoologica a expozitiei e de mare insemnatate co-lectia de insecte, continand insectele folositoare si stricacioasemai insemnatele a padurilor noastre, cam 300 Ia numar, aran-jate sisternatic. Intre cele folositoare vedem cicindelele miti-tele si iuti de picioare, cari dimpreund cu diferitele specii decarabusi si calosoma, sunt cei mai nemilosi dusmani aiinsectelor stricacioase agronomiei si padurii: apoi silphidelecele multe si necrophorus, pazitorii neadormiti al ordinei dinnatura si a curataniei aerului. Acestea indata ce stmt unanimal mort, se aduna cu miile si-I curata de pe fata Oman-tului, impiedecand infectarea aerului.

Dupa acestia indata urmeaza lamelicorniile, a caror larvein special sunt insirate intre cele mai periculoase, atat agrono-miei cat si padurilor; astfel, de toti binecunoscutul gandac-de-Maisi rudasca, a carei larva roade de-alungul si latul lemnul celtare at stejarului s. a.

Se mai pot vedea cerambicidele cu coarnele mari, totatata pustiitori a padurilor, diferitele specii de cynips, cariproduc gogoasele cu continutul for de tanin folosit la argasiresi fluturii cei frumosi si pestriti, a caror larve insa sunt celemai dezastruoase pentru arborii padurilor noastre. Si alte sialte insecte mici si mari.

Langa colectia aceasta sunt cateva rosaturi de cari, ara-tand vieata tainica a acestora la vedere mici, aproape mi-croscopice fiinte din rangul animalelor, in realitate insa ceimai periculosi si mai desastrosi pustiitori si distrugatori ai pa-durilor noastre sunt acestia. Colo o creanga de brad roasa.de Bostrichus amitinus, pare a fi un bat sculptat artistic,asa figuri frumoase a gravat in el gandacul, in lupta pentruexistenta si sustinerea speciei.

Langa aceste, cateva coji de frasin, pe cari se vad rosa-

www.dacoromanica.ro

Page 357: serbarile dela blaj 1911

turile artistice ale insectei: Hilesinus fraxini, apoi alte coji §ilemne, roase de larva rAdaVei (lucanus cervus) si a insecteicerambix heros.

Co lea dam peste un trunchiu ros si perforat cu Indadirede micile si la aparenta nevinovatele furnici, apoi stricAciunileinsectei agrilus solieri, si altele tot atatea lucruri minunateale naturii fiecare specie cu rosatura caracteristica, ur-mand instinctului, ce i-l-a dat Creatorul la Inceputul Ince-puturilor.

Din domeniul animalelor de pAdure se afla expus un lupbatran, din padurile domeniului metropolitan (Redin), mistretul,iepurele, viezunele, iar colo sus pe creanga, ascunsa intre rA-murele, zdre§ti veverita cea sprintenA, rozand cu pofta la ghindace o tine intre picioarele de dinainte.

Dintre paserile padurii vedem expuse vulturul (Aquilachrysaetus) In doua exemplare, pu§cate in pAdurile me-tropolitane (Bucerdea), gala (Milvus regalis), uliul (Astur pa-lumbarius), vindereul (Falco tinunculus), bufnita (Asio otus),cucul (Cuculus canorus), potarnichea (Perdix perdix), fasanul(Phasianus colchicus), mierla neagrA (Turdus merula), si altele.Remaram o foarte interesantA loxia' recurvirostra, paserea cuciocul cruci§, pe care i-l'a dat Creatorul, ca cu atat mai uprsa poatA desface cucuruzul bradului, scotand din el samantace-i serveste spre nutremant.

Co lea zarim si roscovanul (Pirrhula major) cel frumos sidragut; mai la o parte ciocanitoarea sau gheunoaia (Picus vi-ridis), una dintre cele mai folositoare paseri ale padurii; do-canelul (Sitta europaea), singura pasere, care are darul de aputea merge pe trunchiul lemnului si cu capul in jos; ambelestint asezate pe un trunchiu, in pozitia cum ciocanind mereucauta si scot de sub coaje si din lemn insectele stricacioase,destructorii padurilor.

La dreapta pe o mass este si o bogata colectie de oudde paseri aflAtoare in pAdurile noastre. Dela oul vulturuluipans la oul celei mai mici paseri dela noi, ochiul boului(Troglodytes parvulus), toate sunt aici; in fel de fel de culorisi marime.

Apoi cuiburile cele dragAla§e, fiecare in sine un capde operA, asa de cu arta si dibAcie stint construite.

24

365

www.dacoromanica.ro

Page 358: serbarile dela blaj 1911

870

Cea mai insemnata parte a expozitiei silvanale este ceaapartinAtoare taxdrii, mdsurdrii, administrArii si exploatdrii pa-durilor, precum si instrumentele si rechizitele de lipsd pentruaceste.

De aci se tin bratarele clupele sau grapele de dife-rite sisteme, expuse; dintre cari remarcam : brAtarul sistemAldenbruck, bratarul sau grapa fundatorului Friincu, §i bratarulcu 2 sini. BrAtarele sunt cele mai de lipsd instrumente pentrutaxarea padurilor ; cu ele se masurd diametrul copacilor, iarcu ajutorul acestuia volumul lemnelor, in m3. Tot de parteataxdrii se tin aparatele pentru masurarea indltimii arborilor, sianume, sistem Cristen si sistem Felber; precum si bAtitele designalat.

Dintre toate obiectele expuse, cele mai insemnate stintinsa instrumentele ingineresti : astfel bussola sistem NeuhtiferprovAzut cu cerc limbus, asezat pe stativ dimpreund cu leatulde mdsurat. Aparatele pentru directionarea, fixarea liniilor sial unghiurilor. Planimetrele sistem Amster si sistem Conradi.Cele cloud pantographe pentru mdrirea sau micirea mapelorsilvanale. Transporteurul. Circinul de duplificat, peteaua si-

lantul de mAsurat etc.In ce priveste exploatarea padurilor, vedem expuse aici :

sAcuri si fireze marl de pAdure ; amenajamentul (planul deexploatare) padurilor fondului ulutan (1168 iug. c.) din Some ::-odorheiu; apoi tiparituri pentru tinerea in evidenta Ia exploa-tarea padurilor; conspect pentru delnite, pentru letnne cu firulsi tiparituri pentru ratiuni; tablouri, cari reprezinta transpor-tare& lemnelor pe ; pd cu ajutorul zagazurilor sau iezdturilor.

Mai remarcam Inca, dintre obiectele din partea aceasta,doud dintre cele mai frumoase si practice si anume: conspectulpAdurilor administrate de forestierul arhidiecezan ; in specialinsd conspectul tuturor padurilor a comunelor bisericesti dinarhidiecezd.

In partea vanAtoreasca a expozitiei, din lipsa locului s'aexpus mai putinel, dar cu toate acestea si partea aceasta edestul de dragutd si cu gust aranjatd.

indata ce intri in said, Ia cea dintAiu privire, vezi, asezatpe un stativ 1nalt, pe regele vAzduhului, vulturul cel mare. El stApe o stancl, cu aripile intinse, cu ochii tintiti in zare, cautSn-

www.dacoromanica.ro

Page 359: serbarile dela blaj 1911

Ali

du-si prada; parca-1 vezi acum plutind sus printre nod, cifochii fulgeratori patrunzand paturile aerului, si apoi ca ful-gerul repezandu-se asupra prazii de jos; it vezi cum o ieacp sine sus in vazduh si o duce la cuibul sat], sus pe stancicarunte, unde numai el e stapan.

Langa acesta, cateva paseri rapitoare: ulii, soimi, bufnitaetc. sunt asezate sub aripile lui, aratand, ca el este regele,domnul tuturor paserilor.

Din jos inaintea mesei un lup, Infricosatul talhar alpadurilor noastre, std langa un tufis la panda, gata de sa-ritura, cu peril sculati pe grumaz si pe spinare, cu gura els-cata, aratandu-si dintii infricosati.

La dreapta, un cap de mistret cu coltii lungi si ascutiti;sub care atarna armele vanatorului, brAul pentru patroane,cornul de vanat si traista pentru merinde.

Mai In jos sunt asezate pe parete cateva coarne de ca-prioara, parechi de colti de mistreti etc. iar langa acestea, fa-sanul, potarnichea, iepurele etc., tot atatea animale Inuit pre-tuite de vanator.

Pe urrna vin cateva tablouri vanatoresti: cerbul falnic,de a carui racniri rasuna toamna padurile, se trezesc echou-rile muntilor si bate mai cu vehementa inima vanatorului. Coloo grupa de caprioare svelte si iuti de picioare; iar langa acesteaun tablou, reprezentand foarte nimerit chipul unui braconier(vanator-fur) tipic. Din el reesa tipul omului resolut si in totmomentul gata la orice fapta nelegiuita.

In acestea am incercat a da o icoana a primei expozitiisilvanale romanesti dela noi, a obicctelor expuse aici si acatorva lucruri din carnetul unui forestier; a expozitiei, caream aranjat-o cu scopul, sa aratam, Intru cat ne std in putere,insemnatatea cea mare-a padurilor, si astfel sa atragem cat deputin atentiunea publicului romanesc asupra padurilor, .de cariatatea avem pe teritorul locuit de noi. Intru cat ne-am ajunsscopul acesta si Intru cat a Inteles publicul munca si inten-tiunile noastre, speram, ca o sa simtim dupa aceasta. Gandulnostru a fost la binele si prosperarea neamului.

De incheiere amintesc, Ca intreaga expozitia, resp. colec-tiunile si alte obiecte, cari pot fi spre folosul muzeului gim-naziului din Blaj, s'au daruit acestuia.

29*

www.dacoromanica.ro

Page 360: serbarile dela blaj 1911

372

Aranjatorului acestei expozitii Dlui Victor Precup, ing.silv. arhidiecezan, ma simt indatorat sa-i multumesc si in nu-mele colegilor mei, studenti silvanisti din §emnit, peotruca ne-adat prilej de a concurge si not cu ajutorul nostru la aranjareaacestei prea instructive expozitii.

Emil N. Precup,stud. ing. silv.

Sectia idustriei si comerciului.

Cadre le expozitiei culturale a despartamantului Blaj le-acompletat foarte nimerit sectia industriei si a comerciului, cuprodusele membrilor societatii meseriasilor romani din Blaj.Gratie acestei societati, meseriasii romani din Blaj in timpulabia de noun ani dela infiintarea ei, s'au consolidat si au luat unavant imbucurator. Nu se prezinta ca pans ad rasleti si cumda Domnul, ci inchiegati inteo puternica corporatiune sub stin-dardul Reuniunii. Condusi cu dragoste si intelepciune, dejain 15 lunie 1908 ne-au surprins cu prima expozitie industrials ;dovedind Blajului si jurului, Ca sunt in masura a confectionsfel de fel de articoli industriali, tot asa de bine si cu gust, casi maiestii de alte neamuri.

Dupa un restimp de trei ani, membrii acestei societati seprezintA in mod vrednic, ca sectie aparte, la expozitia despar-tamantului Blaj.

Cele patru sale din parterul liceului sunt ocupate aproapeexclusiv cu articoli lucrati de maestrii nostri.

Sala clasei inttliu, in front decorata cu marea inscriptie:Mdestria este plug de aur" potrivit acestei devize ne aratAlucrari executate bine si trainic, din bransa fierariei, a meha-nicei si rotaritului.

Indata la intrare, spre stanga, ne surprind lucrarile de la-catar a mAestrului Niculae loanovici, in special. o sobs debucatarie lucrata din material solid, cu o impartire practica sidecorata cu gust; vrednice de vazut sunt grilajul colorat rosusi o masa de flori. Tot in partea aceasta sunt lucrArile exe-tate in atelierul de masini alui Eugen Nicola. Aproape toatemasinile-necesari plugarului nostru le vedem aici: ciur, trier,masina de taiat nutret, tease, masina de taiat napi, un plug.-- Domnul Nicola, cu lucrarile ce le executa, deja si-a castigat

www.dacoromanica.ro

Page 361: serbarile dela blaj 1911

Expozitia istorica-culturala a desp. Blaj.

....ountetu aranjator sectiei inuustriei si cumerciului.eAposant.il.:,

www.dacoromanica.ro

Page 362: serbarile dela blaj 1911

- 3'74 -

un bun nume, nu numai in Blaj si jur, ci si in departari. Plu-gurile sistem Nicola sunt cele mai cAutate. Agricultoriino§tri sunt scutiti de inseldciunea agentilor strAini, cari ii in-curci cu maga proastA, farA raspundere.

frunte vedem un plug schimbator cu rotite lucratsolid si upr de tinArul ferar Stefan Puia; apoi p_tru roate decArut, de sodalul Gedeoli Tulea. La paretele din dreapta ex-pune mAestrul ferar Vasile Barna o trasurA pe arcuri cu in-

dupA sistemul cel mai nou si o cAruta tarAneasca. Totaici vedem un car complet pentru boi, nemontat, lucrat in ate-lierul de rotarie alui Simion Bersan. Pe catedra dela intrareni atrage atentiunea o colectie de unelte agricole in miniature:plug, jug, car, roaba, locomotivA, toate facute de loan Metea,bAiat de Oran in vrastA de 12 ani. Felul, cum sunt fAcute in-dicA talentul precoce a bAiatului Metea.

Sala de desemn, jur imprejur imprejtnuita cu stelaje ob-duse cu stofa roza, despartite in pupitre, paretii decorati custegulete, este complet plinA de diverse articole, cari apartinindustriei de ghete, cojocarie, curelarie, barbirarie, franzelarie.Tot aici gasim patru firme de negustori cu articoli de bacanie,vase de bucatArie, luminari. tithe toate mAestriile industriade ghete este mai bine reprezentata. Ghete de lux si co-mune, pentru barbati si dame, fasoane regulate, in piele neagra,galbina, bordou, vanAtA, surd, cisme de vanat, in cele mai elc-gante forme, expun mAestrii papucari: Bindea, Baciu, Mircea,BAcilA, Izidor SAsArman, Porfiriu Mija, losif Luca, Olejanski siNicolau Brumar.

Lucrarile executate de papucarii romani din Blaj potmultuml cele mai exagerate gusturi. Pot rivaliza cu papu-carii on cArui mare ora§. Tot aici expune ciobotarul Ale-xandru Lanza boconci si cisme pentru tarani.

in fund sunt patru vitrine cu gust aranjate, ale comer-ciantilor: Adrian Nyerges, cu lumini de tot felul; kitefan Nyergescu diversi articoli de bacanie: compoturi, mustar, miere destup, pasteturi, extracte, branzeturi §i struguri; Societatea co-mercialA Consum", cu vase de tinichea, aranjament pentrubucAtarie, vinuri si §ampanie; Traian Novae, cu articole pentruthani: basmale de cap, albituri, pAlArii, articole de mods, bro-derii, Mettle dip dreapta intre ferestre 11 ocupA cojocarii:

In

valis

www.dacoromanica.ro

Page 363: serbarile dela blaj 1911

- 375 -

Vasile Solomon, loan Barbat, Benjamin Barna si Matei Iclozan.Toti au expus cojocele albe si colorate, cu impletituri duplesi cu viorele. Cu o deosebita grija sunt lucrate cojoacelefirmei Vasile Solomon.

Paretele dela intrare spre grading e ocupat de GheorgheComaniciu, curelar. Aici vedem serpare barbatesti si pentrucopii, negre si brodate albastre si rosu; frane cu ochelari si opereche de capestre. Toate sunt frumos si bine lucrate; la unclesunt aplicate motive romanesti.

Franzelarii: Petru Moga si loan Santion au diversi ar-ticoli de pane: cornuri, cozonace, cugluf, franzele. Remarcamla Petru Moga un colac cu inscriptia: Astra. In mijloc e So-cietatea nzeseriailor din Mat cu un tablou grafic, care in-dica situatia Societatii; tabloul membrilor fundatori si pe vieata;fotografii, cari reprezinta corul Societatii, membrii, cari au luatparte is expozitia din 1908; anuarele Societatii pe 1909 si 1910.La intrare e galantarul frizerului Arcadie lenasel, gatit cu 2peruci, lucru de par si cosmetice.

In mijlocul salei sunt doua galantare de sticla, decoratecu stegulete si ghirlande de flori, menite pentru croitori, DionisiuTrifan, Aurel Trifan, Ferdinand Kampf, Niculae Chicidean sisodalul Niculae Popa. La Dionisiu Trifan vedem o garniturede reverenzi, brodate cu violet, pentru Excelenta Sa Mitropo-litul Mihalyi; un costum redingote si un smoking; Aurel Trifanare un costum pentru vanatori, un ulster; Ferdinand Kampf 2costume sacou, 1 reverends, stofe si jurnale de mode; Chici-dean 1 jacheta neagra cu gaitane, vests; Popa Niculae o vestsdupla, ce se poarta pe amandoua fetele. Toate garniturile devesminte sunt de un croiu neexceptionabil, aranjate bine sicu gust.

Sala clasei a doua cu inscriptia: Munca nobiliteazd peone, e rezervata in mare parte mesterilor, cari cu barda si cufirezul stiu se des lemnului forme si o stralucire nobila, la felcum ciseleaza munca pe om. Trei pareti aproape in intregulsunt ocupati de tamplari, in urmatoarea ordine: Nicolae Mar-ginean cu trei tinatori de flori, colorate in alb si cu aur; CornelGruita cu o masa de scris (birou) din stejar masiv si o usecolorate. In cornul din stanga ni-se pironeste privirea pe ofrantura din o garniture de mobile, gatite In atelierul lui losif

www.dacoromanica.ro

Page 364: serbarile dela blaj 1911

- 376 -

Halasz, de fiul acestuia George Haldsz. Masa de scris (birou),biblioteca si scaunul cu jet de stejar negru lustruit sunt detoata frumuseta, Insus dl lorga le-a remarcat cu vorbele: maiales un tiimplar, al cdrui birou din stejar luat din apd, meritatoatd lauda".

In front, un alt birou de lemn de paltin Incrustat, Ia mar-gine cu abanos, tradeazd iscusinta tamplarului Emil Oltean.Un frumos decor este garnitura de mobile de paie in coloareverde cu peluche a dnei Maria Kampf ti. Cristian; vrednice devAzut sunt si tinatoarea de jurnale lucratd din rafia si un ri-dictil, tot de dna Kampf.

Spatiul dintre feresti spre gradind e ocupat de butnarulPetru Besoiu, cu o bute si un butoiu oval. Butoiul oval ii facecinste dlui Besoiu prin felul cum e construit. Dupd cum sunteminformati, dl Petru Mocsoni Indata ce 1-a vAzut I -a cumparat.

Coltul dela Intrare ne prezintA articolele din tinichea a har-nicului mdestru tinichigiu loan Raica. De plafond atarnd unmare candelabru aurit cu 16 lumindri, iar jos pe padimentvedem o cruce de turn auritd si cateva vase de bucdtarie.Frontul la Intrare e impodobit de un baldachin bordou, iarjos o sofa in coloare verde rosie, lucrate de tapeterul AndreiuBogdan. In colturi, tinatoare de flori cu flori naturale dau oddiio infatisare de sarbatoare.

Sala clasei a treia. Fondul salei si o parte din pdreteledin stanga II ocupA tipografia si librdria seminarian. Ceialaltdparte a salei prezintd lucrari din domeniul tehnicei si atelierulde ornate sacre a internatului de fetite din Blaj. IndatA Ia in-trare, in stanga e Societatea pe actii Vulcanur, pentru fabri-carea de caramizi si tigle. S'a Infiintat in primavara an. 1911cu capital de 70 mil coroane. S'a deschis la 1 August lu-creazd carAmizi si tigle de cloud feluri: pentru horn si pentruzidire, cu un motor de 50 cai putere. Zilnic sunt angajati45-50 lucrAtori. Are expuse in forma de coperis tigle arsesi crude, apoi cdrAmizi si doud vederi ale fabricii. E primafabricd romaneasca In Blaj de a carei viitor sd leaga marlnAdejdi si credem, CA e un pas Inainte in consolidarea noastraeconomics. La pdretele dintre feresti vedem un zid, formade arcuiturd, din cdramiddria Neptun", a antreprenorului EmilOltean. In mijloc si Imprejur sunt 10 fotografii, cari 1nfatiseazd

www.dacoromanica.ro

Page 365: serbarile dela blaj 1911

- 377 -

zidiri executate de Emil Oltean, precum sunt: bisericile din:Bucerdea granoasd, Rosia de Secas, Garbova de jos, Berghinsi scoala de stat din Rosia de munte. Al doilea pArete intreferesti e al inginerului I. F. Negrutiu, cu cloud tablouri, carireprezintd iazul de beton dela moara fundationald Laday dinPetrifalAu; apoi Cate o vedere si interior de ale bisericilor gr.-cat.din Huedin si Fild. Pe catedrA sunt carp In deosebite ma-rimi si forme, legate de legdtorii de carti loan Domsa si Ale-xandru Num. PAretele dela Intrare e decorat cu doi pra-pori tesuti de doamna preoteasA Harsan din Cenade.

Mijlocul salei 11 ocupd un galantar cu inscriptia: Atelier deornate sacre Internatul de fete. Aici vedem cateva potire,de argint aurit, in diferite stiluri: roman, gotic, seccesion; discuri,'And, stelute, cAdelnite; odajdii preotesti din stofd de matasA,unele cu fir veritabil de aur, intre ornate este unul din stofd cumotive romanesti, tesutd in atelierul din Sibiiu, croit si montataici. Lucrurile bisericesti de metal, e adevdrat, ca se comandAgata, dar dela primele fabrici, si asa atelierul, in aceasta pri-vintd, este un mijiocitor priceput si desinteresat pentru cre-dinciosii si bisericile noastre, cari In acest chip nu se expunprimejdiei de a fi Inselati de voiajorii on reclamele atator firmestrdine nereale. Pentru odAjdii, materialul brut necesar se co-manda de asemenea din mana intaiu, si se confectioneazA subochii superioritAtii Internatului de fete. Atelierul Il conduce, casecretar cu pricepere si gust profesorul de teologie Dr. VictMacaveiu.

Repetdin Incd °data: iatA o institutiune, care merits sA fiecunoscutd de toti credinciosii bisericii noastre. PAcat, canu i-se face mai multA reclamd; romanii nostri n-ar fi expusispeculantilor ovrei, cari le vand ornate gAtite in Galitia, fArdgust si proaste.

Mid pe rand am trecut in o repede revistd lucrArile ex-puse de sectia meseriasilor. Privitorul nepreocupat a trebuitsd iasA cu sufletul inaltat din aceasta expozitie, care e oviud dovadd de Injghebarea unei clase de mijloc in Blaj, vred-nicd de toatd conzideratia.

Sectia meseriasilor cu produsele sale ne intdreste In cre-dinta, ca neamul nostru romanesc e accesibil pentru orice ramde cultura, si ne-a convins aceasta sectie, ca rneseria0 din

www.dacoromanica.ro

Page 366: serbarile dela blaj 1911

378

Blaj au destula iscusinta in ale meseriei si, dupe cum se ex-prima Dl lorga, unit dintre ei ar gdsi clienfi tntr'o capitald.

Felul cum s'au prezintat le face cinste. In consecintase tine de datorinta noastra a tuturor sa-i sprijinim.

Dandu-ne banul la oamenii nostri vom fi bogati; o cerintape care o accentueaza atat de nimerit marele invatat lorga.

De inchiere gasesc potrivit sa reproduc dorinta dlui lorga,care ar trebul sa ne preocupe pe toti romanii de bine, dacavoim marirea Blajului. Orasul de culture de pe Tarnave numai poate fi crescut prin grija earth. Ii trebuie o vieata eco-nomics si daca nu i-o vom .da-o noi, frica sa ne fie ca altiiii vor da-o Evreii maghiarizati, cari distrug pe rand carac-terul istoric patriarhal at tuturor centrelor ardelene. Bancile arputea crea aici din folosul for fabrici, cu care s'ar atrage multesute si chiar mii de Romani, prin vieata puternica a carora,s'ar invia si intari orasul" I).

Oavril Precup,prof. gimn. Blaj.

Expozitia tipografiei seminariale.

In fundul unei sale marl, alaturi de caramida si tiglacelor doua fabrici Neptun" si Vulcan", Tipografia semina-riala, isi insiruie pe cele cateva mese si pulturi, cartile vechisi noua, dela Floarea Adevarului" (Flosculus veritatis) a epi-scopului Aron (1753), pana la cele mai proaspete carti bise-ricesti si scolare.

E o pagina dintre cele mai luminoase a vietii noastreculturale expozitia aceasta. In randurile acestor carp pra-fuite, in tiparul cu buchi al vechilor bocoavne, si-au depusapostolii culturii nationale, toata comoara de cunostinte casti-gate departe pe malul Tibrului, toata caldura sentimentelorputernice, cari au infiorat cele doua veacuri din urma.

Tipografia aceasta, atat de primitive la inceput, a fostizvorul datator de lumina, la care s'a adapat pentru intaiaoars neamul nostru. Nu stim cu siguranta, dad avem seriacompleta a cartilor aparute aci. Numarul for este mare. Af lamcarp bisericesti (Strajnic, 1753, cu initiale interesante si cuclisee lucrate in lemn), intre acestea renumita traducere a

') Veal N. lorga: Serb 'rlie dela Blaj, VAlenii-de-un.mte 1911. p, 19,

www.dacoromanica.ro

Page 367: serbarile dela blaj 1911

Expozitia istor;cii-culturala a desp. Blaj.

Expozitia Tipografiei Seminariale.

www.dacoromanica.ro

Page 368: serbarile dela blaj 1911

- 380 -

Bibliei de Samoild Clain (Bib lia, adecA Dumnezeiasca Scripturda Legii vechi si celei noun, care s'a tAlmAcit de pe limba eli-neasca pe Intelesul limbii romanesti. Acum Intaiu s'a tiparitromaneste sub Francisc at II-lea craiul apostolicesc etc., cublagoslovenia Mariei Sale loan Bobb VlAdicul FAgarasului, inBlaj la Metropolie, anul dela nasterea lui Isus Hristos 1795).Cea dintaiu carte bisericeasca cu litere latine, Orologerul, aparela 1835, precum si cele dintaiu foi romartesti cu litere latine:Organul luminarii (1847) si Organul national (1848) si cea din-tofu foaie poporalcl: InvAtAtorul poporului (1848).

Afldm apoi celea dintai manuale de scoald, ale celor maivechi dascAli ai neamului: Indreptar cdtra aritmetica de G.Sincai, 1785, Gramatica aceluias. (Prima principia latinae gra-maticae ad usum scholarum nationalium, quibus propter ma-iorem incipientium puerorum facilitatem, adiecta est valachicalingua. Balazsfalva typis Seminarii dioecesani), Catehismul luiSincai, Teologia moraliceascd. sau Bogoslovia lui Bobb (1796)'And la cartile de adevAr ale marelui Cipariu si ale fericituluiBunea.

Lucrarea decurge de 16 decenii, fare Intrerupere. Gene-ratiile de carturari, ce s'au succedat, si-au transmis entuziasmulsi dragostea de munca mostenitd dela stramosii lor.

In fruntea acestei tipografii, au stat de obiceiu cAlugdri,sau functionari ai curtii metropolitane, purtand titlul Revizoral cartilor ". La anul 1833, Cipariu adapteazd din nou tipo-grafia, care se desvoaltd din ce in ce mai mult. Dupd anii70 teascul cel vechiu nu mai functioneazA, munca decurge totmai intetita si astazi tipografia lucreazd cu trei masini, ma-nate cu putere motors.

E o distanta bunisoara dela teascul primitiv dela juma-tatea veacului aI XVIII-lea si pand la vajaitul motorului deastazi; si tot atat de mare e distanta dela cei trei oameni carilucrau Ia Inceput (un masinist, un culegAtor, un invatacel) sipand la personalul de astazi de 28 Insi, care abia rdsbeste cumunca intetita, ce-1 nApadeste. Inafard de celea patru (4) foi,ce se tipAresc aici: Unirea", Cu !tura cresting ", Foaia sco-lastica" si Revista politica si literard", tipografia lucreazd deprezent, Ia utmAtoarele carp: Mineul, Evanghelia, Euhologiu,Orologer, Pentecostar, Carte de cetire pentru scale poporale,abstractie Wand dela Imprimatele si Circularele oficiale.

www.dacoromanica.ro

Page 369: serbarile dela blaj 1911

be-o foarte mare importantd sunt cliseele ce se insiruepe cele trei mese. Sunt clisee lucrate in lemn, de persoaneaplicate in atelierul tipografiei. Cel mai vechiu cliseu, ce sepastreazd este al lui Petru P. 1), tipograful din 1768. Cei maidibaci xilografi, mesteri ai acestor clisee sunt, in afard deacesta, Sandu tipograful si Vlaicu. Lucruri primitive se in-sirue aici, alaturi de lucrAri cu adevArat artistice, cum este depildci cliseul evanghelistului loan, lucrat de Sandu tipografulapoi mandstirea din Blaj al lui Vlaicu. Cliseul acesta e de odeosebita importantd, InfAtisandu-ne MAndstirea in forma eiprimitivd, Inainte de adaptarea ei, ce s'a sAvarsit sub episcopulLem6nyi. Deasupra mAndstirii, cliseul lui Vlaicu ne InfatiseazA:Sf. Treime. Un alt cliseu, mai primitiv ca executie, dar totasa de interesant, ca si cel pomenit, infatiseaza Emblema via-diceasca, ocrotita asemenea de sf. Treime". De desubtulEmblemei" ni-se infatiseaza Intr'un desemn primitiv mAnd-stirea din Blaj, iar alaturi castelul vIddicesc si spre stangacateva casute si o movild, care dacd nu ne fusels, vrea se fiehula" de astAzi. Deosebit de frumoase sunt cliseele dinfruntea cArtilor Infatisand cu multd arts patimile Mantuitorului.lar cliseul ce s'a folosit in Liturgierul din 1775 (Buna-Vestirea,de tipograful Petru Popovici-Raniceanul) poate servl si astAzica model on -cdrui pictor.

Cu cele cateva lucrAri ce-a expus, si cu volumele mainoun, tipografia seminariala ne-a convins pe deplin ca poatesd stea alAturi cu on -care alts institutie similard. Mai are unsingur pas de facut, pentru a atinge recordul marilor tipografiidin capitale: rotativa!

$i, Dumnezeu e bun, vom ajunge si not sa vedem acesttriumf al ei....

Al. Ciuraprof. gimnazial Blaj.

Expozitia ,Atelierului" din Offi§tie.

In comitatul Hunedoarei este o reuniune, cunoscutd obsteiromanesti. Aceasta poarta numele de: Reuniunea FemeilorRomane din comitatul Hunedoarei". Despre reuniunea aceasta

') Petru Popovici-Ramniceanul.

=ae1

www.dacoromanica.ro

Page 370: serbarile dela blaj 1911

312

s'a scris mult prin foile noastre. Da, cAci tntre Scopurile sale,cel dintaiu este, de a tined treazd in popor dragostea pentrulucrul de .mans femeiesc si a 1111 lass, ca gustul tdranelornoastre sd deie inapoi, ci din contra, acesta sa se cu!tive, sase inalte, pdstrand in lucrul de mans femeiesc curAtenia dintrecut si ferindu-I de inriurirea corcitoare a gustului strain, cene napAdeste prin lucrurile de fabricd.

Ca reuniunea sa poata realiza chemarea aceasta a sa, cuani de zile inainte, a instituit in Ordstie un Atelier de tesa-turi si cusaturi." Importanta deamnd de laudd si recunostintaa Atelierului zace in faptul, ca toate lucrurile, ce ies de aci,sunt executate in cel mai curat stil national. Motive le suntluate exclusiv din cusaturi si tesaturi de caracter adevdratromanesc. Executia maiastra a lucrurilor acestui Atelier, inconsonants perfecta cu timbrul national desvAlit in ele, cuadevdrat stoarce admiratiunea privitorului.

Si dacd toate acestea stint asa, de loc nu ne va prindemirarea, ca bunul nume al acestui Atelier s'a, rdspandit in toatecolturile locuite de Romani, nu numai, ci acela a trecut sipeste hotare si s'a varit si in cele mai inalte pAturi ale socie-tAtii romanesti. Suntem mandri, ca aceasta Reuniune modestaa primit comanda chiar si dela tin membru al Inaltei CaseDomnitoare. Ne cade bine, ca si jurnale strAine au luat actde acest Atelier, reproducand modele de tesaturi lucrate in-teinsul. A, intre altele, Wiener Mode" din Viena. Si e na-tural interesul ce se arata atat de intensiv Cap de aceastacomoara a noastrA, cad industria noastra poporald, in dife-ritele ei manifestari, e de o bogAtie si variatiune neintrecutd.

Astfel socotind si apretiind insemnatatea Atelierului, faraindoiald II putem insira intre asezamintele noastre culturalede primul rang. Si, ca s'a ridicat la acest nivou, este a seatribui imprejurdrii, ca destinele Atelierului stint incredintateunei conduceri destoinice. Prezidenta Atelierului e DoamnaElena Pop Hossu Longin, care de un patrar de secol lucrdneobosit intru cultivarea industriei de casd romanesti; direc-toard e Dna Victoria Dr. Erdelyi, pururea insufletitd pentruaceeace este romanesc, iar conducatoare e mdiastra D-soarsTiberia P. Barcian. Acestea trei nume ne dau garanta deplind,ca Atelierul isi implineste misiunea S3, spre multumirea si falanoastrd a tuturor.

www.dacoromanica.ro

Page 371: serbarile dela blaj 1911

883

DupA acestea e de tnteles, ca Si Atelierul si-a Ceruto modestA parte din marile serbari jubilare, ce s'au desfasuratin toamna anului trecut la Blaj, din prilejul jubileului semi-centenar al Asociatiunii, iar comitetul local al serbarilor atinut sä deie, in acest scop, tot sprijinul sau Atelierului. Dinprilejul acesta s'a aranjat o expozitie din tesAturi si cusaturilucrate in Atelier. Expozitia a fost cu totul separata, in etajulinstitulului preparandial.

Am avut fericirea sa privesc cu drag lucrurile expuse sitrebuie sa mArturisesc, ca toate m-au umplut de farmec si ad-miratiune si nu-mi venea sa ma mai despart de ele.

De o frumuseta rara era Albumul compus din modele pre-tioase si donat de d. Melete Rautiu stavrofor la Ramnicul-Valcei.

&hero' deleslituri

Asemenea de mare pret era colectia Dnel Victoria Dr.Erdelyi, din tinuturile Orastiei. S'au putut vedea covoare lu-crate cu mult gust, ornate bisericesti, covoare de altar, (delamAnastirea din Prislop) acoperitoare de altar si de tetrapod(din Deva), etc.

In mijlocul salei, deasupra, atarna tin splendid praporlucrat artistic in atelier si donat bisericii gr.-cat. din OrAstiede regretatul medic Dr. Stefan Erdelyi. Apoi perinute de divan,de calatorie, stergare, culmare, straiti si desegute, perdele, ma-sarite si alte obiecte, care de care mai frumoase, dovedind tingust rafinat si delicios.

-a 1

.e'r' ;4-kft--

1.4ti

C.-.....,...----c.- , --T.I.i . \ . riy,illirVill'' .!...: 4S; l'.

VP'.i7

fOtAiiW 1.

0:7,--

...-:

i:±:-...-r-

' . . -%>, '4 .4..a,"`..1_.-;. , ir.. ..

n,t F :. 11)

1.--,4 f q:' : 9'h' *!ir .'-; '? ' " - ' .

L

1,-

ciukturi ,

et :

www.dacoromanica.ro

Page 372: serbarile dela blaj 1911

== 8g4 -4-

Onorurile expozitiei le-au facut, in toata vrentea, prezi-denta, directoara, si conducAtoarea Atelierului. Mai erau acolosi doua fetite tinere, cu gust imbricate, cari sunt aplicate calucratoare la atelier.

Vizitatorii, cu deosebire cei din Romania, nu se puteausAtura In privirea obiectelor, vazand marea diferintA de gustintre obiectele expuse aci si Intre cele din Regat.

S'au facut mai multe comande, atat din Romania, cat side aid, si, spre multumire, cea mai mare parte a obiectelorexpuse s'au vandut.

De Inchiere fie numai atata, ca avand si noi Romaniiizvoarele noastre, de unde ne putem castiga lucruri curate, siromanesti, datorinta noastrA e sA le sprijinim si lipsurile noastresA le acoperim de acolo. In atelierul dela Orastie" se gatesctot soiul de tesAturi si cusaturi, deci deviza noastrA sA ne fie:toate lucrurile de mans si toate tesaturile, cari nu le putemgAtI acasd, sa le comandam la Atelierul de tesaturi si cusaturiromanesti" din OrAstie. *

Expozifia de picturd.

Gratie dlor F. C. Domsa si tinarului Nicolae Pop, din pri-lejul serbarilor jubilare ale Asociatiei, s'a improvizat si o ex-pozitie de pictura 1). Cele expuse aici, cu putine exceptii, sunttoate Inceputuri timide, altele naive. Se putea aranja o expo-zitie frumoasa, de pilda, din pictura bisericeascA a pictoruluiSmigelschi, apoi din alte panze de ale pictorilor dela Bucuresti.Dar in timp de-o saptamana se poate face prea putin. Cacise stie, pictorul Smigelschi traieste la Roma, pentru studii, iarBucurestii, fireste, Inca stint departe de noi....

Dintre cele 50 panze, cite s'au expus, se remarcA, atatprin originalitate cat si prin arta ce-o rAsfrang, panzele tina-rului Nicolae Pop, originar din Tohanul vechiu de Tanga Brasov.Dsa, dupe cum Imi spune, a mantuit o academie de arta de-corativA dela noi. Mat de talent, dupA parerea mea, tinardat uitarii din partea obstei noastre atat de certata cuarta. Dsa ne expune 4 tablouri mari: Carul cu 4 boi in zide yard, Castelul dela Riipov, Din Tara Bdrsei, Asfintit de

') Din raportul cc it di{ *Tribuna, Nr. 181.

www.dacoromanica.ro

Page 373: serbarile dela blaj 1911

385

scare, apoi desemnuri (6 studii figurale), dintre cari unele aufost premiate de academia din Pesta.

Profesorul de desemn F. C. Domsa ne expune 2 panzemai de seams: Hristos si Madona, n mixtura de stil bizantin

Episcopul I. Inocenliu Micu Klein,primul intcmciator al Blajului rorranesc.

si modern. Apoi portretul real al mamei dsale, o smeritamaica preuteasa. DI Domsa a intipArit acestor opere un frumossi remarcabil talent.

Dsoara Lucia Viciu, fiica profesorului penzionar AlexiuViciu, ne pune spre vedere o panza: 0 moarA Trite() regiune

25

www.dacoromanica.ro

Page 374: serbarile dela blaj 1911

386

romantics, pare-ni-se din !Iolanda, care aduce mult a fi ocopie bine reusitd. Apoi mai dd portretul lui Ilarian Papiu,de asemenea o copie, Inca neterminatd.

Dl VlAddrean, un amator al picturii, un diletant, de pro-fesie contabil la Albina" din Brasov, are un peisaj din Neapol,care se vede a fi o copie scaldatd Intr'o lumina bogata, ocopie, sj dacd nu palidd, nereald, dupd multe peisaje cari seexecuta in strainatate. Dsa mai are Inca vre-o 12 bucAti maimici, dintre cari cele mai multe par a fi

Delicata dsoard MArioara Major, fetita dlui Joan Major,administr. domeniului metropolitan, expune cloud peisaje ad-mirabile, cloud nopti cu luny plink cari Iti reamintesc cuvin-tele lui Eminescu: argint e pe ape si our in aer...." Nu ca safiu indiscret, dar mi-se pare ca penelul dlui Zeillet a creatmai mult aceasta panza, cdci dsoara Maior e eleva dlui Zeiller.Ori cum, panzele acestea sunt pline de poezie, stint fermecd-toare sj poartd nota

DI Zeiller are 3 modele de picturd pentru cupole, sidupd miniatura acestor sfinti se observa, ca dansul e ucenicullui Smigelschi in pictura bisericeascd.

Dsoara Rozica Cdpusan are o copie, admirabil reusitd;Faun, dupd Benczur, pictorul ungur.

Aceste sunt panzele mai de seams expusc la expozitiade picturd.

Cate tin raport mai sumar despre expozitie au adus sialte foi ale noastre. Amintim mai ales raportul Romanul"-tii(Nr. 35), al Tribunei" din 1 Septemvrie n., al Foil Popo-rului" Nr. 35 etc. Universal" din Bucuresti (19 Aug. v.) spune:aceasta expozitie e cea mai bund dovadd de munca foarterodnica ce o desfasurd comitetul acestui despartdmant jn mij-locul taranilor apartindtori".

cOpii.

originalitatii.

www.dacoromanica.ro

Page 375: serbarile dela blaj 1911

XIII

Dupft serbasi.

www.dacoromanica.ro

Page 376: serbarile dela blaj 1911

Ne e cu neputintA sd reproducem, Ia acest loc, tot ce s'ascris si s'a tipArit, in legAturd cu serbArile dela Blaj.

Zile, putem zice, sAptAmani dearandul, valurile trezite demanifestatia cUlturald:nationald dela Blaj s'au resimtit in co-loanele ziarelor si revistelor. incepand cu gazetele de zi delanoi, pand la cutare organ popular pentru toti Romanii," dedincolo de Carpati, dela nepretentioasa Foaia Poporului" dinSibiiu, cu raportul foarte complet, ce I -a adus dela serbAri invre-o doi numeri ai sal, pand Ia cea dintaiu revistd din capi-tala -Romanimii, dela Cdlindarul Minervei" liana la alUnirii" noastre, pana peste granitele limbii romanesti,Ia gazetele vecinilor conloeuitori in aceasta tars, toate-toatesi-au avut paginele -de omagiu on de admirare pentru serba-rile dela 3laj. DI N. lorga 7- marele nostru lorga ne-a in-vrednicit chiar de o brosura, cu adevdruri sigandiri tdiate inbronz, despre ninsemndtatea politick culturald si literarA" a ser-bdrilor dela Blaj.

Nu e nevoie sa spunern, ca serbArile dela Blaj au fostunul dintre"`'prilejurile rani, cand cu adevArat intreg neamulnostru si-a avut Indreptate si atintite privirile spre un singurpunct. Gazetele de zi s'ati Ingrijit ca prin rapoarte zilnice, prinreproducerea discursurilor, rapoartelor, conferentelor etc. sdducd cat mai de grabs in toate partile vestea celorce s'auspus si s'au petrecut la Blaj: coloanele tuturor gazetelornoastre de dincoace si ale tuturor gazetelor de seams de din-cOlo, Minerva", Seara4, Viitorul", Universul", Adevarul"cate ne-au putut ajunge in mani, cunt dovada viului interescu care a fost urmAritA desfAsurarea serbdrilor noastre.

Au urmat, Ia cateva zile dupd serbari, in gazetele noastre,selia Apoi a venit randul reliefArii momentelotmai de frunte dela serbAri, de Indemn $i invdtaturd pentruviitor. Calindare de ale noastre acesti harnici colportoriai literaturii si culturii romanesti Intre poporul defy sate,

E I

0 0IE

0 0 0 0 1

si

impresiilar....

www.dacoromanica.ro

Page 377: serbarile dela blaj 1911

390

au incercat apoi, alaturea de revista Asociatiunii," mai peIndelete, sd deie, pe seama cetitorilor lor, o icoana mai multon mai putin completa a serbArilor dela Blaj. lar acum, scrii-torul acestor sire se pregAteste, obosit, sa aranjeze pentru tiparmaterialul ultimelor doua capitole ale volumului, pe care des-partdmantul XI. Blaj at Asociatiunii" a hotarit sa-1 pund inmana publicului romanesc, ca o amintire aleasA a serbArilor,ca o icoana, cat se poate de completa, a unei strAlucite paginidin istoria noastra culturala.

Alegem pentru acest capitol, din teancul de gazete si re-viste, atata cat ne mai ingaduie spatul pentru a completatabloul serbarilor dela Blaj.

Zile mari la Blaj".S'a pogorit mila Domnului din belsug asupra noastra,

caci momentele de sfanta senindtate, la cari nutnai tremurandde dor si de ingrijorare indrazneam a ne cugeta in finene-au sosit in prag. Feeric pare azi modestul nostru orasel deieri de alaltaieri, impopulat dinteodata ca in bazme cutot ce poate misca si aprinde o inima romaneasca.

Par'cA toate ostirile ceresti si -ar fi pogorit pe un momentfarmecul for din alte lumi si noi purtati pe aripi ingeresti,simtim fiorul ce ne strabate la cugetul, ca traim si cinstimazi zile istorice. Sunt zile de mangaiere si de sfanta cantareromaneasca!

Cum vom cants cantarea Domnului pe pamant strain,se intreaba psalmistul indurerat de soarta Evreilor oropsiti,

in Vechiul Legamant: si nu afla raspuns potrivit. Raspunde-vominsa noi, in fata Sionului romanesc: Marimu-Te pe Tine, mareDumnezeu facator de minuni, carele ne-ai ridicat din pulbereapamantului si-ai turnat demnitate omeneasca intru osemintelenoastre; cants -vom Tie si Te vom preamarl: caci plecandurechea Ta spre rugamintea ce Ti-am adus de veacuri, n-aiurgisit inima noastra infranta si smerita, ci mai vartos ne-aiinvatat sA credem tare, inainte, in biruinta muncii si a lupteicinstite....

Astazi, cand zorile mandriei noastre se revarsA rumenesi maiestoase deasupra stAruintei de fier, cu care am fAurit si

-

www.dacoromanica.ro

Page 378: serbarile dela blaj 1911

391

faurim mereu Ia viitorul nostru ca oameni si ca Romanisimtim intreit puterea credintei in Tine, Dumnezeu nebiruit,si asa ne sopteste sufletul, tresarit de frumuseta clipelor princare trecem azi, ca sub ocroteala provedintei Tale n'avem samurim niciodata....

Din articolul : Zile marl Zn Blaj", 'Unirca , Nr. 76.

Hac iter est, veniant sitientes bibere lymphas, post quasnon ultrd concutit atra sitis" aceste cuvinte, de-o semnifi-catie profetica, pe cari le-am cetit, trecand pe langa bisericacurtii metropolitane, as vrea, intr'un avant al entusiasmuluice ma stapaneste, sa le pot scrie azi pe crestetul boltii, inlitere de flacari, ca sa straluceasca departe, vestind tuturorcelor intarziati in umbra marele mister al renasterii Ia o nounsi vesnica vieata prin credinta. vrea ca toti cei insetatidui:4 o credinta nesovaitoare in puterea de vieata a neamuluinostru sa vie azi aici si sa-si scalde sufletele in undele tainicesi sfinte ale Insufletirii, care rapeste azi pe cei vre-o 25 demii de Romani, cati au venit sa dea acestor serbgri proportiicu adevarat epopeice. As vrea, cad nu poate sä existe unsuflet atat de coplesit de zgura indoielii, incat sa nu se pu-rifice si sa nu se renasca de farmecul dumnezeesc al acestorbiruitoare unde de insufletire romaneasca....

intocmai cum miticul Anteu ca sa intrebuintez fru-moasa comparatie din discursul festiv .al dlui Barseanuprindea putere de cateori venia in atingere cu pamantul, vorprinde putere in sufletele lor si zecile de mii de Romani, caricalca azi pe acest pamant, sfintit de atatea evenimente istoriceromanesti si de atata munca luminata pentru izbavirea dinIntunerec a neamului romanesc. umbrele marl, cari veghiazavesnic asupra Blajului vor tresari fericite azi, contempland dinlumea for maretia acestor serbari si vor binecuvanta acestrand de oameni, cari le-au infaptuit, drept chizesie a biruinteinoastre nationale ce va sa vie....

Zilele dela Blaj vor ramanea unul din marile semnale delumina, cari vor strabate prin vremuri, aratandu-ne mereu ca-rarea ce avem sä urmam, caci aceste zile ne-au dat, deplinaca niciodata in trecut, sinteza vietii noastre nationale. Fericitulepiscop Inocentiu M. Klein, acest inflacarat suflet, care face

as

Si

www.dacoromanica.ro

Page 379: serbarile dela blaj 1911

392

panA astAzi, singur, zarea de lumina a veacului al 18-lea, vafi contemplat azi, senin st impacat in sferele lui ceresti, sin-teza aceasta, ce s'a intruchipat in catedrala inAltatd de el, laliturghia solemnd. Si se :vor fi adunat impreund cu el, in sfantsobor, toate marile suflete ale trecutului nostru, fericitii Maior,Sincai, S. Klein, lancu, Saguna, Sulutuj Cipar, Barit, Muresianu,Bunea si intreagd pleiada de mucenici, can s'au savarsitcinstind acelas ideal ce lumineazd in aceste zile sufletelenoastre. In binecuvantdrile arhieresti va fi tremurat azi si otainica razd a binecuvantdrii for si in feeria ceremonialuluidivin va fi stralucit si un tainic reflex at fericirii lor....

Slavite sa r'd.'mand aceste zile pentru totdeauna, slavapdmantul, care Ie -a ocrotit. Unitatea noastrd sufleteascd nu

gdsit niciodata o expresie mai minunata decat in acestezile si Blajul primeste in sarcina constiintei sale istorice odatorie morals mai mutt, cand va. scrie de apum o noun pagingde our in analele sale neperitoare....

Din articolul Zile marl I L Blaj," .Tribunac 80 Aug. 1911

Neperitoare si cu o putere de regenerare se vor sal*, desigur,aceste zile, in inimile acelor 20.000 de romani ce s'au adunat, ne-crutand oboseald si jertfe, materiale, la manifestatiile culturaledela Blaj, vrand parcd sa redestepte vremurile celor 40.000de pe Campul Libertatii, adunati odinioard pentru cea maigrandioask demonstratie politics. Ceeace a inceput sa sepetreacd azi la Blaj, multd vreme va fi pomenit ca cea maigrandioasa manifestatie culturald in istoria neamului nostrudemn de un viitor mai stralucit.

Ce e Blajul?Un orAsel cu 3000 de locuitori, 2650 romani, 350 ma-

ghiari, s'ar zice in dictionarul etnkrafic.Un cuib de agitatori", ar zice oricaie maghiar credin-

cios traditiiior din patruzeci si opt. Cel mai puternic centrucultural al romanilor de dincoace" spune dl profesor Ratiu infrumoasa sa brosurd ocazionala, facAnd uitat Sibiiul, inteunprea iertat elan de mandrie

Mica Roma", zice fiecare roman si mai ales cel cedepAnat vieata in Blaj.

La acestea cronicarul zilelor de azi mai are de addugaturmatoarele:

locals.

si-a

si-a

www.dacoromanica.ro

Page 380: serbarile dela blaj 1911

-393

Blajul, satul lui Blasiu Cserei, boier do prin anii 1095,dupa dese schimbari de stapard, vanclut, de M. Apaffy 11. Caseidomnitoare, cu care marele Itiocentiu M. Klein face schimb,oferind mosiile dela Sambata-de-jos si Gherla si mutandu-siresedinta aci, dela Fagaras. Anii ce urmeaza au facut dinBlaj mica Roma" a romanilor transilvaneni. Bin,einteles, nu ocopie a marelui imperiu cuceritor, nici a cetatii elene de maitarziu, ci un chip al anticei Rome si al orasului puternic, intreparetii caruia puisa toata vieata si istoria romans.

Astfel si cu Blajul.Timp indelungat, intre paretii institutiilor ce se ridicau

una dupa alta, se plamadia aproape exclusiv, vieata noastraculturala si politics. Fiestecare episcop era in felul lui unrex" antic.

Astazi?Gloria strabuna" nu a pierit nici azi. insa in o mul-

time de privinte Blajul este un caracteristic si revoltator ta-blou al nelegiuitului regim politic, ce domneste la noi.

Trebuie sa vezi, ca acest oras istoric romanesc fondatde romani, tnaltat de roman', locuit aproape exclusiv de ro-mani, acest oras in care an de an se cresc aproape 1000 detineri, din toate partile, acest oras cu organizatie bisericeasca,care dispune asupra unei averi de 7 milioane corone esteguvernat de heghemonii" nostri en colonie, asa de pilda cumisi guverneazd si Anglia Indiile.

Functionarii dela judecatorie, administratie, finante, jan-darmerie cu totii sunt streini de neamul nostru, si Intre-buinteaza cu Inversunare o limbs pe care taranul roman n'ointelege, dar pe carturarul roman it conrupe.

Din raportul despre serbari al PRomitnult-ui Nr. 179.

Blajul, locul sfintit de o munca culturala de veacuripentru luminarea poporului roman nu numai dela noi, ci sidin Romania, locul sfintit, pe care au, calcat luceaferii nea-mului nostru Maior s! Klein, locul, unde pe CampulLibertatii s'a proclamat la anul 1848 lupta pentru libertateanatiunii romane, a fost orasul cel mai chemat sa cuprinda insanul sau miile de Romani veniti sa sarbatoreasca Implinireade 50 de ani, dela infiintarea celei mai mari societati culturalea noastre.

§incai,

www.dacoromanica.ro

Page 381: serbarile dela blaj 1911

- 394

Si au venit Rotnanii de pretutindeni, din muntii, cari nedespart de Romania, de pe Campie, din Tara lui lancu si a luiHuniade, venit-au de pe Crisuri; din Banatul Infloritor, dinTara Oltului si a Barsei, de pe Tarnave si Muras, din Salagiusi din Satmar, din Maramurasul lui Bogdan, descalecatorulTarii Moldovei, venit-au din Romania, unde limba si culturaromaneasca e libera, venit-au de pretutindeni, incat celor ba-trani li-se pares, ca au inviat vremurile, cand ei feciorasifiind, vedeau cetele in haine albe ale parinti:or si mosilorlor, umpland potecile muntilor si drumurile campului In caleaspre Blajul anului 1848. Atunci mergeau ca sa jure credintaimparatului si natiunii romane, sa jure, a cu arma in mansisi vor apara libertatea nationals. JurAmantul si-l-au Implinit.

Si acum mergeau tot pentru un juramant, juramantul dea lupta totdeauna pentru cultura nationald romans, de-a luptacu tarie impotriva culturii straine, care cauta sa ne otravesiscasufletele....

Blajul e oras mic, dar cu un trecut istoric si cultural, pe carenu-1 are nici unul din orasele, fie si mai mari, ale pamantuluiromanesc din Ardeal si Tara-Ungureasca. Nu se poatepilda mai graitoare, ca nu multimea, nici stralucirea din afaranu face mare numele unui oras, ci duhul, aceasta scanteiedumnezeeasca, care stapaneste pe locuitorii lui. Si de candBlajul a ajuns proprietate romaneasca la anul 1738, cand epi-scopul Inocentiu Micu-Klein Il primeste in schimb pentru altemosii, pans astazi, dela Blaj s'au revarsat din belsug duhulbunei credinte, al intelepciunii, al invataturii si al dragostiifierbinti si neinfricate de neam. Dovada numarul cel mare albarbatilor luminati esiti din scolile Blajului, Inca din vremile,cand la noi, ca si in Tara Romaneasca, un val de Intunerec,acoperia neamul romanesc rob. Din scolile Blajului au iesitepiscopii Ignatie Darabant sj Satnuil Vulcan, care a infiintatgimnaziul din Beius (1828), Samuil Clain, Gheorghe Sincai,Petru Maior, Dr. I. Molnar. loan Budai Deleanul, poetii sialtii si altii, cu ale caror nume singur am putea umplea pa-gini intregi.

Si astazi Blajul e la noi cea mai bogata localitate in in-stitute de crestere si invatamant.

Asocialitmea la Blaj", din .Foaia Poporuluj. Nr. 34.

o

www.dacoromanica.ro

Page 382: serbarile dela blaj 1911

395

Serbari le de astazi de pe glorioasa Campie a Libertatii,aratd, a mai pe sus de certurile rele, de intrigile dusmanoase,mai pe sus de salbdtacia infricosata a cotropitorului si maipe sus de ratAcirile de-o clips, traeste mntreg, neatins, stapansi rldrz in constiinta puterii lui, sufletul romanesc.

Se implinesc anume cincizeci de ani, dela intemeiereaAsociatiunii pentru literatura si cultura poporului roman",care e fara indoiald si asazi sufletul cel mai viu al intregeivieti romanesti de peste Carpati.

Cincizeci de ani de incorddri doar a fortelor sale propriisi acestea Inca nabusite la tot pasul; cincizeci de ani de vieatastrAdalnica si fail de pace; cincizeci de ani.... 0 sarbatorirenu atat a unor foloase modeste dupd o muncd nu totdeaunaatat de armonica, cat o sArbatorire a zilei in care a aparutsemnul acesta dumnezeesc, care aved sä arate tuturor dusma-nilor neamului nostru, floarea Inca vie si pururea vie a vietiinoastre pe un pamant desmostenit. Acestei vieti se inchingasa dar acum miile de oameni, cari s'au adunat pe campiaamintitoare de credinta si sub stapanirea lui suntem indemnaticu toti Romanii sä sArbatorim desvoltarea culturei si credinteinoastre neclintite.

La Blaj, din >Nona Revist5 Romanic, Nt. 15.

Blajal in sfan 5 sgrbaloare".Ajunul serbarilor prevede in program cloud' momente: in-

timpinarea oaspetilor, in frunte cu comitetul central din Sibiiu,si seara de cunostinta.

Intreagd ziva a fost un adevarat ajun de mare sarba-toare. Grupuri mid si mari, de inteligenti si tarani, clerici silaici misunau azi in fata Catedralei veterane, ce falnic isi Maltazidurile cu spoiala for bAtuta de vremuri, reamintind multeicoane si clipe de restriste din trecut... Si cum stai, oprit infata acestui bastion de credinta romdneascd: privind multelefete straine, lumea agitata si afisele nenumarate, cari fiecarEpar a striga de pe parete, vestind tot ceeace poate interesdochiul strain ajuns acum la Blaj, sintte0 rdscolindu-saprinzandu-se tot ce-a fost candva nobil in tine....

si

www.dacoromanica.ro

Page 383: serbarile dela blaj 1911

396

In dreapta catedralei, pe o poartd cu grilaj, o mare in-scriptie te indrumd la: Expozitia istoricd-culturald a Des-partdmantului Blaj". Cu vre-o doi pasi mai la dreapta facesgomot multimea adunata dinaintea Cancelariei institutului pe-dagogic: se cumpard febril bilete pentru concertele si teatrul,ce au sd urmeze in zilele urmatoare.

Te intorci indArdt, dai pe is Casa centrald capifulard.Doud afire cu stove mari grase vestesc, ca acolo Biroul depresA" si Comitetul pentru banchet dau info-rmatiuniletrebuincioase.

Pavilonul din curtea gimnazului e insd centrul atractiv.Aci s'au tinut si pang_ azi zilnic probele, aci e banchetul deazi, concertele renumitului nostru lacob Muresianu, si cele maide valoare prestatiuni dramatice....

Prin oral pretutindeni voie bund fail fine: pe strazide-alungul si Wand pe Campul Libertatii, unde minunea ini-mosului inginer Aurel Vlaicu isi asteapta ziva indltdrii....

Cucerit de tot ce-ti va tinde acest ordserromanesc inaceste zile de mArire simtesti aievea 'o satisfactie vagd ne-spusd,. si te is in stapanire o dulce mangdiere, pentru caresimtesti, ca n'a fost zadarnicd oboseala sj jertfa, -ce ai luatasupra ta, and ai prins geamantanul in mans si ai urmatlozincei: la Blaj. Iti uiti, ca trebuie sa-ti cam infunzi maim inargintii amarnic agonisiti; ba po_ate uiti de grabd si amdrealamdrunta ce te-a cam rapit in clipd, de cumva mult incercatulcomitet de incvartirare va fi gresit si nu-ti va fi rezervat 'vre-unloc de. receptacol mai pe placul

Din art. Zile mari Yn Blab" vUnireat Nr. 76, 28 Aug. n.

Cad lume sd zic ea a. venit la Blaj?....Inca de vineri si sambdtd prin Blaj misund o lume imensd,

ca la cele mai mail targuri, si Duminecd dimineata comitetulde gazduire constata, ca itrafard de locuintele energid rezer-vate, 7- ca sd nu zic, aparate ca in *erne de rdsboiu = toatecasele si internatele sunt pline.

De cloud zile toate trenurile sosesc cu intarziere 'la Blaj,si pleacd cu si mai mare intarziere.

De prin vagoane se revara .un puvoiu de oameni asupraBlajului, ce std sd-I indcluse,

tau....

- -

www.dacoromanica.ro

Page 384: serbarile dela blaj 1911

897

OrganizAtorii pierd toatd puterea, lumea zAboveste Iagard vreme lungd si abid cu incetul se poate risipI prinoral, si satele din jur. Numai bucuria si veselia generalsmai ajutd sd trecem senini peste atatea prilejuri de nemultu-miri efemere.

Cei mai multi azi nemultumiti, ca mane, vdzandu-i pecei-ce vin in urmd, juruiesc lumandri de-un cot sfantului carei-a protejat.

Vin tarani din marl departdri, cu trenul; vine lume dinRomania, peste 500 numai ei.

Atata lume doar niciodatd nu am mai vazut si asa imi ima-ginez, c'o fi fost tot la Blaj splendida adunare dela 3115 Maiu 1848.

Cu deosebire trenurile de Duminecd seara, dela Oradea,Arad si Brasov a lost o minune cats 'time au adus. Loc pentrudansii nu se mai gdsia, deck cu multa greutate prin Veza siSancel, satele- mai apropiate, de unde !And la Blaj calea seface pe jos.

S'a dovedit de data aceasta de zadarnicd ospitalitateaWA seaman a familiilor romane din Blaj. 'Cu toate ca uneleau ajuns recordul de 39 de oaspeti in casa mi-se pare dlloan F. Negrutiu fail de satele dimprejur, lumea ar fi limaschiar fara addpost. Din raport. desprciserbari al 1tomanul -ui Nr. 179.

Blajul niciodatd pand acum n-a vazut in mijlocul sauatata lume romaneasca ca acum. Din toate patru, colturilelumii romanesti au venit Idoritorii.de inaintare a poporului ro-manesc. Este cu neputintd a cid lista tuturor oaspetilor, alcdror numar trace peste 20.000. Remarcdm in deosebi multAlume romaneasca venitd de peste Catpati. Poetii George Cosbucsi Stefan 0. losif si mdestriil Caragiale au ftit vremea intreagaobiectul celei mai vii atentii.

' Intre altii au venit din Romania dnii: Ion Bianu dela Aca-demia' romans, I. Ghica, fost secretar de stat si prefect deConstanta, Niculae Brinzeu, fost prefect de Tulcea, profesoriiuniversitari S. M. Murgoci si S. Mehedinti, deputatul Brdescu,profesorii N. Baboianu (Bucuresii), Anuscd (Braila), I. Paul(Iasi), Ion RAducanu, prof. univ., Dr. Sextil Ruscariu (Cernduti),multi altii. Nurndrul oaspetilor din Regatul Romaniei libere seapropie de 400.... Zile marl Ia Mai", ,Tribunac, 30 Aug. 1911.

isi

www.dacoromanica.ro

Page 385: serbarile dela blaj 1911

- 398

Momente $i impresii.Cand am scoborit din tren si am vazut vioiciunea si zim-

betele multimii din falsul KuktilOszog al gArei Blaj, a inceputsd-mi batA inima mai tare. Strangerile de maul erau poeziiintregi de frAtie omeneascA. Fe lul cum a primit pe participantiila serbAri comitetul aranjator, in frurrte cu neobositul presedinteal acestui comitet, d. Iuliu 'Maniu, a fost cea dintaiu plAcerela intrarea in Blaj.

Ce adanc simtite si dulci reminiscence are ordselul acestadela tovard.sa lui iubitd: Campia Libertatii. Privind-o inteamurg,mi-se pared, ca visAtorul Blaj, asezat comod intre dealuri,ascultd Inrarmurit soaptele ei prin cari ii povesteste basmulIni 48. Si par'ca si eu insu-mi vedeam pe Simion BArnut agi-tand cu mana vorbele-i fulgerAtoare, cari asvarleau lumina sprepatruzeci de mii de romani chetnati sA pund baza mantuiriineamului romanesc din Transilvania.

Asa de clar par'cd vedeam intregul tablou, nu evocat prinistorie, ci rasarit deodata inainte-mi, ca si and soarele scd-patat dupd dealuri, s'ar fi intors ca printr'o minune si ar fistrdlucit deodata deasupra multimii.

Asi fi ramas astfel mult, in transpoitarea asta, dacd sgo-motul din ordsel nu m'atraged spre dansul. M-am reintors säprivesc la sutele de oameni, cari veniau necontenit, facandu-semii si din ce in ce mai multi. Par'cd voiam sa-i \rad trecandpe toti spre Campie si reinviind deodata strAlucitorul trecut.

cata buns voe, cats veselie clocotea in Blaj. Cei cari nuse vazuserd de mull, se revedeau aci ; cei cari nu se cunos-curd niciodata, s'au cunoscut aci ; multi can s'au vrAjmasitodinioara, s'au Impdcat aci ; cei cArora nici scoala, nici presanu le-au desvoltat constiinta nationald, si-au desvoltat-o aci ;cei cu sufletul slabit de nevoi si suferinte, si I -au IntArit aci.In aceasta sfanta sarbatoare de trei zile, Blajul a fest asemeneaunei invieri nationale, in care toti si-au improspatat sufletulpentru toatA vieata.

*

Moment neperitor a fost prima sedinta a Asociatiunii". CeiBase prelati cu reverende purpuriane, In mijlocul cArora armonizafigura distinsA a marelui bArbat Andreiu Barseanu, nu mai puteausatura privirile aprinse de mandrie ale poporului romanesc

www.dacoromanica.ro

Page 386: serbarile dela blaj 1911

399

Discursul de deschidere al presedintelui Astrei" este una dincele mai frumoase carp de invataturi nationale. Sinceritatea,adevarul, intelepeiunea, idealul, scapara din fiecare vorba,si chiar stilul cu statistica mersului material al Astr-'" avea

Episcopul Petru Paul Aron,sub acgrui ocarmuire s'au deschis scale din Blaj.

In glasul oratorului poezia activitatii sale, care-i aureola ex-presia fetei, ca sa-i putem pricepe mai bine aceasta activitate.Discursul dlui Andreiu Barseanu a stabilit si a incredintat fietoti, cat de mai mare si cat de frumoasa este menirea Astrei".

1r,

1

M

www.dacoromanica.ro

Page 387: serbarile dela blaj 1911

- 400 -

Mai 'intense ca cele din Sibiiu, serbarile din Blaj au fostadevArate manifestAri nationale. S'a sarbAtorit nemurirea- nea-mului nostru. Constiinta nationalA, solidaritatea, unitatea su-fletului romanesc au fost demonstrate de popor cu cel maimare entuziasm posibil. Ce frumos moment al defilarii tara-nilor dupa comune. 30 de grupe, In fruntea fiecareia Cate unsteag albastru, simbolizand credinta, taranii au fAcut splen-didul careu din prima zi pe laturile pietei. StrigAtele for de:sA trAiascA" adresate domnilor", cuprindea nemAsuratul fordevotament fatA de fruntasii si cArturatii 'lor $i pareau, cssunt vechi soldati de-ai lui Mihaiu Viteazul, 0 armatA, carese adunA dupA o bAtAlie Invingatoare. Ce desehisa e inimatAranilor nostri si cat de falnic e sufletul 'or. Privindu-i, cumarea lui dragoste, cum n-ar fi putut spune bAtranul luptatord. George Pop de Btsesti, ca nu poate crede, stint si re-negati ! Oricine ne-ar cunoaste neamul, ar spune la fel. Sitotus, ce dureroasa adeverire a proverbului, cs in cea maifrumoasa padure sunt si uscaturi ! PAdurea insa rAmane totfru moasa.

Popotul la care credinta n-a disparut, la care redintaeste focuLlui sufletesc, acel popor 111.1 se va stange niciodata.Si clerul nostru demn stit ash- de bine sä intretie acest foc.Preotii au toatA ponstiinta menirii lor. Roadele activitatii siprestigiutut lur s'au vazut destul de clare in decursul serbdrilor.A contopi religia cu cea mai purl stiintA inseamna sA creeziadevarata morald.

Arhiereii' nostri urmeaza sA indeplineasca aceasta greasarcina, ajiltati de cler cu multa asiduitate si pricepere. Ilus-tritatea Sa; episcopul Miron Cristea, vorbind in linia de. vederea dlui VaSile Goldis, la adunarea Societatii fondului de teatru",a desvoltat, nu un studiu asupra teatrului, ci simtul cleruluiasupra acestei morale.

Onoare preotilor si arhiereilor nostri, cari, am vazut cuocazia serbarilor, ca sunt atat de adorati de popor, ca suntadevarati .apostoli: ai credintei si ai culturei si cA, Intredansii si popor este tin larg conduct sufletesc, prin care sestrecoarA nadejdile noastre de mai bine.

ca

www.dacoromanica.ro

Page 388: serbarile dela blaj 1911

- 401 -

Vlaicu! Acest nume rostit dela om la om, cu pasiune siCuriozitate, era preocupatia de aproape a tuturor si poate cadin punct de vedere emotiv a fost cel mai frumos moment alserbarilor pentru poporul nostru. Cand au aflat toti taraniica primul aviator roman s'a ridicat din randurile lor; si candau vazut pe tatal genialului final- in mijlocul lor, de fata laacensiunea care s'a facut in a doua zi a serbarilor, entuziasmula .fost la cel mai inalt grad de bucurie. Fiul si tatal au fostridicati pe sus si purtati in triumf, in ovatiunile infocate aletuturora, si a celor adunati pe Campie si a celor mai din de-partare, risipiti pe dealurile din apropiere.

Multamescu-ti Doamne, c'am trait sa vedem si mi-nunea" asta" spuneau atatia batrani, facandu-si cruce, insenzatia celei mai adanci pietati. Dar si cei cari 1 -au maivazut pe Vlaicu sburand, au avut o placere noun. Prin noulaeroplan Nr. II, aviatorul a progresat inventiunea sa, realizandmai multa siguranta in plutire si mai multa agilitate a apa-ratului. Sborul astfel, alternand intre 500 si 700 metri si fa-cand elegantele incunjurari ale Campiei pe deasupra dealurilor,cu repezi virajuri, a starnit admiratia celor mai vechi partici-panti ai sborurilor lui Vlaicu, din Romania. Cea mai maredin modernele inventiuni este cucerirea aerului si putem fimandri a din popor ne-a rasarit primul cuceritor roman.

Clipele cand maestrii Cosbuc §i Caragiale au fost printrenoi, vorbind si aratandu-si impresiile, insemnau placute mo-mente tuturora, cari le-au stat in apropiere. Ce rau imi pareca mi-au scapat mai multe asemenea momente.

La pranzul ziaristilor dela rusticul restaurant Veza, Cara-giale n'o fi stiind cats bucurie ne-a procurat prin sosirea luiintre noi. Ce masa vioae a fost, cu toata nota originals aaglomeratiei. Toti ii savurau vorbele, prea finele-i spirite.Dupa ce s'au curmat lungile ovatii dela sosirea sa, cand s'agramadit in jurul mesei multimea de fata, el a tinut urinatorullaconic discurs, cu cel mai gray aer din lume:

Domnilor, daca \fa pare bine si doriti ca sa fiu in mij-locul dvoastre, sa-mi dati voie, sa ma desbract "

Va. inchipuiti surpriza si hazul. Multi I -au imitat, des-bracandu-se.... numai de haina, bine inteles si daca

26

www.dacoromanica.ro

Page 389: serbarile dela blaj 1911

402

simplul pranz a fost excelent, e pentruca, multi dintre noi, ammancat tocana si ciulamaua Impreund cu vorbele lui.

Sosirea marelui savant Nicolae lorga, aparitia sa male-stoasa la serbari ce sir de momente rapitoare. Apostol alneamului, cu aceasta ocazie, el a vazut, ca eternele-i idei auprins ad'anci si roditoare radacini in massele poporului nostru.

Admiratia Vara margini cu care toti 1-au privit; adevaratadragoste ce o simtiau toti pentru dansul; respectul acela sinceral sufletelor, din care naste adorarea, toate acestea erau deajuns, ca sa zici ca insus prezenta lui acolo, era cel mai frumosdiscurs din cate s'au rostit la Blaj". Acesta este un adevar,pentru aceia cari I-au citit si 1 -au inteles.

*

Oratorii diverselor cuvantari, au stiut sa scoald In reliefadevarata importanta a serbatorilor, punand in graiu toata cal-dura sentimentelor lor, si totul era sincer si simtit. In zivaa 111-a, cand dl deputat St. C. Pop a propus pe presedintelesi pe vicepresedintele Astrei", a fost alt moment de Inaltaresufleteascd, in care si noii alesi si intreg publicul au simtit lafel aceeasi fericire. In armonie cu presedintele Astrei" si indeplina consonants cu folosul moral al cuvantarilor sale stra-lucite, dl Vasile Goldin, presedintele sedintelor Fondului deteatru" a infiltrat prin impecabila-i dictiune, tuturor cari I-auascultat, ideea ca un popor numai prin el insus isi poate ca-stiga dreptul la vieata. Sunt indivizi, cari traiesc din mils al-tora, cari traiesc prin altii. Oratorul a demonstrat ca neamulnostru nu este un popor de servitori ai altui popor, cum ardorl sa fim acei cari doresc aceasta.

Oratorii dela Blaj in frunte cu adoratii arhierei cari anfost de -NO, au format jumatatea din fericirea generala cene-au realizat-o manifestarile nationale de acolo....

Blajul in sfanta sgriAloare, momente de A. Vernescu, in,Rorna.nul, Nr. 182 si 183 1).

*

') Amintim la acest loc si aprcciarea calda a distinsei personalitatia nou-ilesului prezident, ce o da tot ,Romanulc, la locul intaiu in Nrulsau 181. Tot asa ,LuceafarulA in Nr. 18.

www.dacoromanica.ro

Page 390: serbarile dela blaj 1911

- 403 -

Numai cine a participat la marile seri:lad culturale delaBlaj poate sa-si dea seams bine de insemnatatea evenimen-telor cari au facut ca aceasta cetate de lumina romaneascasa straluceasca o clipa cu toata stralucirea marilor barbati siopere cad au ilustrat-o timp de aproape doua veacuri. Si nue putin lucru aceasta, cand ne gandim ca in Blaj au invatat,s'au ridicat si au propovaduit *incai, Klein, Maior, episcopulLemenyi, Cipariu, Barnutiu, Baritiu, Andrei Muresianu, dr. Au-gustin Bunea si multi altii tot atat de marl.

in atmosfera infiorata de evocarea acestor suflete ma-rete, in fata campiei deapururi sfinte, unde entuziasmul roma-nese a ridicat altar vesnic libertatii, s'a adunat poporul romandin toate partile Ungariei, in frunte cu toil arluereii lui, ca saaniverseze semicentenarul Asociatiunii, pentru cultura roma-neasca si sa asculte vestile bune pe cari aveau sa i-le deaconducatorii societaiii pentru crearea unui fond de teatrunational.

Solemna clipa! Doi Mitropoliti romani isi intind manileprietineste, pentru a face impreuna acelas gest de binecuvan-tare! Doua biserici isi apropie altarele pentru a inlesni ridi-carea primei scene nationale si a da un prestigiu si o semni-ficare suprema culturii romanesti.

Se intampla adesea, in mijlocul civilizatiunilor celor maiinaintate, evenimente cari prin esenta for fac pe spectatorisa se gandeasca la originea pirma a progreselor infaptuite.Serbarile dela Blaj fac parte din acestea. Dupa cum in tre-cutul indepartat teatrul a evoluat din misterele religioase, totasa fruntasii bisericilor romanesti din Ardeal se silesc azi sainfiinteze, din misterul religiunii, primul teatru national ro-manesc. i astfel, inteo vreme in care pentru cei mai multiscena a incetat de a mai fi un altar, cei doi mitropoliti dinArdeal si-au dat mana, pentru ca altarele for sa ridice scene

Acesta este primul inteles al serbarilor dela Blaj, intelescaruia expresia cea mai clara i-a dat-o P. S. S. episcopulMiron Cristea, a carui stralucita conferenta despre insemna-tatea teatrului national a dovedit ca daca arhiereii pot inaltamiscarile culturale prin inaltul for patronaj, si cultura poateridica adesea pe arhierei chiar pana la inaltimea scaunelorpe cari sunt destinati sa troneze.

* 26*

www.dacoromanica.ro

Page 391: serbarile dela blaj 1911

- 404 -

Al doilea mare inteles al serbArilor dela Blaj, care areiesit luminos din toate discursurile rostite: cand e vorba deculturd romaneasca, singura fold prin care poporul romanva puted sA-si cucereascd drepturile consacrate de veacuri,toate patimile trebuie sa tack toate neintelegerile sd dispard,toate sufletele sd se apropie frateste, cum s'au apropiat la 48pe Campul Libertatii episcopii aguna si Lemenyi, cum s'auapropiat acum in mitopolia din Blaj Metropolitii loan Metianusi Mihalyi de Apsa.

AdevArul acesta 1-au afirmat toti oratorii.

Dar cea mai inalta semnificatie a dat-o serbarilor delaBlaj sborul lui Vlaicu deasupra Campului Libertatii.

A lost o priveliste ce nu se poate Campul pecare odinioard patruzeci de mii de Romani au ascultat cu-vantul de desteptare al lui BArnutiu, a primit a doua con-sacratie istorica. De astddata, aproape treizeci de mii de td-rani si orAseni, veniti din toate unghiurile romanimii, au privit,aci nedumeriti, aci entuziasti, miscarea eroica a indraznetuluiaviator, care, cu aripi create de geniul lui, a izbutit sA sboaredeasupra pamantului care robeste pe om. Dacd Barnutiu apropovAduit la 48 libertatea, azi Vlaicu a reusit sa realisezecel mai stralucit simbol al eliberdrii.

Romanii multi, cari au asistat la acel sbor, au priceputintelesul acestui simbol. De aceea, cand Vlaicu s'a ridicat insbor maiestos de vultur, atat de sus incat nici chiar puscajandarmului sA nu-1 poata ajunge, zeci de mii de cdciuli sipaldrii au umplut aerul, vazduhul a vibrat formidabil de tune-tele entuziasmului romaesc, iar corespondentii ziarelor ma-ghiare, zdpaciti de acest succes neasteptat, s'au grAbit sA te-legrafeze la Budapesta ca.... Transilvania e pierdutal

*

E cinci dimineata. Un nor subtire impanzeste cerul Bla-jului. MA desteapta un murmur ce se accentueazA din ce ince, se lamureste tot mai asurzitor: e murmur de glasuri ome-nesti. §i tinere si batranesti, si subtiri si grave, si limpezi sisurde, aceste glasuri se amesteca, se alterneazd, se contopescintrun sgomot armonios. E svonul zilei de mare sArbAtoare.

Norul se subtieaza din ce in ce, se tidied, se strange,

inchipul.

www.dacoromanica.ro

Page 392: serbarile dela blaj 1911

405 -

pand ce dispare incet-incet in inaltimi nevazute, ca un %/Al finde retea inteun decor de feerie. Perdeaua s'a ridicat; iata acumdecorul intreg at feeriei: pe strada larga si prafuita a Blajului,marginita de case scunde, curate, drept randuite, gospodarestechivernisite, yin taranii, palcuri-palcuri. impartiti pe sate, infrunte cu cate un flacau ce doineste duios din fluer si altulce poarta un steag albastru pe care se ceteste cusut numelecomunei careia apartine fiecare grup, invesmantati in porturinationale de sarbatoare, impodobiti cu colie la palarie, yin la-ranii din patruzeci si mai bine de comune, ca sa deie serba-rilor culturale dela Blaj intelesul profund at fortei vii ce as-teapta sa intrupeze, in mod neperitor, cultura pe care o pre-gatesc azi straturile superioare.

Leganate in ritmul lenes al doinei, trec grupuri-grupuri,din Cenade, Panade, Ic lod, Spini, Lupu, Glogovet, Tapu, So-rostin, Ciufud, Veza, Spatac, Sanmiclaus, Balcaci, Jidvei, Ma-narade, Hususau, Lunca, Capalna, Valea-Sasului, Faget,Micasasa, Biia, etc., etc. Si se opresc toti in plata larga dinfata Metropoliei : o mare imensa de palarii cu colie, de ca-masi albe cusute cu fir rosu si negru, care-si leagana valurileintr'o necontenita miscare multicolora.

Vin la sarbatoare acesti tarani. Dar fata for nu este ye-sera de loc. Nici trista nu este insa. Inmarmurita par'ca trite°vesnica atitudine de rezemnata asteptare, infatisarea taranuluiroman aceeas este si la bucurie si la nacaz: un bronz pe carenu-i iinpresioneazd nimic din afara si care primeste expresienumai din pornirile ce se tidied din adancurile neschimbateale firei lui. DI Goga a caracterizat admirabil pe Oran cand,in conferenta sa despre literatura romaneasca din veacul atXIX-lea, a spus, ca clasa taraneasca este singura clasa socialsromaneasca din Ungaria, care are un perfect echilibru sufle-tesc. Asa este. lar acest echilibru este opera unei expe-riente de veacuri. Taranul roman din Ungaria nu-si pierdecapul niciodata la bucurie, de frica, par'ca, sa nu piardasi la durere. Si de aceea, in bucuria lui e totdeauna un aer degravitate, iar in durerea lui un zimbet de resemnat scepticism.

In perfectul sau echilibru sufletesc taranul roman dinUngaria gaseste totdeauna, in clipele mari, o extraordinaryputere de discipline.

Taunt.

www.dacoromanica.ro

Page 393: serbarile dela blaj 1911

- 406 -

Pe aceasta discipline s'a intemeiat dl Dr. Iuliu Maniu,cand a garantat, Ca serbarile din Blaj se vor petrece in ceamai deplina liniste fare concursul, adese provocator, at jan-darmilor.

Si asa a fost. Peste douazeci de mii de oameni au fostgazduiti in zidurile glorioase ale Blajului, douazeci de mii deoameni, cari au beut, au mancat, au petrecut timp de treizile, si cu toate acestea nici un scandal nu s'a intamplat.

Caracteristic Insa in privinta disciplinei sufletesti a tara-nului roman din Ungaria este urmatorul fapt.

Sbura Vlaicu. (In treacat fie zis, acest eveniment istoricse va putea vedea la cinematograful National, at carui pro-prietar dl Teodorescu a facut sacrificii insemnate de timp sibani, pentru a prinde in lumini neperitoare acest importantsbor). Aproape 30.000 oameni, tarani si targoveti, mai multitarani decat targoveti, stateau cu ochii mariti de admiratie,pe campul de aviatie si pe dealurile imprejmuitoare. Aviatorulateriseaza admirabil. Din zeci de mii de piepturi izbucnescurale. Aviatorul multumeste fericit. Aplauzele si ovatiile continua.Vlaicu vrea sa sboare din nou.

Atunci cu o singura miscare, toata aceea multime imensa,care ar fi fost desigur foarte fericita sa mai vada incaodatape ingeniosul aviator sburand maiestos peste capetele for siale jandarmilor unguri, a intervenit si a impiedecat pe Vlaicusa mai sboare.

Prea a fost frumos ! Ajunge!Si Vlaicu a inteles acest suprem omagiu de pretuire

inalta si crutare plina de dragoste ce i-se aducea, si n-amai sburat.

Alaturati acest entuziasm disciplinat, de anarhia entuziastaa publicului nostril si veti intelege usor de cats concentraresunt capabili fratii nostri din Ungaria, pe cari restristea im-prejurarilor i-a obisnuit sa-si traiasca mai molt in launtrul su-fletului for si durerile si bucuriile.

Dar data serbarile dela Blaj au avut un succes atat destralucit, aceasta se datoreste, desigur, in primul rand, energiei,tactului si spiritului organizator al dlui Dr. Iuliu Maniu. Stiamdinainte, ca d. Iuliu Maniu este unul din cei mai de seams

www.dacoromanica.ro

Page 394: serbarile dela blaj 1911

407

oameni politici pe cari ii are Ungaria. Mintea sa !impede siadanc vazAtoare, talentul ski oratoric stralucit, eleganta sisubtilitatea gandirii si formei sale de exprimare I-au impus,din primul moment al aparitiei sale in parlament, In randulintaiu al oamenilor politici.

Serbarile din Blaj au dovedit Insa, ca dl Dr. Iuliu Maniu,desi foarte tanar, este tot atat de modest, tot atat de harnicsi bun gospodar, pe cat it cunoastem, ca este de talentat.Numai gratie amabilitatii sale nemarginite, si Blajul a putut fidestul de mare, ca sa cuprinda in sinul sau atata oaspetiveniti din toate colturile romanimii, si oaspetii s'au fAcut destulde mititei, ca sä incapa Intre zidurile lui.

Desigur, ca acum, cand din maretele serbari n-a maiMinas decat o amintire scumpa ce nu se va sterge niciodata,gandurile tuturor celor, cari au fost oaspeti In orasul culturiiardelene se indreapta cu recunoscatoare aducere aminte spreacela care, desi nu a tinut nici un discurs, n-a luat parte lanici un banchet, nu s'a aratat nicairi, n-a cules nici o ovatiesi nici un aplaus, a fost sufletul acestor mari serbari si a me-ritat toate aplausele si toate ovatiile pe cari ele le-au provocat

Impresii scrise in fug5 de P. Locusleanu, *Viitorulc din 25 si 27 Aug. v.*

In lungul lant de momente InaltAtoare de inimi, in com-plexul maret de fapte neuitate, petrecute la serbArile culturaledin Blaj, fora Indoiala poporul de rand ocupa loc de frunte,atat prin numArul impunator, In care a venit aci, cat si maiales pentru exemplara lui purtare, ce-a avut pe durata in-treaga a serbarilor. Nu-i vorba, preotii Insufletiti si dascaliicuminte vor fi instruat poporul, cum sa se poarte, sA nu-si in-greuneze inima cu mancari si betie, iar bAtranii cinstiti aiatator zeci de sate vor fi spus mandrelor cete de tineri, sA nufaca rusine neamului si satului lor. Dar purtarea exemplara,ordinea admirabila, curajul si siguranta in mers, bunAcuviintain vorbd Inteleapta, privirea vioaie si inteligenta a poporuluisi curatenia hainelor frumos lucrate, ce be purta n'au pututfi rezultatul unei instructiuni de o zi doua, cu atat mai putinun mehanism on o spoitura, ci urmarea unei serioase munciculturale de mai multi ani. In intreaga fiinta poporului delaserbAri s'au manifestat comorile pretioase, morale si Intelec-

www.dacoromanica.ro

Page 395: serbarile dela blaj 1911

408

tuale, ce Dumnezeu i-le-a pazit ascunse, in atatea veacuri vi-trege, in cele mai adanci pAturi ale sufletului sau.

Era 30 August, ziva ultima a serbArilor, seara, inaintede inceperea productiunii teatrale, cand am auzit declaratiafacuta de dl protopretore al Blajului, caruia i-s'au facut ra-poarte amanuntite despre ordine, ca poporul s'a purtat binesi ca om beat nici n'a vazut. Acest atestat frumos de con-duits a poporului, 1-a dat si primarul Blajului. Vorbind maitarziu cu Dsa, spunea, ca la serbari, desi in intreg Blajul eraorn Tanga om, nu s'a intamplat nici furturi, nici certe, nicibatai si nici betii.

Poporul a aclamat pe conducatorii sai, stapanit fiind deo bucurie sfanta izvorita din dragoste si insufletire curata, sinu a aclamat inteo bucurie salbateca si destrabalata, pricinuitade beutura. A cantat poporul !impede si armonios, si nu tur-bure si ragusit, iar la jocurile lui a strigat linistit, ca sa -siarete numai bogatia de poezie si spiritul viu de observatie,ce-1 are. Un popor necult, dur in moravuri, nu-i capabil deasa manifestatii, nu-i in stare sa se intereseze asa viu si sa sebucure de lucruri artistice, economice, industriale si stiintifice,in masura cum s'a interesat poporul nostru, in frumoasa sibogata expozitie ce am avut.

Serbarile culturale din Blaj au desteptat si potentat infiecare: mandria nationala, bucuria, CA face parte din acestpopor disciplinat, cumpatat si plin de abnegatie, pe care itvezi si vreai sa-1 vezi asa, cum 1-a pictat in o splendida icoanamarele pictor Smigelschi, adaugandu-i explicarea: in vesnicamunca roditoare, primenind marirea strabuna, prin vecheaevlavie si gloria noua, spre siguranta viitorului harnic. (Sr.)

Purtarea poporului de rand la Blaj cronica, din .Cultura creOnac Nr. 14.

Distinsul maestru muzical lacob Muresianu ne -a procuratrapitoare momente de transportare sufleteasca. Reusind sadisciplineze orhestra comtinala din Sibiiu, a putut sa ne descorect orhestratia frumoasei sale opere Manatirea Argesului".

Tenorii Nicu Corfescu si Popovici au scos in evidentacalitatea melodicului operei, care pe Tanga caracterul muziceinoastre nationale cuprinde splendide nuance de romanticismapusean.

*

-

www.dacoromanica.ro

Page 396: serbarile dela blaj 1911

409

Baritonul Crisan si dna Carsai, cari *au aratat perfectCU aceasta ocazie calitatile vocilor, si corul bine alcatuit,au realizat admirabilul succes al maestrului, si 1-au facut mul-tumit de creatiunea sa, la care adaug cu entuziasm si ImnulAstrei".

Dar dna Aristita Romanescu si dl P. Liciu! Ii vor tinesminte cei cari nu i-au mai vazut asa, cu fiecare mimics, cufiecare simultaneitate artistica. Compatriotii nostri artisti, prinvenirea for la noi, au mai adaugat o nota de crestere a pre-stigiului, ce trebuie sa-1 formeze poporul artistilor sai teatrali,indemnandu-1 la mai multa atentie asupra teatrului romanesc.Dealtfel turneurile sotilor Barsean au determinat perfect acestprestigiu, absolut necesar.

Despartirea ce poem nemasurat de regrete, si totuscat entuziasm si aci.

In ochii tuturor lucia voia buns, ca si and atunci ar fiasteptat tin nou mnceput al serbarilor. Nimeni nu se simtiaobosit, ci cu totii simtiau ca un fel de purificare a sufletuluilor. Toate pareau mai bune, mai cu rost, toata lumea maicum se cade si mai frumoasa. Efectul acestor memorabileserbari a fost cum nu se poate mai eficace asupra solidari-tatii neamului nostru. Ne-am cunoscut aici, cine stie dacane-om mai vedea vre-odata", spunea cineva altuia, cu multamahnire.

Ca si cand aceste serbari ar fi fost ultimele manifestarinationale, asa ar fi sunat aceste cuvinte. Ori poate ele suntizvorIte din ins4 neconditionata trebuinta, de a se face catmai des si cat mai frumoase asemenea adunari romanesti, princari sa se manifeste toate aspiratiunile neamului, si toate da-rurile sale morale, pentru a se realiza astfel cat mai repededesvoltarea poporului nostru. Acei chemati a fi factorii acesteidesvoltari nu vor pregeta sa participe si sa intocmeasca, cutoate sacrificiile, aceste adunari, pentru insemnarea cat maivie a caracterului nostru national.

Blajul In stara sgrbgioare, rnomente de A. Vernescu..Romimulc Nr. 184.

www.dacoromanica.ro

Page 397: serbarile dela blaj 1911

410

Post fesfa.Ecouri.

Unirea".A trecut totul ca vraja unui vis!Cetim darile de seams din jurnale si retraim clipele, prin

cari ne-am strecorat, in zilele mari ale praznicului national.incepem sa ne concentram impresiile multiple si sa apre-

tiem importanta deosebita a zilelor ce au sburat peste noi, cao adiere de basm,

Vedem alaturi pe Arhiereii bisericilor noastre si intelegem,ca prezenta lor a fost cea mai stralucita podoaba a serbarilornoastre culturale. Stand in fruntea miscarii noastre cultu-rale, arhiereii au fost un simbol de o pretioasa insemna-tate. Coroanele cari impodobiau capetele lor, spuneau lumiiadunate din toate partile ca biserica a stat intotdeaunain fruntea miscarii noastre culturale. Nu ne-am inchinat niciin trecut si nu ne vom inching niciodata decat inaintea acelormanifestatii culturale cari au la temelia lor: biserica. Arhie-reii nostri mergand in fruntea miscarii noastre pentru litera-tura si cultura poporului, au dat cea mai stralucita dovadadespre trainicia si unitatea nazuintelor noastre culturale.

Poporul, ce s'a adunat cu miile din imprejurime, a de-filat in fata publicului, in cea mai stralucita ordine. Admini-stratia se poate felicity pentru prevenienta, cu care a tinut sadea curs liber acestei manifestatii frumoase. Miile de taranian defilat, sat de sat, in haine de sarbatoare, cu nuanteledistincte ale portului national, cantandu-si doinele din gurasi din vioara. ySi cu tot alarmul unor gazete ovreesti, iata catotul a decurs in cea mai perfecta ordine, in absenta completaa azistentei jandarmaresti. Nu s'a clatinat temelia terii si ni-manui nu i-a trecut prin minte sa spuna o inzulta, in clipeleacestea de obsteasca sarbatoare.

A fost un convoiu.... o aglomeratie de tar; ni, cari au stiutsa confirme, prin prezenta lor, dragostea ce au pentru culturanationals si pentru cei ce stau in fruntea ei.

www.dacoromanica.ro

Page 398: serbarile dela blaj 1911

411

Si valurile de capete se miscau incet-incet, ca undeleunui rau puternic si maiestos, care stie Incatrau e menit sämearga.

In amestecul lumii adunate, am avut prilejul sa vedemluceferi ai Iiteraturii noastre: Cosbuc, Caragiale si Iorga. Siam ascultat glasul indrumator al acelora, pe cari Dumnezeuni i-a dat, ca sa raspandeasca lumina talentului for pretu-tindeni.

Era o simfonie, o elevare sufleteasca din cele mai extra-ordinare. Si trebuie sa mai treaca vremca, ca sa ne putemorandui impresiile, apretiandu-le dupa adevarata for valoare.

Chipul lui Vlaicu se desprinde din valmasagul amintirilorridicandu-se in slava si incununand triumful acestor zile desartAtoare, cu rotirea lui de vultur falnic. Am urmarit suc-cesul lui, eleganta si siguranta aeroplanului si paraitul moto-rului ne suna si azi in urechi, ca o simfonie de biruinta....

5i in pavilonul din curtea gimnaziului, in pavilonul ceazi nu mai este, vedem Inca amestecul pitoresc al cantaretelorcostumate si auzim acordurile sublimci Mandstiri de Arges",iar bageta maestrului Muresianu gesticuleaza si acum par'cain aer, ca un ecou intarziat dintr'o capo d'opera, ce a amutit....

*

S'a impratiat lumea si oraselul nostru a ramas pustiu,deli sute si sute de elevi au impopulat de atunci zidirile in-stitutelor noastre de invatamant.

Nu mai e Insa lumea aceea romaneasca, nu mai e aceldistills public, care a tinut sa onoreze cu prezenta lui acestmodest centru de cultura romaneasca.

Raman amintirile numai si invatamintele!Si acestea, asemenea cercurilor ce se ivesc la suprafata

unui lac, vor trece tot mai linistite, tot mai impunatoare, panadeparte la hotarele ce imprejmuesc pe fiii aceluias neam.

Blajul ramane indatorat obstei romanesti pentru zilele deinaltare sufleteasca, ce i-a cauzat, incredintat pe deplin, camenirea lui, departe de a fi trecut in domeniul istorieicum se credea este tocmai aceea a prezentului si a vii-torului!

Post festa, articol din »Unireat Nr. 83.

www.dacoromanica.ro

Page 399: serbarile dela blaj 1911

412

Serbarile culturale dela Blaj ne-au adus in o legaturamai stransa pe noi Bucurestenii cu Blajenii. Eram noi con-vinsi de mult, Ca acesti oanieni, statornici In cinste de sfantalege, sunt statornici si in cinstea neamului romanesc. dacanu e asa de mladioasa limba lor, cum e a noastra, ne storctoata admiratiunea, cu: cultura, Insufletirea nationala si tot cevreai. Aceste trei zile de praznic romanesc sa nu se superefratii Blajeni au fost prea ocupate, si nu au putut oameniiobserva multe. Era insa un lucru foarte bun, daca ar fi ob-servat lumea pe oamenii mai de seama dela noi, cum stau säsoarba cuvintele Intelepte si venite din inimile curate roma-nesti ale arhiereilor si fruntasi!or. Am observat atentiuneaDlui Simion Mehedinti, profesor universitar si om foarte in-semnat in Ora. Putine momente de fericire va avea dansul cacele dela Blaj. Domnul Nicolae lorga a venit prea tarziu la Blaj,cand plecase deja o parte buns din oameni, si nu mai erausedinte asa de solemne ca in cele cloud zile dela inceput, darde i-ar fi dat voie suprefectul sa spuna cateva vorbe, multiar fi inteles focul ce i-se cetia din obrazi si ar fi priceput,cum de ochii lui nu-si gaseau odihna in vasta said de gim-nastica.

Gazetele de aici aia accentuat valoarea culturala a acestorserbari. Domnul Nicolae Iorga a scos si in brosurd articolelepublicate de D-Sa in Neamul romanesc", relevand, ca Blajulera vrednic de onoarea, ca sa se praznueasca in el jubileulculturii romanesti, si nici un alt centru nu-i putea disputaacest drept.

Cronici Bucure*lene, Cousp. Nr. 87.

,Noun Revista Romani."

Cei cari au pregetat, sau cei cari au fost Impiedecati sase ducd la serbarile dela Blaj, au pierdut cu siguranta pri-lejul sa vada o priveliste imbucuratoare pentru neamul roma-nesc. Face sa Induri toate neajunsurile unor astfel de intruniri,pentru ca sa cunosti acest popor la el acasa. astazi, dupacei-am cunoscut in mediul si aspiratiunile lor, doresc ca toti ainostri sä treacd granita, sä invete a-i cunoaste pe acesti Ro-mani oropsiti de soarta, dar cari, poate din acasta cauza,

yUnirii.,

sSi

c i

www.dacoromanica.ro

Page 400: serbarile dela blaj 1911

--413sunt asa de sanatosi si vrednici, multumindu-se cu putin §idand in schimb asa de mult.

SA venim insa la plecare: potrivit jurnalelor, era destulca la 14 August ora 12 din zi sa to prezinti la Predeal, pentruca toate formalitatile sa fie indeplinite de un delegat din ca-pitald. Delegatul nu s'a vazut, jar trenul unguresc a plecatabia cu jumatate din doritorii de a vedea Blajul. Dar sa trecemsi peste acesta, precum si peste mutrele functionarilor de din-colo, si sa ne multumim, ca la 7 ore seara am ajuns la Blajodata cu Mitropolitul Metianu.

Era atata lume si atat de preocupatA de acest Mitropolitortodox in capitala unitilor, in cat pe fata multora ceteam:adio odaie, adio pat, adio odihna! Multi, foarte multi si-auluat geamantanul in mans si au cutreerat ulitele Blajului rauluminate si coplesite de atatea mii de curiosi, de trei on maimulti decat intreaga populatie a pasnicului orasel.

Dar in sfarsit acestea sunt nimicuri.A douazi ne ducem la serviciul religios din catedrala me-

tropoliei unite a Blajului, care pe cat era de mare pe atat eraticsita de lume. Toti asteptam cu nerabdare intrarea Mitro-politilor si a Episcopilor ortodoxi si uniti. De mult nu se vA-zuse asa ceva in Ardeal, daca se va fi vazut vre-odata! In fine,la 91/2 fetele bisericesti isi fac aparitia. Marturisesc, ca nimicnu mi-s'a parut mai maiestos decat intrarea acestor prelati.Entusiasmul multimii <adunate era asa de mare, incat era usorde vazut, ca ceeace multimea saluta cu atata aprindere nu eraprincipiul religios, cat cel national. Era pilda de unire pe careclerul o da politicianilor.

Si de asta data se putea vedea rolul precumpanitor, pecare clerul it joaca in fata Romanilor de peste munti. Cleruleste mult atacat, dar si iubit, cad linia lui de activitate esteuna si aceeas si de aceea se credea indreptatit Mitropolitulunit Mihdlyi sa spuna, ca fara biserica nu se poate face nimic!

Ceeace ne-a mirat pe toti este, ca la uniti" serviciul seface in romaneste, si de nu se rugau lui Dumnezeu si per.truPapa dela Roma, intreg serviciul bisericesc era aidoma ca lanot cei ortodoxi. Chiar si actul de o supunere de 200 dePapei, era sapat in parete tot in cuvinte romanesti.

Si cand vedeam toate acestea, ma gandeam, ca unirea n-afost decat o tragere pe sfoara reciproca: Papa poate sa

tni

www.dacoromanica.ro

Page 401: serbarile dela blaj 1911

414

mere cativa adepti-de-forma in plus, iar Romanii s'au ales celputin cu o mosie si o biserica mai natiovala si mai indepen-dents. Protectia Papei, probabil, face pe Mitropolitul Mihalyide Apsa sa calce darz si sa tins capul sus. Se zice, ca Un-gurii nu prea in sa aiba a face cu el. i cu toate acesteacate clevetiri nu circuld pe selma acestui om! Unii pretindchiar, ca n-ar fi stiind sa vorbeasca romaneste, desi el a spus-oimpreuna cu Navute Israeliteanul: fereasca-ma, Dumnezeulmeu, sa dau eu mosia parintilor mei tie!"

Tot in catedrala a tinut sa se deschidd prima sedinta aAsociatiei". Toti cei din Regat ar fi dorit sa vada pe ceiceconduc aceasta Asociatie. , sa-i aucla vorbind. Dar ceice se im-bulzeau mai mult erau cei in camesi albe. Ce pilda frumoasapoate sa ne fie aceasta legatura intre popor si asezamintele lui!

Locul de onoare s'a dat prelatilor, in mijlocul cdrora afost asezat presedintele Asociatiei". Prefectul comitatului, careera si reprezentantul impdratului 1) a luat loc imediat inapoiaArhiereilor. Toti aveau in fata un covor imens atarnat de bal-conul corului si pe care se vedea un vultur imens gata sasboare de pe o cetate minuscule. Toat2 erau inconjurate detricolorul ardelean: vanat, galben si rosu.

Ne inchipuim cat de ingrat a fost rolul acestui prefect,care avea sa vada atata mandrie la neamul nostru. Probabil,ca impresia a fost adanca, cad mai tarziu la banchetsingur a spus-o, ca dace aceste manifestatii sunt sincere sinu sunt Indreptate in contra ideii de stat maghiar, se poateprenumera si el printre admiratorii culturii Romani lor". Se vede,ca trimisul imparatului constatase de data asta la acest popor,calitati, pe cari nu avuseso timp sa le descopere pans atunci,desi fusese prefect atata amar de vreme, si desi cunoaste per-fect limba comitatului unde domneste.

Reminisce* dela serbgrile din Blaj, insemnari din N. R. R. Nr. 17.

Seara"

0 puternicA si fnaltatoare manifestatie a constiintei na-tionale a fost zilele acestea pe pamantul istoric al Blajului.

Acolo s'au adunat membrii Asociatiunii" pentru a serbacincizeci de ani dela infiintarea acesiei societati pentru ras-

') corect: guvernului (nota red.).

www.dacoromanica.ro

Page 402: serbarile dela blaj 1911

415

pandirea culturii nationale, cum si membrii societatii pentruinfiintarea teatrului romanesc.

Si au mers la serbare mii de romani din toate partite,mai toti fruntasii vietii romanesti politice si culturale de din-

Nlitiopolitul loan Vancea, al doilca intcmciator al Blajului.

colo, numarosi fruntasi din Romania si capii bisericii romanilorde dincolo, in frunte cu octogenarul Mitropolit Metianu.

S'au rostit cuvantari pline de avant pentru lupta natio-nals si s'a dovedit Inca odata cu cats hotarire isi urmarescfratii nostri de dincolo idealul national.

4

www.dacoromanica.ro

Page 403: serbarile dela blaj 1911

416

Asociatia" este una din puterile vietii noastre culturalesi rezultatele ce a dat in cursul acestei jumatati de veac pentruraspandirea culturii romanesti si pentru intArirea sentimentuluide solidaritate nationala sunt incalculabile....

Desigur, ca noi cestia din regatul liber si independentat Romanilor vom puted face mult mai mutt decal facem pentruaceasta institutie.

Si suntem datori s'o ajutAm, fiindca ea lucreazd pentrurealizarea unui ideal ce ne este scump tuturor romanilor, siaci la noi se indreaptd sperantele tuturor romanilor pentrusustinerea cauzei nationale.

intre Asociatia" si Liga Nationale este si trebuie sefie o stransa legator& pentru ca in comun, cu forte unite, saduce lupta pentru rAspandirea culturii romanesti.

Un popor traeste mai ales prin cultura sa, prin operilece poartd pecetea geniului sau si care contribuie la marireafondului universal de culturA si civilizatie.

Popor mic si impartit In atatea state, noi nu ne putemindeplini misiunea noastra, deck intarind unitatea culturald sifacand prin unitate de limbs si de credinta, sa contribueascaromanii de pretutindeni la tnfaptuirea operei ce va reprezentageniul nostru national.

Asociatia" lucreaza serios, ea are dreptul la recunostintaneamului intreg pentru opera savarsita si la concursul tuturorromanilor, pentru ca sa poata duce mai departe si cu maimare succes aceasta. opera.

*

La binecuvantarile date de Mitropoliti si Episcopi, cariau tinut de a for sfanta datorie sa mearga la Blaj, se aso-ciaza binecuvantarile unui neam intreg, mandru de Asociatia"lui si convins, ca ea va realize opera pentru realizarea cAreiaa luat flint&

Ne asociem si noi la urarile de prosperitate si la ona-gille de recunostinta ce merg din toate partite in spre Blaj,felicitand din adancul sufletului pe toti acei barbati vrednici,cari isi dau cu entusiasm munca for pentru Asociatie".

Serbarile dela Blaj au constituit un moment de insufletirepatriotica si toti cei cari au asistat vor duce cu ei o nestearsaamintire.

www.dacoromanica.ro

Page 404: serbarile dela blaj 1911

417

Este un popor, care trAeste stiind cum trebuie sA traeascAsi hotArit sA traeascA, asa cum voeste, acela, care in vieata saare asemenea InAltatoare momente pentru lupta de desvoltarea culturii nationale.

Zile de sgrb5loare, din 'Searac, 18 August, v.

Tot Seam' in Nr. din 22 Aug. v. releveaza, Intr'un scurtentrefilet, solidaritatea Romani lor din Ungaria, precum s'a ma-nifestat ea cu prilejul serbarilor dela Blaj, iar in Nrul din 24Aug. se ocupa de vocile presei ungureiti, care si-a ayut si eareprezentantii ei la Blab

.Adevarul"

Vin dela Blaj, unde pentru motive independente de vo-inta mea n'am putut trece de cat in sborul paserii, cu toatadorinta ce ma mistuia, de a admira Intreg cadrul grandioaselorserbari din istoricul si atat de linistitul orasel al Blajului.

Totus, putinul timp ce mi-a fost dat sa-I .petrel; la Blaba fost de ajuns, ca sa-mi reconfortez si sa-mi nutresc speranteleunui viitor mai bun al fratilor nostri, putandu-mi da seamade cata vlaga si Intaritata energie e capabil poporul romanescdin Ungaria, in falnicele sale lupte pentru cultura si libertate.

Serbarile dela Blaj constitue fara indoiala cea mai impozantamanifestatiune romaneasca din vieata sbuciumata a obijduitilornostri frati. Ea a intrecut In grandoare si dimenziuni insasmareata adunare de pe Campul libertatii din 1848. DacA atuncierau in fruntea poporului adunat la Blaj cei doi prelatiSaguna si Lemeni astAzi cei 20.000 romani Intruniti dintoate unghiurile aveau in fruntea for pe toti mitropolitii siepiscopii romani, fAra deosebire de rit si de aspiratiuni.

Putinii romani din regat, cari s'au simtit indemnati saaziste la serbarile recente dela Blaj, au putut invata si culegemulte lucruri folositoare, din cele ce le-au vazut ochii in orasulredesteptarii noastre nationale.

Istoricul camp al Blajului, unde s'a Intrunit de astadatatoata suflarea romaneasca dela Nistru panA la Tisa, a prezentatin ultimele zile un aspect plin de lumina, de jertfe, de entu-ziasm si de devotament.

Nu ma voiu incumeta sa descriu punct de punct pro-gramul serbArilor dela Blaj. Voiu spune numai ca tot, dar

27

www.dacoromanica.ro

Page 405: serbarile dela blaj 1911

418

absolut tot, ce s'a oferit publicului de catra comitetul serba-rilor, a fost maret si inaltator. Patrimoniul cultural al fratilornostri de peste munti ni-s'a prezentat in mijlocul serbarilorblajene mai pretios si mai bogat, decat imi inchipuiam, si maistralucitor, decat s'ar putea crede.

Toti cei de fats am avut impresia puternica a unui poporde o vitalitate Vara seaman, de o desteptare a mintii si a su-fletului, cari II fac irezistibil on carui atac In contra fiintei sinationalitatii sale.

Serbarile organizate la Blaj de catra Asociatiunea pentrucultura si literatura poporului roman" si de catra Societateafondului de teatru roman" au avut marele avantaj a convingesi pe orbi despre consolidarea tuturor romanilor din regatulvecin, cari, deli despartiti In cloud tabere prin credintele for re-ligioase, au Inteles ca poporul roman nu poate fi mare decatfiind unit si solidar prin comunitatea aspiratiilor, prin identi-tatea obiceiurilor si nazuintelor culturale si nationale.

i din acest punct de vedere a fost o fericita idee de aface din prilejul jubileului de 50 de ani dela Infiintarea Aso-ciatiunii" o Intreita si cea mai falnica serbare a poporului ro-manesc din regatul ungar.

Evenimentele culturale din istoricul oral al Blajului aufost marturia unui popor asuprit si totus In plin si mareprogres cultural.

Ele n'au putut stoarce decat respectul si admiratia celormai inversunati dusmani ai romanilor.

Impun6toarea vitalitale a unui popor oprimal, Impresii dela Blaj, deI. Rusu-Abrudeanu. ,Adevarule 21 Aug.

Mai amintim din acest jurnal (Nrul din 24 August) catevasire, scrise de DI I. Rusu-Abrudeanu: favattiminte dela Blaj,relevand dorul de lumina, progresul si solidaritatea noastranationala, precum si nazuinta de a cultiva mai ales poporulmuncitor dela sate, care nazuinta o marturiseste si presa strains,prin scrisul unui ziar din Budapesta.

Frumoase sunt si momentele de frenesie, despre sborul luiVlaicu, in Nrul din 22 Aug., precum despre acelas sbor maiscrie si Dl P. Locusteanu in Viitortd" din 25 Aug.

www.dacoromanica.ro

Page 406: serbarile dela blaj 1911

- 419 -

Minerva".

Si alte jurnale din lard Seara", Viitorul", Universul",Adevarul" au adus informatii bogate despre activitateaAstrei, dar pe cat putem constata din colectia de jurnale dinlard, cate au putut trece granita, Minerva" a adus cetitorilorsai informatiile si rapoartele celea mai complete despre Astranoastrd si despre serbari, in mai multi numeri consecutivi.Asa gasim in Nrii din 12, 13, 14 Aug. reproduse rapoartelegenerale ale comitetelor celor 2 societati, planul de actiune alSocietatii pentru teatru; in Nrul din 15 Aug. gdsim informatiiprecize despre Blajul din trecut si de azi, despre scolile lui,despre apostolii blajeni ai culturei nationale informatii da-torite scrutdrii Drului Bunea , cu o vedere generald a Blajului,cu portretul Mitropolitului Mihalyi. In Nrii urmAtori gasimrapoarte zilnice, preciz scrise, despre decursul serbdrilor,discursul de deschidere alui A. Barseanu in intregime etc.,presdrate toate cu vederi din Blaj. In Nrul 21 se reproduce

insotit cu cateva cuvinte calde despre autor articolulDlui Iuliu Maniu, dinaintea serbdrilor, si pall din articolul,scris in termini obiectivi si leali, al ziarului ungures Vi 1de.Iar ecoul serbarilor e prins in urmatoarele cuvinte:

Se va vorbi multd vreme incA, se va pomeni si in istoriaculturei romanesti despre mdretele serbdri dela Blaj, cari auintrunit sufletele Romani lor de pretutindeni pentru cinstireatrecutului, pentru priceperea prezentului, pentru pregatireaviitorului de muncd nationald".

.Universul"

Pe langA alte notite, reproduceri de discursuri etc., dAmin Nrul din 16 August de un articol, de apretiare a activitAtiiAsociatiunii, a piedecilor ce i-se pun mereu in cale; releveazddatorinta fratilor din tars de a se interesa de soarta noastra;de a ne sprijinl ndzuintele noastre culturale, ca o revansd no-bilk o revansd de frati, servind astfel interesele mari ale nea-mului romanesc. In fiecare societate culturald de peste muntitrebuie sA vedem o cetAtue menitd a apAra unitatea culturalda neamului impotriva atacurilor strAine".

27*

www.dacoromanica.ro

Page 407: serbarile dela blaj 1911

- 420 -

Convorbiri literare".

Directorul acestei distinse reviste, DI S. Mehedinti, apre-ciaza astfel Zile le de sarbatoare dela Blaj, in Nrul 9 an. XLV.

Maretia serbarilor dela Blaj a Intrecut toate asteptarile.Buna randuiala a miilor de tarani sositi din tinuturi departate;cordialitatea fruntasilor, care a priveghiat desfasurare4 tuturoractelor. serbarii si, mai pe sus de toate, frumoasa pilda deunire, data de toti capii bisericii romane, vor ramanea dea-pururi in sufletul celor ce au fost de fats la aceasta neuitata.solemnitate".

Pentru a lamuri gresala ce, de sigur, fare de un anumitgand, a fa'cut-o raportorul pripit al unui ziar de dincoace,scriind despre toastele dela masa Mitropolitului DI S. Me-hedinti reproduce toastul tinut acolo de Dsa, toast care a fostinchinat culturei nationale si unitatii ei.

Scoala, Academie, Literature, §tiinta'.... cu ajutorul vo-stru fratesc le-am intemeiat", zise DI Mehedinti. Dovada esteinsas revista Convorbiri-lor literare", carea nu poate uita ca.Eminescu...., Creanga, Slavici...., Cosbuc...., Popovici-Banateanul....,Bunea, iar dintre cei vii: A. Barseanu etc. Ardealului datorescinspiratia lor, cu carea au ilustrat din cand in cand si pagi-nile Convorbirilor literare".

Convorbirile deci nu pot uita ca, in timp de aproape ojumatate de veac, de cand traiesc credincioase idealului cul-turii noastre, s'au bucurat de o desinteresata colaborare dinpartea tuturor scriitorilor de seama esiti din sanul poporuluinostru de dincoace de munti.

De aceea, cu adanca si dreapta recunostinta, cea maiveche revista romans aduce azi omagiul sat' celei mai vechiAsociatii pentru cultura poporului roman.

Infloreasca deapururi, pentru a tines treze in toate col-turile pamantului romanesc: grija de limba noastra, mandriapentru frumusetea literaturii romanesti, si Increderea in idealulde unitate culturala, pe care nici o putere nu-I va smulge dinsufletele noastre".

Viata romaneasce.Marea revista din Iasi da seama despre serbarile nostre

in 2 numeri dupe olalta. In Nrul 9, sub titlul Scrisori dinArdeal serbarile dela Blaj, Dl 0. Sima (Dr. 0. Ghibu dela

www.dacoromanica.ro

Page 408: serbarile dela blaj 1911

421

Sibiiu) face o judicioasa revista a momentelor de frunte delaserbdri, spunand la urma cateva cuvinte despre Insasi Astrajubilard.

tar In Nrul 10, Viata RomaneascA" face loc, pe 12 pa-gini, Aniversarului al 50-lea al Centralei Culturale Roma nedin Ungaria", despre care o notA la calcainl articolului spuneca va apArea si in revista bohernd ,Cesk6 Revue". Autorulacestui articol, scris cu dragoste, amestecat cu o sums de ex-perience si reminiscence personale, este cum cred ca ceti-torii au ghicit-o deja Dl loan Urban Jarnik, profesor aluniversitatii din Praga, carele a luat insus parte la serbdriledin yard i).

Simtim de data asta si mai adanc pArerea de rdu, ca nuputem reproduce in cartea serbdrilor dela Blaj, cuvintele calde,cumpAnit scrise ale marelui filoroman si prietin al limbii sipoporului nostru. incercdm a face InsA o scurtA schitare aarticolului Dsale, Indrumand pe cetitorii nostri la Nrul 10 atV. R.", unde it pot Os' in Intregime.

Mai intaiu DI Jarnik vorbeste despre numele Asociatiuniinoastre, despre Astra", revista Transilvania", despre teritorul,peste care s'a extins in trecut si se extinde astAzi activitateaAstrei; spune apoi cateva cuvinte despre Blaj origineaBlajului romanesc, scolile lui, spunand cu dreptate ca gimna-ziul de aci este cea mai veche scoalA secundarA romans, (i:n-fiintat la 1754). Trece apoi la descrierea serbdrilor, a cArorsemn caracteristic a fost o participare imensA a Romanilordin toate pdrtile Transilvaniei si Ungariei, ca si din Insas Ro-mania". Spune despre pavilionul serbArilor, despre batichet,toaste, despre spiritul democratic al poporului roman si alconducAtorilor 5ai, can ca sd poatA ajunge totus la scaunelede onoare rezervate la concerte, din pricina zidului viu a par-ticipantilor, trec cu totii amandoi mitropoliti, 4 episcopi,

I) Legaturile Dlui Jarnik cu Blajul si cu Asociatiunea sunt vechi. La1879 adunarea generals a Astrei 1-a ales membru oriorar al sau, iar Blajula fost cel dintaiu oral roman, in care Dl Jarnik a petrecut vreme mai in-delungata (sese saptamani), indeletnicindu-se cu studiul limbei romane,inainte de asta cu 35 ani, la 1876 si apoi la 1879, cand a fost mai intaiusi la Bucuresti. Si de data asta, cu prilejul serbarilor din vara, ca siinainte cu atatia ani, gazduitorul Dlui Jarnik a fost parintele prepozit alCapitlului metropolitan, Dl loan M. Moldovanu,

www.dacoromanica.ro

Page 409: serbarile dela blaj 1911

422

fispanul si multi alti demnitari peste bariera, din fericirenu prea inalta, dintre scend si locul de privire! Vorbind de-spre sedinta jubilard, lamureste de ce aceasta sedintd s'a pututtined Intel) biserica, in catedrald. RelevA insufletirea din toatediscursurile rostite, intelegerea bund confesionala, culanta gu-vernului, care de asta data NA' cu serbarile curat culturales'a purtat cu totul corect: n'a concentrat la Blaj nici jandar-meria cu atat mai putin armata, si cu toate acestea, sausa zic mai bine tocmai de aceea, toate s'au petrecut in bundranduialA". Pomeneste apoi dl Jarnik alaiul etnografic, expo-zitia, concertele, teatrul, oprindu-se la sborul lui Vlaicu, cuinalta significatie a acestui sbor de pe Campul libertatii, amin-teste balul, sedinta sectiilor literare, conferentele, stdruind laurma prin cateva cifre asupra organizatiei si a mersuluiAsociatiei. lncheierea o face, in legaturd cu toastul rostit deDsa la masa Mitropolitului Mihdlyi, cu cateva reminiscencepersonale, ce leagA de Blaj si de Asociatie.

Cum se vede, articolul dA o bund orientare asupra vietiisi nazuintelor noastre, si pentru cetitorii strAini, ca cei airevistei CeskO Revue.

Din scrisoarea iscalita de 0. Sima din Nrul 9 al V. R."reproducem aici o parte, in cele ce urmeazd:

Modestului targusor de pe malurile Tarnavei i-a fost scrissd fie martor al multor clipe de inaltare sufleteascA a popo-rului nostru din Transilvania. Cea mai mare sarbdtoare pecare a avut-o neamul nostru de aici, a fost aceea dela 3/15Maiu 1848, cand patruzeci de mii de Romani au jurat, pe.campul numit de atunci incoace al libertatii", ca nu voiescsA mai fie robi pe pAmantul udat de sangele stramosilor forsi ca vor sA fie deopotriva cu toti ceialalti cetateni ai tarii.

Dela aceasta sarbAtoare [And la cea din 15-17 Augusta. c., Blajul n'a mai avut o serbAtoare, care sd se fi pututasemAnd in maretie cu ea, si putem spune ca nici poporulromanesc din aceasta tad n'a mai avut o astfel de sarbatoare.

') Intru adevar suntem si not recunoscateri gm-el nului, pentruca pestradele Blajului, in vrcmea serbarilor nu prea s'au putut vedca jandar-merie, in schimb, numai comitetul de incvartirarc st:e ce bucluc i-a facutincvartirarea celor vreo 60 80 jandarmi in localul scolii statului, careani-se pusese inainte de serbari noun, pentru oaspetii nostri, la dispo-zitie! N. Red.

ii

-

www.dacoromanica.ro

Page 410: serbarile dela blaj 1911

- 423 -

Nu se putea alege un loc mai potrivit pentru serbareajubileului de 50 de ani al Asociatiunii pentru literatura ro-mans 'cultura poporului roman", decat Blajul, acest oras incare traditiile noastre culturale si nationale sunt mai vechi simai puternice, deck in oricare alt loc. NicAiri nu vorbestetrecutul cu atata elocventa ca in Blajul lui Inocentiu Micu-Klein, in at lui Clain, Sincai si Major, in at lui Cipariu si allui Bunea, in Blajul celor patruzeci de mii" de pe Campullibertatii", in Blajul care a vazut la 1848 pe Saguna brat labrat cu Lemenyi, in Blajul scolilor celor mai vechi si maimulte, in Blajul nostru romanesc, Incunjurat de toate pArtilenumai de pAmant de-al nostru.

in Blajul acesta serbArile nu puteau fi niste simple ser-bAri jubilare. Si trecutul, si 'prezentul cereau mai muttdecat atata.

Ca niciodata pand acum, la aceste serbdri ale Asocia-tiei si-au dat intalnire toti arhiereii romani de ambele confe-siuni, apropiandu-se in chipul acesta de institutiile culturaleale neamului, pe cari antecesorii for le-au chemat la vieatasi cari Vara concursul for nu pot sa ducd o existents deamnA.Participarca celor doi bAtrani mitropoliti (cel din Sibiiu, e de83 de ani!) si a celor patru episcopi a starnit un entuziasm,cum nu s'a mai pomenit. Partea active pe care arhiereii auavut-o in cadrul acestor serbAri a inaltat moralul credincio-silor mai mult decat sute de circulAri si a intarit constiintanationala mai mult decat mii de apeluri si de articole degazetd. Sentimentul de solidaritate nationald, pe care pareda-1 fi snit mutt hArtuelile ultimului an, a castigat o pecet-luire, care e garanta cea mai sigura a energiei noastre. Intregpoporul nostru era prezent, in acest chip, prin reprezentantii

Barierele confesionale au cazut, legaturile frAtesti s'auintarit, randurile noastre s'au indesit si teama de viitorul no-stru a dispdrut.

In zilele de serbare catedrala Sftei Treimi din Blaj seprefacuse intr'un templu at culturii romanesti. De pe amvonulei cuvanta academicianul Andreiu Barseanu, evocand in cu-vinte pline de vieata trecutul de 50 de ani al neamului no-stru si lasand sa treats pe dinaintea noastrA marile figuri alui Saguna, Cipariu s. a. Usa impArateasca a altarului se

si

lot.

www.dacoromanica.ro

Page 411: serbarile dela blaj 1911

- 424 -

deschisese pentru toti preotii culturii si constiintei nationale.A fost un moment mare acela and pe up ImpArAteascA, atcArei prag fusese calcat pand aci numai de preotii bisericiigreco-catolice, a apArut de-a dreapta Mitropolitului Mihdlyi sifigura de patriarh a Mitropolitului Metianu. Ambii coboriaudin locasul cel mai sfant, la brat, in mijlocul imensului public,intocmai ca la 1848 episcopii Saguna si Lemenyi, care ,repre-zentau atunci un neam smerit ce cered dreptate, pentru ca,putin dupd aceea, sa si-o cucereascA 'Mats. $i nici s'a vazut,de and exists suflare romaneascA pe pamant, pentru prese-dintele vreunei adundri, un mai maret decor deck acela pecare I-a avut, in ziva de Sf-ta Marie, DI A. Barseanu, actu-alul presedinte al Asociatiei". Cele case scaune din dreaptasi din stanga Dsale erau ocupate numai de Arhierei: la dreaptaMitropolitul Metianu si Episcopii Radu si Cristea, iar lastanga Mitropolitul Mihalyi si Episcopii Pap si Hossu. Si n'aufost niciodata mai impodobite stranele canonicilor deck petimpul slujbei dumnezeesti, cAnd ele erau ocupate de cei patruepiscopi ai celor cloud confesiuni-surori. lar ziva de 16 Au-gust v., and Mitropolitul Metianu a ocupat, in cursul Intre-gului serviciu, strana Mitropolitului Mihdlyi, va rdmanea o ziistoricd.

Ce dovadd mai strapica despre legAturile de solidari-tate cari ne in stransi inteun manunchiu si cari ne fac tariIn fata acelora ce ne-au crezut totdeauna slabi?!

Arhiereii nostri nu au fost numai oaspeti ai serbdrilor, ciei s'au manifestat si ca membrii ai societAtii jubilante. Ceidoi metropoliti au tinut cuvantari remarcabile despre rolulAsociatiei", iar Episcopul Cristea a tinut o foarte interesantadisertatie despre biserica si teatru", in cadrul sedintelor so-cietAtii noastre teatrale, care si-a tinut si ea adunarea anualdla Blaj, cu prilejul jubileului Asociatiei". Despre EpiscopulRadu se spune ca ar fi rostit la banchetul dat de MitropolitulMihdlyi; un discurs de o energie, care i-a pus pe toti in mi-rare. Dupd acest discurs se asteapta ca tindrul episcop satraduca si in fapte ceeace a spus ap de frumos in cuvinte.

Prezenta Arhiereilor a fost unul dintre cele mai marl mo-mente cari fac serbArile dela Blaj memorabile pentru vecii-vecilor. Ei au contribuit in masurA §i mai mare la evocarea

www.dacoromanica.ro

Page 412: serbarile dela blaj 1911

- 425 -

trecutului maret. Prezenta for amintia lumii romanesti peSaguna si pe tot ce a fost mare in vieata Blajului. Se simliaparcel in aer, pretutindeni, trecutul acestui orAsel si de subamintirea lui 3:15 Maiu 1848 nu s'a putut emancipa nimeni, cattimp au stat ei in Blaj. Legatura aceasta cu vremile noastrede eroism n'a fost fere efect.

Serbdrile dela Blaj au o insemndtat deosebitd si prinaceea ca la ele au luat parte tot ce-a avut poporul nostrumai de seams. Au fost de MIA toti reprezentantii culturii ro-manesti din Ardeal (la conducerea Asociatiei" a fost totdea-una si un numar Insemnat de preoti!) si o seams de barbatipolitici. Au luat parte intelectuali din Ardeal si unii din Ro-mania. Prezenta catorva personalitati marcante ale vietii lite-rare din Tara" a fAcut asupra multimii o impresie deosebita.Oaspetilor din Romania li-s'au facut ovatii calduroase, carinu se vor uita curand.

Ceeace a fdcut sa creascd mandria romaneascd mai mutta fost sborul aviatorului Vlaicu pe Campul libertatii ". Peste30.000 de Romani admirau, pe campul istoric, pe indraznetulcuceritor al vAzduhului. A fost o betie de entuziasm cumnu se poate scrie cand aeroplanul tindrului inginer s'a ri-dicat dela pdmant. Ca cel dintaiu sbor in Ungaria s'a facutde cab-A un Roman, si Inca pe Campul libertatii", aceastapentru multi e un simbol. Toata suflarea vorbia numai de-spre geniul romanesc biruitor". Si aceasta da consiiintel ti-mide a masselor o hrand puternica.

Toate momentele serbdrilor din Blaj au fost InaltAtoaresi categorice. Cand terminat poetul Goga conferenta sadespre curentele literare din Ardeal, dela 1848 incoace, cu de-claratia de perpetuu rdzboiu in contra acelora cari despretuesctaranimea romans singura class cu traditii vechi si cu obusold morald in vieata si introduc in literaturd note stri-dente, aplauzele publicului nu dovediau numai dragostea ace-stuia MO de cel mai mare poet al nostru, ci si credintele luiIn materie de vieata culturala.

0 altd caracteristicd a serbarilor din Blaj, caracteristicdpe care acestea nu ar fi putut-o avea nicairi intealt loc, e capretutindeni nu se vedea vre-un alt semn de vieata, decat devieata romAneascd. Taranimea cea multd, venitd din toate

8i -a

www.dacoromanica.ro

Page 413: serbarile dela blaj 1911

- 426 -

partite, cortejul etnografic cu marea lui variatie de porturi, deobiceiuri si de danturi, toate acestea au dat serbArilor onota unitara atat de simpatica, cum nu credem sa se mai fiintalnit intealt loc. Era intre toti cei adunati cea mai bunAfrAtie romaneasca.

Dacd mai amintim st reprezentatiile artistice dela Blaj,ne putem da si mai bine seama despre nivelul vietii noastreculturale. incercarite de a crew o opera romaneasca ale mA-estrului /VIuresianu (Manastirea Argesului"), teatrul, cu Liciu(care a jucat pentru intaiaora in Ardeal) si cu Dna AristitaRomanescu, cantareti ca bursierii societatii teatrale, toateacestea sunt momente, cari inseamnA o evolutie sanAtoasa inpreocupatiunile noastre artistice.

....In timpul din urma Asociatia a dovedit, ca e puternica,si prin ea, puternic e si neamul care a produs-o si care traesteprin ea.Lucrul acesta I-au simtit si concetatenii nostri de altAnationalitate. Sasii au facut tacerea pestelui, in fata manife-starilor de vieata culturala dela Blaj desi nu prea le e obi-ceiul a ne ignora, mai ales cand pot constata insuficientilenoastre, Ungurii sau au recunoscut ca dovedim ca suntem.un popor cultural, sau ne-au injurat, asmutand asupra noastraputerea statului. De mult nu s'a mai scris in foile unguresticu atata urA impotriva noastra ca de astadata. Era glasul dedesperate al invinsului. Acest glas a rasunat si cu prilejuladunarii anuale a celei marl societati culturale (politice) un-guresti din Ardeal, tinuta zilele trecute, la Clrj. Sub impresiapenibila a serbarilor noastre dela Blaj, sprijinitorii societatiiEmke" au miscat toate pietrile pentru a putea face din adu-narea for jubilarA (de 25 de ani) o demonstratie in contraserbArilor noastre. Au venit la adunare toate figurile oficiale:

fosti ministri, prefecti (15), subprefecti, deputati sialt public unguresc in numar de 6.000 (spun ziarele unguresti).S'au tinut cuvantAri de conceptii marl ", s'au spus vorbe deimbArbatare, s'a accentuat sprijinul pe care-I are dela guvernsi s'au facut declaratii cari de cari mai respicate, dar toateacestea n'au putut salva caracterul de carton al intregei ser-bad (care a tinut o jumatate de zi). A lipsit poporul delaaceasta serbare, pe care au dat-o domnii si oficialitatea, In-

miniatri,

www.dacoromanica.ro

Page 414: serbarile dela blaj 1911

- 427 -

sufletirea s'a tradus in cuvantarile scrisc mesa, pe and lanoi ea a fost spontand si generals. De aceea nu ne fac niciun fel de impresie declaratiile ministrulul de culte: Ungariatrebuie sA fie, pans in cele mai fine fibre ale ei, ungureascA",nici acelea ale contelui Apponyi: ca societatea lor (care luc-reazA prin toate mijloacele pentru desrAdacinarea Romani lor)vrea sA raspandeasca cultura in toate straturile poporului'Vara deosebire de nationalitate", si nici acelea ale lui Sze II:sA nu cerem dela nationalitati sä vorbeasca ungureste, cinumai sA simtA ungureste".

Toate acescte lucruri pe noi, cari am avut fericirea säputem ILIA parte la serbArile curat romanesti dela Blaj, nune ating de loc, mai ales and vedem ca societatea Emke",care nu face deosebire intre nationalitati, are printre sprijini-torii ei si pe Evrei, cari se roagA lui lehova pentru propasireaculturii nationale-unguresti....

Viata Argricola".

in numArul dublu, Septemvrie Octomvrie (9-10), al acesteireviste, DI C. Filipescu dA, la rubrica literaturA", pe 20 paginio frumoasa descriere de calatorie la Blaj, cu observatii potri-vite si bine prinse, insotitA de cateva ilustratii din vremeaserbArilor. RegretAm ca suntem siliti a da numai o insirarea popazurilor din aceste note de caldtorie, de pe cal indelun-gate, cari se cetesc si ca bucatA literarA, cu cea mai mareplcere sufleteascA. late cuprinsul lor: Pe drum spre Blaj;Blajul in zilele de sarbatoare; Blajul in prezent; Campia Li-bertatii; Blajul in trecut; scolile Blajului; Ziva a doua deserbAri; defilarile Satelor; serbArile de sears; intalnirile, reco-mandArile; expozitia Asociatiei; afard din Blaj. Cateva miciinexactitati, ca de ex. ca scolile din Blaj be intretine astaziAsociatiunea (corect: biserica, din daniile de acum 200 de aniale imparAtiei, apoi din ale episcopilor si canonicilor de pevremuri!) on vorba despre ritualul deosebit" (in realitate:unul si acelas) al celor 2 mitropoliti, dela Blaj si dela Sibiiu,nu influinteaza recunostinta ce datorim Dlui Filipescu pentrupaginile frumoase ce ni-le-a dat despre serbAri si decur-gerea lor.

www.dacoromanica.ro

Page 415: serbarile dela blaj 1911

- 428 -

ffLuceafArul".

NumArul 18 al excelentei noastre reviste revine asupraserbdrilor, Intr'un articol de apreciare si relevare a momen-telor de frunte (Arhiereii, Vlaicu, defilari poporale", scriitorii,expozitia), iar la cronica isi spune cuvantul de laudd si asupraproduct janitor muzicale si asupra reprezentatiei teatrale dela Blaj.

Reproducem, din lipsd de spatiu, numai o mica parte dinarticolul, pe care 11 insotesc vre-o 15 ilustratiii din Blaj si delaserbdri, risipite pe paginile numArului.

Dacd aceste serbdri s'ar fi tinut in alt centru cultural,desigur n'ar fi avut mdretia si farmecul pe care I-au avut invechiul focar at redesteptdrii noastre nationale, in istoricul Blaj.

Acest targusor, cu abia trei mil de locuitori, situat laintalnirea celor cloud Tarnave cu ape tulburi, trdieste in ini-mile noastre ca un loc sfant, de care ne leagd atatea amin-tiri din trecut. Aproape fiecare coltisor ne aduce aminte decate o clipd din vieata de muncA a barbatilor InvAtati si en-tuziasti, cari si-au jertfit totul pe altarul culturii romanesti.Blajul e poate singurul orAsel dela noi, care ne trezeste insuflet pictatea traditiilor culturale si emotiile cucernice alefaptelor marl. Desi astazi nu mai are stralucirea de odinioardIn vieata noastra culturald, totusi tinem cu evlavie la el, cala un local sfant cu morminte scumpe, pe ale carui temelii serazimA Insesi temeliile culturii si libertatii neamului nostru.De aceea de cateori calcam pe pdmantul Blajului, ne simtimconstiinta imbArbatata de faptele eroilor cari ne-au sfdramatcdtusele nestintei si ale robiei; ne simtim sufletul Intinerit deIndemnurile marl, pe cari le Invdtam din entuziasmul acestoreroi. In atmosfera de amintiri istorice ale Blajului, Intreaganoastra fiintd se renaste, simtind mai vie, mai puternica cAl-dura sentimentelor de mandrie nationald. In preajma mor-mintelor si locurilor din acest orasel, trdieste In noi credintaplind de nAdejdi ca avem si noi un trecut de fapte culturale,pe care, cand it intelegem it cinstim si-1 preamarim prinmuncd stdruitoare si constienta, cAci adevdrata pietate MO deinaintasii marl, nu o arstam prin lacrimi si prin cuvantdri, fieele oricat de frumoase, ci tot prin fapte. Munca neintrerupta.pentru Inaintarea obstei poporului Intreg e semnul eel maiales de pietate al zilelor noastre.

www.dacoromanica.ro

Page 416: serbarile dela blaj 1911

- 429 -

Serbarile din Blaj au fost until dintre aceste semne.Idea de a praznui jubileul de 50 de ani al Asociatiunii" inacest loc istoric 4 fost foarte nimerita. Prin serbarile aranjatedin acest prilej, am dovedit cu prisosinta ca osteneliletailor nostri au inceput sa aduca roadele culturale visate dedansii; am dovedit ca suntem un popor dornic de lumina siplin de vieata, care, in scurta vreme, a stiut sa se impunatuturor stapanilor de pe vremuri. De aceea serbarile din Blajse vor pomeni de istoriografii viitorului ca o proba a fortelornoastre culturale dela Inceputul acestui veac si ca o mani-festare grandioasa a poporului romanesc dintre Tisa si Carpati".

Transilvania".

Organul oficial al Astrei" in Nr. 5-6 din 1911, reproducediscursul de deschidere al prezidentului Barseanu, conferentaDlui Goga, conferenta ce era sa o tina directorul gimnaziuluinostru, Dr. A. Chetanu, poporului, dupa conductul etnografic(Stapanirea pamantului prin munca si carte"), o parte a te-legramelor si scrisorilor de felicitare, cu ocazia adunarii,procesele verbale ale sedintelor adunarii generale, si pe urmao descriere scurta a serbarilor.

Revista politica si literary ".

,...intru adevar, ceeace s'a petrecut la Blaj, nu a fostnumai o simply serbare a unei societati, care cu ajutotul luiDumnezeu a ajuns Ia varsta de 50 de ani, ci a fost o pu-ternica manifestare de constiinta, a fost afirmarea dreptuluinostru inalienabil la o cultura proprie, nationaliceste indivi-dualizata, a fost succesul desavarsit al batjocoritului geniuroman, care deli in i'mprejurari atat de neprielnice, s'a stiutvalidity asa, ca insisi reprezentantii presei maghiare sa fiesiliti a recunoaste, a au trebuit sa vina la Blaj, pentru ca savesteasca lumii: triumful culturii romilnestia.

incepand dela buna randuiala, ce au pazit-o cu atatabun simt singuraticii: intelectuali si popor deopotriva, conti-nuand cu modestele dar promitatoarele produse ale mese-riasilor si industriasilor nostri din localitate,.... trecand pe Tangaindustria de easy,.... trecand peste frumoasele inceputuri depictura artistica, intre can mai ales ti-se opresc ochii Ia acele

Main-

www.dacoromanica.ro

Page 417: serbarile dela blaj 1911

- 430 -

cateva tablouri asa de perfect reunite ale talentatului nostrupictor Flaviu Domsa, ar fi sd ne oprim la cele cloud mo-mente culminante in desfasurarea programului acestor serbdri,pentru ca sd putem fixa cu deplind mandrie progresul realizatde geniul roman. Sunt superbele compozitii muzicale ale ne-intrecutului maestru lacob Muresianu,.... si este de altd partesuccesul splendid al aviatorului Vlaicu

Dar nu intrd in cadrul acestui articol sd facem apreciareaacestor succese.

Mai insemnat pentru noi decat chiar progresul realizatin toate ramurile amintite, este cutremurul acela sfant care cuaceasta ocazie ne-a unit pe toti in aceeas commdtate de sen-timente si emotiuni, este pulsatiunea aceea puternicd, carea intins baierile inimii noastre in asteptarea mdreatd, in do-rinta ferbinte de a tie vedea cat mai curand pe aceea treaptade cultura, de unde pand astazi vitregia vremurilor ne-a tinutdeparte. §i acest val puternic, care cu acest prilej s'a ridicatin inimile noastre, de sigur nu se va opri aci, ci-si va tdiasingur calea, va rupe zAgazurile, ce-i stau in cale, va inundapdmantul romanesc si va face sd fecundeze °data si ogoareleintelenite ale inaintarii noastre.

Dar privind din altd lature insemndtatea serbArilor delaBlaj, avem iara's un motiv mai molt, sd ne intarim incredereain viitorul neamului romanesc. S'a vadit aci, pe langd toateintrigele, cu cari contrarii nostri ar vol sd spargd solidaritateanoastrd nationals, pe langa toata zavistia, ce s'a instApanit deo vreme incoace intr'o parte a presei noastre, ca dela Via -died pand la °plink dela un colt al terii pand la celalalt,toti.... numai Intr'un fel inteleg rostul nostru de a fi pe acesteplaiuri si acest unit fel este sub semnul culturii nationale. Inacest punct, in aceastA convingere, s'au gasit araturi in ceamai deplind armonie, ca de cand lumea imbrAtisati: popor siinteligenta!

Pe cand la alte neamuri, pe urma desechilibriului social,se deschid largi prapastiile, cari le ameninta cu pierire, peatunci la noi, o soarte vitregd dar comuna, netezeste con-trastele, stabileste echilibriul si ne dd puterea aceea uriasa,care imprumutA vointei noastre nimbul suveranitAtii.

Chiar si veleitatile confesionale mestesugit aprinse si nu-trite pand acum de inimi seci si strimte, de speculanti de

www.dacoromanica.ro

Page 418: serbarile dela blaj 1911

431

rand alunecati cu totul pe panta materialismului, on de nistesuflete hibride, cari in Ast chip credeau sa-si satisfaca vani-tatea lor de cele mai multeori personalA, au disparut de-°data, In fata gestului maiestos al arhiereilor nostri, cari con-stienti de marile indatoriri ce le au fata de cauza noastrA na-tionalA in aceste vremuri de insemnAtate istoricA, au dat celmai strAlucit exemplu, ce trebuie sa-1 urmam

Dar, daca pentru not este nespus de Imbucurator suc-cesul acestor serbari, dacA el ne este un nesecat izvor de in-tdrire pentru lupta viitorului, nu trebuie sa uitam, ca in acelastimp el este si postavul rosu pentru aceia, carora le-ar plAceasa ne vada vesnic in opinci. Presa confratilor nostri maghiaria inceput sa des deja alarma, regreta ivirea prea tarzie a luiJeszenszky pe arena publics ca si cum nu tot de Jeszenszkyi-am fi avut parte dela introducerea constitutionalismului In-coace agita in contra noastra preamarindu-ne, iar unelefoi cer deadreptul nimicirea culturii noastre.

In consonants cu spiritul exprimat in:ziarele lor, sunttoate dispozitiile guvernelor maghiare, ce s'au perandat invremea din urma, iar acum dela serbarile Kulturegylet-ului,tinute la Cluj cateva zile dupa serbArile noastre, din rostultuturor oratorilor lor, in frunte cu insus ministrul de culte,ni-se da avizul prigonirilor de mane. Este acesta raspunsuldat nu tocmai sub o impulsiune de prea InaltA noblete, dareste in sfarsit raspunsul, la care ne-am asteptat....

Sa nu ne lasAm ametiti de rezultatele obtinute, cari indefinitiv sunt un fat at IntamplArii norocoase, care ne-a datcateva genii, In butul prigonirilor si in butul indolentei noastre.SA cautAm pe viitor sa introducem un sistem in toate actiu-nile noastre culturale, cari sa ne asigure o desvoltare culturalagenerala, constants $i unitara. Nmai atunci vom putea serbaaievea I Manifestatia grandioasa dela Blaj este o chezasie, caelementul romanesc este copt pentru a priml o conducere inaceasta directie, iar frumoasele talente, cari cu acest prilejne-au rapit inimele, ne dau garanta deplina, ca suntem qi unpopor capabil".

Post testa, in extras, de Aurel Oaf°.

www.dacoromanica.ro

Page 419: serbarile dela blaj 1911

- 432 -

,Cultura Cresting ".

La cloud saptAmani dupd adunarea jubilara a Astrei siadunarea generals a fondului pentru teatru romanesc, lumearomaneascA sta Inca sub impresia serbarilor aranjate cu acestprilej, in orasul nostru. Ecoul serbArilor se resimte Inca incoloanele ziarelor noastre, cari continua sa aducA, zi de zi,amanunte, detailuri, apreciari de ale singuraticelor momenteale serbArilor, spre a intregi astfel tabloul splendid ce s'a des-fasurat Ineintea ochilor multimii adunate la Blaj.

Chiar aceasta mul(ime ce s'a adunat la Blaj, e intaiul mo-ment al serbarilor, ce trebuie retinut. Tot, ce poporul nostruare mai distins, a venit la iubileul Astrei. In semnul cultureiromanesti, s'au Intrunit la Blaj, in frunte cu cei 6 episcopi ainostri In vieata, toata lamura societatii noastre intelectuale dedincoace, alaturea cu cetele nenumAratului popor, alAturea cu me-seriasi dela Lugoj si cu tarani din MaramurAs. lar fratii de din-colo trimisu-si-au oamenii for cei mai de seams, cari sA vadA,de mai sunt, frati de ai for pe acest pamant", si sA ducdInapoi vestea veselA a desvoltArii si progresului oostru cultural.

Si de venirea Astor multi oaspeti, la Blaj tocmai, cu atatmai bine ne-a pArut, cu cat pentru foarte multi, mai ales dintrefratii de dincolo, prilejul a fost potrivit ca sA vadA si sA cu-noasca in adevaratd lumina Blajul, spiritul romanesc al Bla-jului uniatilor", truda lui din trecut si de astazi si adeva-ratele lui nazuinte in viitor. in biserIca sa, in scolile sale siin alte institutii de cultura nationalA, in expozitla istoricAcul-turalA, in cea de industrie tAraneasca, in prestafiunile artisticede o InaltA si romaneasca valoare, Blajul si-a desvAlit Inaintealumii romanesti de pretutindeni toata bogatia comorii de cul-tura romaneascA, cu care abia se va putea rauda alt centruromanesc. 0 spunem aceasta noi, cu o mandrie ce astAzinu se poate numi neindreptatitA, dupAce au spus-o, cu prilejulserbarilor, atatia oameni, cei mai de seams ai nostri.

Dar serbArile culturale din Blaj au si o altA importantA,a cdrei relevare cade mai ales in competenta presei de zi. Asputea zice cA ele au fost ca o revistA a unei armate, ce stAgata de lupta. Ne-am vazut la Blaj cat! s.untem, ostasi ai uneiculturi specifice ramanesti, am vAzut cum aceasta oaste, inte-lectuali si tarani deopotriva, de un gand se calauzeste, Intr'un

www.dacoromanica.ro

Page 420: serbarile dela blaj 1911

433

singur semn, sub un singur steag sunt uniti: cui nu i-s'auumezit ochii, vAzand acea admirabild desfasurare de popor lacpnvoiul etnografic din ziva intaiu a serbdrilor, cu insufletireace stApania inimile taranilor, cari la un semn al conclucAto-rilor lor, au venit ca sd vadd lumea de domni romani, si sa searete lumii, strAinilor mai ales, ca element de ordine si de culturd...

Si apoi last not least pe Campul libertatii, cel mainou triumf al geniului romanesc: sborul superb a lui Vlaicu I

Strainii au cuvant ca O. ne invidieze si sa fie ingrijoratil (m.)Serb5rile culturale din Blaj, cronicg, din Nr. 13.

Gazeta Transivaniei".

Jurnalele noastre de dincoace si-au fAcut deplin datoriaMIA de serbAri. Coloanele for din acelea zile au fost pline deinformatii, rapoarte, reproduceri etc. dela serbAri. Colectiiletuturor jurnalelor noastre si-au dat contributia for la volumulce cetitorul 11 are In mans. La acest capitol tinem sä maidam insirarea de articoli, ce au vazut lumina tipariului in zi-lele de dupA serbari, ca tot atatea ecouri pe urma evenimen-tului mare, care au fost serbArile dela Blaj. In special, Ga-zeta" dela Brasov se ocupd in doi numeri consecutivi (183si 184) cu ceea ce au scris ziarele maghiare despre serbAriledela Blaj, comentand scrisul for.

Tot asa faceTribuna"

in articolul Oldh dolgole din Nr. 182. In acelas numar oscrisoare din Iasi: Un ecou al serbdrilor dela Blaj, releva uni-tatea culturald a Romanimii intregi ca o nAzuintA, ce se pArea,Wand acum cativa ani, irealizabild. Azi serbarile BlajuluiTransilvanean par serbArile Iasului sau Bucurestiului Roma-nesc; mane, durerile aceluia§ oras vor fi durerile noastre

Articolul: 0 tdcere elocventd, (Nr. 183) se ocupa lards cuvocile presei unguresti, relevand tAcerea ziaristilor unguri, cariau fost de fats la serbdri, a cdror atentie o captivaserd pre-zenta atator scriitori de renume si atator artisti de seams.Sufletul acestor ziaristi a fost emotionat, aldturea de al jan-darmilor unguri, Valid la lacrimi, de sborul superb alui Vlaicu.Si cu toate acestea, cu putine exceptii, gazetele unguresti au

28

www.dacoromanica.ro

Page 421: serbarile dela blaj 1911

- 434 -

tacut o Were elocvepta,- caci pentru ele serbarile delaBlaj nu trebuie sa existe, adevarul for ar fi fost prea crudpentru stapanitorii nostri. Perspectiva unui viitor na-tional, ni-se zugraveste, ca o urmare a desteptarii constiinteinationale, precum s'a manifestat aceasta la Blaj in articolulVedem in viitor din Nr. 189.

,,,,,Rom anul".

Tema unui articol din Nr 182, este Teama de culturanoastra, de sborul nostru cultural, care nu are nimic deascuns, si care numai pentru cei ce neaga Insasi existentanoastra, prezenta o primejdie. Cam aceeas teza o tracteazasi articolul: Exallare ,si zapticire, din Nr. 186. Cultura ro-mans e titlul unui articol at Domnului Dr. Cassiu Maniu(Nr. 186), cu concluzia: serbari de importanta istorica, cum aufost acum la Blaj, sa fie inceputul binecuvantat al interesuluiobstesc pentru progresul neamului in cultura romaneasca ade-varata .si cat se poate de inalta....

Glasul mintli seinatoase, din Nr. 187, se ocupa mai alesde articolul din Vilag", despre care pomenim si not mai jos.

,Drapelul".

In Nr. 79, articolul prim constata, pe urma serbarilordela Blaj, ca dam inainte, si progresul nostru este mai presusde orice indoiala, cu toate piedecile ce ni-se pun, cand totuleste indreptat spre opacirea noastra si desfiintarea noastranational/ Arhierell no.Ftrii §i pacea confesionala, doi prim-articoli (in Nr. 95 si 96) foarte bine scrisi sub impresia acestordoua momente ale serbarilor: participarea tuturor arhiereilornostri si buna Intelegere confesionala ce s'a instapanit intreRomani si carea s'a manifestat si in tot decursul serbarilordela Blaj. Dintr'un alt articol, despre zilele meirete dela Blajreproducem urmatoarele sire:

Memorabile vor ramanea aceste zile in sufletul fiecaruiRoman cu dragoste de neam si cu credinta in viitorul nostru.In calea ce o percurgem vor forma o piatra demarcationala,care va arata Inca multa vreme o statiune din staruintelenoastre de Inaintare in lumina si libertate ca popor constientde sine si de importanta sa. Inca de multe on vom revenicu apreciarile noastre asupra acestor zile, cari multe chestii

www.dacoromanica.ro

Page 422: serbarile dela blaj 1911

- 435 -

au lamurit si inseamna un nou izvor de vieata in luptele noa-stre pentru de a ne afirma ca popor select si distinct inaceasta

La Blaj nu s'a facut politica si totus fecare clips dincursul acestor zile este de deosebitcl importanfa politica. Baputem zice, fara teams de a cadea in exagerare, Ca pe langatoate manifestatiunile culturale, fiecare importatita In felul sau,importanta cea mai mare revine totus rostului politic al ace-stor zile.

este firesc sa fie asa!Lupta noastra politica in Ungaria culmineaza pentru noi

in chestia de a fi sau a nu fi ca Romani in Ungaria. In jurulacestei chestii se invart toate framantarile noastre. solidari-tatea culturala a tuturor Romani lor, afirmata in mod atat deimpunator la Blaj, este in situatia actuala a poporului nostru,pe deplin identica cu solidaritatea politica; doar toata politicanoastra se concentreaza astazi in chestia ingradrrii si aparariiprin legi a dreptului nostru la cultura proprie nationals roma-neasca in Ungaria. De aceea, oricat de mult ne-am ferit de aatinge coarde politice la Blaj, este cu neputinta a retacea im-porta.nta eminamente politica a zilelor dela Blaj".

Telegraful Roman"

se ocupa si el (in Nr. 92) cu vocile presei maghiare, in spe-cial cu articolul Iui Kos Karo ly din Budapesti Hirlap".

Foaia Poporului"

din. Sibiiu ne-a dat in numerii 34 si 35, rapoarte foarte pre-cize si complete despre serbari si singuraticele for momente.Si celealalte foi poporale Inca si-au facut datorinta: Libertateaapoi Foaia ilustrata, (suplement la Foaia Poporului roman",care ne da 10 ilustratii dela serbari. Impodobitd cu cateva ilu-stratii dela serbarile din Blaj, si cu alte informatii e si ,,Da mbo-vita" (Foaia Noastra") dela Bucuresti.

"Foaia Poporului"

din Cernauti are de asemenea cuvinte calde de apreciare aserbarilor, dela Blaj, de unde o unda de caldura a patruns sipans la noi, din marele foc ce a ars pe altarul dela Blaj".

28*

tarn.

Si

www.dacoromanica.ro

Page 423: serbarile dela blaj 1911

- 436 -

Calindare.

Pentru completarea bibliograficd a serbarilor noastreamintim la acest loc Cdlindarele noastre, dintre cari relevAmin deosebi CAlindarul Unirer din Blaj, unde pe 82 paginini-se dO o descriere a serbarilor, intocmita dupA rapoartele sicorespondentele razlete, publicate In Unirea", Tribuna", Ro-manul", Gazeta Transilvaniei" eic. Amintim apoi cu recu-nostinta faptele §i impresiile dela serbArile culturale din Blaj,scrise de DI Ion Scurtu, pentru Ccilindarul Minervei pe 1912.Prin uriasele for proportii si prin strdlucitul for succes, acesteserbAri inseamnA o rascruce istoricd in vieata Romanilor dinregatul ungar. Nu se puted hotart un loc mai potrivit, uncentru mai simbolic pentru serbarile semicentenare ale cul-turii fratilor cari traiesc in necurmata lupta pentru aparareasi afirmarea nationalitatii lor.... Cu trecutul sou mAret, cu amin-tirile si energiile cari rodesc acolo.... unde muncesc si astAzi,cu pOstrarea traditiilor sfinte, credinciosii culturei romanesti,apostoli si ucenici.... Blajul este o stralucitO maturie de pu-terea vitald a neamului romanesc din Ungaria... Constienti detraditiile si rostul cetatii for modeste, fail de ziduri si fdrA detunuri, intAritA numai prin duhul romanesc, Blajenii au facutsfortAri supraomenesti, s'au sacrificat cu drags inima pentruorganizarea perfecta a serbArilor, pentru gazduirea si multu-mirea oaspetilor, pentru succesul desavarsit at zilelor jubilare..."Asa incepe DI Scurtu descrierea sa, continuand-o pe 14 pa-gini petit si Impodobind-o cu numeroase vederi de ale insti-tutelor si oamenilor din Blaj.

Bro ura Dlui lorga.

insemnatatea politico, culturalci literard a serbarilor delaBlaj a fost fixatA, in 28 pagini tiparite, din partea Dlui Nic.lorga, la Valenii de munte. A spune o vorbA despre acesteapagini, ce par a prinde in marmorA on In aramA, idei, oameni,vremuri etc. socotim a fi nu numai de prisos, ci deadreptulo profanare. Unicele cuvinte ale noastre despre brosura aceastasunt: toile lege!

Voci straine.

Cateva mici spicuiri din gazete straine vor completa ta-bloul serbarilor dela Blaj. RelevAm un glas german:

si

www.dacoromanica.ro

Page 424: serbarile dela blaj 1911

- 437 -

Deutsches Volksblatt", organ al antisemitilor austriacireleva in cateva sire iubileul Astrei", face o mica dare deseams despre activitatea ei de pans acuma, incheiand cu cu-vintele Germanii din Ungaria se uita plini de invidie la fratiifor romani, cari au stiut sa-si pastreze o organizatie atat destralucita, si in felicitarile for se amesteca aceasta dorinta in-.tima: De am fi si not atat de departel (dupa Tribunedin 7 Sept.).

Dintre glasurile presei maghiare reproducem, ca speci-mene, numai trei: Budapesti Hirlap" (si cam ca B. H." auscris celelalte gazete maghiare), Alkotmdny" scrie mai cinstit,iar Vildg" este adevarat sorb alb.

Bud apesti Hirlap".

Daca eu as fi preot maghiar aici in Ardeal, asa scrieDI KOs Karoly, autorul articolului, mi-as fi ales textul pre-dicatiei mele pentru Dumineca de ieri din psalmii lui David:Doamne, cum s'au inmultit dusmanii mei, cat de multi suntcei ce vreau sa ma rapue (psalm 3, vers 2).

Pentruca eu am vazut adunarea Astrei si am dorinta savorbesc poporului meu unguresc ardelean despre zilele din Blaj.

Am vazut serbarea vi stiu, ca ea a fost triumful valahimiiasupra noastra. As vorbi poporului meu despre dusmanii no-stri, dar nu i-as injurk nici nu le-as bagateliza munca.

Caci am vazut adunati la Blaj vase mii de oameni: domnisi doamne din Romania si din toate colturile Ungariei: capiibisericilor, profesori, proprietari, advocati si deputati; preotisi dascali, saraci, meseriasi si comercianti si tarani: o socie-tate intreaga: si oamenii acestia toti au mers aci din insufletire,la indemnul propriu; nu pentru ca sa bea, on sa-si petreaca,ci sa se insufleteasca, sa invete, sa asculte sfaturile conduca-torilor, ca sapandu-si in inima cuvintele lor, sa duca celor 11-masi acasa insufletire si constiinta nationala pentru alti zece mii.

Noi Maghiarii nu-i stim imita. Noi Ardelenii suntemdeja obositi, iar opinia publica din Ungaria nu se intereseazade soarta ungurimii....

Presa este oglinda fidela a opiniei publice: pe timpulserbarilor dela Blaj ziarele din capitals au publicat cateva ar-ticole despre adunarea Astrei" (e adevarat, ca in parte chiar

www.dacoromanica.ro

Page 425: serbarile dela blaj 1911

43$

ziare principale, foarte greOte §i ciudate), dar in curand ausfarOt cu aceasta, iar azi imblatesc voioase mai departe pa-iele goale ale obstructiei.

Insd noi nu putem trece a§a upr la ordinea zilei, de-oarece jocul acesta se face pe socoteala noastrd, in definitiv pesocoteala tuturor Ungurilor. lar noi am fost la Blaj, pentruca sA i invAtdm, de ceea ce avem mare lipsA. i am §i pututinvAta acolo multe dela Romani.

Am vazut o adunare nationalA impozantA, am auzit dis-cursuri foarte serioase, dar n-am vazut nici o afectare, n-amauzit haze. Aceasta este o invatAtura.

Am vAzut acolo o armatA: armata nationalA. Pentrucdadunarea aceasta nu mai poste fi consideratA de horda luilancu qi Axente, aceasta nu ne mai ataca cu coase §i tunuride lemn §i ea nu va mai servl intereselor Vienei. Aceasta eacuma natiune, care lucreazA con§tient i s'a inarmat cu bani§i culturA.... Aceasta e a doua invdtAturA.

Am vAzut, cum poporul adunat acolo sorbia cu sete sfa-turile conducAtorilor lui, a fost multumit cu ceeace a auzit §iprimit, n-a critizat nimic, dar cu bucurie i§i dedea filerii seiAstrei. N-a fost in Blaj disordine, nu s'a Mut politica, nus'a agitat. Am auzit cetindu-se cifre §i fapte seci. Am avutimpresia, ce acesta a fost cel mai mare eveniment politic alanilor din urma, aceasta a fost cea mai primejdioasa agitatiepolitica nationalista....

Mare le ziarist ungur de odinioard Beksics Gusztav pro-fetise, a IndatA ce romanii se vor consolida pe teren culturaleconomic i social, existenta Ardealului unguresc devinechestionatA.

Acum, dupd adunarea Astrei", trebuie sA recunoa§tem,dace nu ne-am astupat ochii §i nu ne-am infundat urechilezic, trebuie sA recunoa§tem, cd in Ardeal avem de a face cuo societate romaneascd consolidate, atat pe terenul economic§i social, cat i pe cel cultural. Societatea aceasta i§i cu-noa§te deplin puterile §i scopurile; societatea aceasta e disci-plinatA, fanaticd §i idealistA. Societatea aceasta e natiune....

Cetesc psalmii:Yn cane noastre ne-au incunjurat i acum pandesc, unde

sa ne poatd lipi pAmantului".

www.dacoromanica.ro

Page 426: serbarile dela blaj 1911

439 -

Sunt asemenea leului, care-si pandeste prada si asemeneapuiului de leu, ce stA in pesterd". (David, psalm 17, vers11 12).

Societatea aceasta romaneascd ne este un dusman atatde firesc, incat nici prin cuvinte frumoase, nici cu forta nu omai putem castiga pe seama noastrA. Jertfele ce aduce socie-tatea sunt zadarnice. Romanul din Ardeal nicicand nu se vaface de voie bund ungur. El nici nu are trebuintA de cuno-stinta limbei unguresti deorece noi, Ungurii din Ardealavem mai mare Upset de cunostinta limbii romonesti.... Dar Ro-manii nostri nu mai pot fi castigati nici pentru idea de statmaghiar, cats vreme avem de vecin aproape Romania li-bel-A, nationald si cu o desvoltare puternicA.

Suntem in situatia aceea, cA societatea ungureascAcitA, obositA si desnAdajduitA, pas de pas, incet, dar in con-tinuu e silitA sA dea inddrapt pe toate terenele dinaintea ro-manilor, cari InainteazA in siruri inchegate, sub conducereaunitarA si constienta.

Ne vedem Inainte soarta. Noi suntem slabi.... Putereastatului ar aved datorinta sd ne ajute cel putin, dacA nu vreasA ne apere. Ar aved datorinta a ne pune noun la dispozitieCoate mijloacele, toate armele si a detrage toate mijloacele, toatearmele dela Romeinii noctri, cu cari ne pot strica. Aceasta oputem numi nedreptate, o putem numi neomenie si aceastanici nu are loc in un stat de drept. Dar...

...SaptArnana aceasta societatea Emke va tined adunareafestivA la Cluj Clujul are 60 mii locuitori si acesti 60 miisunt foarte ingrijati, cA unde sA aseze pe cei 600 oaspeti, carivor participa la serbArile de aici. In Blaj, care are 2500 lo-cuitori, 6000 de oameni au fost gAzduiti cu bucurie trei zile

in semnul culturii romanesti.

Allanatiy"gazeta fArA jidani a partidului catolic din Ungaria vorbestemai cuviincios despre mAretele noastre serbAri. Ea constatAcA preoti si mireni, domni si tArani, greco-orientali si greco-catolici, nu cunosc nici un pArete despArtitor intre ei, cand evorba de trebile Romanimii. Se bucurA vAzand, cA noi suntemcrestini si tinem la o culturA crestineascA, de care vrem sA se

sArA-

Isi

www.dacoromanica.ro

Page 427: serbarile dela blaj 1911

- 440 -

impartdseascd fiecare Roman. Dar, e supArat scriitorul arti-colului din Alkotmdny", ca nicAiri in Blaj nu s'a vAzut vr'unsemn, care sd arete, ca e vorba de o serbare culturald pe pd-mantul Ungariei. Adecd n'am pus steaguri unguresti, nicin'am spus minciuni, ca guvernele Ungariei ne-au ajutat vreo-data in desvoltarea culturii noastre...

Atata agerime presupunem cu tot dreptul la dl Turi, casd inteleagd si sd vadA, ca orice sprijin ne dA guvernul subraport cultural, ni-I dd anume si ell expresa rezerva de a nedesfientti cultura noastrd nationals qi a ne absoarbe in culturamaghiard, singura cultura in tears, spriginitd de stat in modefectiv.

De multeori ni-se reproseazd, ca primim, mai ales delalegea lui Apponyi incoace, ajutor de milioane cor. la an pentruscale noastre. Da, este adevdrat ca primim sume conside-rabile ca ajutor dela stat. Dar le primim numai unde suntemslliti a le priml, pentru a salva principiul scolii confesionale,cad sprijinul dat de stat nu este sprijin fArd rezerva, ci datanume, ca in mAsura in care primim ajutor sd schimbAm ca-racterul cultural national al scolii, in sarcina culturii noastresi in beneficiul culturii maghiare.

Intre asemenea imprejurdri politica culturald de stat nicinu are nici o parte la energiile de vieatA proprie culturalanationald a poporului roman.

Se mai plange scriitorul dela Alkotniny," ca nu numaiin foile romanesti, dar chiar si in vorbirea de deschidere avicepresedintelui Barseanu au rAsunat glasuri, ca si cum plantafrumoasd a culturii romane ar trebul apAratA de mana duj- .

manului". Mai e suparat Alkotmdny" si pentruca s'a cantatImnul ImpAratesc dupA vorbirea tinuta pentru imparatul, afardde aceea vorbitorii ziceau totdeauna monarhul nostru, nu re-gele. Supdrarea nu e la loc, pentrucA noi cunoastem un singurimn, pe care-I cants si muzicile militare. Dela noi nu sepoate astepta sd cantAm imnul lui Kossuth Lajosl

"

Au fost grei si plini de luptd acesti cincizeci de ani. Inacest timp Asociatiunea" a avut ss lupte nu numai in contrainapoierii si nepAsArii poporului roman, dar asa zicand, a avut

www.dacoromanica.ro

Page 428: serbarile dela blaj 1911

- 441 -

sä infrunte si ura neinfranata a sOVilliS11111111i incult unguresc,precum si cicanarea aparatului oficios al clasei dominante un-guresti, cu toate ca asociatiunea aceasta nici cand n-a ur-marit alte scopuri, ci numai desvoltarea culturii romdnecti. tardata in jurul acestui scop s'au nascut discutii politice, aceleanicicand nu s'au deosebit de discutiile, cari obvin cu fiecareprilej in oricare asociatle progresiva ungureasca....

Abia a venit stirea, ca Asociatiunea" se pregateste saserbeze la Blaj, unde si un aviator roman va prezenta pro-gresul aviatiunii romanesti, Pesti Hirlap", Budapesti Hirlap"si celelalte ziare patriotice, yin iaras cu povestea veche.

Articole de fond amintesc vremurile fioroase din 1848,conjuratia in contra Ungurilor facutd pe Campul libertatii", deunde lancu si sotii au imprastiat taciunele, care a pustiit atatde groaznic sirurile Ungurilor.

Da, Campul libertatii" si adunarea poporala ce a avutloc aici la 1848 a fost de mare insemnatate.

Vi lag" face apoi istoricul zilei de 3115 Maiu 1848 dupaJancsO Benedek, dand si cateva puncte din programul political adunarii, cari i-se par mai interesante, anume: stergereaiobagiei, libertatea cuvantului si a presei, stergerea cenzureisi a cautiei ziarelor, asigurarea libertatii personale si dreptulde libera intrunire. Punctul cel mai important, pe care insa

zice Vilag" jancso iI retace, este:Natiunea romans pretinde purtarea egala a sarcinilor,

si Inca in raport cu averea platitorilor. Pretinde sa se exmitao comisiune, care sa desbata si sa decida asupra plangerilorpoporului, pe care acesta be va prezenta in cauze agrare, sil-vanale si teritoriale".

Iata, spune Vilag", aceasta este hotarirea faimoasei adu-nari dela Blaj, unde dupa cum se sustine, natiunea romans ajurat starpirea totals a Ungurilor.

Au rasunat acolo idei foarte democratise, progresive,probabil cu ura in inimi, nu contra intregei ungurimi, ci contraunei parti a ei, contra partii sustiitoare de stat" cum se zice,contra domnilor feudali.

Adunarea aceasta romaneasca nu valoreazd oare si nu esteea un eveniment important al progresului, ca si adunarea un-gureasca dela 15 Martie tinuta in Budapest.? Din punctul de

www.dacoromanica.ro

Page 429: serbarile dela blaj 1911

442 -

vedere al Ungariei progresive n'ar fi oare de dorit, ca RomaniisApanduli tot mai tare in memorie punctele acestei hotAdri,sd lupte pentru realizarea acestor

Aqa credem, ca fArA indoialA, cultura unei teri poliglotenumai prin desvoltarea culturii proprie a nationalitatilor poateprogresa. Progresul culturii romane#i ridica cultura Ungariei.Nazuintele progresive ale celorlalte nationalitati: pregdtesc for-matiunea democraticei a tariff.

lubileul Asociatiunii" este sarbAtoare culturalA, adunareadela Blaj a fost o expresie a nazuintelor democratice a Ro-manilor. Cultura adevAratA qi democratia stau in stransA le-gAturA. Romanii cari sarbAtoresc, qi cu prilejul Asociatiunii"trebuie revoace In memorie hotArirea dela Blaj, iar Un-gurii progresivi sA nu se bazeze pe minciuni istorice, ci sA secugete asupra acestei reamintiri, cu bucuria pe care o de-Oeaptd in fiecare om de cultura lupla unui popor de altAlimbA pentru culturd democrafie ".

dorinfe?....

pi

www.dacoromanica.ro

Page 430: serbarile dela blaj 1911

XIV

incheiere.

www.dacoromanica.ro

Page 431: serbarile dela blaj 1911

a a

0

Comitetul central al Asociatiunii pentru literatura romanasi cultura poporului roman" a trimis cu data de 10 Sept. n.a. c. la adresa dlui Dr. laths Mania, directorul desp. Blaj sipresedintele Comitetului aranjator al serbarilor iubilare, urma-toarea scrisoare de multamire:

Malt stimate d-le director!Cu sufletul inaltat de succesul stralucit al maretelor ser-

bari tinute in Blaj in zilele de 28-30 August a. c., membriicomitetului central al Asociatiunii", intruniti eri in 9 1. c. inqedintA, au hotarat unanim a exprima profunda for recuno-stinta tuturor acelor stimate persoane, cari au contribuit Iareusita acestor memorabile serbari. In deosebi se simt datoria aduce tributul for de recunostinta onorabilului comitet aran-jator si vrednicului lui presedinte, care n'a crutat nici osteneala,nici timp, nici spese, ca sa faca serbarile, despre cari e vorba,cat mai inaltatoare.

Afle-si multumirea acesti valorosi barbati in constiinta,ca si-au indeplinit in modul cel mai stralucit datoria for fatade insotirea noastra culturala si de sora ei mai tinara, socie-tatea teatrala, si au contribuit in mod insemnat Ia ridicareaprestigiului neamului, din care facem parte.

Aducandu-va acestea la cunostinta, ne permitem a varuga, mult stimate dle director, sa binevoiti a pastry si peviitor Asociatiunii" noastre aceeas dragoste, de care ati dat asade stralucita dovada cu prilejul amintit mai sus.

Pentru Comitetul central al Asociatiunii".Andreiu Barseanu m. p. Octavian Goa m. p.

presedinte. secretar.

0 0 0 0 0 INarl

o

www.dacoromanica.ro

Page 432: serbarile dela blaj 1911

Biuroul central al serbarilor dcla Blaj.

S. Gocan, V. lozon, Valer Suciu, Vasilc Suciu, loan Fodor,V. Muntean, Dr. A. Nicolescu, Dr. D. Szabo, Dr. V. Macavciu, St. Rosian, Alexe Pop, lacob Popa, Dr. I. Satin, Al. Ciura, A. C.Domsa,S. Nestor, I. Muresan,1Dna Corn. Deac, Dr. Is. Marcu, Dr. I. Maniu, Dr. V. Suciu. I. F. Negrutiu, ds. R. C5pusan, Dr. A. Chetian, G. Precup-

www.dacoromanica.ro

Page 433: serbarile dela blaj 1911

Cuprinsul.

Pagenviint inainte . 3.

I. Pregatiri, pag. 5-20.Pregatiri mai departate . . . . . 7.Biuronl central si diferitele comitete constituite la Blaj, in vederea

serbarilor . . .

Programul serbarilor 15.

IL Salutul presei, pag. 21-40.,Gazeta Transilvaniei. p. 23. 3Tribuna p. )Romanul

p. 26. Drapelul p. 26. DTelegraful Romitn p. 29. Libertateap. 30. 'Foaia Poporului' p. 30. 'Transilvaniac p. 31 *Luccafarulp. 31. 'Revista politica si literara p. 32. Presa din Romania p. 33.Voci traine p. 37. Unirea p. 38.

III. Preziva serbarilor, pag. 41-54.Dispotitii pentru incuartirarc .

Sosirea si primirea oaspetilor .

Sosire6. Arhiereilor si a comitetelor centraleSeara de cunostiinta. .

1V. Ziva prima, pag. 55-80.

43.46.48.52,

Di mineata . . . . 57.La sf. 1.iturghie . . . 58.Sedinta prima a aAstrcia . 61.Deschklerea expozitiei 69.Banchletul . . 72.Condtctul etnografic . 76.Concertul . . . 78.

V. Ziva a dciva, pag. 81-98.La biserica parastasul . 83.Sedinta 1-a a fondului de teatru 84.Sedint'a festiva a sectiilor *Astrei 88.Masi 11 111itropolitul . . 9 .Agapal gazetarilor . . 92.Sedinta a doua a *AstreiSborui lui Vlaicu 94.,Manastirea Argesului 97Balul . 97.

VI. Ziva a treia, pag. 99 -120.Te deum.... . 101.Sedinta a II-a a fondului de teatru 101

12.

.

92.

,

.

. ..... .

. . . ..... .

www.dacoromanica.ro

Page 434: serbarile dela blaj 1911

447 -

Membrii not ai Societ pentru fondul de teatruMass in cinstea artistilorSedinta a treia a vAstreigNoii membrii ai .AstreicAlegerca prezidiului .

Noul prezidentAndreiu BarseanuNoul viceprezident Dr. Vasile SuciuInchiderea aduna'rii .

Reprezentatia teatrala .Conveniri, consfatuiri etc. .

La mormantul lui Augustin BuneaPlecarea oaspetilor .

Post festa .

Pag.105.106.106.107.109.112.114.115.116.116.117.118.119.

VII. Articole, discursuri, cuvantari etc. (anexe), p. 121-224.In Catedrala sfintei Treimi, articol de I. Agarbiceanu, Tribunao

nr. 178. . . . . . . . . . 123.Triumfal culturii rominesti, articol din vTribunac nr. 175 125.La Blaj! articol, de Dr. Horea P. Petrescu, .Romanul, nr. 172 . 128.Dupa, cincizeei de ani, articol al Romanuluic (nr. 178). . . 131.Serbarile dla Blaj, sub raport politic, articol al DDrapeluluic

(nr. 91.1 . . 136.La inbileul de cinci-zeci de ani nI Asociatinnii, de Andreiu

Barseanu (.Transilvania, nr. jubilar) . . . . . 139.Prinos, din prilejul serbarilor culturale ale *Astrei, de Dr. Iuliu

Maniu (Revista politica si literary nr. 1). . . . 149.Blajul, capitol reprodus din ,Scurte notice informative, scrise cu

prilejul serbarilor de 1)r. loan Ratiu . . . 150.Respunsul Episcopului loan I. Papp al Aradului, la cuvantul de

bineventare, cu ocazia sosirei la gara din Blaj. . . 175.Cuvantul Ex. Sale I. P. S. Mitropolit iliihailyi, la sf liturgic din

ziva sf Marii . . . . . 155.Cuvantul de deschidere al adunarii jubilare, rostit de viceprezi-

dentul Astrei, Andreiu Barseanu' . . . , 158.

Textul telegramei Irimise Maiestatii Sale Monarhului si ills -punsul primit . . . . . . 176.

Cuvantare Ilustritatii Sale Dlui prepozit capitular I. M. Moldovanu. 177.Salutul Dlui Vasile Goldi, in numele fondului dc teatru . . 181.

Cliteva date din Raportul general al comitetului central al PAso-ciatiunii, catra adunarea generals din 15/28 si 16/29 Aug. . 182.

Discnrsul profesorului Gavril Precup, la deschiderea expozitieiistorice-culturale a despartamantului Blaj . . . . 185.

Toastul Ex. Sale I. P. S. Mitropolit Metianu, la banchetul festivdin pavilionul serbarilor . . 187.

Toastul Domnului asesor conzistorial Nicolae Ivan, ridicat labanchetul festiv, 4r, onoarea reprezentantului guvernului . 188.

. .. . .

. . .

. .

.

.

.

.

.

.

. . . . . .

www.dacoromanica.ro

Page 435: serbarile dela blaj 1911

-- 44R -

Cuv,Intul rostit de D1 I. F. Negrutiu, in cimiteriul bisericei pa-rohiale, in amintirea fundatorilor si binefacatorilor repauzatiai Asociatiunii . . . . 189.

Cavantarea de deschidere a adunarii generale a Fondului deteatru, rostita de Dl Vas. Goldis 194.

&dotal Dlui director gimn. Dr. Amb, oziu Chetianu, adresat so-cietatii noastre teatrale, in numele Blajului . . . . 197.

Un dis..urs nerostit, at prcsedintelui Socictlitii pentru fond deteatru roman, Dr. loan Alihu, prcgatit pentru deschidereaadunarii anualc dela lilaj . . . . . . . 198.

Cilteva date din Raportul general al comitctului Societatii pcntrufond de teatru roman pe anul 1910/11. . . . . . 204.

Oaspetii invitati si menu-ul dela masa I. P. S. Mitropolitului Dr.V. Mihalyi de .4 psa, in ziva de 29 August 1911. . . 207.

Toastul rostit de 1)1 1. Urban Jatnik, prof. universitar in Praga, Iamasa data in castelul mitropolitan . . . . 210.

Telegrama trimisa marelui mccenat Vas. Strocscu, la Odessa 212.Felieitiiri si aderente. . . . . . . . . . 213.Rugacinnea rostita de Ex. Sa DI Mitrot-olit Dr. V. Mihalyi. la

serviciul divin din zitia ultima a festivitatilor . . 224.

VIII. Conferente, pag. 225-274.Conferenta P. S. Sale Episcopului Dr. diron E. Cristea, rostita in

prima sedinta a adunarii societatii pi ntru fund de teatru . 227.Aetul do hotez at primci societati romans din Ungaria - comu-

nicat - do Dr V. Braniscc . . . . 233.loan Maioresen parti din discursul comcmorativ, cu ocaziunea

centenar, lui serbat Ia 16 29 August 1911 in Blaj, de Dr.Ios. Popovici , . . . . . . . . . 238.

Curente de idei in literatura ardeleana. dela 1S48 pana in zilclenoastre, de Octavian Goga . . . . . . . 218.

Publieul nostu si teatrul, confercnta cetita in a doua sedinta aSocietatii p. fond de teatru roman, de Dr. Horea P. Petrescu 2(0.

IX. Conductul etnografic, pag. 274-284.de Dr. A. Nicolescu . . 276.

X. Vlaicu, pag. 285-300.Vlaicu la not . 287.Sborul 290.Dupa. sbor . . . . . . . 296.'Pe aripilc idcaluluie articol din *Gazeta. Transilvaniei, nr. 185,

sign at do vn. 298.

XI. Prestatii artistice, pag. 301-334.Triumful artei muzicale romane la Blaj. Concertul din 15/28 Aug.

2.Manastirea Argesuluie. - Recenziune de Dr. 1. C. luga 303.

Jacob Muresanu, articol din ,Unireae. 330.Productiunea teatrara' . . , 333.

Pag.

. . . .

. . . . .

.

.

.

.

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

Page 436: serbarile dela blaj 1911

449

XII. Expozitia, pag. 335-386.Pag.

Sectia scolara, de Dr. 0. Prie. . 337.Sectia istorica, de Silvestru Nestor. . . 342.Sectia industriei de cases, 14 Rozica Capupn. 347.Sectia agricola, de loan F. Negrutiu . . . . 356.Sectia silvanala, de Emil H. Precup, stud. ing. silt'. 364.Sectia industriei comerciului, deGavr. Precup 372.Tipografia seminariala, de Al. Ciura 378.Expozitia de pictura.(din raportul 3.Tribuneie) 381.Expozitia Atelierului din Or4tie, de * . 383.

XIII. Dupes serbari, pag. 387-442.'Zile maxi la Blajc (spicuiri din gazetelc noastrei . . 39r.)131aiul in sfanta sarbatoarce . 395.Momente si impresii . . 398.Post testa (ecouril . . . . 410.

vUnireae, p. 410; 'Noua Rev. Romance, pag. 412; vSearae,pag. 414; *Adevarule, pag. 417; pllinervae, pag. 419; ,Uni-versule, pag 419: ,Convorbiri literarce, pag 420; *ViataRomaneascae, pag. 420; vViata Agricola", pag 427; vLucea-farule, pag. 428; vTransilvaniae, pag. 429; .Revista politicaSi literara, pag. 429; 'Cultura Cretinae, 432; 'Gazeta Tran-silvanieie, pag 433; ,Tribuna pag. 433; »Romanule, pag.434; ,Drapelule, pag. 434; ,Telegraful Roman., pag. 435;'Foaia roporuluie (Sibiiu), p. 435; 'Foaia Poporuluic (Cer-nautil, pag. 435; Calindare. pag. 436; Bropra dlui lorga,pug. 436; Voci straine, pag. 4:3E; 'Budapesti Hirlap, pag.447; vAlkotrnanye, pag 438; vVilage, pag. 440.

XIV. incheiere, pag. 443-445.Adresa de multamita a comitetului central al Asociatiunii, catra

comitetul serbarilor din Blaj . 444.

11^,V717217MMINIEW-.".

29

gi

-

. .

.

. ...

. .

. .

www.dacoromanica.ro

Page 437: serbarile dela blaj 1911

Pag.

I. Blajul, vedere general&. . . 11

2. Arhiereii Romani lor din Transilvania si Ungaria 533. inainte de sfanta liturghie 594. Deschiderea expozitiei '71

5. Banchetul 73

6. Conductul etnografic: sosirea satelor 77

7. Rentoarcerea dela cimiter . 85

8. A viatorul Vlaicu . . . . . 959. Noul prezident at *Astreig Andreiu Barseanu II I

10. Noul viceprezident al vAstreic 11r Vasile Suciu11. Vechea resedinta metroplitana din Blaj12. Noua resedinta metropolitan& din Blaj13. Conductul etnografic: sosirea satelor14. 71 1/

15. caluseri .

16. 71 f , caluseri-copii .

17. Vlaicu ateriseaza pe Campul libertatii -18. Imnul Astrei: cliseu cu note si text19. Corul serbarilor .

20. Prot lacob Muresianu .

21. Expozitia: sectia scolara22.23. 77

sectia istoricl .

sectia industriei de ca.a: casa taraneasca de pc Secas24. 11 sectia industriei de cosi: expozitia damelor (1)25. ,, 77 ,, ,, 77 (226. agricola (I)27. (2)

28. 11 silvanala. . . . .

115

141

143279284

283291295305317331

339343349351355359361367

29. Comitetul aranjator Si expozantii sectiei industriei si comerciului . 37330. Expozitia tipografiei seminariale . 37931. 71 Atelierului dela Orastie . . a o 38832. Epp. I. hoc. M. Klein, primul intemeiator at Blajului romanesc 3t533. Epp. Petru P. Aron, sub a carui ocarmuire s'au deschis scolile din Blaj . 39934. Mitropolitul loan Vancea, at doilea intemeiator at Blajului romanesc 41535. Biuroul central at serbarilor dela Blaj . . . . . 445

Comisiunea care a Ingrijit tipArirea acestui volum:Alesandru Ciura, Dr. Victor Macaveiu, Dr. Alesandru Nicolescu,

Gavril Precup, Dr. Octavian Prie, Dr. loan Raliu.

IlustratiL

.

.

.

//

II I/

))

))

,

.

. . .

.

. . .

. . .

.

.

www.dacoromanica.ro

Page 438: serbarile dela blaj 1911

Errata.Pe pag. 16, punct 5 din programul concertului a fost executat

de corul mixt, iar nu de Dna Veturia Triteauu.62 sirul 15 din sus, a se omite cuvantul z''.

2, ff 93 capitlul: agapa gazetarilor, sirele din urrna, a secorege ap: si a doamnei Clemence Rose veniticu Dl i Dna Dr. Cipicco prof. de limba italiandla Londra, in societatea etc.

110 sirul 9 din jos, dupd al 3-lea cuvant a se adauge:in revederea cArtilor bisericesti.

" 152 sirul 15 din jos, a se cer 1: Barnutiu, in loc de:BAnutiu.

,, 351 a se cetl: expozitia damelor, in loc de: expozitiatdraneasca.

Erori de interpunctiune on ortografie ici colo ceti-torul be va scuza cu bunAvointa.

29*

ft ff

,,

,,

"

www.dacoromanica.ro

Page 439: serbarile dela blaj 1911

Cataloguiseetiei istoriee eulturale 1).

1. Arhiva Contractor original, prin care se schimbadomeniul episcopesc dela Gherla si Sambata de jos cu cel dela Blaj (1738);Protocol lum informationum de Studiosis in Gymnasio Blasiensi ale anno1802-1811; Protocollum Informationum de Auditoribus Philosophiae inLyceo Blasiensi ab anno 1832 3 ad annum 1836/7 et de Studiosis inGymnasio Blasiensi ab anno 185314 ad annum 1845 6; Matrichla gimnazuluisuperior din Blaj pe anii 1851-1857/8. Anuarele gimnazului din anii 1852/3,1854/5, 1856/7, 1857/8, 1868/9, 1871/2-1911/12.

2. Arhiva mitropolitani: Evangelic in limba slavoni, cu tabla deargint, proprietatea bisericii gr.cat. din Feleac, manuscript, gait cu poruncaarhiepiscopului Daniil in toamna anului 1487. Conscriptia preotilor si a lo-cuitorilor romfun din Transilvania gatita la Gherla in 1733. Conscriptiaparohiilor diecezei Fagarasului dela anul 1750; Conscriptia parohienilor gr.cat. din Transilvania 1762: Conscriptia episcopatului unit de 14-agaras 1765;Conscriptia diecezei Fagarasului la a. 1767; Acte si corespondinte in cauzeleparohiilor patronate 1803 1009; Protocoale de visitatiune canonica, Vacuade Mitropolitul Dr. loan Vancea a) in districtul protopopesc al Blajului laa 1869; b) in distr. protop. al Biei la 1871: c) distr. protop. al Alba-luliei1873; d) al Fagarasului 1874; el si al Murasului 1876; Conscriptia parohiilordiecezei Fagarasului 1811: Conscripta parohiilor din 1818 ; Protocol devizitatiune canonical dela 1811; Schematismus venerabilis deri graeci rituscatholicorum, dioeceseos Fogarasiensis in Transsylvania pc anul 1835 si1842; Sematismul Ven. Cler al Arhidiecezei mitropolitane de Alba-Iulia, peanul 1865. 1871, 1876, 1880, 186, 1890, 1896, 1900 si 1906; Urbariul domi-niului dela Cut, 1858; Conscriptia urbariala a domniului episcopesc delaBlaj, situat in comitatul Tarnavei (Kilkii116), din 1820; Hotaririle sinoduluidela Iasi din 1642... pentru afurisirea capitolelor patriarhului Chiril, ca facandparte din eresia calving, publicatc de dl Moldovei loan Vasile Voevod; Co-lectiunea ccrcularelor arhidiecezane dela 1870-1910; Harta Mitropolieigr.-cat de Alba-lulia si Fagaras, harta Arhidiecezei etc.; Doug. harte grafice,statistice, despre averile bisericesti; Harts grafica statistics despre funda-tiunile de stipendii; Sigilele vcchi ale Mitropoliei gr.-cat. de Alba-Iulia: a)imprimate in ceara pe carton 110 bucati) b) originale (6 bucati) ; Diplomaimparateasca a episcopului Pataki; Bula episcopului Alexandru St. Sulutiu1854: Decretul imparatesc al episcopului Al. St. Sulutiu 1850; OrdinulLeopoldin al Mitropolitului Al. St. Sulutiu; Bula papala a Mit) opolitului Dr.Ioan Vancea; Decretul regal de Mitropolit al lui Dr. Ioan Vancea; Diplo-

1) Pentru importanta sa acludem aci si acest catalog al sectiei isto-rice-culturale, din expozitia despartamantului nostru.

30

www.dacoromanica.ro

Page 440: serbarile dela blaj 1911

IL

mele de advocat si alte scrisori relative la fundatorul Ioan Daniel banut,si o fotografie a lui; 10 Antimise de sub episcopii si Mitropolitii de

Alba-Iulia si Fagaras Ioan Pataki, I. I. Klein, P. P. Aron, At. Rednic, Greg.Major, loan Bobb, loan Lemenyi, Al. St. Sulutiu, Ioan Vancea, VictorMihalyi.

3. Arbiva Seminarubli teologic: Protocollum clasificationuni ductuspro Auditoribus StudiOrum theologicorum in seminario dioecesano Blasiensi1806/7-1882.

4. Biblioteca arhidiecezana: Cronscriptio dominii Balasfalvensis, dinanul 1681 si 1747; Tractatus in Physicam generalem, ms. din 1705, at luiloan Constantin Pataki, episcopul de mai tarziu; Evangelie din 1740, scrisa cumulti arta de popa Ioan Sarbu din Ardeova; Sententiae selectae, extrasedin autorii clasici, doua vorbiri si un tractat de aritmetica a calugaruluiPartenie lacob (1781); Mse orig. de alui Samuil Clain (Biblia, traduceri din sf.Parinti, Filosofia, Istoria Romanilor, Istoria bisericeascal a Romanilor etc.);Msul Protopopadichiei de Petru Major (17951; Mse de a episcopului IoanBobb (Carte de Invatatari crestinesti despre desertaciunea lumei si datoriaomului in fiestecare stat, culese din SE Scriptural); Prelegeri teologice, ms.at calugarului Benedict Fogarasi, sfarsitul veac. 18 ; Msele canonicului TeodorPapp de Ujfalu (Istoria eclesiastica 1E16, Prelectiuni exegetice 1816 si 1830,Profetii Isaia, Ezechiil si Daniil, Pildele lui Solomon); Predicele episcopuluiBasiliu Erdelyi (ms.1; Istoria Horii si a poporului romanesc din Aluntiiapuseni ai Ardealului, compus5. de A. *t. S. (Al. sterca $ulutiu), anul 1860(ms.); alte mse ale mitropolitului Alexandru *terca *ulutiu; Dr. loanVancea: Dialog despre constitutiunea bisericii sj despre sinoade, Oradeamare 1861.

5. Biblioteca lui Cipariu: I. Celli tifiiz'rite : Tetraevangeliul deCoresi, completat de Cipariu. Brasov V60-1; Evangelic cu invatatura deCoresi, Brasov 1581; evangelic cu invatatura. Belgrad 1641; Invatatura pestetoate zilele. Campulung 1642; Psaltirc, Belgrad 1651; Psaltire, Suceava 1679;Invatatura preotilor pe scurt, Buzeu 702; Catechismus, Sambata-mare 1726;Vocabulario della Crusca. Venezia 1741.

II. Scrierile sale: Extract de Orthografie cu litere latinesti pctemeiul limbii si ortografiei bisericesti si osebirea dialectelor, precum s'auurmat dela 1835 in Typografia de mai jos. Blaj 1841; §tiinta Sfintei Scripturi.Blaj 1854; Elemente de limba romans dupa dialccte si monumente vechi.Blaj 1854. Acte si fragmente .latine, romanesti pentru istoria bisericii ro-mane, mai ales unite. Blaj 1855; Gramatica latina, dupa M. Schinagl.Partea III. Blaj 1857-1E60; Crestomatie sau Analecte literare. Blaj 1855;Istoria sfilnta sau biblica a Testamentului vechiu si nou. Edit. II. Blaj 1859;Elemente de poetics, metrics si versificatiune. Blaj 1860; Elemente de filo-zofie, dupa W. T. Krug. Tom. 1-1I. Blaj 1861-1863. Cuvant la inaugurareaAsociatiunii romane Trans. in 1V. Nov. 1861, aparut in contra unei critice.Edit. II. Blaj 1862; Discurs tinut in adunarea generals a Asociatiunii romaneTrans. pentru lit. rom. si cultura poporului roman, in 29 Iuliu 1862. Brasov1862; Purtarea de bunacuviinta intre oameni. Edit. II. Sibiiu 1863; Corn-pendiu de gramatica limbei romane. Edit. IV. Sibiiu 1865. Principie de limba

:

www.dacoromanica.ro

Page 441: serbarile dela blaj 1911

Ill

si scriptural. Edit. II. Blaj 1866; Gramatica limbei romane. Partea I. Analitica,partea II. Sintetica. Bucuresti 1869 si 1877; Despre limba romana, suplementla sintetica. Blaj 1877.

III. Afanuscrise si documenle: Table ceiate; Breviarium romanum,cu note rosii si vinete ( 471 ; Pravila de logof. Eustratie, de pela 1632;Lexicon Latino- roman, tradus de Teodor Corbea sin ieromonah Ioasaf dinBrasov; Psaltirea de Corbea, cancelariul imp5.1atului Petru cel mare; Po-melnicul bisericii din Bolgaria Brasovului (1729); Testamentul vechiu. Scriptuiaveche de Dumitru, Campulung; Hronicul Romanilor de Demetriu Cantemir;Istoria Tarii-romanesti de Radu logof. (1729; Letopiset de Stanciul logof.,dupli al lui Lupul Dascal (1755); Istoria Tarii-romanesti pans la 1774; Sis-te kul de scriere cu semne al Moldoveanului loan Prale, inaintat Mirropo-litului Veniamin din /4; Colectia de documente referitoare la Romani,ficuta de Cipariu; Codicele oronetian, faximilat de Academia Romans;Gramatica limbei romane. Partea I. Analitica, partea II. Sintetica, premiatade Academia (ms. orig).

IV. Limbi orientale: Tora jidoveasca, volum de pergament pe sulde lemn; Gramatica araba; Carte araba; Makamatul Hariri (Sedintele luiHariri), cu ;;lose, ms. arab vocalizat; Halbel el Komeit by Navadji (poetiarabi ; Extrase arabice, facute de Cipariu; Testamentul vechiu, in limbasiriaca; 'fabele astrologice siriace.

V. Dive/se oblate: Icoana Preacuratei; Barometru; Caramida ro-mana DI. Vale. Sigil vechiu al gimnazului din Blaj; Stampila la culoare;Stampila uscata; Calimar de portelan; o mobil& a lui Cipariu (dulapde nue).

6. Biblioteeit gininazului: I. Scrieri de ale foflilor profesori:S a mul Clain, Elementa linguae Dacoromanae sive Valachicae (in colabo-rare cu $incai). Vindobonae 1780; Propovedanii la imgropaciunea oamenilormorti. Blaj 1784; Teologia moraliceasca. Blaj 1796; Biblia. Blaj 1795 V as ileNeme s: Invatatura crestincasca sau Catechismul cel mare. Blaj 1797.George $in cai: Epistola ad spectabilem et clarissimum virum IoannemLipszky. Budae 1804; Elementa linguae Daco-romanae sive Valachicae,Budae 1805; Cronica Romanilor. Tom. 1 111. Iasi 1853- 4. Petru Major:Istoria pentru inceputul Romanilor in Dacia. Buda 1812; Istoria bisericiiRomanilor atat acestor dincoace cat si a celor dincolo de Dunare. Buda1813; Ortographia romana sive latino-valachica, una cum clavi, qua pene-tralia originationis vocum reserantur. Primum valachico idiomate concinnata,deinde in latinum translata. Budae 1819; Lexicon romanesc, latinesc, unguresc si nemtesc. Buda 1825. Dim it rie Boer: Un plan de a scrie limbaromaneasca cu literc latinesti. Sibiiu 1841. loan Rusu: Icoana pamintuluisau Carte de Geografie. Tom. IIII. Blaj 1842. Sim eon B arn utiu: Ra-porturile Romanilor cu Ungurii si principiele libertatii nationali. Edit.Viena 1852. Dreptul public at Romanilor. Iasi 1867; Dreptul natural privat.lasi 1868; Pedagogia. Iasi 1870; Psihologia empirical si Logica. Iasi 1871.loan F. Negruti u: Magyar-roman nyelvtan a romanul tanula ifpisag szamara.Kolozsvartt 1852; Magyar-roman nyelvtan a romanul tanulok szamara. H.Jiad. Kolozsvartt $62. Sim eon S, Mi ha 1 i (Mihalescu): Extract din geo-

30*

II.

www.dacoromanica.ro

Page 442: serbarile dela blaj 1911

IV.

grafia universals, dupa Dr. E. H. A. Burger. Blaj 1853. Compendiu de istorianaturals. Blaj 1856; Geografia Ardealului. Blaj 1857; Elemente de istorianaturals. Partca IIII. Zoologia, Botanica si Mineralogia. Craiova 1878;Despre rnigratiunea animalelor. Craiova 1881. B a siliu Ratiu: Istoria bise-riceasca. Blaj 1854. Ioan V. R us u: Elemente de istoria si geografia veche.Blaj 1854; Compendiu de istoria Transilvanici cu distincta privire la Romani.Sibiiu 1864; Carte de lecture. Sibiiu 1876. Macedon Pop: Icoana gale-riilor sfinte, spre inlesnirea invataturii in scoala, biserica si acasa, tradusadin tex ul german. Viena 1861. Activitatea vicatilor foranei episcopestigr.-cat. din districtul Nasaudului pang la vicariul Anchedim Pop inclusive.Budapesta 1875. loan Antone Ili: Istoria poporului roman, de T. LiviuPatavinn. Cartea I- II. Blaj 1860-61; Breviar istoric al scoalelor din Blaj.Blaj 1877. Aron Pum nul: Lepturariu romanesc. Tom. 1-111, Viena1862-63; Gramatik der rumanischen Sprache. Wien 1864; Privire repedepeste mosiile manastiresti din fundul religionar al bisericii drept credincioasera'saritene din Bucovina. Cernauti 1865. Dr. Joan Bob: Theses ex universatheologia. Vindobonae 1862; Catechismul cel mare. Blaj 1867. loan S.Stoian: Manual de aritmetica, dup5. Dr. Francisc Mocnik Blaj 1863.Nicolae Solomon: Clerus populusque romanus archid.gr.rit.cath. diebusbeati Petri V. lustrorum etc. 1871; Omagiu de fidelitate adus MaiestateiSale Francisc Iosif I. cu ocaziunea jubileului de 25 ani dela inalta suire petron. 1873. Petru Solomon si George Muntean: Legendar pentruclasele elementare. Blaj 1871; Educatiunea si instructiunea generals. Blaj1874. Alexandru Micu: Elemente de fizica. Blaj 1871; Dr. loan Ratiu:Principiile speciali sau dogmatice ale tcligiunii crestine. Blaj 1872; Prin-cipiile generali sau fundamentali ale religiunii crestine. Blaj 1872; Eticacresting. Blaj 1873. Prelectiuni teologicc despre matrimoniu, impcdimente,procedure. Blaj 1875; Institutiunile dreptului bisericesc. Blai 1877. B e-n i amin Po p: Istoria Transilvanici si a tarilor din jur. Blaj 1872. G eorgeBaritiu: Istoria regimentului al 11. romanesc granitar transilvan. Brasov1874; Catehismul calvinesc impus clerului si poporului romanesc sub 0.Rakoczy I Il. Sibiiu 1870. Parti alese din istoria 5.dou.Transilvanici pesute de ani din urma. Vol. IIII. Sibiiu 1889-91; Criticelc istorice alelui losif Sterca Sulutiu de Kerpenyes scarmanate. Sibiiu 1892. StefanPop: Masurile metr cc. Blaj 1875; Economia rurala. Blaj 1t81; Legendarpentru scolile primare romane. Edit. III. Blaj 1885; Carte de cetire pentruscolile poporale romane. Edit. VI. Blaj 1899. Dimitri e Far ago-Cai an:Reguli pentru serierea limbei romane. Focsani 1876; Manual pentru deprin-deri in cugetare si compozitiuni, dupa I. R. Wurst. Focsani 1877; Istoriculorasului Focsani. Focsani 1906. Simeon Micu: Teologia fundamentals saugenerala, prelucrata dupa I. Schweiz. Blaj 1876; Teologia dogmatice spe-cials. Blaj 1881; Catehismul religiunii crestine catolice pentru I, Il si III.cl. gimn. Blaj 1884. loan Marculet: Manual de arimctica, dup5. Dr.Francisc Mocnik. Blaj 1877. George Vlassa: Geometric, pentru ginmaziileinferioare. Dupe Dr. Francisc Mocnik. Partea III. Blaj 1877; Manual dearitmetica, dupa Dr. Francisc Mocnik. Partea I. Blaj 1879. Manual de arit-metica pentru I, II si III cl. gimn. Edit. IL Dupe Dr. Francisc Mocnik. Blaj

www.dacoromanica.ro

Page 443: serbarile dela blaj 1911

V.

1892. Elie C hi r 1 a: Fizica pentru scolile popoialc. Lrj 1b78. Dr. Alex.Gr a m a: Principiile morali sau etice ale religiunii crestine. Blaj 1878. In-troductiunea sfintei Scrioturi. Blaj 1878. Elemente din istoria bisericeascauniversala si particular& a Romanilor. B'aj 879; Istoria universal& a bi-sericii dela inceputul ei !Ana in zilele noastre. Blaj 18S1; Istoria bisericiiromanesti unite cu Roma. Blaj 1884; Mihail Emincscu. Studiu critic. Blaj 1881;Cuviat funebru la inmormantarea Mitropolitului Dr. loan oarecand Vanceade Buteasa. Blaj 1892; Ccstiuni din dreptul si istoria bisericii romanestiunite. Partea 1. Blaj 1893; Institutiuni calvinesti in biserica romaneasca dinArdeal. Blaj 1895. Ni cola e P opesc u: Manual de Geografie. Partea I.Blaj 1878; Tractat istoric asupra oliginei, continuitatii si petrecorii Roma-nilor in Dacia lui Traian pana la anul 1300. Blaj 1879; Gramatica germana(in colaborare cu Silvestru Nestor). Blaj 1896. Dr. I o an A r del e an: Istoriadiecezii romane gr. cat a Oradei mars. Partea 11. Blaj 1888 Viciu Emil:Aritmetica, pentru cl. I-111. Blaj 1889; Fizica, pentru cl. VIIV111. gimn.Tradusa in colaborare cu losif Hossu, dupa Abt. Blaj 1891: Elemente dealgebra, pentru clasa IV- VIII. Blaj 1896; Fizica, pcntru scolile poporale(dupa. Elie Chirila). Edit. Ill. Biaj 1898; Geometric, dupa L. Sarkany, pentrugimnazul superior (in colaborare cu losif Hossu si Dr. loan Radu). Blaj1900. Alexandru Ui 1 ac an: Elemente de mineralogie, petrografie sigeologie, trad. dupa. Dr. S. Roth. Blaj 1890; Elemente de botanica, trad.dupa Dr. S. Roth. 131aj 1890; Elemente de zoologic, trad. dupa Roth.Vangel. Budapesta 1897. Geografia pcntru gimnazii. Trad. dupa Brozik-Paszlayszky. Partea I-11. Budapesta 1898. Dr. Elie Dlianu:Vocalis Nasalis a roman nyelvben. Budapesta 1895; Cronica anului 1848.Sibiiu 1898; Supplex libellus Valachorum, latineste si romaneste. Traducere.Sibiiu 1901; Biserica lui Bob in Cluj. Cluj 1906. Dr. V a si 1 e Hossu: Ma-nual de filozofie si logica. Blaj 1898. Emi 1 Szab 6: Cosbuc Gyorgy. Balizs-talva 1904; Cantece, poezii. Blaj 1904. Pr. Alexandru Rusu: A papoknastilese a gorog katholikus egyhazban. Budzpest 1910.

II. Scrieri de ale Adder elevi: Dr. V asile Pop: Disertatie despretipografiile romanesti. Sibiiu 1838. Andrei u Mu r e s an: Icoana c.esteriirole. Brasov 184s; Din poeziile lui. 13raov 180. Alexandru St er c aSulut: Cuvantarc cu ocaziunea solemnei suirii sale in scaunul episcopescBuda 1851; Sermo pastoralis quem ocasione solemnis cathedrae episcopalisoccupationis ad clerum suum populumque romanum matcrno idiomatehabuit anno 1851. 131aj 1852; Catehism. Blaj 1857; Cuvantarea tinuta in con-ferentele regnicolarc din Alba-Iulia in 11 Febr. 1861. Brasov 1861. Al e-xandru P a pi u I lari an: Istoria Romanilor in Dacia superioara. Vol. I II.Viena 1851-52; Independenta constitutionala a Transilvaniei. Partea I-11.Iasi 1861; Tesaur de monuments istorice pentru Romania. Vol. 1-111. Bu-curesti 1862-65; Ilesponzabilitatea ministeriala. Bucuresti 1866; Vie. taoperele si ideile lui George Sincai de Hilca. Discuss de receptiune. Bucu-resti 1869. Ni col a e P op ea: Vechea Mitropolie oitodoxa romans a Trat,sil-vanici, suprimarea si restaurarea ei. Sibiiu 1870 ; Arhiepiscopul si MitropolitulAndrei Baron de Fiiaguna. Sibiiu 1879; Memorialul Arhiepiscopului si Mitro-politului Andrei Baron de Saguna, sau luptele nationale politice ale Romanilor

I

-

-

www.dacoromanica.ro

Page 444: serbarile dela blaj 1911

VI.

1848-1873. Tom. I. Sibiiu 1889. Dr. Iosif Ho do si u:Descrierea Moldovei,de Demetriu Cantemir, trad. dupa textul orig. lat. Bucuresti 1875. Io anMaiorescu: Itinerar in Istoria, Iasi 1874. Nicolae Petra-Petrescu:Biografii romane. Trad. dupa A. W. Grube Sibiiu 1876; Mandrinu capitanulbanditilor. Trad. dupa Cl. Robert. Sibiiu 1877; Nepotul ca unchiu. Trad.dupa. Schiller. Sibiiu 1880; Studiu din cconomia nationals. Sibiiu 1881;Povestiri. Brasov 1901; Gelosii. Traducere. Brasov 1906; Pomul de craciun.Traduccre. Brasov 1906; Ilie Marin. Bucuresti 1906; Din putere proprie.Sibiiu 1009. loan Bianu: Viata si activitatea lui Maniu Samuilalias Clain de Sad. Bucuresti 1876; Psaltirea Scheiana. Tom. I. Bucuresti1889; Despre cultura si literatura romaneasca in sec. XIX. Bucuresti 1891;Despre introducerea limbei romanesti in biserica Romanilor. Bucuresti 1904;Documente romancsti. Bucuresti 1907; Catalogul manuscriptelor romanesti.Tom. III. Bucuresti 1907 9. Vechea bibliografie rornaneasca 1508-1830,in colab. cu N. Hodosiu. Bucuresti Dr. A. P. Alexi: Resbelul oriental. Graz.1877-8 in colaborare cu Maxim Pop); Istoria desvoltArii ideilor cosmo-gonice si geologice. Bistrita 1878; Insemnatatea stiintelor naturale si refor-mele ce le reclama studiul for in scolile noastre. Bucuresti 1883; 0excursiune botanicA in Romania si Dobrogea. Sibiiu 1883; Desprc impor-tanta studiului botanic. Infiuinta vegetatiunilor asupra desvoltarii vietiianimalice si asupra desvoltarii civilizatiunii omenesti. Sibiiu 1884; Impor-tanta stiintii meteorologice III. Brasov 1888-89; Helvetia si WilhelmTell. Brasov 1889. Aron D en sus a n: Negriada. Bucuresti 1879; Istorialimbei si literaturii romane. Iasi 1888; Cercetari literare. Partea 1-1I. Iasi(Edit. Saraga). Ge orge Pop: Indreptar practic in toate afacerile financiare.Blaj 1879; Equivalentul, indreptar practic. Blaj 1b81; Az egyenes acidicismertetese es a kozsegi addkezeles kezikonyve. Nyiregyhaza 1895; Abelyeg es illetekek ismertetese. Nyiregyhaza 1899. Dr. I. C. Dr agescu:Maternologia. Constanta 1880; Martini libertatii 1784. is amnicul-sarat 1884;Publiu Ovidius Nasone. Constanta 1887; lluzii si desamagiri. Constanta 1891;Desmostenitii. Bucuresti 1903; Un glas din popor. Craiova 1908. Dr. Vasil eBianu: Igiena orasului Bucuresti. Bucuresti 1881; liapoit stiintific pe anul1890; Spitalul rural Horezu (jud. Valcea). Bucuresti 1891; Dare de samade operatiunile facute in anul 1895. Spitalul judetului Buzeu. Bucuresti1896; Itaport stiintific pe anul 1896. Spitalul judetului Buzeu. Bucuresti1897; Doctorul de cask. sau Dictionarul sanatatii. Buzeu 1910. Ni c o 1 aeDe ns u s a n: Revolutia lui Horia. Bucuresti 1884; Monumente pentru istoriaTkrii Fagarasului. Bucuresti 1885. I o an P a piu: Orientele catolic (rom.si lat). Gherla 1855. M i hail Str aj a n: Gradinile de copii. Craiova 1887;Inceputul renastcrii nationale prin scoli sau despre episcopul Petru PavelAron. Ciaiova 1891; Manual de gramatica limbei romane. Partea I Il.Fonetica si Etimologia. Edit. VII. Craiova 1896; partea Ill. Sintactica. EditVII. Craiova 1897; Cestiuni literare si pedagogice. Craiova 1897; Principiide estetica si poetics. Partea III. Poetics. Craiova 1896; partea I Estetica.Edit. II. Craiova 1898; Principie de literatura. Edit. IV. Craiova 1898;Insemnatatea zilei de 15 Maiu 1848. Ciaiova 1898; Alfabetul cirilic urmatde note istorice si de felurite modele de scriere veche. Edit. III. Craiova1901; Din viata lui Inocentiu Micul. CraiovaBlaj 1903; Bucolicele si Geol.

Micul

www.dacoromanica.ro

Page 445: serbarile dela blaj 1911

VII.

gicele lui Virgiliu. Trad. Bucuresti 1904; Legatura insre filozofie si stiinteleexperimentale. Bucuresti 1907; Nerina, dupa Paul Heyse. Craiova 1909;Insemn5.tatea si influinta morals& a caracterului si bunelor maniere, dup5.S. Smiles. Craiova 1909 ; I. Moartea lui Dante Allighieri. dupaSilvio Pellico II. Ingerul celor trei nopti (Legenda din viata lui Dante).Craiova 1911. Dr. Paul Tanco: Probleme algebrice. Vol. I. N'asaud 1892.Ene a Hod o s: Poezii poporale din Banat. Carans bes 1892; Manual deistoria literaturii romane. Caransebes 1893; Schite umoristice. Caransebes1897. Vasi I e Mold ov an: Memorii din 1848 -49. Edit. I. Brasov 1895.Virgil P op e s cu: Crestomatie germane Intocmitapentru scolile secundare,cu note explicative. Bucuresti 1895. Nicolae Togan: Catalogul BiblioteciiAsociatiunii. Sibiiu 1895; Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiuneromans din Ungaria (in colaborare cu Silv. Moldovan). Sibiiu 1909. Du-m itru Dan: Din toponimia romaneasca. Bucuresti 1896; Hailerui Doamne.Bucuresti 1901. Damian Elie Do ms a: Filotela sau introduccrea la viatapie, dup5. Sf Francisc de Sales. Blaj 1898. N icolae Br an zeu: Scolile dinMaj. Sibiiu 1898. V as il e S. Mo g a: Cultura marului si parului din punctde vedere economic si Ministerul domcniilor. I3ucuresti 19 0; Luxul dinpunct de vedere al economiei rurale Bucuresti 1900; Cassa rurala in raportcu marea si mica proprietatc din punct de vedere economic. I3ucuresti1902; Alcatuirea gospodariei rurale. Edit. DI. Bucuresti 1903; Sistcme decultur5. san Asolmente si rotatiuni. Edit. 111 Ducuresti 1904. Invatarnantulagricol la tars. Bucuresti 1905; Calendar pentru hunii agricultori sateni.Bucuresti 1905; Cultura viei si fabricarea vinului. Editia IV. Bucuresti 1908;Cultura legumelor. Editia IV. I3ucuresti 1908; Cultura pomilor roditori.Editia IV. Bucuresti 1908; Curs de agriculture. Editia V. Bucuresti 1910.loan Pop es cu: Pedagogie, lucrata pe buzele psihologice si etice alercalizmului Herbartian. Editia III. (cu conlucrarea lui St. Velovan). Sibiiu1902; Psihologie empirica sau stiinta despre suflet intro marginile obser-vatiunii. Dr. loan Pop (de Bichis : Combaterea malariei. Brasov 1904;Despre eel dintai ajutor la vatamari ale ochilor. Brasov 1906; Tutunul,Brasov 1906; Alcoholul si sistemul nervos. Brasov 1911. Dr. Petru Span:Intaia carte de lecture si invatatura, dupti. loan Popescu. Editia XVII.Sibiiu 1906; Carte de cctire III, pentru scolile poporale romane, dupa loanPopescu. Editia VIII. Sibiiu 1907: Carte dc cetire II. pentru scolile poporaleromane, dup5 loan Popescu. Editia XI. Sibiiu 190S. Dr. lu liu Maniu:Discursuri parlamentare. Blaj 1906: loan A ga rbicea n: Dela talk nuvele.13udapesta 1906; In clasa culta, nuvele. Valenii de munte 1908; Deliaiubiri, nuvelc. Valenii de munte 1910; In intuncrcc, nuvele. Bucuresti 1911.Dr. Tiberiu Brediccanu: Doine si cantece I -II. Sibiiu; Jocuri roma.-nesti I-111; Preludii si Hora din ,Serata etnografic5.4. Editia II, Sibiiu;Randunica. Editia II. Sibiiu; Viorele. Editia II. Sibiiu; Aurora. Sibiiu. A ur elCiato: Cronici politice. Blaj 1908 Nicolas M az cre: Hartaetnografic5.aTransilvaniei. Iasi 1909; Suplement la Harta etnogiafica a Transilvaniei Iasi1909. Octavian C. Taslauanu: InInrmatii litcrare si culturare.

III. Revisle apiirtele in Blaj: ,Organul LuminAtiic (1847-48 , re-dactat de Tim. Cipariu; 'Organul National, (1848), red. T. Cipariu; Inva-

www.dacoromanica.ro

Page 446: serbarile dela blaj 1911

tatorul Poporuluit (18481, red. T. Cipariu; ,Arhiv pentru filologie si istoriec(1867 1872), red. T. Cipariu; ,Foaia administrative arhidiecezana, an. I.(1868); 'Economulc (1873-79), red. Stefan Pop; 2.Foaia scolasticac (1873 75)red. Stefan Pop; .Foaia scolastic'd (1875-79), red. I. M. Moldovanu;2.Foaia bisericeascac, an. I-1V. 11883-86), red. Dr. Alexandru Grama;vFoaia scolastica., an. I- IV. (1883 -861, red. Ioan German; 'Foaia bise-riceasca si scolastica., an. 1-111. (1887-89), red. Dr. loan Ratiu si Alex.Uilacan; foaie bisericeasca-politica (1891-1910), redactata, suc-cesiv, de Dr. Vasile Hossu, Dr. Victor Szmigelski, Dr. Vasile Suciu si AurelC. Domsa; ,Foaia scolastica., (1899 -1910 , red. Ioan F. Negrutiu; ..Revistapolitica si literara, an. I III. (1906, 1909 si 1910., red. Aurel Ciato: 'Cul-tura crestina., an I. (1911), red. profesorii de teologie.

7. Biserica catedrala: Stcagul companici clerului si poporului ro-man din rasboiul de 7 ani.

8. Capithil mitropolitan: Diploma de intemeiare a capitlului Bobian(Viena, 6 Martie 1807).

9. Chetianu. Dr. Anthrosiu: Scrierile sale: Adatok a Ruppia Tran-silvania ismeretaez, Kolozsvart 1891; Istoria naturals si muzeul dela scoliledin Blaj. Blaj 1902; Gcografie, pentru cl. I. gimn. si rcala, I Ungaria, Blaj1902; II. Europa, Azia si Africa. Blaj 1902; III. America si Australia. Geo-grafie fizica. si matematica. Blaj 19o3; Buretii comuni Blaj 1905; Ingrijireasanatatii. Blaj 1907. lgicna scolarului. Blaj 1907; lstoria naturaia pentru cl.IV. gimn. I. Botanica. Blaj 1907: Florian Porcius ca botanist. Blaj 1908:Nicolae Popcscu. Blaj 1909.

10. Ciato, Ida, Dna: Tabloul prepozitului Baziliu Ratiu de Nagylak.11. Cinra, Alexandria: Scrierile sale: Eminescu si Cosbuc. Blaj

1903; Visuri trecute. Blaj 1903; Icoanc, Budapesta 1906; Educatia vechilorElini. Blaj 1906: Din zilele lui Nero, dupe Dumas tatal. Blaj 1907; Poeticssi legendar poetic, in colaborare cu Dr. I. Ratiu. Blaj 1911.

12. Colcerin. Ana. dna: Tabloul canonicului loan Antonelli.13. Coinuna Blii.j: 0 tablita, pc care se comunicau ordinatiur.ile

oficioase inainte cu 50 ani.14. Costea. Nieolae: Fotografia easel, in care a locuit T. Cipariu.15. Crian, Ana. dna: lcoand din veacul XVIII.16. Drac, Aron: Scrierile sale: Geografia politica pentru a VII. cl.

gimnaziala si privati. Blaj, 1891 ; Anticitati romane. Blaj 1902.17. Despartftmantul Bloj al Asociatinnii: Un tablou cu vederi din

Blaj; Un tablou cu bisericile si scolile de pe teritorul despartamantului;Biserica gr.-cat. din Ccn ade: Prapor din veacul XVIII; Bisericagr.-cat. din Jidvei: Cruce din veacul XVIII, Blid din 1804, cu care seimpartia nafura; Biserica gr.-cat. d in Rosia de Sec as: Trei icoanebisericesti din 1732. Usa imparateasca dc altar, cu 2 aripi, din 1753, Crucede lemn, aurita, lucrata artistic de un rob; B i seri c a gr.-cat. din San-Mi cl au s: Icoana. din 1775; Biserica gr.-cat. din Sorostin: Cruce delemn sculptata.', afirmativ din 1610.

Sub egida despart.nm.ntului au expus: Biserica g reco-c at. dinDumitra: Ornate bisericesti, lucrate de tarancele din Reuniunea femeilor

.Unirea.,

-

www.dacoromanica.ro

Page 447: serbarile dela blaj 1911

romane din Dumitra; 13iserica gr. -cat. din Penes: Tabloul prepozituluiDumitru Caian senior; Bi seri ca gr.-cat. di n Pa t a: Cruce din 1740;Dna Letitia B ota, Sard: Dcsteaptate Romanc, pictat cu acul in matasa ;Alex an d r u I. up e a n, teolog: Carte romancasca de invatatura, de Var-laam mitropolitul de tam Moldovei (1643); Dr. Elie Daian u, Cruj: Decrctdo denumire (scris) a preotului Dominic din Ciurila, dat de vladica Pataki(Cluj 3 Maiu 1720 ; Idem rtiparitur5.1 pcntru preotul Todor din Ciurila, datde P. P. Aron (Blaj, 6 Tunic 1755; Idcm (tiparitura) pentru preotul Gavril,din satul Suceag, dat de vladica Bobb, (1811); Contract de cilsatorie, scrisungurcste si subscris do vIllyrisfalvy Papp Mihaly4; Atestat dcspre vestirealui Cordos Andries, fccior holtei din Dumbravita cu oarecare Floare (29Aug. 1820 ; Circularul nr. 827 (tip) ) al cpiscopului Joan Lem6nyi, despreadunarea dcla Blaj (9/21 Maiu 1848); Dispenzatie dcla al 6-lea grad alcuscriei (Cluj, 26/13 Oct. '849); Icoana veche, xilografata, mLuarea de pecruces din tiparnita lui 1Pop Georges din I-15.sdate.

18. Domsa, Aurel C.: Crucea pectorals a Mitropolitului Dr. JoanVancea; Scrierile sale: Poctul George Cosbuc, Disertatic, Blaj; Floricelcde camp, Schitc. Blaj 1904.

19. Donasa. Iacob: I. Toatc scricri e canonicului Augustin Bunea:Biografia Mitropolitului Vancea. Blaj 1890; Cestiuni din dreptul si istoriabisericii romane unite. Partea II. Blaj 1893; Episcopul loan Inocentiu MicuKlein. Blaj 19, 0; istoria scurta a biscricii romane unite cu Roma, in Sema-tismul Arhidiccezei de Alba-lulia si Fagaras pc 1900; Statistica Romanilordin 'lransilvania in anul )750, facuta de vicarul episcopesc Petru Aron.Sibiiu 19(1; Vechile episcopii romanesti. Blaj 1902; Episcopii P. P. Aron,si Dionisie Novacovici. Blaj 1902; Discursuri. Autonomia bisericeasca. Di-verse. Blaj 1903; lerarhia Romanilor din Ardeal si Ungaria. Blaj 1904;Amintirea lui Cipariu, panegiric. Blaj 1905; Mitropolitul Sava Brancovici.Blaj 1906; Stapanii Tarii Oltului. Bucuresti 1910.

II. Diverse obiecte: Columna lui Traian; Doua fotografii ale cano-nicului Augustin Bunea; Un aparator de Bartle al canonicului Bunco.; Septemcdalii ale canonicului Bunca; 0 fotografie a baronului Ursu din 1859;Tabloul aparatorilor in proccsul memorandului; Primul percgrinaj la Roma;Alumnii colegiului sf. Atanasiu din Roma; Documentul despre sf. Unirc din1698 faximilat

20. Gram, Amalia, dna: Tabloul canonicului Dr. Alexandru Grama.21. Hossu. Iosif: Fotografia lui losif Hossu, fost profesor in Blaj,

in urma vicc-prczident la suprema curte de compturi; Scrierile sale: Piaui-metric desemnativa, dupa FodorWagner Blai 1885: Planimetrie construc-tive, dupa FodorWagner. Blaj 1887; Stereometrie desemnativa, dupaFodorWagner. Blaj IE.88; Fizica pentru cl. VIIVIII. gimn., trad. dupdAbt, in colaborare cu Emil Viciu. Blaj 9391; Geometric dup5. L. Sarkany,pentru gimnazul sup. Trad., in colaborare cu Emil Viciu si Dr. 1. Radu.Blaj 1900.

22. Ianza, loan: Tabloul color dintai membri ai reuniunii pom-pierilor voluntari din Blaj.

31

lot.

www.dacoromanica.ro

Page 448: serbarile dela blaj 1911

X.

23. Institutnl pedagogic: Protocol de informatiuni despre vecheascoala normala, din anii 1849/50-1900/901. Seri e ri de ale fostilor elevi:Romul Simu: Monografia comunci Orlat. Sibiiu 1895; Cartea stuparilorsateni. Sibiiu 1907. loan Georgescu: Legendar economic. Blaj 1900;Curs practic de economic. Brasov 1902. Petru Con da: Drepturile si da-torintele invataforilor romani. Sibiiu 1901. T od or Bogdan: Stefan celmare. Traditii, legende, balade sj collude culcse din gura poporului. Brasov1904. Teo d or Hurducaciu: Aritmetica. Blaj 1905. Rem Lupe scu:Geografia comitatului Als6-Fehdr. Balazsfalva 1906. Geo r g e B o e r i u

e org e Codre a: Metodul fonomimic aplicat la invatarea cetitului siscrisului romanesc Fagaras 1908; Abecedar dupa metodul fonomimic. Fa-garas 1910. I o si f Marian: Istoria patriei, pentru clasa V si VI. a scoliipoporale. Blaj 1909; Geografie, pcntru clasa 111VI. a scolilor primareBlaj 1910.

24. Internalul Vancean dP baieti: Trei tablouri: loan Daniel Da-nutiu de Fersig, mare fundator; David Br. Ursu de Margina, eroul delaLissa, mare fundator; Dr. Vasile Hossu, Episcopul Lugojului, fost rector.

25. Macaveiu, Dr. Victor: Scaunul de biurou al Baronului David Ursu.26. Major, loan: Cruce de lemn de 10l ani, sculptata artistic de un

calugar din Palestina.27. Mania, Dr. Tulin: Relicvii dcla Simon Barnutiu: Tcstimoniu

scolastic a lui Barnutiu (1825); Document prin care Barnutiu se denumesteasesor conzistorial (1839); ziarul lui Barnutiu, dcla 1849 inaintc; Atestatullui Barnutiu dela universit .tea din Padua; Diploma de doctor in drept sistiintele pol. a lui Barnutiu (Padua 1854); Scrisoarea prin care Barnutiu einvitat profesor la Iasi (1854); Orologiu si catena de aur, donate luj Bar-nutiu de principele Ghica; Document prin care Barnutiu e numit profesorla universitatea din Iasi; Diverse Msc a lui Barnutiu: Dreptul public, .Dreptulgintilor, Istoria filozofiei, Psihologie, Logica, Mctafizica, Etica, Estetica,Pedagogic; Cantarea funebra dela inmormantarea lui Barnutiu; Bustul luiBarnutiu.

28. Mares, Dr. Izidor: Scrierile sale: Catchismul religiunii crcstine,intocmit pentru clasele gimn. inf. Blaj 1894. Idem, cditia 111. Blaj 1905 ; Teo-logia pastorale. Vol. I-11. Blaj 1902 si 1906; Alcoolismul (in colaborare cuStefan Rosian). Blaj 1907.

29. Mitropolia de Alba-Iulia ai Fitgaral: Ornat arhieresc: Saccos,Patrafir, Omophor si Mitre, cumparate de Mitropolitul Alexandru StercaSulutiu dela firma Faustino Martini din Milano.

30. Milirilyi, Dr. Victor: Mitropolitul de Alba - Julia: I. Obiecte dearte: Un dulap lucrat in Paris, dupa stilul vigente acolo sub rcgeleLouis XV de Samoil Petrasc din Dostat. Lemn de nuc, cuiPtarso, pe 4 picioare, cu scene. Una c ru c e de lemn scobita in ambe la-

reprezenta Botezul Domnului si Restignirea cu alte zece serbatori.Una cruce in os de clefant, de ambe laturile scobita, reprezenta Restig-nirea, in jur cu icoana celor 12 ss. Apostoli, de cca parte Maica Prea-curata cu fiul in brate, in jur Is. Xs. cu 9 ss. Profcti si cu Axion In limbaslava. Cumparata dela erezii parohului gr.-cat. din Carei mari, iar acela o a

G

turile,

www.dacoromanica.ro

Page 449: serbarile dela blaj 1911

XI.

primit dela un capelan militar al arrnatei rusesti in an. 1849. Incadrata inargint de proba, pre pedistal de lemn tare. Un plaqu et de au r, repre-zenta pe Maiestatea Sa Francisc losif I. Imp. al Austriei, Rege Apostolic atUngariei, cu inscriptiunea: 'Memor Fidei Sibi Et Publicae Saluti Praestitae,Operum Onerumque Adiutoribus, Franciscus losephus I. Die XVIII. Aug.MCMX. Lipit de pedistal de marmor alb. (Daruit de Maiestatea Sa). Unacruce pec torala de aur, cu 7 ametiste, 4 brilliante mari, 32 mijlocie,37 mici. Dimensiuni: 13 X 9 cm. apoi veriga. La nt de aur sucit in formaserpelui, lung 113 cm. si copcie de aur. (Fund instruct at Venerandei Mitro-polic de Alba-Iulia, daruit de Papa Piu al IX in 1858). Inel de aur cu 1ametist si 16 brilliante mijlocii, in teoc de catifea rosia, cu

Prof.armele Papei

Piu IX. Una icoana fotografica a bisericii din Denis us; Paul LangeArhitekt. Ausgewahlte Werke von I. P. Pi ran esi. Folio. Wien Ad. Leh-mann 1888 Vierter Band. Lieferung XIII. XIV. XV. XVI. Tafel 52-120.Miskovszky Viktor mtiepitdsz: Magyarorszig Kozdpkori es Renaissance stiliiAI 0 eml ekei. Bees 1885 Lehmann Ad. 10 flizet. Folio. Una icoana foto-grafica a biscricii din S is esti. Pbrtret in oleu al Prepozitului T i mot eiCipar, de prof. Flavin C. Domsa. Portret in oleu at Domnului V as iliuStroescu. Fotografia membrilor Sinodului Provincial an. 1960Manastirea Preasfintei Treimi In Blaj. 1900, internul. Manastirea Prea-sfintei Treimi in Blaj, 1900, internul mai mic. Manastirea Prea-sfintei Treimi in Blaj cu gimnazul si seminarul, trei editiuni diverse.Biserica Sfantului Nicolae In Fagaras, internul. Biserica SfintuluiNicolae in Fag aras, externul. Bisericile si scolile din districtul Gi u r-geului din an. 1906, in rama scobita a frunze de stejar, din an. 1907.Pia tra sculptata basorcliefcu inscriptia Aurelius Victor, fragment, aflat laOhaba.

II. Manuscrise: Codicele dela Manastirea Mold avita, cc-prinzand a) Un fragment din Ciasoslov tradus pe limba roman& de lo.Georgiu itefan Domnul Moldovei; b) Raport despre moartea acelui Dom-nitor. de Antoniu Arhimandritul; c) Respuns la Catehismul Calvinesc deVarlaam Mitropolitul Sucevei, anul 7153 dela Xtos 1645. Copia fotografica ahrisovului dat Mitropolitului de Alba-lulia Atanasie de catra DomnulRomaniei Jo. Constantin Basarab in anul 1700 despre donatiunea mosieiMerisani. Pil de fi lo zofesci de pe limba greceasca talmacite romaneste,de Manu alui Apostol. Manuscript inchinat Domnului lo. Constandin Basarab.§i scris de mana lui loan Luca Lomei. Manuscript Evangelia in limba

Urbarium seu Cons criptio dominii fisco-episcopalis Balisfalvensis deanno 1772/3. Processus productionalis Spectabilis ac Perillustris DominiStephani R ed n i k de Gyulafalva emeriti comitatus MaiamarossiensisSubstitutiVice Comitis. Deliberatum 20 Decembris 1786. Manuscript care cuprinde1. Istoria lui Ale xa ndr u c el mare, scrisa de Constantin 2. Poveste dejale asupra mortei lui Constantin Ca n ta cuz e no, tradusa din grecestede Radul Logofetul Greceanul, scrisa de Dumitru Loga, an. 1736. Manu-script: Cuvantare pe scurt de Taina Sfi ntei Po c aiane.

III. Celli de cuprins ecclesiastic: Synopsis, adunare de multeinvataturi, cu osteneala a Preaosfintitului Mitropolit at Moldovei Kyr lacob.

31*

Slava.

www.dacoromanica.ro

Page 450: serbarile dela blaj 1911

XII.

Intru a sa tipografie, in Sfanta Mitropolie in Iasi in anii dela zidirea Wadi7265, iara dela nastcrea lui Christos 1757. I nv atatura Pre otilor pescurtde septe taine, tiparita cu porunca a Preasfintitului Mitropolit Kyr AntonieIn Sf. Mitropolic in Iasi, 1732. Legat impreuna cu: vIntrebari si respunsuridin Evangel ice. Bucovna si carte de rugaciuni Cinstitul Paraclis siSynaxariu; fragment. 0 ateh sm tiparit in Blaj de cuccrnicii in Xs I ero-monachoCanonici. Pastoriceasca Datorie dumnezeestei Turmcvestita cu blagoslovcnia Preaosfintitului Kyriu Kyr P etru Pa v el AaronVladicul Fagarasului tiparita in Blaj la Santa Troita anul 1759. C at e-hism ul cel mare intocmit pentru folosul tuturor scolilor normalesti aneamului Rom nese de George Gavriil Sine ai directorul si catehetulscolii cei normalesti din Blaj. In Blaj cu tipariul Semin. 1783. Indieptarecatra A r i t m e tic a, intaia parte, intocmita pentru folosul si procopsealatuturor scolilor normalesti a neamului Romanesc de George Sin c a i dinSinca, directorul si catehetul numitelor scoli in Blaj, cu tiparul Semin. 1785.Dissertatio canonica de Ma t ri m on i o juxta disciplinam Graecae OrientalisEcclesiae ab Samuele Klein de Szad dioec. Fogaras, in Transilv, praes-bytero conscripta Vindobonac Typis Iosephi Nob. de KurzbeckMDCCLX XXI. Poslanie sau dreapta oglinda a pacii, dragostei si unimei deNichcta Ho r vat canonicul eccicsiarha a bisericii catcdrale, a Oradei mari.Vienna, tiparita prin losif de Kurzbeck an. 1787, pentru a neamului roma-mese folds si mangacre. Prop° v e danie la ingropaciunea oamenilor mortide preotul Samuil Klain de Sad. Sibiiu 1842. In Tipografia Georg deKlozius. Observatii do limba Romaneasca prin Patti I org ov iciu facute.In Buda s'au tiparit la Craiasca Universitatii Tipografie 1799. DedicateEpiscopului Versetului losif loanoviciu de Sacabent. Instiintare carea afacut Excell. Sa Prealuminatul si Preasfintitul Domnul loan Bobb, vladicaFagarasului Cinstitului seu Cler desprc ridicarca Capitulumului in Blaj laanul 1807. 1 zi lulie, adaugend si 2 Cuvantari: dcspre Preotie. si dcspre duhulcelui bun, si acelui reu Pastor sufletesc. Typarita in Blaj 1808. Adunare delucruri moralicesti de folds si spre veselie prin Dositheiu Obr ad ov iciuintocmite, iara acum in limba Daco-Romaneasca traduse prin ParinteleDimitrie C ic hin deall parohul Becicherecului mic. Partea intaiu. In Budala craiasca tipografie a universitatii unguresti 1808. Intamplarile lui Tel e-m a ch fiul lui Ulise, intocmite de Fenelon arhiepiscopul Cambrei. De pelimbs italicneasca pe limba Romaneasca prefacute de Petru Major deDicio Samartin protopop, si Craiesc Revisor a cartilor, torn I. La Buda inCraiasca Tipografie a universitapi din Pesta 1818. Cartea PreluminatuluiEpiscop grcco-catolic a Oradei mari S a mul Vulcan catra Clerul, siPoporul quelor septezeci si doua de parohii, quare in XX Septemvrie 1824,de Eparhia Muncaciului s'au despieunat, si Eparhiei sale s'au adaus. InOradea mare cu tipariu lui loan Tichy. Or ologiul eel m are (Ciasoslov)care cuprinde urmarea orilor, si cate sunt de lipsa spre implinirea laudelorde toate zilele. Acura intaia oars intru acest tip dupa orig,inalul grecescrevazut si dat afara cu binecuvantarea Mariei Sale Domnului D. IoanLemdnyi, prin M. Principat at Ardealului si partile Impreunate, Arhiepiscopulde legea greceasca catolica al Fagarasului, etc. Blaj. In Tipografia roma-

www.dacoromanica.ro

Page 451: serbarile dela blaj 1911

XIII.

neasca, 1835. (Editiune cu litere latine, facuta de profesoiii din Blaj, pove-tuiti de Timotei Cipariu).

IV. Cdrli de cuisrins istoric : Martini Br oniovii de Itiezdzfedeabis in Tartariam nomine Stephani Primi Poloniac Regis Legati, T a rtariaed es cri p ti o ... cum tabula geographica ejusdem Chcrsoncnn Tauricac. Item:T r anssy 1 v an i a c ac Moldaviae aliarumque vicinarum regiOnum succinctadescriptio Ge argil a R ciche rs dor f Transsylvani, cum tabulis gcogra-phicis tam Moldaviac quam Transsylvaniae. Praeterca Geo rg ii V o e r-ner i De Admirandis Hun gariac aqui s hypomnemation, addita tabellalacus mirabilis ad Cirknitz. Coloniac Agrippinae, in officina Birckmannica,sumptibus Arnoldi Mylij Anno CI3I0XCV. Io an n is Tilii, Chronicon deRegib us Franco rum a Faranundo usque ad Franciscum I. 13asilcaeMDLXIX. (Nate accste sunt legate intr'una). Vetus Da cia ex probatisscriptoribus deprompta, atque honori Illmi. Domini D. Ladislai Iosika L. B.de Branicska Transilv. dum in Alma ac Regio-Principali Univcrsitate clau-diopolitar a, promotore R. F. Franc : Fassching e Societate Iesu...suprema AA. LL et Philos. Laurca solcmni ritu condecoraretur, a Neo-Doctoribus condiscipulis oblata. Anno tcmporis novissimi MDCCXXV,Claudiopoli Transilvaniac. Car r oni in Dacia. Mie osscrvazioni locali'nazionali, antiquaric sui Valacchi specialmeite e Zingari Transilvani, lamirabile analogia delta lingua valacca colt' Italiana, cla ncssuna della zingaracolic altre conoscinte. Con un rapporto su le Miniere piu ricche diquelPrincipato. Milano dai torchj di G. Dirotta in Santa Radcgonda 1812.Viaggio Curios° Scientific° -Antiquario per la Valachia, Transilvania eUngheria fino a Vienna fatto da Don ncni co Sestini socio di piu Acca-demic, Fircnza 1815 nclla stamperia di Luigi c Fratelli Magheri. &spun-dere dcsgurzetoare la cartirca cea in Hale in anul 1823 sub titula: Erweis,das die Walachen nicht romischer Abkunft sind (adcca, aratarc, cumcaRomanii nu sunt viii de Romani ) dc R. Consiliar de *, facuta. La carease adause aratarea cu Scriptori vrcdnici de crcdinta intarita: cumca Ro-manii sunt adevarati stranepoti a Romanilor. Intaiu latineste tcsuta, ialaacum in limba Daco-Romaneasca preintoarsa, tot dc acclas autor Dam a-s chin' T h. B oj in ca la inalta tabla cr. a Ungariei jurat notaras. I.a Budain craiasca Tipografie a Universitatii ungurcsti din Pesta 1828. Po E m a ti onde Secunda Legione Valachica. Sub Carolo Barone Enzenbergio. CanebatComes Silvius Tann oli. Magno Varadini, excusum in officina Typo-graphica foanis Tichy 1830. Foaia Iluminccii spre inmuitirea cei deobste folositoare cunostinte. Alcatuita de o societate de invatati. Sa ivestcin toata Sambata nr. 1. (Lillie 3. 1837), si nr. 25, (Decemvrie 18. 18371. LoanGott Tiparitorul G. Baritiu redactor. Rugamin tea cclor doi cpiscopiromanesti, a celui greco unit Loan Lemeni dc Eadem, acelui greco-neunitVasite Moga. Asternutk Dietei dela 1842, in cauza romanilor locuitori pcpamantul craiesc. numit si sascsc. Megviligittisa azon Vadiratnak, mcl3et akept olah Piispok urak a Szasz Ncmzet ellen az 1841-1843-beli erddlyiorszaggytildsen a Rendeknck benyujtottak. Ndmettil szerkesztd S chul lerKaroly linos a Szebeni agostai hitvallasu oskola ktizoktatoja. Magyarrafordita Hann Fridrik a szebeni jogtudomanyi intact kozoktataja. Szeben.

www.dacoromanica.ro

Page 452: serbarile dela blaj 1911

XIV.

Nyomatott a Hochmeister Marton orokoseinel 1844. Documente Istoricedespre starea Politico si leratica. a Romani lor din Transilvania. Vienna1850 A. 'I'. L. La vaduva lui I. I. Sol linger. Geschichte des K. u. K. In-fanterie liegimentcs Nr. 50. Friedrich Wilhelm Ludwig Grossherzog vonBaden, 1762 bis 1850 zweites Sicbenbur ger Roman en-Grenz-hifanterie Regiment Nr. 17. Verfasst von Gustav Ritter Amon von Trauenfest,Garde and H ittmcister der Ersten Arcieren Leibgarde. Wien. Verlag derRegimentes. Druck von Ludwig Maier 1882.

31. Moldi.van, loan M., piepozit: I. airli liptirile: Taloa) evan-geliilor si molitvclnic roman de Coresi. Brasov 1556; Scutul Catehismuluicu raspuns din scriptura sfanta impotriva raspunsului a doua fora scripturasfanta 1656; Sicriul de aur, Carte de propovcdanic la morti, tiparita. inSassebes 1683; Molitvclnic izvodit din slovenie pc limba romancasca. Bel-grad 1689; Strajnic cu blagoslovenia lui Petru Pavel Aron. Blaj 1753; Votivaapprecatio Domino Petro Paulo Aaron de Bistra a typographis Balastal-vensibus. Blaj 1760; Epistola consolatoria Petri Pauli Aaron. Blaj 1761;Acathistier tiparit la Blaj 1774; Psaltirea proorocului si imparatului David,cu blagoslovenia lui Grigorie Maier. Blaj IMO; Cuvant care Excelentia SaJoan Bobb vladic l'a avut in ziva instalatiunii. Blaj 1784; Acathist sau cartecu multe rugaciuni pentru colazia fiestecarui crestin, de Samuil Clain delaSad, leromonah din Blaj Sibiiu 1801; Instiintarea care a facut'o ExcelentiaSa loan Bobb. Blaj 1807; Cuvant pastoresc despre impotrivnica starea siintocmirea vremilor dcacum. Blaj 1811; Cuvant pastoresc de loan Bobb,Blaj 1812; Floarea adevarului pent! u pacca si dragostca do obste. Blaj1812; Trista predica la ingroparea lui loan Bobb, de Teodor Papp de Ujfalu1830; Fundatiunea fel icitului Alcxandru *term Sulutiu. Blaj 1870; Pente-costar mic, cu binccuv5ntarea lui loan Vancca. Blaj 1878.

11. Scrierile sale: Geografia Aidealului pentru scoliie poporalc. Blaj1866; Idem, editia dela i-70 si 1875; Geogratie pentru scolilc poporale.Blaj 1878; Idcm, editia din 1882 si 1895; Istoria Ardcalului pentru scolilepoporale. Blaj 1865; Istoria patriei. pentru scolile poporale. lilaj 1875; Is-toria Ungarici, pent, u scoli.e poporale. Blaj 1885; Actc sinodali ale biscriciiromane de Alba-Iulia si Fagaras. Tom. III. Blaj 1869 si 1872; Spicuire inistoria bisciiceasca a Romanilor. Ilaspuns la Contra-critica NicolacPopea. Blaj 1873; Lectionar latin, dupa M. Schinagl. Blaj 1873.

III. A/se ,ri documente: Slihaiu Voda, Carte de donatic, Fagaras 20Aprilie 1860. (trad. rom.); Canoanele mitrop. Belgradului Dorotei, 1627;Mitrop. Varlaam catra Gyeroffi Gytirgy, 13 Maiu 1690; Mitrop. Teofil cladiploma lui Georgiu Literat Cristof, 17 tunic 1696 I pergamen); TestamentulMitropolitului Teofil; Coast. I3asarab scuteste de vama graul mitropolici1698; Chrisovul lui Const. Basarab din 15 luniu 1700 prin care doneazaMitropoliei Belgradului Merisanii (pergamen); Const. Base rab scutcste debir pe oamenii Mitrop. Atanasiu, 1701; Dalterie: alitrop. Atanasie 1702,Maiu 25; Dalterie: Dorotei AEpul Maramorisului, 1727; Silvestru PatriarculAntiochiei, 1748: iertare de pacate; nalterie: Arhiereul Orazii Ion Meletie,1753. Noemvric 7; Petru Pavel A:on publics deschiderea scolilor din Blaj;Protocolul Episcopului Klein in exiliu; Subscrierea Episcopului Klein;

d-lui

www.dacoromanica.ro

Page 453: serbarile dela blaj 1911

XV.

Epistola calugarului Grigorie Major. M a gu. 15 Aprilie 1759; Dalterie: Dio-nisie Novacovici, Vestem 27 Martje 1762; Dalterie D. Novacovici, Vestem12 Iunie 1762; Dalterie, D. Novacovici, Racovita 20 Noemvrie 1762; Dalterie:Sophronius Chyrilovics. Neo-Plantac 17 Iunie 1781; Diploma de invatatordata de George Sincai 1788; Dalteria Episcopului Gerasim Adamovici,Sibiiu 1789; Brevis notitia rerum Dacicarum colecta atque in ordine redactaper loannem Monorai (1b20); loan Budai Deleanul, manuscris din Gramaticaromans, cu ortografic si limbs deosebita; Testamentul lui Petru Maior sialte documente referitoare la familia dansului; Dalterie: Vasile Moga, 4Dec. 1827; Tipul alor 6 sigile aflatoare in cancelaria

4°),mitrop.; Din ramasul

lui G. Baritiu: Calatorie in Muntenia (8 foi Inimile multumitoarc (13 1.4 °). Studii Gramaticale (8 -I- 1 foi 4°). Dopia si Corespondcnta (19 f. 4").

IV. Atte obiecte: Icoana Prcacuratei, tip oriental, foarte vechiu, an-terior veacului XV1II; Pomclnicc de lemn, din prima jumatate a veaculuiXIX, din jurul Hategului; Pusca turccasca, a lui Axente Sevcru.

32. Montean, Victor: Mitropolitul Andreiu Br. Saguna, primul pre-zidcnt al »Asociatiunii..

33. Muresan, Iaeob: Poetul Andreiu Muresan (bust); Iacob MuresamPost red. vGaz. Trans. c (bust).

34. Mizell' din Blaj: I. Diverse obiecte vechi: Sacuri de piatra;Caramizi romane; Mozaicuri romane; Opaite romane; Vase romanc; Buz-dugane vechi ; Coif de apararc, inzclat; Pusca Jul Vasile Moldovan, pref.leg. III; Zar de biserica din sec. XVI ; Potir de lemn din see, XVII; Pothsi disc din 1744 ; Blide de nafura din 1804 ; Sigilul scold normale dinBlaj (1843).

IL Relicvii: Braul de fier, ce 11 ani l'a purtat Eppul P. P. Aron pepielea goala, pela mijloc si la mani din sus de coate ; Calimarul Jul G.Sincai (1787); Marina de tigarcte a lui T. Cipariu; Penele cu cari s'a iscillitConciliul al 11-lea al Provinciei mitropolitane de Alba-lulia si Fagaras;Lingura de argint, a Mitropolitului Vancea; Decoratii si mcdalii de alebaronului Ursu.

III. Diplome si documente: Copia diplomei lui Andreiu Bathory catrafamilia Urs de Margina (1557); 'dem, dela Susana Lorantffy (1657); Hrisovullui Leon Vocvod Domnul romancsti, dat in Bucuresti la 20 Aprilie1631 lui 13arbat Vizi Miclaus din Hateg pentru stapanirea satului Jupanestiidela Guta Jiului (faximilati; Diploma Leoroldina referitoare la unire (1698);Diploma de consacrare a Eppului Inoccntiu Klein; Bula confirm. EppuluiPetru Paul Aron (1752); Diplom confirm Eppului Atanasie Rednic (1765);Diploma lui Gdgore Major, prin care e denumit Episcop (1772); Denumircade Episcop a lui loan Bobb, iscalita de Iosif II. (1782); Diploma prin careEppului Bob i-sc da ordul Leopoldin; Bula confirm. Eppului Lemeinyi (1833);Ordinul lui Iosif II. privitor la reducerea serbatorilor (tiparit); Un decretde invatator dela 1787, cu autogi aful lui Sincai ca director al scolilor nationalsunite din Transilvania; Doua diplome dc canonic a lui Simeon Crainic(1825. 1834 ; Diploma de cavaler a baronului Ursu, si alte documente pri-vitoare la dansul.

IV. Icoane Trei icoanc bisericesti ,una din 1610; FratiiRomulus si Remus, tablou copiat din Belvedere (Viena) de George Vlada-

Tarii

,ci

-

tablour ir

www.dacoromanica.ro

Page 454: serbarile dela blaj 1911

XVI.

reanu; Dragos Voda; Mihaiu Viteazul ; Horia, pictura din 1785; Horia siClosca (Ios. Marian, Bucerdea granoasa); Dr. Simeon Ramontai. marefundator; Demetriu Vajda de So6smezii, prof. de drept in Cluj, prima jum.sec. XIX; Ioan Buteanu, pref. do leg. in 1848.

V. Portrete de ale foftilor profesori. Episcopul Ignatiu Darabanth ;George Sincai, afirmativ (Valeria Hades, Veza); Pctru Maior (0. C. Taslauanu,Sibiiu); Macedon Pop t prepozit in Gherla (Gimn. din Nasaud); GeorgeBaritiu (Dr. Aurcl Vlad, Ora's' ic); Stefan Moldovan t prepozit in Lugoj(Capitlul din Lugoj); Augustin Laday de Korbssuszt, fost jude la Curie;Bar. Ladislau Pop, fost vice-prezident la Guvernul Transilvanici (Bar. Pop m.Dr. G. Moga, Arad); Gavrilit Pop t canonic Lugoj (Capitlul din Lugoj):Aron Pumnul; Simeon MihaliMihalescu t prof. Craiova (M. Strajanu,Craiova); Alexandru Micu j- canonic ; Nic. Solomon, protopop, Muras-Ludos;Stefan Pop t prof. Bucuresti; George Bucsa prcot Luna de Aries; StefanCampian protop. lbasfalau; loan Pop Pacurar, preot, Tilr; Aurel Pop Bota,t prof. preparandial.

VI. Porlrele de ale fo,rlilor elevi: Eppul Samuil Vulcan; Paul Duncade Sajo, fost conzilier la guvernul Transilvaniei; Eppul loan Popazu; Ni-colae Raicu, fost protop. on. si pictor; Vasile Moldovan, pref. de leg. in 1848;Eppul Nicolae Popea; Dr. loan Maior, fost inspector regesc poste toatescolile unite din Transilvania, f advocat, Lugoj; Alexandra Papiu Ilarian,fost ministru de justitie; Demetriu Cutean, protop. penz.; Vasilc Harsan,advocat, Sibiiu; Joan C. Florian prezident de tribunal; loan Popescuf profesor, Sibiiu; Vasile Alutan, fost procuror reg.; Leon Pavelea, t prof.Nilsaud; Dr. Tuliu Chetian, advocat, Craiova; Mihail Strajanu, prof. penz.Craiova; Patriciu Barbu, f advocat, Reghinul sasesc; Alexandru Filip, marefundator, f advocat, Abrud; George Pop, director de finante penz.; Dr. I.C. Dragescu, medic primar, Craiova; Dr. loan Malaiu, prof. Nasaud; Dr.Constantin Moisil, prof. Nasaud; Dr. loan Pop dc Bichis, medic colonelpenz.; loan Mihaltan, cos. reg. general auditor penz.; Dr. Paul Tanco, prof.Nasaud; Nicolau F. Negrut, fost publicist, mare filantrop; Dr. Ludovic Ciato,adv. arhidiecezan (Dna Ida Ciato); Iuliu Vladutiu, director de band., Turda;Dr. A. P. Alexi, t prof. Nasaud; Ciril Deac, f vicar, Nasaud; Nicolae Petra-Petrescu, directorul institutului Cordianac, Fofeldea; Vasile S. Moga, prof.agronom, Bucuresti; Ioan Bianu, prof. univers. Bucuresti; Dr. V. Bianu,medic, Buzeu (Rom.); Dr. Demetriu Radu, episcopul Orazii marl; DumitruCosmulciu, prof. Bitolia (Macedonia ; Teodor Raica, profesor, fost senator,Ploesti; 'l'raian H. Pop, fost red. at 'Gaz. Trans..; Nicolae Branzeu, prof.Pitesti, fost prefectul jud. Argos; Dr. Iacob Radu, canonic Lugoj; OctavianC. Taslauanu, secretar at Asociatiei; Dr. Tiberiu Brediceanu, secretarul*Albinei4, Sibiiu.

35. Negrutiu, loan F.: Doua portrete, al canonicului loan F. Ne-grutiu, si a lui George Baritiu; Scrierile sale: Manuale de stilistica. Blaj1834; Idftm, edit. IV. Sibiiu 1906; Exercitii practice pentru Invatarealimbei maghiare (in colaborarc cu Petri' Ungurean). Blaj 1884; Stilisticapractica. Blaj 1896; Idem, edit IV. Sibiiu 1906; Cum trcbuie sa cultivamcucuruzul, ca sa rodeasca mai bine? Blaj 1896; Gradina de legumi. Blaj

tt

t

www.dacoromanica.ro

Page 455: serbarile dela blaj 1911

XVII.

1899; Constitutiunea patrlei. Edit. II. Blaj 1903; Idem, edit III. Blaj 1904;Carte de cetire pentru clasa II, III si IV-a primara in colaborare cu P.Ungurean). Edit II. Blaj 1905. Carte de cetire maghiara (in colaborare cuP. Ungurean). Blaj 1909; Plan do invatamant si indreptar metodic pentruscolile primare. Blaj 1909; Plan de invata.mant pentru institutul pedagogicarhidiecezan. Blaj 1910; Regulament pentru examenul de cualificatiune.Blaj 1910.

s6. Nestor, Dr. Instill: Articulusi ostesti din veacul XVIII; Patentalui losif II, pentru libera imigrare a iobagilor; Scrisoare de amnestie a luiFrancisc I, pe seama ostasilor dezertori; Publicarea hotaririlor luate in adu-narea nationall din 1848; 'Piatra libertatiig, inainte de distrugere (fotogr.).

37. Nestor, Silvestro: Scrierile sale: Manual de gramatica germana..Blaj 1878; Geografia topics si natural& a Ungariei, si a tarilor din jurulMarei mediterane. Blaj 1885; Idem, edit II. Blaj 1899; Geografia fizica, dup&Dr. A. Schmidt. Blaj 1886; Idem, edit. II. Blaj 1899; Compendiu de grama-matica romans, dupa. Cipariu. Edit. VI. Blaj 1888; Istoria universals, pentruscolile medii, dup.& Dr. Al Marki (in colaborare cu Dr. Emil Szabo). Partea1-111. Blaj 1909 1910.

38. Pop. Gavrilli, canonic: Testamentul nou, tiparit in Belgrad1648; Fotografia can. Andreiu Pop Liviu, fost profesor in Blaj; Scrierilesale: Istoria biblica a testamnntului vechiu si nou. Edit. II. Blaj 1869; Idem,Edit. VI. Blaj 1897, si edit X, Blaj 1903; Istoria revclatiunei divine. Sibiiu1869; Despre imitatiunea lui Hristos. Trad. dupa Toma a Kempis. Blaj1893; Datinele Romanilor dela inmormantari, in rapott cu ale noastre. Blaj1910; Catehism mic pentru incepatorii din scolile poporali gr.-catolice.131a; 1900; Dictionar mitologic. Blaj 1901; Odele lui FIoratiu. Blaj 1904.

39. Pop, Nicolae: Scrierea sa: Sadirea si cultivarea viei. lilaj 1908.40. Pop, Virgil: Un tablou: Benjamin Pop, fost profesor gimn.41. Precup, Gavrilii: Un tablou: Petru Solomon, fost profesor pre-

parandial; Scrierile sale: Regulele ortografiei romane. Blaj 1895; Abecedar(in colaborare cu G. Muntean). Blaj 1908; Educatiunea la Romani. Blaj 1909.

42. Prie, Dr. Octavian: Scrierile sale: Az etimologikus irany aroman filologiaban. Balazstalva 1906; Gramatica limbei germane. Blaj 1908;Verbele s um, am si v oi u. Blaj 1911; Manual de limba maghiara. ParteaI lI. Budapesta 1911.

43. Rapti, Dr. Ioan : Scrierile sale: Viata si operele lui AndreiuMuresan. Blaj 1900; Murasan Andras elete ds lailteszete. Kolozsvar 1900;Poezia idilica. Blaj 1901 ; Studii si Biografii. Blaj 1904; Vasile Carlova. Blaj1905; Timotciu Cipariu, Viata si activitatea lui. Biaj 1905; loan Rusu, No-tita biografica. Blaj 1907; Vasile Fabian Bob, Studiu. Blaj 1907; Dascaliinostri. Blaj 1908; Poetics si Legendar poetic (in colaborare cu Al. Ciura).Blaj 1911 ; Blajul. Scurte notice informative. Brasov 1911.

44. Ro§inn, Stefan: Exercitia spiritualia, de Teodor Popp de Ujfalu,1818 (Ms); Scrierea sa: Alcoolismul kin colaborare cu Dr. Izidor Marcu)Blaj 1907.

45. Societatea Inocentin Mien Clain": Tabloul Eppului InocentiuMicu Klein, al canonicului Dr. Augustin Bunea, *i fotografia fostului prof.

www.dacoromanica.ro

Page 456: serbarile dela blaj 1911

XVIII

Iosif Tarta; Publicatiunile sale: Epistole catra un preot tiner, dupa AloisiuMcicher. Partea I. Blaj 1890, partea II. Gherla 1892; Pregatire la moarte,dupa Alfons Maria de Liguori. Blaj 1893; Duh Muscalesc, dupa 13olanden..Blaj 1894: Tragedia Calvarului, dupa Henry Bolo Sibiiu 1899; Alantueste-tisufletul! Dupa. I. P. Toussaint. Blaj. 1906: Vatra familiard, dupa F. X.Wetzel. Blaj 1909; Album in amintirca canonicului Augustin Bunea. Blaj 1910.

46. Societatea meserinvilor: Dr. Joan Ratiu, fostul prezidcnt alpartidului national roman, ca deputat la imparatul Francisc losif 1..in Vienala 1862 (tablow.

47. Snein, Dr. Ciaslovet, tiparit in Sibiiu la 1696; Scrierilesale: Hipnotism si Spiritism. Blaj 1906; Teologia dogmatica fundamentals.Vol. I II. Blaj 1008; Teologia dogmatica specials. Vol 1-11. Blaj 1908;Principiile morale sau etice ale ieligiunii crestine. Blaj 1909; Principiilefundamentale sau generale ale religiunii crestine. Blaj 1909; Raportul dintrereligie, stiinta si societate. Blaj 1910.

48. talutli, Flavin St.: Die Gefangennahme des Hora u. Kloska27/11 1784; Insignia nob. familiae Sterka Sulutz de Kerpenyes; MitropolitulAlexandru Sterca Sulutiu (tablou ; Mitr. Sulutiu la 1861 tfotogr. cabinet ;

Elegia cantata la moartea lui Sulutiu, tiparita pe matasa; losif St. Sulutiu,fost prezident al Asociatiunii (ca. vanator).

49. Szmigelski, Dr. Victor: Scrierile sale: Introducere in sf. scrip-tiara a vechiului si noului testament. Partea I -III. Blaj 1887 -1889; 'Fatalnostru. Blaj 1888; Jertfa crestinilor, Comentar al liturgiilor bisericii grecesti.Blaj 1897 ;Benhur sau zilele lui Mesia. Traci. dupa. Lewis Wallace. Tom.

Blaj 1898; Ermeneutica biblica, dupa Ubaldo Ubaldi. Blaj 1899; IstoriaLegii noue, Tom. I -IL Blaj 1899-1900; Istoria Legii vechi Tomul I,Blaj 1901.

50. Vancea, loan Victor: Cutit englez de vanatoare, cu pistol;Pistoale turcesti, cu cremene; Diploma dc nobilitate a familiei Vancea:Emblema nobilitara a fam. Vancea; Dr. loan Vancea, ca Episcop al Gherlei;Acelas ca Mitropolit itablou mare in ulei); Baston al Mitrop. Vancea, lucratcu mana de un preot din dieceza Gherlei; Bastonul de plimbare al Mitrop.Vancea; 0 sugareta a Mitr. Vancea.

51. Viciii, Alexe: Scrierile sale: Legendar romanesc, pentru aVVI. cl. gimn. Blaj 1884; Biografiile autorilor latini, pentiu cl. V VIII.gimn. Blaj 1889; Dictionar portativ latin-roman si roman latin. Partea

Blaj 1892-1908: Carte de cetire, pentru a V-a class gimnaziala sialte scoli medii. Sibiiu 1896; Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu alpopbrului roman. Blaj 1899; Limba romana poporana si dialectul sicilian.Blaj 1904; Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului romandin Ardeal. Bucuresti 1906.

Dr. loan Ratiu,profesor gimnazial.

III.

Vasile:

www.dacoromanica.ro

Page 457: serbarile dela blaj 1911

www.dacoromanica.ro